Manual 7-Protectia Termica PDF

Manualul practic nr.
7
Editor: Consiliere arhitecţi GEALAN
Ediţie: Septembrie 2005
Protecţia termică
Ordonanţa privind
economia de energie
M a n u a l u l p r a c t i c n r. 7
Editor: GEALAN- Architektenberatung
Protecþia termicã
Ordonanþa privind
economia de energie
Manual practic protecþie termicã

Cuprins
Capitol Pagina
1. Generalitãþi
1.1. Motivul ºi scopul actualizãrii ______________________________________________________ 8
1.2. Nivel nou al cerinþelor____________________________________________________________ 8
1.3. Normã centralã pentru procedura de calcul: DIN EN 832 ____________________________ 10
1.4. Valori caracteristice referitoare la tehnologia instalaþiilor ºi încãlzirii______________________ 10
1.5. Protecþie termicã de varã / Clãdiri cu climatizare ____________________________________ 11
2. Norme privind noþiunile

2.1. Comparaþie valoare k cu valoare U________________________________________________ 12
2.2. Determinarea valorii U __________________________________________________________ 13
2.2.1. Sticlã __________________________________________________________________________ 13
2.2.2. Ramã ________________________________________________________________________ 14
2.2.3. Fereastrã ______________________________________________________________________ 15
2.3. Reglementare transfer de la valorile k la valorile U __________________________________ 16
2.3.1. Valoare Ug pentru sticlã __________________________________________________________ 16
Pentru informaþiile prezentate în manualul Ediþie: Septembrie 2005 2.3.2. Valoare Uf pentru ramã __________________________________________________________ 17
practic în cele ce urmeazã nu se asigurã 2.3.3. Valoare Uf pentru sistemele de profiluri GEALAN ____________________________________ 18
Reproducerea ºi multiplicarea, inclusiv
nicio garanþie privind completitudinea sau
sub formã de extrase, sunt permise numai 2.3.4. Valoare Uw pentru fereastrã ______________________________________________________ 23
corectitudinea.
cu acordul nostru. 2.4. Calculul tabelar al valorii Uw conform DIN V 4108____________________________________ 24
GEALAN Fenster-Systeme GmbH îºi
rezervã dreptul de a modifica oricând Toate drepturile rezervate. 2.5. Determinare prin calcul a valorii Uw conform DIN EN ISO 10077-1 ____________________ 27
conþinutul acestor informaþii. 2.6. Influenþa noilor valori asupra construcþiei de ferestre ________________________________ 31
Odatã cu apariþia acestei documentaþii de
Nu existã obligaþia corecturii în cazul lucru, toate ediþiile precedente îºi pierd
informaþiilor false, depãºite sau inexacte valabilitatea.
sau completãrii în cazul informaþiilor 3. Certificarea ºi analiza unei clãdiri conform legii privind economia de energie EnEV
incomplete. Recomandãrile sunt cu titlu Serviciile de consultanþã ale
gratuit. Este valabilã § 675 II BGB. firmei GEALAN Fenster-Systeme GmbH, 3.1. Generalitãþi ____________________________________________________________________ 32
Înainte de fiecare utilizare a informaþiilor Hofer Straße 80, 95145 Oberkotzau sunt 3.2. Procedeu de calcul simplificat ____________________________________________________ 33
acestea trebuie verificate de cãtre cu titlu gratuit. 3.2.1. Diagrama de flux a unui procedeu de calcul ______________________________________ 34
utilizator. Informaþiile furnizate nu 3.2.2. Necesitatea primarã de energie __________________________________________________ 35
reprezintã în nici un fel garanþie sau 3.2.3. Coeficientul de utilizare a unei instalaþii ep __________________________________________ 36
asigurare a calitãþii. 1. ediþie
4 3.2.4. Necesitate energie termicã QH ____________________________________________________ 37 5
Nu reprezintã nici un manual de utilizare a 2. ediþie
3. ediþie 3.2.5. Necesitate energie termicã apã caldã ____________________________________________ 41
produselor sau altor servicii asigurate de
3.2.6. Valori limitã ale verificãrii__________________________________________________________ 42
GEALAN Fenster-Systeme GmbH. 4. ediþie

GEALAN Fenster-Systeme nu îºi asumã 5. ediþie 3.2.7. protecþiei termice pe timp de varã ________________________________________________ 43
rãspunderea pentru utilizarea 3.2.8. Exemplu de calcul ______________________________________________________________ 44
urmãtoarelor informaþii, cu excepþia
rãspunderii pentru premeditare ºi
rãspundere majorã. Revendicãrile în 4. Valori limitã tehnice ale cãldurii
instanþã cauzate de aceste informaþii sunt
guvernate de dreptul german prin 4.1. Domeniu de valabilitate __________________________________________________________ 48
excluderea prevederilor dreptului privat 4.2. Valori limitã pentru sanitizarea clãdirilor vechi________________________________________ 48
internaþional. 4.3. Alte valori limitã importante ______________________________________________________ 49
5. Efectele ordonanþei privind economia de energie asupra construcþiei ferestrelor
5,0. Generalitãþi ____________________________________________________________________ 51
5.1. Efectul punþilor termice asupra consumului de energie ______________________________ 51
5.1.1. Tipuri de punþi termice __________________________________________________________ 51
5.1.2. Calculul contribuþiei punþilor termice ______________________________________________ 52
5.2. Factorul de temperaturã fRSI ______________________________________________________ 56
5.2.1. Temperatura punctului de topire ºi formarea mucegaiului ____________________________ 56
5.2.2. Determinarea fRSI ________________________________________________________________ 57
6. Test Blower – Door (Ventilator – Uºã)
6.0. Efectele testului Blower – Door asupra construcþiei de ferestre ________________________ 60
7. Ordonanþa privind economia de energie EnEV
7.0. Copie dupã ordonanþa privind economia de energie EnEV __________________________ 62
8. Norme DIN
8.0. Norme DIN pentru implementarea EnEV __________________________________________ 78
6 7

1 1
1. Generalitãþi
1.1. Motivul ºi scopul actualizãrii

Deja în motivaþia de actualizare a ordonanþei privind protecþia termicã din 16
August 1994 guvernul federal a pornit de la premiza cã pentru clãdirile noi de Nivelul de cerinþe al vechii ordonanþe privind protecþia termicã este reprezentat
la sfârºitul secolului va fi posibilã o nouã actualizare a nivelului de cerinþe, printr-o dreaptã ascendentã ce indicã raportul în creºtere a suprafeþei clãdirii
care va conduce la o scãdere a consumului de 25-30 %. Parlamentul a faþã de volumul acesteia (raport A/V). Din motive fizice trebuie sã se respecte
solicitat la timpul sãu printr-o decizie specialã o înãsprire corespunzãtoare a dependenþa cerinþelor de acest raport. Dacã la baza clãdirilor conform
cerinþelor pentru clãdiri noi precum ºi un concept pentru extinderea legislaþiei privind protecþia termicã stã un sistem de încãlzire centralizat ce
prevederilor legale în domeniul construcþiilor de clãdiri. respectã ordonanþa privind sistemele de încãlzire, rezultã un necesar anual de
Înãsprirea cerinþelor de economisire a energiei previzibilã în acest moment energie termicã faþã de cel reglementat prin ordonanþa privind protecþia
este ºi o parte componentã a iniþiativei regimului federal pentru scãderea termicã mai mare cu un coeficient de 1,25. Plecând de aici, nivelul de cerinþe
emisiilor de CO2 ºi prevede o scãdere a emisiilor cu 25% faþã de nivelul anului al ordonanþei de economisire a energiei este definit de o coborâre respectiv
1990 pânã în anul 2005. intensificare cu 30 % în medie. Pentru domeniul „clãdiri mici“ acesta se
Prin cerinþe reprezentabile economic, sincronizate cu progresul tehnic, la situeazã undeva la 25 % iar pentru clãdiri mari ºi compacte undeva la 35 %.
adresa clãdirilor noi se intenþioneazã reducerea consumului de energie ºi prin Acest nivel intensificat de cerinþe trebuie sã poatã fi îndeplinit conform bazelor
aceasta a emisiilor CO2 provocate de creºterea volumelor constructive ce de autorizare din legea privind economia de energie respectiv conform
trebuie încãlzite. Suplimentar, prin adaptarea cerinþelor condiþionate pentru stadiului tehnicii ºi sã poatã fi reprezentat la nivel economic. Evaluãrile
clãdirile existente (de exemplu în cazul modificãrilor constructive) se independente aratã cã, pentru nivelul de cerinþe rezultat în baza sumei tuturor
intenþioneazã utilizarea optimã a potenþialelor de economisire a energiei cerinþelor prevãzute cerinþa privind economicitatea este îndeplinitã iar
apãrute în urma mãsurilor de întreþinere ºi modernizare în domeniul creºterea posibilã a costurilor clãdirii poate fi menþinutã în limite justificate.
construcþiilor de clãdiri. Potenþialul de economisire în efectivul de clãdiri ºi De asemenea nivelul cerinþelor condiþionate pentru branºa construcþiilor de
instalaþii se poate deduce ºi prin obligaþii de echipare ulterioarã în domeniul clãdiri au fost evaluate în termeni de reprezentare economicã ºi actualizat în
construcþiilor ºi tehnologiei de încãlzire, atât timp cât acestea au reprezentare consecinþã. În acest sens s-a determinat limita de reprezentabilitate
în plan economic. economicã în baza diferitelor configuraþii de clãdiri ºi în relaþie cu condiþiile
Cerinþe suplimentare pentru continuarea redactãrii reglementãrilor de pânã tehnice existente din industria construcþiilor de clãdiri. Cerinþele preluate în
acum au rezultat ºi din dezvoltarea suplimentarã a pieþei interne europene. În proiect oscileazã în acest cadru permis.
domenii suplimentare ale industriei de construcþii în anii ce vin vor intra în
vigoare specificaþii tehnice europene, printre care ºi normele de testare ºi
calcul pentru fizica termicã a construcþiilor precum ºi norme de produs pentru
produsele relevante pentru protecþia termicã. În acest caz va fi necesarã o
armonizare suplimentarã cu procedurile conform legislaþiei privind produsele
de construcþii.
Procesul european de normare avansat a oferit însã ºi posibilitatea, de
degrevare a normelor existente prin trimiteri extinse la regulile tehnologiei de
conþinuturi tehnice. „Regimul termic al clãdirilor” utilizate în regim de locuinþã
8 sau în altul asemãnãtor este descris în principal în norma de calcul europeanã 9
DIN EN 832 din 1998, cu completãri în norma de implementare de nivel
naþional DIN V 4108 partea 6.

1.2. Nivel nou al cerinþelor Mărimi de influenţă în vechea Mărimi de influenţă a ordonanţei
Conform directivelor politice menþionate mai sus, proiectul actual porneºte de ordonanţă privind protecţia termică de economisire a energiei
la o îmbunãtãþire energeticã a clãdirilor de 30 % în medie. Desigur, din cauza
schimbãrii metodicii cerinþelor este necesarã o clarificare asupra motivaþiei
care stã la baza acestui procent:
1 1
1.3. Normã centralã pentru procedura de calcul: DIN EN 832 1.5. Protecþie termicã de varã / Clãdiri cu climatizare
Pentru procedurile de calcul ce trebuie aplicate pentru certificarea îndeplinirii Deja de la început, regulile de protecþia cãldurii pe timpul verii, conþinute în
cerinþelor, se fac în principal referinþe la noua normã DIN EN 832, ediþia 1998, vechea ordonanþã privind protecþia termicã, vor fi rescrise conform dezvoltãrii
ºi la norma naþionalã de implementare DIN V 4108, partea 6. Norma DIN EN tehnice, îmbunãtãþite ºi înãsprite. Aceasta se sprijinã pe principiile de calcul
832 se referã într-adevãr în mod expres la clãdiri de locuit sau cu destinaþie din proiectul preliminar al normei germane de implementare DIN V 4108,
asemãnãtoare, procedura de calcul din aceastã normã poate fi aplicatã, partea 6 pentru limitarea intrãrii de energie solarã. În plus, pentru clãdiri care
coroboratã cu prevederile din planul de ordonanþã, ºi altor clãdiri cu sisteme prin natura destinaþiei implicã o execuþie specialã a faþadei ºi o rãcire pe timp
de încãlzire normale. Procedurile de calcul cuprinse în normã (bilanþul lunar ºi de varã precum ºi o limitare a randamentului de rãcire.
bilanþul perioadelor de încãlzire) sunt completate de reglementãri la nivel
naþional (în norma de implementare amintitã anterior V 4108, partea 6 ºi în
proiectul de ordonanþã). În cazul acestor condiþii cadru stabilite la nivel 1.6. Prima modificare a legii privind economia de energie
naþionale este vorba în special despre EnEV 2003-1 11
- date climaterice (niveluri de temperaturã, de iradiere, solicitãri cauzate de
vânt, etc. ), Dupã ce lumea specialiºtilor s-a confruntat cu o multitudine de neconcordanþe
- date privind nivelul de utilizare ºi standardul de viaþã (temperaturi în înþelegerea legii EnEV precum ºi a normelor la care face referire EnEV,
interioare, câºtiguri de temperaturã la interior, rate de ventilaþie etc.) încã de la introducerea acesteia, parlamentul a intervenit acum cu un
precum ºi amendament la legea EnEV.
- date definite de tradiþia din construcþii (de ex. interdependenþe între Modificãrile vizeazã totuºi în principal interfaþa între tehnologia de construcþii,
dimensiunile geometrice). cea a echipamentelor casnice ºi tehnologia de calcul a cazanelor de încãlzire.
Câteva reglementãri importante la nivel naþional ale normei DIN V 4108, În domeniile relevante pentru constructorii de ferestre au fost redactate
partea 6 au fost enumerate suplimentar pentru claritatea cerinþelor de drept ºi modificãri ale unor puncte care nu modificã totuºi procedurile existente
publice în proiectul de ordonanþã. specifice ferestrelor din legea EnEV.
Normele pentru determinarea valorilor U din anexa 1- NR.2ff iºi pierd
valabilitatea în legea privind economia de energie EnEV, dacã se apeleazã
1.4. Indici tehnici privind încãlzirea ºi instalaþiile însã la lista de reglementãri în construcþii A partea 1 care vizeazã chiar acest
procedeu de determinare acestea îºi pãstreaza valabilitatea, la fel ca pânã
Norma DIN EN 832 conþine într-adevãr prevederile metodice pentru calculaþia acum.
clãdirilor inclusiv instalaþiile ºi defineºte anumiþi indici energetici ai instalaþiilor
însã pentru o definire ºi mai clarã a acestora face referire la regulile naþionale
ºi la cele europene viitoare. Norme armonizate, utile pentru ordonanþã, se
aºteaptã în anii viitori. Între timp, prin strãdanii comune, în special ale
cercurilor economice implicate ºi a institutelor ºtiinþifice de specialitate
(ministerul federal de construcþii a dispus realizarea mai multor proiecte de
cercetare), în cazul DIN sunt elaborate reguli tehnologice la nivel naþional (DIN
4701, partea 10), care definesc ºi indicii necesari pentru ordonanþã, ºi anume
10 pânã la factorii armonizaþi pentru o evaluare energeticã primarã a diferitelor 11
sisteme de încãlzire ºi agenþi energetici. Pentru aplicarea procedurii de
certificare din ordonanþã existã ºi un procedeu corespunzãtor pentru

determinarea proprietãþilor energetice ale instalaþiilor termice. Proiectul
prealabil al normei amintite conþine o regulã generalã de calcul precum ºi
tabele ºi formule simplificate, prin intermediul cãrora se pot determina indicii
de consum pentru calculul necesarului de energie al principalelor sisteme
utilizate în Germania.
2. Norme privind noþiunile
2 2.1. Comparaþie valoare k cu valoare U 2.2. Determinarea valorii U 2

Urmãtoarele valori sunt înlocuite prin noþiuni noi
2.2.1. Geam
Coeficient de permeabilitate termicã ramã: Valoarea nominalã a coeficienþilor de permeabilitate termicã Ug poate fi
stabilitã pe baza urmãtoarelor reguli:
Valoare veche Valoare nouã
• Calcul
kR = UR = valoare k ramã Uf = valoare U ramã
Coeficientul de permeabilitate termicã Ug se va calcula conform DIN EN
673. In plus se va determina ºi stabili capacitatea de emisie εn a
straturilor de reflexie infraroºu. Coeficientul de permeabilitate termicã a
Coeficient de permeabilitate termicã geam:
geamului termoizolator se va calcula pentru spaþiul dintre geamuri
existent ºi, dupã caz, pentru gradul de umplere cu gaz dorit de
producãtor (valoarea relativã a procentului de volum de gaz).
kV = UV = valoare k sticlã Ug = valoare U sticlã
• Mãsurare
Pe corpurile de probã formate din geamuri de izolaþie umplute cu gaz se
va determina mai întâi compoziþia gazului din spaþiul dintre geamuri prin
Coeficient de permeabilitate termicã fereastrã:
intermediul unei analize de gaz. Pe corpurile de probã umplute cu aer
sau cu gaz se va stabili coeficientul de permeabilitate termicã prin
mãsurare conform DIN EN 674. Dupã clãtirea cu aer a spaþiilor
kF = UF = valoare k fereastrã UW = valoare U fereastrã intermediare dintre geamuri ale corpurilor de probã, se va stabili
coeficientul de permeabilitate termicã prin mãsurare conform DIN EN
Valorile vechi nu au aceeaºi semnificaþie cum sunt noile valori. Diferenþa 674. Dreapta dintre valorile de mãsurare în stare umplutã cu gaz sau cu
principalã constã în abordarea suprafeþelor ce preiau sau transferã cãldura. În aer caracterizeazã influenþa conþinutului de gaz asupra coeficientul de
vechea metodã de calcul baza de calcul era reprezentatã de proiecþie, în permeabilitate termicã a geamului de izolaþie. Valoarea nominalã Ug a
noua metodã cea mai mare suprafaþã de desfãºurare este utilizatã ca bazã de coeficientului de permeabilitate termicã al geamului de izolaþie umplut cu
calcul. gaz se va stabili în funcþie de gradul de umplere cu gaz dorit de
producãtor prin interpolare liniarã a valorii gradului dorit de umplere cu
Concluzie: gaz (valoare de referinþã a procentajului volumetric de gaz) între valorile
Valorile U reprezintã într-un nou mod valorile de permeabilitate termicã mãsurate în stare de umplere cu gaz ºi cu aer.
conform EnEV ºi înlocuiesc valoarea k consideratã mãrime pentru
capacitatea de izolaþie a unei rame. Aceste nu sunt totuºi valori direct • Rotunjire la zecimale
comparabile din cauza diferitelor scheme de calcul, în ciuda unitãþilor
identice.
12 13

2 2.2.2. Ramã 2.2.3. Fereastrã 2
Valoarea nominalã Uf poate fi calculatã cu urmãtoarele proceduri. Valoarea nominalã a coeficientului de permeabilitate termicã pentru ferestre ºi
uºi cu ferestre (UW) este determinatã de obicei la dimensiunea standard de
Valoare tabelarã: 1,23 m x 1,48 m prin:
Calcul prin valoarea tabelarã din normã
DIN EN ISO 10077-1 Tabel D.1 Valoare tabelarã:
Calcul pe baza valorilor tabelare din normele
Calcul: DIN EN ISO 10077-1 : 2000-11, tabel F.1 [7] sau
conform DIN EN ISO 10077-2 DIN V 4108-4, tabel 6
Mãsurare: Calcul:
conform listei de reguli de construcþie conform DIN EN ISO 10077-1 ºi, dupã caz, în combinaþie cu
Determinare prin intermediul procedurii casetei încãlzite DIN EN ISO 10077-2 [8]
Conform DIN EN 12 412-2 :2003-07
Mãsurare:
Regulã de transformare: conform DIN EN ISO 12567-1 [10].
Vezi capitolul 2.3.2. Valoare Uf pentru ramã
Corelarea cu valoarea de mãsurare Uf,BW este reglementatã prin DIN V 4108-4

Tabelul 7.
Valoare Uf pentru profil unic Valoare de măsurare Uf,BW
W/(m 2K)
< 0,9 0,8
≥ 0,9 < 1,1 1,0
≥ 1,1 < 1,3 1,2
≥ 1,3 < 1,6 1,4
≥ 1,6 < 2,0 1,8
≥ 2,0 < 2,4 2,2
≥ 2,4 < 2,8 2,6
≥ 2,8 < 3,2 3,0
≥ 3,2 < 3,6 3,4
≥ 3,6 < 4,0 3,8
≥ 4,0 7,0
14 15

