MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII

MOLDOVA

ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE”

VICTOR MÎRZAC BORIS GLAVAN

CANALE TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI

(CLASIFICARE ŞI CARACTERIZARE GENERALĂ)

CHIŞINĂU - 2017
 CZU 343.98
M 94

Această lucrare este recomandată spre publicare de catedra

„Activitate specială de investigaţii şi securitate informaţională” a
Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova.
Lucrarea este adresată studenţilor Facultăţii Securitate civilă şi
ordine publică, masteranzilor Facultăţii drept, ofiţerilor de
investigaţii, precum şi tuturor celor interesaţi în domeniul activităţii
particulare de detectiv şi pază.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Mîrzac, Victor; Glavan, Boris,

Canale tehnice de scurgere a informaţiei (clasificare şi
caracterizare generală)/ Victor Mîrzac, Boris Glavan; Acad.
„Ştefan cel Mare”, 2017. 56 p.

ISBN 978-9975-121-05-7

2
 CUPRINS

Cuvânt înainte..................................................................5
I. Caracterizare generală a canalelor tehnice de
scurgere a informaţiei.............................................7
II. Clasificarea şi caracteristica canalelor tehnice de scurgere
a informaţiei prelucrate de mijloacele tehnice de
primire, prelucrare, păstrare şi transmitere a
informaţiei (MTPI)..................................................10
2.1. Canale electromagnetice de scurgere a
informaţiei……………………………………….14
2.2. Canale electrice de scurgere a informaţiei..........16
2.3. Canale parametrice de scurgere a informaţiei.....21
2.4. Canale vibratoare de scurgere a informaţiei.......23
III. Clasificarea şi caracteristica canalelor tehnice de scurgere
a informaţiei sonore.................................................25
3.1. Canale tehnice aeriene de scurgere a informaţiei.........30
3.2. Canale tehnice vibratoare de scurgere a informaţiei....35
3.3. Canale tehnice electroacustice de scurgere a
informaţiei................................................................37
3.4.Canalul tehnic optico-electronic de scurgere a
informaţiei................................................................40

3
3.5.Canalele tehnice parametrice de scurgere a
informaţiei..............................................................41

IV. Clasificarea şi caracteristica canalelor tehnice de scurgere

a informaţiei transmise prin canalele de
comunicaţie............................................................45
4.1.Canalul electromagnetic de captare a informaţiei.......46
4.2. Canalul electric de captare a informaţiei....................47
4.3. Canalul de inducţie de captare a informaţiei..............48

V. Clasificarea şi caracteristica metodelor de supraveghere

şi documentare clandestină cu mijloace foto-
video........................................................................50
5.1 Supravegherea obiectelor..............................................50
5.2 Înregistrarea foto-video a obiectelor.............................53

4
 Cuvânt înainte

Evoluţia actuala a omenirii determina o diversificare a

nevoilor de cunoaştere şi de informare. Practic, nu exista
domeniu de activitate, care să nu necesite o documentare
informaţională, din ce în ce mai amplă şi mai diversificată.
Informatia este un bun foarte important nu doar pentru
stat ci şi pentru o persoană fizică sau juridică şi, în consecinţă,
necesită o protecţie adecvată, pentru a asigura continuitate, a
minimiza posibile daune şi a maximiza beneficiile şi
oportunitatile de afaceri. Securitatea informaţiei protejează
informaţia de o gama larga de ameninţări. În acest context,
securitatea informaţiei este caracterizată ca fiind cea care
asigura şi menţine următoarele:
 confidenţialitatea: asigurarea faptului că
informaţia este accesibilă doar persoanelor
autorizate;
 integritatea păstrarea acurateţei şi
completitudinii informaţiei precum şi a
metodelor de procesare;
 disponibilitatea: asigurarea faptului ca
utilizatorii autorizaţi au acces la informaţie şi la
resursele asociate atunci când este necesar.
Securitatea informaţiei este obţinută prin implementarea
unui set adecvat de politici, practici, proceduri, structuri
organizaţionale şi funcţii hardware şi software. Aceste
elemente trebuie implementate în măsura în care se asigură

5
atingerea obiectivelor specifice de securitate. Este important
ca fiecare organizaţie de stat ori privată să poată sa-şi
identifice propriile cerinţe de securitate. Pentru aceasta ea
trebuie sa facă apel la trei surse principale:
 evaluarea riscurilor: se identifică ameninţările
asupra resurselor, se evaluează vulnerabilitatea la
aceste ameninţări şi probabilitatea de producere a
lor şi se estimează impactul potenţial;
 legislaţia existentă pe care o organizaţie trebuie
sa o respecte;
 analiza securităţii: setul specific de principii,
obiective şi cerinţe pentru procesarea informaţiei,
pe care organizaţia le dezvoltă pentru a-şi susţine
activităţile.
Orice măsură de securitate a informaţiei corespunde
unui anumit nivel de siguranţă însă, neevaluarea tuturor
riscurilor şi nerealizarea măsurilor de protecţie
corespunzătoare va afecta cu siguranţă mai devreme sau mai
târziu confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea. Prin
urmare, când vorbim de securitatea informaţiei, este bine să fie
luate în calcul toate ameninţările asupra resurselor, inclusiv
oportunităţile, căile de care s-ar folosi o persoană cointeresată
pentru a accesa informaţia ce se doreşte să rămână integră,
confidenţială şi disponibilă doar unui cerc limitat de persoane.
În continuare într-o formă accesibilă ne vom opri la
caracteristica canalelor tehnice de scurgere a informaţiei
prelucrate de mijloace tehnice, transmise prin canalele de
comunicaţie precum şi a informaţiei acustice. Sunt abordate şi
metodele de supraveghere şi înregistrare a obiectelor.

6
 I. CARACTERIZARE GENERALĂ A CANALELOR
TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI

Prin canal tehnic de scurgere a informaţiei

(CTSI) se înţelege totalitatea formată din obiectul
investigării, mijloacele tehnice de investigare, cu ajutorul
cărora este obţinută informaţia despre acest obiect şi mediul
fizic prin care este răspândit semnalul informatic (Fig.1). În
esenţă, prin CTSI înţelegem metoda de obţinere cu ajutorul
mijloacelor tehnice a informaţiei confidenţiale despre un
anumit obiect. Prin informaţie confidenţială, de obicei,
înţelegem date sau cumul de date despre obiectul de
investigare, indiferent de forma de prezentare a acestora.

