Aztecii

S-au constituit in partea meridionala a americii de nord, incasii in america de sud, de-a lungul
coastei oceanului pacific, iar maya in america centrala. Aztecii erau pe teritoriul mexiscului.

Aztecii au construit un imperiu bogat si puternic, erau guvernati de preoti, jertfeau copii zeului
ploii, credeau in venirea unui salvator, catre anul 1345 au ajuns la actualul ciudad de mexico,
fondand orasul tenochititlan - piatra cactusului. Practicau vinatoarea, agricultura, erau impartiti
in 7 clanuri, putini la numar, condusi de 4 capetenii, nu aveau pasari sau animale domestice,
doar curcani si caini, porumb, fasole, pepene galben, ca instrument agrigol aveau o prajina cu
varful ascutit. Aveau calendar religios cu ciclu de 52 de ani, vorbeau limba populatiilor cele mai
civilizate - nahuatl. Pentru a cuceri actualul ciudad de mexico au luptat cu bastinasii, fiind
ulterior condusi doar de o capetenie. S-au retras in zona lagunara unde au realizat gradini
plutitoare si orasul capitala tenochititlan, gradinile erau facute din plute de trestie, intre ele cu
straturi de pamant, inconjurate de papura, se semana iarba, zarzavaturi, pomi.orasul capitala a
fost unul din cele mai mari orase ale vremii.

Economia si societatea

Stapaneau 38 de provincii care le plateau tribut, conchistatorii au distrus imperiul aztec. Se

evidentiau prin buna organizare economica, administrativa, politica, sociala, militara. Ei nu
administrau tinututrile cucerite dar primeau triubut sub forma de vesminte de bmbac, piei de
animale salbatice, echipament pt razboi, pene de pasari tropicale, pietre pretioase, aur, argint,
cauciuc, miere de albine salbatice, hartie din fibre de agave, alimente, femei pt servicii, barbati
pt sacrificii.

La azteci cel mai mult s-a manifestat sacrificiile pentru zei, cam 20.000 de oameni anual, care ar
fi putut fi folositi drept forta armata impotriva conchistadorilor care erau cam 600. Orice
reprezenta motiv de sacrificare, o sarbatoare, o victorie, etc. singura solutie pentru a scapa de
probleme era sacrificare a cat mai multi oameni, sacrificarea reprezenta cinste suprema pentru
prizonier, astfel el devenea parte din divinitate, multe persoane se ofereau singure sa fie
sacrificate. Acesti prizonieri erau numiti oamenii vulturlui sau fii soarelui, timp de un an erau
tratati foarte bine pentru ca apoi sa fie somptuos omoriti. Razboiul era o actiune sacra si
principiu de baza al politicii. Negustorii erau foarte valorati in societate, erau un fel de spioni
care aduceau informatii despre teritoriile straine. Caravana cu marfa era o adevarata unitate
militara deghizata, astfel ei studiau teritoriul pt a-l putea acapara. Ziua plecarii si reintoarcerii
negustorului era aleasa dupa horoscop, sacrificii si banchet de despartire. Munca agricola
incepea dupa indeplinirea ritualurilor religioase. Aztecii aveau mare grija de igiena, se spalau
dimineata inainte de rasaritul soarelui, la baie cu aburi si sapun.

Asa cum razboiul avea importanta religioasa majora, ei isi pastrau prizonierii pt sacrificari.
Divinitatile agrare insemnau personificari ale elementelor si fortelor naturii, zeul ploii tlaloc, zeita
apelor, zeita porumbului, zeita fertilitatii, zeul bauturii nationale-pulque. Zeul florilor, placerilor,
cantecelor, dansului. Divinitatea suprema era patronul poporului - huitzilopochtli, soarele care in
fiecare zi lupta contra noptii. Acest zeu se arata oamenilor sub forma pasarii colibri, mai era zeul
secetei, al abundentei. Aztecii admiteau existenta unui zeu creator - tonacatecutli, dupa ce a
creat 600 de zei a hotarat sa creeze impreuna cu ei pe om. L-au creat din pamant stropit cu
sange de la ceilalti zei. Apoi s-au creat soarele si luna, au urmat 4 ere, apoi a cincea ar fi trebuit
sa fie ultima, si sfarsitul lumii putea fi amanat daca se aduceau cat mai multe jertfe. Exista o
casta sacerdotala care era ft influenta, preotii erau pregatiti foarte riguros, inclusiv in domeniul
de razboi, manuirea armelor, asa cum ei indemnau poporul la participarea la razboiae
promitandu-le lumina raiului. Unii se puteau casatori dar altii traiau o viata ascetica, in timpul
ceremoniilor isi puneau funingine pe fata, brate si mainei, nu-si taiau parul, nu-l spalau si nu-l
pieptanau.