2 2.3. Reglementare transfer de la valorile k la valorile U 2.3.2. Valoare Uf pentru ramã 2
Pentru parametrii deja existent s-a introdus o nouã modalitate de calcul, aºa-
numitul calcul al contribuþiei.
Pentru coeficienþii de permeabilitate termicã deja calculaþi UR respectiv kR
conform DIN 52619-3: 1985-02 pentru mãrimea caracteristicã de intrare din
2.3.1. Valoare Ug pentru geam: DIN V 4108-4: 2002-02 se adaugã o valoare de 0,2 W/m2K:
pentru aceasta sunt valabile:

Uf = UR + 0,2
Coeficientul de permeabilitate termicã UV respectiv kV conform monitorului
oficial federal (BAZ) poate fi preluat ca dimensiune caracteristicã de intrare Aceasta înseamnã:
pentru DIN V 4108-4: Se pot prelua ca bazã de calcul valorile deja mãsurate confirmate printr-un
certificat de testare.
Ug = UV (BAZ) Aceastã valoare reprezintã într-un mod nou valoarea de permeabilitate termicã
a ramei conform EnEV ºi înlocuieºte valoarea kR ca dimensiune a capacitãþii
Pentru izolaþia termicã de varã sunt valabile: de izolaþie a unei rame
Dacã gradul total de permeabilitate energeticã a fost calculat cu DIN 67507, la
aceastã valoare se adaugã 0,02: Prin modalitatea de calcul, valoarea Uf nu este direct comparabilã cu valoarea
kR ( adaos 0,2 W/m2K).
gDIN EN 410 = gDIN 67507 + 0,02
Dacã ramele sunt doar indicate conform grupelor de materiale de ramã din
Dacã trebuie sã se schimbe sticla, se vor folosi valorile de corecþie indicate în DIN V 4108-4: 1998-10 tabelul 2, se pot utiliza urmãtoarele valori de mãsurare
tabelul 4: pentru rame:
Se obþine apoi Ug,BW
RMG 1 Uf=2,2 W/m2K
RMG 2,1 Uf=3,0 W/m2K
Tabel 4 valori de corecþie ΔUg pentru calculul valorilor de mãsurare Ug,BW RMG 2,2 Uf=3,7 W/m2K
Valoare de corecþie Baza
ΔUg
W/m2K Pentru casetele de rulouri se vor utiliza valorile de calcul determinate anterior
La utilizarea unei sticle fãrã conform BRL al DiBt ca valori de mãsurare.
+ 0,2 La confirmarea respectãrii condiþiilor minime conform ordonanþei de protecþie
monitorizare conform anexei B
16 La utilizarea unei sticle cu monitorizare termicã din 16.08.1994 printr-o adeverinþã de echivalenþã, valoarea de 17
± 0,0 mãsurare poate fi iniþializatã cu U=0,6 W/m2K.
conform anexei B
ªprosuri în spaþiul dintre geamuri

+ 0,1
(ºprosuri simple, în cruce)
Noile cerinþe minime sunt stabilite în DIN 4108-2 capitolul 5.2.2.
ªprosuri în spaþiul dintre geamuri Acestea sunt:
+ 0,2
(ºprosuri multiple, în cruce)
1. O valoare R de maxim 1,0 m2K/W (recalculatã 0,85 W/m2K) pentru toatã
partea constructivã
2. O valoare R de maxim 0,55 m2K/W (recalculatã 1,38 W/m2K) pentru capacul
de revizie
3. Suplimentar se va respecta conform DIN 4108 folie suplimentarã 2 – o
valoare fRsi 0,7
2 2.3.3. Valori Uf pentru sistemele de profile GEALAN conform DIN EN
ISO 10077-2: 1999-02:
Sistem S7000 IQ 2
Sistem S3000
Nr. art. Protocol de calcul Procedeu / Institut de testare Valoare Uf

[W/m2K]
7008/7093 (cu oţel) 02 10 14.W 20 L f S+W 1,3
Nr. art Protocol de calcul Procedeu / Institut de testare Valoare Uf 7008/7066 (cu oţel) 01 7 02 04 7066 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,3
[W/m2K]
7008/7081 (cu oţel) 01 7 02 04 7081 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,4
3003/3094 (cu oţel) 01 3 02 04 3094 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,5 7008/7076 (cu oţel) 01 7 02 04 7076 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,4
3008/3093 (cu oţel) 02 10 14.W 20 LfS+W 1,6 7011/7093 (cu oţel) 01 7 02 04 7093 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,3
3008/3066 (cu oţel) 01 3 02 04 3066 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6 7011/7066 (cu oţel) 402 29 298 - 3 Ift Rosenheim 1,2
18 7011/7076 (cu oţel) 01 7 02 04 7076 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,4
19
3008/3081 (cu oţel) 01 3 02 04 3081 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,9

3011/3073 (cu oţel) 01 3 02 04 3073 03 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6

3011/3081 (cu oţel) 01 3 02 04 3081 03 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,8
Toate combinaþiile de profile sunt testate cu rigidizare de oþel.
3011/3076 (cu oţel) 01 3 02 04 3076 03 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,8
3011/3042 (cu oţel) 01 3 02 04 3042 03 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,8
3010/3091 (cu oţel) 01 3 02 04 3091 04 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6

2 Sistem S7000 IQ casa pasivã Sistem S8000 IQ profile cu 4 camere 2
Nr. art. Procedeu / Institut de testare Valoare Uf

[W/m2K]
[W/m2K]
7008/7093 Certificare de către institutul pentru casa 0,82
pasivă Dr. Wolfgang Feist din Darmstadt 8008/8093 (cu oţel) 01 8 02 04 8093 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,7
(Cercevea şi toc cu oţel separat
termic şi cupă de căptuşire izolată) 8008/8066 (cu oţel) 01 8 02 04 8066 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6
8008/8072 (cu oţel) 01 8 02 04 8072 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,7
7008/7093 VS7008 99 VS7093 03 0,85
8008/8081 (cu oţel) 01 8 02 04 8081 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,7
(Toc cu oţel separat termic, conform DIN EN ISO 10077-2: 1999-02
cercevea cu oţel standard de 2 8008/8076 (cu oţel) 01 8 02 04 8076 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,7
mm şi cupă de căptuşire izolată)
8008/8042 (cu oţel) 01 8 02 04 8042 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,7
8011/8093 (cu oţel) 02 10 14.W 23 LfS+W 1,5

7008/7093 VS7008 03 VS7093 03 0,87
20 conform DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 8011/8066 (cu oţel) 402 29 298 - 1 Ift Rosenheim 1,4 21
(Toc şi cercevea cu oţel standard
de 2 mm şi cupă de căptuşire izolată) 8011/8072 (cu oţel) 01 8 02 04 8072 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6

8011/8081 (cu oţel) 01 8 02 04 8081 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6
8011/8076 (cu oţel) 01 8 02 04 8076 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6
8011/8042 (cu oţel) 01 8 02 04 8042 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6

2 Sistem S8000 IQ profile cu 6 camere 2.3.4. Valoare UW pentru fereastrã 2
cu calcul adaos:
Coeficienþii de permeabilitate termicã deja calaculaþi pentru construcþiile cu

ferestre UF respectiv kF conform DIN 52619-1 pot fi utilizate ca mãrimi
caracteristice de intrare cu condiþia respectãrii unui adaos conform DIN V
4108-4. Valoarea adaosului este de 0,2 W/m2K.
Uw = UF + 0,2
Exemplu:
Valoarea coeficientului de permeabilitate termicã UF, geam de k=0,7 W/m2K
Sistem S7000 IQ UW = UF + 0,2

Combinaþie de Certificate de
kF sau UF în W/m2K UW în W/m2K
profil testare nr.:
7008/7066 (oþel 403 24779/1 0,8 1,0
separat termic ºi
inserþii de izolaþie)

[W/m2K]
8003/8094 (cu oţel) 02 10 14.W 22 LfS+W 1,4

8003/8064 (cu oţel) 01 8 02 04 8064 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,4
8003/8065 (cu oţel) 01 8 02 04 8065 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,4
8003/8084 (cu oţel) 01 8 02 04 8084 01 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,3
8010/8094 (cu oţel) 01 8 02 04 8094 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,3

22 8010/8064 (cu oţel) 01 8 02 04 8064 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,4
23
8010/8065 (cu oţel) 402 29 298 - 2 Ift Rosenheim 1,2

8010/8084 (cu oţel) 01 8 02 04 8084 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,3

2 2
2.4. Calculul tabelar al valorii Uw conform DIN V 4108-4: 2002-02
DIN V 4108-4, tabel 6: 2002-02

Procedeu: Determinarea valorilor de mãsurare
UW în W/(m2K)
Se determinã o valoare de mãsurare U-window (UW,BW) ca rezultat pentru
coeficientul de permeabilitate termicã, pentru ferestrele fixate.
Acesta constã dintr-o valoare ce trebuie determinatã din DIN V 4108-4 tabelul Uf.BW
conform tabelului 7 0,8 1,0 1,2 1,4 1,8 2,2 2,6 3,0 3,4 3,8
6 (pe baza Uf,BW ºi Ug), precum ºi dintr-un factor de corecþie ΣΔ UW tabelul 8. W(m2K)
Procedura din tabelul 6 corespunde procedurii menþionate în ordonanþa de
Tip de vitrare Ug *) Uw
protecþie termicã pe baza tabelului cu grupe de material pentru rame, însã
W/m2K W/m2K
clasificarea a fost rafinatã iar împãrþirea în grupe de materiale de ramã nu mai
Vitrare de 2,2 1,9 2,0 2,0 2,1 2,2 2,3 2,5 2,6 2,8 2,9
este valabilã. izolaţie cu 2,1 1,9 1,9 2,0 2,0 2,2 2,3 2,4 2,5 2,7 2,8
Mai este valabilã doar valoarea Uf,Bw (calcul conform DIN V 4108-4, tabelul 7) două geamuri 2,0 1,8 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6 2,7
a profilului inserat. 1,9 1,7 1,8 1,8 1,9 2,0 2,1 2,3 2,4 2,5 2,7
Pe baza punctelor de tãiere ale ramei ºi geamului se determinã valoarea UW 1,8 1,6 1,7 1,8 1,8 1,9 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6
totalã corespunzãtoare. 1,7 1,6 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,2 2,3 2,4 2,5
1,6 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 1,9 2,1 2,2 2,3 2,5
Acestei valori i se aplicã apoi un factor de corecþie ΣΔ UW, (determinare
1,5 1,4 1,5 1,6 1,6 1,7 1,9 2,0 2,1 2,3 2,4
conform DIN V 4108-4, tabelul 8). 1,4 1,4 1,4 1,5 1,5 1,7 1,8 2,0 2,1 2,2 2,3
1,3 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,9 2,0 2,1 2,2
UW,BW= Uw+ ΣΔ UW 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9 2,1 2,2
1,1 1,2 1,2 1,3 1,3 1,5 1,6 1,7 1,9 2,0 2,1
1,0 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9 2,0
Valoarea de mãsurare Uw,BW este valoare de intrare utilizatã pentru calculul Vitrare de 2,3 1,9 2,0 2,1 2,1 2,2 2,4 2,5 2,7 2,8 2,9
energiei termice. izolaţie cu 2,2 1,9 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,5 2,6 2,7 2,8
trei geamuri
2,1 1,8 1,9 1,9 2,0 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6 2,8
Valoarea astfel determinatã este valabilã atât pentru ferestre simple cât ºi 2,0 1,7 1,8 1,9 1,9 2,0 2,2 2,3 2,5 2,6 2,7
1,9 1,7 1,7 1,8 1,8 2,0 2,1 2,3 2,4 2,5 2,6
pentru elemente multisegment (divizarea în funcþie de profilele de ºtulp sau
1,8 1,6 1,7 1,8 1,8 1,9 2,1 2,2 2,4 2,5 2,6
montant). 1,7 1,6 1,6 1,7 1,7 1,8 1,9 2,1 2,2 2,4 2,5
1,6 1,5 1,6 1,6 1,7 1,8 1,9 2,1 2,2 2,3 2,5
1,5 1,4 1,5 1,6 1,6 1,7 1,9 2,0 2,1 2,3 2,4
Exemplu pentru S7000 IQ 1,4 1,4 1,4 1,5 1,5 1,7 1,8 2,0 2,1 2,2 2,3
Toc/cercevea: S 7000 IQ (Profil 7011/7066) Uf = 1,2 W/m2K 1,3 1,3 1,4 1,4 1,5 1,6 1,7 1,9 2,0 2,1 2,2
Sticlã 1,0 W/m2K (DIN EN 673, ΔT=15°K) 1,2 1,2 1,3 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9 2,1 2,2
1,1 1,2 1,2 1,3 1,3 1,5 1,6 1,7 1,9 2,0 2,1
Versiune fãrã ºprosuri,
1,0 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9 2,0
sticlã cu monitorizare externã, 0,9 1,0 1,1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,6 1,7 1,8 2,0
îmbinare de margine separatã termic 0,8 0,9 1,0 1,1 1,1 1,3 1,4 1,5 1,7 1,8 1,9
24 0,7 0,9 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,5 1,6 1,7 1,8 25
Conform DIN V 4108-4, tabelul 7 (capitolul 2.2.2.), se va alege o valoare Uf,BW 0,6 0,8 0,9 0,9 1,0 1,1 1,2 1,4 1,5 1,6 1,8
0,5 0,7 0,8 0,9 0,9 1,0 1,2 1,3 1,4 1,6 1,7
de 1,2 W/m2K.

Pe baza DIN V 4108-4, tabelul 6, se obþine apoi Uw = 1,2 W/m2K
Aplicând factorii de corecþie din DIN V 4108-4, tabelul 8, rezultã urmãtoarele
Rezultat final: Casa pasivă S-8000 IQ cu 6 camere S-8000 IQ cu 4 camere S-3000 Fosta grupă de
S 7000 IQ 8010/8065 8011/8066 3008/3093 materiale de ramă
casa pasivă RMG-1 fără
Uw,BW = Uw + ΣΔ Uw = 1,2 - 0,1 = 1,1 [W/m2K] S-7000 IQ
certificare nouă
7011/7066
Exemple de ordonare pentru câteva combinaþii de profile Gealan

*) Valori Ug cu îmbinare de margine standard (fãrã separare termicã)
2 2
2.5. Determinare prin calcul a valorii Uw conform DIN EN ISO 10077-1
DIN V 4108-4 tabel 8: 2002-02 Valoarea obþinutã în capitolul precedent reprezintã desigur o generalizare
Valori de corecþie ΔUw pentru calculul valorilor de mãsurare UwBW pentru toate dimensiunile de fereastrã.
În cazul individual este posibil mai bine o verificare a valorilor printr-o a doua
metodã de calcul.
Valoare de Baza Ca regulã generalã se poate spune cã dimensiunile de ferestre sub cca. 1,7
corecþie pânã la 1,9 m2 au ca rezultat valori mai slabe iar cele cu dimensiune peste
Denumirea valorii de corecþie
ΔUw aceste limite au ca rezultat valori mai bune decât tabelul din DIN 4108-4.
W/(m2K)
La utilizarea unei sticle fãrã
Valoare secundarã sticlã +0,1 Procedeu:
La utilizarea unei sticle cu
±0,0 Prin urmãtoarea formulã se poate calcula valoarea Uw
Corecþie pentru îmbinare de
Îmbinarea de margine îndeplineºte
margine optimizatã tehnic ºi -0,1
cerinþa conform anexei C
termic a geamului a
Îmbinarea de margine nu îndeplineºte
±0,0
cerinþa conform anexei C
Valoare de Baza
corecþie În acest caz
Denumirea valorii de corecþie
ΔUw
W/(m2K) Ug = coeficientul de permeabilitate termicã al suprafeþelor vitrate
Corecþie pentru ºprosuri a ±0,0
Abateri ale bazelor de calcul ºi ale Uf = Coeficientul de permeabilitate termicã al ramei
ªprosuri aplicate mãsurãrii
Ψg = Coeficientul de permeabilitate termicã corelat cu lungimea al
ªprosuri în spaþiul dintre îmbinãrii de margine a sticlei de izolaþie
geamuri (ºprosuri simple, în +0,1 Ag = Suprafaþa geamului (ca cea mai mare suprafaþã dintre suprafeþele de
cruce) proiecþie privite din ambele pãrþi)
ªprosuri în spaþiul dintre
Af = Suprafaþa ramei (ca cea mai mare suprafaþã dintre suprafeþele de
geamuri (ºprosuri multiple, în +0,2
cruce) proiecþie privite din ambele pãrþi)
Aw = Ag + Af
ªprosuri de compartimentare
+0,3 Ig = Suprafaþã vizibilã a geamului
a geamului
a Nu se mai face corecþie, dacã se ia în considerare la calcul sau la mãsurare
26 Unde: 27
Observaþie:

Ψg = Distanþier margine din aluminiu cca. 0,06 W/mK
La normele de calcul ºi certificãrile pentru protecþia termicã a construcþiilor Ψg = distanþier de margine cu separare termicã cca. 0,04 W/mK
respectiv pentru economia de energie la construcþiile civile ºi industriale nu se
conform DIN EN ISO 10077-1 tabel E.1
mai foloseºte indexul BW (pentru valori de mãsurare).
2 Exemplu pentru art. 3008/3093 cu rigidizare din oþel Exemplu pentru art. 7008/7066 cu rigidizare din oþel: 2
Lãþime vizibilã profil: 0,108 m Lãþime vizibilã profil: 0,113 m
Valoarea Uf a combinaþiei de 1,6 W/m2K calcul conform Valoarea Uf a combinaþiei 1,3 W/m2K calcul conform
profil: DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 de profil: DIN EN ISO 10077-2: 1999-02
Valoare Ug pentru sticlã: 1,1 W/m2K valoare monitorul oficial federal k = Ug Valoare Ug pentru sticlã: 1,1 W/m2K valoare monitorul oficial federal k = Ug
Ψg coeficient de 0,04 W/m K conform DIN EN ISO 10077-1 tabel E.1
Ψg coeficient de permeabilitate 0,04 W/m K conform DIN EN ISO 10077-1 tabel E.1
permeabilitate termicã
termicã corelat la lungime, cu corelat la lungime, cu
separare termicã de separare termicã de
Rezultate calcul: Rezultate calcul:
Înălţime 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,48*) 1,50 1,60 1,70 1,80 Înălţime 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,48*) 1,50 1,60 1,70 1,80
Lăţime Lăţime
1,00 1,42 1,41 1,40 1,39 1,38 1,38 1,37 1,37 1,36 1,36 1,00 1,30 1,30 1,29 1,29 1,28 1,28 1,28 1,27 1,27 1,27
1,20 1,40 1,38 1,37 1,36 1,36 1,35 1,35 1,34 1,34 1,33 1,20 1,29 1,28 1,28 1,27 1,27 1,26 1,26 1,26 1,26 1,25
1,23*) 1,39 1,38 1,37 1,36 1,35 1,35 1,35 1,34 1,34 1,33 1,23*) 1,29 1,28 1,27 1,27 1,26 1,26 1,26 1,26 1,25 1,25
1,40 1,38 1,37 1,36 1,35 1,34 1,33 1,33 1,33 1,32 1,32 1,40 1,28 1,27 1,27 1,26 1,26 1,25 1,25 1,25 1,24 1,24
1,60 1,37 1,36 1,34 1,33 1,33 1,32 1,32 1,31 1,31 1,30 1,60 1,27 1,27 1,26 1,25 1,25 1,24 1,24 1,24 1,23 1,23
1,80 1,36 1,35 1,33 1,32 1,32 1,31 1,31 1,30 1,30 1,29 1,80 1,27 1,26 1,25 1,25 1,24 1,24 1,24 1,23 1,23 1,22
2,00 1,35 1,34 1,33 1,32 1,31 1,30 1,30 1,29 1,29 1,28 2,00 1,26 1,26 1,25 1,24 1,24 1,23 1,23 1,23 1,22 1,22
*) = dimensiune fereastrã standard: 1,23 x 1,48 m *) = dimensiune fereastrã standard: 1,23 x 1,48 m
La fel ca mai sus: La fel ca mai sus:
Ψg fãrã separare termicã 0,06 W/mK conform DIN EN ISO 10077-1 tabelul E.1 Ψg fãrã separare termicã 0,06 W/mK conform DIN EN ISO 10077-1 tabelul E.1
Înălţime 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,48*) 1,50 1,60 1,70 1,80
Înălţime 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,48*) 1,50 1,60 1,70 1,80
28 Lăţime Lăţime 29
1,00 1,48 1,47 1,46 1,45 1,44 1,43 1,43 1,42 1,42 1,41
1,00 1,37 1,36 1,35 1,34 1,34 1,33 1,33 1,33 1,32 1,32