Fig.1 Schema canalului tehnic de scurgere a

informaţiei

7
 Printre multiplii purtători materiali de informaţii se
regăsesc şi semnalele, care potrivit naturii lor fizice, pot fi
electrice, electromagnetice, sonore, etc. Cu alte cuvinte
semnalele, de obicei, sunt oscilaţii electromagnetice,
mecanice şi alte tipuri, iar informaţiile se conţin în
caracteristicile lor schimbătoare.
În funcţie de natura lor semnalele sunt propagate
în anumite medii fizice. În general, mediul de răspândire a
semnalelor poate fi gazos (aer), lichid (apa) şi solid, de
exemplu: spaţiul aerian, construcţiile clădirilor, liniile de
conexiuni şi elementele ce conduc curentul electric, solul
(pământul), etc.
Mijloacele tehnice de obţinere a informaţiei
servesc pentru recepţia şi măsurarea semnalelor. În
continuare vor fi prezentate mijloacele tehnice de obţinere a
informaţiei, folosite pentru captarea informaţiei acustice
prelucrate de mijloacele tehnice, precum şi, mijloacele de
supraveghere clandestină foto-video.
Condiţional canalele tehnice de scurgere a
informaţiei pot fi clasificate în patru categorii (Fig.2):
 Canale de scurgere a informaţiei prelucrate de
mijloacele tehnice de primire, prelucrare,
păstrare şi transmitere a informaţiei
(MTPI);
 Canale de scurgere a informaţiei sonore;
 Canale de scurgere a informaţiei transmise prin
liniile de comunicaţie;
 Canale de scurgere a informaţiei vizuale.

8
 CANALE TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI

CANALE TEHNICE DE SCURGERE CANALE TEHNICE DE CANALE TEHNICE DE SCURGERE CANALE TEHNICE DE
A INFORMAŢIEI PRELUCRATĂ DE SCURGERE A A INFORMAŢIEI TRANSMISE SCURGERE A
MTPI INFORMAŢIEI SONORE PRIN CANALELE DE INFORMAŢIEI
COMUNICAŢIE VIZUALE

ELECTRICE AERIENE ELECTRICE SUPRAVEGHEREA

OBIECTULUI

ELECTROMAGNETIC ELECTROACUSTICE ELECTROMAGNETICE ÎNREGISTRAREA

E FOTO/VIDEO A
OBIECTULUI

VIBROACUSTICE VIBROACUSTICE DE INDUCŢIE ÎNREGISTRAREA

FOTO/VIDEO A
DOCUMENTELOR

PARAMETRICE PARAMETRICE

OPTICO-
ELECTRICE
(LASER)

Fig.2. Clasificarea canalelor de scurgere a

informaţiei

9
 II. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA CANALELOR
TEHNICE DE SCURGERE A INFORMAŢIEI PRELUCRATE
DE MTPI

Prin mijloacele tehnice de primire, prelucrare, păstrare

şi transmitere a informaţiei (MTPI) înţelegem mijloacele
tehnice care nemijlocit prelucrează informaţia. Din această
categorie de mijloace tehnice fac parte: tehnica electronică
de calcul, sisteme de operare, sisteme de comandă operativă
şi amplificare a vocii, echipamente de înregistrare audio etc.
La identificarea canalelor tehnice de scurgere a
informaţiei MTPI trebuie privite ca un sistem format din
echipamente de bază (fixe), dispozitive periferice, conectori
(set de fire şi cabluri, situate între elementele individuale şi
MTPI), dispozitivele de distribuire şi de comutare, sistemele
de alimentare, sistemele de împământare.
Mijloacele tehnice separate sau grupul de mijloace
tehnice destinate pentru prelucrarea informaţiilor
confidenţiale, precum şi încăperile în care se regăsesc
acestea constituie obiectul MTPI. Sub noţiunea de obiect
MTPI se înscriu, de asemenea, încăperile desemnate pentru
desfăşurarea întrunirilor cu caracter închis.
Împreună cu MTPI în interiorul încăperilor se regăsesc
echipamente şi sisteme care nu sunt direct implicate în

10
prelucrarea informaţiilor confidenţiale, dar pot fi utilizate
împreună cu MTPI şi se pot afla în zona câmpului
electromagnetic generat de acestea. Astfel de echipamente şi
sisteme tehnice sunt numite mijloace şi sisteme tehnice
auxiliare (MSTA). Acestea includ: mijloacele tehnice de
comunicaţie, sisteme de securitate antiefracţie şi
antiincendiu, reţeaua electrică, reţeaua radio, mijloace
tehnice electrocasnice etc.
În calitate de canal de scurgere a informaţiei un interes
sporit îl reprezintă MSTA, care au ieşire şi în afara limitelor
zonei controlate (ZC), adică zona în care este interzisă
prezenţa persoanelor sau mijloacelor de transport fără
permis de acces permanent sau temporar.
Pe lângă liniile de legătură între MTPI şi MSTA, mai
există o categorie separată de conductoare care de asemenea
traversează zona controlată şi ies în afara limitelor acesteia,
la acestea atribuindu-se fire şi cabluri adiţionale, conductele
metalice ale sistemelor de încălzire, sistemul de alimentare
cu apă, sistemul de canalizare, alte conductoare din metal.
Astfel de fire, cabluri şi elemente conductoare se numesc
conductoare străine.
În funcţie de natura fizică de apariţie a semnalelor
informaţionale, precum şi natura mediului de răspândire a

11
lor, modurile de interceptare, canale tehnice de scurgere a
informaţiei prelucrate de MTPI pot fi împărţite în:
 Electrice;
 Electromagnetice;
 Parametrice;
 Vibroacustice (vezi Fig.3 şi Fig.4).

Fig.3 Tipurile canalelor tehnice de scurgere a

informaţiei prelucrate de MTPI

12
 CANALE TEHNICE DE SCURGERE A
INFORMAŢIEI PRELUCRATE DE MTPI

ELECTROMAGNETICE ELECTRICE

RECEPŢIA RADIAŢIILOR RECEPŢIA INDUCŢIILOR

ELECTROMAGNETICE ALE ELECTROMAGNETICE ALE MTPI
ELEMENTELOR MTPI DIN LINIILE DE CONEXIUNE ALE
MSTA ŞI ALTE CONDUCTOARE
AUXILIARE CE TRAVERSEAZĂ
HOTARUL ZONEI CONTROLATE

RECEPŢIA RADIAŢIILOR RECEPŢIA SEMNALULUI

ELECTROMAGNETICE PE INFORMAŢIONAL DIN
FRECVENŢELE GFÎ ALE CIRCUITUL DE ALIMENTARE
MTPI ŞI MSTA ELECTRICĂ AL MTPI

RECEPŢIA RADIAŢIILOR RECEPŢIA SEMNALULUI

ELECTROMAGNETICE PE INFORMAŢIONAL DIN
FRECVENŢELE GFJ ALE CIRCUITUL DE ÎMPĂMÂNTARE
MTPI ŞI MSTA AL MTPI

RECEPŢIA FRECVENŢELOR
RADIO EMISE DE INSTALAŢIILE
SPION MONTATE ÎN MTPI

PARAMETRICE VIBROACUSTICE

RECEPŢIA INFORMAŢIEI PRIN RECEPŢIA SEMNALULUI

IRADIEREA RADIO A MTPI INFORMAŢIONAL CU
DISPOZITIVE DE DETECTARE A
VIBRAŢIILOR

Fig.4 Clasificarea canalelor tehnice de scurgere a

informaţiei prelucrate de MTPI
13
 2.1. Canale electromagnetice de scurgere a
informaţiei