Elementul definitor al culturilor aztecat, incasa si maya era piramida, diferita de cea egipteana,
era doar o acumulare de bolovani, acoperita cu blocuri de piatra. Piramida crestea o data la 52
de ani, cand se adaugau pietre, templele aveau forma de piramida trunchiata, cu multe terase
unde treceau preotii in drum spre virful piramidei, capodopera sculpturala a culturii aztece a fost
piatra calendarului, in jurul careia este imaginea soarelui inconjurat de alte 4 sori (cele 4 ere)

Scrierea se realiza prin pictograme, aveau carti despre fenomenele ceresti, aveau poeti,
productiile lterare se transmiteau pe cale orala in scoli, legenda sorilor, marele poem
quetzalcoat. Poezie lirica despre frumosul naturii,

Incasii

Suprafata imperiului ocupa teritoriile de azi: columbia, ecuador, bolivia, peru, uruguay,
argentina, chile. Jaguarul era reprezentarea unei divinitatii. Cultura porumbului, lama era animal
domestic, au patruns pe platoul peruvian in 1200 e.n si in timp scurt au cucerit 500 de triburi,
suveranul purta numele de inca, de-a lungul istoriei acest popor a fost guvernat de 12 suverani.
Aveau un sistem de administrare eficient, legislatie sociala si justitie. Teritoriul era impartiti in 3
parti, pentru preoti, pentru suveran si pentru populatia colectiva. Nu existau sclavi, toate familiile
primeau un teren de lucru, iar daca aveau un baiat inca un teren, incasii aveau 4 ovine
domesticite, dar lama era principalul mijloc de transport al marfii. Toti erau obligatii sa
munceasca, statul oferea remuneratii, astfel nimeni nu ducea lipsuri, sau nu se imbogatea pe
seama altora, toti plateau impozite si taxe, nu puteau avansa pe scara sociala in schimb nici nu
mureau de foame. Statul acumula bogatii fantastice, iar omul de rand avea minimul necesar.
Dupa cucerirea unui popor stabileau tribut, le permiteau sa-si pastreze obiceiurile dar trebuiau
sa invete limba incasa si sa respecte divinitatile. Zeul soarelui. Incasi erau divizati ca popor in
guvernatori (nobilii), familia regala, oameni de rand, institutiile de justitie. Fiecare cetatean
trebuia sa serveasca statul, nu aveau voie la lux decat nobilii, fetele trebuiau sa fie caste pana
la 18 ani. Cele nemaritate erau plasate in case la lucru, sau ca concubine, prostitutia nu exista.
Nu exista egalitate sociala in fata legii.
Aveau masive constructii din piatra, din blocuri masive taiate, slefuite. Templul soarelui, lunii,
fulgerului, tunetului, etc. Casa fecioarelor soarelui unde traiau1500 de femei, cele mai frumoase
erau consacrate cultului soarelui, in general incasii au construit mari orase din piatra si chiar
machu pichu marele oras construit din piatra, cu terase, piete, temple si locuinte, sisteme de
irigare, bazine de colectare a apei de ploaie, imaginea perfecta a unui oras fortareata incas.

Spre diferenta de marile constructii, incasii traiau foarte simplu, alimentatia consta din fierturi de
fasole, porumb, cartofi. Carnea de lama. Copii purtau 2 planse de lemn la cap care ii alungeau
capul, cu scopul de a alunga demonii. La doi ani li se dadea un nume provizoriu, iar la 14 unul
definitv, al tatalui, unchiului sau al unui animal, fetele aveau nume de stele, plante sau pietre
semi pretioase. Fii de nobili studiau limba, religia, istoria, matematica, astronomia. Casatoria e
realiza cu o simpla unire a mainilor, confesiune, sacrificare unei lama, schimb de daruri intre
familii. Dupa moarte incasii credeau ca sufletul nu dispare, viata de dincolo o continua pe cea
de aici. Daca murea un inca (sef), atunci se tinea post o luna, imnuri, rugaciuni, erau sacrificate
cateva concubine si cativa servitori, apoi s-a inlocuit sacrificare cu lame.

Incasii erau printre cei mai religiosi, seful se considera fiul soarelui, exista cultul soarelui,
creatorul suprem a iesit din mare lac titicaca, s-a dus la tihuanaco unde a creat soarele, luna si
stelele, apoi oameni din piatra si lut. Cele mai adorate divinitati au fost: zeita pamantului si
fertilitatii, zeul ploilor si furtunilor, zeul soarelui. Adorau fulgerul, tunetul, curcubeul, corpurile
ceresti ca lacase ale spiritelor. Corpul sacerdotal era numeros, impartit in categorii, unii erau
numiti de inca, altii pe baza ereditara, marele preot era o ruda de a lui inca, nu se putea
casatori, veniturile le cheltuia pt saraci, vaduve si orfani, aveau institutia confesiunii, unde
oamenii se marturiseau, pacatosul primea penitente, facea baie purificatoare, dupa era mantuit.
Ca ofrande se aduceau frunze de coca, de tutun, mici placi de aur sau argint, fetusi de lama,
sangele victimei aducea viata, fertilitate, sanatate.

Nu aveau sistem de scriere, pictograme sau bani, erau buni in medicina, terapia ranilor,
fitoterapie, plombarea dintilor. Aveau ceva literatura poetica.