1,20 1,46 1,44 1,43 1,42 1,41 1,40 1,40 1,39 1,39 1,38
1,20 1,35 1,34 1,33 1,32 1,32 1,31 1,31 1,31 1,30 1,30
1,23*) 1,45 1,44 1,42 1,41 1,40 1,40 1,40 1,39 1,38 1,38
1,23*) 1,35 1,34 1,33 1,32 1,31 1,31 1,31 1,30 1,30 1,30
1,40 1,44 1,42 1,41 1,40 1,39 1,38 1,38 1,37 1,37 1,36
1,40 1,34 1,33 1,32 1,31 1,30 1,30 1,30 1,29 1,29 1,28
1,60 1,42 1,41 1,39 1,38 1,37 1,36 1,36 1,36 1,35 1,34
1,60 1,33 1,32 1,31 1,30 1,29 1,29 1,29 1,28 1,28 1,27
1,80 1,41 1,40 1,38 1,37 1,36 1,35 1,35 1,34 1,34 1,33
1,80 1,32 1,31 1,30 1,29 1,28 1,28 1,28 1,27 1,27 1,26
2,00 1,40 1,39 1,37 1,36 1,35 1,34 1,34 1,33 1,33 1,32
2,00 1,32 1,30 1,29 1,28 1,28 1,27 1,27 1,27 1,26 1,26
2.6. Influenþa noilor valori U asupra construcþiei de ferestre
2 Exemplu pentru art. 7008/7066 cu rigidizare din oþel:

La concepþia ferestrei nu trebuie sã existe diferenþe mari faþã de procedeele de
pânã acum. 2
Lãþime vizibilã profil: 0,113 m Pe baza EnEV se stabilesc ºi cerinþele unei valori Uw dorite, dupã cum s-a
procedat deja în ordonanþa de protecþie termicã.
Valoarea Uf a combinaþiei 1,3 W/m K calcul conform
2
de profil: DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 Cu ajutorul valorilor de ramã, fereastrã ºi valorilor U se verificã apoi aceste
Valoare Ug pentru sticlã: 0,8 W/m2K valoare monitorul oficial federal k = Ug cerinþe. Procedura de realizare este descrisã în subcapitolele precedente.
Ψg coeficient de 0,04 W/m K conform DIN EN ISO 10077-1 tabel E.1 Ce este nou este posibilitatea de influenþare a rezultatelor în sens pozitiv prin
permeabilitate termicã utilizarea unor profile mai bune de ramã. Astfel se poate constata o economie
corelat la lungime, cu doveditã de energie la calculul consumului primar de energie în cazul utilizãrii
separare termicã de unei combinaþii de profil de înaltã valoare, de ex. Gealan S7000 IQ.
Rezultate calcul:
Exemplu: Efectul utilizãrii seriei de profile S7000 IQ cu sticlã 1.1 W/m2K
Înălţime 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,48*) 1,50 1,60 1,70 1,80 faþã de o fereastrã care îndeplineºte cerinþele minime.
Lăţime (Procedurã simplificatã pornind de la calculul exemplar, capitolul 3.8)
1,00 1,12 1,11 1,10 1,09 1,09 1,08 1,08 1,08 1,07 1,07
1,20 1,10 1,09 1,08 1,07 1,06 1,06 1,06 1,05 1,04 1,04 Influenţa valorii Uw asupra consumului
1,23*) 1,10 1,09 1,08 1,07 1,06 1,05 1,05 1,05 1,04 1,04 anual de energie termică în kilograme
ulei/m2 fără pregătirea apei calde.
1,40 1,09 1,07 1,06 1,05 1,04 1,04 1,04 1,03 1,03 1,02
1,60 1,08 1,06 1,05 1,04 1,03 1,02 1,02 1,02 1,01 1,01
20,00 Suma
1,80 1,07 1,05 1,04 1,03 1,02 1,01 1,01 1,01 1,00 1,00
Qi
2,00 1,06 1,04 1,03 1,02 1,01 1,01 1,00 1,00 0,99 0,99 15,00
Qs
Exemplu pentru art. 8008/8093 cu rigidizare din oþel: Hv
10,00
Lãþime vizibilã profil: 0,116 m Adaos Psi.
Valoarea Uf a combinaþiei 1,7 W/m K calcul conform

2 5,00 9,45 Fereastră Ht
8,36
de profil: DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 Subsol Ht
Valoare Ug pentru sticlã: 1,1 W/m2K valoare monitorul oficial federal k = Ug 0,00 Plafon Ht
Ψg coeficient de 0,04 W/m K conform DIN EN ISO 10077-1 tabel E.1 Perete Ht
-5,00
permeabilitate termicã
corelat la lungime, cu
30 separare termicã de -10,00 31
Uf=1,3 Uf=1,7 Sumă 1,3 Sumă 1,7
Înălţime 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40 1,48*) 1,50 1,60 1,70 1,80

Lăţime
1,00 1,47 1,46 1,44 1,43 1,43 1,42 1,42 1,41 1,41 1,40
1,20 1,44 1,43 1,42 1,41 1,40 1,39 1,39 1,38 1,38 1,37
1,23*) 1,44 1,43 1,41 1,40 1,39 1,39 1,39 1,38 1,37 1,37
1,40 1,43 1,41 1,40 1,39 1,38 1,37 1,37 1,36 1,36 1,35
1,60 1,41 1,40 1,38 1,37 1,36 1,36 1,35 1,35 1,34 1,33
1,80 1,40 1,39 1,37 1,36 1,35 1,34 1,34 1,33 1,33 1,32
2,00 1,39 1,38 1,36 1,35 1,34 1,33 1,33 1,32 1,32 1,31
3. Certificarea ºi analiza unei clãdiri conform legii
privind economia de energie EnEV 3.2. Procedeu de calcul simplificat
3.1. Generalitãþi
Generalitãþi
3 3
Legea EnEV face în principal distincþie între douã domenii:
1. Respectarea valorilor limitã, valabilã pentru clãdirile vechi. În acest caz legea EnEV permite douã variante, numite „procedura bilanþului
(vezi capitolul 4) lunar” ºi „procedura simplificatã”.
2. Dovada unui necesar anual de energie primarã sub cel maxim admis, În principal, certificarea solicitatã de EnEV se bazeazã pe calculul aºa-
valabil pentru clãdirile noi. numitului necesar primar de energie cu condiþia pãstrãrii anumitor cerinþe
(vezi capitolul 3.2 ºi urm.) minime ale componentelor implicate.
În acest sens legea EnEV permite o ajustare reciprocã a urmãtorilor parametri În cazul „procedurii simplificate” se porneºte de la o clãdire aflatã într-o „locaþie
standard” ºi cu un numãr stabilit pauºal de zile încãlzite pe an.
- Ingineria instalaþiilor
- Protecþie termicã constructivã Aºa-numitul „Procedeu al bilanþului lunar” exact se bazeazã pe aceeaºi
- Procentul suprafeþelor cu ferestre schemã de bazã, abordeazã însã mai detaliat influenþa diferiþilor parametri.
- Etanºeitatea clãdirilor (de ex. determinarea exactã a punþilor termice, influenþei anotimpurilor ºi
decuplãrilor pe timpul nopþii etc.)
Punctele enumerate mai sus trebuie combinate unele cu altele astfel încât
necesarul de energie primarã nu depãºeºte valoarea prescrisã de lege. Cu titlu limitativ trebuie sã spunem cã premizele pentru utilizarea procedurii
simplificate sunt mai greu de îndeplinit.
Posibilitãþi:
Premize:
Se poate concepe spre exemplu clãdirea din punct de vedere al tehnologiei
termice la limita inferioarã (cea mai slabã) ºi se poate utiliza o instalaþie de - este vorba despre o casã cu destinaþia de locuinþã cu maxim douã niveluri
încãlzire de înaltã tehnologie cu recirculare a cãldurii ºi sistem suplimentar de complete
încãlzire solarã, respectându-se astfel cerinþele EnEV. - procentajul suprafeþei vitrate este sub 30%
- toate punþile termice trebuie executate conform anexei 2 la DIN 4108
Pe de altã parte, utilizarea materialelor ºi ferestrelor de înaltã calitate la
izolaþia pereþilor ºi ferestrelor permite utilizarea unei instalaþii de încãlzire mai Pe paginile urmãtoare se insistã doar asupra procedurii de certificare
simple ºi mai ieftine. simplificate, pentru a reprezenta bazele modalitãþii de calcul ºi relaþiile.
32 33

3.2.1. Diagrama de flux a unui procedeu de calcul 3.2.2. Necesitatea primarã de energie
În cazul procedurii simplificate necesarul de energie primarã este calculat cu
Stabilirea valorilor limită prin
urmãtoarea formulã
3 3
intermediul datelor clădirii
Calculul necesarului anual de energie primară

Qp = (QH + QW) • ep
Determinarea necesarului de căldură anual În acest sens se utilizeazã:
Determinarea necesarului de energie termică ep Indicele de consum al instalaþiilor

QH Necesarul anual de energie termicã
Determinarea pierderilor prin
transfer ale suprafeţelor
Qw adaosul pentru pregãtirea apei calde
HT
Unitatea pentru Qp este: kWh/a (kilowaþi/orã pe an)
Determinarea pierderilor prin
transfer ale punţilor termice
Valoare de comparaþie: 1 kilogram de ulei are o putere calorificã de cca. 11,800 kWh
ΔUWB A
1 kilogram de ulei corespunde 1,19 L ulei
Determinarea pierderilor prin ventilaţie
HV
Determinarea câştigurilor din energia solară

Qs
Determinarea câştigurilor interioare

Qi
Determinarea necesarului de energie

termică pentru apa caldă
Stabilirea indicelui de consum al instalaţiilor
34 35

Ajustarea valorilor
limită
3.2.3. Indicele de consum al instalaþiilor ep 3.2.4. Determinarea necesarului de energie termicã QH
Indicele de consum al instalaþiilor ep indicã starea instalaþiei de încãlzire utilizate Prin utilizarea formulelor indicate în tabelul 2 se calculeazã pauºal necesarul
ºi este definit ca în relaþie cu consumul de energie necesar pentru obþinerea în anual de energie pentru o casã amplasatã în zona medie.
3 3
final a cantitãþii de energie necesare pentru încãlzire ºi asigurarea apei calde.
Indicele cuprinde valori de consum (de ex. arderi, curent), câºtiguri de energie Tabelul 2:
(de ex. instalaþie solarã sau recirculare a cãldurii din instalaþia de ventilaþie Procedeu simplificat pentru determinarea necesarului anual de energie termicã
precum ºi o mãrime de calitate pentru tranformarea energiei (de ex. grad de
utilizare cazan termic). ªi adesea depinde de suprafaþa utilã totalã dintr-un
Mărimi de calculat Formula Condiţie marginală de utilizat
proiect de construcþii.
Necesarul anual de
energie termică Qh Qh = 66 (HT + HV)– 0,95 (Qs + Qi)
Alãturat sunt date câteva exemple de indici de consum al instalaþiei eP
Pierdere termică Factori de corecţie a temperaturii
caracteristici pentru diferite instalaþii de încãlzire: specifică prin transfer HT HT = Σ (Fxi Ui Ai) + 0,05 A Fxi conform tabelului 3
în relaţie cu suprafaţa HT
înconjurătoare de transfer HT´
Încălzire Încălzire Încălzire Încălzire Încălzire Încălzire Încălzire Încălzire termic A
1 2 3 4 5 6 7 8 fără verificare a etanşeităţii conform
Pierdere termică specifică HV = 0,19 Ve
Instalaţie de anexei 4 nr. 2
temperatură joasă prin ventilaţie HV
X X
(cazan 70/55°C) HV = 0,163 Ve cu verificare a etanşeităţii conform
anexei 4 nr. 2
Instalaţie tehnologică
de valoare calorifică X X X X X X Radiaţie solară:
(cazan 55/45°C) Orientare Σ (IS)j,HP
Amplasat în afara sud-est până spre 270

învelişului termic*) X X X sud-vest kWh/(m² • a)
nord-vest până 100
Amplasat în interiorul spre nord-est kWh/(m² • a)
X X X X X alte direcţii
învelişului termic*) Câştiguri din energia QS = Σ (Is)j,HP Σ 0,567 gi Ai 155
solară QS Ferestre de kWh/(m² • a)
Instalaţie solară X X X
mansardă 225
Instalaţii de alimentare cu
aer/evacuare a aerului X X înclinate < 30 o kWh/(m² • a)
cu recircularea căldurii
Indicele de consum Suprafaţa ferestrei Ai se va
al instalaţiei, care se eP=1,72 eP=1,49 eP=1,60 eP=1,40 eP=1,27 eP=1,17 eP=1,19 eP=0,95 determina împreună cu orientarea
utilizează în calcul j (sud, vest, nord şi orizontal)
conform dimensiunilor nominale
ale deschiderilor din faţadă.
*) Înseamnã locul de montaj al instalaþiei de încãlzire (cazanul termic) Câştiguri interne Qi Qi = 22 AN DUPĂ: suprafaţa utilă a clădirii
conform nr. 1.3.4
36 Tabele exacte pentru determinarea indicelui de consum al instalaþiei sunt puse de 37
ex. la dispoziþiei pe pagina de internet a Uniunii Federale a Industriei Termice

Se pot gãsi la:
www.bdh-koeln.de / Unterverzeichnis: „EnEV“
Anwendung der EnEV - Diagrammverfahren zur DIN V 4701-10
Legãturã directã:
www.bdh-koeln.de/html/pdf/pdf_1/diagrammverfahren_zur_din_v_4701-10.pdf
Procedurã conform tabelului: Tabelul 3: Factori de corecþie a temperaturii Fxi
Determinare necesar anual de energie termicã QH Flux termic spre exterior prin componenta de construcþie i Factor de corecþie a temperaturii
Fxi
3 3
Perete exterior, fereastrã 1
QH = 66 (HT + HV) - 0,95 (Qs+Qi) acoperiº (ca graniþã de sistem) 1
Plafonul ultimului etaj (mansardã neconstruitã) 0,8
Unde semnificaþiile simbolurilor sunt urmãtoarele: Perete exterior (zid de gardã) 0,8
Pereþi ºi plafoane cãtre camere neîncãlzite 0,5
HT Pierderea termicã prin transfer Închidere inferioarã clãdire
HT Pierderea termicã prin ventilaþie - Plafon/ziduri subsol cãtre subsol neîncãlzit
0,6
QS câºtigul de energie solarã - Podea pe pãmânt
- Suprafeþe subsol încãlzit faþã de sol
QI câºtigul intern de energie (de ex. cãldurã corporalã)
Aflarea factorului de punte termicã ΔUWB (valoare Ψ)

Cifrele 66 ºi 0,95 sunt factori de corecþie stabiliþi pentru un amplasament
standard ºi un ciclu anual. (Vezi ºi capitolul 4)
La certificarea detaliatã se au în vedere cu ajutorul indicelui grad-zi
particularitãþile amplasamentului, perioadele de încãlzire ºi altele asemenea. În principal existã trei moduri de determinare a adaosului aferent punþilor
termice.
În cadrul „procedurii simplificate” este permisã însã exclusiv doar a doua
Determinarea valorilor individuale variantã, realizarea punþilor termice termice conform DIN 4108 anexa 2.
Determinarea pierderii termice prin transfer HT
ΔUWB • A = Σ (Ψ • I) [W/K]
HT = Σ (Fxi Ui Ai) +ΔUWBA Aflarea exactã a detaliilor privind punþile termice
Adaos de punte termicã – detalii conform DIN 4108
ΔUWB = 0,05 [W/m2K]
anexa 2
Unde semnificaþiile simbolurilor sunt urmãtoarele: Adaos pauºal de punte termicã – fãrã certificare ΔUWB = 0,10 [W/m2K]
ΔUWBA un factor de adaos pentru influenþa punþilor termice

conform anexei EnEV 1 capitolul 2 înmulþit cu suprafeþele Dacã nu se executã toate punþile termice conform anexei 2, trebuie sã se
cu emisie de cãldurã A apeleze la procedura bilanþului lunar.
Σ (Fxi Ui Ai) cu suma tuturor suprafeþelor cu emisie de cãldurã (Ai) ori

38 valoarea (Ui) aferentã, multiplicat cu factorul (Fxi) pentru 39
diminuarea valoricã corespunzãtoare, condiþionatã de
mediul extern.

Fxi se calculeazã pe baza urmãtorului tabel:
Determinare pierdere termicã prin ventilaþie Hv Determinarea câºtigurilor interioare de cãldurã Qi
În acest caz se face o distincþie clarã pentru cazul în care dupã finalizarea Aceste câºtiguri de cãldurã sunt cauzate de sursele de cãldurã interne, de ex.
clãdirii se face un test de etanºeitate (test Blower Door). maºini electrice, echipamente electrocasnice, cãldura degajatã la gãtit sau
3 3
cãldura corporalã.
În anexa 4 Nr.2 din EnEV se descrie aceastã certificare
În acest caz se aplicã
Anexa 4 nr.2 certificarea izolaþiei pentru întreaga clãdire
Qi = 22 AN
Dacã se face o verificare a cerinþelor conform § 5 alineatul 1, fluxul volumetric de 50 Pa
calculat conform DIN EN 13 829 : 2001-02 la o diferenþã de presiune dintre exterior ºi
interior de 50 Pa – în relaþie cu volumul de aer încãlzit – nu trebuie sã depãºeascã
unde AN reprezintã suprafaþa utilã a clãdirii, care se calculeazã pe baza
- la clãdirile fãrã instalaþii tehnice de aer ambiental 3h -1 ºi AN = 0,32 Ve

- la clãdirile cu instalaþii 1,5 h -1
(Ve = volumul brut al clãdirii ) calculat
Dacã la predarea clãdirii este planificat un test Blower-Door, se poate utiliza
urmãtorul principiu:
necesarul anual de energie termicã specificã suprafeþelor QH“
Hv = 0,163 Ve
QH“ = (66 (HT + HV) - 0,95 (Qs + Qi)) / AN
Unde Ve reprezintã volumul brut al clãdirii este
AN = 0,32 Ve (Ve = volumul brut al clãdirii )
Fãrã un test Blower-Door se va aplica:

Pierderea termicã specificã suprafeþelor HT ´
Hv = 0,19 Ve
HT = (Σ (Fxi Ui Ai) + 0,05 A) / A
Determinarea câºtigurilor de cãldurã din energia solarã Qs
A este suma suprafeþelor cu emisie de cãldurã
Qs = Σ (Is)j,HP Σ 0,567 gi Ai
3.2.5 Determinarea necesarului de energie termicã pentru apa
Unde semnificaþiile simbolurilor sunt urmãtoarele: caldã Qw
40 Σ (Is)j,HP o valoare de calcul pentru contribuþia energiei solare pe o suprafaþã Luarea în calcul a energiei necesare pentru încãlzirea apei menajere se face 41
în funcþie de orientarea cãtre soare Unitate: (kWh/m2a), se la clãdirile cu destinaþia de locuinþe aplicând principiul:
calculeazã conform tabelului 2, rândul 4,

gi gradul de permeabilitate a energiei totale pentru iradierea verticalã. QW’ = 12,5 kWh/m2a
Acesta poate fi aflat din specificaþiile de produs ale producãtorului
sau pe baza DIN EN 410 : 1998-12.
Ai suprafaþa respectivã cu instalaþie solarã De aici rezultã:
QW = QW’ AN
unde AN = 0,32 Ve (Ve = volumul brut al clãdirii)

3.2.6 Valori limitã 3.2.7 Certificarea protecþiei termice pe timp de varã
În funcþie de raportul dintre suprafaþa cu emisie de cãldurã (A) ºi volumul Certificarea protecþiei termice pe timp de varã se bazeazã de asemenea pe o
clãdirii (Ve) se vor respecta urmãtoarele valori limitã: cerinþã a valorii maxime admise la fel ca calculul necesarului anual de energie
3 3
termicã primarã.
EnEV - anexa 1 - tabelul 1: Cerinþã:

