EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING POPP E BASOCIATII 38 Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti free rojecne | nor 7 Ase. | Cod ove | cop/eoc | Ye type [wine] tev Then Oa bate 13063/14.08.2009_ | DMA_| ETCBP. = ‘OS? on 00. (08.09.2009 RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA privind stabilirea posibilitatilor de continuare a lucrarilor de executie a structurii de rezistenté pentru cladirea CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot, nr. 11-15, Sector 1, Bucuresti ‘00 |"08:08.2008__| Prima editie REVIZIE | DATA MODIFICAR ‘Creat de / Created by Popp & Asociatii/PRA-ETCBP-00-OSP-01-r00-08,09.09-rom “1/61 - © Nici o parte din acest document nu poate fi copiat, modiicats sau multiplcatS fr accrdul scris al POPP & ASOCIATIE SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA Br oe EXECUTIET te ce) ak CATHEDRAL PLAZA BUILDING el BASOCIATIINSE Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti He Se Te promt Pope o_| Ae Tam | Cot Cote | Cop tox [ Tope [welt [ RR Date ae "3083/14.08.2009 | _DMA_| _ETCE = ose [on (00 | 08.09.2008 CUPRINS 1. OBIECTUL EXPERTIZEI 2. DATELE CARE STAU LA BAZA EXPERTIZEI 3. ISTORIC 4, DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE 4.1, DESCRIERE DIN PUNCT DE VEDERE ARHITECTURAL 4.2. DESCRIERE DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL 4.3. _ UNELE CONSIDERATII DESPRE IPOTEZELE SI CALCULELE CARE AU STAT LA BAZA DIMENSIONARIT STRUCTURIL. 4.4, PRINCIPALELE MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTAREA STRUCTURIT 5. _ DESCRIEREA LUCRARILOR EXECUTATE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII DE REZISTENTA 5.1. STADIU FIZIC ACTUAL 5.2. MONITORIZAREA IN TIMP A LUCRARILOR 5.2.1, Masurarea tasarilor 5.2.2, Efectuarea observatillor asupra fisurilor 5.2.3. Urmérirea nivelului hidrostatic 5.2.4, Urmérirea deplasérii peretelui mulat 5.2.5. Mdsurri de tasare a terenulul in adéncime 5.2.6, Rezultate ale mésurdtorilor efectuate in cadrul proiectului de monitorizare. Concluzille reiesite. 5.3, PROBLEME APARUTE PE PARCURSUL EXECUTIEI 6. EVALUAREA STARIT ACTUALE A STRUCTURII DE REZISTENTA 6.1. INSPECTIA VIZUALA 6.2. Teste st INCERCARI 6.2.1. Masur8tori inclinometrice, de tasare in adancime $i piezometrice 6.2.2, Masurdtori de deschidere a fisurilor side determinare a tasarilor pe cldirea nou proiectata si pe cladirile invecinate 6.2.3. incercérile pe elementele de beton armat si otel beton 6.2.4.Masurdtori si teste pe elemente de otel laminat 6.2.5,Verificarea stréngerii suruburilor 6.2,6.Protectia la foc a structurii metalice. 6.2.7.Structura secundar de sustinere a fatadei 7. _MASURI NECESARE PENTRU CONTINUAREA CONSTRUIRII SI ETAPIZAREA LUCRARILOR CE URMEAZA A FI EXECUTATE 7.1. MASURI DE REMEDIERE 7.2. CONTINUAREA PROGRAMULUI DE MONITORIZARE 7.3. _ REINSCRIEREA IN PROGRAMUL DE FAZE DETERMINANTE. cONcLUzII ‘Great de 7 Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,05-rom ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATI SRL 4 20 2B 25 7 27 28 28 28 30 37 ees 49 50 51 Bee “276i - © Nico parte cin acest document nu poate fi copiaté, modifcats sav multipicatéfar8 acordul scrs al POPP & ASOCEATH SRL.POPP: EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti oe eS BASOCIAT Ne Proeet/ Poe | A Aon] Cod Come | Cup) wee | Tele [were | ene aa One 9083/14,08.2009 | DMA | ercap | - ose] on 00 (08.09.2009 1, OBIECTUL EXPERTIZEI {in perioada mai 2006 - julie 2007 pe amplasamentul din strada Gen. Berthelot, nr. 11-15, Sector 1, Bucuresti au fost executate lucrari pentru realizarea imobilului de birouri "CATHEDRAL. PLAZA BUILDING", cu regim de indltime 45+P+18E, cu o suprafata total’ desfSsurat’ de aproape 24000 mm? in luna iulie 2007 prin decizia Tribunalulul Dolj a fost suspendat& Autorizatia de Construire fapt ce a dus la oprirea executarii lucrarilor pentru clidirea Cathedral Plaza Building”. fn luna iulie 2009 prin decizia Tribunalului Prahova a fost anulaté decizia Tribunalului Dolj de Suspendare a autorizatiei permiténd astfel reluarea lucrarilor pentru obiectivul mentionat mai sus. Obiectul prezentei expertize tehnice il constituie stabilirea posibilitatilor de continuare a lucrérilor de executie a structurii de rezistent& pentru clédirea "CATHEDRAL PLAZA BUILDING’ din str. Gen. Berthelot, nr. 11-15, sector 1, Bucuresti. in acest sens, intre beneficiarul lucraril, SC MILLENNIUM BUILDING DEVELOPMENT SRL si SC POPP & ASOCIATII S.R.L., in calitate de prestator 2 intervenit contractul nr, 8083 / 14.08.2009, care stabileste efectuarea prezentei Expertize Tehnice. Sterea actualé a constructiel din punct de vedere al structurii de rezistent este una bun’, cu degradari reduse ale elementelor din otel laminat gi otel beton. 2, DATELE CARE STAU LA BAZA EXPERTIZEI Expertiza tehnic& are la baz: * Project al structurii de rezistent& elaborat de c&tre S.C. POPP & ASOCIATII S.R.L.- proiect nr. 131-16.05.2005; + Project de arhitectura elaborat SC Westfourth Architecture S.A. * Raport de incerc&ri_nr. 02.162/12.08.2009 privind incercSri pe carote conform SREN12504- 1:2005 elaborat de cdtre LABORATORUL CENTRAL S.A. BUCURESTI (Anexa 1); * Raport de incercéri_ nr. 83+94/14.08.2009 privind stabilirea calit&tii betonului elaborat de catre LABORATORUL CENTRAL S.A. BUCURESTI (Anexa 2); + Raport tehnic asupra incercarilor nedistructive pe elemente de beton armat elaborat de c&tre S.C. ULTRATEST S.R.L. (Anexa 3); * Raport de incercéri nr. 03.1562/12.08.2009 privind incercéri pe epruvete de otel beton sudat elaborat de cétre LABORATORUL CENTRAL S.A. BUCURESTI (Anexa 4); * Raport de incercari_ nr. 03.1523/12.08.2009 privind incerc&ri pe epruvete de otel beton elaborat de catre LABORATORUL CENTRAL S.A, BUCURESTI (Anexa 5); * Raport tehnic ce cuprinde m&sur&tori si teste pe elemente de otel laminat elaborat de c&tre S.C. ARTIMMEX IMPEX S.R.L. la data de 14.08.2009 (Anexa 6), * Raport privind masurarea tasdrilor si a deschiderii in timp a fisurilor existente in elemente structurale pentru imobilele adiacente imobilului "CATHEDRAL PLAZA BUILDING" din str. Gen. Berthelot, nr. 11-15, sector 1, Bucuresti elaborat de c&tre S.C. ULTRATEST S.R.L. | data de 07.07.2009; Studiu topo-geodezic pentru urmrirea comportarii in timp a tasarilor pentru constructia noua si cladirile vecine - transa 14 / 06.07.2009 intocmit de Terra Expert SRL (Anexa 7) * Rezultatele unei serii de m&surdtori inclinometrice, piezometrice si de tasare de adancime la Obiectivul Cathedral Plaza. Etapa Reincepere executie - iulie 2009 intocmit de ICIM Bucuresti (Anexa 8). * Raport nr. 2 in urma inspectiei in santier din data de 19.08.2009 - Obiectiv CATHEDRAL PLAZA, intocmit de catre proiectantul fatadei cortin’ SC ALUDESIGN SRL (Anexa 9). (Creat de / Crested by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.09-rom ~3/61- © Nico parte din acest document nu poate fcopiat, modiicats sau multipicatsfEr8 acordul scris al POPP & ASOCIATHI SAL. © No part ofthis document may be copied, changed or muttiplied without the written permission of POPP & ASOCIATI SRL,POPP: BASOCIATII - EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA : EXECUTIEI : . CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-1, Sector 1, Bucuresti ePrice / Projet ne | Avram | cour cose | cop) Bock | To) tyee [ Wale] Rev Ron Daa Toate 18083/14.08.2009_ | DMA _|_ETCBI = OSP o8 00 (08.09.2009 Raport preliminar de experti tehnic& privind cerinta , Sigurant& la Foc “ Referitor la Protectia la Foc a structurii metalice a obiectivului Cathedral Plaza, elaborate de expert tehnic atestat MLPAT pentru Siguranta la foc in Constructii, ing. Mihai Roth (Anexa 10). Baza normativa existent’: Legea 10/1995, modificat& in anul 2001, privind calitatea lucrérilor de constructii; Ordonanta guvernului nr. 20/1994, privind punerea in sigurant a fondului construit; HG nr. 26/1994- Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si post-utilizare a constructilor; Ordinul 77/N/1996 al MLPAT ~ indrumator de aplicare a prevederilor Regulamentului de verificare si expertizare tehnic& de calitate a proiectelor si executiei lucrarilor de constructil; Normativul P100-1992 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale; Normativul P100-2006 - Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale; Ordinul 71/N/1996 - Completarea si modificarea cap. 11 si 12 din normativul P100. STAS 10101/1-87 Actiuni in constructii, greutti tehnice si inc&ircdri permanente; STAS 10101/2A1-87 Actiuni in constructii, inc&rc&ri tehnologice din exploatare pentru constructii civile si industriale; STAS 10101/01-77 Actiuni in constructii; CR1-1-3-2005: Cod de proiectare. evaluarea actiunii zpezii asupra constructiilor; STAS 10107/0-90 Calculul elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat; STAS 2745-90: Teren de fundare.Urmarirea tasarilor prin metode topografice. NP007-1997 Normativ pentru proiectarea structurilor in cadre din beton armat; CR2-1-1.1: Cod de proiectare a constructiilor cu pereti structurali din beton armat; NEO12-99 Cod de practic’ pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat; NEO55-98 Cod de practic’ pentru executarea lucrarilor de demolare; C169-88 Normativ pentru executarea lucr&rilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale; STAS 8924/1-87 Masur&tori terestre. Trasarea pe teren a constructillor civile, industriale si agrozootehnice; P130-99 Normativ privind comportarea in timp a constructillor; CR6-2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidarie, SR EN 1990: Eurocod : Bazele proiectrii structurilor; SR EN 1991: Eurocod : Actiuni asupra constructillor; SR EN 1992: Eurocod : Proiectarea structurilor de beton; SR EN 1993: Eurocod : Proiectarea structurilor de otel; SR EN 1997-1:2004: Eurocod : Proiectare geotehnic’; Partea 1: Reguli generale ‘Creat de Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09,09-rom Tay er © Nicio parte din acest document nu poate fi copiets, modifica sau multiplcat fei acordul ses al POPP & ASOCIATIT SRL © No part ofthis document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLcoee EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA : EXECUTIET a ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIIES§ Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Neroea/ rosa ne | ATA | Gee cove [ com) tom | Twlte | tev] Ren aor Daa bee 8083/14,08.2009 | DMA | ercap | - ‘ose [ot [oo 08.09.2009 | . ISTORIC in perioada mai 2006 - iulie 2007 pe amplasamentul din strada Gen. Berthelot, nr. 11-15, sector 1, Bucuresti au fost executate lucrari pentru realizarea imobilului de birouri "CATHEDRAL PLAZA BUILDING", cu regim de indltime 4S+P+18E, cu o suprafata totala desfasuraté de aproape 24000 m*, in luna julie 2007 prin decizia Tribunalului Dolj a fost suspendat’ Autorizatia de Construire fapt ce a dus la oprirea executarii lucrérilor pentru cladirea ,Cathedral Plaza Building”, Ca urmare a acestei decizii, in aceeasi lun’, POPP & ASOCIATII SRL, in calitate de Projectant al structurii de rezistent&, a elaborat un program cu mésuri ce trebuie luate pentru punerea in conservare a lucrrii, program cuprins in cadrul documentului "P&A-CBP-LIT-17-r00-23.07.07-rom". Prin acest program proiectantul structurii considera necesar ca, inainte de ‘intreruperea lucr&rilor de construire, structura de rezistentd s& fie definitivaté, iar elementele structurale si nestructurale s@ fie puse in conservare. Din punct de vedere structural, masurile de conservare trebuiau sé aibi in vedere asigurarea rezistentei si stabilitatii structurale pe perioada cat lucrarea va fi oprité. Deoarece perioada de timp cat lucrarea urma sa fie oprit& nu era definité, structura trebuia sd satisfacd cerintele de rezistenta si stabilitate pentru care a fost proiectata, pentru satisfacerea acestor cerinte fiind necesar ca inainte de oprirea lucrarilor structura sa fie definitivata pentru a ajunge la capacitatea proiectaté. Prin urmare trebuiau finalizate lucrarile de executie a peretilor de beton armat precum si cele referitoare la executia planseelor de beton armat (zonele din interiorul i din exteriorul imediat al nucleului, zone ce nu au fost inc3 executate). Durabilitatea elementelor de beton ca $i performanta structural a elementelor de otel nu vor putea fi asigurate decat dac& structura va fi expus8 unor conditii similare celor pentru care a fost prolectaté. Prin urmare, 0 masur& necesara si obligatorie in acelasi timp pentru punerea in conservare era ca anvelopa constructiei s8 fie executat3, iar la interior s& fie mentinut un mediu ambient (temperatur&, umiditate) similar celui pentru care a fost proiectat& constructia, derivat din functiunea proiectats, in luna august 2007 a fost numit& 0 comisie de experti tehnici atestati de Ministerul Justitie! ce urma s stabileasci masurile necesare punerii in conservare a constructiel. In mare, raportul acestei comisii, a recomandat aceleasi masuri de conservare ca si cele propuse de prolectantul structurii. Desi in scopul aplic&rii m&surilor de punere in conservare in ultimii doi ani s-au facut numeroase demersuri, diferite instante judec&toresti nu au aprobat aplicarea acestor masuri de interventie pentru a asigura conservarea elementelor structurale si nestructurale executate pana la acea dat, nu s-a putut realiza efectiv punerea in conservare. Prin urmare, in cei dol ani scursi de la emiterea sentintei de suspendare a lucr&rilor, constructia a fost expusé actiunilor mediului inconjurdtor, fr’ ca vreo m&sura de conservare s& fié usa in aplicare. in luna iutie 2009, prin decizia Tribunalului Prahova, a fost anulat& decizia Tribunalului Dolj de suspendare a autorizatiel, permitand astfel reluarea lucrrilor pentru obiectivul mentionat mai sus. in urma acestei ultime decizii, beneficiarul a hotdrat demararea demersurilor pentru reinceperea lucrarii, solicitand firmei POPP & ASOCIATII un punct de vedere cu privire la modalitatile tehnice in care se pot relua lucrSrile de executie. in adresa din 6 iulie 2009 firma SC Popp & Asociatii a recomandat efectuarea unei expertize tehnice care s& stabileasc& posibilitatile de reluare a lucrarilor de executie si a formulat o list’ de teste, sondaje si cercetéri care s8 stea la baza acestei expertize, dup cum urmeaza: » Un ciclu complet de masurdtori pentru reintrarea in programul de urmérire in timp si pentru stabilirea evolutiel constructiel in perioada de suspendare a lucrarilor. Aceste m&suratori vizeazd: - Taséri; - Fisuri; ‘Great de7 Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08,09,09-rom TS7ar- @ Nici o parte din acest document nu poste fi copiat3, modificat’ sau multiplicat fr acorcul scr al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the wirtten permission of POPP & ASOCIATET SRL.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest! POPP BASOCIATI! Ne Provet Project no [ Ape 7nop. I oa code | Coro Beek [ Tp Tope [ne dne | Ronen Date Ome '8083/14.08.2009_| DMA | _ETCBI = ose | oa 00, (08.09.2009 > Inclinometrie pereti multi; > _ M&surarea nivelului hidrostatic in exteriorul incintei. Valorile m&surate vor trebui coroborate cu valorile inregistrate in ciclurile precedente de masuratori. Inspectia santierului pentru identificarea calitativ prelevare a probelor. > Teste de materiale: Teste asupra elementelor de otel laminat: ~ _Determinarea gradului de corodare ~ circa 15 probe ~ Verificarea imbindrilor: + Pentru imbindrile bulonate: verificarea momentului de strangere a buloanelor ~ initial, cca. 200 de verificéri * Pentru imbindrile sudate - verificare cu lichide penetrante ~ initial cca. 10 % dintre suduri, Verificarea elementelor de ofel-beton: = Determinarea gradului de corodare ~ circa 15 probe. ~ _Probe de tractiune pe bare prelevate din lucrare ~ 3 probe. Verificarea elementelor de beton: ~ Probe distructive prin prelevarea a trei carote din care sa se determine: + PH; + Carbonatare; + _Rezistenta la compresiune; ~ Probe nedistructive (metoda combinat8) - circa 10 probe. incercdri pentru determinarea viabilitStii protectiel cu mortar termorezistent; Teste si evaluari privind izolarea hidrofuga a starii fizice si determinarea punctelor de » Detalierea m&surilor necesare pentru reinceperea lucr&rilor. » Actualizarea proiectului tehnologic de catre antreprenorul general, in acord cu stadiul fizic in care se gaseste in prezent constructia. » Organizarea unei faze determinante la rei \ceperea lucrarilor. Cele enumerate mai sus au fost efectuate prin grija beneficiarului, care a pus la dispozitia expertului rapoartele testelor si incercarilor solicitate, rapoarte care sunt comentate in capitolele urmatoare si sunt prezentate in extenso in anexele expertizei, DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE 4.1. Descriere din punct de vedere arhitectural Cladirea are regim de inditime 4S+P+18E. Cladirea are in plan forma rectangularé pentru suprastructuré, infrastructura intinzéndu-se pnd la limita de proprietate pe toate laturile. Suprafetele construite pe niveluri au urmatoarele valori: = Subsol 1.4 A, = 1635.00 m? - Parter A. = 875.00 m? - Etaj1 Ac = 370.00 m? Etaj 2...18 ‘Ac = 892.00 m? Suprafata construitd la sol este de 1635 m®, suprafata construité supraterand (fir& subsol) de 16900 m? si suprafata construits totala de 24000 m’. Creat de / Created by Popp & Asociatil/ P&A-ETCBP-00-O5P-01-100-08.09.00-70m ~ 6/61 Bea Parte din acest dacument nu poate N copia, madficats sau mutiplicatS PES acordulscis al POPP & ASOCIATI SAL © No part ofthis document may be copied, changed or muikiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII Ca,EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti POPP BASOCIATII Boos seman [ma [ eres fae [ot a | — ae inaltimea subsolului este de 2.80m, a parterului este de 3.70m pe zona cu etaj 1 partial si 7.30 m pe restul ariei, 2 etajului curent este de 3.60m, iar a etajulul 18 de 3.85m. inaltimea cladiri este de aprox. 73.00m. Din punct de vedere functional: - la subsol sunt amplasate parcari si spatii tehnice si de depozitare; - la parter se afl8 holul de receptie; ~ la etajele 1 - 17 se vor amenaja birouri; - la etajul 18 se vor amplasa echipamente 4.2.Descriere din punct de vedere structural Cladirea urmeaza s8 aiba 4 niveluri subterane (cota pardoselil ultimului subsol flind - 13.60 ™m), parter (coté finit& + 0.00 m in zona din afara turnului, respectiv + 1.40 m, in zona turnulul) $i 18 etaje. La partea superioard clédirea se continua pe indltimea aproximativa a unui nivel curent, dar acest ultim aga-zis nivel nu are rol functional, numai o zon’ restrans& in plan - zona nucleulul central - fiind destinat camerei troliului, centralei termice si altor destinatii tehnice. Se ajunge ca la cornis structura sa aib8 o inaltime de 74.50 m. Subsolurile au forma dat& de configuratia propriet&tii (incinta se realizeaz’ pe 95% din Proprietate), aproximativ trapezoidal, una din laturi, respectiv cea dinspre strada Berthelot find rotunjité (conform curbel descrise de intersectia strazilor Luteran& si Berthelot). Suprastructura este un turn de form quasi-dreptunghiular’, retras c&tre zona sudic3 a Proprietatii, cu dimensiunile 22.10 x 42.35 m si o suprafata desféisuraté a nivelului de cca, 903 m*. Suprafata bruta totals desfasuraté @ suprastructuril este de cca. 16900 m2, iar suprafata net cca. 14550 m? (au fost scdzute golurile pentru elevatoare, ghene, etc.) Partea supraterana (suprastructura) are o structur& de rezistent& dual8, alc&tuit’ din cadre metalice pe directiile principale si un nucleu central de beton armat cu armatur’ rigid’. Grosimea Peretilor este 60 cm, exceptie facand peretii din axele 2 si 4 care au o grosime de 65 cm. Cadrele sunt completate cu panouri de contravantuire, dispuse s8 echilibreze distributia rigiditatilor, nervuri secundare metalice intre grinzile principale $i placi de beton armat de 13 cm grosime. Din conditii de rezistenta, dar si din conditie de protectie la foc, stalpii metalici au fost ,imbracati” in beton armat cu dimensiunile de 75 x 75 cm, devenind astfel stdlpi BAR. Structura de rezistent’ este deci tuna mixt8. Armatura rigid’ de bulb din intersectiile si colturile nucleului central a fost realizat din profile HD 400 x 421, care de la etajul 8 se transforma in profile HD 400 x 314 iar de la etajul 16 in HD 400 x 187. Exceptie fac profilele din colturile nucleelor care la baz3 vor fi HD 400 x 634, apoi reducdndu-se in trepte la HD 400 x 421, HD 400 x 314, HD 400 x 237 si HD 400 x 187. Din punct de vedere al armérii nucleului central, la baz, in carcasele din jurul profilelor metalice armstura longitudinals va fi ©32 mm, iar in cémp ©20 si 25mm, Stalpii propriu-zisi, in numar de 9 in suprastructur’, au fost realizati din cdte dou’ profile HE 500A, dispuse in ,cruce de Malta” si imbrcati in beton armat cu dimensiuni de 75 x 75 cm armat cu cate 12 © 25 si etrieri ©12/100 mm, in axul 5 pe primele dou’ niveluri st8lpli se transforma in stélpi diagonali (contravantuiri) realizati din teav& patraté 400x400x30 mm. Stalpii metalici vor fi montati tronsonati pe c&te dou niveluri de suprastructurd, imbinarea fac&ndu-se la jumatate de etaj. Stalpii se uzineaza impreuna cu capetele de grinzi, urmrindu-se ca asamblarea la santier si se realizeze in solutie bulonat8. Tipul de imbinare grind’ stalp este incastrare cu transmitere total’ de moment. A fost gandit un sistem de contravantuiri verticale destinat 8 preia o parte din sarcinile orizontale, in acord cu normele de proiectare in vigoare dar si cu cerintele arhitecturale formulate Creat de / Crested by Popp & Asocia -ETCBP-00-OSP-01-r00-08, a 776i © Nici o parte din acest document nu poate fi copiati, modiicata sau muttipicat’ fir8 acordul scris al POPP & ASOCEATII SRL. © No part of this document may be copied, changed or multiphed without the written permission of POPP & ASOCIATII SRL.