sd ty stats ete ECATERINA IONESCU deur im doute = fadurie : ¢ Semni > IS a Wag > WD > MD >My i348 eo 5 C52 AH, /3e'> C13 vetitla pane, e-s ANOMALTILE DENTARE a Carter” _ Universitard BUCURESTI - -2005-Editura Cartea Universitari Sir, Prof, lon Bogdan, nr.11 A, sector 1, Bucuresti Tel.: 021-211 O1 54; Fax: 021-211 58 47 ‘e-mail: office@carteauniversitara.ro, www. carteauniversitara.10 i Editurd acreditaté de Ministerul Fiducatiet si Cercetérii prin Consiliul National al Cercetdrii Stintifice din Inviiimantul Superior. ECATERINA [ONESCU ~ Medic primar — ortodontie si ODF — Medic primar — stomatologie general ~ Doctor in stiinte medicale ~ Conferentiar universitar — Universitatea de Medicina gi Farmacie “CAROL DAVILA” Bucuregti, Facultatea de Medicin& Dentaré Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale 2 Romaniei IONESCU, ECATERINA "Anomaliile dentare / Ecaterina lonescu ~ Bucuresti : Cartea Universitard, 2006 Bibliogr. ISBN 973-731-2503 616.3 Lucrare editaté cu sprijinul UNIUNII NATIONALE 2 ‘ASOCIATUILOR STOMATOLOGICE (UNAS) ISBN 973-731-250-3 “ fiicei mele, Mihaela Cristina* Prefata Dintele este cel mai reprezentativ organ uman. Derivat si - dezvoltat din ecto gi mezoderm dintele la om este unic in lumea animala prin existenta lui, forma, dimensiune, structur3 hy West iotel begs eb rperk ys MRK fa GE DE Biante. OOK | regiseste mai frecvent pe: maxilanil superior, raportul d€2/ Hal cazuisticii noastre find inferior indicelui de 4 / 1 al lut Hotz (1961) gi mai mare de 5 / 4 a lui Kovacs (1962). Sunt gi autori ca Grahnen (1956), Salzman (1970), care sustin c& nu exist diferenta intre cele dow’ maxilare. fn raport cu rasa si delimitarea geografich se pare ca anodontia este mai frecventd la populatia europeand, mai freeventi la albi decat fa negri (Dahlberg citat de Horowitz) Referitor la corelatia direct dintre’ prezenta anodontiei in dentitia temporara si cea permanenti, observatiile clinice au condus spre urmitoarele constatari: 1. dentitia permanent poate evolua normal, chiar daci dentifia temporara a fost afectati de reducerea numeric3,; 2. in dentitia permanent’ se poate repeta situatia de reducere numeric& existentd in dentitia temporaré; 3, In dentitia permanent pot apare elemente dentare tn plus, chiar dact in dentitia temporari acestea au fost in tainus (mai raf), ETIOPATOGENIA ANODONTIEI Conceptele ctiopatoyenice ale absentei congenitale a dintilor abordedzé 0 paleti foarte lari, plurifactoriala, care vine de departe din filogenezi, din teoriile evolutioniste si merge pana la factorii loco-regionali ¢i generali in care elementul palpabil este doar absenta unuia sau a mai multor ding. Simplist, fipsa dentar’ a unuia sau mai multor dinti este explicat’ fie prin absenta formarii mugurelui dentar, fie prin lipsa de dez- Voltare embrionara a unui mugure dentar, fie prin atrofia lui. Teoria proterogenetick sau teoria reductiei terminale (Bolk) - aduce argumente pentru explicared anodonfiilor reduse. Un prim raspuns la intrebarea cum dispare un dinte din formula dentara, 1 gdsim in lucrarile Tui Quinet (1964- 1966), care precizeaz& patru etape plauzibile in disparitia unui dinte : »a) trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie si reducerea dimensiunii obiect al disparitiei, ca 0 consecinfa a evolutiei filogenelice, b) labilitate volumetric’, morfologica si variabilitate de pozitie; ©) incorporare partial a dintelui in cauz&i de citre un dinte vecin, d) Incorporare total cu disparitia dintelui. jn viziunea lui Quinet, gradientul de caninizare foarte puternic este cel care acapareazi in detrimentul celui de incisivare, mai slab, dar avantajat de o cantitate micgorat de material embrionar, astfel of Fara urmatoare - disparitia- este asigurati de o diminuare ‘mai mare a cantitétii materialului embrionar si de 0 gi mai mare afirmare a gradientului cel mai putemic. Altiel spus, este vorba de un ‘material embrionar insuficient cantitativ $i deficitar calitativ: zestrea sa enzimatica nu este swlicienté pentru a asigura declangarea fenomenelor de inductie necesare formarii ~unui element , dentar..individualizat. Ipotezele pe care Quinet le-a supus discufiei creeazi posibilitatea explicdrii cu suficienté ugurinta a ageneziilor incisivilor laterali superiori, premolarilor Ui {tinuti intre doi gradienti puternici - caninizare gi molarizarey gi molarilor de minte prin asa-zisa epuizare distala. a yradientului de molarizare. Toate acestea pot fi inglobate in cadrul evolutiei generale a dentafiei umane, tntrum proces evolutiv, proterogenetic, care merge cert spre reducerea numerica. th acest_proces, de modificare filogenetica_a formulei dentare, sunt interesafi ultimii-dinfi din fiecare-grup,.tespectiv incisivul lateral, al doilea premolar, molarul de minte; exceptia acestei reguli este prezent& pe grupul incisiv inferior, unde Tipseste incisivul central. Faptul c&, in majoritatea -cazutilor, aceste manifestiri se localizeaz la nivelul anumitor dinfi araté & acestia prezinté o'labilitate crescutl, 20 Corelind datele, putem spune c& filogenia trebuie inclust Piri rezerve in cauzele diminuarii numdrului dentar. Sunter martorii continuarii fenomenelor de reducere a, maxilarelor la om, care in mod necesar, antreneazA ‘gi reducerea cantititii si vali formulei dentare, fenomen ilustrativ al permanentei adapt alimentatie. Acest proces de adaptare, logic nu se desfiiguar ritmic, egal, programat, realitatea clinicd aducind de altel ‘multiple exemple in care reducerea numirului dentar nu res reguli precise, clare. Teoriile ontogenetice — reprezint& suportul explicatiilor pentru anodontiile intinse si cele atipice. Conform ipotezeior ontogenetice, absenta dentari apare ori de cite ori cauze aofiune electiva pe formafiunile ectodermale actioneaza asupra embrionului in perioada de proliferare a mugurilor dentari din lama dentard, caz in care lipsa dinfilor este multipla, neselectiv distribuita, Factorii potentiali cauzatori ai anodontiilor au permis descrierea mecanismelor prin care acegtia actioneaz’, a) insuficienta, potentialului formativ al teritoviilor prezumtiv odontogene; este vorba de lipsa unui inductor primar, de 0 scddere a capacititii reactionalé a teritoriului prezumtiv, de modificare a reacfiei ariei embrionare sau de o lips de armonic, de corelare a acestora. Aceasta este valabil pentru factotii care intervin chiar de Ta inceputul sarcinii si au mod de actiune general sau indirect, b) insuficienta potentialului evolutiy al componentelor odontogene prin reducerea proceselor metabolice celulare sub nivelul de supraviefuire, care are ca rezultat-atrofia produsului dentar format partial. Astfel, fie céi mezodermul nu rispunde inductiei ectodermale gi papila dentara nu se formeazi iar ectodermul proliferat regreseazi, fie ci papila dentari se formeaz’ dar prin epuizare nu este capabilé si continue activitatea inductoare si se atrofiazA impreunA cu epiteliul proliferat, Toate acestea au la baz, in special, modificiri in asinteza acizilor nucleic, care poate fi chiar inhibati de ipsa de uigen, of situafile in care organismul in dezvottare sufers de lipsh de oxigen sunt multiple. Aceasti modalitate este atribuitd weston factori care actioneaz’ general, direct sau indirect, tn perionda organogenezei, yradul afectrii depinzind de ‘ntensitatea durata actiunii, «) distrugerea lamei dentare si a produselor ei - prin actine local gi direct® in a doua jumétate a