Maya

Peninsula Yucatan, guatemala, honduras, este o civilizatie mai veche decat aztecii sau incasii.
Au avut un sistem dezvoltat de scriere, totusi acestia nu au lasat informatii, ceea ce avem sunt
de la cronicarii spanioli din sec xvi, diego de landa.

Evolutia: 1 faza de formare preistorica 1500 i.e.n-317 e.n maya construiesc temple, piramide,
scrierea hieroglifica, calendarul,

2 epoca clasica 317 e.n arta, arhitectura face progrese, 593-889 stiinta si arta ating apogeul,
spre sfarsitul perioadei clasice centrele religioase sunt parasite, din cauza insuficientei agricole,
apoi incepe epoca influentei mexicane 925-1200, apar alte fortificatii, din 1441 decade si arta, in
viata publica religia nu ocupa un rol important, marile centre religioase se transforma in centre
militare, in urma unor atacuri orasul mayapan este distrus, 1461, slabit de razboaie interne si
ruinat de calamitati naturale, foame si epidemii, statul maya dispare definitiv, cand spaniolii
cuceresc guatemala 1525 si yucatan 1541. Mayasii n-au avut asa organizare politica sau
administrativa asemeni aztecilor sau incasilor, nicio capitala sau centru politic, organizarea pare
a fi asemanatoare oraselor grecesti conduse de un preot. Nu exista aparat militar, religia era
mult apreciata, aristrocratia ereditara efectuau controlul, plata impozitelor, judecau crimele,
clerul adiminstra templele si studiile, poporul suporta tot greul, seful poporului avea putere
practic nelimitata, sclavii.

Cultivau porumb, fasole, dovlecei, rosii, cartofi, salata, pepene galben, condimente, bumbacul,
canepa, arborele de paine. Erau inclinati spre comert, bumbac, sare, peste, cacao, vanilie,
pietre semipretioase, sclavi, miere, scoici, oua de broasca testoasa. Drept moneda de schimb
erau semintele de cacao. Au fost un popor marinar, practicau navigatia pentru comert, insa nu
mai departe de a zari tarmul, insulele apropiate.

Viata mayasilor era dominata de superstitii, credinte, ritualuri, inainte de nastere femeia se
ducea in pelerinaj la zeita graviditatii in sanctuar, atunci se fixa data si ora nasterii pentru a
determina ceremoniile pe parcursul vietii. Copilul era supus imediat deformarii craniului,
strabismului, arcuirii picioarelor, perforarea lobului urechii, buzei inferioare, septului nazal.
Pozitia femeii nu era foarte umila, nu avea dreptul de proprietate, sau de a fi in incinta templelor,
dar putea lua parte la treburile comunitatii si in caz de adulter era doar repudiata. Se temeau de
moarte pentru ca considerau ca mortul era luat de diavol, mortului i se umplea gura cu faina de
porumb ca sa nu fie nemancat pe lumea cealalta, era ingropat langa casa si casa unui decedat
era parasita definitv. Nobilii erau incinerati, cenusa era ingropata impreuna cu obiecte pretioase
iar deasupra se construia un templu.

Incepand cu secolul iv e.n religia evolueaza de la sacrificii si ofrande, potrivit credintelor

populare inaintea existentei lumii au existat alte lumi, creatorul lumii zeul hunab a creat primii
oameni din porumb, divinitatea suprema la maya era itzamna zeul cerului, zilei, noptii, altii zei,
13 zei ai lumii de sus, 9 ai lumii de jos.

Religia maya avea un caracter dualist, viata lumii si soarta omului sunt decise de lupta continua
dintre bine si rau, nemurirea sufletului, existenta unei eterne lumi de dincolo. Ceremoniile erau
foarte importante precedate de post si abstinenta, pentru purificarea spirituala, preotii isi
manjeau fata cu sangele victimelor.

Poporul maya este unicul popor care a creat un sistem de scriere, sistem de numarare, inclusiv
cu 0, inca in sec iv-ii i.e.n, aveau 3 calendare unul pt stabilirea datelor de interes religios, altul
cronologic, altul pur laic, anul era impartit in 18 luni a cate 20 de zile, apoi in 765 e.n au corectat
calendarul, fiind mai precis decat cel al europenilor, iulian si gregorian.

Cunosteau bine astronomia si au obtinut rezultate mult mai mari decat orice alt popor. In
arhitectura i-a intrecut pe incasi, prin simt artisitc, in sculptura maya omul este mai des
reprezentat decat divinitatile, ceramica, vasele, inteceau ceramistii romani, pictura murala era
executa in fresca, cea mai veche dateaza din sec vi e.n , din scoarta unui arbore elaborau
hartie, carti, vesminte. O carte foarte apreciata popol vuh s-a transmis pana in zilele noastre,
scrisa in sec al xvi dupa ce timp de secole a fost transmisa pe cale orala, despre facerea lumii si
crearea omului, despre aventurile unor semizei, istoria tribului pana la cucerirea de catre
spanioli.