Valorile maxime admise ale necesarului anual de energie primarã corelat cu
suprafaþa utilã a clãdirii ºi cu volumul încãlzit al clãdirii ºi ale pierderilor termice
S S max, S m a x = S 0 + ΣΔ S x
prin transfer corelate la suprafaþa înconjurãtoare cu transfer termic în relaþie cu
raportul A/Ve
Unde semnificaþiile simbolurilor sunt urmãtoarele:
Necesar anual de energie primară Pierdere termică specifică prin S Valoare caracteristicã a contribuþiei energiei solare
transfer, corelată cu suprafaţa S0 Valoare de bazã 0,12
înconjurătoare cu transmisie
termică ΔSx Valorile de adaos se calculeazã pe baza tabelului 8 DIN 4108-2
Valoarea caracteristicã a contribuþiei energiei solare S reprezintã un indice

QP" în kWh/(m2 x a) QP" în HT´ în W/(m2 x K) care se calculeazã pe baza procentajului suprafeþelor cu ferestre (dimensiuni
Raport
A/Ve
corelată cu suprafaţa utilă a clădirii kWh/(m3 x a) nominale ale deschiderilor clãdirii “la roºu” Aw,s / suprafeþele de pereþi expuse
corelată cu
volumul încălzit la razele solare dintr-o camerã AHF) înmulþit cu valoarea g a suprafeþei vitrate
al clădirii gtotal ºi un factor de ponderare pentru procentajul ramei ferestrelor FF.
Clădire de locuit cu
preparare a apei Clădiri nelocuibile Clădire nelocuibilă
Clădire de locuit fără calde în principal cu cu un procentaj al cu un procentaj al
,
cele de la coloana 3 surse de energie alte clădiri ferestrelor < 30% ferestrelor >30% =
electrică şi clădiri de locuit 0,7
≤
Aceastã valoare nu trebuie sã depãºeascã valoarea Smax determinatã prin
calculul adaosului/reducerii (tabelul 8 DIN 4108-2).
Pentru procedura de calcul simplificatã pentru clãdiri locuibile cu un

procentaj al suprafeþelor cu ferestre mai mic de 30% nu este necesarã
certificarea.
În mod similar se stabileºte în tabelul 6, capitolul 8.1, DIN 4108-2, în ce

≥
condiþii se poate renunþa la certificare ºi în cazul procedurii bilanþului lunar.
42 43
Dacã aceste valori nu sunt depãºite, certificarea conform EnEV este


consideratã drept realizatã.
3.2.8 Exemplu de calcul Calcul:
Certificare conform EnEV – procedeu simplificat pentru clãdire locuitã Determinare pierdere prin transfer QH
3 3
Presupunere: HT = Σ (Fxi Ui Ai) +ΔUWB A
Clãdire locuitã simplã Suprafaþã în m2 Valoare U Fi H-Ti
Suprafaþã pereþi 90 0,3 1 27,00
Mansardã ºi subsol neîncãlzitã Spaþiu de la plafon la
96 0,3 0,8 23,04
Suprafaþã construitã 12 m x 8 m acoperiº
Înãlþime streaºinã 3m Spaþiu de la plafon la
96 0,35 0,6 20,16
subsol
Procentaj suprafaþã cu ferestre 30 m2
Suprafaþã cu ferestre 30 1,5 1 45,00
Orientarea ferestrelor:
Sud 45 % ΔUWB A 15,60
Nord 15 %
Est 20 % HT 130,8
Vest 20 %
Valori U: HT’ 0,42
Perete 0,3 W/m2K
(Cerinþã auxiliarã: HT´ HT´ adm. = 0,44 îndeplinitã)
Spaþiu de la plafon la acoperiº 0,3 W/m2K
Plafon subsol 0,3 W/m2K
Fereastrã 1,5 W/m2K Determinare pierdere termicã prin ventilaþie Hv
Valoare transfer geam (g) 0,62
Procedeu cu test Blower – Door (Ventilator-Uþã)
Test Blower – Door da
(Ventilator-Uºã) HV = 0,163 Ve
Încãlzire Cazan cu putere calorificã 55°/45° în subsol HV = 0,163 x 312 46,94
Punþile termice realizat conform exemplelor prezentate în DIN V 4108 - 6
Determinarea câºtigurilor de cãldurã din energia solarã QS
Rezultã:
Qs = Σ (Is)j,HP Σ 0,567 gi Ai
Ponderea ferestrelor 25 %
Volum clãdire Ve 288 m3 m2 (IS)j,HP
suprafaþã cu emisie de cãldurã A 312 m2
sud 13,5 270 2259,90
44 Suprafaþã utilã AN 92,16 m2 45
Raport A/Ve 1,08 est 6 155 576,60
nord 4,5 100 279,00

Valoare limitã A/Ve 1,05 (tabel 1) vest 6 155 576,60
30
Necesar maxim de energie primarã
Qp“adm = 130,00 + 2600/(100 + AN) = 143,53 kWh/m2a QS 3692,10
Pierdere termicã specificã prin transfer maximã

Determinarea câºtigurilor interioare de cãldurã Qi
HT´ adm. 0,44 W/m2K
Qi = 22 AN
Qi = 22 x 92,16 2027,52
Rezultate calcul Diagramã pentru vizualizarea variantei din exemplu
Pierdere termicã 1224,32 kWh/a

66 x (HT + HV)
3 Câºtig termic:
0,95 x (Qs + Qi)
5433,64 kWh/a
Efectul valorii Uw asupra consumului
anual de energie termică
3
Necesarul anual de energie termicã QH 6810,68 kWh/m2a
QH = 66 x (HT + HV) – 0,95 x (Qs + Qi)
14000,00
Necesarul anual specific de energie termicã QH” 73,90 kWh/m a2 12000,00
QH” = QH / AN
Suma
10000,00
Qi
8000,00 Qs
Necesarul anual specific de apã caldã Qw” 12,50 kWh/m2a
6000,00 Hv
Adaos Psi.
4000,00
Necesarul anual de energie primarã QP” 128,73 kWh/m2a FereastrăHt
Qp = (QH + Qw) eP = (73,90 + 12,5) x 1,49 2000,00 Subsol Ht
0,00 Plafon Ht
Necesar anual adm. de energie primarã QP, adm” 143,53 kWh/m2a Perete Ht
-2000,00
-4000,00
Casa s-ar încadra în prevederile legii EnEV.
-6000,00
Variantã: -8000,00
Uf=1,3 Uf=1,5 Sumă 1,3 Sumă 1,5
Versiuni constructive conform normelor, însã cu instalaþie de temperaturã joasã
(70/55°)
Indice de consum al instalaþiei ep = 1,72
QP = (QH + QW) eP = (73,90 + 12,5) x 1,72 = 148,61 kWh/m2a

Acesta reprezintã un exemplu reprezentativ pentru multele posibilitãþi
deoarece prin ajustãrile parametrilor posibili se poate gãsi o soluþie optimã
În acest caz casa nu respectã prevederile legii EnEV în privinþa costurilor precum ºi a configuraþiei ºi analizei.
46 47
Modificare:
Prin utilizarea unui sistem de profil de fereastrã mai bun (S-7000) valoarea Uw

se poate diminua la 1,3 W/m2K. Astfel se obþin urmãtoarele verificãri:
HT = 124,80
QH = 6414,14
QH” = 69,60
QP” = 141,21
Casa îndeplineºte din nou prevederile legii EnEV

4. Valori limitã tehnice ale cãldurii
4.1. Domeniu de valabilitate: 1) Coeficientul de permeabilitate termicã a componentei constructive cu

respectarea straturilor existente sau noi ale componentei constructive;
Pentru clãdirile vechi (renovate) legea EnEV nu prevede o certificare din punct pentru calculul componentelor constructive opace se va utiliza DIN EN
de vedere energetic ºi se limiteazã la stabilirea urmãtoarelor valori limitã cu ISO 6946 : 1996-11.
privire la capacitatea termoizolantã a componentelor constructive utilizate. 2) Coeficientul de permeabilitate termicã al ferestrei; se va deduce din
Aceºti coeficienþi de permeabilitate a cãldurii maxim admiºi ai componentelor specificaþiile de produs sau din DIN EN ISO 10077-1 : 2000-11.
4 4
constructive respective sunt stabiliþi în EnEV într-un tabel (anexa 1, tabelul 2). 3) Coeficientul de permeabilitate termicã al suprafeþei vitrate; se va deduce
În cadrul corpurilor de construcþie cu un volum al spaþiului sub 100 m3 sunt din specificaþiile de produs sau din DIN EN ISO 673 : 1999-1.
valabile directivele pentru construcþii vechi. 4) Coeficientul de permeabilitate termicã al faþadei cortinã; se va determina
pe baza regulilor tehnicii.
Aceste reglementãri sunt valabile ºi pentru sere.
Serele precum ºi anexele de peste 100 m3 sunt considerate construcþii noi ºi 4.3 Alte valori limitã importante:
trebuie certificate în mod corespunzãtor.
Uºile casei
La renovarea sub 20% a unei faþade (de ex. fereastrã unicã) prevederile EnEV
Valoarea U a întregului element 2,90 W/m2K
nu se aplicã.
Suprafeþe plane din panouri cu un procentaj al panourilor de peste 50%

4.2 Valori limitã conform tabelului 2; EnEV – Anexa 1 (extras): Valoare U a suprafeþei plane 0,73 W/m2K
Componentã constructivã Clãdiri cu temperaturi Clãdiri cu temperaturi
interioare normale interioare scãzute Exemplu:
coeficient maxim de permeabilitate termicã 5VKEN¼

1)
Umax în W/m2K
1 2 3
2 a) Ferestre exterioare, uºi- 1,7
2)
2,8
2)
ferestre, ferestre de Panou
mansardã
b) Suprafeþe vitrate 1,5
3)
nicio cerinþã
Suprafeþe plane din panouri cu un procentaj al panourilor de peste 50%
c) Faþade cortinã 1,9
4)
3,0
4)
Valoare U a suprafeþei plane 0,85 W/m2K
3 a) Ferestre exterioare, uºi- 2,0
2
2,8
2)
ferestre, ferestre de Exemplu:

mansardã cu suprafeþe
vitrate speciale
48 49
b) Suprafeþe vitrate speciale 1,6
3
nicio cerinþã 5VKEN¼
c) Faþade cortinã cu suprafeþe 4 4)


2,3 3,0
vitrate speciale
Panou
Prin suprafeþe vitrate speciale în EnEV se înþelege:

Suprafeþe vitrate cu o izolaþie fonicã de peste 46 dB. Extras din EnEV:
Suprafeþe vitrate anti-efracþie sau anti-glonþ.
Suprafeþe vitrate ignifuge Anexa 3
Cerinþe la modificarea componentelor exterioare externe de pe clãdirile
existente (la § 8 par. 1) ºi la construcþia clãdirilor de volum redus (§ 7)
5. Punþi termice într-oo clãdire
(valori Ψ / factor de temperaturã fRsi)
3. Uºi exterioare
La înlocuirea uºilor exterioare se vor monta exclusiv uºi exterioare a cãror
suprafaþã nu depãºeºte un coeficient de permeabilitate termicã de 2,9
5.0 Generalitãþi
W/m2 K.
În principal EnEV are douã abordãri pentru considerarea punþilor termice.
Extras din DIN 4108-2 : Martie 2001
1. Evaluarea energeticã (capitol 5.1)
5.2.2 Specificaþiile pentru componentele constructive uºoare, construcþiile
În acest caz se insistã asupra pierderii suplimentare de energie cauzat
pe schelet ºi ºasiu
într-o clãdire prin punþile termice. Indicele pentru aceasta este aºa-
5 5
Partea netransparentã a suprafeþelor plane ale pereþilor cu ferestre ºi numita valoare Ψ, care exprimã pierderea de cãldurã pe metru liniar.
uºilor-ferestre, care au o pondere de peste 50% din suprafaþa planã,
2. Evaluarea tehnicã a umiditãþii (capitol 5.2)
trebuie sã îndeplineascã cel puþin cerinþele din tabelul 3 (valoarea U a
suprafeþei plane 0,73 W/m2K). În cazul unui procentaj al suprafeþelor de În acest caz norma DIN 4108 trateazã posibilele efecte negative de
peste 50% rezistenþa la permeabilitate termicã trebuie sã fie U = 0,85 fizicã a construcþiei, provocate de o pierdere prea mare de cãldurã. Se
W/m2K. defineºte cu ajutorul aºa-numitului factor fRsi pentru apariþia
mucegaiului.
Suprafeþe plane cu panouri
Valoare U panouri 0,52 W/m2K 5.1 Efectul punþilor termice asupra consumului de energie
Valoarea U a întregului element 1,38 W/m2K
Pentru pereþii externi cu o masã totalã raportatã la suprafaþã de sub 100 kg/m2 5.1.1 Tipuri de punþi termice
existã cerinþe mai mari cu o valoare minimã a coeficientului de permeabilitate
termicã de U = 0,52 W/m2K. În cazul construcþiilor pe schelet sau pe ºasiu Punþi termice într-o clãdire sunt:
acestea sunt valabile doar pentru domeniul de specialitate. În aceste cazuri,
pentru toatã componenta constructivã se va pãstra suplimentar în mijloc o
valoare U = 0,85 W/m2K Muchiile clãdirii: Racordurile de acoperiº:
Colþurile exterioare Acostament
Colþurile interioare Streaºinã
Exemplu:
Praguri
Racordurile ferestrelor: Acoperiº plat
Parapeþi
Glafuri Tavan fals:
Buiandrugi Tavane de etaj
50 Casetele de rulouri Tavane subsol 51
Uºile de terasã Plãci podea
Panou Panou Panou Panou

Plãcile de balcon:
Plãcile de balcon
Uºa balconului
5.1.2 Calculul adaosului de punte termicã ΔUWB Aflarea exactã a detaliilor privind punþile termice
Influenþa punþilor termice, care nu este de neînlãturat, asupra calculului Ceai mai scumpã dar ºi cea mai bunã soluþie din punct de vedere al rezultatului
bilanþului energetic nu a fost luat în considerare pânã acum. este certificarea individualã a fiecãrui detaliu de punte termicã ºi introducerea
În legea EnEV acest efect este calculat prin intermediul aºa-numitului adaos directã a acesteia în calculul bilanþului termic.
de punte termicã ΔUWB.
În acest sens se determinã mai întâi valoarea de transfer specificã Ψ, în relaþie cu
HT = Σ (Fxi Ui Ai) +ΔUWB A lungimea, pe baza tabelelor sau programelor ºi se înmulþeºte cu lungimile
specifice ale punþilor termice.
5 5
Conform anexei 2 din capitolul 2.5 al legii EnEV sunt posibile trei modalitãþi de Din suma acestor valori rezultã apoi valoarea adaosului aplicat pierderii termice
determinare: prin transfer HT.
Adaos pauºal de punte termicã – fãrã certificare ΔUWB = 0,10 [W/m2K] În loc de:
Adaos de punte termicã – detalii conform DIN 4108
ΔUWB = 0,05 [W/m2K]
anexa 2 HT = Σ (Fxi Ui Ai) +ΔUWB A
Aflarea exactã a detaliilor privind punþile termice ΔUWB • A = Σ (Ψ • I) [W/K]
intervine acum:
ΔUWB se adaugã la întreaga suprafaþã a clãdirii care emite cãldurã.

HT = Σ (Fxi Ui Ai) +Σ li Ψi

Adaos pauºal de punte termicã – fãrã certificare
li suma lungimilor fiecãrui tip de punte termicã
Aici se adaugã un factor ΔUWB = 0,10 [W/m2K] la întreaga pierdere de energie
Ψi valoarea de transfer specificã, în funcþie de lungime a tipului respectiv
prin transfer calculatã pentru toatã zona.
de
Deoarece adaosul este pus în relaþie suplimentar cu întreaga suprafaþã
înfãºuratã cu transfer de cãldurã se calculeazã o pierdere relativ mare. La
multe clãdiri locuite ºi la un factor ΔUWB de 0,1 W/m2poate apãrea o creºtere a Extrasul valorilor individuale Ψ ale clãdirii dintr-un calcul de probã: *
pierderii de cãldurã prin transfer mai mare cu 30%.
În exemplul prezentat la capitolul 3 aceasta ar corespunde unei cantitãþi de
energie calculate suplimentar de Qh zus = 2059 kWh/a, ceea ce corespunde
procentual unei valori de 19 % aplicate pierderii de cãldurã totale calculate.
52 Adaos de punte termicã – detalii conform DIN 4108 anexa 2 53

Pentru înjumãtãþirea adaosului amintit mai sus, existã posibilitatea de a
executa punþile termice conform prevederilor de construcþie din anexa 2, DIN

4108.
În aceastã anexã se prezintã o multitudine de posibilitãþi de execuþie pentru
racordurile cu soluþionare tehnicã bunã, fãrã a fi prezentate însã toate.
În practicã aceste soluþii prezentate nu sunt suficiente la momentul actual
pentru a acoperi toate modalitãþile de montaj al ferestrelor.
Colþ de perete ca exemplu de punte termicã Exemplu: Racord de perete al ferestrei
O execuþie bine gânditã a racordului de perete constituie o premizã pentru

obþinerea unor valori Ψ bune.
5 5
În câmpul dreapta-sus sunt prezentate valorile Ψ în relaþie cu grosimea pereþilor

ºi valorile λ
În câmpul dreapta-jos sunt reprezentaþi factorii f (capitolul 4.3)
Deoarece prin luarea ca bazã de calcul a peretelui exterior se utilizeazã o zonã
prea mare de suprafaþã cu emisie de cãldurã, în acest caz puntea termicã poate
cauza o scãdere a pierderii prin tranfer. Acestea sunt luate în calcul cu semnul
Evitarea adaosului de punte termicã prin mãsuri constructive
negativ.
54 55

5.2. Factorul de temperaturã fRsi
5.2.1 Temperatura punctului de topire ºi formarea mucegaiului 5.2.2 Determinarea fRsi

Îmbunãtãþirea concretã a suprafeþelor vitrate ºi a ramelor în ceea ce priveºte Pentru verificarea ºi certificarea acestor racorduri de margine în ceea ce priveºte
etanºeitatea ºi termoizolaþia a provocat o ajustare a zonelor în care poate realizarea corectã din punct de vedere termic s-a stabilit factorul fRsi.
apãrea apã de condens în zona dintre suprafaþa vitratã ºi margine.
Respectarea factorului fRSi este obligatorie, atât pentru clãdirile noi cât ºi pentru
În aceastã zonã marginalã pericolul de formare a mucegaiului este foarte mare
cele vechi.
din cauza condiþiilor exterioare (de ex. existenþa unei podele de îmbinare bune
pe tencuialã). Conform noilor cercetãri, mucegaiul poate apãrea deja de la o Conform DIN ISO 10211-2, se defineºte dupã cum urmeazã:
umiditate a camerei de 80% faþã de 100% dupã cum se cunoºtea în trecut.
Pornind de la o umiditate a aerului cameral de 50 % la 20° C, aceºti 80 % se
5 5
obþin deja la temperaturi ale suprafeþei de 12,6° C ºi nu la 10° C, dupã cum se
considera pânã acum.

Raportul dintre temperatura punctului de condens ºi temperatura criticã
de formare a mucegaiului fRsi Factorul de temperaturã
θSi Suprafaþa temperaturilor în interior
Temperatura interioară a aerului 20°C
θSi Temperatura aerului intern
θSi Temperatura aerului exterior
Apa de condens şi formarea mucegaiului Formarea mucegaiului
În conformitate cu DIN 4108-2, se defineºte urmãtoarea cerinþã:
Exemplu fRsi 0,70

20°C/ 50%
Ca temperaturi exterioare se utilizeazã:

Fără apă de condens şi
formare de mucegai Interior: +20° C
Exterior: -5° C
Temperatura suprafeţelor în °C temperatură critică de formare a mucegaiului 12,6 °C

Temperatura exterioarã de -5° C este semnificativ mai mare decât temperaturile
Temperatura de condens 9,3 °C
utilizate pânã acum -15° C pentru calculul izotermelor de 10° C sau valorilor k.
Se porneºte de la premiza cã se adoptã temperatura de -5° C deoarece aceasta
Pentru atenuarea parþialã a acestei problematici s-a proiectat sistemul de este prezentã în Germania un timp mai îndelungat (cca. o sãptãmânã).
ventilaþie GECCO de la Gealan, o ventilaþie forþatã cu autoreglare (vezi ºi
manualul de practicã nr.1 „Ventilaþia camerei”). Valoarea de 0,7 este gânditã astfel încât sã se obþinã o valoare minimã pentru
temperatura suprafeþelor de 12,5° C. Dacã nu se depãºeºte aceastã valoare,
56 concepþia racordului de margine poate fi consideratã ca necorespunzãtoare pentru 57
Punþile termice conform normelor de construcþie din anexa 2 DIN 4108 sunt fenomenul de formare a mucegaiului.
astfel alese încât factorul de temperaturã sã se situeze întotdeauna peste 0,7.