Canalele electromagnetice de scurgere a informaţiei

apar din cauza emisiilor electromagnetice reziduale
(necontrolate) ale MTPI, în special fiind vorba despre:
• radiaţiile electromagnetice ale
elementelor MTPI;
• radiaţiile pe frecvenţele de lucru a
generatoarelor de frecvenţă înaltă ale MTPI şi
MSTA;
• radiaţiile pe frecvenţele de auto-excitaţie
a amplificatoarelor de frecventă joasă ale MTPI şi
MSTA.
Radiaţia electromagnetică ale elementelor MTPI. În
MTPI informaţiile sunt transportate de curentul electric ai
cărui parametri (curent, tensiune, frecvenţă şi fază) sunt
modificaţi potrivit legii semnalului informaţional. La
trecerea curentului electric prin elementele MTPII din jurul
acestora (în mediul înconjurător) apar câmpuri electrice şi
magnetice. Din această perspectivă elementele MTPI pot fi
considerate ca emiţătoare a câmpului electromagnetic,
modulat în funcţie de semnalul informaţional.
Radiaţiile pe frecvenţele de lucru a generatoarelor
de frecvenţă înaltă ale MTPI. În componenţa MTPI şi
MSTA se pot regăsi diferite tipuri de generatoare de
frecvenţă înaltă (generator oscilator, generator de frecvenţă,
generator de ştergere şi de înregistrare ale magnetofoanelor,

14
heterodina aparatelor de radio şi televiziune, generatorul
echipamentului de măsurare, etc.).
Din cauza influenţelor externe a semnalului de
informaţie (de exemplu, vibraţii electromagnetice) în
elementele generatoarelor de înaltă frecvenţă se induce
semnale electrice. Semnalele electrice induse pot provoca
modularea neintenţionată a oscilaţiilor de înaltă frecvenţă a
propriilor generatoare. Aceste oscilaţii modulate sunt radiate
în spaţiu.
Radiaţiile pe frecvenţele de auto-excitaţie a
amplificatoarelor de frecventă joasă ale MTPI. Auto-
excitaţia amplificatoarelor de frecvenţă joasă ale MTPI
(cum ar fi amplificatoarele audio ale magnitofoanelor,
sistemelor de amplificare a vocii) este posibilă datorită
feedbackului aleator, ce conduce la transferul din regimul de
amplificare în regimul de autogenerare a semnalelor.
Frecvenţa de excitaţie se află în limitele frecvenţelor
elementelor neliniare a amplificatoarelor de frecvenţă joasă.
Auto-excitaţia poate fi observată atunci când amplificatorul
de frecvenţă joasă este suprasolicitat. Auto-amorsarea apare
atunci când transferul UNTCH în modul non-liniară, adică
modul de suprasarcină.
Interceptarea radiaţiilor electromagnetice reziduale ale
MTPI este asigurată de mijloacele tehnice radio,
radioreceptoare speciale, instalate în afara zonei de control.
Zona în care este posibil de a intercepta (folosind
receptoare speciale) radiaţiile reziduale propagate de MTPI
cu posibilitatea de decriptare ulterioară a informaţiilor
conţinute în acestea (adică, zona în care raportul
15
informaţiile relevante/interferenţe de semnal depăşeşte
valoarea normalizată) este numită zona periculoasă.
Schema canalelor electromagnetice de scurgere a
informaţiei este prezentată în Fig.5.

Fig.5. Recepţia radiaţiilor electromagnetice reziduale emise de

MTPI

2.2. Canale electrice de scurgere a informaţiei

Cauzele apariţiei canalelor electrice de scurgere a

informaţiei pot fi:
• inducţia radiaţiilor electromagnetice (RE)
ale MTPI pe liniile de conexiune ale MSTA şi alte

16
 conductoare auxiliare ce traversează hotarul zonei
controlate;
• inducţia semnalelor informaţionale în
circuitele de alimentare electrice ale MTPI;
• inducţia semnalelor informaţionale în
circuitul de împământare al MTPI;
Inducţia radiaţiilor electromagnetice ale MTPI
apare atunci când elementele MTPI iradiază semnalul
informaţional. Nivelul semnalelor induse depinde în mare
parte de puterea semnalului emis, distanţa dintre
conductoare, precum şi lungimea paralelă a firelor MTPI şi
MSTA.
Spaţiul din jurul MTPI, în limitele căruia este indus
semnalul informaţional asupra antenelor aleatorii peste
nivelul limită admis se numeşte zonă periculoasă.
Antene aleatoare pot fi circuitele MSTA sau
conductoare străine, având proprietăţile să primească
radiaţiile electromagnetice reziduale.
Antene aleatoare pot fi de două tipuri: concentrate şi
distribuite. Antenele aleatoare concentrate reprezintă
mijloace tehnice compacte , spre ex. aparatul de telefon,
dispozitivul de amplificare a vocii etc. La categoria
antenelor aleatoare distribuite se atribuie antenele
ocazionale cu diferiţi parametri: cabluri, ţevi metalice şi alte
conductoare de comunicare.
Inducţia semnalelor informaţionale în circuitele de
alimentare electrice ale MTPI poate avea loc în cazul în
care există legătura magnetică între transformatorul
amplificator de ieşire (de exemplu, amplificator de frecvenţă
17
joasă (AFJ)) şi transformatorul de redresare. În plus,
intensităţile semnalelor amplificate de informaţii se unesc
prin sursa de alimentare, generând pe rezistenţa internă
căderi de tensiune, care, fiind insuficient compensate în
filtrul dispozitivului de redresare poate fi detectat în linia de
alimentare cu energie electrică.
Semnalul informaţional poate pătrunde în liniile de
alimentare cu energie electrică în rezultatul faptului că
valoarea medie a curentului absorbit în cascadele terminale
de amplificare, într-o măsură mai mare sau mai mică,
depinde de amplitudinea semnalului informaţional, ceea ce
creează căderi de tensiune neuniforme în circuitul de
redresare şi conduce la schimbarea consumului de curent
conform legii de modificare a semnalului informaţional.
Inducţia semnalelor informaţionale în circuitul de
împământare al MTPI. Pe lângă conductoarele de
împământare a MTPI, legătura galvanică cu pământul poate
avea diferite conductoare, care ies în afara limitelor zonei
de control. Acestea includ conductorul neutru a reţelei de
alimentare, ecranul cablurilor de conexiuni, sistemul de
conducte metalice pentru încălzire şi alimentare cu apă,
plasa de armătură din betonul armat etc. Toate aceste
conductoare împreună formează sistemul ramificat de
împământare, asupra căruia poate fi indus semnalul
informaţional. În plus, în terenul din jurul dispozitivului de
împământare apare un câmp electromagnetic, care, de
asemenea, este o sursă de informaţii.
Interceptarea semnalelor informaţionale pe canalele
electrice de scurgere a informaţiei este posibilă prin
18
conectarea directa la liniile de conexiune a MSTA şi
conductoarele aleatorii ce traversează încăperile în care sunt
instalate MTPI. În aceste scopuri sunt folosite dispozitive
tehnice de spionaj, precum şi echipamente speciale de
măsurare a semnalelor electrice.
Schemele canalelor electrice de scurgere a informaţiei
este prezentată în Fig.6 şi 7.