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIEI POPP: PENAL CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATI! Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest! We Prowet/ Project. | Aon hon | Gad7 cose | Corp/auek | Te Tipe [weve] neha ‘abe '8083/16108.2009_| DMA | ercep | ose [on 00 (08.09.2005) de catre proiectantul de arhitecturd. Totusi, ponderea acestora in preluarea sarcinii selsmice este mic3, iar dispunerea lor este justificat8 pentru contracararea efectelor de torsiune. Schema structural propus’ confera structurii_o comportare dinamicd bun’, cu diferente minime intre centrul maselor si centrul de r&sucire, deci cu efecte torsionale reduse. In acelasi timp. §-a asumat o bund ductilitate a structuri, in special prin prevederea prin solutia BAR adoptat cere Canfers curbe histeretice ample. De asemenea, detallile de imbinare grinda - stalp sunt concepute Sa asigure o bund disipare de energie, cu zona plastificabilé conceput3 special, la o distant’ suficient& de nod. Dupa directia transversal au fost prevzute 2 contravéntuiri de fatad’, dispuse in axele A si E, care sunt contravantuiri cu diagonale prinse centric, in forma de X, dispuse pe cate patru nivelur Dupa directia longitudinal a fost dispus 1 panou de contravéntuire, in axul 5, care de asemenea este contravantuire cu diagonale prinse centric, in forma de X, dispuse pe cate opt niveluri, intre axele B si D. Atat diagonalele din contravantuirile metalice de fatad8 (cu exceptia primelor dou’ niveluri, exceptie mai sus amintité) cat si cele care sunt introduse in peretii BAR vor fi realizate din profile HEM 240, HEB 240, HEB 180 diferentiate pe indltimea structurii. Structura de rezistents orizontala este realizata din plangee amplasate intre nucleul central si clementele verticale de contur. S-a urmarit 0 solutie de planseu pe cat posibil usoara,_pentra limitarea greut8tii $i deci a sarcinii seismice de calcul. in acelasi timp ins& s-a dorit realizarea unel contravantuiri in plan orizontal de tip saiba, care s& asigure conlucrarea intre elementele verticale sub sarcini orizontale. Astfel s-a ajuns la 0 solutie de planseu cu grinzi metalice principale (HE 600A), nervuri secundare si plac& de beton armat de 13 cm grosime. S-a recurs la betonarea Planseulul de 13cm pe un suport realizat din tabl& cutaté, tabli cutatd ce nu a fost luat in calcul la preluarea incarcarilor gravitationale, Aceasta face parte din practica curent& din tara noastra si are {a bazé considerente legate de protectia la foc, Prin urmare, armaturii de la partea inferioar’ a placii \rebuie s@ / se asigure un brat de parghie suficient de mare. Intre grinzile principale sunt dispuse nervuri secundare metalice amplasate la interax de 1.95 m, prinse articulat de grinzile principale. Pentru nervurile secundare s-au folosit in general profile IPE 450 A. Exceptie face plangeul de terasa care suport incdrcari considerabile date de centralele termice si de ventilatie, De remarcat ci Pentru unele profile, hotaratoare a fost nu starea limita de rezistenté ci starea limita de exploatare normalé, respectiv verificarea de sgeat. Dispozitia profilelor a fost gandit pe de o parte in raport cu Incarcarile pe care le preiau, cu solicitarile pe care trebule s8 le transmit incSrcSrilor verticale $i {in general, in raport cu configuratia clidiri Infrastructura este alcétuit8 din intregul sistem de fundare precum si cele 4 niveluri subterane destinate parcajelor. Jindnd seama de existenta a patru niveluri subterane, de inc&rcrile mari transmise de Suprastructurd si de existenta constructillor invecinate s-a adoptat fundarea pe radier general pilotat, infrastructura fiind realizat& in incint& din pereti mulati, Preluarea impingerii p&mantului si a presiunil apei se realizeaz3 prin planseele de subsol care au fost executate de sus in jos, pe mésura excavarii in interiorul incintei. Acest Procedeu, denumit “top-down”, a permis $i executia concomitentS a Parti inferioare din structura supraterané a constructiel. Stalpli din axele A si E sunt fundati pe peretele mulat, panourile din zona de rezemare flind mai lungi decat celelalte, pentru sporirea rigidit&tii si controlarea tasarilor diferentiate. Pilotii executati sub protectia noroiului bentonitic, au fost dimensionati pentru faza de executie a sSpaturii la adancimea maxima de circa 15,85m (cota aprox.65,40) sub efectul inearcarii directe a stélpilor metalici lansati odata cu betonarea pilotilor si au fost verificate la eforturlle care se transmit in faza final de executie (radierul betonat), in gruparea fundamental si special de actiuni. Creat de / Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.09-rom ~8761~ © Nc o parte cin acest dacument nu poate fi copiat’, madincat sas mulpicat 8 acordul scs ol POPP & ASOCIATI: SM © No Fart ofthis document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIAIY SRLDADPD EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. FUR EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING B Str, Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Ne Piet Proecno, | norton e067 cose | Corp Beck | Tol Type [We dne [nee Dane 083/14.08.2009 | DMA_| ErceP | __- osp [on 00 (08.09.2009. jn faza de conlucrare piloti-radier-teren au rezultat presiuni unitare pe talpa radierului (presiune de contact radier-teren), care nu au depasit valori de 160 kPa. Pentru asigurarea transmiterii unei inc&rcéri sporite pe baza pilotilor, cu tasari reduse, s-a prevézut injectarea in baz& a acestor elemente. Pentru grupul de piloti de sub nucleul central ca si sub stdlpli cu corespondent in Suprastructuré sau prevazut piloti cu diametrul de 1500 mm, in timp ce sub ceilalti stalpi si sub stalpii provizorii pentru sustinerea macaralelor au fost prevazuti piloti cu diametrul de 880 rum: Capacitatea portanté a pilotilor a fost estimaté conform STAS 2561/3-90, pe baza parametrilor geotehnici ai straturilor. Aceste valori fiind confirmate prin incarcarea unor piloti de proba, Deoarece evaluarea prin calcul a capacitatii portante este orientativ8, portanta realé fiind fiuentata si de calitatea executiei, conform reglementérilor roménesti in vigoare (STAS 2561/2-81, STAS 2561/3-90) a fost necesara incarcarea de prob’ a doi piloti. Detalille de realizare a acestor Bloti de proba au fost definitivate in cadrul proiectului pentru inc&rc&rile de proba, in concordant Cu prevederile NP 045-2000 (pentru nivelul de calitate N3) si 2561/3-90 sia fost vizat de cstre proiectantul de structura. Conform normativelor in vigoare incércarea pilotilor trebuie condus’ pana la o forté axial’: P>1.2R = 5000 kN. Pentru verificarea capacitatii portante evaluate prin calcul in faza de proiectare, s-au efectuat incarcari de proba la compresiune, axial pe doi piloti executati prin forare sub protectia norolulul bentonitic, injectati la baz, avnd diametrul D=88 cm si nivelul bazei la cota absolut’ +50.00, In figura urmatoare se poate observa pregatirea incercarii la compresiune a unui pilot ‘Great de / Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.0-Tom ~376r~ E Nelo parte cin acest document nu poate fi copia, modificat sau multiplicats fr acordul sri al POPP & ASOCTATI SL © No part ofthis document mey be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP ® ASOCIATIT ERLee EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. inne EXECUTIEI aire CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIISE Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti hr Proeet/Projectne [Ape Aom | Cod Code | cor eck | Tote [weno | Recher a Be 3083/14.08.2009 | DMA _| ercep | - ose [on 00. (08.09.2009 Inc&rcérile de proba s-au realizat de la suprafata platformei de lucru amenajate, cu masuri speciale pentru anularea rezistentei pe suprafata lateral’ a pilotului incercat, pana la cota bazel Fadierulul (cca. +65.50). Transmiterea inc&rcarii cStre pilotii de proba (executati intre cotele absolute +65,00 si +50,00 ) s-a facut prin intermediul stalpilor metalici de sectiune Tv 610x30 incastrati la baza in piloti incdrcarea s-a aplicat prin cresterea in trepte AQ= SOOKN, stabilizaté in timp conform NP 045-2000, pan’ la forta maxim’ Qmax=S000KN, urmat de descércarea in trepte duble (2AQ). La realizarea ancorarii dispozitivului de preluare a reactiunii si in timpul incercSrilor, s-a tinut seama de urmatoarele cerinte a) Pentru pilotul de prob’ T1, pilot nr.47 (cu reactiunea preluat& prin patru piloti de ancorare) ~ s-3 urmérit, cu ajutorul microcomparatoarelor, deplasarea verticala (ridicarea) pilotulul nr.27 (care réméne in fundatia definitiva). ©) Pentru pilotul de probs 72, pilot nr.52, (reactiunea preluat& prin peretil ingropati), - Fiecare capat al grinzii de reactiune a fost ancorat de céte dou’ panouri ale peretelui mulat, prin Intermediul unei arii de armaturé (din carcasa panourilor) de min 120 cmp. in cele de mai jos se reproduce un extras din documentul »Not& Privind interpretarea rezultatelor inc&rc&rilor de proba pe pilotii din fundatia cladirii Cathedral Plaza , Bucuresti”. P&A- CBP-OSP-15-r00-25.07.06-rom.doc, emis de proiectantul de structura, prin care au fost interpretate incercdrile de proba a pilotilor. Incarcérile au fost efectuate de 1.S.P.1.F. Bucuresti, pe baza temei intocmite de proiectantul ge rezistenta (S.C. Popp&Asociatii S.R.L.) pe doi pilotii din lucrare avand diametrul d=88cm $i fisa activa '=15,85m, executati sub protectia noroiului de foraj si injectati in baza. Pilotii au fost betonati intre cotele absolute +50,01 si +65,86, continuitatea pnd la nivelul Platformei de lucru (aproximativ +79,40) fiind asigurat cu un tub metalic prelungitor cu diametrul exterior de 610 mm, separat de suprafata lateralé a forajului prin noroiul bentonitic mentinut deasupra cotei +65,86. in acest fel s-a reprodus modul de conlucrare a pilotilor cu terenul de fundare in conditii asemanitoare celor din fundatia constructiei. Conform prevederilor normativului NP 045-2000, rezultatele incercarilor pe piloti mentionati (d-88 cm) au putut fi extrapolate pentru piloti executati prin acelasi procedeu, cu diametrul cel mult de doua ori mai mare (deci al pilotilor cu d=15.0 m) . Incércérile de probi la sarcini axiale de compresiune, aplicate in trepte stabilizate in timp, s- 2u realizat conform cerintelor indicate in NP 045-2000 pentru nivelul de calitate N3. Incércarea pilotilor a fost conduss pana la o forts Q max=5000 KN, superioar& capacitatii portante rezumate prin calculul in situatia cea mai defavorabild pentru piloti (executia excavatiel la cota finalé +65,45). La aceste incércari (Q max = S00OkN ) nu s+a atins pentru nici unul din piloti de proba, capacitatea portant criticé’ Qu definité in NP 045-2000 ( corespunzand une! tassri ae 8&8 cm). Diagramele de inc&rcare-tasare obtinute sunt caracteristice pilotilor forati, prezentind doua portiunt cvasiliniare, Limita primei portiuni liniare se situeazi in domeniul de inc&rcari Q, = 2700...2800 KN si corespunde epuizérii rezistentei pe suprafata lateral a pilotulul, Tasarile masurate la aceste incarcéri s=7....8 mm, corectate cu deformatia tubului mecanic prelungitor 4I=3,5 mm, conduc la tasari efective ale corpului din beton al pilotului s'=s-Al=3,5...4,5 mm. in consecinté valoarea medie a efortului unitar limit3, transmis pe suprafata laterald @ pilotulul intre cotele +65,86 si +50,01 rezultd: a& 2700 Theol’ 3,14x0,88x15,85 Efortul uniter normal transmis pe baze pilotulul in faza finals a incircénit de probé (fer atingerea limite! de capacitate portant) rezultd: (Greate 7 Created by Popp & Asocati/ PEA ETCBP-00-O5P -01-100-08.09,08-19R 577 © Wc o parce cin acest document nu poate fi copiatS, mocficat sau mulipieat fra acordul sors al POPP & ASOCIATIS Si © No part ofthis document may be copied, chenged or mulipied without the wntten permission of POPP ®& ASOGEATA TEL fmed 12 kPaHH EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA 0 A EXECUTIED paler nti 2 \jite CATHEDRAL PLAZA BUILDING [eaheeS BASOCIATI 38s Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti PPro Powe wa | Ar 7ane [| Coa cose | Gop) 0x [| Torte [weno pee Daa oe 3085/14.08.2009 | oma | ercep | [ose [ox | co | on oo n005 Qn ~Q; _ 5000-2700 Tho? /4 — 3,14x0,88x7/4 Pe baza valoril fneg Se poate obtine valoarea de calcul a capacit3tii portante la smulgerea pilotulul cu d=88cm (fers greutatea proprie a pilotului ) utilizand coeficientii partiali previzuti in STAS 2561/3-90. PV nae 3780 kPa Rsm=k-m-Q, = 0,7%0,6x2700=1100 kN Extrapolarea datelor obtinute asupra pilotilor principali din lucrare, avénd d=1,50 m si 5,40 m permite determinarea inc&rcérii limita la compresiune Quy a acestor piloti (Qin flind 0 valoare inferioaré, deci acoperitoare, in raport cu incércarea critic# Qc, definit’ in NP 045-2000 $1 STAS 2561/3 -90): 2 Qim =O, +O, = A: pv tul fing = BURL 37804 31401 Sx1 5.40562 =11.200 kw Valoarea de calcul a capacitatii portante la smulgerea pilotului cu greutatea proprie a pilotului), rezulté conform STAS 2561-3/90: '=1,50 m (excluzind R,, =K-m- Quo = 0,7X0,6x3,14x1,5x15,40x62 = 1900 kV Datele prezentate mai sus demonstreazé c& vaiorile capacit8til portante evaluate prin calcul in faza de proiectare (pe baza caracteristicelor geotehnice ale straturilor - conform STAS 2561/3- 90) si acceptate in dimensionarea infrastructurii constructiei, sunt inferioare valorilor obtinute pe baza incercéritor, dupa cum urmeazé: ~ pentru pilotii cu d=88 cm: + la compresiune axial, R=3800kN<5O00KN; + fa smulgere, Rem=750kN<1100kN; - pentru pilotii cu d=1,50 m: + la. compresiunea axial, R= 9000kN<11.200Kn; Tasarea medie probabilé a radierului pilotat 2 rezultat prin calcul (metoda “fundatiei echivalente” — STAS 2561/3-90): '=4cm, valoare corespunzénd stadiului de exploatare a constructiei in gruparea fundamentals. Deformatiile induse de aceast& tasare in fundatiile constructiilor existente in vecinatate (Catedrala Sf-losif, Calvineum) se situeazé cu mult sub limitele admise de norme (STAS 3300/2-90) chiar pentru constructii neadaptate in mod special (pe zidarie nearmat&), asa cum se detaliaz’ Studiul de impact. Adancimea incintei din pereti mulati a fost stabilits din conditia de etansare in orizonturile impermeabile ale stratului de argilé intermediara (sub cota 58,00). Local, in cazul stélpilor care reazem& pe peretii mulati, pentru sporirea capacitatii portante si pentru controlarea tasérilor diferentiate, au fost prevazute panouri pana sub cota absolut + 55.00 m, care au fost executate cu injectarea bazei. Eforturile si deplasérile in corpul peretelui au fost calculate prin metoda elementului finit, prin modelarea etapelor de executie, pe baza parametrilor geotehnici ai straturilor, corelati cu! datele obtinute din masurdtori pe o lucrare realizat& recent in Bucuresti, in conditii asemanatoare (cladirea inaltd din Piata Charles de Gaulle). Pentru prevenirea riscului unor surpari ale transeei la s8parea peretilor mulati (din cauza Nneomogenitatii terenului sau a deficientelor in executie), pe laturile expuse (spre Catedral) s-a Prevazut executia in panouri de 3,5m lungime, dupa realizarea unui sir de foraje de injectie in stratul de nisip cu pietris. Creat de / Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCEP-00-OSP-01-100-08.09,09-rom ~ ity el- © Nico perte din acest document nu poate fi copiat, modificats sau mutiplcatéfSr8 acordul crs al POPP & ASOCIATH SAL © No part ofthis document may be coped, changed or mutipied without the written permission of POPP & ASOCIATIY SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA POPP: EXECUTIEI A CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII Str, Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurests iw prospect ne | for Poon] Cod coum | Cw) Bock | Tortype [tele] Rew Tew Data Bae "3083/14.06.2009_| DMA | ercap | ‘OsP mH 00 (08.09.2009 Evacuarea apei subterane din excavatie s-a realizat printr-un sistem de 4 puturi-filtre forate pana la cota +59,0 m (pentru extragerea apei din stratul de Colentina si 3 puturi-filtre cu baza la cota +50,0 m (pentru reducerea subpresiunii exercitate in stratul de nisip fin de Mostistea) Dupa epuizarea apei continute in porii stratului acvifer de nisip cu pietris, puturile-filtre au fost actionate cu intermitente, pentru a mentine nivelul apei care se poate infiltra prin fundul s&paturii si prin eventualele imperfectiuni ale peretelui la cota maxim de 61,00. in momentul de fata, efectul subpresiunii care ar fi putut genera pericolul ridic&rii fundului este anulat de greutatea partil de structuré deja executate. Concentratiile suspensiilor (debitul solid) in timpul pomparilor din puturile-filtre, masurate de ICIM Bucuresti, s-au situat intre 1,9 mg/l si 14,5 mg/l (in medie Smg/l), ceea ce conduce la cantitati de material solid de circa 0.1m'/put, pentru o pompare continu’ pe timp de 150 zile. Aceasta ,extragere” de material solid din straturile granulare, raportat’ la volumul de pSmant influentat de un put-filtru, conduce la variatii nesemnificative (sub 0,1%) ale porozitatji acestor straturi Infrastructura (subsolurile) ocup’ aproape toat’ suprafata proprietatii, prin urmare ea este substantial mai intinsa decét nivelurile suprastructurii. In jurul nucleului central s-a organizat Circulatia intre subsoluri, pe cele patru subsoluri avnd de a face cu o succesiune de rampe cu inclinatie de 5, 8 si 16%. Rampele sunt dispuse intre nucleul central si peretii mulati de pe contur. Structura de rezistenté a subsolului este realizat& prin continuarea sub cota + 1.40m (cota Pardoselii parterului in zona turnului) a elementelor principale de suprastructura, respectiv a hucleului a ciror perefi pastreaz’ dimensiunile din suprastructurs, ‘Stalpii din suprastructura din axele A si E sunt rezemati direct pe peretele mulat, dar ei sunt incastrati numai in grinda de coronament, care are dimensiuni 80 x 180 cm in general, dar in cazul axelor A si E, intre 2 si 5, ea se continua printr-un perete de aceeasi grosime pan’ la cota +1.20 m (cota placii de peste subsol, in zona turnului), ajungénd astfel la inditimi de 3.25 si chiar 5.05 m. Cellalti stalpi, respectiv cei trei din axul 5, la intersectiile cu axele B, C si D se transfer’ prin intermediul diagonalelor din primele doua niveluri supraterane in patru stalpi de infrastructur’. in plus, fata de stélpii din suprastructur’, In infrastructur’ apar 18 stélpi care sustin plangeele de subsol si sunt dispusi in zona de subsol far corespondenta in suprastructura. Acestia sunt rezolvati tot in solutle BAR, profilele metalice avand HD 400x421 si HD 400x314, Pe contur planseele reazema pe peretele mulat prin intermediul unor dinti de cca 1m lungime care intr cca. 20 cm in peretele mulat. Practic la introducerea carcaselor din peretii mulati, acestea sunt prevazute cu cutii de polistiren, dispuse in zonele de plangee, acolo unde urmeaza a se crea dintli de planseu. Zonele de polistiren sunt mai inalte decat grosimea de 35 cm a planseelor, masur& dispusa pentru contracararea abaterilor de la pozitie in timpul forSrii si betondrii peretilor Mulati. Dintii nu se dispun in zonele de cap&t ale panourilor, adic acolo unde se monteazd elementele de rost. Dupa realizarea incintel de pereti mulati si a lucrérilor geotehnice aferente (injectii, epuismente, etc.), de pe aceasta platformé de lucru (realizat la cota terenului natural) se foreaza si se toarna pilotii impreund cu bazele profilelor metalice verticale ce se solidarizeaz3 cu carcasele de armatura ale pilotiior. Bazele profilelor metalice verticale care se lanseazé odaté cu carcasele pilotilor se dezvolta pana la cota ~1.30m (in cazul stalpilor care se continua in suprastructur’), unde se_va face imbinarea cu profilele din suprastructur&, si pan& la cota corespunztoare plangeelor de peste subsolul 1, in cazul stalpilor care nu au corespondent in suprastructura (deci pana la cotele - 0.30 si -1.83, si local pana la cota + 1.15 m. Grinda de coronament s-a realizat din beton armat si are o indltime de 1.80m. Deoarece terenul prezint& diferente de nivel de pan’ la 1.75m de la un capat la celalalt al incintei, dorindu-se © rezolvare simpla, grinda de coronament a fost turnata la niveluri diferite. Planseele sunt rezemate pe contur pe peretele mulat, iar la interior pe stalpii metalici ai constructiel, stalpi care in faza final se protejeaza la foc printr-o cimaga de beton armat. Planseele de subsol vor lucra astfel ca plansee dala si vor avea o grosime de 35 cm. De asemenea, in jurul reat de Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,09-rom ~ 12/61 - © Nico parte din acest document nu poste fi copiats, modificaté sau mutipicatéfér& acordul scrs al POPP & ASOCTATIE SRL. © No part of this-cocumert ray be copied, chanoad or multiplied without the witen bemiseen of PROP Kanne: EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA ; EXECUTIET aa ene CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIIES So Gace aT ao eucan is cesar Soop [isos natcora [magesean| ooo ira aon Sama nucleului central planseul va rezema prin intermediul unor console metalice orizontale, care se vor betona odat8 cu peretil Pentru preintémpinarea fenomenului de poansonare in dreptul rezemarilor s-au proiectat capiteluri metalice, in grosimea plangeului de beton armat. Planseele de subsol s-au realizat succesiv de sus in jos, incepand cu cel de la cota - 1.78 m, care acoperé numai o mic& parte din infrastructur&. Apoi se incepe sSpStura pentru primul nivel de subsol. Dupa efectuarea sapaturii (cota sdpaturii este de fapt 40cm sub cotele superioare ale diverselor zone de ale planseului peste subsolul 2, respectiv 40 cm sub - 2,80, -4.35, -4.70), se niveluriazd, se asterne un beton de egalizare de 10 cm, care se slefuieste cu ,elicopterul’. inainte de turnarea planseului egalizarea se trateaz& cu decofrol pentru a permite desprinderea usoar’ a egalizarli. Zonele de rampa vor fi spate, nivelate si turnate in aceeasi manier3, respecténd panta vizata, Pe contur planseul s-a turnat cu dinti, asa cum s-a precizat mai sus. Dupé ce betonul din planseu capat o rezistent’ satisfScdtoare (70% din clas, care va fi confirmat& prin probe) se poate trece la excavarea nivelului imediat inferior, lucréndu-se sub planseul deja turnat. Excavarea si evacuarea paméntului s-a facut prin golul tehnologic, de cca 4,00 x 7.00 m special conceput in acest scop. in plangee se las mai multe goluri tehnologice (se monteaza armétura dar se blocheaz turnarea cu ajutorul streck-metalului) circulare (R = 1.00 m) necesare asigurarii ventilarii pe perioada excavarii. in timpul excavarii se elimind si betonul de egalizare, Grinzile metalice ale nucleului se monteaz’ odat& cu realizarea fiecdrui plangeu dalé desi acesta din urma nu reazem’ in faza initial pe aceste grinzi ci pe o structur’ metalic’ provizorie. Cum jn jurul nucleului se dezvolt& rampele, cotele fa care s-au montat grinzile din subsol sunt cele din axul 5 (de exemplu ~ 4.35 m pentru plangeul subsolului 2). Operatiile descrise mai sus au fost repetate pentru fiecare plangeu in parte, coborand, iar ultima excavatie se realizeazé pan la cota necesar’ executiel radierului (-15.95 m), exceptie fécnd pardoseala subsolului 4, prevazuta foarte aproape de cota radierului si care nu permite excavarea pe dedesubt. Pardoseala subsolulul 4 are o grosime de 20 cm ea sprijinind prin intermediul unui strat de pietris dispus intre radier si pardoseal in scopul de drena eventualele ape infiltrate prin radier sau prin peretele mulat. In acelasi scop pe conturul planseelor de subsol se dispun jgheaburi de colectare a apelor infiltrate, iar in fata acestora se va dispune un panou metalic cu rol decorativ. Altfel, peretele mulat nu se finiseaz propriu-zis. Dupi realizarea subsolului 2 s-a trecut Ia lucrul in dou’ sensuri, lucréndu-se in acelasi timp la excavarea subsolului trei dar si la realizarea plangeului de la cota - 0.25 m (sau +1.20 m ~ in zona turnului), plangeu cu o insemnatate aparte, care trebuieste realizat cat de repede posibil, pentru c& aici se vor depozita unele materiale pe timpul executiei. in acest sens planseul respectiv a fost dimensionat s8 sustina o sarcina util& ce nu va depasi 10 kN/m2. De la ace! moment s-a lucrat concomitent in jos (pentru definitivarea infrastructuril) si in sus (suprastructura). Procedeul de lucru este cunoscut sub denumirea de top-down. Dupé realizarea radierului s-a inceput turnarea peretilor de subsol incepand de jos in sus. Intrucat realizarea unui nivel de infrastructur& a necesitat de patru ori mai mult timp decat un nivel de suprastructuré, s-a intérziat atacarea in sus a structurii intru-cat pilotit au fost dimensionati s& sustin’ in faza de executie (pana la 28 de zile de la turnarea radierului) toate nivelurile de infrastructura plus 5 niveluri de suprastructur&, dintre care primele trel realizate complet, iar pentru partea urmatoare doar partea metalic’. Se reaminteste faptul c3, daci in faza de exploatare transmiterea solicitarilor la terenul de fundare este asigurat de radierul pilotat si prin intermediul Peretelui mulat, in faza de executie, pana la intrarea in lucru a radierului, in interiorul incintei, sarcinile sunt preluate exclusiv de piloti. Ulterior, datorit& succesiunilor tehnologice propuse de c&tre constructor, dar si datorit’ unor discontinuit&ti in executie date de executia initial’ necorespunz&toare a pilotilor P7 si P27(vezi cap. 5.3), realizarea suprastructurii a fost usor modificata ca pasi, in sensul c& s-a permis avansarea accelerat& a structurii metalice. ‘Creat de / Created by Popp & Asociatii/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-06.09.09-rom ~ 137 61 = © Nici 0 parte din acest document nu poate fi copiatl, modificaté sau mulbplicaté rs acordul scris al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEL CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti easfisaeaee | obese ae ef Abordarea realizarii nucleului central inainte de realizarea restului structurii, a fost exclusd din start din motive de portant& provizorie a fundatiilor, chiar dac& aceast solutie ar conduce la timpi de executie mai scurti Realizarea cuvel rezervorului de combustibil, adanc& de 4 m, aflaté in exteriorul incintei, nu este una usoar& asa incat va fi abordaté cu maxima atentie. Sdpatura se va executa in taluz vertical, cu sprijiniri orizontale (inclusiv in peretele mulat). Sp&tura va avea un gabarit cu 10-15, cm superior dimensiunilor cuvel pentru a permite amplasarea spraiturilor, a filatelor si a cofrajulu care se pierde. despre ipotezele si calculele care au stat la baza dimensionarii in acord cu legislatia, proiectantul trebuie s& respecte normativele de proiectare aflate in vigoare la data proiectirii. Din punct de vedere al structurii de rezistentd obligativitatea proiectantului este de a respecta, printre altele, STAS 10101/2A-81, referitor la valoarea inc&rcarilor si a coeficientilor de inc&rcare si STAS 10101/20-90, care vizeaza calculul structural la actiunea vantului. Se mentioneaz c& desi in momentul proiect8rii structurii o serie intreag’ de documente din noua generatie de coduri de proiectare si normative se afiau in faz’ de aprobare, proiectantul a considerat oportun s& pun’ in aplicare noile coduri de proiectare, cu cerinte mai restrictive. Astfel apare ca fireascS concluzia c& structura de rezistent& actual, proiectat& in urm8 cu cativa ani, respect cele mai noi si mai exigente coduri de proiectare aplicabile in Romania, Astfel, a baza calculelor urmatoare au stat, printre altele, Codurile: * | NP-082-04 “Cod de proiectare, Bazele proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului” © P100-1-2006 - Cod de proiectare antiseismicé a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale. incdrcari, grup de incarcari. © Gruparea inc&rcarilor a fost consideraté conform normativulul * ACTIUNI iN CONSTRUCTII” STAS10101 * Valorile inc&rcérilor utile si permanente au fost considerate in calculul structur rezistent& sunt superioare celor impuse de normele in vigoare, aceste valori impuse de c&tre beneficiar. GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACTIUNILOR , PENTRU VERIFICAREA STRUCTURILOR LA STARI LIMITA ULTIME: © Gruparea fundamentals: LANG, +1.3-U, LANG, $1.3-V, +0.84-U, * Gy, ~ efectul pe structur’ al actiunii permanente / , luaté cu valoarea sa caracteristica; © Ux efectul pe structur’ al actiunii utile, luata cu valoarea sa caracteristic’ © V\~ efectul pe structurd al actiunii vantului, luata cu valoarea sa caracteristic’ Gruparea special’ DS +H -Ac +0.40-U, i * Ace - este valoarea caracteristic’ a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurent’, IMR adoptat de cod (IMR = 100 ani conform P100-2006) “Great de] Created by Popp & Asociatii/PEA-ETCBP-00-O5P-01-00-08.09.00-rom_____—_—S—S~ST Nici o parte din acest document nu poate fi copiat, modifcata sau multiplicat f3r8 acordul scrs al POPP & ASOCIATHT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRL“IEEE EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA i. EXECUTIEI a CATHEDRAL PLAZA BUILOING BASOCIATI 8% Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti ee eae ove [ere ere Fre Pare Sua oe 13083/14.06.2009_| DMA | ercer | __- | ose] 01 00 08.09.2008 GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACTIUNILOR , PENTRU VERIFICAREA STRUCTURILOR LA STARI LIMITA DE SERVICIU: Categoria de importanta a constructiei este C. Clasa de importanta a constructiel este clasa a Il-a, ceea ce conduce la un coeficient de important& y=1.2. Din punt de vedere al solicitarilor din vant, constructia se gaseste in zona B, amplasament 11, cu presiunea de referinta (pentru un interval mediu de recurent& de 50 ani) de 0.5 kN/m:, iar coeficientul de inaltime este de cca. 1.00. ‘Componenta dinamicd a actiunii vantului este caracterizaté de coeficientul dinamic cy Din punct de vedere al inc&rc&rilor din 28padé constructia se g&seste in zona C. Conform hartilor de zonare seismicd constructia se amplaseaz’ in zona C, ceea ce corespunde unei acceleratii la nivelul terenului de 0.24 9 ( k.=0.24), cu o perioad’ de colt a spectrului seismic T.=1.6sec, pentru un cutremur cu un interval mediu de recurenté de 100 de ani, cutremur ce trebuie considerat in proiectarea la starea limit ultim§. Coeficientul de amplificare dinamicd este conform normativului P100-2006, f=2.75, pentru palierul O-T.. in cazul nostru, pentru perioade fundamentale Ty = 1,027 sec corespunz&tor directiei transversale, respectiv Tx = 0,776 sec, corespunzator directiei B=2.75. Cea de a treia form de vibratie (primul mod torsional) are 0 perioad’ de 0.525 sec. Valorile de mai sus, coroborate cu indltimea si sistemul structural propus, reliefeazd o structura robust, cu o rigiditate semnificativa, cu valori ale perioadelor care nu se situeaz4 in zonele de maxim ale amplificérii dinamice. De asemenea este de remarcat evolutia “curat&” a structurii, cu decuplarea clara inertial8 ale principalelor forme de vibratie. Modelarea structurii s-a efectuat pentru diversele calcule si verificari, partial (de exemplu pentru dimensionarea planseelor in gruparea fundamental8), dar si prin modele complete, spatiale. S-au elaborat modele considerand cota incastrarii ca fiind cota +1.20 (cota pardoselii parterului), dar si modele care includ structura completa (inclusiv infrastructura), cu simularea (rigidit’tii) fundatillor si a interactiunii sol-structur’. Valorile indicate mai sus sunt cele date pentru modelul de baz, respectiv cu considerarea subsolului ca o cutie rigid’. Din simul8rile efectuate si cu luarea in considerare a infrastructurii si a interactiunil teren- structur&, au rezultat valori superioare cu cca 30 % ale perioadel fundamentale fat de situatia considerdrii cotei +1.20 ca fiind cot de incastrare. Calculul structurii de rezistenta s-a efectuat atat sub sarcini gravitationale cat si sub sarcini orizontale. Referindu-ne la cele din urma se stie c& hot&ratoare la dimensionarea structurii vor fi maximele dintre incdrcrile din vant si seism, care se combina cu solicitarile gravitationale. In cazul de fata, asa cum este specificat in Memoriul Tehnic de Structur& al actualului proiect, seismul dimensioneaza, Calculul structurii s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul automat STAAD/Pro produs de Research Engineering din California si in paralel cu programul ETABS Nonlinear realizat la Universitatea Berkeley din California, luandu-se ca ipoteze de calcul actiunea vantului asupra anvelopei constructiel pe cele dou’ directii principale S-au facut verificari la starea limita de serviciu (SLS) precum si la starea limit& ultima (SLU). Apoi structura s-a analizat prin procedeul time-history, sub accelerograme impuse dup’ mai multe directii de actiune. Crest de / Created by Popp & Asoclatil/ PRA-ETCBP-00-O5P-01-700-08.09,09-ram ~15761- © Nic o parte din acest document nu poate fi copiat, modiicat sau multiplicaté fra acordul scrs al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIZ SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti POPP: BASOCIATII Wc Proiea /Praject ne | aoe Avp. | coe Cove | cows @uck | Tel Tyee | Ney ne Rev l Rew (3083/14,08.20093_ | DMA_| ETCBP = ‘Os on 00 S-a utilizat inregistrarea nord-sud din Vrancea, 4 martie 1977, scalat& pentru 240 cm/s? , Aceasta s-a amendat cu corectia de zero. Apol s-a utilizat o serie intreag de accelerograme simulate (respectiv) pe baza spectrului seismic de proiectare S-au facut o serie intreaga de analize pentru inc&rcéri date de tasarile diferentjate, contractia betonului, diferente de temperatura. Asupra celei din urm& mentiondm c& aduce eforturi cu totul deosebite in elementele structurale care raman in exterior, direct expuse insoleierii, dar sunt tributare si diferentelor dintre temperatura de montaj si cea din exploatare. Pentru anumite subansamble structurale, considerate ca flind mai sensibile (ca de exemplu nodurile din axul 5) au fost efectuate analize complete, dinamic-neliniare, la nivel local Este de remarcat faptul c& analizele mai rafinate (de tip time-history) au condus la valori mai reduse ale eforturilor de dimensionare. Pe scurt, punct&im cdteva aspecte semnificative Seismul este cel care a dimensionat marea majoritate a elementelor structurale (exceptie facdnd cea mai buna parte a grinzilor metalice din suprastructura). Dimensionarea structurii de beton armat cu armaturd rigid’ s-a realizat prin determinarea curbelor de interactiune M-N, pe baza sectiunilor, tipului de beton, armérilor elastice gi rigide). Procesul iterative a fost condus pana cand eforturile capabile le-au depasit pe cele efective. Dimensionarea contravantuirilor metalice ca si a stélpilor s-a efectuat considerdnd un factor de supra rezistenté 2=2.5. O analiza exact a acestei valori la nivel global a condus la o valoare inferioara celei amintite mai sus, cuprins& intre 2 si 2.5. in cazul grinzilor din suprastructur’, considerate ca sectiune mixt& (grind& metalic’ + zon8 de plac’ de beton armat aferenti) in cele mai multe cazuri a dimensionat conditia de rigiditate (s8geata) si nu cea de rezistenta. imbin&rile grind’ stalp au fost dimensionate la capacitatea grinzii, iar grinzile au fost conformate cu zone disipative. Nodurile structurii metalice au fost dimensionate au fost dimensionate prin analize dinamic- neliniare, care au condus la sporiri ale grosimii rigidizSrilor si elementelor de imbinare, fat’ de analiza liniara clasic’. Armarea planseelor de infrastructur8 nu a rezultat peste tot din gruparea fundamentala de incércari. in unele zone, in special in zonele de legatur rampe-planseu armarea s-a facut la eforturi (mai mari) din gruparea special& de inc&rc&ri. Sau, pentru c structura s-a calculat si pentru faza de executie, au fost zone in de planseu in care armarea a rezultat din impingerile laterale date de masivul de pamént, de presiunea apei subterane ca si de suprasarcina din constructile invecinate. Aceste lucruri evidentiazé 0 anume sensibilitate a acestei conforméri de infrastructur’, cu rampe multiple, f8r& plansee orizontale generale. Chiar si in cazul armérii plangeelor de suprastructura actiunea seismic’ a adus un spor de armare fata de gruparea fundamental, in zonele cu concentrari de eforturi provenite din efectul de saib& - in jurul nucleului central ca si in prejma panourilor de contravantuiri de pe fatad’. Deplasarile relative de nivel maxime au rezultat 0.18% dup’ directie longitudinal si 0.31% dupa directie transversalé, la Starea Limit de Serviciu (sub valoarea de 0.8%, permis& de norme). in cazul St&rii limita ultime, aceste valori sunt 0.46%, respectiv 1.04%, sub valoarea limit& ultima indicat& de norme - 2.5%. Deplasarile totale la varf ale structurii sunt 10.8 cm si 17.8 cm (SLS), respective 21.6 cm si 35.1 cm (SLU). Cea mai defavorabil& valoare in cazul SLU reprezinta cca. 1/206 din indltimea structuril. Calculul sub actiunea vantului se realizeaz’ pentru o verificare completa privind rezistenta si stabilitatea cl&diril In ceea ce priveste deplasarea maxima la varf datorate actiunii vantului a constructiei Inregistraté in cazul celor dou’ star limit’: * Starea limita ultims Creat de Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-O5P-01-r00-06.09.09-rom ~ i661 © Nici o parte Gin acest document nu poate fi copiat’s, mediicats sau mubipicata f&r8 acordul cris al POPP & ASOCIATIT SRL Elli parted ie-coermnnd ery bnacghed, charges or rraimeinad wateah Ow uentaasnerttanicn of Pee & darrenEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA 5 EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATI:s8 Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti WwaPioiea/ Rawane | vont oop] cea Gove | Copy Bok =a] Tete | tev Baa] oae 3083/14.08.2009_| DMA_| eTcsp | - ose [ot 00 (08.09.2009 ASS (x)< H/700: AS” (y)< H/700: unde H reprezint& inaiti ea maxima a constructiei (H=73.5m) S-au obtinut urmatoarele deplas&ri maxime ale constructiel: AS (x)= 0,42em <<10,5cem=A°" aS” (y)= 2,00em <10,5em=A%" * Starea limit’ de serviciu S-au obtinut urmtoarele deplas’ri maxime ale constructiel: A®S (x)= 0,3cm =0.04%oH ASS (y)= 1,5cm =0.21%oH Calculul deplasirilor relative de nivel : «© Starea limit ultims Valoarea deplasarilor relative de nivel este limitat& de conditia’ 4° (x)= 0,025h=0,09m — (9cm) dS“ (y)= 0,025h=0.08m (93cm) unde h reprezint& inditimea de nivel (h=3,6m). * Starea limité de servi Valoarea deplasarilor relative de nivel este limitati de conditia: S'S (x) < 0.005h=0.018m (1,8cm) $5 (y) < 0.005h=0.018m (1,8cm) Pentru ambele st&ri limita la care a fost calculat structura s-au obtinut valori maxime ale drift-ulul_semnificativ sub 5%0, valori mult inferioare celor impuse de conditiile de limitare a deplasarilor relative de nivel si, practic, f8rd importanta in ceea ce priveste comportarea structuril. in cele prezentate mai sus se observa valorile mult reduse ale deplasdrilor (absolute si relative), comparativ cu valorile admisibile acceptate, dar si comparativ cu valorile rezultate din actiunea seismicé (prezentate in Memoriul Tehnic de Structura). Valorile amintite mai sus confirma clar c& structura de rezistenté a fost dimensionats corespunzator, verific&rile de rezistent& si stabilitate flind satisfacute. A rezultat o structurd sigur’, robust’, cu o bund capacitate de disipare a energiei, cu o marj& destul de larga in ceea ce priveste redundanfa structural. 4.4, Principalele materiale utilizate la executarea structur Betoanele utilizate in cadrul structurii de rezistent& sunt de clase C4/5 in cazul betonului de egalizare, respectiv C20/25 pentru elementele structurale. Exceptie fac peretli nucleului central, care de a radier si pani la nivelul 9 (inclusiv) din suprastructura s-au realizat din beton C32/40, in timp ce planseele de subsol au fost realizate din beton C20/25. Se precizeaz& c& pentru peretele mulat si pentru cel al cuvei din exteriorul incintei (rezervorul de combustibil) se propune un beton cu o permeabilitate redus’, respectiv Ps"°. La fel si in cazul plotului superior al radierului. Cantitatea de ciment a fost fi de min. 395 kg / m’ beton. De asemeni in cazul elementelor de adancime, piloti i pereti mulati, in plus fata de cele amintite mai sus, se propune utilizarea unor betoane cu un sort de agregate de 0-16 mm. Acest beton (in cazul fundatiilor de adancime) a fost aditivat cu superplastifianti pentru obtinerea unei lucrabilit&ti sporite. Tasarea conului standard in betonul proaspat va fi de min. 18 cm si recomandat 20-22 cm, ceea ce conform normativului NEO12-99, se incadreazé la Ts. Creat de / Created by Popp & Asoclatli/P@A-ETCBP-00-O5P-01100-08.09.09-rom_____________i7/61— {© Nic o parte din acest document nu poate f copiaté, modficata sau mukiplca’ fr ecordul sri al POPP & ASOCIATHY SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti POPP: BASOCIATI! Wc Prolea/Proectno. | Api 7 Ape | cou coae | Cop? ocx | tel Type [ Welhe| Rev Ther Daa Bae '8083/14.08.2009_| DMA | _ETCBI = ‘OsP. cH ‘00 | __08.09.2009 Conform NE 012-99, pct. 1.4 cerintele de durabilitate pentru beton sunt: + 1a ~ mediu uscat moderat pentru elementele de constructie din suprastructur’; * 2a+5b - mediu umed moderat pentru elementele din infrastructura cu exceptia peretilor de nucleu dintre axele 2 si 3 (pereti mulati, piloti, radier, stélpi, plansee si pereti-altii decdt cei ai rezervorului); + 2b ~ mediu umed sever pentru peretii de nucleu ai rezervorului (intre ax 2 si 3). Putem aprecia c&, in cazul peretilor mulati, piloti si radier, elemente expuse contactului cu apa subteran’, clasa de expunere este 2a+5b. Incadrarea in clasa 2a este conform tab, 5.1.:"elemente de constructie in contact permanent cu apa...., elemente de constructie situate in zonele de variatie a nivelului apelor (ex: fundatii radiere, pereti de contur,etc.”