You are on page 1of 98
——_—— : — Z Za Boe ere : — _//Rchiaa permanests i comi ee edema anc temprara © Ratna - ass terme ‘% Concenc nda, De Ode 7 Ciifente (q__Lacwcuapa doe om tnbiee 7 Sod beste Poli georafich TL Local ce ewitemporae Poli magnetic (opt mia desis) po Cnale SSE Scar de propote ‘A Ha grorle om er ainice ini ids a © ret eae, waa Viti E negociere / ok == Granade gat r c yy Oreiaee o-°7 Limit de sta federal tertria @ © 0000-1 mit oe chet mont _pa0 unitate administrating. * Oj Mago © 100000-500 000. oe deal et Capi esa (Nit + Sub 0000 ra" Cures matt ‘ewer Capital de sa (teritori) compo- EE) Plumb B. Roma (4A Views donizante =e Eafe I Bacueypeste? mi be a 7 Caneoss Regiuni géografce, state federale (2) Platina C1 200-000-400 000, | i masheaeaaacinn san rorigd Biase (Se Stania © 1 (100000 200 000 ; vesigit ©. 5000-100 000 a : © 25000-50000 ©... Carat ‘Qre0.000 -25 000 te x sub 1000 . ee 7) 2G. Golf > OL. M.~Mare ts P.-Pxs me : ; Pen ~ Peninsula L-Insula Mt— Munte ee He Insule Mi Mang Su. ~ Siow L-Le 0c. Ocean Ve- Viet “ Referent shintfc: prof. univ. dr. Gheorghe Mahara, prof. gr. | Lucian Popescu Cartografie: Petruta Serban, Gabriela Tache, Andreea Apostol Control cartografic: prof. Stefan Popescu ‘Machetare si coperté: Walter Riess si Andreea Apostol as Tehnoredactae si procesare computerizata: Andreea Apostol, Gabriela Tache, Mihaela Ciufu, Cristina Aprodu, Olimpia Boloron Redactore: Daniel Penescu (coord), Geanina Rody, © Editura CORINT, 2008, editia a Vil-a, revazutd si actualizaté Toate drepturile asupra acest edi sunt rezervate Editurii CORINT, parte componenté a GRUPULU! EDITORIAL CORINT. - Lucrore avizaté de Minister Educofei si Cercetarii —D.G.LLP. cu nr. 1340/iunie 2001 Descrierea CIP a Bibliotecii Nafioncle i Roméniei MANDRUT, OCTAVIAN ‘Atlas geografi yeolar / Octavian Méndru - Ed. 07-0, rev si actualizota - Bucuresti: Corint, 2008 ISBN 978-973-135-378-4 912(100) ce si soaks . ™~ Octavian MANDRUT iid cuba Cloke PAUL / Corint 1a 6i © Miscarea de revolutie o Terrei princpolele dimensivni ole Paméntulut | Echinoctiul de primavara 6: Feustor | \ 40 075 km, Be af Be Reaectatoca _Polul'Sud Echinoctul de toamn Miscarea reala si aparenté a Lunii in jurul Paméntului t = t = + as T = T Lins oa Primal paar La lina tinal paar Luna noua Fazele Lunii Eclipsa de Soore Raaiatis solare inten obvervatorstonomic Proiectia cartognaficc: M ollweide Sistemul Solar ae am ca aust | Proiectia cartograficé Mercator-Sanson Proiecjia cartografica Eckert SOE END Nias ey Na Fragment din harta lumii realizata in anul 1630 de Jan Jansson PRRARUM) ORBIS GEOGRA| PECs fee aeg PHICA 7 |e 1 x | Y Fee ne Sranaimitns ecstasy ‘moms Gece meh iia rinse, Pp mere. ep Alte plac majre simedi: 1. Pca Cocos 2. Placa Arabi 3-Phca lenin 4. Place Egecans Coliziunea dintre doua placi iicciaaee continentale Pca sup Scour N continent, 2) OSS ay Dyioed Alte pic mje simediz 1. Pac Cocos 2. Plea Arabi 3 Pca ian 4. Place Egeana i Vechi sructaricontinentate A Laurasia 1, Scuul Laurentian 2. Fenosarmatia 3. Angara 4, Seutul Sinic B. Gondwana $, Guyana 6, Seutul Brazilian 7, Seutul African 8, Scutul Arabic 9, Seutul Indian 10. Scutul Australian 1, Scutul Anaetc # Bazine sient (cipit (+ depresiani) Bulgaria Bulgaria