Fig.6 Captarea semnalelor informaţionale din liniile

de conexiuni ale MSTA şi alte conductoare adiţionale

19
 Fig.7 Captarea semnalelor informaţionale din
reţeaua electrică şi de împământare

Culegerea de informaţii cu folosirea dispozitivelor

tehnice operative. În ultimii ani, sunt tot mai frecvente
cazurile de culegere a informaţiei prelucrate de MTPI prin
metoda instalării în ele a dispozitivelor tehnice de recepţie a
informaţiei – echipamente spion.
Informaţia recepţionată cu ajutorul echipamentelor
spion este transmisă prin canalul radio, sau, mai întâi, este
imprimată pe un suport special şi mai apoi, la comandă,
este trimis la obiectul solicitant.
Schema canalului de scurgere a informaţiei cu folosirea
echipamentelor spion este prezentată în Fig.8.

20
 Fig.8 Captarea informaţiei prin metoda instalării în
MTPI a echipamentelor spion

2.3. Canale parametrice de scurgere a

informaţiei

Interceptarea informaţiei prelucrate de mijloacele

tehnice este posibilă şi prin metoda iradierii lor cu frecvenţe
înalte. La interacţiunea câmpului electromagnetic iradiat cu
elementele MTPI se produce reiradierea câmpului
electromagnetic.
În unele cazuri, această iradiere secundară este
modulată de semnalul informaţional. La captarea
informaţiei, în scopul excluderii influenţei reciproce dintre
semnalul iradiat şi cel reiradiat poate fi folosită decuplarea
21
lor temporară sau de frecvenţa. De exemplu, pentru
iradierea MTPI pot fi folosite semnale în formă de
impulsuri. În momentul reiradierii parametrii semnalului se
schimbă şi din aceste considerente acest canal de scurgere a
informaţiei de obicei este numit parametric. Pentru
captarea informaţiei pe acest canal sunt necesare
generatoare de înaltă frecvenţă speciale cu antene cu
diagrame îngust orientate şi receptoare radio speciale.
Schema de canal parametric de scurgere a informaţiei este
prezentată în Fig.9.

Fig.9 Interceptarea informaţiei prin metoda iradierii

cu frecvenţă înaltă a MTPI

22
 2.4. Canale vibratoare de scurgere a informaţiei

Pentru a descoperi ce se află într-un sistem

informatic, persoanele interesate au la dispoziţie o nouă
metodă diabolic de simplă, ce permite decodarea sunetelor
produse de echipamentele tehnice ce se află în încăperea
ţintă. De exemplu, o tastatură folosită pentru culegerea unui
text va produce sunete specifice fiecărei taste, iar sunetele
respective vor produce vibraţia geamurilor, pereţilor care la
rândul lor vor fi folosite pentru interceptare astfel încât
textul cules va fi descifrat.
Cercetătorii de la Berkley, Universitatea
California, au descoperit că o simplă înregistrare a sunetelor
produse de tastatură poate fi folosită pentru descifrarea
textului scris de utilizator, indiferent dacă este o parolă, o
scrisoare de dragoste sau un secret de stat.
Experţii în computere ai renumitei instituţii
academice au înregistrat timp de 10 minute sunetele produse
de o tastatură. Fişierul audio rezultat a fost introdus într-un
computer şi „decriptat” cu ajutorul unui software special.
Au fost recuperate cu exactitate 96% din caracterele scrise
de utilizator. Asta înseamnă că textul a putut fi dedus fără
nici o problemă, chiar dacă mai lipsea câte o literă la câteva
cuvinte.
23
 Cercetări asemănătoare au fost făcute de doi
experţi ai IBM: Rakesh Agrawal şi Dimitri Asonov. Aceştia
au reuşit sa descifreze 80% din text. În cazul IBM, studiul a
fost făcut în cazul unei singure persoane, care a utilizat
aceeaşi tastatură, cu ajutorul unui algoritm bazat pe un text
cunoscut şi a unei mostre de sunet corespunzătoare.
Spre deosebire de studiile IBM, programul de
decriptare folosit de cercetătorii de la Berkley descifrează
scrisul indiferent de stilul de tastare folosit de diverşi
utilizatori şi filtrează fără probleme zgomotele de fond din
încăpere. În calitate de echipament tehnic de interceptare în
acest caz poate servi un microfon direcţionat, aparate cu
laser care înregistrează sunetele dintr-o încăpere analizând
vibraţia ferestrelor, stetoscopul ce permite interceptarea
sunetelor de peste perete conectat la un echipament de
înregistrare.

24
 II. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
CANALELOR TEHNICE DE SCURGERE A
INFORMAŢIEI SONORE

Prin informaţie sonoră se înţelege acea informaţie

care este transportată de semnalele sonore. Atunci când
sursa de informaţii este vocea umană semnalul este numit
semnal vocal. Semnalul sonor reprezintă prin sine
perturbarea mediului elastic, soldată cu apariţia oscilaţiilor
acustice de diferite forme şi lungimi.
Sunetele sunt unde mecanice longitudinale care se
propagă în gaze, solide şi lichide şi au frecvenţa cuprinsă
între 16-20000Hz. Atunci când frecvenţa depăşeşte
20000Hz ele se numesc ultrasunete, iar sub 16 Hz,
infrasunete.
Oscilaţiile mecanice reprezintă propagarea unei
oscilaţii într-un mediu elastic. În general, oscilaţiile se pot
propaga transversal sau longitudinal. În ambele cazuri, are
loc doar transfer de energie de la un punct al mediului
elastic la vecinii săi, fără transfer de substanţă.
Sursele primare de vibraţii acustice sunt sistemele de
oscilaţii mecanice, ca de exemplu organul de vorbire uman,
iar sursele secundare – convertizoarele de diferite tipuri,
inclusiv cele electro-acustice. Ultimele reprezintă nişte
instalaţii tehnice destinate pentru convertirea oscilaţiilor
acustice în oscilaţii electrice şi invers. La ele se atribuie
piezoelementele, microfoanele, telefoanele, difuzoarele şi
alte dispozitive.