În cazul unei realizãri ce se abate de la aceºti parametri, construcþia trebuie Determinarea temperaturii suprafeþelor se realizeazã de regulã cu ajutorul
certificatã corespunzãtor. calculului izotermelor ºi reprezintã o sarcinã de proiectare în faza preliminarã
montajului.
Pentru a preveni pericolul de formare a mucegaiului se acordã o importanþã
crescândã proiectãrii constructive corecte a acestor racorduri de margine, în
special în ceea ce priveºte aspectele tehnico–termice ºi de fizicã a construcþiei
(vezi ºi manualul practic nr. 3 „Montaj”).
Exemplu: Exemplu: Verificarea valorii fRSi suficiente aferentã unui racord marginal
Temperaturi de suprafaþã determinate prin calculul izotermelor
5
6
Cerinþa neîndeplinitã în ceea ce Cerinþa îndeplinitã în ceea ce

priveºte factorul de temperaturã priveºte factorul de temperaturã
58 59

6. Test Blower – Door (Ventilator – Uºã) Din aceastã constatare rezultã urmãtoarele cerinþe
1. Cerinþe de fereastrã:
În determinarea necesarului de energie termicã sunt disponibile douã
modalitãþi pentru calculul pierderilor termice prin ventilaþie, cu sau fãrã test Se vor monta doar sisteme de ferestre verificate, care corespund clasei
Blower-Door. Procedeul de calcul cu testare produce pierderi termice mai mici respective de permeabilitate a rosturilor conform DIN EN 12 207. (vezi ºi
utilizate ca bazã de calcul. capitolul 7. EnEV, anexa 4)
În cazul necesarului total de energie poate rezulta o scãdere de la 5 la 10
procente.
2. Cerinþe de montaj:
Deoarece necesarul maxim admis de energie primarã indicat în EnEV este
În principiu montatorul ferestrelor este obligat sã efectueze montajul în
mãsurat relativ strict ºi testul Blower-Door este destul de ieftin, proiectantul nu
conformitate cu ultimele realizãri ale tehnicii, indiferent de prevederile EnEV
dispune de o posibilitate de optimizare ieftinã.
sau RAL.
Din experienþã se cunoaºte cã verificarea este mai ieftinã decât efortul impus
de nevoia de a creºte puterea calorificã prin cheltuieli tehnologice suplimentare
din cauza valorilor de pierdere mai mari. Trebuie totuºi sã se acorde o mai mare importanþã montajului „curat”.
6 Testul Blower-Door este într-adevãr util numai pentru stabilirea etanºeitãþii

totale a unei clãdiri, în cazul nerespectãrii valorilor limitã cel mai adesea cauza
o reprezintã ferestrele.
Principii de montaj al ferestrelor: Principiul „Mai etanº la interior decât la
exterior“ trebuie respectat obligatoriu. 6
În practicã, aceasta înseamnã cã nu este suficientã doar aplicarea de spumã!
Din aceste motive ferestrele trebuie sã întruneascã cerinþele testului în
orice privinþã.
Schemã: Stadiul tehnologiei de realizare a racordurilor de fereastrã:
Cerinþe de etanºeitate a ferestrelor rezultate în urma testului Blower-

Door: Cerinþe impuse
EnEV, Anexa 4 nr.2 certificarea izolaþiei pentru întreaga clãdire: Exterior Rost Interior
Izolaþie contra Egalizarea toleranþei Izolaþie anti-

Dacã se face o verificare a cerinþelor conform § 5 alineatul 1, fluxul volumetric ploilor torenþiale constructive abur
de 50 Pa calculat conform DIN EN 13 829 : 2001-02 la o diferenþã de presiune
dintre exterior ºi interior de 50 Pa – în relaþie cu volumul de aer încãlzit – nu
Izolaþie, termoizolaþie Etanºeitate
trebuie sã depãºeascã
-1
Fixare
- la clãdirile fãrã instalaþii tehnice de aer ambiental 3 h ºi
- la clãdirile cu instalaþii 1,5 h
-1 Protecþie antifonicã
60 61
Dispozitivele pasive de ventilaþie (de ex. Gecco) nu influenþeazã Concluzie:
verificarea etanºeitãþii.

Din punctele anterioare ºi din cerinþele descrise la capitolul 5 privind factorul f
Extras din DIN EN 13829 „Reglementarea permeabilitãþii la aer a clãdirilor“ ºi valoarea Ψ se constatã uºor cã execuþia tehnicã ºi calitativã a unei ferestre,
paragraful 5.2.3: inclusiv a rostului de montaj câºtigã din ce în ce mai mult în importanþã.
„Orificiile de trecere a aerului de pe componentele mecanice ale sistemului de

ventilaþie sunt închise. Alte deschideri de ventilaþie (de ex. Deschideri pentru Nu mai este suficient sã produci o fereastrã ºi sã o montezi pe clãdire. O
ventilaþia naturalã) sunt închise .“ derulare profesionistã a contractului solicitã între timp ºi o buna
planificare tehnicã în prealabil precum ºi un montaj de înaltã calitate.
7. Ordonanþã privind protecþia termicã ºi ingineria tehnologicã Secþiunea 2
cu economie de energie în cazul clãdirilor Clãdirile de construit
(Ordonanþa privind economia de energie – EnEV*) §3
Actualizare 2003-1 11 Clãdiri cu temperaturi interioare normale
(1) Clãdirile cu temperaturi interioare normale ce trebuie construite se vor realiza astfel încât
1. în cazul clãdirilor de locuit, necesarul anual de energie primarã raportat la
Secþiunea 1 suprafaþa utilã ºi
Prevederi generale 2. în cazul altor clãdiri, necesarul anual de energie anualã raportat la volumul încãlzit
al clãdirilor
§1 precum ºi pierderea de energie termicã prin transfer în relaþie cu suprafaþa înfãºuratã nu trebuie
sã depãºeascã valorile maxime din anexa 1 tabelul 1.
Domeniu de valabilitate
(2) Necesarul anual de energie primarã ºi pierderea specificã de energie termicã corelatã cu
(1) Aceastã ordonanþã specificã cerinþele la adresa
suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic trebuie calculate
1. clãdirilor cu temperaturi interioare normale (§ 2 nr. 1 ºi 2) ºi
1. pentru clãdirile locuibile, al cãror procentaj de suprafaþã cu ferestre nu depãºeºte
2. clãdirilor cu temperaturi interioare scãzute (§ 2 nr. 3)
30%, utilizându-se procedeul simplificat din anexa 1 nr. 3 sau procedeul de
inclusiv a instalaþiilor de înclãzire, de climatizare sau de pregãtire a apei calde din
certificare din anexa 1 nr. 2
interiorul acestora.
2. iar la alte clãdiri procedeul de certificare stabilit în anexa 1 nr. 2.
(2) Aceastã ordonanþã nu vizeazã, cu excepþia § 11,
(3) Limitarea necesarului anual de energie primarã conform paragrafului 1 nu se aplicã
1. clãdirile comerciale utilizate preponderent pentru creºterea sau adãpostirea
pentru clãdiri încãlzite
animalelor,
1. cel puþin 70% prin cuplajul putere-cãldurã.
2. clãdirilor de producþie în mãsura în care acestea, în funcþie de utilitatea lor, se
2. cel puþin 70% prin energii reciclabile din dispozitive de producere a cãldurii cu
întind pe suprafeþe mari ºi trebuie þinute deschise pe un timp îndelungat.
funcþionare autonomã,
3. clãdirilor de tip buncãr,
3. în principal prin locaþii cu foc unic pentru spaþii individuale sau grupuri de spaþii sau
4. instalaþiilor de serã ºi spaþiilor de cultivat, înmulþit ºi vindere a plantelor,
prin alte dispozitive de producere a cãldurii pentru care nu existã reglementãri
5. halelor suspendate, corturilor ºi altor clãdiri speciale, ale cãror specificaþii impun
7 7
tehnologice.
montarea ºi demontarea lor repetatã.
În cazul clãdirilor conform alineatului 1 nr. 3 pierderea specificã de energie termicã prin transfer,
În cazul sistemului de încãlzire care nu se aflã într-o legãturã spaþialã cu clãdirile conform
corelatã la suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic nu trebuie sã depãºeascã 76% din valoarea
paragrafului 1, se va aplica doar § 11.
cea mai mare conform anexei 1 tabelul 1 coloana 5 sau 6.
§2 (4) Pentru a asigura o protecþie termicã cu economie de energie pe timp de varã, pentru
clãdirile al cãror procentaj de suprafeþe cu ferestre depãºeºte 30%, se vor respecta
Norme privind noþiunile privind valorile nominale de contribuþie solarã sau puterea de rãcire conform anexei 1 nr.
În sensul ordonanþei 2.9.
1. clãdirile cu temperaturi interioare normale sunt clãdiri care, în funcþie de utilitatea
acestora, sunt încãlzite anual la o temperaturã de minim 19 grade celsius timp de mai §4
mult de patru luni Clãdiri cu temperaturi interioare scãzute
2. sunt clãdiri de locuit care, în sensul de la numãrul 1, sunt utilizate complet sau În cazul clãdirilor cu temperaturi interioare scãzute ce trebuie construite, indicele de pierdere
preponderent pentru locuit, termicã specificã prin transfer, corelat la suprafaþa înfãºuratã cu transfer de cãldurã nu trebuie
3. clãdirile cu temperaturi interioare scãzute sunt clãdiri care, în funcþie de utilitatea sã depãºeascã valorile maxime din anexa 2 nr.1.
acestora, sunt încãlzite anual la o temperaturã de minim 12 grade celsius ºi maxim 19
grade celsius timp de mai mult de patru luni, §5
4. spaþii încãlzite sunt spaþii care, pe baza utilizãrii conform normelor, sunt încãlzite direct Etanºeitate, schimb minim de aer
sau indirect prin spaþii adiacente. (1) Clãdirile ce trebuie construite se vor realiza astfel încât suprafaþa înfãºuratã cu transfer
5. sunt considerate energii reciclabile pentru încãlzire, pregãtirea apei calde sau pentru de cãldurã inclusiv rosturile sã fie etanºeizate contra aerului conform ultimelor realizãri
ventilaþia clãdirilor utilizate ºi în legãturã spaþialã cu acestea cum sunt energia solarã, din tehnologie. În acest sens, permeabilitatea rosturilor ferestrelor exterioare, uºilor cu
cãldura ambientalã, cãldura pãmântului ºi biomasa geam ºi ferestrelor de acoperiº trebuie sã corespundã valorilor din anexa 4 nr.1. Dacã se
6. un cazan termic este un dispozitiv de producere a cãldurii format dintr-un cazan ºi un verificã etanºeitate conform paragrafelor 1 ºi 2, se va respecta anexa 4 nr.2.
62 arzãtor utilizat pentru transferul energiei termice rezultate din ardere cãtre agentul termic 63
(2) Clãdirile ce trebuie construite trebuie realizate astfel încât sã se asigure schimbul minim
apã, de aer pentru sãnãtate ºi încãlzire. Dacã se utilizeazã alte dispozitive de ventilaþie decât
7. sun aparate un cazan ce va fi echipat cu un arzãtor ºi arzãtoarele prevãzute pentru ferestrele, acestea trebuie sã corespundã celor din anexa 4 nr. 3.

echiparea unui cazan,
8. puterea nominalã este puterea stabilitã de producãtor ºi menþinutã garantat la utilizarea §6
de duratã prin respectarea gradului de eficienþã indicat producãtor ca putere caloricã Protecþie termicã minimã, punþi termice
maximã exprimatã în kilowaþi, (1) În cazul clãdirilor ce trebuie construite componentele constructive de protejeazã contra
9. un cazan termic standard este un cazan termic a cãrei temperaturã medie de funcþionare aerului exterior, pãmântului sau componentelor constructive cu temperaturi interioare
poate fi limitatã constructiv, semnificativ mai mici se vor executa astfel încât sã se respecte cerinþele de protecþie
10. un cazan termic de temperaturã joasã este un cazan termic care poate fi operat în mod termicã minimã conform regulilor cunoscute ale tehnicii.
continuu la o temperaturã de intrare de între 35 ºi 40 de grade celsius ºi care în anumite (2) Clãdirile de construit vor fi executate astfel Influenþa rãmasã a punþilor termice se va lua
situaþii poate avea loc o condensare a vaporilor de apã din gazele emise, în calcul la determinarea pierderii de energie termicã ºi a necesarului de energie primarã
11. este un cazan cu valoare calorificã superioarã un cazan termic construit pentru conform anexei 1 Nr. 25.
condensarea celei mai mari pãrþi din vaporii de apã conþinuþi în gazele emise.
§7 (1) Componentele constructive exterioare nu trebuie modificate în nici un mod care ar putea
Clãdiri cu volum redus înrãutãþi calitatea energeticã a clãdirii. Acelaºi lucru este valabil pentru instalaþiile de la
secþiunea 4, atât timp cât acestea au fost luate în calcul la certificarea îndeplinirii
Dacã volumul clãdirii ce se construieºte nu depãºeºte 100m3 ºi dacã se respectã cerinþele de la
cerinþelor federale privind economia de energie.
secþiunea 4, celelalte prevederi ale acestei ordonanþe sunt considerate îndeplinite, dacã
(2) Dispozitivele care diminueazã necesarul de energie din instalaþii conform paragrafului 1
coeficienþii de transfer termic ai componentelor constructive exterioare nu depãºesc valorile
se vor recepþiona în stare de funcþionare ºi se vor utiliza conform normelor. Propoziþia 1
indicate în anexa 3 tabelul 1.
este consideratã îndeplinitã atât timp cât influenþa dispozitivului de diminuare a
Secþiunea 3 necesarului de energie este ponderat la necesarul de energie primarã prin mãsuri
constructive sau tehnologice ale instalaþiilor.
Clãdiri ºi instalaþii existente (3) Instalaþiile de încãlzire ºi de apã caldã precum ºi instalaþiile de climatizare se vor utiliza,
întreþine ºi menþine în funcþionare în mod corespunzãtor. Pentru întreþinere ºi menþinere
§8
în stare de funcþionare sunt necesare cunoºtinþe de specialitate. Personalul de
Modificarea clãdirilor specialitate este personalul care deþine cunoºtinþele de specialitate ºi abilitãþile pentru
(1) În cazul camerelor încãlzite ale clãdirilor de la § 1 par. 1 se efectueazã modificãri întreþinere ºi menþinere în stare de funcþionare.
conform anexei 3 nr. 1 pânã la 6, coeficienþii de transfer termic stabbiliþi în anexa 3
tabelul 1 ai componentelor constructive exterioare vizate nu trebuie depãºiþi. Acest lucru Secþiunea 4
nu este valabil pentru modificãri Instalaþii termice, instalaþii de pregãtire a apei calde
1. ale zidurilor exterioare, ferestrelor exterioare, uºilor cu ferestre ºi ferestrelor de
acoperiº ce ocupã mai puþin de 20% din suprafaþa componentelor constructive cu § 11
aceeaºi orientare în sensul anexei 1 tabelul 2 rândul 4 coloana 3 sau
2. în cazul altor componente constructive mai puþin de 20% din suprafaþa
Punerea în funcþiune a cazanelor termice
(1) Cazanele termice care funcþioneazã pe bazã de combustibili lichizi ºi gazoºi ºi a cãror
componentelor constructive aferente.
putere nominalã se situeazã între cel puþin 4 kilowaþi ºi cel mult 400 de kilowaþi pot fi
(2) Paragraful 1 propoziþia 1 este consideratã îndeplinitã, dacã clãdirea modificatã nu
montate în vederea funcþionãrii în clãdiri doar dacã deþin marcajul CE conform § 5 par. 1
depãºeºte cu mai mult de 40% cea mai mare valoare aferentã conform anexei 1 tabelul
ºi 2 din ordonanþa cu privire la punerea în circulaþie a cazanelor termice ºi a aparatelor
1 sau anexei 2 tabelul 1.
conform legii produselor din construcþii din 28 aprilie 1998 (BGBl. I S. 796) sau conform
(3) La mãrirea volumului încãlzit al clãdirii cu cel puþin 30 de metri cubi se vor respecta
7 7
articolului 7 par. 1 propoziþia 2 din directiva 92/42/EWG a parlamentului din 21. Mai 1992
pentru noul corp de clãdire prevederile respective pentru clãdirile construibile. Certificatul
asupra gradelor de eficacitate a cazanelor termice de încãlzire a apei pe bazã de
privind necesarul de energie se va emite doar respectând premizele § 13 paragraful 2.
combustibili lichizi sau gazoºi (ABl. EG Nr. L 167 S. 17, L 195 S. 32), amendatã cu
§9 articolul 12 din directiva 93/68/EWG a parlamentului din 22. iulie 1993 (ABl. EG Nr. L 220
S. 1). Propoziþia 1 se referã ºi la cazanele termice construite din componente. În acest
Echiparea ulterioarã a instalaþiilor ºi clãdirilor sens se vor respecta parametrii care rezultã din declaraþia de conformitate UE ataºate la
(1) Posesorii de clãdiri trebuie sã scoatã din funcþiune pânã la 31 decembrie 2005 cazanele aparate.
termice pe bazã de combustibili lichizi sau gaz care au fost montate înainte de 1 (2) Dacã existã clãdiri, al cãror necesar anual de energie primarã nu este limitat conform § 3
octombrie 1978. Cazanele termice de la propoziþia 1, ale cãror arzãtoare au fost înnoite par. 1, echipate cu cazane termice conform paragrafului 1, acestea trebuie sã fie cazane
dupã 1 noiembrie 1996 trebuie scoase din funcþiune pânã la 31. cu temperaturã joasã sau cu valoare calorificã superioarã. Sunt exceptate clãdirile
decembrie 2008. Propoziþiile 1 ºi 2 nu se aplicã, dacã cazanele termice existente sunt existente cu temperaturi interioare normale, dacã necesarul anual de energie primarã nu
cazane termice de temperaturã redusã sau cu valoare calorificã superioarã, în cazul depãºeºte cea mai mare valoare din anexa 1 tabelul 1 cu mai mult de 40%.
instalaþiilor termice a cãror putere nominalã este mai micã decât 4 kilowaþi sau mai mare (3) Paragraful 1 nu se aplicã
de 400 de kilowaþi precum ºi în cazul cazanelor termice de la § 11 paragrafele 3 Nr. 2 1. cazanelor termice produse individual.
pânã la 4. 2. cazanelor proiectate pentru funcþionare pe bazã de combustibil ale cãror
(2) Proprietarii clãdirilor trebuie sã izoleze conductele neizolate de distribuþie a cãldurii ºi caracteristici diferã semnificativ de cele ale combustibililor lichizi ºi gazoºi existenþi
apei calde accesibile precum ºi armãturile care se gãsesc în spaþii încãlzite pânã la 31 pe piaþã,
decembrie conform anexei 5 cu privire la limitarea transferului de cãldurã. 3. instalaþiilor proiectate exclusiv pentru pregãtirea apei calde,
(3) Proprietarii de clãdiri cu temperaturi interioare normale trebuie sã izoleze plafoanele 4. sobelor de bucãtãrie ºi aparatelor utilizate în principal pentru încãlzirea spaþiilor în
spaþiilor încãlzite neizolate prin care nu se circulã dar sunt accesibile pânã la 31 care sunt amplasate sau montate care sunt proiectate ºi pentru asigurarea apei
decembrie 2005 astfel încât coeficientul de permeabilitate termicã al plafonului sã nu calde pentru încãlzirea centralã ºi pentru alte obiective de utilizare,
depãºeascã 0,30 Watt/(m2oK). 5. aparate cu o putere nominalã de mai puþin de 6 kilowaþi pentru alimentarea unui
64 (4) În cazul clãdirilor locuibile cu nu mai mult de douã locuinþe, care la momentul intrãrii în sistem de stocare a apei calde cu recirculare gravitaþionalã. 65
vigoare a acestei ordonanþe se aflã în posesia unuia dintre proprietari, cerinþele de la (4) Cazanele termice a cãror putere nominalã este mai micã de 4 kilowaþi sau depãºeºte
paragrafele de la 1 la 3 se vor pune în practicã doar în cazul schimbãrii proprietarului. 400 de kilowaþi ºi cazanele menþionate la paragraful 3 pot fi amplasate sau montate în
Termenul este de doi ani de la data schimbãrii proprietarului; nu decurge însã înainte de