. Incadrarea in clasa 5b, conform aceluiasi tabel, s-a facut incadrarea in mediu chimic cu agresivitate slab (s), in mod acoperitor, deoarece: desi conf. buletinului de analiz8 nr. 866 din 08.09.1998, buletin prezentat in studiul geotehnic intocmit de Expert-Proiect Geo-Hidro SRL (contact 2116), indic& c& toate criterille pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale (conf. Tab. 5.2. din NE 012-99), respectiv indicele PH, carbonic&é CO2 liber, magneziané Mg”*, sulfatic’ SO,”, incadreaz’ apa in agresivitate foarte slab’, totusi in concluzia buletinului de analiz8 se specificd , Proba este agresiva fat& de metale (Mundlein) dar nu este agresiv’ fats de betoane”. in mod acoperitor deci se ‘incadreaza in clasa de expunere 5b (S) si nu Sa (FS). in acelasi timp cimentul va fi de tip II A-S. Pentru c& nucleul, in infrastructura a fost turnat pe fiecare nivel, in dou’ ploturi de turnare, atunci se impune ca toti peretii de nucleu ai subsolului s& fie incadrat in clasa de expunere 2b. Raportul A/C a fost max. 0.65 pentru elementele aflate in clasa de expunere 1a, iar valoarea propriu-zis& corespunzatoare fiecdrui element in parte este indicat& in proiect pentru fiecare clasi de beton separat. in elementele din clasa de expunere 2a+Sb, raportul A/C a fost max 0.50. in cazul elementelor aflate in clasa de expunere Sb (pereti mulati, piloti, radier), conf. tab. 5.4. raportul A/C va fi max. 0.50, lar gradul de impermeabilitate min. P8. In elementele din clasa de expunere 2b, raportul A/C va fi max 0.45. Conform NE 012-99 executantul a efectuat in laboratorul propriu sau in laboratoare specializate urmatoarele determinari la locul de punere in oper’ (LPO): ~ pentru betonul proaspat: * Constatarea garantérii calit8tii de c&tre produc&tor si respectarea duratel de transport se va face la flecare transport; + Consistenta betonului a fost verificat& cu frecventa de o prob’ pentru fiecare tip de beton $i schimb de lucru dar cel putin 0 proba la 20 mc de beton. + Pentru turnarea in conditii normale de temperaturi (5-30°C) s-au facut 4 determinari pentru fiecare tip de beton si schimb de lucru. - _Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cubice conf. STAS 1278/88 pentru verificarea conditiilor de calitate pentru clasa de beton prescrisé s-a efectuat pentru fiecare tip de beton si parte de structur’ care s-a turnat intr-o zi dar cel putin o probs la 50 me, - In cazul planseelor de subsol unde in memoriu tehnic si caietul de sarcini s-a stabilit c3 sdpatura sub planseu se poate demara numai dupa realizarea a 70% din rezistenta Prescris pentru clasa de beton la 28 de zile, pentru verificarea atingerii acestui procent s-a executat cate 0 prob’ pentru fiecare plot de placa turnat intr-un schimb dar nu mai putin de o proba la 20 me. - In cazul betoanelor din radier care trebuie s8 indeplineasc’ un anumit grad de impermeabilitate s-a efectuat o determinare a gradului de impermeabilitate conf. STAS 3519/76, la fiecare plot de radier turnat dar nu mai putin de o proba la 300 me, Pentru cimenturile care intra in compozitia betoanelor s-a urmat SR EN 197-1/2002 Apa care intra in compozitia betoanelor a fost stabilit8 conform SR EN 1008/2003. in ceea ce priveste retetele de betoane puse in oper’, in tabelul de mai jos se prezint& comparativ cu betoanele prevazute prin proiect. Denumire, Clasa__| Consistenta | Raport_[ Clasa_| Consistenta | Raport Creat de / Created by Popp & Asoc 'CBP-00-OSP-01-r00-08,09.09-rom 78/6 © Nici o parte din acest document nu poate fi copiat, modificata sau multipicats fara acorcel scris al POPP & ASOCIATIE SRL © No pert of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP @ amocte reamsEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Posen Pena | for op | Coa coe [ Con Tee [Tepe aie Re Danone 8083/14.08.2009 DMA ETCBP - osP o1 00 08.09.2009 [element beton | reala AIC beton | proiect Asc reala real proiect_| project Pereti mulati 20/25 T4-TS P8/10 0.5 20/25, TS 0.5 Piloti C20/25 T4-TS 0.5 C20/25 TS 0.5 Grinda TaTS si 13 5 coronament 20/25 14 05 20/25 73-74 Os Placi subsol C2025 | tasitat4 | OPTS! | caoyas 3 05 Placa -0.25 20/25 TS 0.51 20/25 | _T3 (TS Ds) 0.5 Stalpi : : suprastructura €32/40 13-T4 0.43 32/40 T3-T4 0.45 Placi suprastructura €20/25 13-T4 0.49 20/25 13-14 05 Radier C20/25 T3-T4 P8/10 0.47 20/25 13-14 0.5 ‘Stalpi subsol €20/25 13-T4 0.49 €20/25) 13-T4 0.5 in cea ce priveste peretii mulati si pilotii se remarcé consistenta pusd in oper& usor Inferioara celei prevazute prin proiect. Consulténd condicile de betoane ca si aspectul betonului din Peretii mulati, precum gi eficienta acestora in ceea ce priveste impermeabilitatea, se precizeazS cd 'a betonul pus in opera de lucrabilitate T4-T5, valorile obtinute satisfac cerintele si se accepts, neflind necesare probe suplimentare. Se mentioneaz’ c& prin proiect au fost prevazute valor! acoperitoare tocmai pentru a se realiza caracteristici acceptabile. Pentru toate celelalte elemente se constaté (din condicile de betoane) atat rezistente corespunzatoare c&t si respectarea lucrabilit&tii proiectate, la placile de subsol folosindu-se o lucrabilitate chiar superioara fat& de cea proiectata. Urmarindu-se tabelul de mai sus se constat’ c& raportul A/C a fost respectat, existand doar dou’ cazuri in care acesta a fost 0.51 faté de 0.50, proiectat, cazuri pe care le considersm acceptate, tinand cont de elementele in cauza si de conditiile reale de expunere. Referitor la dozajul de ciment de 390kg/me utilizat pentru betonul livrat de cétre firma INDAC $i pus in opera la peretele mulat si piloti, apreciem c& diferenta de Skg/mc care apare fats de dozajul indicat in proiect (395kg/me), reprezint’ o abatere sub 1%, care se inscrie in tolerantele acceptate. Mai mult decét atat, in acord cu NE 012-99, tabelul 5.5, pentru clasa de expunere 5b Ceruta de cétre proiectant pentru peretii mulati si piloti, dozajul minim de ciment pentru asigurarea durabilitatii este 360 kg/mc, cu mult inferior valorii puse in operd, in plus agresivitatea apelor subterane a fost considerata in mod acoperitor ca fiind slab’ (S), chiar dacd analizele de laborator conduc la incadrarea agresivitatii la ,foarte slab8” conf. Tab. 5.2 din NEO12-99, in zonele cu aparate metalice mai complicate, in care accesul betonului este mai anevoios (ne referim aici in special la nodurile din axul 5, de la cota +1.20 m dar si la umplerea Contravantuirilor diagonale din teava p&trats 400x400x30 din axul 5), s-a utilizat pentru o umplere corespunzétoare un mortar cu caracteristici fizico-mecanice similare betonului C32/40, cu Propriet&ti anti-segregare, si anti-contractile (vezi de exemplu SIKA ~ Grout 318 sau similar) Pentru armatura rigid’ precum si pentru planseele metalice s-au folosit europrofile, dintr- un otel de tip HISTAR 355, corespunzénd tipului S 355 JO indicat in normele europene EN 10113- 3:1993. Limita de curgere a acestui tip de otel este 335 N/mm’, iar rezistenta la rupere este 450- 610 N/mm. Se observa c& valorile sunt apropiate celor corespunzatoare otelulul romanesc de tip OL 52 -2k, din care au fost confectionate guseele si alte piese de imbinare. in cazul elementelor care réman expuse mediului ambiant se propune un otel ce garanteazi o energie la rupere superioara pentru temperaturi de pn’ la -20 grade Celsius, respectiv SR 355K2. Armatura de tip elastic din structur8, respectiv ofelul-beton ce se va utiliza este de tip OB 37 si PC 52, Imbinérile profilelor metalice s-a facut, dup caz, bulonat cu suruburi de inalt rezistenta Pretensionate Gr.10.9., Gr.8.8 (utilizate pentru rezistenta lor intrinsecé mare si nu efectul de Creat de Created by Popp & Asociatii/ PRA-ETCEP-00-OSP-01-100-06.09.00-rom| ~3761 @ Nico parte din acest document nu poate fcopiat, modiicata sau mubiplicats fr ccordul scris al POPP & ASOCIATAY SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the writes veri pen at ASOCIATIT SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIEI POPP. r CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Tried Priectne | A/a] Goa Cove | Goo) tok [| ToT tpe [neo [ wer eer Da oa [[3083/14:08.2009 [ma ercer | - osp_| on 00 (08.09.2009 pretensionare, conditii in care momentul de strangere va fi jumatate din cuplul minim de strangere corespunzitor situatiei in care se conteaz& pe pretensionare) sau cu sudurd. Materialul de adaos (sarma sau electrozii) au fost stabilite de inginerul responsabil cu sudura al executantului, in functie de tipul de sudur& si de tehnologia pe care a folosit-o si cu respectarea SR EN 756:2004, SR EN 499:1997, SR EN 440:1996, SR EN 439:1996. Inginerul responsabil cu sudura a fost agrementat conform SR EN 729/ISO 3834/3 din 1994, imbinarile armaturilor elastice s-au facut prin suprapunere, sau cAnd conditille au cerut-o prin sudur cu eclise. Nivelul de acceptanta al imbinarilor sudate este B, conform C150-99. Legatura dintre grinzile metalice ale planselor din suprastructurd si placile de beton armat, Precum si dintre elementele metalice verticale din $i cimasile de beton armat s-a fécut cu gujoane metalice & 19 mm. Documentatia de santier a certificat prin grija responsabililor RTE si CQ calitatea, Provenienta si trasabilitatea materialelor puse in opera. 5. DESCRIEREA LUCRARILOR EXECUTATE PENTRU REALIZAREA STRUCTURII DE REZISTENTA 5.1, Stadiu fizic actual La ora actual, stadiul fizic al lucrarilor este: bd structure de ‘subsol definitivat& in proportie de 90- 95%; din structura subsolului au mai ramas de realizat camasile de beton armat ale ‘stAlpilor metalici, scara secundar’, mici portiuni de planseu ramase neturnate, ele servind in trecut ca goluri tehnologice. In imaginea alSturaté se poate observa un stélp din subsol care nu a fost inc’ inglobat in beton - toaté suprastructura metalic’ este executatd; de mentionat este faptul cé quasi-totalitatea elementelor metalice ce réman“aparente” (ne inglobate in beton) sunt cu lucrarile de protectie la foc realizate (cu mortar termorezistent); exceptie fac diagonalelor care nu fac parte din sistemului de preluare a inc&rcérilor gravitationale si care nu sunt vizate a se proteja la foc, dar si stalpii diagonali din fatada principala, Parter, care sunt singurele elemente ce mai necesita efectuarea lucrairilor de protectie la foc; ‘Creat de / Created by Popp & Asoclatii/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-700-06.05.05-ram_ 207 61 © Nic 0 parte din acest document nu poate fi copiats, mocficatS sau muttiplicatéfér& acordul scris al POPP & ASOCIATI SRL (QM parked tile Gocterent ren ba Coat, Chancedl or crane] eitean the ante nTEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti wre Pec na | An [aon | Goa tose | Gwe) Bom [ To Ttvee [ne Tno [Ree '8083/14,08.2009_ | DMA_| ETCBP = (OsP. on 00 (08.09.2009 & vorbind despre structura metalicd trebuie precizat c& elemente metalice secundare, care nu fac parte din structura de rezistents Propriu-zisé si care vor fixa elevatoarele in peretii - caja de beton armat, nu sunt inc& executate. - camasile de beton armat ale stalpilor metalici din suprastructur& au fost executate in proportie de 100%; - Planseele de beton armat ale suprastructurii au fost executate pe toat& indltimea Suprastructurii cu exceptia nivelului tehnic; pe fiecare etaj suprateran este executata o portiune de plangeu de cca, 65-70%, ramanand de turnat, cu deosebire la planseele superioare zonele din jurul nucleelor, care din motive tehnologice au fost lasate neturnate pentru cofrarea mai facil a Peretilor nucleului; in orice caz cea mai mare pondere din lucrarile de plansee de ‘Suprastructuré neexecutaté - si ne referim aici la placile de beton armat, pentru c& structura metalicd a planseelor compozite este realizaté in totalitate - o are zona de plansee din interiorul nucleelor; In imaginea de mai sus se poate observa o zona de plangeu neturnat in zona nucleului - Scarile din beton armat din suprastructur’ sunt realizate numai intr-o proportie de 10 %, respectiv primele dou etaje supraterane; ‘Creat de / Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,00-rom TRI er © Nico parte din acest document nu poate fi copiat, modifcats sau multiplicats #8r& acordul scris al POPP & ASOCIATHT SRL (© No part of this docurnent may be copled, chenaed or muktiolied without the written sent en ABOCIATIE SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA x EXECUTIET ©) retee CATHEDRAL PLAZA BUILOING B HE Se ae ae Sata = Tree aa cee [Cope] ToT oe [te ee RT faa To [Teass7s4.0e.2009—[- pma | ercse | - [ose [os [08 08.08:2008) - nucieul central de beton armat al constructiei (principalul element de rezistent’ la actiunea fortelor orizontale) este executat doar in proportie de cca. 45% din indltimea suprastructurii (numai elementele de armaturé rigid’ din profile metalice flind executate); mai exact, peretii suprastructurii au fost realizati pana la etajul 9 inclusiv, alte dou’ etaje avand armatura elastic’ montata; In imaginile de mai jos se observa nucelul din beton armat turnat partial, cu mustt| pentru sc&ri 9-4 - alte elemente structurale secundare care nu au fost inci executate: structura rezervorului de combustibil, planseul de la cota +2.70 m, care va acoperi intrarea in Creat de Created by Popp & Asociatii/ P8&A-ETCBP-00-OSP-01-700-08.09.09-rom5 EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA aa : EXECUTIEI Pea aH CATHEDRAL PLAZA BUILDING ea | B Hd Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti - Nid me Roiet/Prdeatna | toe 7 Ao] coor coos | com/ Suck | To /Twpe | We ive | Revd Toe '9083/14,06.2003 | DMA | ercap | - ose | on 00 (08,09:2008 garaj, elemente suport ale scdrilor care fac legdtura intre placile de la -0.25 si + 1.20 m - and in prezent alte elemente cu alt rol decat cel structural au fost executate, cum ar fi instalatii (partial), structura peretelui cortin& (partial), unele elemente de Compartimentare (partial), tencuieli (partial), acestea dou’ din urma fiind executate in special tn subsol 5.2. Monitorizarea in timp a lucrarilor Prin documentul P&A-CBP-OSP-01-r02-20.04,06-rom.doc emis la data de 16 aprilie 2006, proiectantul de rezisten{é a propus un amplu program de Monitorizare a evolutiei in timp a constructiei nou proiectate sia cladirilor invecinate pe parcursul executiei si exploatrii. Documentul avea ca obiect lucr&rile de monitorizare in timp @ constructiei Cathedral Plaza Building precum si a cladirilor din imediata vecinatate (Catedrala Sf. Iosif [1], Palatul Arhiepiscopal [7], Institutul Teologic Romano-Catolic [8], Constructia Anexa din Incinta Catedralei [2], Calvineum (3], Publirom [4] - Str. Luterané 13, Casa Robescu [5] - Str. Luterané 14, dou8 constructii apartinand de Uniunea Artistilor Plastici [6A] si [68] localizate in Str. Ionel Budisteanu nr. 19 si Imobil Locuinte [9] str. Gen. Berthelot nr. 10). Urmérirea comportarii in timp a constructieli se desfigoar’ pe toat perioada de viat a constructiei incepand cu executia ei si este o activitate sistematic’ de culegere si valorificare (prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avarillor, etc.) a ‘Great de Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,09-rom ~23/61~ © Nicio parte din acest document nu poate fi copiat3, modiieats sau multiplicat fra accrdul scris al POPP & ASOCIATIE SRL © No pert of this document may be copied, changed or multiplied without the written oermission of POPP @ awocreercmenPOPP: BASOCIATI EXECUTIEL CATHEDRAL PLAZA BUILDING EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA tne Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Wi Prieet/Preect io | A Aop. | Coa Gove | corp/ Bim | Tol Type | Neyne | Rev Rev baa ome '8083/14.08.2009 | DMA_| ETCBP. = ‘O5P cy 00. (08,09,2009 rezultatelor inregistrate din observare si mésuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaz’ proprietatile constructiel Scopul urmaririi comportarii in timp a constructiei este de a obtine informatii in vederea asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normals, evaluarea conditilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si _avarillor, respectiv diminuarea Pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de degradare a mediului. Urmarirea comport3rii in exploatare a constructiei este 0 actiune periodic’ de examinare, observare, investigare 2 modului in care raspunde (reactioneaz’) constructia in decursul utilizSrii ei, sub influenta agentiior de mediu, a conditillor de exploatare si a interactiunii constructiet cu mediul inconjurstor si cu activitatea utilizatorilor. Acest program a fost elaborat in acord = cu normativul 130-1999, cu STAS 2745-90, precum si cu STAS 3950-81, STAS 3300/1- 85, STAS 3300/2-85 si STAS 7488-82. in schita este prezentat un zonei cu cladirile alaturata plan al luate in considerare si cu punctele in care se viza_efectuarea mésuratorilor de tasari. WARTORI DE TASARE CATHEDRAL PLAZA BUILDING a ss i i 5 Programul de monitorizare prevede masuri de monitorizare care se desfasoaré pe perioada executis parte dintre ele extinzdndu-se pe perioada exploatérii. In sfarsit sunt alte masuri Creat de Created by Popp & Asociati/PRA-ETCBP-00-OSP-01-00-06.09.05-Tom ~ 24761 - © Nici o parte din acest document nu poate fi copiat, modificats sau muitiplicats fr acordul scrs al POPP & ASOCIATIE SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SRLTIE EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA os EXECUTIEI as 8 NCIATIrs CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII:85 Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti hry, We owe Papen | peop] Gases | Cap om] To rtwpe [Wea Fen ET 3083/14,08.2009 | pma | ercop | - [| osp | 01 | 00 108.09:2009) de monitorizare (Inspectia in timp @ elementelor structurale, Masurarea perioadei fundamentale de vibratie, instrumentarea seismic’), care incep a fi puse in aplicare dup’ receptia structuri Pentru perioada de executie au fost vizate urmatoarele mésuri de monitorizare: - Urmérirea tasarilor constructillor invecinate precum si a constructiei aflate in executie; - Urmérirea deschiderii fisurilor la constructil - Urmarirea inclinometricé a peretilor mulati; - Masurarea nivelului hidrostatic, - Masurarea tasarilor de ad&ncime ale terenului din jurul incintei. Wecinate santierului; 5.2.1, Masurarea tasarilor in acord cu prevederile STAS 2745-90, pentru valoarea maxima a tasarii absolute, s-au impun: - __ clasa conventional& de precizie: B - cerita privind precizia ridicata. : Eroarea admisibilé a masurdrii deplas&rii verticale:+/- 0,1 mm. Metoda de nivelment pe care o recomandam (in acord cu prevederile tab. 2 din STAS 2745-90) este nivelmentul geometric de precizie. Conditiile tehnice pentru nivelmentul geometric, in acord cu tab. 3 din STAS 2745-90, pentru constructia vizaté sunt: - viza, m, max.: 40 - inegalitatea intre porte, m, pe statie, max. 0,4 - inegalitatea cumulatd a porteelor la drumuire inchis’, m: 2,0 - Neinchiderea admisibil’, mm, la drumuire inchis (n-numarul de statii): 4/-0? Masurari pe parcursul executiei constructiei Deplasarile pe verticala ale marcilor (tasarile) vor fi m&surate cu metode topografice, cu precizie de 01mm, la intervale de timp corespunzatoare realizSrii urm&toarelor etape de lucru: = excavarea la cotele: -3.25 (-4.80); -7,60; -10,40; -15.95; = betonarea radierului; = realizarea fiecSrui nivel suprateran al structurii. - se va executa un ciclu de m&surri la incheierea definitiva a executiei constructiei. Dac’ in aplicarea incdrcérilor intervin pauze (dacé apar discontinuitéti in timp privind executia constructiel), trebuie efectuate m&surari inainte si dup’ efectuarea incSrc3rii. Masur&ri in faza de exploatare: - Se va efectua un ciclu de masuréri la ocuparea total’ a constructiel de c&tre beneficiar (pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua cate doud cicluri de masur&ri in fiecare din primii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp intre masurari trebuie s& fie de cca. jum&tate de an). - Se va efectua cate un ciclu de m&sur&ri in fiecare din urmétorii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp intre masurari trebuie s& fie de cca, un an). - Se va efectua un ciclu de masur&ri la 4 ani dupa efectuarea masurdrii precedente (respectiv la 10 ani de la darea in folosinta a constructiei). - Apoi se va efectua cate un ciclu de masurari la un interval de 5 ani (respectiv la 15, 20, 25 ani, ..de la darea in folosint& a constructiei).. Creat de / Created by Popp & Asociatii/ P&A-ETCBP-00-O5P-01-r00-06.09.09-rom ~ 257 61> © Nic! © parte din acest cocument nu poate fi copiat, mocificats sau multiplicaté f&r8 acordul scr al POPP & ASOCIATIT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SRL1 EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA f ‘eR HA EXECUTIEI ne Ine CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATI tae Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti . Teoma roene | ape Tae] oa tose | Cop ack | To/ type [We 7no | Rev] Rev Deis ate 3083/14,08.2009| DMA | ereee | ose [ot 00 (08.09.2008 Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masurSrilor pe parcursul exploatSrii pot fi modificate in cazul in care intervin actiuni care influenteazé evolutia tasérilor, ca de exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterane, aplicarea unei incarcari in imediata vecinatate a constructiei (concret, in cazul nostru, in eventualitatea construirii corpului adiacent, trebuie stabilite in etapa respectiva alte cicluri de masur&ri), baterea de piloti sau alte surse de vibratii in apropiere, socuri seismice de mare intensitate (cu magnitudine mai mare sau egal cu 6,5), precipitatii abundente, etc. Urmarirea tasdrilor constructiilor invecinate In structura de rezistent& a cldirilor invecinate noii constructii (Catedrala Sf. Losif, Palatul Arhiepiscopal, Institutul Teologic Romano-Catolic, Constructia Anex din Incinta Catedralei, Calvineum, Publirom, Casa Robescu, cele doug cladiri apartinand Uniunii Artistilor