sarcinii si la nastere (Gifili, forceps); @) distrugereagermenilor dentari formati si pail rmineralizai = prin actiume direct, localA sau loco-regionala in Wiafa extrauterind (procese supurative, traumatice, ‘tumorale sau iatrogene), in consecinti, 1m organogenez, aotioneazi ca factori sigur sau posibili euzatori ai anodontilor, ait factor: general, tat ¢ factor’ Ioeali, prin aceasta subtotelegind posibiftaten de acfiune generala sau local. ‘Amintim astfel ca factorii generali: ‘a. bolile infecto-comagivase ale mamei vparotidita urliand, rubeola), a ». bolile consitutionale; ©. deficiengele mutritionale din timpul sarcinil ~ fie prin carontele vitaminice, fle prin instalarea unui dezectiliors mineral, aL consunaul irational $i alnuziv de alcool san de tutun de aire gravid; "e, srumatisme intrauterine hipertonia uterin’}; factor’ teratogent (radiati, medicamente): he actul nasierit cu eventualele traumativme (FOrCePS atari de anoxie gi hipoxie). si ca factori locali: a. extracpli brutale ale dintilor temporari, interveni! ehirurgicule (despic&turi labio-maxito-palatine), tmaumarisie ~ Seernind distructia traumaticd sau gnucleerea germenilor dentari permanenti formati ; “(scarlatina, 2 uv. usteomielita uculd si subaculé a@ maxilaretor tn timpul formarii dintilor, cand se pot distruge mugurii former} dar necalcifiati sau expulza cei tn curs de mineralizare; in acelasi fel pot actiona procesele osteitice maxilare, . necroza imins& @ maxilarelor (poate apare in cursul bolilor eruptive) antreneazA pierderes une parti importante din ‘maxilar impreund cu mugurii dentari, «a tumari ale mexilarelor ~ pot dstruge maguril dentar prin invazie . procesele supureatve periapivale ale dinior temporani = pot, prin extinderea si severitatea lor, s& distrug’: mugurit subiacenti; f. iradierile loco-regionale in primit coi de viet ~ pentru neoplasme in reyiunea cervico-fucialé determing tulburari in dezvoltarea maxilarelor gi a dintilor, 1. despicdiurile lahio-maxilo-palatine ~ se Tasotese de anodontii pe zona despicaturii. ‘Teoria ereditara __Bazafi pe faptul ci anodontia fost constatatl la mai multi membri ai aceeiagifamili_ qi chiar fa mai rulte generat, ni? autor! atribuie un rol important, uneor! chiar exclusiv, eredititii in aparitia acestei anomali : Modul de transmitere al anodontie! s-a dovedit a fi autozomal dominant neregulat (in mod special pentru absenia incisivului lateral superior), dar nu se exclude si o transmitere recesiv autozomala ca gi mutatiile (Milcu). MANIFESTARI CLINICE Realitatea clinic arati ck anodontia se poate manifesta fie ca fenomen izolat, fie, de multe ori, ca expresia, uneori uunic&, mai mult sau mai putin evident, in cadrul unor boli si sindroame cu interesare organicd, polivalenta, comportand si afectiri bucale. Dintre toate formele clinice ale minusului in formula dentari, cel mai frecvent,-se intélnesc situatiile clinice care 23 Iintereseazi de preferinta ultimii dinti din serie si anume incisivii laterali superiori, premolarii secunzi, motarii de minte. Exceptia ticestei reguli este legaté de grupul incisivilor, deonrece reducerea numeric’ intereseaza ultimul dinte din acest grup, respectiv incisivul lateral, Goar la_maxilarul superior, le mandibulli aceasta afecteazi incisivul central, Pentra aceste anodontii nu exist Semne patognomonice de diagnostic. fn fata unei dentitii temporare sau mixte normale nu poti avea decit indicti de prezenti dentard. La copil, iagnosticul de anodonfie pentru dinfii_permanenti se face printr-un examen clinic atent si un examen radiologic complet ‘Examenul_clinic, in_functie de_varsti, conduce catre _digunosticul de anodonfie prin roarele.clement : ‘A— absenta dintilor permanenti la 0 