interiorul clãdirilor în vederea punerii în funcþiune numai dacã sunt izolate contra
31 decembrie 2005, iar în cazul paragrafului 1 propoziþia 2 nu înainte de 31 decembrie pierderilor termice conform regulilor uzuale în industrie.
2008.
§ 12
§ 10
Dispozitive de distribuþie ºi instalaþii de apã caldã
Pãstrarea calitãþii energetice (1) Cine monteazã sau dispune montarea instalaþiilor de încãlzire centralizatã în clãdiri
trebuie sã le echipeze sau sã dispunã echiparea acestora cu echipamente centrale
autonome pentru diminuarea sau decuplarea alimentãrii cu cãldurã precum ºi cu
dispozitive pentru cuplarea sau decuplarea în funcþie de
1. temperatura exterioarã sau în funcþie de o altã mãrime de execuþie
corespunzãtoare, respectiv de
2. timp. Dacã echipãrile menþionate la propoziþia 1 nu existã în clãdirile existente,
proprietarul trebuie sã doteze sau sã dispunã dotarea acestora.
(2) Cine monteazã sau dispune montarea instalaþiilor cu apã ca agent termic trebuie sã le valoarea caracteristicã a consumului de energie împreunã cu caracteristicile clãdirii ºi
echipeze cu echipamente autonome pentru reglarea temperaturii în funcþie de spaþiu. cele de utilizare conform paragrafului 6 propoziþia 2. Valorile energetice caracteristice în
Acest lucru nu este valabil pentru echipamente de încãlzire individuale proiectate pentru sensul acestei norme sunt consumurile de energie în condiþii meteorologice normale
funcþionare pe bazã de combustibili lichizi sau solizi. Cu excepþia clãdirilor locuibile este pentru încãlzirea spaþiilor exprimate în kilowaþi orã pe metru pãtrat de suprafaþã locuibilã
permisã o reglare la nivel de grup pentru grupuri de spaþii de acelaºi tip ºi cu aceeaºi pe an. Pentru eliminarea condiþiilor meteorologice speciale din calculul consumului de
utilitate. Sistemele de încãlzire de pardosealã care au fost realizare înainte de intrarea în energie se vor aplica regulile procedurii uzuale din branºã.
vigoare a acestei ordonanþe pot fi echipate prin exceptare de la propoziþia 1 cu (6) Ca mãsurã de comparaþie pentru valorile caracteristice ale consumului de energie
echipamente pentru adaptarea puterii calorice în funcþie de spaþiu ºi de sarcina termicã. conform paragrafului 5 se folosesc valorile caracteristice ale consumului de energie ºi
Dacã echipãrile menþionate la propoziþiile 1 ºi 3 nu existã în clãdirile existente, nivelurile acestora stabilite de ministerul federal al locuinþei, construcþiilor ºi transportului
proprietarul trebuie asigure dotarea cu aceste echipamente. împreunã cu ministerul federal al economiei ºi tehnologiei publicate în monitorul federal
(3) Cine monteazã sau dispune montarea cu pompe de circulare în instalaþiile termice ale care iau în considerare diferenþele topografice în zonele climaterice individuale precum ºi
sistemelor de încãlzire centralizate cu o putere nominalã mai mare de 25 de kilowaþi datele pentru înlãturarea condiþiilor climaterice vitrege. Comunicarea valorilor
trebuie sã se asigure ca acestea sunt astfel echipate sau construite sã permitã adaptarea caracteristici medii de consum energetic se va face corespunzãtor caracteristicilor
în trei trepte a puterii electrice la necesarul de flux condiþionat, dacã o astfel de soluþie nu esenþiale ale clãdirii ºi caracteristicilor de utilizare.
contravine nevoilor tehnice de siguranþã ale cazanului de încãlzire. (7) Certificatele conform paragrafelor 1 ºi 3 ºi valorile caracteristici ale consumului energetic
(4) Cine monteazã sau dispune montarea pompelor de circulare în instalaþiile de apã caldã conform paragrafului 5 sunt caracteristicile energetice ale unei clãdiri conform directivei
trebuie sã le echipeze cu dispozitive autonome pentru cuplare ºi decuplare. 93/76/EWG a parlamentului din 13. septembrie 1993 pentru limitarea emisiilor de dioxid
(5) Cine monteazã în premierã sau utilizeazã conducte de apã caldã sau de distribuþie a de carbon printr-o utilizare mai eficientã a energiei (ABl. EG Nr. L 237 S. 28).
acesteia respectiv armãturi trebuie sã limiteze emisia de cãldurã a acestora conform
anexei 5. *) publicatã la editura Beuth-Verlag GmbH, Berlin
(6) Cine monteazã în premierã sau utilizeazã dispozitive existente în care se stocheazã apã
de încãlzire sau apã caldã trebuie sã limiteze emisiile de cãldurã conform regulilor uzuale § 14
din industrie. Calcule separate pentru componentele unei clãdiri
Componentele unei clãdiri pot fi tratate ca clãdiri autonome, în special când se diferenþiazã în
Secþiunea 5 privinþa utilizãrii, temperaturii interioare sau procentajului de suprafeþe cu ferestre. Pentru
(a) Prevederi generale, încãlcãri administrative zidurile de separare dintre componentele unei clãdiri sunt valabile anexa 1 Nr. 2.7 ºi anexa 2
7 7
Nr. 2 propoziþia 3 Dacã în cazurile individuale se procedeazã conform propoziþiei 1, acest lucru
§ 13 se va menþiona în certificate elaborate conform § 13 par. de la 1 la 3.
Certificate asupra necesarului de energie ºi cãldurã, valori caracteristice § 15
ale consumului de energie Regulile tehnicii
(1) Pentru clãdirile ce urmeazã a fi construite cu temperaturi interioare normale rezultatele
(1) Ministerul federal pentru construcþii, locuinþe ºi trafic poate indica regulile tehnologice
esenþiale obþinute în urma calculelor impuse de aceastã ordonanþã, în special valorile
împreunã cu ministerul federal pentru economie ºi tehnologie prin publicare în monitorul
specifice ale pierderii termice prin transfer, ale necesarului de energie pentru fiecare
oficial sau publicaþiile autoritãþilor specializate, în condiþiile în care se face referire la
agent purtãtor de energie ºi ale necesarului anual de energie primarã sunt cuprinse într-
aceste reguli în aceastã ordonanþã.
un certificat de necesar de energie. În certificat se va face referinþã la condiþiile normate.
(2) Printre regulile recunoscute din branºã se numãrã ºi normele, prevederile tehnice sau ale
Detalii despre certificatul de necesar de energie sunt indicate într-o normã generalã de
reglementãri ale altor state membre din Uniunea Europeanã sau alte state partenere ale
administrare a guvernului federal cu acordul parlamentului care poate cuprinde ºi o
tratatului privind spaþiul economic european, dacã respectarea acestora garanteazã
clasificare a clãdirilor în clase. Drepturile terþilor nu sunt afectate de certificat.
nivelul solicitat de protecþie cu privire la economia de energie ºi protecþia termicã.
(2) Pentru clãdiri cu temperaturi interioare normale care sunt modificate semnificativ, se va
(3) Dacã nu este posibilã o evaluare a materialelor de construcþie, componentelor
emite un certificat de necesar de energie conform paragrafului 1, dacã pentru efectuarea
constructive ºi instalaþiilor cu privire la cerinþele din aceastã ordonanþã pe baza regulilor
modificãrilor semnificative se efectueazã calculele corespunzãtoare de la paragraful 1.
tehnice din branºã, deoarece nu existã asemenea reguli sau dacã se deviazã de la
Detalii, în special asupra determinãrii simple a proprietãþilor componentelor clãdirii care
acestea, se va solicita o evaluare a certificatelor necesare de cãtre autoritatea de drept
nu sunt vizate de modificare, sunt reglementate prin norma generalã de administrare
sau desemnatã de guvernul federal. Certificarea conform propoziþiei 1 nu este necesarã
conform paragrafului 1 propoziþia 3. O modificare este consideratã esenþialã când
pentru materiale de construcþie, componente constructive ºi instalaþii,
1. pe parcursul unui an cel puþin trei dintre modificãrile amintite în anexele de la 3 la 6
1. care sunt certificate cu marcajul CE conform prevederilor din legea produselor din
în legãturã cu schimbarea unui canal termic sau cu trecerea unei instalaþii de
construcþii sau conform altor prevederi ale legii pentru implementarea directivelor
încãlzire pe un alt agent termic sau
66 2. când volumul clãdirii este extins cu mai mult de 50%.
comunitãþii europene, ale cãrei reglementãri cuprind ºi cerinþele privind economia 67
de energie ºi care prezintã anumite clase ºi trepte de putere stabilite de þãri sau în
(3) Pentru clãdirile ce trebuie construite cu temperaturi interioare reduse rezultatele esenþiale
cazul cãrora
ale calculelor conform acestei ordonanþe, în special al pierderii termice specifice prin

2. conform prevederilor legale din construcþii privind utilizarea produselor de
transfer corelat la suprafaþa înfãºuratã trebuie cuprinse într-un certificat de necesar
construcþii se respectã prevederile acestei ordonanþe.
termic. Propoziþiile de la 2 la 4 de la paragraful 1 se aplicã corespunzãtor.
(4) Certificatul de necesar de energie conform paragrafelor 1 ºi 2 sau certificatul de necesar § 16
de cãldurã conform paragrafului 3 se va pune la dispoziþia autoritãþilor naþionale în drept
ºi cumpãrãtorilor, chiriaºilor sau altor îndreptãþiþi la uzufruct asupra clãdirii la cerere. Excepþii
(5) Dacã nu se emite un certificat de necesar de energie conform paragrafelor 1 ºi 2, în (1) Dacã îndeplinirea normelor acestei ordonanþe influenþeazã substanþa sau aspectul
special proprietarii clãdirilor locuibile care sunt obligaþi la facturarea costurilor de încãlzire monumentelor sau substanþei constructive de valoare specialã iar alte mãsuri ar atrage
în funcþie de consum conform ordonanþei privind facturarea costurilor de încãlzire pot cheltuieli nejustificate
comunica cumpãrãtorilor, chiriaºilor ºi altor persoane îndreptãþite la uzufruct precum ºi
interesaþilor de cumpãrare ºi achiziþie
autoritãþile competente ale landului acordã excepþii la cerere. Anexa 1
(2) Dacã obiectivele acestei ordonanþe se pot atinge prin alte mãsuri decât cele prevãzute Cerinþe la adresa clãdirilor de construit cu temperaturi normale interioare
de aceastã ordonanþã, autoritãþile competente din landul respectiv acordã excepþii la
cerere. Într-o normã de administrare generalã guvernul federal poate stabili, cu acordul (cu privire la § 3)
parlamentului, în ce condiþii premizele de la propoziþia 1 sunt considerate îndeplinite. 1. Valorile maxime ale necesarului anual de energie ºi a pierderii termice
specifice
§17 (cu privire la §3 par. 1)
Limitãri de rãspundere
Autoritãþile competente din landul respectiv pot acorda la cereri scutiri de la îndeplinirea 1.1 Tabel cu valorile maxime
cerinþelor din aceastã ordonanþã, dacã cerinþele individuale produc pe baza circumstanþelor Tabelul 1: Valorile maxime admise ale necesarului anual de energie primarã corelat cu suprafaþa
speciale prin efort nejustificat sau în alt mod un prejudiciu nejustificat. Un prejudiciu nejustificat utilã a clãdirii ºi cu volumul încãlzit al clãdirii ºi ale pierderilor termice prin transfer corelate la
apare atunci când cheltuielile necesare în perioada de utilizare nu sunt justificate prin economia suprafaþa înconjurãtoare cu transfer termic în relaþie cu raportul A/Ve
realizatã prin implementarea cerinþelor în clãdirea existentã într-o perioadã rezonabilã.
§18 Necesar anual de energie primară Pierdere termică specifică prin

Încãlcãri administrative transfer, corelată cu suprafaţa
Se încalcã prevederile administrative în sensul § 8 par. 1 Nr. 1 din legea economiei de înconjurătoare cu transmisie
combustibil, dacã se monteazã sau amplaseazã premeditat termică
1. sau din neglijenþã un cazan termic contrar § 11 par. 1 propoziþia 1, ºi coroborat cu QP" în kWh/(m2 x a) QP" în HT´ în W/(m2 • K)
propoziþia 2, corelată cu suprafaţa utilă a clădirii kWh/(m3 • a)
Raport
2. dacã nu se echipeazã sau nu se echipeazã la timp o instalaþie de încãlzire centralizatã corelată cu
A/Ve
sau o instalaþie tehnologicã de încãlzire contrar § 12 par. 1 propoziþia 1 sau par. 2 Clădire de locuit volumul încălzit
propoziþia 1, cu preparare a al clădirii
3. contrar § 12 par. 3, dacã nu se asigurã sau achiziþioneazã pompe de circulare în modul Clădiri nelocuibile Clădire nelocuibilă
apei calde în
indicat sau Clădire de locuit fără cu un procentaj al cu un procentaj al
principal cu
cele de la coloana 3 ferestrelor £ 30% ferestrelor >30%
7 7
4. contrar § 12 par. 5. surse de energie
alte clădiri şi clădiri de locuit
electrică
Secþiunea 6 1 2 3 4 5 6
(i) Dispoziþii finale ≤ 0,2 66,00 + 2600/(100+AN) 80,00 14,72 1,05 1,55
0,3 73,53 + 2600/(100+AN) 87,53 17,13 0,80 1,15
§19 0,4 81,06 + 2600/(100+AN) 95,06 19,54 0,68 0,95
Dispoziþie privind transferul 0,5 88,58 + 2600/(100+AN) 102,58 21,95 0,60 0,83
Aceastã ordonanþã nu se va aplica la construcþia sau modificarea clãdirilor, dacã, pentru 0,6 96,11 + 2600/(100+AN) 110,11 24,36 0,55 0,75
0,7 103,64 + 2600/(100+AN) 117,64 26,77 0,51 0,69
procedurile de dinaintea intrãrii în vigoare a acestei ordonanþe s-a emis cerinþa de construcþie
0,8 111,17 + 2600/(100+AN) 125,17 29,18 0,49 0,65
sau afiºajul de ºantier. În cazul proiectelor de construcþie ce nu necesitã aprobare sau
0,9 118,70 + 2600/(100+AN) 132,70 31,59 0,47 0,62
publicare nu se va aplica aceastã ordonanþã, dacã aºezarea de ºantier a început înainte de
1 126,23 + 2600/(100+AN) 140,23 34,00 0,45 0,59
intrarea în vigoare a acestei ordonanþe. În cazul proiectelor de construcþie de la propoziþiile 1 ºi
≥1,05 130,00 + 2600/(100+AN) 144,00 35,21 0,44 0,58
2 se vor folosi pânã la aplicare: data zilei de dinaintea intrãrii în vigoare a acestei ordonanþe
norme, se vor folosi în continuare prevederile valabile ale ordonanþei de protecþie termicã din 1.2 Valori intermediare la tabelul 1
16. August 1994 (BGBl. I S. 2121) ºi ale ordonanþei privind instalaþiile termice în concepþia Valorile intermediare la valorile maxime stabilite în tabelul 1 se vor stabili conform urmãtoarelor
comunicatului din 4. Mai 1998 (BGBl. I S. 851). ecuaþii
:
Coloana 2 Qp´´ = 50,94 + 75,29 •A/Ve+ 2600/(100+AN) în kWh/(m2•a)
§20
Coloana 3 Qp´´ = 64,94 + 75,29 •A/Ve în kWh/(m2•a)
Intrarea în vigoare ºi pierderea valabilitãþii Coloana 4 Qp´ = 9,9 + 24,1 •A/Ve în kWh/(m3•a)
(1) § 13 par. 1 propoziþia 3, § 15 ºi § 16 par. 2 din aceastã ordonanþã intrã imediat în
Coloana 5 HT´ = 0,3 + 0,15 / (A/Ve) în W/(m2•K)
viguarea în ziua de dupã publicare. Pentru restul cazurilor aceastã ordonanþã intrã în
68 vigoare: în prima zi a celei de-a treia luni care urmeazã dupã publicare. Coloana 6 HT´ = 0,35 + 0,24 / (A/Ve) în W/(m2•K) 69
(2). (2) Pe completaþi: adicã în prima zi din cea de-a treia lunã de dupã publicare ordonanþa
de protecþie termicã din 16 august 1994 (BGBl. I S. 2121) ºi ordonanþa privind instalaþiile 1.3 Definiþia dimensiunilor de referinþã

termice în concepþia comunicatului din 4. Mai 1998 (BGBl. I S. 851). ies din vigoare. 1.3.1 Suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic A a unei clãdiri exprimatã în m2 se va
determina conform anexei B din DIN EN ISO 13789 : 1999-10, cazul “mãsurãtorii
exterioare” *). Suprafeþele ce trebuie determinate reprezintã delimitarea externã a
Acest lucru a fost aprobat de parlament. unei zone încãlzite închise. În plus, suprafaþa înfãºuratã cu transfer de cãldurã A se
va stabili astfel încât sã se formeze un model de zone descris în DIN EN 832 : 2003-
06 care include cel puþin spaþiile încãlzite.
1.3.2 Volumul încãlzit al clãdirii Ve exprimat în m3 este volumul delimitat de suprafaþa
înfãºuratã A cu transfer de cãldurã calculatã conform nr. 1.3.1.
1.3.3 Raportul A/Ve în m -1 este suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic calculatã conform
nr. 1.3.1 raportatã la volumul încãlzit al clãdirii conform nr. 1.3.2.
1.3.4 Suprafaþa utilã a clãdirii AN în m2 se calculeazã în cazul clãdirilor locuibile dupã cum 2.6 Determinarea câºtigurilor termice din energia solarã pentru casele finalizate sau
urmeazã: AN = 0,32 Ve clãdiri asemãnãtoare
Dacã se construiesc clãdiri conform planurilor elaborate pentru mai multe clãdiri în locaþii
2. Procedeul de calcul pentru calculul valorilor clãdirii de construit (cu privire la § 3 par. 2 diferite, la calcul câºtigurile din energia solarã trebuie determinate ca ºi cum toate ferestrele
ºi 4) acestor clãdiri ar fi orientate cãtre est sau vest.
2.1 Calculul necesarului anual de energie primarã
2.1.1 Necesarul anual de energie primarã Qp pentru clãdiri se va calcula conform DIN EN 2.7 Construcþii în serie
La calculul pentru clãdirile contruite alãturat în serie, pereþii despãrþitori ai clãdirii
832 : 2003-06 în combinaþie cu DIN V 4108-6 : 2003-06 ºi DIN V 4701-10 : 2003-08.
a) dintre clãdirile cu temperaturi interioare normale sunt presupuºi ca etanºaºi contra
§ 15 par. 3 nu este afectat. Necesarul anual de energie termicã Qh calculat prin
permeabilitãþii termice ºi nu sunt luaþi în calcul la determinarea valorilor A ºi A/Ve.
aceastã procedurã de calcul se va determina conform procedurii de bilanþ anual DIN
b) b) dintre clãdirile cu temperaturi interioare normale ºi clãdirile cu temperaturi interioare
EN 832 : 2003-06 împreunã cu anexa D din DIN V 4108 - 6: 2003-06 ºi condiþiile
reduse, la calculul coeficienþilor de permeabilitate termicã se pondereazã cu un factor de
cadru specificate în aceasta. În DIN V 4108 - 6: 2003-06 sunt specificate
corecþie a temperaturii Fnb conform DIN V 4108 - 6: 2003-06 ºi
simplificãrile ce se vor aplica pentru procedura de calcul conform DIN EN 832 :
2003-06. Pentru luarea în calcul a instalaþiilor de ventilaþie cu recircularea cãldurii se c) între clãdirile cu temperaturi interioare normale ºi clãdirile cu temperaturi interioare
vor respecta instrucþiunile metodice de la nr. 4.1 din DIN V 4701-10: 2003-08. semnificativ mai reduse în sensul DIN 4108 - 2: 2003-07, la calculul coeficienþilor de
2.1.2 În cazul clãdirilor care sunt încãlzite 80% sau mai mult prin sisteme electrice de permeabilitate termicã se pondereazã cu un factor de corecþie termicã Fu = 0,5.
încãlzire cu stocare, factorul de energie primarã utilizat la certificãrile conform § 3
În cazul în care componentele încãlzite ale unei clãdiri sunt calculate separat, se aplicã
par. 2 pentru curentul utilizat pentru încãlzire ºi ventilaþie pe o perioadã de cinci ani
propoziþia 1 litera a) pentru suprafeþele de despãrþire dintre componentele clãdirii. Dacã se
de la intrarea în vigoare a acestei ordonanþe poate fi de 2,3, prin excepþie de la DIN
construiesc în acelaºi timp clãdiri alãturate în serie, acestea pot fi tratate cu titlu de clãdire în
V 4701-10: 2003-08. Atât timp cât în cazul acestor clãdiri este prevãzutã o instalaþie
sensul cerinþelor de la § 3. § 13 nu este afectat.
electricã necentralizatã de preparare a apei calde, se poate aplica reglementarea
conform propoziþiei 1 asupra curentului utilizat de acest sistem. Reglementãrile de la Dacã nu se asigurã construcþii alãturate în cazul construcþiilor în serie, pereþii despãrþitori trebuie
propoziþiile 1 ºi 2 nu se aplicã ºi pentru datele de la § 13 par. 1. Sistemele de sã prezinte cel puþin protecþia termicã conform § 6 par. 1.
încãlzire electrice cu stocare în sensul propoziþiei 1 sunt sisteme de încãlzire cu
sursã de curent interuptibilã combinate cu o instalaþie tehnologicã de ventilaþie cu 2.8 Pondere suprafeþe cu ferestre (cu privire la §3 par. 2 ºi 4 ºi referitor la anexa 1 Nr. 1)
7 7
recirculare a cãldurii de cel puþin 80%, ce stocheazã cãldurã într-un mediu de Ponderea suprafeþelor cu ferestre în întreaga clãdire f conform § 3 par. 2 ºi 4 se va determina
stocare portivit prin încãlzirea unei rezistenþe doar în perioadele de funcþionare. dupã cum urmeazã:
*) Toate normele DIN sitate sunt publicate la editura Beuth- Verlag GmbH, Berlin.
2.2 Luarea în calcul a preparãrii apei calde în cazul clãdirilor locuibile