Plastici si Imobilul din str. Gen Berthelot nr.10) se vor monta 59 de marci de tasare, inaintea inceperii lucr&rilor la noua constructie, Pe aceste marci se vor efectua masuratori de tasare, cu metode topometrice, la aceleasi date ca si la noua constructie, in curs de realizare. Marcile de tasare se vor amplasa dupa cum urmeaz8: - in structura Catedralei Sf. Iosif [1] (cu acordul proprietarului acesteia) se vor monta 14 marci, din care: + La exterior in soclul constructiei se vor amplasa cate o marca in fiecare din cele 4 colturi ale constructiei, trei marci la intervale echidistante pe peretele dinspre noua constructie, dou’ marci pe latura opusé si cate 0 marcé la mijlocul laturilor scurte. __ * Lainterior, se vor monta alte trei marci pe unii dintre pilastrii interiori. - in structura Palatului Arhiepiscopal [7] din str. Gen Berthelot nr. 19 (cu acordul proprietarului acesteia) se vor monta 4 m&rci, in soclul exterior al constructiel, cate una in fiecare dintre cele patru colturi ale constructiei; - In structura Institutului Teologic Romano-Catolic [8] din str. Gen Berthelot nr. 19 (cu acordul proprietarului acesteia) se vor monta 4 marci, in soclul exterior al Constructiei, cate una in fiecare dintre cele patru colturi ale constructiei; - in structura Calvineumului [3] (cu acordul proprietarului acesteia) se vor monta 10 marci, fn soclul exterior al constructiei din care 0 marc in coltul imediat invecinat cu noua constructiei, cate 0 marcé pe laturile care definesc acest colt, la 10 m distant’, o marc in coltul opus si cdte o marca pe laturile sudica si vestic’. Alte 4 marci se vor monta la colturile constructiei anexé ,Templu”, in structura Constructiei adiacente [2] apartinand de Catedrala Sf. Iosif (cu acordul proprietarului acesteia), in soclul exterior al constructiei vor fi montate 4 marci, cate una in fiecare din cele 4 colturi; - In structura Constructiei Publirom [4] (cu acordul proprietarului acesteia), in soclul exterior al constructiei vor fi montate 4 marci, céte una in fiecare colt; In structura primei Constructiei [64] apartinand Uniunii Artistilor Plastici, din cadrul Institutului Grigorescu (Gen. Budisteanu nr. 19), cu acordul proprietarului acesteia, se vor monta 4 marci de tasare in soclul exterior al constructiel, céte una in fiecare colt; pentru cea de a doua constructie [68], localizaté la aceeasi adres si apartinand tot Uniunii Artistilor plastici, in soclul exterior al constructiel vor fi montate 5 marci, cdte una jin fiecare din cele 4 colturi si una la mijlocul laturii dinspre str. Gen. Berthelot; - in structura Constructiei Casei Robescu [5] (Luteran’ 14) , cu _acordul proprietarului acesteia, in soclul exterior al constructiei vor fi montate 5 marci, ate una in fiecare din cele 4 colturi si una la mijlocul laturii dinspre str. Luterana. - In structura Constructiel din str. Gen. Berthelot nr.10 [9], cu acordul proprietarului acesteia, in soclul exterior al constructiei vor fi montate 5 marci, la colturile constructiei. in figura de mai sus este prezentat& pozitia aproximativa in plan a acestor marci de tasare. Creat da 7 Created by Popp & Asociatil/PRA-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,09-rom 26761 © Nicio parte din acest document nu poate fi copiats, modifeats sau muttiplicatS fr’ acordul sons al POPP & ASOCIATIT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILOING Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti BASOCIATII De MC = '3083/14.08.2009_ | DMA_| ETCBP. = ‘OSP. cH 00 (08.09.2009, Frecventa de masurarea pentru marcile din constructile invecinate va fi aceeasi cu frecventa de masurare a marcilor din noua cladire, indicat& mai sus pentru perioada executiei NOTA: Desi in perioada respectiva au fost f&cute demersuri repetate pe lang’ Arhiepiscopia romano-catolica, aceasta nu a permis montarea marcilor de tasare pe constructiile aflate in administrarea sa. Astfel, 14 marci prevazute in structura Catedralei Sf. Iosif, 4 marci prevazute in structura Palatului Arhiepiscopal, 4 marci prevazute in structura Institutului Teologic Romano- Catolic si alte 4 marci de tasare in structura constructiel adiacente apartinand Catedralei Sf. Iosif, NU AU FOST MONTATE, Deci dintr-un numar total de 59 de marci de tasare in structurile constructiilor invecinate, numai 33 de marci de tasare au putut fi montate. Ulterior, prin proiectul de urmarire a tasdrilor acestea au fost suplimentate pan’ la un nr. de 39 de marci, cele mai multe dintre ele rimn&nd functionale si azi (de ex. vezi marca pe structura cladirii din Str. Luteran’ apartingnd Hotelulul Bucuresti - azi Central Ville). Constructia Catedralei Sf. Iosif a putut fi monitorizat numai prin intermediul unei marci de tasare identificata ca fiind existent’ in reteaua geodezic’ nationalé si instalat’ in soclul constructiel, pe fatada principal. Aceast8 marc a primit nr. 2788 In documentele de santier Ulterior, prin nota de santier nr. 12 emis& de c&tre proiectantul de structura (P&A-CBP-OSP- 12-r01-11.07.06-rom,pdf), 5-2 dispus marirea preciziei de masurare prin instalarea unui reper de adancime. 5.2.2. Efectuarea observatiilor asupra fisurilor in cazul aparitiei de fisuri in elementele portante ale constructiei, trebuie intreprinse observattil sistematice asupra fisurilor in vederea elucid&rii caracterului deformatiilor si pericolului pe care acestea il implica asupra rezistentel si exploatdrii constructiei in ceea ce priveste constructiile invecinate, pentru constructille Catedrala Sf. Iosif [1], Constructia Anex’ din Incinta Catedralel [2], Calvineum [3], Publirom [4], Casa Robescu [5) si Uniunea Artistilor Plastici [6a], Imobil locuinte str. Gen Berthelot nr. 10 [9], inainte de inceperea lucrarilor pentru noua constructie a fost efectuata o identificare a fisurilor existente pe care s-au aplicat martori de fisuri si a fost efectuat8 o masuratoare a deschiderii acestora. Au fost efectuate relevee de fisuri ca si relevee foto, pentru stabilirea cu acuratete a starii in care se gasesc constructille invecinate. Citirile privind deschiderea fisurilor au fost efectuate cu aceeasi ritmicitate ca in cazul tasirilor. NOTA: operatille de identificare a fisurilor si de monitorizare a lor nu au fost premise pentru constructille apartinand Arhiepiscopiei romano ~ catolice. 5.2.3. Urmarirea nivelulul hidrostatic Urmérirea nivelulul apei subterane s-a realizat, prin grija constructorului, pe toat durata de executie a infrastructurii, in doud puturi de observatie echipate cu coloana filtranta (diametrul d > 10 cm, adancimea L = 12 m). Amplasarea acestora a fost facut in afara incintei de pereti mulati, in functie de organizarea de santier, cu avizul proiectantului. Masurarea nivelului apei subterane s-a facut zilnic incepand cu data inceperii pomparii apei din puturile - filtre amplasate in interiorul incintei de pereti mulati. Dupa atingerea denivelérii maxime a apei subterane in interiorul incintei (la cota -18,00), instalatiile de pompare au fost extrase din dou’ din puturile - filtre interioare si s-a trecut la masurarea zilnic& a nivelului apei in aceste puturi. Ulterior fazei de proiectare urmarirea nivelului hidrostatic s-a extins la un numar de 5 piezometre dispuse in exteriorul incintei, PO1, PO4 si POS avénd adancimea de 10-13 m, cu captatorul filtru in acviferul freatic al complexului de nisip cu pietris de Colentina. Celelalte dou’, cu adancimea_de 25 m, au captatorul filtru in acviferul de adancime din complexul de nisipuri de Creat Ge / Crested by Popp & Asociati/ PRA-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09.09-rom ~ 27/61 ~ © Nic o parte din acest document nu poate fi copiats, modinicet® sou mutipleata fr& acordul scrs al POPP & ASOCIATIT SRL. Glo patel tascacant nay be copied, charger nates Witeak ee tas oak Pee Gtkae EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET SACIATINS CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIIEE Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Wepre pean | 7 toa tose [Gos Boe | Tl twee [elmo | Reva Dea Bae 13083/14,06.2009_| DMA | ercep | = ose] on 00, (08.09.2009 Mostistea. 5.2.4, Urmarirea deplasarii peretelui mulat Prin programul de monitorizare s-a stabilit c3 urmarirea peretelui mulat se va realiza in opt sectiuni caracteristice, cu ajutorul unor dispozitive inclinometrice, montate conform plansei RS.100 in faza de betonare a panourilor respective, pana la cota inferioar’ a peretelui mulat. Instalarea acestor dispozitive s-a facut prin cooperarea constructorului cu unitatea specializat care va efectua masuratorile (ICIM Bucuresti). Dispozitivele inclinometrice vor asigura 0 precizie de m&surare a deplasarilor peretelui de 0,1 mm/m. Dupa masuratorile de initializare se vor face determinari ale deplasarilor peretelui, in puncte situate la intervale de 0,5 m in adancime, corespunzStor urmatoarelor faze de executie a infrastructurii: — excavarea terenului pani la cotele: -3.25 (-4.80); -7,60; -10,40; -15.95); ~ _ betonarea fiecdrui planseu de infrastructuré si a radierului Pe parcursul executiei lucrarilor au fost efectuate masuratori privind inclinarea peretilor mulati in nou’ coloane inclinometrice, in zece serii de m&suratori, dintre care ,citirea de 0" s-a efectuat in perioada 13-21.07.2006, iar ultima (seria 9) a fost efectuat’ in perioada 14-16,03.2007, in conformitate cu desfésurarea programatd initial pe baza atac&rii diferitelor stadil fizice. 5.2.5. Masurdri de tasare a terenulul in adancime Masurarea tasdrilor in adancime s-a efectuat in zece seri de m&sur&tori prin intermediul a doua coloane de tasare amplasate in dou’ foraje de 26, respectiv 36 m adancime, amplasate in exteriorul peretilor mulati, unul pe latura dinspre Catedrala Sf. Iosif, iar cel de al doilea pe zona curba de la intersectiile strzilor Luterana si general Berthelot, 5.2.6. Rezultate ale mésuratorilor efectuate in cadrul proiectului de monitorizare. Concluziile reiesite. Masurdtorile efectuate pe parcursul executiei structurii au fost aduse la cunostinta proiectantului de structuré care a analizat si interpretat aceste date. Aceste masuratori au urmat Programul de monitorizare. in plus, pe parcursul lucrarilor de monitorizare, atunci c&nd rezultatele au prezentat o marja mai insemnaté de incertitudine, proiectantul a semnalat, a cerut si s-au pus in Practicé masuri suplimentare sau extinderea masurdtorilor prin implementarea unor noi marci. Anumite inconsistente au fost remarcate in procedurile de lucru si implicit in m&surdtorile de tasare, La data de 17 iulie 2007 (la cateva zile dup’ suspendarea lucrarilor de executie) proiectantul de structur8 a inaintat 0 “nota privind interpretarea masurStorilor pentru deplasSrile peretilor incintei, ale deformatillor terenului adiacent, ale tasSrilor si deschiderii fisurilor la cladirile invecinate Precum si ale tasrii constructiei Cathedral Plaza Building” ~ vezi documentul P&A-CBP-OSP-34-r00- 17.07.07-rom.doc ~ din care red&im mai jos elementele esentiale. Analiza prezentatd se referea la ultimele serii de masuratori efectuate inainte de suspendarea lucrarilor de constructie si constituiau de fapt o stare a evolutiel structurii precum si impactul asupra constructiilor invecinate la momentul intreruperii lucr&rii : ~ _ mésurStorile de inclinometrie pe peretii mulati - ,seria 9” (14 - 16 martie 2007); - _Masurdtorile in adéncime ale deformatillor terenului in afara incintei — ,seria 10" (13 martie 2007) si ,seria 11” (23 mai 2007); + _ m&surStori privind deschiderea fisurilor cl&dirilor invecinate (23 mai 2007) ; - _masurdtori de tasare la cladirile invecinate - ,seria 10” (21 mai 2007); - _masurdtori de tasare la constructia in executie — ,seria 7” (21 mai 2007). Crest de/ Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-700-08,09,05-rom ~ 287 61 © Nico parte din acest document nu poate fcopiet, modicata sau multipicats fara acordul scris al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & Awocrener eyPO pp an EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA & EXECUTIEI \ CATHEDRAL PLADA BUILDING BASOCIATIISES str, Gan, bare 1, ator Bucurest : 1083 44:08.2009[pwa | eresp-[-[-osp -[-o —[-00 05.09:2005) MasurStorile inclinometrice efectuate asupra peretilor incintei corespund terminarii fazei de executie a radierului cladiril. Drept urmare, deplasarile orizontale ale peretilor mulati in aceast’ situatie, se pot considera drept deplasari finale” (in acord cu. concluzia ICIM ). Fat de seria precedenté de m&suratori se constat& o crestere a deplasrilor orizontale perpendiculare pe planul peretilor de 0 ... 4 mm, numai in jurul nivelului final al excavatiei Deplasrile totale maxime nu depasesc valoarea 5 = 8mm, fiind inferioare celor antecalculate in faza de proiectare ( Sm caieuat = 16 ... 18mm). Deplasérile verticale (tas&rile) ale terenului in imediata vecinatate a incintei de pereti mulati, sub cota -3,50m, nu depasesc valori de 6 ... 7 mm. Masur&torile ICIM din ,seria 11” (23 mai 2007) arat chiar o reducere a acestor tasari fata de ,seria 10”. Masuratorile efectuate de c&tre firma ULTRATEST asupra fisurilor existente in clédirile invecinate araté, in continuare, variatii nesemnificative (sub precizia de masurare) @ acestor fisuri Tasarile masurate de c&tre firma TeraExpert la clédirile invecinate indic&, in general, o usoar& sc&dere faté de transa precedent’, explicata prin diferentele de 0,3 ... 0,7mm ale cotelor reperilor ficsi (determinate in raport cu reperul de adancime). Tasarile m&surate pe stélpii structunii de rezistent& a noli constructii au crescut cu 2 urma cresterii inc&rcdrilor permanente (din greutatea proprie ) pe sistemul de fundare. 5 mm, in Pentru seria urmatoare de masurstori se preconizeazi modificarea pozitiei marcilor de tasare prin translatarea lor din zona de infrastructur3 (unde va fi finalizat betonarea elementelor verticale de rezistenta), in zona de suprastructura, la nivelul parterului. Este de retinut aceasta ultima cerint3 din nota emis’ de proiectant, intrucaét datorits intreruperii lucr&rilor aceasta translatare la nivelul parterului nu a mai fost efectuat’. Din acest raport a reiesit c& toate masurdtorile au indicat 0 comportare normal a structurii precum si lipsa afectarii structurilor invecinate, concluzie care s-a desprins si in urma fiecdrei serii de masurStori. Este de subliniat faptul c3 toate valorile inregistrate au reliefat marimi ale efectelor construirii in limita celor anticipate de proiectantul de structura, unele dintre ele fiind semnificativ mal reduse fat de cele pre-estimate (in mod conservativ) de c&tre proiectant. in concluzie: Constructia nou realizaté a avut o evolutie bun’ in timp, caracterizat3 ca normala. Ré acestei constructii ni ructurile constructiilor invecinate, in spiritul programului de monitorizare, pe perioada de intrerupere a lucrarilor de executie au mai fost efectuate trei cicluri de masurStori de tasdri si de deschidere a fisurilor la clidirile invecinate. Din pacate aceste cicluri nu s-au desfasurat la intervale de jumatati de an, asa cum era indicat in programul de monitorizare. Aceste cicluti au fost efectuate in datele de 20.11.2007, 31.01.2008 $i 16.02.2009. in nota cu indicativul P&A-CBP-OSP-35-r00-27.11.07-rom.doc emis& de proiectantul de structur la data de 27.11.2007 se concluzioneaz8: “Fat de cele ardtate mai sus (rezultatele masurdtorilor) conchidem c& de la intreruperea lucrérilor la structura Cathedral Plaza nu s-a produs nici o evolutie in starea de deformare a terenului de fundare adiacent.” in nota cu indicativul P&A-CBP-OSP-36-r00-04.03.08-rom.doc emis’ de proiectantul de structurd la data de 04.03.2008 se conchide: "Jindnd seama de datele prezentate mai sus $i de precizia asigurata la efectuarea masurdtorilor, se poate conchide c&, de la intreruperea lucrérilor de constructie la structura Cathedral Plaza, nu s-au produs modificari sernnificative in starea de deformare @ terenului adiacent si nici in’ structurile de rezistent& ale clidirilor situate in zona de influents. " Totusi in acel document proiectantul insist& inc o dat& asupra gradului de acuratete al masuratorii semnaland ridic&ri de pand 1.7 mm in trel reperi »ficsi". De asemenea la marca de tasare montata in soclul Catedralei se semnaleaz o ridicare de 2.3 mm. Toate aceste valor si ‘Creat de / Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09.09-rom. ~ 29761 - © Nic o parte din acest document nu poate fi copiat, mocificats sau multiplcats fr8 acordul scrs al POPP & ASOCIATIT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLPO Pp ae EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA : EXECUTIET 4 CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIIIS& Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Te Prowect/Pasectno, | fon Ave._| cod cove | comp eoce | Ter tyre [wom | Ror Tear Data Bae 3083/14.08.2009_| DMA _| ETC = (osP 01 00 (08.09.2009 sensul lor ~ ridicare - nu prezinta credibilitate. Se aminteste c& reperii sunt montati in soclurile unor cladiri cu vechime de aproape 100 de ani, asupra cérora nu mai exist nici o suspiciune de tasare, cu atat mai putin de ridicare. in sfarsit valorile inregistrate ale masurdtorilor efectuate in 16.02.09, indic& o situatie stationar’ a constructillor invecinate. $i aici marja de eroare inregistrat considerdm c& a fost prea mare. 5.3. Probleme aparute pe parcursul execut! Desi in general lucrarile de construire pot fi caracterizate ca satisfScdtoare sau chiar bune, ca la orice lucrare de aceasta dimensiune si dificultate au ap&rut probleme de executie, cele mai multe dintre ele deja rezolvate in urma rapoartelor de neconformitate emise, urmate de solutionarea de catre proiectantul de structur& prin dispozitii de santier. Prin punerea in aplicare a dispozitiilor de santier, confirmate prin procese verbale de lucrari ascunse, problemele au fost stinse. Pe scurt, aceste neconformitati au fost: ~ Unele abateri de executie dincolo de tolerantele admise, cu precddere la verticalitatea profilelor metalice din infrastructur’, implicit si a pilotilor; - _ Unele abateri la trasarea peretilor mulati, ulterior corectate; - Unele dificultsti mulati; extragerea palplanselor metalice de rost dintre panourile de pereti - Lipsa de aprovizionare cu diametrul de armaturi prevazut in project, inlocuite cu alte tipuri de bare. - Cutiile de polistiren dispuse pentru crearea golurilor de dinti in peretil mulati, in dreptul planseelor si a radierului, s-au deplasat, au fost incorect sau chiar deloc montate. Acest lucru a condus la lucréri suplimentare de spargere a peretelui pentru crearea ,dintilor". - Montarea incorect8 a unor armaturl; - _ Lipsa lungimii corespunzatoare a cordoanelor de sudur& a acestora; - Arméturi (mustati) degradate sau distruse datorit& lucrarilor de s8patura; - Probleme in cofrarea zonei de capiteluri de la stélpii infrastructurii, in special la nivelul Planseelor peste subsolul 1 si ~ izolat - subsolul 2. Aceste solution’ri necorespunzatoare au condus la segregarea betonului in zonele de intrados, parte dintre ele ramanand Nereparate datorit intreruperii lucrarii. Asupra acestora trebuie insistat la reluare lucrarilor; - Probleme de segregare de suprafaté a betonului au fost semnalate in mai multe zone, fara ca acestea sa reprezinte un fenomen extins, favorizate si de zone cu armare foarte deasa, dar si de montarea unor distantieri necorespunzatori, a unei acoperiri insuficiente a armaturilor, de efectuarea necorespunzatoare a vibraril. in general repararea zonelor cu beton segregat nu s-a mai efectuat datorit& intreruperii lucrérilor, exceptie facand peretii mulati - _Unele fisuri de deschidere foarte mic s-au semnalat in plansee, datorate unor fenomene de contractie (consumate) si punerii corespunztoare in aplicare a procedurilor post- turnare. - Lungimi insuficiente de suprapunere a arméturilor, ancorare necorespunzitoare, fenomene semnalate izolat. - _ Unele probleme de continuitate in zona rosturilor de turnare. ‘Great de 7 Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-700-08.09,09-rom ~ 30761 - © Nico parte din acest document nu poate fl copiet, modifcata sau multiplcatS fara acordul seris al POPP & ASOCIATII SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCTOTTY earEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI REACT CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATI Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti tid Tc Poet Poin, | Anas toa tose | Gop buck | or type [te 7ne [Reno Data one 3083/14.00.2005 | pMA[-ercar[ | ose [ot | to | on so none Daté fiind complexitatea si dificultatea lucrarii, dar si pentru c& defectele mentionate au un caracter mai degraba izolat, se apreciazé cé lucrarile de executie au fost efectuate corespunzator. © nota speciald pentru calitatea lucrdrilor de otel efectuate atat in fabrick cat si la montaj, unde problemele apSrute au fost izolate, normale dacé avem in vedere complexitatea si marimea lucrarii. in cele ce urmeaz’ vom trata mai pe larg problemele (accidentele) de executie mai Geosebite, probleme ce au condus la lucrari suplimentare, altele decat cele din proiect si care au influenfat succesiunea tehnologicd de executie sau au condus la intarzieri in graficul temporal de lucréri. Probleme legate de discontinuitea betonului in pilotul P27 Din cauza unor manifestéri de strad’ petrecute in anul 2006, pe perioada de executare a