varsti Ja care ar fi trebuit s& erupt; §- persistenta dintilor temporari mult peste termenul de permutare dentar’ ‘a tulburiri in procesul de eruptie al dintilor peonanenti existenti (intarziere, malpozitit); <7 4: = dismorfoze ale dinfilor permanenti existenti (modifi de volum gi formé sub’aspectul dintilor conici, nanici etc), Pentru a facilita intelegerea acestei anomalii, in scop didactic, am imparfit_anodontiile in dows: grupe si anurne: ‘s. anodontic.redus&cind:lipsesc 1-2 dinti de pe o hemiarcad’s, B. anodontie tntinsé ~ cfind.lipsesc mai mult de 2 dinti de peo hemi dintilor._ A. Anodontia redusi- Se refer’, aga cum am precizat, la absenta a 1-2 dinfi de pe un hemirnaxitar $i fateresenzi de'regult: molaril de sinte, Peisivit laterali superiori, ‘premolarii Il, incisivii centralt inferior, respectiv dintit supusi reducer filogenetice. 4 | _La examenal clinic se observa lipsa dintelui permanent la o varsti la care ar fi trebuit sa fie prezent pe arcade, s persienapredeeson ss tempor. Cand. persist dintele temporar, se face diagnostcul diferenial cu incluzia dintelui permanent prin examen eins (in incluzille joase se observ’ bombarea ctestel alveolare) si radiologic (mai ales in incluziile inate) om Cand lipseste dintele temporar, diagnosticul dif : n ,-diagnosticul difere trebuie facut atat ex incluzia cit si cu extractia dint! germane prin snare rin examen cre vient fcevext ih anodnte cess subi, de aspect coneav iets rezultati dupa extracfie, mai bine conformati. $i aici examennl raiologe exude o inte fab a 1. Anodontia de incisiv lateral supers fi Ai Annie superior poate fi —ou sau fara persistenta corespondentului temporar ; — cn spafiu total sau paral inchis prin migriri dents sau cu spain plistrat (fig.1)b) asimetrica acu incisivul lateral omolog normal sau nanic; ~ cu sau fara persistenta predecesorului temporar, ~ cu sau far spatiu plistrat. Roferitor la prezenta, in fapt, persstenta incisivulu lateral temporat, in eazul anodontilor de incisiv lateral trebuie preczee faptul ef acegtia eiman pe arcada cam pana tn juni! varstei de To 30 de ani, cind practic, se finalizeazé evolutid sistermului dentar si mare parte din procesele de cregiéte $f aezvoltare. Persistenta lor pe arcada este explicati de tnraietea procesului de rizalizs datorat absentei succesioniattfor, ‘i apneferea ler ta aceasta varst’ este pus pe seama accelerant ca urmare a lipsei stimulului functional. ‘For rea functiilor aparatului dento-maxilar opti procesul rezorbfiei in anodotti mane la niveluf planului de ocluzi ‘Aceleagi forte ins pot accelera pre temporati ramagi sub nivelul plamulut && situatia incisivului lateral tempo} dintilor definitivi pe avcadd, rm pierzind impactul functions. ‘Asadar, prezenta-incisivuliia este un element care complica, Corde ori la depistarea tardiva a anomaliei. ANSE VEdeOMETeS fate evident faptul co anodontia dei i determina tulburiri de ordin-estatieg importante, in functic de forma ch P 1. Aléturi_ de tulburirile fizio multe ort orienteazd pacentul CARE St consecutive - uneori de © gravitate: jasuficienti a arcadei alveolare superi@att: javersi fiontalé. Acestea altereaz gi al veegifictri faciale caracteristice ce fin ty principal de inversarea trepte labiale gi proeminenta mentonuli 26 ‘Az, Anodontia de incisiv central inferi = ‘ rr raed _ Si anodontia de incisivi centraliinferiori poate i simetrick su asic am fit omolog in seria temaporard, cu spetia miogorat sau plistrat (vezi figura precedenté). ae in anodontia ambilor incisivi centrali inferior, lipsind doi din rezult& bres mare, similara celei din edentatie, care antreneazi tulburari finctionsie complexe; e generate atat de bresa i at gi nore bit fepaus cu mocifcaren