În cadrul clãdirilor locuibile, necesarul de energie pentru apã caldã se va lua în calcul la
determinarea necesarului anual de energie
. Ca necesar util de cãldurã pentru pregãtirea apei calde Qw în sensul DIN V 4701-10: 2003-08]
se vor utiliza 12,5 kWh/(m2•a). cu
AW suprafaþa ferestrelor
2.3 Calculul pierderii specifice de cãldurã prin transfer AAW suprafaþa pereþilor exteriori.
Pierederea specificã de cãldurã prin transfer HT se va determina conform DIN EN 832 : 2003-06
împreunã cu anexa D din DIN V 4108 - 6: 2003-06 ºi condiþiile cadru specificate în aceasta. În Dacã se încãlzeºte o mansardã, la determinarea ponderii suprafeþelor cu ferestre, se va include
DIN V 4108 - 6: 2000-11 sunt specificate simplificãrile ce se vor aplica pentru procedura de suprafaþa tuturor ferestrelor mansardei încãlzite în suprafaþa Aw ºi suprafaþa pantei acoperiºului
calcul conform DIN EN 832 : 2003-06. ce aparþine de suprafaþa înfãºuratã cu transfer de cãldurã în suprafaþa AAW.
2.4 Volum de aer încãlzit 2.9 Protecþie termicã pe timp de varã (cu privire la §3 par. 4)
La calculele conform nr. 2.1 volumul de aer încãlzit V se va determina conform DIN EN 832 : 2.9.1 Valorile caracteristice de contribuþie a energie solare maxim admise conform § 3 par.
2003-06. Simplificat se poate calcula astfel: V = 0,76 Ve pentru clãdirile cu pânã la 3 etaje 4 se vor considera valorile din DIN 4108 - 2: 2003- 08 secþiunea 8. Valoarea
complete V = 0,80 Ve în celelalte cazuri. caracteristicã de contribuþie a anergiei solare pentru clãdirea ce urmeazã a fi
constuitã se va determina conform procedurii indicate acolo.
70 2.5 Punþile termice 2.9.2 Dacã unele clãdiri, cu excepþia celor de locuit, sunt echipate, în funcþie de utilitate, 71
Punþile termice se vor lua în calcul la determinarea necesarului anual de energie termicã într- cu instalaþii care rãcesc aerul din încãperi prin utilizarea de energie, aceste clãdiri
unul din urmãtoarele moduri: pot fi concepute, prin excepþie de la nr. 2.9.1, astfel încât puterea de rãcire raportatã
a) Luare în calcul prin mãrirea coeficientului de permeabilitate termicã cu DUWB = 0,10
la volumul rãcit al clãdirii sã fie menþinut la un nivel cât mai sc’zut posibil, în

W/(m2•K) pentru toatã suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic, conformitate cu ultimele realizãri din branºã ºi cu mãsurile cu reprezentare
b) în cazul utilizãrii de exemple de planuri conform DIN 4108 anexa 2 : 2004-01 luare în economicã în cazurile individuale. În acest caz se vor avea în vedere în special
calcul prin mãrirea coeficientului de permeabilitate termicã cu DUWB = 0,05 W/(m2•K) mãsurile care prevãd procedura de calcul indicatã la nr. 2.9.1 pentru diminuarea
pentru toatã suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic, valorii caracteristice de contribuþie a energiei solare.
c) prin certificarea exactã a punþilor termice conform DIN V 4108 - 6: 2003–06 în combinaþie
cu regulile suplimentare recunoscute în branºã. 2.10 Premize pentru calculul instalaþiilor de ventilaþie mecanice (referitor la § 3 par. 2)
În cadrul calculului conform nr. 2, calculul cãldurii recirculate a instalaþiilor de ventilaþie
Atât timp cât influenþa punþilor termice în cazul componentelor externe a fost luatã în calcul la mecanice sau calculul ratei de schimb de aer diminuare conform reglementãrilor din branºã sunt
determinarea coeficientului de permeabilitate termicã U, suprafaþa înfãºuratã A cu transfer permise doar
termic trebuie diminuatã la luarea în calcul a influenþei punþii termice conform literelor a), b) sau
c) cu suprafaþa aferentã a componentei constructive.
a) dacã etanºeitatea clãdirii a fost certificatã conform anexei 4 nr.2, sau specificaþii tehnice de produs (de ex. pentru ferestre de mansarde). Aici sunt
b) dacã aerul de admisie din instalaþia de ventilaþie nu este rãcit prin utilizarea energiei încadrate în special valorile caracteristice energetice conform listei de reglementãri în
electrice sau energiei rezultate prin arderea combustibililor fosili ºi dacã construcþii A partea 1 ºi pe baza celor stabilite în autorizaþiile generale ale instituþiilor din
c) schimbul de aer realizat prin intermediul instalaþiei respectã § 5 par. 2. construcþii. În cazul componentelor constructive învecinate cu solul rezistenþa esterioarã
la transferul de cãldurã va fi adusã la zero.
Valorile caracteristice utilizate la calculul cãldurii recirculate din instalaþiile de ventilaþie se vor 2) 2) Gradul de permeabilitate energeticã totalã gi (pentru iradiere verticalã) se va lua din
determina conform reglementãrilor din branºã sau conform autorizãrilor generale ale autoritãþilor
specificaþiile tehnice de produs sau se va determina conform valorilor energetice
din construcþii ale produselor utilizate. Instalaþiile de ventilaþie trebuie dotate cu echipamente
caracteristice ale produselor din construcþii indicate în ordonanþele de costrucþii la nivel
care permit reglarea intensitãþii fluxurilor de aer ale fiecãrei unitãþi de cãtre utilizator. Trebuie sã
de land. În acest caz se încadreazã în special valorile caracteristice energetice ale
se asigure cã volumul de cãldurã recliclat din aerul de cãldurã sã fie utilizat în principal înainte
reglementãrilor din lista de reglementãri tehnice A partea 1 ºi pe baza constatãrilor din
de cãldura realizatã de sistemul de încãlzire.
autorizãrile generale ale autoritãþilor din construcþii. Sistemele speciale de producere a
3. Procedeu simplificat pentru clãdire locuibilã (referitor la § 3 par. 2 Nr. 1) anergiei cum sunt de ex. serele sau termoizolaþiile transparente nu pot fi cuprinse în
Necesarul anual de energie primarã se determinã simplificat dupã: procedeul simplificat.
3) Ferestrele suprafeþelor mansardate cu pante 30° vor fi tratate ca ferestre verticale din
Qp=(Qh+QW)ep punct de vedere al orientãrii.
În acest caz înseamnã Tabelul 3: Factori de corecþie a temperaturii Fxi
Qh, necesarul anual de energie termicã
Flux termic spre exterior prin componenta de construcþie i Factori de corecþie a temperaturii Fxi
QW adaosul pentru apa caldã nr. 2.2
ep indicele de consum al instalaþiei conform DIN V 4701-10 : 2003-08 Nr. 4.2.6 i.V.m. Perete exterior, fereastrã 1
acoperiº (ca graniþã de sistem) 1
anexa C.5 (procedeu grafic); ºi procedurile de calcul detaliate conform DIN V 4701-
10 : 2001-02 trebuie aplicate pentru calculul ep, § 15 par. 3 nu este afectat Plafonul ultimului etaj (mansardã neconstruitã) 0,8
Perete exterior (zid de gardã) 0,8
Influenþa punþilor termice se va limita prin utilizarea exemplelor de planificare conform DIN 4108 Pereþi ºi plafoane cãtre camere neîncãlzite 0,5
anexa 2 :2004-01. Închidere inferioarã clãdire
7 7
- Plafon/ziduri subsol cãtre subsol neîncãlzit
Nr. 2.1.2, 2.6 ºi 2.7 sunt valabile corespunzãtor. 0,6
- Podea pe pãmânt
Necesarul anual de energie termicã se determinã codnform tabelelor 2 ºi 3:
- Suprafeþe subsol încãlzit faþã de sol
Tabelul 2:Procedeu simplificat pentru determinarea necesarului anual de energie termicã
Anexa 2
Mărimi de calculat Formula Condiţie marginală de utilizat Cerinþe la adresa clãdirilor de construit cu temperaturi interioare reduse (cu privire la §
4)1. Valorile maxime ale pierderii termice specifice prin transfer, raportate la suprafaþa
Necesarul anual de înfãºuratã cu
energie termică Qh Qh = 66 (HT + HV)– 0,95 (Qs + Qi) transfer termic
Tabelul 1: Valori maxime în relaþie cu raportul A/Ve
Pierdere termică 1) Factori de corecţie a temperaturii
specifică prin transfer HT HT = Σ (Fxi Ui Ai) + 0,05 A Fxi conform tabelului 3 A/Ve 1) Valori maxime HT'
în relaţie cu suprafaţa H în m -1 în W/(m2 • K)2)
înconjurătoare de transfer HT´ T ≤0,20 1,03
termic A 0,30 0,86
Pierdere termică specifică HV = 0,19 Ve fără verificare a etanşeităţii conform 0,40 0,78
prin ventilaţie HV anexei 4 nr. 2 0,50 0,73
cu verificare a etanşeităţii conform 0,60 0,70
HV = 0,163 Ve
anexei 4 nr. 2 0,70 0,67
Radiaţie solară: 0,80 0,66
Orientare Σ (IS)j,HP 0,90 0,64
sud-est până spre ≥1,00 0,63
270
72 sud-vest kWh/(m² • a) 1) Valorile A/Ve se vor determina conform anexei 1 Nr. 1.3. 73
nord-vest până 100 2) 2) Valorile intermediare se vor calcula conform urmãtoarei ecuaþii:
spre nord-est kWh/(m² • a) HT´ = 0,53 + 0,1 Ve/A în W/(m2•K)

2)
Câştiguri din energia QS = Σ (Is)j,HP Σ 0,567 gi Ai alte direcţii 155
2. Calculul pierderii termice specifice prin transfer HT´, raportate la suprafaþa înfãºuratã
solară QS Ferestre de kWh/(m² • a)
mansardă 225 Pierderea termicã specificã prin transfer HT´ raportatã la suprafaþa înfãºuratã cu transfer termic
3)
înclinate < 30 o kWh/(m² • a) se va determina pe baza pierderii termice specifice HT, care se calculeazã conform DIN EN
832: 2003-06 în combinaþie cu DIN V 4108-6 : 2003-06. La calculul valorii HT se vor utiliza
Suprafaţa ferestrei Ai se va
determina împreună cu orientarea factorii de reducþie ai temperaturii conform DIN V 4108-6 : 2003-06. În cazul clãdirilor alãturate
j (sud, vest, nord şi orizontal) în seriepereþii despãrþitori ai clãdirii pot fi presupuºi ca izolaþi contra permeabilitãþii termice.
conform dimensiunilor nominale
ale deschiderilor din faţadă. Anexa 3
Cerinþe la modificarea componentelor exterioare externe de pe clãdirile existente (la § 8
Câştiguri interne Qi Qi = 22 AN DUPĂ: suprafaţa utilă a clădirii par. 1) ºi la construcþia clãdirilor de volum redus (§ 7)
conform nr. 1.3.4 1. Pereþi exteriori
1) Coeficienþii de permeabilitate termicã ai componentei constructive Uj se vor determina pe baza
valorilor caracteristice energetice publicate conform ordonanþelor pentru construcþii la nivel de land
pentru produse de construcþii
Dacã în cazul spaþiilor încãlzite pereþii exteriori 4.2 Acoperiºuri plane
a) sunt înlocuite, montate în premierã Dacã în cazul spaþiilor încãlzite acoperiºurile plane
sau înnoite astfel încât, a) sunt înlocuite, montate în premierã
b) de capitonaje sub formã de plãci sau componente constructive sau cofraje sub forma de sau înnoite astfel încât,
plãci precum ºi sub formã de cofraje aplicate de zidãrie b) pânza acoperiºului sau capitonajele externe sau cofrajele sunt înlocuite sau construite
c) pe partea interioarã a capitonajelor sau cãptuºelilor, nou
d) dacã se monteazã straturi de izolaþie, c) sau capitonajele interioare ºi cofrajele sunt montate sau înnoite,
e) dacã în cazul unui perete existent cu un coeficient de permeabilitate termicã mai mare de d) dacã se monteazã straturi de izolaþie,
0,9 W/(m2 • K) se înlocuieºte tencuiala exterioarã sau se vor respecta cerinþele din tabelul 1 rândul 4 b). Dacã în cazul înlocuirii acoperiºurilor plane
f) dacã se realizeazã decupaje în pereþii specializaþi, se monteazã acoperiºuri în pantã prin plasarea sub formã de panã a unui strat de izolaþie,
se vor respecta valorile maxime respective ale coeficienþilor termici de permeabilitate conform atunci coeficientul de permeabilitate termicã se va calcula conform DIN EN ISO 6946 : 1996-11,
tabelului 1 rândul 1. anexa C. Valoarea de mãsurare a rezistenþei la permeabilitatea termicã în punctul cel mai
În cazul unei izolaþii contra miezului din zidãrie multistrat conform literei d) cerinþa se considerã adânc al noului strat de izolaþie trebuie sã asigure preotecþia termicã minimã conform § 6 par. 1.
satisfãcutã
dacã spaþiul cavitar gol dintre cofraje este umplut cu material de izolaþie. 5. Pereþii ºi plafoanele învecinate cu spaþii neîncãlzite ºi cu solul
Atât timp cât în cazul spaþiilor încãlzite, plafoanele ºi pereþii învecinaþi cu spaþii neîncãlzite sau
2. Ferestre, uºi cu ferestre ºi ferestre de mansardã cu solul
Dacã ferestrele, uºile cu ferestre ºi ferestrele de mansardã din exteriorul spaþiilor încãlzite sunt a) sunt înlocuite, montate în premierã
înnoite sau înnoite astfel încât,
într-un mod care înlocuieºte toatã componenta constructivã b) se monteazã sau se înlocuiesc capitonajele exterioare sau cofrajele, barierele anti-
a) se înlocuieºte toatã componenta constructivã sau sunt montate în premierã, umiditate sau drenajele
b) sau dacã se monteazã ferestre de faþadã sau interioare sau c) sau se monteazã capitonaje ºi cofraje pe pereþi,
c) dacã se înlocuieºte suprafaþa vitratã, d) sau se monteazã sau înlocuiesc ansamblurile de podele pe partea încãlzitã,
se vor respecta cerinþele din tabelul 1 rândul 2. Propoziþia 1 nu se aplicã pentru vitrine sau e) sau se monteazã capitonaje pe partea rece sau
sisteme de uºi din sticlã. În cazul mãsurilor conform literei c) nu se aplicã propoziþia 1, dacã f) dacã se monteazã straturi de izolaþie,
rama existentã nu este potrivitã pentru prinderea geamului indicat. Dacã se implementeazã se vor respecta cerinþele din tabelul 1 rândul 4. Cerinþele de la litera d) sunt considerate
7 7
mãsurile de la litera c) asupra ferestrelor cu geam dublu sau asupra ferestrelor duble, cerinþele îndeplinite, dacã se executã o podea cu stratul cel mai gros de izolaþie fãrã adaptare la
sunt considerate ca îndeplinite, dacã se monteazã un panou de sticlã cu un strat infraroºu înãlþimea uºii (la o valoare de mãsurare a conductibilitãþii termice de λ= 0,04 W/(m Können)).
reflectorizant cu o emisie εn 0,20. Dacã în cadrul mãsurilor de la propoziþia 1
6. Faþade cortinã
1. se utilizeazã sticlã cu protecþie antifonicã cu un factor de izolaþie antifonicã a sticlei de
Dacã în cazul spaþiilor încãlzite se înlocuiesc faþade cortinã astfel încât
RwR = 40 dB conform DIN EN ISO 717-1 : 1997-01 sau cu specificaþii similare sau
a) se înlocuieºte toatã componenta constructivã sau sunt montate în premierã,
2. ansambluri speciale de sticlã izolantã cu protecþie antiglonþ, antiefracþie sau antispargere b) sau se înlocuieºte umplutura (sticlã sau panouri),
conform regulilor din branºã sau se vor respecta cerinþele din tabelul 1 rândul 2 c). Daã în cadrul mãsurilor de la propoziþia 2 se
3. ansambluri speciale de sticlã izolantã cu protecþie antiincendiu cu o grosime nominalã a utilizeazã suprafeþe vitrate speciale conform nr.2 propoziþia 2, se vor respecta cerinþele de la
elementelor individuale de cel puþin 18 mm conform DIN 4102-13 : 1990-05 sau cu tabelul 1 rândul 3 c), prin excepþie de la propoziþia 1.
specificaþii simmilare, se vor respecta prin excepþie de la propoziþia 1 cerinþele din tabelul
1 rândul 3. 7. Cerinþe impuse
Tabelul 1: Valori maxime ale coeficienþilor de permeabilitate termicã la primul montaj, înlocuire
3. Uºi exterioare sau înnoire
La înlocuirea uºilor exterioare se vor monta exclusiv uºi exterioare a cãror suprafaþã nu a componentelor constructive
depãºeºte un coeficient de permeabilitate termicã de 2,9 W/m2•K. Nr. 2 propoziþia 2 nu este Rândul Componentă Măsură conform Clădirii de la § 1 Clădirii de la § 1
afectat. constructivă par. 1 Nr. 1 par. 1 Nr. 1
coeficient maxim de permeabilitate termică Umax 1)
4. Plafoane, acoperiºuri ºi pante de acoperiº în W/m²•K
4.1 Acoperiºuri cu pantã abruptã 1 2 3 4
Atât timp cât în cazul acoperiºurilor abrupte plafoanele de sub spaþiile mansardei neamenajate 1 a) Pereţi exteriori general 0,45 0,75
precum ºi plafoanele ºi pereþii b) Nr. 1 b), d) şi e) 0,35 0,75
74 (inclusiv pantele de acoperiº), care delimiteazã spaþiile încãlzite aflate în contact direct cu aerul 2 a) Ferestre exterioare, uşi- 75
exterior în partea superioarã, sunt înlocuite, montate pentru prima datã sau ferestre, ferestre de Nr. 2 a) şi b) 1,7 2) 2,8 2)
a) sunt înlocuite, montate în premierã mansardă