pilotilor, in fata santierului, a fost impiedicat accesul cifelor de beton in santier, conducand astfel la discontinuitati in procesul de betonare a pilotului, lucru nepermis in special in’ cazul tehnologiel de forare sub protectia noroiului bentonitic. in dispozitia de santier nr. 15 din data de 31 August 2006 (documentul PA-DIS-15-r00- 31.08.06-rom.doc), proiectantul de structur& mentioneaz’: “Carotajul mecanic efectuat in corpul pilotului P27 (corespunzétor stdlpului 15s), carotaj cerut prin DS nr. 9 din 29 iunie 2006 si executat in data de 30 august 2006, a pus in evident’ in jurul cotei - 21 m existenta unei lentile nisipoase necimentate, cu o grosime de cca. 15 cm in corpul de beton armat al pilotului Pentru asigurarea capacitatii pilotului la inc&rc&ri axiale de compresiune, in concordant’ si cu nivelul de solicitari estimat pentru faza de executie (fér& radier) cat si in faza de exploatare (in gruparea fundamentala si in gruparea speciala de incdrcari) s-a adoptat solutia de remediere cu 8 micropiloti dispusi in jurul pilotului accidentat. Micropilotii cu diametrul de forare d=152cm si baza la cota +39.0 au fost executati de firma Bauer cu o tehnologie proprie: forare cu tiji pierdut& sub protectia suspensiel de ciment. Capacitatea portant& prezumaté prin calcul de 845 kN/micropilot a fost confirmat prin inc&rcéri de proba la compresiune axial care au fost conduse pana la o fort’ de 1000kN. Grupul de micropiloti, contravantuit si solidarizat cu pilotul principal (cu diametrul de 150cm) a asigurat transmiterea la teren a inc&rcérilor de la stélpul 155, atat in faza de excavatie maxims (faza critica”), c&t si dupa betonarea radierului. Repararea a necesitat operatii anevoioase, indelungate (conducénd in mod direct la intarzieri directe in grafic, dar si indirect, datorit& schimbarii succesiuni tehnologice de executie), cu un cost deosebit de ridicat si de inalta complexitate, in cele din urmi neconformitatea fiind stins3. Pentru confirmarea eficacitatii interventiei_s-a dispus efectuarea de teste pe Micropilotii executati. Nota proiectantului de structur& din data de 10 ianuarie 2007 concluzioneazi si totodats inchide problema: ,Fatd de datele prezentate mai sus se contat c& vor fi asigurate conditille de capacitate portant si de deformabilitate pentru ansamblu alcétuit din pilotul P 27 si cei 8 micropiloti de ranforsare, ce! putin la nivelul de sigurant& cerut de reglementarile tehnice actuale (STAS 2561/3-90 $i GP 113-04)", Probleme legate de discontinuitatea de betonare in panoul P15 de perete mulat in Dispozitia de santier nr. 28 din 12.12.2006, proiectantul de structurd mentioneazé: ‘Great de Created by Popp & Asoclatii/P&A-ETCBP-00-O5P-01-100-08.09.09-1om Si] 61 © Nici parte din acest document nu poate f copiats, modiicat’ sau multiplcaté firs acordul scris al POPP & ASOCIATIZ SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written pecmiccins ty pee RLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET PO PP ; CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Ne Rove roe ne | Aor 7 Aon] Goa cose | Cw tome | Torte [Dees [Reve Desa ate [Caossyremesoes [oma [presen | oes | oe fin urma excavatiilor executate ta nivelul subsolului 3, s-a constatat c& in peretele mulat, Zona panoului P15 (intre axele A.3 si A.7/zona din sténga a axului 1), exist o incluziune de piatré avand dimensiunea de cca.1,5x0,5mp (conform raportul de neconformitate RNC nr.2/ nr. inr. 1787/08.12.2006). Adancimea la care s-a depistat aceasta neconformitate este aproximativ ~ 10,00m fata de cota +/-0,00 a constructiel. In urma propunerii de remediere facute de ctre firma S.C. OCTAGON S.A. prin raportul de neconformitate amintit si prin ,Procedura tehnica de reparare a defectelor din peretii mulati” PTE G- 12 emisa in data de 29.11.2006, pentru a se asigura etanseitatea peretelui mulat, la fata exterioars @ acestula se procedeaza la executarea unui sir de 16 micropiloti avand un diametru de 152mm $i adéncimea de 13m (cot8 inferioar& pilot ~ +66,90m), Dupé realizarea ecranului de micropilot| se va Verifica dac& afluxul de ap subterand c&tre interiorul incintel a fost stopat (sau mult incetinit), in conditille in care aceasta cerint& de continuare a operatiunilor de remediere este indeplinit’, se va proceda la eliminarea incluziunii de piatra din panoul afectat si refacerea acestuia prin rebetonarea golului cu beton avand aceleasi caracteristici de rezistent si impermeabilitate precum cel initial. Se va folosi un beton de lucrabilitate sporité (T5), cu sort de agregate 0-16mm, turnat ,cu palnia”. Pentru ultimii 5-10cm se recomandé utilizarea unui mortar expansiv de tip Sika 314. ‘in cazul in care aceste conditiile de etangeitate ce se impun pentru a se putea realiza Spargerea si rebetonarea panoului P15 nu sunt indeplinite, proiectantul si executantul lucrarilor de Pereti mulati vor adopta o alt solutie ( de ex. injectii cu lapte de ciment in spatele panoulul afectat prin goluri practicate in peretele mulat). Dupa realizarea ecranului de micropiloti, afluxul de apa subterana in interiorul incintei a fost mult incetinit. S-a procedat ulterior la spargerea si rebetonarea local a peretelui mulat. Cum rostul de turnare a permis in continuare infiltrarea apei (e drept, in cantitati mult reduse) s-a trecut in continuare la tratarea cu mortare hidrofuge (Xypex). Astfel neconformitatea a putut fi stins’. Ast&zi, in zona respectiva nu mai poate fi identificat& nici o infiltrare mAsurabild si numai din cénd in cand se resimte la palpare o umezealé pe o portiune de cateva zeci de cm patrati. de rea le bazi ta ale Dispozitia de Santier nr, 30 din 5 februarie 2007 semnaleaz’: Referitor la imbinarea profilelor metalice verticale din nucleul central de la cota -1.30, dintre tronsonul de infrastructura si cel de suprastructur, se semnaleaz& c&, datorits mérimii plicit metalice —650x650x60, armatura elastic’ din perete nu are spatiul necesar s3 treaci de aceasta, motiv pentru care s-a procedat (cu acordul proiectantului) la decuparea colturilor acestor profile. Practic, aceste colturi reprezinté material in exces si, pentru tipul de imbinare considerat, colturile Fespective nu prezinti important’, ele neincdrcndu-se. Debitarea acestor colturi_ s-a efectuat —necorespunzStor, fro Proceduré adecvat, cu flacdr8, motiv pentru care s-a cerut efectuarea unor investigatii in zona respectiva, Raportul tehnic intocmit de c&tre firma ArtimexImpex SRL, prof. ing. Emil N&stase la data de 1 februarie 2007, semnaleaz& neconformitati la lucrarile de tSiere executate, mentionand c3, din ‘Creat de Created by Popp & Asociatii/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-00-08,09,09-rom ~ 32761 © Nico parte din acest document nu poate fi copiat, mocificat’ sau multplcaté fér8 acordul scris al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written oerrriselon of PO®P nh wen nee,EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA ( EXECUTIEI < CATHEDRAL PLAZA BUILDING B Hd Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Ne Pea Projern | Aon fop_| Goa] tome | Cop loc] Torte [wayne | evn Sa oe '3083/14,08.2009 | DMA | ercsp | - ose | on 00 (08.09.2009 cauza regimului termic necontrolat, la o parte din plicile metalice de leg&tur& pe suprafata debitat’ au aprut ,microfisuri de suprafata”. In imaginile urmatoare se pot observa microfisurile pe suprafata lateralé a tablelor debitate termic PITY VEL) ‘01-700-08.09,09-rom ~33/ 61 - © Nic o parte Gin acest document nu poate fi copiat, modificet seu mubipicaté fr’ acordul scris al POPP & ASOCIATH SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET : Apat ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII tes Str, Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Te roma Paena | Ape Tom] coer cose | co Back | To Te } werne_[ Rene Ba One 75083/14.06.2009 | DMA | eTcBI = ose | of 00, (08.09.2008 ‘Avand in vedere c& aceste profile lucreaz’ si la intindere, in timpul seismelor de mare Intensitate, dac& microfisurile au p&truns semnificativ in interiorul placilor de baz’, existd posibilitatea cedarii prin desprindere lamelara. ‘Avand in vedere cele de mal sus, proiectantul structurii stabileste : a) —_Efectuarea pe buc&tile de placi debitate (min. trei probe) a unor teste de laborator - incercarea la tractiune pe directia z, microduritate, —structur’ micro-macro si rezilient8, in conformitate cu recomandirile — prof. Emil Nastase, care vor stabili starea pieselor metalice dupa debitarea necontrolata i vor servi la refacerea calculului de rezistent3. b) in paralel cu cele mentionate la punctul a), se va proceda la confectionarea unei epruvete de prob§, similar3 cu imbinarea pusa in oper’, urmand exact pasii efectuati Mai intéi, doua cupoane de profil HD 400x634 se vor imbina identic cu cele puse in oper prin intermediul unet plici de baz (inainte de test se cerceteaz’ integritatea sudurilor si a plécii de baz3), dup& proceduri si operatii_identice cu cele realizate de céitre firma Unger la punerea in oper’. Dupé aceea se procedeazé la tSierea colturilor in mod identic cu debitarea care s-a efectuat pe santier, la o distant fata de cordonul de sudura de 10,20,30 si 40mm separat, la fiecare colt (vezi anexa 01/DIS30). Operatiunea va fi urmat& de prelevarea unor esantioane de Ia fiecare colt, prin tBiere in conditli strict controlate (freze cu lichid de r&cire) a unor zone care includ 75mm din lungimea t&lpii profilului HD 400x634 si cca. 75mm din placa de bazé la interiorul profilului, intre talpi. Asupra acestor patru esantioane se vor efectua incercari de tractiune si analize metalografice. in tunctie de rezultatele testelor si coordonarea lor cu calculul structural, proiectantul va stabili necesitatea si decizia de interventie. in prima faz& se vor efectua testele mentionate de la punctul a); daca rezultatele sunt neconcludente sau dac& proiectantul consider’ necesar, atunci se trece la testele mentionate la pct. b). Dac& rezultatele sunt bune, proiectantul poate decide incheierea problemei fara a se mai trece la pct.b. Dacé se trece la testele de la punctul b), atunci proiectantul va decide pe baza lor si a calculelor structurale urmatoarele : - daca rezultatele sunt bune, problema se inchide; - dac& rezultatele nu sunt bune sau sunt neconcludente, va stabili masurile de interventie. in sensu! sigurantei la vremea respectiva s-a hotarat efectuarea ambelor tipuri de prob&, care au confirmat c& degradarea era superficial’ Operatiile de remediere au constat in prelucrarea mecanic’ a suprafetelor in straturi subtiri de 1-1.5 mm, dup& fiecare indep&rtare a stratului refac&ndu-se testele pentru identificarea fisurilor. Cum adancimea fisurarii 2 fost de ordinul a cativa mm , s-a reusit relativ repede indep&rtarea fisurilor si s-a continuat cu remedierea plicilor de baz. Ulterior Dispozitiile de santier nr. 32 din 7 martie 2007 si apoi nr. 35 din 7 aprilie au indicat ancorarea barelor de armatura de jos si de sus pe placa de baz&, finalizénd astfel ca rezolvare un detaliu complicat. Probl nerealizarea clasei de beto {in stélpii parterului in Dispozitia de Santier nr. 38 din 26 aprilie 2009 proiectantul de structur& face referire la Raportul de Neconformitate RNC nr. 2, emis de firma Bogart, antreprenorul general al acestei lucrri, raporta care mentioneaz& c& dintr-o eroare de comand, in stalpi BAR ai parterului a fost turnat beton de clasa C20/25 in loc de C32/40. Treat de] Created by Popp & Asociatil/ P&A-ETCBP-00-O5P-01-100-08.09.09-rom “Hel © Nic 0 parte din acest document nu poate fi copiat®, modificat’ sau mulkipicats fr’ acordul scris al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str, Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti soas/isco.2000 bux [err [| “ase fai | ao | ons POPP : BASOCIATI! a in ceea ce priveste nerespectarea clasei de beton cerute la realizarea stalpilor BAR din suprastructur3, si anume utilizarea unui beton de clasa C20/25 in loc de beton clasa C32/40, a fost emis de c&tre firma SC Bog'Art SA Raportul de neconformitate RNC nr.2 din data de 24.04.2007. Conform acestui raport, clasa de beton folosit’ la executarea stdlpilor din axul A/2,4 nu a fost respectata intre cotele +1.20m-:-+4.90m, iar pentru stalpii din axul E/2,4,5 betonul de clasa €20/25 a fost turnat intre cotele +1.20m -:- +8.50m. Deoarece calculul structural a fost efectuat considerand c& - _ stélpii A/2, A/S, E/2, E/5 si C/5 vor fi executati din beton clasa C32/40 pana la cota +44,50m (etaj 11 inclusiv), si din beton clasa C20/25 pan& la cota +73,55m; - _ stalpii A/4, B/S, D/5 si E/4 vor fi executati din beton clasa C32/40 pana la cota +37,30m (etaj 9 inclusiv) si din beton clasa C20/25 pan’ la cota +73,55m, se pune problema neasigurarii valorii coeficientilor de siguranti pe care s-a contat in cadrul calculelor de dimensionare a acestor stalpi. Pentru a se stabili in mod concret care vor fi mésurile de remediere abordate pentru restabilirea caracteristicilor de rezistenta ale stélpilor sus-mentionati, s-a recomandat efectuarea unor incerc&ri nedistructive, pentru fiecare stalp, din 2 in 2m, pe inaltimea zonei de beton de clas 20/25. Incercdrile_nedistructive vor folosi ca metode sclerometria si metoda combinats, sclerometria cu ultrasunete. incerc&rile realizate de SC IMCON SRL pe betonul pus in opers au confirmat calitatea betonului pus in oper, clasa de beton fiind inferioaré celei prescrise. Ca urmare, proiectantul de structura, prin Dispozitia de santier nr. 39 din 8 Mai 2007, pe baza notelor de calcul prezentate in Nota nr 32 din 6 Mai 2007 (vezi documentul P&A-CBP-OSP-32- r00-06.05.07-rom.doc), dispune consolidarea stélpilor din axele A/2, A/4, E/2, E/4 si E/S in urmatoarea solutie: > pentru refacerea capacitatii portante a stAlpilor din axele E/2, £/4 si E/5 precum si a stélpilor A/2 si A/4, se va proceda la cimasuirea lor cu fibre de carbon SIKA HEX230C, cu grosimea de 13mm, si latimea benzii de 30cm. Banda se va dispune la un interax de 50cm. La partea superioara si inferioaré a fiecérui stalp, pe lungimea articulatiel plastice, banda se va monta continu, far interspatii (interax de 50cm). Pentru conformitate a se vedea schita de mai jos. Lungimea articulatiei plastice se va considera Ip21,30m din ax, pentru stalpii din axul E. Prin urmare, deasupra placii de cota +1,20 pana sub grinda metalic& (de la cota +8,18m in Jos), se vor monta 4 benzi Sika de 30cm l8time, consecutive; in cdmp benzile se vor monta la interax de 50cm. Pentru stalpii din axul A, lungimea articulatiel plastice se consider’ a fi egal cu 75cm. in acest caz, in axul A se vor monta cate 3 benzi consecutive sus si jos, iar in cdmp, la interax de 50cm (Creat de Created by Popp & Asociatii/ PRA-ETCBP-00-OSP-O1-100-08. © Nico parte din acest document nu poate fl copiets, modificaté sau mulkipicat © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & Awocr sereEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti POPP BASOCIATII: ara soe svar pr oa eam TAIL 3 PARTER PARTER “Treat de] Created by Popp & Asoclatii/ PEA-ETCBP-00-O5P-01-100-08.09.09-rom___———S—S~S~SS OT Nicio parte din acast document nu poate fi copiata, modifcata sau multipicats fr acordul srs al POPP & ASOCEATII SRL © No part of this document may be copied, changed or multilied without the written permission of POPP & ASOCIATIE SRLF EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA A EXECUTIEI ae jjrae CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIIEE Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Te Foes ejecta | for fon] Goa Coes | Corp) Boe | Tole [_ne7ne | edhe '8083/14,08.2009 | DMA | eresP | - sp [on 00. EVALUAREA STARII ACTUALE A STRUCTURII DE REZISTENTA Evaluarea st&rli actuale a constructiei s-a f&cut in baza: - _ Inspecti ei vizuale a structurii de rezistent’; - Testelor de materiale si masuratorilor efectuate asupra structurii de rezistenta executate, Testele de material s-au realizat conform cerintelor specificate in cadrul documentului "PBA-CBP-OSP-37-r00-24.07.09-rom". Masurat fori si teste pe elementele din beton armat: Realizarea unei inspectii vizuale a elementelor de rezistent& din infrastructura si suprastructuré cu identificarea defectelor (segreg&ri, fisuri, etc.) si analiza calitativa a acestora. Analizi chimic& pe probe prelevate din stalpi si pereti care s& permit stabilirea nivelului de carbonatare, cloruri, etc. Se verific’ doi stélpi, din axele A/2 si E/5 - probele se vor preleva din 2 in 2 etaje alternat. De asemenea se vor preleva probe din 2 in 2 etaje din 2 pereti ai nucleului in ax D/3 si ax 8/4. In infrastructura se vor preleva probe din peretele nucleului ax 4 in subsolul 1 si subsolul 4. Determinarea rezistengei betonului pe carote prelevate din elementele de rezistenta. Se preleveaza carote dup’ cum urmeaz i, 2. carote din stalp din ax A/2 la etajele 1 si ll, 2 carote din stalp ax E/5 la etajele 2 si 10; ili, 2 carote din peretele nucleului ax 4 la etajele 4 si 5; 1 carot8 din peretele nucleului ax 4 in subsol 1; v. 1 caroté din peretele nucleului ax 4 in subsol 4. Analiza gradului de coroziune a armaturilor. Se determin’ gradul de coroziune a armaturilor pe 4 armatuti orizontale si 4 armaturi verticale din armaturile pentru nucleul de beton prelevate la etajele 10 si 11. Se preleveazd ca armaturi verticale 2 arm&turi ©20 si 2 armaturi ©25, iar ca armaturi orizontale 2 armaturi ©28 si 2 armaturi ©16. In cazul in care nu este posibili determinarea gradului de coroziune, se masoard sectiunea dupa curatare si se stabileste dac sunt respectate tolerantele admise de norme. Verificarea la tractiune @ armaturilor. Se preleveaz’ ca probe 2 armaturi orizontale ©28 si 2 verticale 25 din armaturile pentru nucleul de beton la etajele 10-11. Se preleveaz’ de asemenea 4 probe cu armaturi verticale imbinate prin sudur& (2 armaturi ©20 si 2 arm&turi ©25), pentru a stabili dacd cedarea se produce in armatura sau in imbinare. Masur&tori si teste pe elementele de ofel laminat: Creat de / Created by Popp & Asociati/PEA- Realizarea unei inspectii vizuale a elementelor de rezistent& din infrastructur’ si suprastructur8 cu identificarea defectelor si analiza calitativa a acestora. Determinarea gradului de coroziune a elementelor si a eventualelor fisuri din cordoanele de sudura pentru elementele din infrastructur’; se verificS stalpi ax D.3/5 si A.7/5 din subsolul 1, iar in subsolul 2 se va verifica gradul de coroziune a profilului din capitelul turnat incomplet in zona ax D.7/3; determinarile se vor realiza cu ultrasunete pentru coroziune si pentru fisuri, si cu particule magnetice pentru fisuri de suprafata. Verificare gradului de coroziune si a fisurilor pentru elementele din ax 5 la nivelul parterului. Se verific’ atat la partea de jos cat si la partea de sus elementele de capat si “V"-ul central, adic’ elementele din ax E/5, B.5/5 si A/S. 'CBP-00-O5P-01-r00-08.09.09-rom 37761 © Nico parte din acest document nu poate fi copiet, modifcats sau multiplicaté fers acordul scris al POPP & ASOCIATII SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRL.POPP BASOCIATII Te broea/ Poeane | mn fave | cou rcade | corp eec | Tor type [warm [ Arn 7 Rew Deo 73083/14.08.2009 | DMA_| ETCBP. = OSP oF 00 (08.09.2009 5 EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA pe i EXECUTIEL aos . CATHEDRAL PLAZA BUILOING is * Verificarea elementelor in zonele de imbinare in suprastructurd. Se verific’ la coroziune elementele imbinate si sudurile, iar pentru imbinarile cu buloane momentul de strangere a suruburilor. Se verificd din fiecare tip cate 2 Imbinari dup& cum urmeaz’: i, 2 imbin&ri grind’ secundar& IPE 450 - grind HE6OOA -etaj 12 si 17 2 imbinari grind’ HEA 600 ~ stélp HD 400 - etaj 12 si 17 2 imbinari grind’ HEA 450 - stélp HD 400 - eta) 12 si 17 iv. céte 1 imbinare de diagonale: = 1 diagonal HE 240B ax 4 etaj 12 - 1 diagonal HE 180B ax4 etaj 17 v. 3 joante de stélpi HD cu eclise (1 imbinare de st&lp HD400x314, 1 jimbinare de stlp HD 400x237 si 1 imbinare de stélp HD 400x187) ax 4. vi. 2 joante stalp HD400x314 cu HD 400x237 cu sudura ax 4 cota +57.20. + Verificarea la coroziune a elementelor protejate la foc: i. in zonele in care protectia @ fost deteriorata, se verific’ 0 grind’ pe fiecare etaj. ii, in zonele in care protectia este intact, se desface local protectia grinzii din ax B/4-5 si se va verifica din 2 in 2 etaje coroziunea produsa sub stratul de protectie * Verificarea la coroziune a grinzii perimetrale. Se va verifica din 2 in 2 etaje alternat grinda perimetrala in axele A.3/5 si D.7/2 * Verificarea la coroziune a tevilor metalice verticale pentru sustinerea elementelor de fatad’. Se va verifica la fiecare etaj coroziunea unui element din ax C.5/5 sia unui element din ax D.3/2. De asemenea s-a solicitat efectuarea unei transe suplimentare de masurétori pentru: - Deformatiile peretilor mulati (masursitori inclinometrice); = Deformatia terenului in afara incintei in marcile tasometrice; - Nivelul panzei freatice in puturile piezometrice; - Deschiderile fisurilor existente in cadrul cladirilor vecine; - Tasarea cladirilor vecine; - Tasarea constructiei noi. 6.1.Inspectia vizualé Inspectia vizuala s-a efectuat de c&tre echipa expertului in mai multe etape, pe parcursul elaborérii prezentei expertize, in prezenta succesiva a factorilor implicati in testarea si verificarea strii constructiei. Ca linie generalé sé subliniem starea bun’, pe alocuri chiar neasteptat de bun’, a structurit executate pan’ in prezent, evident raporténdu-ne la perioada de timp si la conditille de expunere. Unele degradri constatate sunt mai degraba degradari firesti ale unui proces de construire, degradiri neremediate, la care s-au adaugat degradari minore ca importanta datorate expunerii (desigur c& aici mai semnificative sunt protectia anticoroziva si antifoc a structurii metalice). Dupé ce expertul a cerut igienizarea subsolului si uscarea lui prin ventilare a fost efectuata o inspectie atent’ cu privire la protectia hidrofug’, la nivelul radierului traséndu-se un caroiaj de ciment, pentru a permite identificarea sursei de umiditate si delimitarea el. Creat de / Created by Popp & Asoclatli/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08,09.09-rom ~387 61 © Wo 0 parte din acest document nu poate f copiat3, modiicats sau mutipleats féré acordul scrs ol POPP & ASOCIATIE SRL © No part ofthis document may be copied, changed or muttipied without the written permission of POPP & ASOCIATIT SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI r CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCI. Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Ti Pcie Proje he | Por Tn. | con cose | cop ooa | Tos type | We7te | nent hen Pats oe 19083/14.08.2009 | DMA | ercep | - ose | on 00. (08.09.2009 ‘Asa cum aspectul general al peretelui mulat este unul firesc pentru astfel de elemente (suprafefe discontinui, neplane, segregri, etc.), este totusi de remarcat c&, cu lucrarile de protejare efectuate, peretele mulat (un element care nu are pretentia de Impermeabilitate) se prezinté in conditii neasteptat de bune in cea ce priveste permeabilitatea. ‘A fost urmarit& cu atentie zona de avariere a peretelui mulat de la interfata subsolului 3 cu subsolul patru pe latura sudica (asupra cérela s-a intervenit), aspect amintit mai sus la pct. 5.3. Situatia actuala prezintd 0 zon’ curata fra infiltratii, eventual cu semne minime de umezire, cea ce confirma viabilitatea reparatiei executate. In imaginea din sténga se observa lipsa infiltratiilor prin peretele mulat in subsol dup’ evacuarea apei de provenient& meteoric’ Numai in 3-4 puncte, izolat, in cadrul subsolului patru, se pot identifica la palparea cu mana zone umede, in orice caz aici find vorba de cantitéti de apa infiltraté deosebit de mici, nemasurabile. In imaginea din dreapta se observa infiltratii locale la zona de contact dintre peretele mulat si radier “Great de / Created by Popp & Asociatii/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09.00-rom ~ 39761 © Nilo parte din acest document nu poate fi copiat, modificats sau rmutiplicat f8r8 acordul scrs al POPP & ASOCTATH SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or muttiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET : CATHEDRAL PLAZA BUILDING B un Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti ter ie Tr Praen raec ne | Ao Aon. | Gea Cove | Gop) Bok | Tele [neve | fev hw Data Ba '9083/14.08.2009| DMA | ercap | __- (OsP on 00 (08.09.2009 in privinta acestui aspect expertul recomand’ incercarea de indepartare @ zonelor umezite prin aplicarea din nou a solutiilor chimice de hidroizolare de tip Xypex, operatie care se va face inainte de inceperea lucrérilor de finisare a pardoselii si, bine inteles, continuarea executiei in’ spiritul celor precizate in proiect (respectiv realizarea Tigolelor de colectare si drenare perimetrale).. In momentul de faté, cum se poate vedea si in imaginea din dreapta, lipsa rigolelor de colectare conduce la stagnarea apei meteorice pe anumite zone de planseu. Ulterior dari in exploatarea se va face o inspectare vizuali anual prin demontarea Panourilor ce se vor monta cu rol estetic in fata peretelui mulat, iar situatia identificat cu prilejul inspectiel periodice va fi notat& in Jurnalul Evenimentelor ce va face parte din Cartea TehnicS a Constructiei si va fi comunicata proiectantului spre analizare si eventual pentru luarea unor decizii de remediere. in continuarea inspectarii vizuale au fost identificate unele segregiri superficiale la elementele de beton armat din subsol, neremediate datorit’ intreruperii santierului si asupra cdrora proiectantul va stabili solutiile de remediere. Sunt ——_unele zone de subsol cu lucrri de beton armat nefinalizate, care vor trebui realizate. Ne referim in special la elementele sc&rii secundare, la completarea _golurilor tehnologice provizorii, asupra c&rora se cere ca, in scopul_ evit&rii acumularii de ape pluviale care pot favoriza _degradarea, intr-un interval de trei luni s8 fie executate, la executia beton’rii tuturor stélpilor din subsolul —unu, — la executia planseului de peste rampa de acces in garaj. In imaginea de mai sus se observa golurile tehnologice din planseul subsolului Creat de/ Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01 -100-08,09,09-rom ~ 40761 ~ © Nico parte din acest document nu poate fi copiat, modfcats sau rultipicat fr acordul sors al POPP & ASOCIATII SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIZ SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING B Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Te pro ree | Aon Aon. | toa cose | Go Boe | Torys [We ie | Rone Data on "3083/14.08.2009 | DMA | ErceP | (OSP 1 00. 08.09.2009 | Sunt identificabile in special la nivelul planseului de peste subsolul 1 si izolat la planseul de peste subsolul 2 fisuri provenite ca urmare a fenomenului de contractie si tratrii necorespunzitoare a suprafefei betonului post-turnare. Aceste fisuri nu sunt in msur s8 ridice probleme din punct de vedere al rezistentei si stabilit&tii, dar pentru evitarea favorizSrii fenomenului de coroziune al armaturii ca si din motive estetice se va proceda la repararea acestor fisuri, Fisurile se vor masura, iar dac& deschiderea lor este mai mica de 0.3 mm, nu se vor repara. Dac deschiderea lor este intre 0.3 si 0.6 mm se va proceda la reparatii de suprafata cu mortare de reparatie. Dac’ grosimea fisurilor depaseste 0.6 mm (putin probabil, conform examinarii vizuale) se va proceda la injectarea lor cu rasini epoxidice. O situatie mai serioasé a fost identificat’ la zona de capitel a planseului de peste subsolul 1, unde datorita unor lucréri de cofrare necorespunz3toare, dar si m&surilor de interventie in cazul pilotilor afectati si ulterior reparati, apar zone largi segregate a intradosul placii, fr acoperire cu beton a armaturii elastice sau rigide a capitelului, asupra c&rora se insist sé se puna in aplicare intr-un interval de maxim 3 luni prevederile dispozitie de santier nr. 32, in vederea repardrii. Sunt reparatii care nu au mai fost efectuate datorit& suspendarii lucrérilor. In imaginea urmatoare se pot observa zone segregate din planseul de peste subsol. Armaturile i profilele metalice din capitel nu sunt inglobate in planseu ‘Great de Created by Popp & Asociatii/ PRA-ETCBP-00-O5P-01-100-08,09.09-rom_ ~ ator © Nic'o parte din acest document nu poate fi copiats, modifict® sau muliplicaté rs acordul scris al POPP & ASOCIATIT SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEI CATHEDRAL PLAZA BUILDING B Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Nc Proiet/Projeano, | Aor 7App | cour cose | con) boc | Telte [ wilwe | Renae (3083/14.08.2009_| DMA | ETCBP. = (Ose on 00 In imaginile urm&toare se pot observa zone incorect turnate din planseul de peste subsol. Armaturile si profilele metalice din capitel nu sunt inglobate in planseu, o parte din armaturi sunt indoite sau chiar rupte, profilele metalice si armaturile prezint& semne de coroziune. ‘Creat de 7 Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.09-Tom ~ae el © Nicio parte din acest document nu poate fi copiat, modificaté sau mutipicats fra acordul scrs al POPP & ASOCTATHI SRL. © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & a@cereonyeaEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING B len acne ot cei ce Tee Ta a ae Pe [[73083714.08.2009. 'DMA_|_ETCBP. = ‘O5P on 00 La doi dintre stalpii metalici ai subsolului s-a procedat la tdlerea termic3 necontrolat a colturilor de plac& de la cota -1.30 m, pentru a permite inscrierea arméturilor elastice in sectiunea proiectata. O situatie similar a fost identificat& in trecut si la stalpii nucleului central, iar procedura de remediere a fost identificaté de ctre proiectant, in mod identic se va proceda si in acest caz. Pentru ceilalti stdlpi din axul 5 de la subsolul 1, in cazul in care placa de baz’ nu permite trecerea armaturilor, expertul recomanda ca in loc s8 s¢ fac lucrari de debitare a acestel plici s se procedeze la devierea armaturii astfel incdt ea s8 nu intersecteze placa de baza chiar dac& acest lucru presupune marirea dimensiunilor nete ale sectiu de beton. Consideram c& o marire cu céte max 5 cm de fiecare parte a sectiunii de beton poate fi facut’, acest fapt neconducand nici la greutate suplimentar& semnificativ’ si nici la restrictil din punct de vedere arhitectural. La nivelul suprastructurii pot fi remarcate: = Zone de beton segregate superficial asupra crora nu s-a intervenit sl asupra crora trebuie si se efectueze reparatil; In imaginea din dreapta se observa zone segregate superficial care nu au fost reparate —_datorit intreruperii lucrrilor, : Elemente de —_ beton turnate necorespunzator si care vor trebui reparate; In imaginea din sténga se observa o riglé de cuplare turnat partial care nu @ fost reparat& datorit&é intreruperii lucr&rilor. ‘Creat de Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-700-08.09.09-rom ~ 43761 © Ni o parte din acest document nu poate fl copiaté, modiicaté sau multiplcat’ fra acordul scrs al POPP & ASOCTATI SRL. ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIAFTT emt.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Nero raene | Ronen] Goo ose | cap Bom | ores [ene | Rev Te Daa Ome 083/14.08,2009 | DMA | ETCBP = ‘O5P. 03 00 | 08.09.2005 - _ Mustati nepliate corespunzétor si corodate superficial ~ aici este vorba in special de lucrrile de structuré secundara (sciri rampe) de pe placa de la cota -0.25 m, acolo unde va fi realizata o asa-numit& dal urbana, In imaginea din stanga se observi zone segregate superficial care nu au fost reparate datorit& _intreruperii lucrérilor. - in special armaturile elastice dar si cele rigide din cadrul nucleului nebetonat prezint& fenomenul de coroziune (asupra carora_testele au indicat valor neimportante). Acestea vor trebui tratate si curdtate inainte de continuarea lucrarilor de betonare). In imaginea al&turaté se pot observa armaturile de rezistenté pentru nucleul de betor armat pe zona in care nu s-a mai Lani realizat betonarea nucleului. Acestea prezint& semne de coroziune Bot - Au putut fi identificate in mod izolat zone cu fenomen de coroziune mai profunde, in special la elementele orizontale expuse, acolo unde a fost favorizat8 prezenta apei (vezi de exemplu zona de balcon de pe latura vest, unde 0 parte din conectori sau din piesele de prindere din imbinare au stat in ap’. Curdtarea si refacerea_protectiei anticorozive este obligatorie. In imaginea din stanga se poate observa apa care stagneaz’ in zona de imbinare stalp- diagonala Creat de / Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,09-rom ~a4 761 © Nici o parte din acest document nu poate fi copiet’, modificata sau multipcats tes acordul srs al POPP & ASOCIATII SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIOrTY eet.EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET CATHEDRAL PLAZA BUILDING Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti — Ic Proiea Prot no | Ant Ave. | coo cooe | comp/ eck] Te) tye [ nr] vo | Rev en Dan ome '8083/14.08.2009_| DMA | ETCBP = ‘OS cr 00 (08.09.2009 In imaginea urmatoare se poate observa o zon’ in care stagneaza apa din precipitatit ‘Great de/ Created by Popp & Asociatii/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-700-08,09,09-rom ~ 45761 © Nic o parte cin acest document nu poate fi copiat, modiicets sau multipicaté fra acordul srs al POPP & ASOCIATII SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET POPP mente BASOCIATI Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti Inc Prowaproeane, | apr 7 App. | cour code | comp/ beck [ tos tyme [wal ha [ Rev] Ren '9083/14.08.2009_ | DMA | ETCBP. = (OSP on 00 - A fost de asemenea Acestea vor fi montate. jentificat cu totul izolat lipsa unor buloane (2 bucsti la etajul 8). In imaginea urmétoare se poate observa o imbinare din care lipsesc 2 suruburi / upsa 2 BULOANE, 9 ose fea "Os = _De asemenea la etajele 9,10,11,13 si 18, pe unele zone, armétura din plac& din vecinatatea nucleului central nu se suprapune peste grinda suport. Se vor lua masuri de remediere. In imaginea urmatoare se poate observa 0 zona de planseu neturnat. Armaturile de la Partea inferioar& nu ajung pe grind’. ‘Creat de Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09,09-rom ~ 46761 - © Nico parte din acest document nu poate fl copiats, modficata sau multiplcats fra acordul scris al POPP & ASOCIATIE SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATTI SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIEL POPP: ‘CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATI Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest Te moeet/Paecrne | Aver ave | Goa? case corp/ eck | Teves [wri ne] Reiner "3083/14.08.2009 | pma | ercep | (O5P on 00 = Se remarcé buna comportare a stratului de protectie la foc a structurii metalice — orizontale. Se identificd totus degradari mai pronuntate in zonele perimetrale si in jurul nucleului central, adic’ acolo unde expunerea la fenomenele atmosferice a fost direct. De asemenea se pot identifica zone jin care stratul_ de protectie a fost deteriorat —_datorit8 efectuarii lucrarilor de instalatii. —Expertiza tehnicd de specialitate va stabili concret cum trebuie intervenit. In imaginea anterioar’ se poate observa deteriorarea protectiei ignifuge a unei grinzi metalice, iar in imaginea urm&toare se poate observa cum la ultimele etaje nu s-a realizat inc’ protectia ignifug’. Creat de/ Created by Popp & Asociatii/ PRA-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09,00-10m_————S—S~S~— {© Nicio parte din acest document nu poate f copiat, modfcatl sau multipicatéf6r& acordul srs al POPP & ASOCIATII SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATII SRLPO pp EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA : EXECUTIET ASOCIATI CATHEDRAL PLAZA BUILOING Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti We oied Projecto. | ArT aep_[ cou] Once optic [ Ts tvoe [Wer ne | Rev 7 Re Dat Bae '9083/14.08.2009 | DMA_| ETCBP. = ‘OSP cy 00 (08.09.2009 - Se constat c& starea structurii secundare de sustinere a peretelui cortind este una in general bund. Se remarc& ins& c& protectia anticoroziv’ a suferit degradari si cé necesit& operatii de reabilitare, In figura urmatoare se poate observa cum armatura din planseu a fost taiatd pentru a pozitiona aparatele de reazem ale structurii fatadel Concluzionand, se poate afirma c&, in ciuda unor degradari si defecte inerente, starea in care se gaseste structura este una bund. Diferitele teste si cercetiri de specialitate (amintite in continuare) dau 0 imagine mai exact asupra acestui lucru. 6.2. Teste si incercari 6.2.1. Masuratori inclinometrice, de tasare Seria suplimentari de masuratori inclinometrice, de tasare in adancime si piezometrice in amplasamentul cladirii Cathedral Plaza a fost efectuaté de cStre 1.C.1.M. Bucuresti. Mai jos prezentdim un extras din raportul ICIM, raport prezentat in extenso. Seria anterioaré de masurdtori s-a efectuat in martie 2007, in perioada de sistare a executiei la obiectiv. Seria suplimentar& ce face obiectul prezentului referat, s-a efectuat in iulie 2009, la 2 ani si 4 luni dupa seria anterioara. Aparatura de urmarire a comportarii realizat& initial in amplasament (9 inclinometre, 2 coloane de tasare si S piezometre) este in continuare functional’. in cele 9 coloane inclinometrice echipate in peretii mulati s-a efectuat seria suplimentard de masuratori ,10. Rezultatele sunt prezentate in cap. 2 al referatului, Deplasarile absolute-totale maxime inregistrate sunt apropiate dar mai mici de 10 mm. Deplasarile maxime reprezint& cca. 50% din cele calculate in proiect. adancime si piezometrice ‘Creat de / Created by Popp & Asociatii/ PRA-ETCBP-00-OSP-01-100-08,09,09-rom ~ 48761 - © Nici o parte din acest document nu poate fi copiats, modificata sau multipicaté fra acordul cris al POPP & ASOCIATIE SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCTATT: eoL.POPP. i. EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. por cE ExECUIIEL Peres 9 | Ate CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII isa Str, Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti : ; Tr Pravet/ Project No Apr Ape | Coa Coon | Corp/ ocx | Tos Tyee [ tedte | fev Rev Dots] ‘8083/14.08.2009_ | DMA | ETCBP = ‘OSP on 00 (08.09.2008. in cap. 2.2.3 sunt analizate deplasirile relative ale peretilor mulati, acestea reprezenténd deplasérile produse in perioada de oprire a lucr&rilor de constructie la oblectiv (martie 2007-iulie 2009). Din totalul valorilor de deplasare relativa a peretilor mulati, cca. 80% sunt mai mici de +2,5 mm, restul de 20% fiind mai mari de +2,5 mm, nedepasind 5,3 mm. Trebuie mentionat c3 in 2009, rolele de ghidare a sondei-senzorului inclinometric au fost schimbate, acesta reprezentand, pentru masurtori o sursd suplimentara de eroare. Analizénd individual valorile de deplasare relativ ce depasesc #2,5 mm, se apreciaz3 c& acestea nu reprezint& deplasiri-deviatii, ci erori de masura. In concluzie se poate afirma c& in perioada de intrerupere a executiei la obiectiv, deplasdrile peretilor mulati au fost ,nesemnificative”, inscriindu-se in marja de eroare a msurstorilor. in aceeasi pericadé in coloanele de tasare, la reperii de la suprafata terenului (1,40-2,10 m adancime) s-a inregistrat 0 deplasare de tasare de 5-6 mm (tabelele 3.1 si 3.2), Sub aceasta adancime, in ambele coloane, nu s-au inregistrat deplasari semnificative mai mari de +2,0 mm, ale reperilor. Referitor la rezultatele masur&torilor piezometrice, acestea sunt in concordanta cu regimul de curgere al apelor subterane pe o directie general N-S. Comparativ cu situatia din 2006-2007, in iulie 2009 nivelurile medii ale freaticului sunt cu 70-90 cm mai scézute gi cele ale acviferului din complexul nisipurilor de Mostistea, cu 40-50 cm, de asemenea mai sc&zute. In concluzie se apreciazé ca rezultatele masuratorilor suplimentare inclinometrice, de tasare in adancime si piezometrice efectuate in lulie 2009 nu indic& modificéri ,semnificative” ale situatiei anterioare din martie 2007. Sc&derea nivelurilor apelor subterane cu 40-90 cm poate fi consideraté o modificare »semnificativa" a situatiel anterioare, dar aceasta nu este determinatd de existenta constructiei. Aceasta se incadreaza in asa numita variatie sezonier’, efectul de scddere fiind de altfel favorabil. Este de remarcat si decrementul de 8 si respectiv 23 cm inregistrat, diferenta nivelurilor piezometrice pe laturile opuse ale incintei care pune in evident& directia de curgere a apelor subterane, lucru reliefat cu prilejul Studiului Hidrogeologic efectuat premerg’tor procesului de proiectare de un colectiv de la UTCB sub conducerea prof. Radu Drobot. Se conchide c& prezenta incintei etanse de pereti mulati @ avut influente cu totul neinsemnate atat asupra nivelului hidrostatic in zon8, cat si asupra hidrodinamicii subterane. in ceea ce priveste masuratorile in coloanele tasometrice se concluzioneaz& c& terenul din vecinatatea incintei nu a avut evolutii altimetrice, valorile 1-2 mm fiind considerate in marja de eroare. Valori ceva mai ridicate au fost inregistrate in stratul de suprafata (pnd la 2 m ad&ncime) unde au fost masurate deplaséri negative de 5-6 mm. Aceste valori nu au insa influent asupra clédirilor invecinate, constructia Catedralei Sf. Iosif de exemplu fiind fundaté mai jos. Aceste deplasari pot fi puse pe seama fenomenelor de afanare care s-au produs in suprafata, in imediata vecinatate a peretilor mulati, pe influenta apelor meteorice la care inc pentru zonele respective nu s-a realizat drenajul, dar si pe depozitari ale unor materiale grele in aceste zone. 6.2.2. Masuratori de deschidere a fisurilor side determinare a tas’ nou proiectaté si pe cladirile invecinate Fr pe cladirea in anexa 7 sunt prezentate transele de masurdtori de monitorizare a fisurilor si de tasare efectuate de SC ULTRATEST SRL si de SC TERRA EXPERT SRL in lunile iulie-august 2009 (transa 14). Msurarea deschiderilor fisurilor de pe constructiile aflate in zona de influent& a constructiei nou executate reliefeaz’ pentru perioada scursa de la inceputul acestui an, variatii nesemnificative pentru stabilitatea si siguranta acestor cladiri Masurdtorile de tasare efectuate pentru marcile de pe constructiile invecinate indic& pentru perioada iulie 2007...iulie 2009 cresteri de maximum 1.5-2 mm, valori nesustinute ins de evolutia deschiderii fisurilor. in ciuda folosirii reperului de adancime, alti reperi de referint& prezint& din nou ridic&ri, in orice caz deplasari de neadmis dac& ne gandim c& acestia sunt puncte de referint’ fixe. Din acest motiv se poate considera c& valorile inregistrate au 0 component Important