conan bile” 5 fone ice - promuntia deficitara a fonemelor dentale si silane, cu priecate salve Ia mpl vorb — cluzale - care fezulti din edeitatia in sine, cat si di migrsilesecundae; mane ot ae ~ arodontale - care pot apiirea precoce, i ca rispuns tard a ‘ranma ocluzall as ‘As. Anodoutia de premolar IE reaver liar. det snodona de incisi atl supero, fovea ei mu oste den $i depistarea precoce poate scipa examéit clifiié superboral Ca’ si tn situapiile precedente, ca poate fi: 2) simetric& ~ cu persistenta molarului temporarin pozif a 1 ta einelaaia molarutu tempore ceanaeanese ~ ou absenta-corespendentuluitemporar. FFig2 Anodonfia premslarilor Il inftio! bilateral cu pets vor emp 7rig 3 Aone? 35,4514 20 b) asimetric& ( fig:3) ‘i 2 prsstenf corespondenta — ou absenta dintelui temporar i fn Cl jn anodontille de prea respectiv molarul IL poate persista PATE Tis explicatl de fitatea mai mare uoestoripet = ie ori influenta favorabila a. stmululst functions. seal mastcatr. ‘Brabant consider’ c&"longevitatea” a ra datora anchilozei osteoradiculare. inarogeingilor vecni 28 eer Manifestarile clinico-functionale determinate de anodontii nu sunt prea evidente; in absenta premolarutui Il e posibil, ca prin denivelarea planului de ocluzie (ca urmure a deplasisilor verticale si orizontale a antagonistilor gi vecinilo:) relatia de ocluzie si devina traumatogen’ si si apara obstacol> in dinamica mandibulara. Ad, Anodontia de molar de minte De regulé mu pune probleme, decat daci este aso ou alte anomalii dento-maxilare. Anodon{ia molarului UT poc cregtere sau mezializare, sau cfnd pierderea molaralui 12 ani stigmatizeazi pacientul in edentat terminal. $i ele pot uni sau bilaterale, uni sau bimaxilare. An cazuistica ultimilor ani éste evident ci anodontia redusi pare si mu mai respecte desorierile clasice, intdlnindn- se tot mai frecvent situatii atipice, asa mumitele anodon! nhaotice” (Milicescu 1994).- Acestea se particularizeaz’ atti prin numérul. diferit de dinti cat si prin interesarea diforiti « grupelor dentare (uneori absolut haotic’), care mi se regis in tiparele oxistente, care ristoarnA ipoteze etiopatogenice, dat mai. ales antreneazi tulburari ‘clinico-functionale majors, Tidic&nd mari probleme in abordatea terapeutick (fig.4) 29B. Anodontia intinsi ; ib aie edontiler fntinse am inclus toate celelalte i clinice i iarcad’ mai mult de situatii clinice in care lipsesc de-pe 0 hemiarca 2 inti mergfind pain la prezenta pe arcadia 4.6 ditt (enodont tubioiale) si stuafile clinice ta care lipsesc toi ditt (anodont , “ ae? Anodontia intins’ intereseazi ee ae a ic de obicei simetric’, cu un lou c Peto ebettiloe pafiale sau totale, diferente find date de prezenta dingilor, in oumEr mai mare sau mal mic. Cy £2 numarul dintilor absenti este mai mare cu.-atét tabloul clinic and ou cel at edentatilor. Cu cft lipsese mat mati dinfi, cu att cregterea gi dezvoltarea facial’ atti EEE ma stiut find cf dint sunt centre osteogesstiie-de crest seoundart, (fig.5) ss Anodonta tc lor pans superna peor Figs Antoni ng solr Ge ne na 30 SSipaNERMasaeeeenaes Anodontiile: subtotale’si:-totale declanseazé probleme similaré edentafiilor de amploare'la ‘care se adaugi particularititi agravante determinate de existenfa unui otganism in perioade de cregtere gi a unui cétmp protetic nefavorabil menfinesii protezeior i transmiteriiforfelor. “Tabloul clinic este complex, cu semiologie caracteristicd, att extraoral ct si intraoral. Modificdrile’faciale sunt evidente imbricand aspectul de bltrén" prin: etajul inferior micgorat (datorité unui suport dentar'redus), profil concav cu, deplasarea punctului gnation anterior de planul: Simon, santul labio-mentonier accentuat, buza