25
 Aşadar, o undă sonoră reprezintă o serie de compresii
şi de extensii alternative ale aerului. Fiecare moleculă
transferă energia moleculei vecine, dar după ce unda sonoră
a trecut, fiecare moleculă rămâne în poziţia sa iniţială.
Amplitudinea undei reprezintă depărtarea maximă pe
care o înregistrează punctele din mediul elastic faţă de
poziţia lor iniţială. Când amplitudinea undei sonore este mai
mare timpanul urechii percepe variaţii de presiune mai mari
şi sunetul este auzit mai puternic.
Frecvenţa unei unde sonore măsoară numărul de unde
care trec printr-un punct din mediu într-o secundă.
Lungime de undă este distanţa dintre două puncte
succesive unde a ajuns unda, egal depărtate de poziţia lor
iniţială.
Sunetul fundamental are frecvenţa egală cu frecvenţa
fundamentală a sursei (cea mai coborâtă dintre frecvenţele
proprii).
Armonica este sunetul care are frecvenţa egală cu un
multiplu întreg al frecvenţei fundamentale.
Potrivit compoziţiei spectrale, sunetele se pot clasifica
în:
- sunete simple (pure) - sunt produse de o oscilaţie
armonică (sinusoidală) şi au în spectrul acustic o singură
linie;
- sunete complexe (compuse) - sunt produse de
oscilaţii complexe şi conţin un număr de sunete simple.
Spectrul armonic respectiv este caracterizat de un număr de
linii, care corespund frecvenţei fundamentale şi armonicelor
respective.
26
 - zgomote - sunt un amestec de sunete de orice fel, fără
componente bine definite, produse de oscilaţii complexe,
caracterizate de un spectru de frecvenţe continuu, cel puţin
într-o anumită bandă.
Tonul este un semnal, produs de oscilaţii numit
Oscilaţia care apar în Legea sinusoidală. Complexul semnal
constă dintr-un spectru de componente armonice.
Semnalului vocal este un sunet acustic complex
cuprins în gama de frecvenţe de la 200... 300 Hz până la
4....6 kHz.
Viteza de propagare a unei unde este egala cu
produsul dintre lungimea de unda şi frecvenţa sa. Ea are
aceeaşi valoare pentru sunetele de orice frecvenţă în cazul
propagării sunetului în acelaşi mediu şi la aceeaşi
temperatură.
Viteza de propagare a sunetului în aer uscat la
temperatura de 0°C este de 331,6 m/sec. Daca temperatura
este mărită, viteza sunetului creşte; astfel, la 20°C, viteza
sunetului este 344 m/sec. Viteza sunetului în alte gaze
depinde doar de densitatea acestora. Daca moleculele sunt
grele, se mişcă mai greu, iar sunetul se propaga mai încet.
De aceea sunetul se propagă puţin mai repede în aer umed
decât în aer uscat, deoarece aerul umed conţine un număr
mai mare de molecule mai uşoare.
Viteza sunetului în cele mai multe gaze depinde de
căldura lor specifică. Sunetul se propagă de regulă, mult mai
repede în lichide şi solide decât în gaze. În lichide şi în
solide, densitatea are acelaşi efect ca în gaze: viteza este
invers proporţională cu rădăcina pătrată a densităţii. Viteza
27
variază direct proporţional cu rădăcina pătrată a modulului
de elasticitate Young.
Viteza sunetului în apa, de exemplu, este aproximativ
1525 m/sec la temperatura normală, dar creste foarte mult
când creste temperatura. Viteza sunetului în cupru este de
aproape 3353 m/sec la temperaturi normale şi scade odată
cu creşterea temperaturii (din cauza elasticităţii care scade);
în otel, care este mult mai elastic, sunetul se propaga cu o
viteza de aproape 4877 m/sec.. Înregistrarea
În funcţie de natura fizică a apariţiei semnalului
informaţional, mediul de răspândire a vibraţiilor acustice şi
modul lor de recepţionare se pot deosebi următoarele canale
tehnice de scurgere a informaţiei sonore:
 aeriene;
 vibratoare;
 electro-acustice;
 optoelectronice;
 parametrice (Fig.10).

28
 Canale tehnice de scurgere a informaţiei sonore
AERIENE
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor complexate cu instalaţii
portative de înregistrare audio
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor speciale direcţionate
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin canalul radio
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin reţeaua electrică
220 V
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin canalul optic
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin linia telefonică
Captarea semnalelor acustice cu
ajutorul microfoanelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin ţevile de
alimentare cu apă, ţevile sistemei de încălzire şi
canalizare etc.
ELECTROMAGNETICE
Captarea semnalelor acustice prin
MSTA ce posedă efectul de microfonie prin
conectarea lor la liniile de conexiuni
Captarea semnalelor acustice prin
MSTA aplicând metoda inducerii frecvenţei
înalte
Fig.10 Clasificarea canalelor tehnice de scurgere a
informaţiei sonore
VIBRATOARE
Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
stetoscoapelor electrice.
Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
stetoscoapelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin canalul radio.
Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
stetoscoapelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin canalul optic.
Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
stetoscoapelor conectate la instalaţii de
transmitere a informaţiei prin ţevile de
alimentare cu apă, ţevile sistemei de încălzire şi
canalizare etc.
PARAMETRICE
Captarea semnalelor acustice prin
recepţia şi detectarea impulsurilor
electromagnetice reziduale emise de MTPI
modulate de semnalul informaţional.
Captarea semnalelor acustice prin
iradierea cu frecvenţă înaltă a unor instalaţii
semiactive speciale
OPTOELECTRONICE
Captarea semnalelor acustice prin
zondarea laser a geamurilor
29
 3.1. Canale tehnice aeriene de scurgere a informaţiei

În canale tehnice aeriene de scurgere a informaţiei

mediul de răspândire a semnalelor acustice este aerul şi
pentru recepţionarea lor sunt folosite microfoane
miniaturale extrem de sensibile şi microfoane speciale
direcţionate. Diagramele canalelor tehnice aeriene de
scurgere a informaţiei sunt prezentate în Fig. 11 ....17.

Fig.11 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul

microfoanelor conectate la instalaţii de transmitere a
informaţiei prin canalul radio.

30
Fig. 12 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor
complexate cu instalaţii portative de înregistrare audio.

Fig.13 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor

direcţionate.

31
 Fig.14 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor
conectate la instalaţii de transmitere a informaţiei prin canalul optic.

Fig.15 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor

conectate la instalaţii de transmitere a informaţiei prin reţeaua electrică
220 V.

32
 Fig.16 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul microfoanelor
complexate cu instalaţii de conectare la linia telefonică şi care
transmit informaţia în funcţie de prezenţa semnalului de chemare
extern.