datorata Creat de / Created by Popp & Asociatil/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09,00-rom W761 © Nici o parte din acest document nu poate fi copiatd, modificats sau muttipicats fr8 acordul scrs el POPP & ASOCIATHI SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATIX SRLuo EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA Bae THE EXECUTIET ae oy - oc CATHEDRAL PLAZA BUILDING ee BASOCIATIIEES Sir. Gan Bere Lets ee caret bs Te Prowet/ Projecrno | Ape] ape] cea cove [ cop foc | To Tipe = ev, few Dan Oe 8083/14.08.2009 | DMA ETCBP, = ‘OsP OL (00 (08.09.2009 neinchiderilor si marjelor de eroare in general, marj& de eroare neadmis de mare pentru categoria de precizie a m&suratorii cerute prin proiect. in orice caz aceste erori cumulate vor trebui corectate la efectuarea urmétorului ciclu de masurtori. Trebuie evidentiat si faptul cé executantul masurdtorilor de tasare nu indic’ in referatele predate ,neinchiderile” obtinute si modul in care au fost compensate erorile de masurare. Reperul de pe Catedrala Sf. Iosif revine la valori ale tas&rii de ordinul a 1 mm (1.2 mm mai exact), adic& valoarea la care s-a situat de pe parcursul efecturii lucrarilor de s8patur’. Dacd excludem din analiz& valorile Inregistrate in perioada de intrerupere cdnd au fost inregistrate chiar ridic&ri ale Catedralei (imposibil!), se remarc& evolutia stationard a cl&dirii Catedralei. Urmérind acum valorile de tasare inregistrate pe mércile instalate in constructia nou’ vom vedea o tendinta de ridicare a peretilor mulati (!) nesustinut8 in nici un fel prin masurdtorile de tasare de adancime. Numai patru dintre cele 20 de marci instalate in interiorul constructiei au mai putut fi vizate, datorita faptului ca inainte de intreruperea lucrérilor de construire nu s-a realizat transmiterea la parter a cotelor acestor marci. Dintre cele patru marci dou’ indicd evolutii ascendente ale constructiei (de ordinul zecimilor de mm) celelalte doué marci reliefand cobordri ale constructiei fat de ultima trans de masur8tori de 1 si respectiv 5 mm. Din nou sunt puse semne de intrebare asupra metodologiei de masurare datorit’ imprastieril valorilor. in orice caz se impune reevaluarea metodologiel de masurare ca si refacerea celor 20 de marci propuse pentru urmarirea constructiei. Se poate totusi remarca o tendint& de tasare a noii constructii, a cirei valoare medie o apreciem ca fiind in putin sub valoarea de 10 mm, ceea ce indic& 0 evolutie bund, corect prognozata a tasarii constructiei turnului. Dac& consideram c& in mod traditional cca. 70 % din tasare se consuma pe perioada construirii, desigur tinénd cont de faptul c& masa din acest moment este in jurul valorii de 60-70%, reiese c valoarea estimata in cadrul proiectului, respectiv cca. 40 mm pentru valoarea medie in cazul gruparii fundamentale de incdrcéri, a fost judicios estimat’, chiar cu © usoars marja de acoperire. ’and_cont. cele amintit i_sus (inclinometrie, tasari, tasiri de adancime, idrostatic, deschiderea fisurilor) rezulta cS ia_suplimentara de ma: ri_indic&_evolutii bune, tate ale ructiei. in_acelasi_ tim poate _concluziona in_mod fSrS echivoc 3 interactiun nstructille din vecinatate nu a condus la afectarea acestora din pun re al rezistentei si stabilitStii. Pentru viitor sunt de asteptat aceleasi evolutii normale. 6.2.3. Incercarile pe elementele de beton armat si ofel beton incercarile pe elementele de beton armat pentru a stabili calitatea betonului pus in opera si nivelul de degradare datorité agentilor externi, precum si nivelul de coroziune si rezistenta ofelulul beton pus in operd au fost efectuate de c&tre LABORATORUL CENTRAL BUCURESTI. Carotele au fost extrase din punctele indicate in tema data, rezultatele analizelor chimice regsindu-se in rapoartele de incercari 04.83-04.94 din 14.08.2009. Analizele chimice efectuate asupra probelor de beton debitate in grosime de aproximativ 6 mm din carotele prelevate, evidentiaz’ urmatoarele: + Indicele de_bazicitate al betoanelor analizate este mai mare de 11 si indic& o putere mare de liere a constituentilor chimici ai pietrei de ciment (vezi rapoartele 04.83 din 14.08.2009 $i 04.85-04,94 din 14.08.2009); Carbonatarea betonului este superficial (grosime 2-2,5 mm); Continutul de cloruri solubile si de sulfati solubili nu indic& existenta fenomenului de coroziune cauzat de ionul clor (CI") si sulfat (SO.2"); * Betonul analizat din subsolul 4 ax 4 si-a pierdut usor indicele de bazicitate (pH=10,352 vezi raport 04.84 din 14.08.2009); ‘Creat de / Created by Popp & Asociatii/ P&A-ETCEP-00-OSP-01-100-06.09.05-10m ~ 507 61 - @ Nici o parte cin acest document nu poate fi copiat, modificatd sau multiplicaté fara acordul sers al POPP & ASOCIATIT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCEATIT SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET POPP:: agen nas BASOCIATI Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti sonst non [ptf area [= era ee] — * Carbonatarea acestui beton s-a produs pe o grosime de 3,0 mm, acesta nefiind supus coroziunii ionului clor (CI") si sulfat (S0,2"). Un beton neafectat de mediul exterior (apa, gaze toxice, contact cu compusi chimici) are indicele de bazicitate puternic alcalin (pH>11). Cand betonul este supus coroziunii ionului clor, concentratia in cloruri solubile este apreciat’S @@ fiind mai mare de 1000mg/kg beton. Clorura de calciu care se formeaza in urma coroziunil ionului clor este solubila in apa. Sulfatii solubili intr-un beton necorodat este de maxim 250mg/kg beton, provenind din transformarea oxizilor alcalini solubili (oxidul de sodiu si de potasiu). Un continut ridicat de sulfati solubili este periculos pentru beton atunci cand acesta lucreaz in mediu umed Prin prelucrarea statistic’ a rezultatelor la compresiune obtinute pe epruvetele prelevate de Laboratorul Central si coroborat cu rezultatele determinate prin metoda combinat8, laboratorul ULTRATEST SRL concluzioneaza cA clasa de beton pus in opera in peretii de beton armat este 32/40, corespunzator clasei de beton proiectate. Din testele la tractiune efectuate pe bare de otel beton 20 si @22 mm - PC 52 imbinate prin sudur’, bare prelevate din lucrare a reiesit c& valoarea de cedare la tractiune este superioara rezistentei nominale, iar alungirea la rupere este corespunzatoare celei prescrise de norme. Cedarea s-a facut prin bara de ofel in cazul a trei dintre probe, respectiv in zona influentat& termic in cazul uneia dintre probe, in orice caz la valori ce depasesc confortabil valorile rezistentelor prescrise de norme. Tot din determingrile efectuate de Laboratorul Central reiese c& in cei doi ani de expunere in ‘mediul ambiant evolutia coroziunii barei a fost una mai degrab& nesemnificativa, pierderea de secflune find sub 0.5 mm, cu exceptia unui caz unde s-au inregistrat valori intre 0.6 $i 0.7 mm. Din testele mai sus amintite se conchide c& elementele de beton si beton armat au avut 0 buna comportare in timp, mai ales dacé ne raportim la perioada scurs& dar si la conditille de expunere, degradarile survenite fiind considerate ca nesemnificative. In anexele 1-5 sunt prezentate in extenso figele de incercare $i rapoartele intocmite pentru masurdtorile efectuate pe beton si pe ofel beton 6.2.4.Masurdtori $i teste pe elemente de otel laminat Referitor la structura metalicé de rezistenta, analiza a fost facut’ de SC ARTIMMEX IMPEX SRL, ing. Emil NASTASE. (vezi Anexa 6) Aspectele pozitive: a) La imbinarile sudate ale stalpilor 7/5, B5/5, D3/5 cu tabla de 100 mm nu s-au pus in evidenté discontinuitati, se prezints exceptional dupa curatirea stratului de oxizi b) Coroziunea atmosfericé la nivelul maxim in zona “etajului tehnic” are valorile minime de 0,25 mm in timp ce la subsol valorile au fost maxime (0,35-0,45 mm) zona fiind neventilata. Stagnarea lucrérilor fr conservare nu a afectat semnificativ structura metalic a constructiei cu tot aspectul urmelor de oxizi de fier pe suprafete. Prezenta de deficiente de executie locale sunt cauze normale in executie. Continuarea lucrarilor implic remedieri locale. in sustinerea celor de mai sus se completeaz’ inspectia vizuala cu 1158 imagini fotografice care cuprind fiecare zona inspectat, prezentat& de asemenea in anexa 6 In partea dinspre catedrala, pardoseala este incompleta si are stationaté ap cu vegetatie. Gujoanele existente in aceast& zon sunt corodate . La st&lpli din nucleu pe linia C4 si D4, stationeaz’ apa intre stalp si diagonale ca in fotografi, nu exist scurgere. Stélpul B4 2 fost masurat pe inima si a prezentat © coroziune de 0,38 mm (14,20- 14,69=0,38mm) la cota de 60 inch de la baz& si de 0,32 mm la cota de 32 inch (14,20-14,52=0,32 mm). Creat de / Created by Popp & Asociatil/ P&A-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.05-rom ~ Sty el © Nico parte din acest docurnent nu poate fi copiaté, rodiicaté sau multipicataf8r& acordul scrs al POPP & ASOCIATII SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & aeocreneg eyEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA. EXECUTIET POPP: carieDeAt AzA UILOING BASOCIATII Str. Gon Bartheot 11s Sect Sucre Tere tg ia ce [ eon [ Te | 3085 /14.08.2009 [bua | eresp [| ogra oo Stalpul 62 a fost masurat pe inima si a prezentat 0 coroziune de 0,28 mm (14,41- 14,69=0,28 mm). Grinda dintre B2 si B3 pe aripa superioar& (orizontala) prezinti © coroziune de 0,24 mm (9,27-9,51=0,24 mm) Grinda dintre B2 si 3 pe aripa inferioara (orizontal8) prezinté © coroziune de 0,25 mm (9,24-9,49=0,25 mm). Grinda periferica partea din SPATE m&surat8 pe inim& prezintd 0 coroziune de 0,25 mm (13,15-13,40=0,25mm). De remarcat pozitil total diferite de amplasare care nu au valori apropiate de coroziune, Examinarea cu particule magnetice s-a facut prin metoda cu particule fluorescente de maxima sensibilitate pe timp de noapte. La aceasti examinare au reiesit urmatoarele discontinuit’ti: Diagonala A.5-A3/5,partea de jos spre str. Luterand, prezint& discontinuitti (3 fisuri) pe materialul de baza dintre imbinérile sudate. Diagonala B.5/5-C5, partea SUS SPATE, prezinta discontinuit&ti (fisuri in linie) pe materialul de baz dintre imbinarile sudate din spate spate. Diagonala C.5/5-CS, partea Fat Jos, prezinta fisura circulara in materialul de baz’ intre doua imbinari in T. Diagonala C.5/5-C5, partea Spate Sus, prezint& fisuri distribuite in materialul de baz intre dou’ imbinari sudate. Diagonala C.5/5-C/5, partea de Sus Fata, prezint& 4 discontinuit&ti (acceptate) distribuite pe materialul de baz dintre imbinarile sudate. Pozitia este inconjurati de imbinSri sudate si o reparatie poate conduce la rezultate negative. Deficientele constate se pot imp&rti in doua tipuri si anume: 4) Deficiente cunoscute ca tip si mod de remediere care au ap3rut si anterior in cursul execufiei si care s-au remaniat pe parcurs. Este vorba de prezenta de microfisuri pe suprafata laterala a tablelor de 100 mm grosime, la subsolul 1, care au fost debitate termic, ulterior, la stélpii A 7.5 si B 5.5. De asemenea, prezenta de discontinuitti liniare a patru pozitii diagonale fatada, care au ap&rut si anterior in cursul executiel la alte pozitii si care au fost remediate. 4) Deficiente de executie curente cum ar fila etajul 7, lipsa a dous suruburi la diagonale la etajul 8 spate, fragmentarea armaturii de rezistent inglobate in beton pentru a monta suporti de sustinere a geamurilor, la etajul 9, se pune in evident’ —_prezenta uneiarmaturi de Pardoseali care in partea inferioar& nu Se aseazi pe grinds cu repetare la etajele 10, 11, 13, 18 protectia ignifug’ cu deteriorari locale, iar la etajele superionre RON incomplet’. Niaane Unter nN In imaginea alaturat& se poate os observa 0 zon’ de planseu pentru care armaturile de la partea inferioar3 nu ajung pe arinda metalic’. Creat de / Created by Popp & Asociatii/P&A-ETCBP-00-OSP-01-r00-08.09,00-rom ~527 61 © Nic o parte din acest document nu poate fi copiats, modifcats sau multipieats fra acordul scrs al POPP & ASOCIATIE SRL © No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written perviecioy of Pope ty eee SRLEXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA EXECUTIET ; : CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATII 8 Str. Gen, Berthelot 11-15, Sector 1, Bucuresti WN Prme rope | form | tod eate_| Gop Bak | ToT we [eT ne| R TR Da be 083/14.08.2008_ | DMA | eres |= ose [on 00 (08.09.2009 Raportul Artimmex pune in evident comportarea bund in timp a structurli metalice, iar continuarea lucrérilor implic remedieri locale. Se evidentiaz’ grade de corodare reduse, de ordinul 2 0.25 mm, cu 0 singuré exceptie in care s-a inregistrat © coroziune de 0.38 mm, ceea ce inseamna cu putin peste 1 % din sectiunea examinat&, valoare ce nu poate ridica semne de intrebare asupra capacititil sectiunii.. Au fost identificate unele deficiente de discontinuitate a cordoanelor de sudurd (fisuri) la stalpli diagonali din ax 5 parter. Aceste deficiente sunt izolate, sunt normale intr-un proces de suduré la santier si pot fi lesne remediate prin crantuire local si reumplere cu sudur’, evident dupa ce elementul a fost preincalzit. Desi deficientele semnalate mai sus sunt unele evident minore, dar asupra c&rora se impune remedierea, datorita faptului cd aceste cercetri s-au facut prin sondaj, in spiritul normativului C150 expertul a cerut extinderea acestor cercetéri la toate sudurile diagonalelor din ax 5 parter. in acest sens firma Artimmex a reluat investigarea diagonalelor din axul 5, de aceast dat’ sudurile fiind cercetate in proportie de 100%. Testarile s-au efectuat pe data de 21 August 2009 si s-au concretizat cu raportul din 27 August 2009. Cea de a doua investigatie a confirmat rezultatele primei analize, in sensul ca ea a reliefat aceleasi discontinuitati ca cele mentionate anterior. Alte discontinuitati, acceptate ca marime si distributie, au fost identificate pe pozitiile B5/5+B5 sus si C5/5-5 fata. Examinarea cu ultrasunete s-a facut cu inregistrare computerizaté la stélpii de cap&t si prin sondaj, la trei_ imbingri sudate. Toate imbin&rile sudate examinate prezint& discontinuit3ti amplasate, in majoritate, la r&dacin& (1/4 din grosime) si, partial, in restul imbinSrilor sudate. Marimea acestora se incadreazé la acceptate. Lucrérile de remedieri (uzuale, usor de executat, f8r& implicatii asupra portantel provizoril a structurii) nu conditioneazé in nici un fel succesiunea tehnologics de continuare a lucrarilor de construire, ins& ele vor trebui facute si stinse printr-un proces verbal de rezolvare a neconformitatil, in orice caz inainte de inceperea demersurilor pentru receptionarea structurii La stélpli A 7.5 si B 5.5 au fost identificate aceleasi probleme la placile de baz8 cu cele mentionate la capitolul 5.3. in cazul elementelor nucleului si care au fot remediate in trecut. Degradarea s-a datorat t&ierii termice a colturilor placilor de baz pentru a permite trecerea armaturilor. Remedierea acestora va fi una similar cu cea Indicaté pe parcursul procesului de executie pentru placile de baza de la stalpii nucleului central. Consistenta inspectare vizuala efectuaté de Artimmex insotita de un bogat releveu fotografic furnizeazé unele informatii cu privire la deficiente normale de executie care vor trebui evident remediate, prin grija constructorului, dar si a reprezentantilor RTE si CQ si stinse prin procese verbale de lucrari ascunse, 6.2.5.Verificarea strangerii suruburilor La cererea expertului s-au efectuat prin sondare masurdtori cu cheia dinamometricd pentru determinarea momentului de strangere a buloanelor. Se precizeaz’ ca pentru imbin&rile bulonate proiectantul a prevlzut suruburi de inalt§ rezistent@ gr. 8.8 si 10.9. In proiect si in caietul de sarcini s-a indicat ca momentul la care se va efectua strangerea si fie jumatate din momentul minim de pretensionare (indicat in tabele) intrucat nu s-a contat pe efectul de pretensionare ci pe rezistenta mare a materialului din care sunt confectionate buloanele. reat de 7 Created by Popp & Asociatil/ PEA-ETCBP-00-OSP-01-100-08.09.08-rom ~ 33/61 - © Nico parte din acest document nu poate fi copiats, modiicat sau multiplicats fe& acordul sens al POPP & ASOCIATIT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & AsOoninr er7 EXPERTIZA TEHNICA PENTRU RELUAREA : EXECUTIEI terse CATHEDRAL PLAZA BUILDING BASOCIATIIEE Str. Gen. Berthelot 11-15, Sector 1, Bucurest Wu Pronerunetne | Ape aap cea) cove | cop oma | WoT Type [wwe | fev Then Oma ome "3083/14,08.2009_ | pMA | eTcer | — ose | 03 00 (08.09.2009 Executantul verificirii, firma Conestate, a intocmit un raport in urma verific&rii din care rezulta - © parte dintre imbinarile verificate (Grind& secundarS HEA 450 - Grind principalé HEA 600, Grind principal HEA 600 ~ stélp HD 400x421 (este de fapt armatur’ rigid’ longitudinala in cadrul nucleului BAR), imbinare diagonale HEM 240 si HEM 180, joant’ stélp HD 400x421 - HD 400x314, joant& stalp HD 400x237 - HD 400x187) au momentele de strangere mult mai mari decét cele indicate de proiectant. - _In cazul joantelor de stalpi de la etajul 12 (HD 400x421 - HD 400x314) o parte din suruburi aveau momentele de strangere mai mici cu pan la 50% decat cele indicate de proiectant. Daca urmarim valorile reiesite in urma masurStorilor vom vedea c& acestea sunt duble fat’ de cele indicate de protectant. Probabil c& la montaj constructorul a urmérit valorile standard de strangere si nu cele indicate in proiect, altfel spus apare acolo un efect de pretensionare. Dac& urmérim ins& elementele in acre acest lucru s-a petrecut vom vedea c& in toate cazurile unde momentul real este mai mare avem de-a face cu imbin&ri la care buloanele lucreaza forfecate, iar sporul de capacitate din imbinare nu afecteazi in sens negativ mecanismul de plastificare si nici factorul de suprarezistent&. Grinzile secundare sunt proiectate cu. prindere articulaté de grinda principalé, fra imbinarea t&lpilor, iar faptul c§ momentul de strangere al buloanelor este mai mare nu influenteaza in nici un fel comportarea acestei imbin&ri. Diagonalele sunt solicitate axial, (din nou pe schema articulat8), deci o valoare mai mare a strangerii nu are Influenté asupra comportarii, Aceasté concluzie este valabil& pentru cazul nostru, cu imbinare eclisaté. Daca imbinarea ar fi fost cu flans8, atunci o valoare diferit a momentului de strangere ar fi avut 0 oarecare relevant, Desigur c& in element mai susceptibil si nu genereze suprarezistente semnificative ar fi imbinarea grinzilor principale cu stalpli (de fapt cu profilele longitudinale din peretii nucleului). in cazul nostru ins& grinda principal este prevazuts cu zone disipative, iar capacitatea imbinarii este dictaté de capacitatea zonei disipative. Prin urmare buloanele sau mai Precis momentul lor de stréngere nu influenteazé suprarezistenta. Se pot lua in discutie imbinérile stalpilor a care momentul de strangere este mai mic (uneori semnificativ) decét momentul prevézut. $i aici capacitatea imbinarii este dictat de capacitatea la fortd tdietoare a buloanelor si de presiunea pe gaur& (atdta timp ct nu s-a contat pe frecare) Desigur c& apare acolo si o componenté local de incovoiere — nesemnificativa ins dacs tinem cont de sistemul structural, motiv pentru care expertul recomand8 ca in cazul imbinarii profilelor longitudinale din stalpi s8 se procedeze la o verificare 100% a buloanelor inainte de efectuarea lucrarilor de armare si betonare si aducerea momentului de strangere la 0 valoare cel putin egala cu valoare indicat de proiectant. 6.2.6.Protectia la foc a structurii metalice. Protectia la foc a structurii metalice vizeaz& structura metalic’ orizontalé (alta decat cea din nucleul central) care a fost executat pe baza unui mortar termo-rezistent torcretat - Tecwool F - (totodaté cu proprietati anticorozive) si stalpii diagonali din axul 5 parter. Toate celelalte elemente metalice au aceasti conditie satisf&cut& implicit, ele fiind inglobate in betonul structural, Aceste lucrari au fost executate in quasi-totalitate inainte de intreruperea lucrarilor, exceptie facénd stalpii din axul 5. Desi nu intr3 in competenta expertului, se aminteste totusi c& inspectia vizuala a reliefat © bun’ comportare in timp, cu unele degradari in zonele marginale sau vecinatatea nucleului central, adicé acele zone cu expunere direct la intemperii. Alte degradéri izolate se semnaleaza in zonele in care ulterior s-a lucrat la instalatii, iar degradarile sunt produse prin lovire accidentals. Avand in vedere importanta deosebit& a acestei componente asupra rezistentel si stabilitatii structurale in cazul expertul a cerut efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, recomandand totodata incercari privind aderenta stratului de protectie la structura metalicé, determinari in ceea ce priveste grosimea stratului de protectie si analize chimice in ceea ce priveste viabilitatea protectie, stiut flind faptul c& aceasta este proiectatd s& lucreze in conditii de interior, iar timp de doi ani a fost expuse intemperiilor atmosferice. In acest sens clientul a recomandat o expertiz§ tehnic& de specialitate, Creat de / Created by Popp & Asociatil/P&A-ETCBP-00-O5P-01-r00-08.09,09-1om ~Sa7 61 © Nici o parte din acest document nu poate fi copiats, modificat sau multiplcats fr acordul sens al POPP & ASOCIATIT SRL ‘© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of POPP & ASOCIATTT Sel.