inferioara: risfrénti: La palparea contururilor osoase se constata-o hipodezvoltare ‘qsoasi; orestele sunt foarte reduse vestibulo-oral. chiar aseutite, tn special 1a'arcada inferioars, unde’ se limiteazi: la 0° zona fibroasi ingusti. in anodontiile subtotale, dinfii existenfi sunt de cele mai multe ori simetrici, redugi de volum si-afipici ca forini, cu ridicini scurte (fig.6) Fig Anodontie subtotal Dini existe sont mini bdr, molar smperon tae §i fizionomice sunt foarte -severe. Insiigi dezvoltarea general este intarziati si perturbati datoriti atit afectiunilor de sistem oft si deficientelor fancfionale. Anodontia subtotali si total este un semm, uneosi singurul, si cu caracter patognomonic in cadml unor boli sistemice cu interesare ‘organic’ complex ecto-mezodermali 311m ar fi: displazia ectodermala, sindromul Langdom-Down (risomia 2), splazia dento-facals (displazia ecto-mezodermalA), iI oro-digito-facial,cte. . Sindromaluarea corecti 2 anodontiei TU se poate realize ira aportul examenului radiologic. Avand in. vedere feptl ck acest tip de anomalie se timiteazi destul de rar a un singur dinte, exarnenul radiologio obligatoriu in cazul anodon tiilor este reprezentat de ortopantomograma si teletadiegratio. 7 Dat fiind ca, ortopantomograma asigura posibilitatea cuprinderii pe acelasi a a im: desfigurate a intregii dentitii, respectiv o privire blu I tt probabil Sel mai mare avantaj al acestui tip de radiograie), ofa: —evaluarea numirului dintilor; a ~ aprecierea pozitiel intraosoase, dimensiunii, coriforma- tiei gi anatomic’ dintilor, — gradul de dezvoltare a dint ale suction deta spite, prin in plus, ortopantomogram, th-ancdomtiepermite, pr comparaea radiografilor efectuate la anumtesntervale de timp: . — evidenfierea reactivititii“binteBice~-enpapientalu. gi urmirirea evolutiei sub tratament, ; — analizarea deplasarilor dentare ditijate, oriogomtic, ~ evaluarea cresterii_ si dezvotuarti: re nivelul de analiza al cresterit $i dezwaltara. osoase, filrmul panoramic nu se poate substiulteleradiourafici). ‘Teleradiografia reprezini< metoda obigetivar care trebuie si devina obligatorie n anodontie, deoat > Fiizeaz Pe ° singura imagine structura si rapoartele tutuirot “elenientelor aparatului-dento-maxilarint tic, rotatie r si eventualé modificiri re.cleAnosialiiledeporiic.rolate si inclinare ale maxilarelor, alveotetor-si-dintiler-pot-fi-astfel analizate in vederea stabilirii unui diagnostic individualizat si al unui tratament in consecinta, _— - Teleradiografia oferé posibilitatea aprecierii foarte exacte a directiei de crestere a elementelor aparatului dento- maxilar (prin calcularea unghiurilor-pe care fe fac cu planutile 32 je ansamblu a ambelor arcade (fiind 3 de referinta), structurile acestor elemente, tulburarile de dezvottare cantitative, de ritm, pozitie, diveotie gi rotatie a acestora. In plas, poate prevedea posibilitatile de crestere in raport cu varsta si sexul (prognostic de cregtere) a aceloragi elemente-ale aparatuli dento-maxilar, date extrem de utile in tratameniul anomaliilor dento-maxilare, Investigatia teleradiografica seriat’, la aceiasi bolnay tn curs de tratament, constituie mijloace obiective de mare valoare in aprecierea eficientei metodelor terapeutice folosite. In practicd sunt realizate trei tipuri de teleradiograt profil, axiala gi de fat, cea mai folosita in cazul anodon fiind cea de fati. Ea evidentiazi tulburirile de dezvoitare in plan vertical si sagital al masivului facial, dand cele mai multe informafii despre natura, directia si gradul de dezvoltare al structurilor osoase ce insotesc anomalia. Prelucrarea teleradiografiei s-a diversificat mult, fra insi a exista 9 metoda unitara; exist’ metode diferite