Minimicrofoanele sunt conectate cu dispozitive

portabile de înregistrare (casetofoane) sau cu
miniradioemiţătoare speciale.
Dispozitivele autonome, construcţia cărora îmbină un
minimicrofon şi un radioemiţător, poate fi numit dispozitiv
spion de recepţie a informaţiei sonore, sau mai simplu
microfon spion acustic.
Informaţia captată de microfonul spion poate fi
transmisă prin canalul radio, canal optic (în spectrul prin
unde infraroşii), prin liniile de legătura a MSTA, linii de
comunicare auxiliare (conducte de alimentare cu apă şi
canalizare, structuri metalice, etc.). Important este şi faptul
33
că pentru transmiterea informaţiei prin ţevile de comunicaţie
şi prin construcţiile metalice pot fi folosite nu doar
oscilaţiile electromagnetice dar şi vibraţiile mecanice
ultrasonore.
Recepţia informaţiei, transmise de instalaţiile spion, de
regulă, se efectuează cu dispozitive speciale de recepţie, ce
funcţionează în diapazonul de frecvenţă corespunzător. Cu
toate acestea, exista dispozitive spion, de la care poate fi
recepţionată informaţia cu dispozitive tehnice obişnuite cum
ar fi un simplu aparat de telefon. Astfel de dispozitive sunt
instalate fie direct în cutia telefonului ce se află în încăperea
supravegheată numit "telefon-observator" sau sunt
conectate la linia telefonică, de cele mai multe ori în priza
telefonică. O astfel de instalaţie tehnică uneşte un
minimicrofon şi un bloc de comutare special numit deseori
„ureche telefonică” (Ear Spy).
Unitatea de comutare uneşte microfonul cu linia
telefonică în momentul apelării printr-o schemă specială a
telefonului urmărit sau prin inducerea în linia telefonică a
unui semnal special codificat.
Folosirea dictofoanelor portative şi a instalaţiilor spion
implică pătrunderea în obiectul controlat (în încăpere).
Atunci când pătrunderea în încăpere nu reuşeşte captarea
vocii se va face cu ajutorul microfoanelor direcţionate.

34
 3.2. Canale tehnice vibratoare de scurgere a
informaţiei

În canalele tehnice vibratoare de scurgere a informaţiei

mediul de răspândire a oscilaţiilor acustice îl formează
construcţiile clădirilor, structuri (pereţi, plafoane, pardoseli),
ţevile de alimentare cu apă, de încălzire şi canalizare etc.
Pentru captarea oscilaţiilor acustice în acest caz sunt
folosite microfoane de contact (stetoscoape). Schemele
canalelor tehnice vibratoare de scurgere a informaţiei sunt
prezentate în Fig. 17 şi 18.

Fig.17 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul

stetoscopului electronic complexat cu instalaţii de
transmitere a informaţiei prin canalul radio.

35
 Fig.18 Captarea semnalelor acustice cu ajutorul
stetoscoapelor electronice conectate la amplificatoare
electronice

Microfoanele de contact conectate la amplificator

electronice se numesc stetoscoape electronice. Pe canalul
vibrator pot fi folosite, de asemenea, instalaţii spion. În
general pentru transmiterea informaţiei este folosit canalul
radio, astfel, aceste dispozitive sunt adesea numite
radiostetoscoape. De asemenea este posibil ca informaţia să
fie transmisă şi prin canalul optic apropiat diapazonului de
raze infraroşii sau prin canalul de unde ultrasonor.

36
 3.3. Canale tehnice electroacustice de scurgere a
informaţiei

Canale tehnice electroacustice de scurgere a informaţiei

apar din cauza transformărilor electro-acustice a semnalelor
acustice în cele electrice şi includ interceptarea vibraţiilor
acustice prin MSTA, ce produc efectul de „microfonie”
(Fig.19), precum şi prin inducerea semnalului de „înaltă
frecvenţă” (Fig.20)

Fig.19 Captarea semnalelor acustice prin MSTA ce

dispun de efectul microfoniei

37
Fig.20 Captarea semnalelor acustice prin MSTA aplicând
metoda inducerii frecvenţei înalte

Unele elemente ale MSTA, inclusiv transformatoare,

inductoare, droselele lămpilor fluorescente etc., au
proprietatea de aşi schimba parametrii (capacitatea electrică,
inductanţa, rezistenţa) sub influenţa câmpului acustic
generat de o sursă de vibraţii acustice. Modificarea
parametrilor duce fie la apariţia în aceste elemente a forţei
Electromotoare (FEM), ce se schimbă în funcţie de legea
acţiunii câmpului acustic informaţional, fie la modularea
curenţilor ce curg prin aceste elemente în funcţie de
semnalul informaţional.
În afară de elementele indicate MSTA pot conţine şi
traductoare electro-acustice. La această categorie de MSTA
38
pot fi atribuite unele detectoare de incendiu, amplificatoare
de voce etc. Efectul de transformare a oscilaţiilor acustice în
semnale electrice se numeşte efect de microfonie.
Interceptarea vibraţiilor acustice în acest canal de
scurgere de informaţii este realizată prin conectarea directa
la liniile de conectare a MSTA, cu „efect de microfonie”, a
unor amplificatoare ultrasensibile de frecvenţă joasă. De
exemplu, conectând aceste mijloace la liniile de legătură a
aparatului telefonic cu sonerie electromecanică, se poate
asculta conversaţiile menţinute în încăperea în care este
instalat acest aparat.
Canal tehnic de scurgere a informaţiei prin „inducerea
frecvenţei înalte” pot fi realizat prin introducerea
nesancţionată a unor curenţi de înaltă frecvenţă cu ajutorul
unui generator corespunzător în linia de conexiune a MSTA
şi în care se produce modularea semnalului de frecvenţă
înaltă în funcţie de semnalul informaţional. Semnalul
informaţional în aceste elemente ale MSTA apare ca rezultat
al conversiei semnalului acustic în cel electric. Deoarece
elemente MSTA neliniare sau parametrice, de obicei, nu
sunt compatibile pentru semnalul de frecvenţă foarte înaltă,
semnalul de frecvenţă înaltă modulat va fi reflectat de
acestea şi va fi răspândit pe linie în direcţia opusă sau iradiat
în spaţiu. Pentru recepţia semnalelor iradiate sau reflectate
de înaltă frecvenţă sunt folosite receptoare speciale cu
sensibilitate ridicată. Cel mai des astfel de canal de scurgere

39
a informaţiei este folosit pentru a intercepta conversaţiile ce
au loc în interior, prin telefon, dar care au ieşire dincolo de
zona controlată. Pentru a exclude impactul semnal de înaltă
frecvenţă asupra STA, pe linia care merge în această direcţie
se aplică filtre speciale de frecvenţă înaltă.

3.4.Canalul tehnic optico-electronic de scurgere a

informaţiei

Canalul tehnic optico-electronic de scurgere a

informaţiei este format prin iradierea cu fascicul laser
suprafeţelor reflectoare subţiri ce vibrează în câmpul acustic
(sticla ferestrei, tablouri, oglinzi, etc.). Radiaţia laser
reflectată este modulată în amplitudine şi fază (conform
legii de vibraţie a suprafeţei) şi este recepţionată de
receptorul optic (cu laser), în care semnalul este demodulat
şi astfel se obţine informaţia acustică (Fig.21). emiţătorul
laser şi receptorul pot fi amplasate în acelaşi loc sau în
locuri diferite.
Pentru a intercepta informaţia acustică prin intermediul
acestui canal sunt utilizate sisteme laser cu radar
sofisticate, uneori numite "microfoane laser". Acestea
funcţionează, de obicei, în diapazonul de unde apropiat celui
infraroşu.