Slovenia, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Serbio, Muntenegru, Macedonia Belgia, Olanda, Luxemburg Regatul Unit al iorii Briton si Irlandei de Nord, india, Bangladesh, Sri Lanka Peninsula India - alternanta ‘Sezonul uscat (noiembrie-oprilie) Sezonul ploios | = Bangle desh, Sri Lanka o 2 8 3 Ss 8 Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia ee) Gata Nam Dinh 2 a bs @ Basseinf 2% 7 Tanthehy 8S Binto CNegnis VER Golful [Thailandei (Siam) 2 Hat} he Tt Neer ea A _N seu ota Bahan Mies Malaysia, Singapore, Indonezia, Filipine Africa ~ fipuri de clima Wi ciated cu cia constant po W Coimat mediterancean (WB ima subropical secetos cu vara foarte calda cemieeiaiceim aoe WW.Giimar subtopical constant cal sumed ‘ama caida si umeds ae limat intertopical cu vara caida si umed BD Cima eee toile futagwsen a aa cu umidiete si cakdura pet: HI Cimat. er etal Micon mr Africa - hidrografie SF gt Taped ca - repartitia vegetatiei naturale {WE Comoro ep spre in na temper Hh Sots mucinmcae = IB Scrriomar sla be, slr neo de seid deer By Sota seetic de een | merpperue Africa - resurse si activitati economice Acropora (Cente industiale Minereur de fer Siderugie Gaze nature Pesol Retina Caruni superion &) Urania (W) Wotan (©) Diaman (Pa) Festa (Ga) Cope Coban America de Nord si Centrala si Cenivold — trepte si unitati majore de relief, hidrografia ae oe oO tks i“ 7Golial g Alaska i: z Clima empert cu iam ese a croast China tempera ocean (dc raze ver vara) lina ener de pe i de dyer: cu psi ste i nereguae x presi fou lke (Cima mediteraneean | Chiat skopcleetos cu var ore ald tiple daa ep) tina sobropicl constant cll sumed Climatl deseo wpie Cina ctrl { Cimatnenopcal upd fama sical constana Tima interop c vara ald i secto ama cada sumed (Clima ietermopicl cu vara als sumed ama cal i seetoast Cimat dese semidejeni a precipita fare ede HE Clinat monn America de Sud - tipuri de soluri Arctica $' 4:./arctica PEK \\ a fe S mV \ 1a TIZICa vA o vn c a 2) 0 5 Q = c = fel o a a, a ed DATE Raza ecuatoriala: 6 378,16 kin Rara polara: 6 356,78 km Raza medic a Pamintului considerat sf Lungimea unui cere me (009,15 km Lungimea Ecuatorului: 40 076,60 km Lungimea medie a arcului meridian: 111,135 km Suprafata: $10,1 mil. km Suprafata useatului: 149 mil, km? ‘Suprafata apel: 361 mil. km? Vout: 1,083 x 10! kn Masa: $9.76 x 10" ke Densitatea medie: 5,52 glem’ Pe 6371, 22 km CeCe Ui GEOGRAFICE GENERALE Distanta me Dis nta medie a Pamént la Luna: Durata mised Je revolutie: 365 rile 6 h Lungimea orbitet: 931,1 mil. km teza medie pe orbita: 29,76 km/s teza de rotatie in jurul axei: 465 m/s inclinarea axei 23°26'34" Viirsta: 4,7 miliarde ani Populatia (2007): 6 638 766 000 locuitori Densitatea medie a populatiei: 49 loc/km? Cresterea medie anuali a populatiet: |, Populatia (2008) de la Pamant ta Soare: 149 509 000 km 184 365 km migcarii de rotatie: 23 h 56 min 4,1 s 9 min 9 s Europa 10 366 807 711 472.000 Asia ~ 44.920 000 4.038 120 000 299 ! Africa 30 301 596 | 948 475 000 202 |__ America de Nord si Centrala 24371 396 523771 000 162 [ America de Sud i w78i328) 380 593 000 | 118 j | Ausialia i Ocean $531 743 36.334 000 57 (Atari i 14.000 000 = 93 A r erry Cees Adancimea din ocean (%) — medie (m) maxima (m) Oceanul Pacific 179 650.000) Oceamal Atantic 