de interpretare teleradiografica, toate folosind in esenti aceleayi puncte antropometrice. OBIECTIVE, TERAPEUTICE Complexitatea tulburarilor generate de anodontie mod special de anodomtiile intinse, impune rezolvaree terapeuticé urgenta in conditii c&t mai biologice si fiziologice, adecvate specificului de varsta. Aceasta anomalie pune probleme in tratament {mai ales cénd intereseqzi mai multi dint!) datorita faptului ca este vorbe de un organism th cregtere, cu un aparat dento ~ maxilar supus celor mai variate influene si. ce este mai important, foarte receptiv la acestea. Tratamentul anodontiilor, cu precadere a celor intinse, este 0 strategie de lung durati, care face intotdeauna apel ta 0 colaborare interdisciplinars (odontoterapie conservatoare, urto- ontie, chirurgie, protetic’, implantologie). Ea trebuie planificati cat mai precoce, pentru a putea fi folosite toate resursele 3Bposibile to perioada de crestere a copilulu n vederea preys Hlementelor de suport pentru viitoarea luorare proteticl, jn timpul tuturor: etapelor terapeutice de tranzitie, paving gi anturajul copilului vor fi cei mai buni eolaboratori in vnasura in care vor fi corect informati, motivati gi implicati in objinerea rezultatelor. “Tratamentul ortodontic, de multe ori doar o etapa terapeutica, nu este deloc usor, avand in vedere particularitéthe anomalied si ale organismului care © poarti. Prin solutiile terapeutice ortodontice, individualizate de Ia caz Ta caz. tebuie exploatate gi stimulate posibititatile de crestere si dezvoltare propti fiectrui individ, realizndu-se prin aceasta o dirjare programata a proceselor evolutive. ‘Alegerea tratamentului depinde evident de severitatea anomeliei, planul de tratament find 0 sintezi-a asocierii unui diagnostic precis a stisii actuale si a sperangelor prognostice pentru 0 dentifie stabil, estetick gi functional ka varsta adults Decizia terapeutic’ este si in functie de: . ‘2 momentul depistarii anomaliei; contextul general buco - dentar; starea dinfilor temporar # localizarea anomaliel; © potentialul biologic al pacientulul, © yarsta pacientului Depistarea lor precoce este indispensabila pentru interceptarea complicatiilor gi tulburdritor a caror cauza pot i. Lin diagnostic precoce nu implied intotdeauna: un tratament ortodontic imediat ins prevenifea caritlorrsaw tratarea corespunzatoare a celor existente, trebuie si ceprezinte. o prioritate, cu at mult ou car ii rsolutie terapeuticd, este indicat a se pastra pe arcada dintele tempor. Pastrarea dintilor temporari este posibil§ atunci cand raliza ridacinilor este absentA gi dintele nu prezinté leziuni ttarigase intinse. in general, beneficiaza de aceasta atitudine feapeuticd molarul Th temporar in ¢aaul anodonfiei premola- eo 34 | rului-Il, deoarece s-a constatat ¢8 acest dinte se pe arcada in absenta succesionalului iu panda ednte aintate (40 - SO de ani) iar rezolvarea protetica ulterioara a acestei edentatii se face Para dificultate, Dintii frontali temporari nu beneficiazé de terapie conservatoare deoarece, desi persisté peste termentl lor de petmutare, au totusi o existent’ relativ’ rAmandnd pi arcad pana in jurul varstei de 18-20 de ani; iri plus, sunt dinti care diferé mult de corespondentii lor definitivi_ ca dimensiune, forma si culoare. De aceea conduita terapeuticd in anodongiile dintilor anteriori, cu persistenta dintilor temporari, trebuie si vizeze exten cit ms i timpurie a dintelui temporar pentru a permite inchiderea P a af a permite rc bresei prin migrarea dirijat& mezial a De cele mai multe ori, insi, starea dinfilor impune extractia dinfilor temporari In situapiile cu extractii ale dintelui temporar, problema care se pune este atitudinea fata de