40
 Fig.21 Captarea semnalelor acustice prin zondarea
cu laser a sticlei geamurilor

3.5. Canalele tehnice parametrice de scurgere a

informaţiei

Ca urmare a impactului câmpului acustic se

schimbă presiunea pe toate elementele generatoare de înaltă
frecvenţă a MSTA. Aceasta modifică (uşor) relativitatea
elementelor în schemă, a firelor în bobinele de inductanţă,
toroidale, etc., care poate duce la modificarea parametrilor
semnalului de înaltă frecvenţă, de exemplu, modularea
acestuia de semnalul informaţional. Prin urmare, acest
41
canal de scurgere de informaţii este numit parametric. Acest
lucru este posibil pentru că o mică schimbare în poziţia
relativă, ex. poziţia firelor în bobina de inductanţă (distanţa
dintre spire) duce la o schimbare în inductanţă şi, prin
urmare, se schimbă frecvenţa iradiată de generator, adică
modularea semnalului după frecvenţă. Sau impactul
câmpului acustic asupra condensatoarelor duce la o
schimbare în distanţa între plăci şi schimba astfel
capacitatea sa, care la rândul său, de asemenea, duce la
modularea după frecvenţă a semnalului de frecvenţă înaltă
al generatorului.
Cel mai frecvent se observă că semnalul informaţional
modulează parazitar radiaţiile generatoarelor de frecvenţă a
radioreceptoarelor şi televizoarelor ce se află în zonele
selectate şi dispun de condensatoare de capacitate variabilă
cu aer în calitate de dielectric. Oscilaţiile de frecvenţă înaltă
modulate de semnalul informaţional sunt răspândite în
spaţiu şi pot fi interceptate şi detectate folosind echipamente
speciale de spionaj (Fig.22).

42
 Fig.22 Captarea semnalelor acustice prin recepţia şi
detectarea radiaţiilor electromagnetice reziduale modulate
de semnalul informaţional

Canalul parametric de scurgere a informaţiei poate fi

realizat şi prin iradierea cu microunde a încăperii unde este
montată o instalaţie specială semiactivă şi care are elemente,
parametrii cărora se schimbă în funcţie de semnalul
informaţional acustic (Fig.23).
Atunci când încăperea în care este montată instalaţia
specială de spionaj şi este expusă la iradiere cu un semnal
puternic de înaltă frecvenţă, în respectiva instalaţie are loc
interacţiunea semnalului de frecvenţă înaltă cu semnalul
informaţional sonor şi în cele din urmă are loc reiradierea
semnalului de frecvenţă înaltă dar deja modulat conform

43
semnalului informaţional. Acest tip de instalaţie este uneori
numită semi-activ.
Pentru a capta informaţii pe acest canal sunt necesare
nu doar instalaţia semiactivă propriuzisă dar, mai e nevoie,
de un emiţător special cu iradiere direcţionată şi respectiv un
receptor special.

Fig.23 Captarea semnalelor acustice prin iradierea cu

frecvenţă înaltă a instalaţiilor speciale semiactive

44
 IV. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
CANALELOR TEHNICE DE CAPTARE A
INFORMAŢIEI TRANSMISE PRIN
CANALELE DE COMUNICARE

După prelucrarea informaţiei în MSTA aceasta poate fi

transmisă prin canalul de comunicaţie, de unde, de
asemenea, este posibilă captarea ei.
În prezent pentru transmiterea informaţiei sunt folosite
canalele HF, VHF şi UHF, radio relay, troposferic şi comic,
precum şi liniile de comunicare prin cablu şi fibră optică. În
funcţie de tipul canalului de comunicaţie canale tehnice de
captare a informaţiei pot fi împărţite în electromagnetice,
electrice şi de inducţie (Fig.24).
CANALE TEHNICE DE CAPTARE A INFORMAŢIEI
TRANSMISE PRIN CANALELE DE COMUNICAŢIE

Captarea informaţiei transmise Culegerea informaţiei transmise

prin canalul radio de prin liniile de comunicaţie prin
comunicaţie cablu

Electromagnetic Electric De inducţie

Captarea radiaţiilor electromagnetice Scoaterea informaţiei prin Scoaterea informaţiei fără
pe frecvenţa de emitere a sistemelor conectarea de contact la conectarea directă la liniile de
de comunicare liniile de comunicare comunicaţie

Fig.24 Clasificarea canalelor tehnice de captare a informaţiei

transmise prin canalele de comunicaţie

45
 4.1.Canalul electromagnetic de captare a
informaţiei

Radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă a

emiţătoarelor mijloacelor de comunicaţie, modulate după
semnalul informaţional pot fi interceptate prin mijloace
portabile de spionaj şi dacă este necesar să fie transmise la
centrul pentru decodare (Fig.25).
Acest canal de captare cel mai frecvent este folosit
pentru interceptarea comunicărilor telefonice purtate prin
radiotelefon, telefonie mobilă sau prin liniile de comunicare
prin satelit.

Fig.25 Captarea informaţiei transmise prin canalul radio

46
 4.2. Canalul electric de captare a informaţiei

Canalul electric de captare a informaţiei transmise prin

liniile de cablu, implică contactarea directă a aparatajului
special la cablul de comunicaţie (Fig.26).
Cel mai simplu mod de captare a informaţiei este
conectarea directă în paralel la liniile de comunicaţie, dar
acest fapt este detectat cu uşurinţă, deoarece ea conduce la o
schimbare în caracteristicile liniilor de comunicare din
cauza căderii de tensiune.
Prin urmare, conectarea aparatajului specializat la
liniile de comunicaţie se face printr-un adaptor care,
oarecum reduce căderile de tensiune, sau printr-un
dispozitiv special de compensare a căderilor de tensiune. În
acest ultim caz, aparatajul spion şi dispozitivul de
compensare a căderilor de tensiune sunt conectate în serie,
care complică detectarea de fapt conexiunii neautorizate la
acestea.
Modalitatea de contact este folosită în principal pentru
a scoate informaţii din cablul coaxial şi cablurile de
comunicare de frecvenţă joasă. Pentru cablurile, în interiorul
cărora este menţinută o anumită presiune a aerului, sunt
folosite instalaţii care împiedică scăderea acesteia, prin
urmare, se previne declanşarea sistemului de alarmă.
Canalul electric este cel mai frecvent folosit pentru a
intercepta convorbirile telefonice. Prin urmare informaţia
captată poate fi înregistrată direct cu un dictofon sau
transmisă prin canalul radio la centrul de stocare şi analiză a
informaţiei.
47
 Fig.26 Captarea informaţiei din cablul liniei de
comunicare