92.040 000 Oveanul Indian "74 900 000 3 14060000 | e Groenlanda (2 175 600 km?) ‘Nowa Guinee (785 000 km?) ‘Kalimantan (Borneo) (836 000 km?) Madagascar (587 000 km) Baffin (476 000 km?) Sumatera (420 000 km?) 66 Honshu (237-410 km’) Marea Britanie (229 900 km*) ‘Victoria (2137200 km?) Tonga (10884 m) Ellesmere (212.000 km?) Japonia (10 585 m) Sulawesi (Celebes) (172.000 km?) Kurile (10.542 m) Nowa Zeeland — Insula de Sua (152.000 km?) Philippine (10 540 m) Jaya (126 600 km’) ‘Noua Zeelanda — Insula de Nord (114 000 km") Bonin (10.375 m) Cee kd Mariane (11 022 m) jprafatit: 10366 807 km: Populatie: 711 472 000 le. 5% leis 69 loc km Populatie urbana Densitatea popul Spor natural: -0,1%¢ Aglomerai urbane: sunbul (12,6 mil. loc), Moseova (10,5 milo Pati (2,9 mil lc), Londra (75 mil oc), Essen (5,7 mil oe), Ma (6.6 mil. loc), Sankt Petersburg (5,3 mil. loc.), Berlin (42 mil. lo ‘Alena (3,7 mil oc.) State: 44 (Fra Turcia) Cele mai intinse state: Federatia Rusd (17 075 400 km?) din care Parea europeans (4238 500 km’), Ucrana (603 700 kn?) Cele mai populate state: Federatia Rusa (141,8 mil. loc.) din care Pariea europeand (110 mil oe.) Germania (82.2 mil. loc) Lungimea tarmutuiz 38.000 km Atitudinea a) medi: 340 m 'b) maximé: 5 642 m (VF. Elbrus, Caucaz) Suprafata: 44 930 000 km? Populatie: 4.038 120 000 loc. Populatie urbana: 38% Densitatea populaici: 91 loc /km? Spor natural: 11% Bameratil urbane: Sanghi (18 6mil loc) Mumbay (182 mile), Peting (163 milo.) Deli (160 mile), Caleta (143 mil. oe) il. Hoe.) Tokyo (12,9 mil loc), Dhaka (12,3 mil. toe), ala 11.6 mil lo), Tianjin (1,1 mi lo), Seul (105 mil log) iach 3 mil loc), Teheran 7,8 milo), Bangkok (75 mil. bey Madras (6,5 mil. lo.), Taipei (6,7 mil. loc.) State: 47 state Cele mai intinse state: Federatia Rust — partea asiatica (12 836 100 km?), China (9 596 961 km?) Cel mai populat stat: China (1 321 290 000 loc.) Lungimea térmutui: 69 900 km Altitudinea a) medie: 950 m ‘Suprafata: 30 301 596 km? Populatie: 948 475 000 loc. Populatie urbana: 38% . Densitatea populatiei: 31 loc /km? natural: 23%0 paca urbane: Lagos (134 mil. oc), Cairo (11,9 mil. lo:), Kinshasa (7,8 mil. le.) Khartoum (4,7 mil, lo.), Alexandria 4,1 mil loc), Abidjan (3,9 mil. loc.), Alger (3,7 mil. loc.) eae tis Sudan (2.503 ee ; Cel mai populat stat: Nigeria (146 390 000 loc. Lungimea tarmului: 30 500 km - 3 Altitudinea a) medie: 750 m 9 900 km), Ilanda (102 819 km’), Novaia Zemlea — insula de nord (48 904 km?) 35 km’), Novaia Zemilea —insla de sud (33 27k Sardinia (23 813 km?), Corsica (8 681 km’), pininsule: Pn, Scandnav (800000 km), Pen. teria (584 OOD km), Pen, Baleanica (468 000 km’), Pen, Italic (149 000 kan?) Nl Qnine: Volga 530 km), Dune (2860 kn), Ul 248m, Nu, 200 an Kama 2 032k), Don (870m, Peion (1 S09kay Beet oz ka Rin (1 326 km), Dvina de Nord (L 302 kay Elba (1 165 km) vases Inns Icuri: Ladoga (18400 kn’), Onega (9600 km’) Can (600 km), Saimaa (4 400 km), Ribinsk (4 100 keh Git 550 km), lImen 2330 km), Vitter (1 912 kn’) Cel mai adiine lac: Como (410 m) Yatean activi: Ena (3 323m), Grimsvtn (1725 m), Hela (1491 my >) maxima: 8 848 m (Chomolungma/Everest) «minima: - 395 m (Marea Moarti) {isule principale: Kalimantan (Borneo) (836 000 kn), Sumatera Meee cay kt). Honshii 237 400 