bresa ce apare in urma extractiei dintelui temporar. Astfel, exist dou’ variante posibile: # inchiderea spatiilor prin dirijarea ortodontic& a dintilo permanenti; ; ‘© mentinerea spatiilor si rezolvarea acestora ulterior prin mijloace protetice sau chirurgicale inchiderea spatiilor este indicaté mai ales in anodontiile frontale reduseain acest:caz, cu cat extractia dintelui temporar este mai precoce, eu att oferé conditt mai bune pentns migrarea mezialé a restului dinfilor. Plecindu-sé de la observatia. & migyirile dentare se produc cu amplitudine mai mare la din vecini unei brege ce apare inaintea eruptiei lor, gi aceasta mai ales la maxilerul superior, este indicata extractia dirijets a dintilor de lapte: concret, extracfia incisivilor laterali superiori temporari, apoi caninilor superior’ temporari, astfel Inca, in ‘mod natural, carinii definitivi s& evolueze Kanga incisvit central, cerinta fizionomicd fiind de cele mai multe ori satisfcut 35i ii i fiziologica in anodontiile reduse, aceasta este cea mai fiziol modalitate terapeuticl, iar cand aceasta se realizeaz intr-un proces natural, este cu atét mai bine (fig.7) ig T— Ine ior in modontia dei Fg Techie si sein in situatia in care a fost depigit momentul supravegherii ditijate a permutirilor dentare, inchiderea spailor se realizeaz cu autorul aparatelor ortodomtce. Accotea’vizews doplssar corporeale ale dintilor cZtre mezial. Desi specuteassi fo aon migearea fiziologic de mezializare.a.digtilor (sau tendinta la mezializarea spontani fiziologici-a dintilor),-deplasisile meaale ale dintilor in anodonfii se realizeaz cu mult mai greu si he ‘mai mica (aceasta este o particularitaté paradoxala a anodongilor). Dacl spatiile nu pot fi reduse ortodontic sau sunt prea mati (cain anodontile intinse) se menfin ca atar, prin intermedi aparatelor ortodontice, care, in acclagi timp trebuie si realizeze: 36 i i i i e | | a a © stimularea dezvoltirii maxilarelor, © stabilirea unor rapoarte normale inire cele dou maxitare: © asigurarea funcilor esenfiale ale apuratului dento - ilar; jarea eruptiei dentare si asigurarea paralelismutut dinfilor existenti pentru a permite aplicarea unor soluti protetice sau implanto-protetice dupa ce say tncheisi procesele de crestere, Mijloacele cu care se obtine aceastd restaurare sunt - aparate ortodontice mobilizabile tip menjinatoarele de spatiu - care sunt readaptate la situatia clinied In interval de 6 luni-1 an; ~ proteze adjuncte fragmentate in raport cu vepartizarce topografic& a bregelor gi unite prin arcuri mici din sirx prin activarea crora se poate realiza stimularea cresterii maxilarelor; ~ gutiere - punti (din acritat) - fra a se face slefitiri ale dintilor. Acestea cuprind numai sectoare ale arcadelor, pentru a nu jena cregterea osoasa, cu ajutorul lor se obtine 6 imbundtitire evident’ fizionomica si o crestere a eficientei_masticatorii, .prin mérirea cdmpuiui de masticatie. Daca este necesar, la gutiere se fixeai arcuri (ca aparate fixe), care si stimuleze dezvoltarea arcadelur sau s& normalizeze rapoartele de ocluzie (de ex indltarea ocluziei prin gutiere, pentru asigurarea efectuari saltului articular in ocluzia inversi frontall, ce insotesle anodontiile partiale fromtale superioare, trebuie fcuti cu multi prudenti, deoarece dintii prezenfi pot fi redusi co volum si cu o implantare nu prea viguroasi), Anodontile totale, din punct de vedere terapeutic, pun probleme similare edentatiilor de amploare asemaniitoare. 1a avestea se adaugi particularitati agravante legate de: “= existenta unui organism in plin proces de crestere si dezvoltare; ~ existenta unui cémp protetic nefavorabil mentinerii gi stabilititii protezelor ca gi transmiterii fortelor. 37