sau înnoite astfel încât, b) Suprafeţe vitrate Nr. 2 c) 1,5 3) nicio cerinţă
b) pânza acoperiºului sau capitonajele externe sau cofrajele sunt înlocuite sau construite c) Faţade cortină general 1,9 4) 3,0 4)
nou 3 a) Ferestre exterioare, uşi-
c) sau capitonajele interioare ºi cofrajele sunt montate sau înnoite, ferestre, ferestre de Nr. 2 a) şi b) 2,0 2) 2,8 2)
d) dacã se monteazã straturi de izolaþie, mansardă cu suprafeţe
e) sau dacã se monteazã capitonaje sau straturi de izolaþie pe pereþii care dau spre spaþiul vitrate speciale
mansardei neîncãlzit, b) Suprafeţe vitrate speciale Nr. 2 c) 1,6 3) nicio cerinţă
se vor respecta pentru componentele constructive afectate cerinþele din tabelul 1 rândul 4 a). c) Faţade cortină cu Nr. 6 propoziţia 2 2,3 4) 3,0 4)
Dacã în cazul mãsurilor de la literele b) ºi d) protecþia termicã este asiguratã sub forma izolaþiei
termice dintre cãpriori, grosimea stratului de izolaþie este limitatã din cauza capitonajului interior
ºi înãlþimii cãpriorilor, dea aceea cerinþa este consideratã îndeplinitã dacã se monteazã cea mai
mare grosime a stratului de izolaþie conform regulilor din branºã.
Suprafeţe vitrate speciale Anexa 5
4 a) Plafoane, acoperişuri Nr. 4.1 0,30 0,40 Cerinþe de limitare a emisiei de cãldurã a
şi pante de acoperiş conductelor de distribuþie a cãldurii ºi a apei calde respectiv a armãturilor (referitor la §
b) acoperişuri Nr. 4.2 0,25 0,40 12 par. 5)
5 a) Plafoane şi pereţi Nr. 5 b) şi e) 0,40 nicio cerinţă 1. Emisia de cãldurã a conductelor de distribuþie a cãldurii ºi apei calde precum ºi a armãturilor
învecinaţi cu spaţii se va limita prin termoizolaþie conform mãsurilor de la tabelul 1.
b) neîncălzite sau cu solul Nr. 5 a), 0,50 nicio cerinţă
Tabelul 1
c), d) şi f)
Termoizolaþia conductelor de distribuþie a cãldurii ºi a apei calde respectiv a armãturilor
1) Coeficientul de permeabilitate termicã a componentei constructive cu respectarea straturilor
Rândul Tipul Grosimea minimã a stratului de
existente sau noi ale componentei constructive; pentru calculul componentelor constructive
conductelor/armãturilor izolaþie, corelatã cu
opace se va utiliza DIN EN ISO 6946 : 1996-11.
2) Valoarea de mãsurare a coeficientului de permeabilitate termicã al ferestrei; valoarea de conductibilitatea termicã a
mãsurare a coeficientului de permeabilitate termicã al ferestrei se va determina din 0,035W/(m·K)
specificaþiile de produs sau pe baza valorilor caracteristice energetice pentru produsele din 1 Diametru interior pânã la 22 mm 20 mm
construcþii conform ordonanþelor la nivel de land. Aici sunt încadrate în special valorile 2 Diametru interior între 22 mm ºi 35 mm 30 mm
caracteristice energetice din autorizãrile europene precum ºi valorile energetice 3 Diametru interior între 35 mm ºi 100 mm la fel ca diametrul interior
caracteristice conform listei de reglementãri în construcþii A partea 1 ºi pe baza celor
4 Diametru interior peste 100 mm 100 mm
stabilite în autorizaþiile generale ale instituþiilor din construcþii.
3) Valoarea de mãsurare a coeficientului de permeabilitate termicã al suprafeþei vitrate; Conducte ºi armãturi de la rândurile 1 pânã la 4 în strãpungeri 1/2 din cerinþele rândurilor de la
valoarea de mãsurare a coeficientului de permeabilitate termicã al suprafeþei vitrate se va de zidãrie ºi de tavane, în zonele încruciºate ale conductelor, 1 la 4
5
determina din specificaþiile de produs sau pe baza valorilor caracteristice energetice pentru în zonele de îmbinare a conductelor, la distribuitoarele centrale
produsele din construcþii conform ordonanþelor la nivel de land. Aici sunt încadrate în ale reþelei de conducte
special valorile caracteristice energetice din autorizãrile europene precum ºi valorile Conductele sistemelor de încãlzire centralizate de la rândurile 1 1/2 din cerinþele rândurilor de la
energetice caracteristice conform listei de reglementãri în construcþii A partea 1 ºi pe baza 6 la 4, care dupã intrarea în vigoare a acestei ordonanþe sunt 1 la 4
celor stabilite în autorizaþiile generale ale instituþiilor din construcþii. amplasate între spaþiile încãlzite a diferiþilor utilizatori.
4) . 7 Conductele de la rândul 6 din podele 6 mm
7 7
5) Coeficientul de permeabilitate termicã al faþadei cortinã; se va determina pe baza regulilor
Atât timp cât conductele instalaþiilor de încãlzire centralizatã de la rândul 1 la rândul 4 se gãsesc
tehnicii.
în camere încãlzite sau în componentele constructive dintre spaþiile încãlzite ale unui utilizator ºi
Anexa 4 emisia acestora de cãldurã se poate influenþa prin dispozitive de blocare libere, nu existã cerinþe
Cerinþe de etanºeitate ºi de transfer minim de aer (referitor la § 5) la adresa grosimii minime a stratului de izolaþie. Acelaºi lucru este valabil ºi în clãdirile cu
conducte de apã caldã cu un diametru intern de pânã la 22 mm, care nu pot fi incluse în circuitul
1. Cerinþe pentru ferestrele, uºile cu ferestre ºi ferestrele de acoperiº de circulare ºi care nu sunt echipare cu sistem auxiliar de încãlzire electricã.
Ferestrele, uºile cu ferestre ºi ferestrele de acoperiº externetrebuie sã corespundã claselor din 2. În cazul materialelor cu alte conductibilitãþi termice decât 0,035 W/(m•K) se vor recalcula în
tabelul 1. mod corespunzãtor grosimile minime ale straturilor de izolaþie. Pentru recalculare ºi
determinarea conductibilitãþii termice a materialului de izolaþie se vor utiliza procedeele de calcul
Tabelul 1: Clase de permeabilitate a rosturilor ferestrelor, uºilor cu ferestre ºi ferestrelor de ºi valorile de calcul din regulamentele din branºã.
acoperiº externe 3. În cazul conductelor de distribuþie a cãldurii ºi a apei calde grosimile minime ale straturilor de
izolaþie conform tabelului 1 pot sã fie reduse atât timp cât se asigurã o limitare de acelaºi nivel a
Rândul Numãrul de etaje complete ale clãdirii Clasã de permeabilitate a rosturilor emisiei de cãldurã.32 ºi pentru alte straturi de material de izolaþie a þevilor ºi se ia în calcul
conform DIN EN 12 207 - 1 : 2000-06 efectul de izolaþie al pereþilor de conducere.
1 pânã la 2 2
2 mai mult de 2 3
2. Certificarea etanºeitãþii întregii clãdiri

Dacã se face o verificare a cerinþelor conform § 5 alineatul 1, fluxul volumetric de 50 Pa calculat
conform DIN EN 13 829 : 2001-02 la o diferenþã de presiune dintre exterior ºi interior de 50 Pa –
76 în relaþie cu volumul de aer încãlzit – nu trebuie sã depãºeascã 77
- la clãdirile fãrã instalaþii tehnice de aer ambiental 3 h-1 ºi
*) Indicarea surselor:

- la clãdirile cu instalaþii 1,5 h -1
Extrase din programul de calculaþie POROTON EnEV 2002
3. Cerinþe privind echipamentele de ventilaþie
Echipamentele de ventilaþie din înveliºul clãdirii trebuie sã fie uºor configurabile ºi reglabile. În
stare închisã acestea trebuie sã corespundã tabelului 1. Atât timp cât în alte norme de drept sunt
specificate alte cerinþe de ventilaþie, aceste prevederi nu sunt afectate. Propoziþiile 1 ºi 2 nu se vor
aplica, dacã se utilizeazã ca echipamente de ventilaþie guri de evacuare a aerului de diametru
corespunzãtor ºi cu reglare automatã.
Anexa:
Colecþie de norme pentru implementarea EnEV
Nr. normã/Ediþie Titlu DIN EN 673 Sticla în construcþii - determinarea coeficientului de

(2003-06) permeabilitate termicã (valoare U)
DIN 4108-2 Protecþia termicã ºi economia de energie în clãdiri Procedeu de calcul
(2003-7) Cerinþã minimã de protecþie termicã
DIN EN 674 Sticla în construcþii - determinarea coeficientului de
DIN 4108-3 Protecþia termicã ºi economia de energie în clãdiri (1999-01) permeabilitate termicã (valoare U)
(2001-7) Protecþie anti-umezealã prin aclimatizare Procedeu de calcul cu aparat cu plãci
Cerinþe Procedurã de calcul ºi instrucþiuni de
planificare ºi execuþie DIN EN 12207 Permeabilitate la aer a
(2000-06) ferestrelor ºi uºilor - clasificare
DIN V 4108-4 Protecþia termicã ºi economia de energie în clãdiri
(2004-7) Valori de mãsurare a protecþiei termice ºi anti- DIN EN 12412-2 Ferestre, uºi, închideri
umezealã (2003-11) Determinarea coeficientului de permeabilitate termicã
prin intermediul procedeului casetei de încãlzire -
ramã
DIN V 4108-6 Protecþie termicã ºi economie de energie în clãdiri
(2003-6) Calculul necesarului anual de energie ºi DIN EN 12412-4 Ferestre, uºi, închideri
cãldurã termicã (2003-11) Determinarea coeficientului de permeabilitate termicã
prin intermediul procedeului casetei de încãlzire –
casete de rulou
DIN V 4108-6/A1 Modificare A1 privind DIN V 4108-6
8 8
DIN EN 12524 Materiale de construcþii ºi produse de construcþii
(2004-03)
(2000-07) Proprietãþi de protecþie termicã ºi anti-umiditate
Valori de mãsurare tabelate
DIN 4108-7 Protecþie termicã ºi economie de energie în clãdiri
(2001-8) Etanºeitatea la aer a clãdirilor
Cerinþe, Recomandãri de planificare ºi execuþie DIN EN 13829 Comportament termic ºi tehnic al clãdirilor
precum ºi exemple (2001-02) Determinarea permeabilitãþii la aer a clãdirilor
Procedeul diferenþei de presiune
DIN 4108-10 Protecþie termicã ºi economie de energie în clãdiri

DIN EN 13947 Comportament termic ºi tehnic al faþadelor cortinã
(2004-6) Cerinþe de utilizare a materialelor termoizolante
(2001-01) Determinarea coeficientului de permeabilitate termicã
Materiale termoizolante produse în fabricã
Procedurã simplificatã
DIN EN ISO 6946 Rezistenþa la permeabilitate termicã a componentelor

78 DIN 4108-8 anexa 2 Protecþia termicã ºi economia de energie în clãdiri (2005-06) constructive ºi coeficientul de permeabilitate termicã 79
(2004-01) Punþi termice – exemple de planificare ºi execuþie Procedurã de calcul

DIN V 4701-10 Evaluare energeticã instalaþii de încãlzire ºi DIN EN ISO 7345 Protecþie termicã
(2003-08) aclimatizare – Încãlzire, încãlzirea apei potabile, (1996-01) Dimensiuni ºi definiþii fizice
ventilaþie
DIN EN 410 Sticla în construcþii – Determinarea mãrimilor DIN EN ISO 9346 Protecþie termicã – Transport de material
(1998-12) caracteristice de iluminat ºi de fizicã a radiaþiilor (1996-08) Dimensiuni ºi definiþii termice
DIN EN ISO 10077-1 Comportamentul tehnic ºi termic al ferestrelor, uºilor ºi

(2004-08) închiderilor – Calculul coeficienþilor de permeabilitate
termicã – Procedeu simplificat
Concluzie
DIN EN ISO 10077-2 Comportamentul tehnic ºi termic al ferestrelor, uºilor ºi Editor:

(2003-12) închiderilor – Calculul coeficienþilor de permeabilitate GEALAN- Architektenberatung
termicã – Procedeu numeric pentru ramã Hofer Straße 80
D-95145 Oberkotzau
Telefon 0 9286/77-0
DIN EN ISO 10211-1 Punþi termice în construcþiile civile
Telefax 0 9286/77-22 22
(1995-11) Fluxuri de cãldurã ºi temperaturi de suprafaþã
Procedeu general de calcul
e-Mail: info@gealan.de
Internet: http://www.gealan.de
DIN EN ISO 10211-2 Punþi termice în construcþiile civile
(2001-06) Fluxuri de cãldurã ºi temperaturi de suprafaþã
Procedeu de calcul pentru punþile termice liniare
DIN EN ISO 10456 Materiale de construcþie ºi produse de construcþii

(2005-06) Procedeu de determinare a valorilor
nominale ºi de mãsurare termice ºi tehnice
DIN EN ISO 12567-1 Comportamentul tehnico-termic al ferestrelor ºi uºilor

prin
intermediul procedurii casetei de încãlzire
Ferestre ºi uºi complete
8
DIN EN ISO 12567-2 Comportamentul tehnico-termic al ferestrelor ºi uºilor
prin
intermediul procedurii casetei de încãlzire
Ferestre de acoperiº ºi alte puncte de ieºire în consolã
DIN EN ISO 13788 Componente constructive – calculul temperaturii la
(2002-04) suprafaþã pentru
evitarea umezelii critice de la suprafaþã ºi calculul
formãrii apei de condens în interiorul componentei
constructive
DIN EN ISO 13789 Comportamentul tehnico-termic al clãdirilor - coeficientul
(2005-06) specific de pierdere termicã prin transfer
80 81

Manual practic nr.1 Manualul practic nr. 2 Manualul practic nr. 3 Manualul practic nr. 4
Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Editor: GEALAN- Architektenberatung Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Editor: GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Septembrie 2002 Ediţie: Iunie 2002 Ediţie: Martie 2002 Ediţie: Martie 2005
Ventilarea spaţiilor Izoterme Montajul Construcţii
GECCO S6000 Sistem de izolaţie cu încastrare (S3000)

GECCO Plus Adâncime constructivă 62 mm
GECCO 3
Manualul practic nr. 5/7 Manualul practic nr. 5/8 Manualul practic nr. 6 Manualul practic nr. 7
Editor: GEALAN Architektenberatung Editor: GEALAN Architektenberatung Editor: GEALAN- Architektenberatung Editor: GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Iunie 2005 Ediţie: Iunie 2005 Ediţie: August 2000 Ediţie: Septembrie 2005
Protecţia termică
Construcţii Construcţii Statică Ordonanţa privind
economia de energie
Secţiuni de profil Secţiuni de profil

Construcţii de fereastră în sistem Construcţii de fereastră în sistem de
de izolaţie central (S7000 IQ) izolaţie cu încastrare (S8000 IQ)
Adâncime constructivă 74 mm Adâncime constructivă 74 mm
Manualul practic nr. 8 Manualul practic nr. 9 Manualul practic nr. 10

Manualul practic nr. 11
Editor: GEALAN- Architektenberatung Editor: GEALAN-Anwendungstechnik Editor: GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Mai 2001 Ediţie: Iulie 2001 Ediţie: Martie 2002 Editor: GEALAN- Architektenberatung
Ediţie: Ianuarie 2005
Protecţie antifonică Protecţie anti-efracţie Texte promoţionale Detalii de proiectant
Sistem de izolaţie cu încastrare S3000
Manualul practic nr. 12 Manualul practic nr. 13

Editor: GEALAN- Architektenberatung
Editor: GEALAN- Architektenberatung Ediţie: Mai 2004
Ediţie: Aprilie 2005
Detalii de proiectant Casa pasivă
QP
Sistem de izolaţie central S7000 IQ

Sistem de izolaţie cu încastrare S8000 IQ
cu o adâncime constructivă de 74 mm

Manual 7-Protectia Termica PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual 7-Protectia Termica PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Manualul practic nr.

Editor: GEALAN- Architektenberatung

Manual practic protecþie termicã

2. Norme privind noþiunile

GEALAN Fenster-Systeme GmbH. 4. ediþie

Manual practic protecþie termicã

6. Test Blower – Door (Ventilator – Uºã)

6.0. Efectele testului Blower – Door asupra construcþiei de ferestre ________________________ 60

7. Ordonanþa privind economia de energie EnEV

7.0. Copie dupã ordonanþa privind economia de energie EnEV __________________________ 62

8.0. Norme DIN pentru implementarea EnEV __________________________________________ 78

Manual practic protecþie termicã

1.1. Motivul ºi scopul actualizãrii

Manual practic protecþie termicã

Manual practic protecþie termicã

2 2.1. Comparaþie valoare k cu valoare U 2.2. Determinarea valorii U 2

Manual practic protecþie termicã

Corelarea cu valoarea de mãsurare Uf,BW este reglementatã prin DIN V 4108-4

Manual practic protecþie termicã

pentru aceasta sunt valabile:

Manual practic protecþie termicã

Nr. art. Protocol de calcul Procedeu / Institut de testare Valoare Uf

7008/7093 (cu oţel) 02 10 14.W 20 L f S+W 1,3

Manual practic protecþie termicã

3011/3073 (cu oţel) 01 3 02 04 3073 03 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6

3010/3091 (cu oţel) 01 3 02 04 3091 04 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,6

Toate combinaþiile de profile sunt testate cu rigidizare de oþel.

Nr. art. Procedeu / Institut de testare Valoare Uf

8011/8093 (cu oţel) 02 10 14.W 23 LfS+W 1,5

Manual practic protecþie termicã

Toate combinaþiile de profile sunt testate cu rigidizare de oþel.

Coeficienþii de permeabilitate termicã deja calaculaþi pentru construcþiile cu

Valoarea coeficientului de permeabilitate termicã UF, geam de k=0,7 W/m2K

Sistem S7000 IQ UW = UF + 0,2

Nr. art. Protocol de calcul Procedeu / Institut de testare Valoare Uf

8003/8094 (cu oţel) 02 10 14.W 22 LfS+W 1,4

8010/8094 (cu oţel) 01 8 02 04 8094 02 DIN EN ISO 10077-2: 1999-02 1,3

Manual practic protecþie termicã

Toate combinaþiile de profile sunt testate cu rigidizare de oþel.

DIN V 4108-4, tabel 6: 2002-02

Manual practic protecþie termicã

Exemple de ordonare pentru câteva combinaþii de profile Gealan

Manual practic protecþie termicã

Rezultate calcul: Rezultate calcul:

La fel ca mai sus: La fel ca mai sus:

Manual practic protecþie termicã

2 Exemplu pentru art. 7008/7066 cu rigidizare din oþel:

Valoarea Uf a combinaþiei 1,7 W/m K calcul conform

Manual practic protecþie termicã

Manual practic protecþie termicã

Calculul necesarului anual de energie primară

Determinarea necesarului de căldură anual În acest sens se utilizeazã:

Determinarea necesarului de energie termică ep Indicele de consum al instalaþiilor

Determinarea câştigurilor din energia solară

Determinarea câştigurilor interioare

Determinarea necesarului de energie

Stabilirea indicelui de consum al instalaţiilor

Manual practic protecþie termicã

Amplasat în afara sud-est până spre 270

Manual practic protecþie termicã

Aflarea factorului de punte termicã ΔUWB (valoare Ψ)

Determinarea pierderii termice prin transfer HT

ΔUWBA un factor de adaos pentru influenþa punþilor termice