kn), Sulawesi (172 O00 kms) v2 (126 000 kn), Luzon (105 000 km), Mindanao (94 600 kan), Hokkaido (78 000 km?), Sahalin (76 400 km?), Sri Lanka (65 500 km?) Peninsule: Pen. Arabica (2730 000 km?) vil ungime): Chang Hang (5 80 km), Obi (5 410km), Huang-He (4345 km, Mekong (4 500 km, Ami 440 kn, Lena (4400 km), 15:6 180k) Enis (4100 km), indus 180 km, Sara 2901 km), CapemsPuts 2.900 km), Eufrat (2760 km), Gange (27000 kimy Cele mai mari lacuri: Marea Caspict (371 000 kim’), L. Boal (311300 km!) L. An (19300 km?) Balas (18200 km’) Cel mai adiine lac: Baikal (1637 m) Nalcani activi: Kliucevski (4 750 m), Kernel (3800 m), Rindjani 726m) +b) maxima: 5 895 m (Kilimanjaro) ¢) minima: - 153 m (Lacul Assal, Djibouti) Insule principale: Madagascar (87 000 km), Socotra (3626 ki?) Reunion (2 500 km’), Bioko (2 017 km?), Tenerife (1 930 km’), - Zanzibar (1 660 km?) Peninsule: Somalia (750 000 km?) Fluvii (lungime): Nil (6700 km), ' ‘Congo (4 320 km), Niger (4 160 km), Zambezi (2 660 km), Kasai (1 930 km), ‘Orange (1860 km), Limpopo (1,600 km), Okavango (1 600 km), Volta (1 500 km) (Cele mainte lacuri Vittoria (68 100 kn), Tanganyika (32900 km) Malawi (30 800 km’), iad (16 000 kn), Turkana (8 600 kn) ‘Cel mai adaine lac: Tanganyika (1 435 m) ‘Vuleani activi: Camerun (4 100 m), Nyiragongo (3 474 m), Pton des Neiges (3 70m) eee | | , Pe eT Amirlon de Nord sicontrela | Suprafatas 24 3 71 000 ioe Densitatea populatiei: 22 Spor natural: 10 % Aglomeratii urbane: Ciudad de Mexico (19,2 mil loc.), New York (188 mil. Ioc.), Los Angeles ( Chicago (9,5 mil. loc.) Dallas (6,1 mil loc.) Philadelphia (5,8 mil. loc.), Houston (5,6 mil. loc.), ‘Toronto (5,5 mil oc.), Miami (54 mil. loc), Washington (5,3 mil. loc.) 2,9 mil. loc, Atlanta (5,3 mil. loc.), Boston (4,5 mil, loc State Cel mai intins stat; Canada (9 984 670 km?) Cel mai populat stat: SUA (304 060 000 loc.) Lungimea trmului: 75 500 km Altitudinea a) medie: 720 m 194 m (VE. Me Kinley) 86m (Valea Mori) Insule principale: Groenlanda (2 175 600 km?), Baffin (876 000 km’), Victoria (212 200 km), Ellesmere (212.000 km?), Newfoundland (112 000 km?), Cuba (105 000 km?), Haiti (76 200 km?), Banks (60 100 km), Devon (54 000 km) Peninsule: Labrador (1 600 000 km?), Alaska (1 518 000 km?) Fluvii (lungime): Mississippi (5 620 km), Mackenzie(4 250 km), Yukon (2 900 km), Rio Grande (3 034 km), Colorado (2 334 km), Nelson (2.580 km) (Cele mai intinse lacuri: L. Superior (84 131 km), Huron (61 800 km?), gan (50.016 kn), L. Unilor (31 800 km?) L. Sclavilo (28 400 kn?) (25 600 km’), L. Winnipeg (24 500 km? Cel mai adane lac: Lacul Crater (589 m) Valeani activi: Popocateped (5 452 m), Tacdna (4 100m), Acaenanga 6.900 m) ; Suprafata: 17 813 281 kn Populatie: 380 593 000 loc Populatie urban: Densitatea populate! Spor natural Aglomeratii urbane: So Paulo (19,3 mil loc.), Buenos Aires (12,8 mil. loc.), Rio de Faneiro (11,6 mil. loc.), Lima (8,6 mil. loc.) Bogota (8,2 mil, loc.), Santiag6 (6,0 mil. loc.), Belo Horizonte (Se mil. loc.) Porto Alegré (3,9 mil. loc), Recife (3.7 mil. loc.) State: 13 i (Cel mai intins stat: Brazilia (8 514 876 km?) Cel mai populat stat: Brazilia (186 560 000 loc.) Lungimea tarmului: 29 000 km a OL Suprafata: 8 531743 km? (Australia: 7 691 950 km?) Populatis Populatie