4.3. Canalul de inducţie de captare a informaţiei

Faptul conectării directe la liniile de comunicaţie va fi

detectat dacă cei interesaţi vor recurge la utilizarea
echipamentelor specializate de control a rezistenţei active şi
reactive şi a integrităţii liniilor de comunicaţie. Astfel
agenţiile de informaţii folosesc de cele mai multe ori canalul
de inducţie pentru captarea informaţiei şi care nu necesită
nici o legătură de contact pentru interceptare. Acest canal
48
foloseşte efectul de producere în jurul cablului a câmpului
electromagnetic la trecerea prin el a semnalului de
informaţii electric, care este captat de către senzori de
inducţie speciali (Fig.27). Senzorii inductivi sunt utilizaţi în
principal pentru captarea informaţiilor de înaltă frecvenţă.
Semnale de la senzori se amplifică, se efectuează separarea
canalelor după frecvenţă şi informaţiile se transmit pe
canale separate, se înregistrează pe un casetofon sau
semnalele de frecvenţă înaltă se înregistrează cu un
magnetofon special. Senzori inductivi moderni sunt în stare
să capteze informaţii din cabluri protejate nu doar cu
izolaţie, dar, de asemenea, cu armura dublă cu bandă de oţel
şi sârmă de oţel. Unele mijloace de captare a informaţiei
fără contact pot fi conectate la radioemiţătoare speciale
pentru retranslarea informaţiei la distanţă către un centru de
stocare şi prelucrare a informaţiei.

49
 V. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
METODELOR DE SUPRAVEGHERE ŞI
ÎNREGISTRARE CLANDESTINĂ FOTO-VIDEO

Împreună cu informaţiile prelucrate MTPI şi

informaţiile acustice un rol important îl are şi informaţia
vizuală, obţinută cu mijloace tehnice sub formă de imagini a
obiectelor şi documentelor.
În funcţie de natura informaţiilor şi destinaţia acestora
se pot deosebi următoarele metode de obţinere a lor
(Fig.27):
 supravegherea obiectelor;
 înregistrarea foto-video a obiectelor;
 înregistrarea foto-video a documentelor.

5.1 Supravegherea obiectelor

Supravegherea obiectului este organizată pe parcursul

unui anumit timp (în unele cazuri foarte lung). În funcţie de
condiţiile de observare şi de iluminare pentru a urmări
obiectul pot fi utilizate diferite mijloace tehnice. Pentru a
supraveghea ziua sunt aplicate dispozitive optice (lunete,
binocluri, telescoape, etc.), camerele de televiziune (sistem),
iar pentru supravegherea pe timp de noapte pot fi folosite
dispozitive de vedere pe timp de noapte, camerele de
televiziune, termovizoare (Fig.28). Pentru a monitoriza de la
distanţe mari sunt folosite mijloace cu distanţă focala mare,
iar pentru supravegherea la distanţe mici sunt folosite
50
camere video camuflate (Fig.29). Imaginile video obţinute
pot fi transmise la monitoare atât prin cablu cat şi prin
canalul radio.

Fig.27 Clasificarea metodelor de supraveghere şi

documentare clandestină a obiectelor

51
Fig.28 Supravegherea foto-video a obiectului de la distanţe
mari.

Fig.29 Supravegherea foto-video a obiectului de la distanţe

mici.
52
 5.2. Înregistrarea foto-video a obiectelor

Înregistrarea obiectelor se efectuează pentru

documentarea rezultatelor supravegherii şi examinarea
detaliată a obiectelor. Pentru înregistrarea obiectelor se
folosesc dispozitive foto-video. Aparatele de fotografiat sunt
folosite în special atunci când este nevoie să obţinem
imagini separate, când este nevoie să obţinem aspectul
exterior al unui obiect sau fotografia unei persoane.
Dispozitivele video sunt aplicate atunci când se cere
obţinerea unui proces dinamic, de exemplu ciclul tehnologic
sau acţiunile unui individ.
La înregistrarea obiectelor, ca şi la supravegherea lor
sunt folosite diferite dispozitive tehnice în funcţie de
condiţiile şi ora zilei.
Pentru înregistrarea obiectelor de la distanţe mari se
folosesc fotoaparate şi camere video cu distanţe focale mari
complexate după necesitate cu teleobiective şi telescoape.
Pentru înregistrarea obiectelor pe timpul zilei la
distanţe mici sunt folosite aparate de fotografiat de gabarite
mici şi minivideocamere complexate cu dispozitive de
înregistrare sau transmitere la distanţă a imaginilor prin
canalul radio.

53
 Înregistrarea obiectelor pe timp de noapte de obicei se
face de la distanţe mici. Pentru aceste scopuri, sunt folosite
aparate de fotografiat şi camere video portative, complexate
cu aparate de vedere pe timp de noapte, precum şi camere
camuflate cu sensibilitate ridicată, complexate cu
dispozitive de transmitere a informaţiilor prin canalul radio.

54
 BIBLIOGRAFIE

1. Андрианов В.И., Бородин В.А., Соколов А.В.”

Шпионские штучки “ и устройства для защиты
объектов и информации: Справ. пособие. - С- Пб.:
Лань, 1996. – 272 с.
2. Барсуков В.С., Марущенко В.В., Шигин В.А.
Интегральная безопасность: Информационно-
справочное пособие. - М.: РАО “Газпром”, 1994. –
170 с.
3. Брусницин Н.А. Открытость и шпионаж. – М.:
Воениздат, 1991.– 56 с.
4. Комплексные системы безопасности. Защита
информации. Телевизионное наблюдение.
Радиосвязь: Каталог. - М.: Девинкон, 1996.– 68 с.
5. Концепция информационной безопасности
Российской Федерации (проект): Препринт. / Под
ред. Д.С. Черешкина и В.А. Виртковского. – М.:
Институт системного анализа РАН, 1994.- 44 с.
6. Лунегов А.Н., Рыжов А.Л. Технические средства
и способы добывания и защиты информации. - М.:
ВНИИ “Стандарт”, 1993. – 95 с.
7. Мироничев С. Коммерческая разведка или
промышленный шпионаж в России и методы
борьбы с ним. – М.: Дружок, 1995. – 223 с.
8. Системы телевизионного наблюдения,
сигнализации и контроля доступа: Каталог. - М.:
АО “Солинг”, 1995. – 32 с.

55
9. Специальная техника. Системы безопасности и
защиты. Каталог. – М.: Ноулидж Экспресс, 1996. –
64 с.
10. Справочник по радиоэлектронным устройствам. В
2-х т./ Варламов Р.Г., Додик С.Д., Иванов-Циганов
А.И. и др. Под ред. Линде Д.П.- М.: Энергия, Т. 2,
1978. – 328 с.
11. Техника для милиции, полиции и служб
безопасности: Каталог.– М.: АООТ “Ново”, 1996.
–32 с.
12. Хорев А.А. Техническая защита информации:
учеб. пособие для студентов вузов. В 3 т. Том
Технические каналы утечки информации. - М.:
НПЦ «Аналитика», 2008. - 436 с.
13. Ярочкин В.И. Безопасность информационных
систем. – М.: Ось-89, 1996.– 320 с.
14. Ярочкин В.И. Предпринимательство и
безопасность. Ч. 1. Несанкционированный доступ
к источнику конфиденциальной информации. –
М.: Экспрессное бюро, 1994. – 64 с.

56