You are on page 1of 1

Abu Hasan de I. L.

Caragiale
Argumentare epic
Opera epica este o creatie literara, populara sau culta, in versuri sau in proza,
in care autorul isi transmite in mod indirect ganduri, idei si sentimente prin
intermediul personajelor care participa la actiune.
O astfel de creatie este si fragmentul “Abu Hasan” de I. L. Caragiale, deoarece
surprinde particularitatile acestui gen literar: atitudinea diferita a personajelor, pe
seama carora este pusa actiunea plasata in timp si spatiu. Intamplarea este
relatata intr-o maniera obiectiva de catre un narrator obiectiv, dialogul
predominand, iar tema fiind prietenia adevarata.
Naratorul obiectiv, omnipresent si omniscient, ca un prim argument, isi face
simtita prezenta prin intermediul verbelor si pronumelor de persoana a III- a: “-l
zareau”, “n-are”, “l-a mahnit”, “a intrat”, “a zis”, “-i”, “s-“, “el”, “isi”, fapt ce
tradeaza prezenta retrasa a naratorului, fiind un admirator el evenimentelor
relatate. Naratiunea este sepecifica textului narativ, in aces fragment fiind
obiectiva.
Personajele, ca un al doilea argument, sunt actantii evenimentelor, fiind
purtatoare de mesaj moral al autorului, elemente de fictiune imaginate de
scriitor, pentru a-si transpune in opera gandurile, ideile si sentimentele.
Personajele din acest fragment: Abu Hasan- personaj principal, individual, pozitiv,
mobil- deoarece doreste sa descopere care ii este prieten, eponim- deoarece se
regaseste in titlu, mama- personaj adjuvant-deoarece discuta cu protagonistul,
incercand sa il inteleaga prin ce trece, secundar, individual, pozitiv si prietenii-
personaj colectiv, negativ sunt antrenate in firul actiunii. Actiunea este plasata in
timp prin repere destul de precise “un an de zile” si in spatiu “oriunde”, “pe
marginea divanului”. Protagonistul – Abu Hasan, fiindca cheltiut o parte din
avere, a incetat sa mai tina mese festive si sa invite prieteni, asa ca ei “s-au facut
nevazuti”. Mahnit, discuta cu mama sa si se hotaraste sa ceara la prieteni cate un
ban pentru a afla cine i-a fost cu adevarat prieten.
Asadar, fragmentul-suport valorifica particularitatile operei epice.