ui Densitatea populati Spor natur Aglomeratii urbane: Sydney mil. loc,), Melbourne (3,8 mil. oe.), Brisbane (1,9 mil. loc), Perth (1,6 mil, Joc.), Auckland (1,3 til, loc.) State: 14. Cel mai intins stat: Australia (7 691 950 km?) Cel mai populat stat: Australia 21,3 mil loc.) Lungimea tarmului: 19 700 km Altitudinea a) medie: 580 m ) maxima: 6 960 m (Vf, Aconcagua) ©) minima: - 40 m (Pen, Valdes, Argentina) Insule principale: Tara de Foc (47 000 km’), Chiloe (8 400 km?), Falkland de Est (6 700 km?), Falkland de Vest (5 400 km’) Fluvii (ungime): Amazon (6 280 km), Parana (4 700 km), Madeira GB 200 km), Puris (3 200 km), Sio Francisco (2 900 km), Orinoco (2 730 km) Tocantins (2 640 km), Cele lacuriz Maracaibo (14 300 km?), Lagoa dos Patos (10 145 km’), Titicaca (8 300 km?), Poopé (2 800 km) Cel mai adane lac: Verhnee (393 m) Vuleani activi: Ojos del Salado (6 863 m), Antofalla (6 100 m), Guallatti (6 060 m), Cotopaxi (5 900 m) CoC Y Altitudinea a) medie: 350m ) maxima; 5 030 m (VF. Jaya, Noua Guinee) k = 16m (L. Eyre) i ania): [785 000 km*), Nova Insule principale (Oceania): Nowa Guinee (4 ; ‘Zeelanda— Insula de Sud (152 000 km), Insulate: Nord (114 S0O0km?), + Tasmania (68 000 km?) 4 Fluvii (ungime): Murray-Darling (3.490 km) Si 700 Cte mai intinse Inurl: Eyre 0 600 1, Gator forrens (5.700 kin?) gh ‘Vane atti: Mauna Loa (4170 m), Roapehu 2 ne (2.300 m) STATELE LUMI! fat) te) TY Reni ease NOS a age pec) roc don | capt Soha [salen Sas rma Yt | ES en eo, a Rue S292. ‘epi pte pts pores ea Sen eae {ines cat ateess Fegrepo rontica o lg ton PR) erin 0%) ace eBac ae svete een Rayon, aa (2%, oct s Be as ioe i es) a8 cca be) 1038 O00 ch 25%). Some eS a rai ck oi ‘ac caye Se. Onrev, lone Hades Kook Cat ‘te omg: Ee, Ter, Tato, Ou, Por Kuo, Lant Busjonce Pew, est eg ite reouca eee race ieee Tete oe igs peter (3) arodoear gts) plane eien oes ah aio ae Reina Fak wo |sounpen se Stesn on 59 958 Rp eee es 83 Sree px, eos tase \Coptata: oonee capone noes Captata: Pans | itp a Sag tk erage an Farag, ana, Papon ‘te oot Mota (are) Lo le, Stes, [inc sc psn Nelo nancect Sean ee ar |regt cocteon 73 _protestartsm. amis Relig: ortadoxism (78%), istamism (18%), catoactam Limba ofits ranceza (resem ieee a ee l J tora Sag es 15 ; Belarus — Republica Belsus | Croatia — Republica Croajia- Sah ee Brea aaron Srna lial a | ecg ban Feet come, | | oe 2 con oct eee | inlet Se | emeeters ‘ye: est Ps Vs, Maz some a, Oe, So, a, Sen | ee e feces oe ee a ah oe, Zam fee one ‘te na ese ese a ants peso Sonn Coase oe Seno sea eens arate coe Som Sut Loess Reig: onadoxisn (60%), catlicism, protstantism | | Reig: catobism (77%), otadaxism (11%), protestants, | nbaekaas ease ‘| sat — | ERE Ses ceca ae ng w Daren - Regd Darema sta en? 08 Ponda be} 11 Om ces). ana (9) ss a» sr Sowa Rep So oe | Ped oe) 2 25 ve (4%) a (8) ak bern capone eo el eee on es oes : crop Cty, Namo, pa Link. | noag, rere Reno meat coer Ue a seen pen 7 cen en calor tes ee See renee came ‘Srome mace fc, Seon Orc eS —— oe era ee aS... a [cect en eS. fie crag: Barcalona, Seva, Zaragoza, Volencia, Mal A rag: dees, Lvov, Harkow, Done, Dipropatewsk, pemele ‘ten, rads Vl ey Ts ee ae, | ica Peet Relea eee eee fas ) PSS meme en Scere ngewe! ES Pease ier tld z a Pe — ay a

You might also like