Sociale si Educationale CATHARSIS J] Asociatia pentru Dezvoltarea Serviciilor www.asociatiacatharsis.ro Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personala utilizate in lucrul cu copii si adolescenti FORMATOR: dr. Zoe-Doina NITAAsociafia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS ‘Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personalii utilizate in lucrul cu copii si adolescengi FORMATOR dr. Zoe-Doina NITA, formator, psiholog clinician principal, psihoterapeut de familie, cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie si Asistenta So Universitatea Bucuresti, doctor in psihologie al Facultatii de Psihologie si Stiingele \ Educatiei, Universitatea Bucuresti, master in Prevenirea si combaterea drogodependenfelor la Facultatea de Sociologie si Asistena Socialé, Universitatea Bucuresti, presedinte al Asociafiei pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si 1 Educationale CATHARSIS. Drepturi de autor ‘Toate materialele cuprinse in acest document, daci nu se specifica altfel, sunt proprietatea Asociatiei pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS. Drepturi de autor si alte legi de proprietate intelectual protejeaz aceste materiale. Reproducerea sau retransmiterea materialelor, in totalitate sau partial, in orice mod, fara acordul prealabil scris al titularului dreptului de autor, este 0 incalcare a legii drepturilor de autor. Date de contact Acest suport de curs este proprietatea Asociatiei pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educasionale CATHARSIS. Pentru permisiunea de a utiliza materialul sau pentru alte informatii referitoare la cursurile pe care le sustinem, va rugim s& ne contactafi la adresa catharsis.office@gmail.com rn asclalicatharsions, e-mail catharsisoMice@enallcom:teko7aaasa797 SSCSAsociasia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personal, utilizate tn lucrul cu copii si adolescenti Cuprins INTRODUCER! ae Metode utilizate in cadral atelierelor 1.1. Metode centrate pe coordonatorul grupului 1.2. Metode centrate pe grup.. 13. Metode centrate pe persoari.. 1.4. Provocari in cadrul atelierelor v0 15. _Recomandari generale pentru organizarea atelierelor ri ATELIERUL 1. AM O INIMA MARE... 12 11. @ Deschiderea atelierului (5'){5' 12 1.2. @ Prezentarea coordonatorului atelierului (5°){10'). 1.3. Obiectivele atelierului (5°)[15]. = 1.4. s§Prezentarea participantilor: ,Povest 15. — sPAsteptarile participantilor (30')[75"] 1.6. 25 Reguli TOP FIVE (15')[90} 2 1.7. zsAcordul de confidentialitate (57)[95'] 18. Calendarul atelierelor (5')[100'] 19. «,Jumatatea mea” (10)[110"] 1.10. 2¢,Amo inima mare” (50')[160'] 1.11, ©@® Evaluarea atelierului (15°)[175'] 1.12, @incheierea Atelierului (5'[180' ATELIERUL 2: ,EU SUNT.. 2.1 @ Ritualul deschiderii atelierulut 2.2 ® Obiectivele atelierului 23 s,Cinesunteu?” (30')[45)].. 24 Eu sunt...” (60)[105' 25 46,Cum ma simt atunci cand. 2.6 4 Masimt ..” (25') [160'] 2.7 @@@ Evaluarea atelierului (15)[175']. 2.8 _ @incheierea Atelierului (5')[180" ATELIERUL 3. ,Amintiri din copilarie’.. 3.1. @ Ritualul deschideriiatelierulut (15°)[15'} 3.2, & Obiectivele atelierul 33, itialele calitatilor” (10')(25'). 34. <#,Impachetatul” (10')[35']..- 3.5. Dispozitia in care ma aflu” (65')[1001.. 3.6. _sB -Amintiri din copilarie” (30')[160].. 3.7. ©©@ Evaluarea atelierului (15[175'].. 3.8. @incheierea Atelierului (5°[180]. ATELIERUL 4. ,Ce-mi doresc de la tin 4.1, @ Ritualul deschiderii atelierului (15' ans 4.2. % Obiectivele atelierului... 43. — @,Jocul gesturilor” (5[20'] 44. @,Telegrama’ (15')[30'] 45. Ce este comunicarea (5')(35)]. 4.6. % ,Omul care nu transmitea nimi 4.7. % ,Plimbarea in parc" (15°)[85 48. s.Ce-mi doresc de a tine...” (75')[160].. 49. @©® Evaluarea atelierului (15')[175'}.~ 4.10. @incheierea Atelierului (5')[180'].. ATELIERUL 5. ,Microfonul fermecat” 5.1. @ Ritualul deschideri atelierului (15) (15" (G0}(135) (59701 5.2. @ Obiectivele atelierului 23 5.3. @,Sirul aniversarilor” (25')[40').. 23 54. §.Microfonul fermecat” (60'){100'].. 23 5.5. B,Ascultasi?” (60')[160]Asociatia pentru Dezvoltarea Servicitlor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personald, utilizate in lucrul cu copii si adolescenti 5.6. ©@® Evaluarea atelierului (15')[175'] 24 5.7. _ @incheierea Atelierului (5')[180'). 24 ATELIERUL 6. ,Cercul meu”, 24 6.1. @ Ritualul deschiderii atelierului (15)(1! 24 6.2. Obiectivele atelierului.. 24 63. Amo casi mica” (15)[30] 24 64. @.,Ce este familia?” (15145 25 65. Harta cuvantului FAMILIE” (155601. 66. _26,[n fiecare mand...” (30") [90']. 6.7. .Scaunul gol” (20°)[80'] 68, 2 ,Cercul meu” (20')[100"] 69. 4 ,Codul familiei” (20')[120"] 6.10. & ,Sculptura familiei” (40')[160'). 611. @@@ Evaluarea atelierului (15{175'] 6.12, @Incheierea Atelierului (5')[180'] ATELIERUL 7. ,Am 5 calitati". 74. @ Ritualul deschiderif aelierului (15)(15") 7.2. € Obiectivele atelierului 28 73. Hora” (5120)... 74, #,Ceeste prietenia?” (5')[25' 8 75. 46.5 calitati” (20°)[451). 7.6. #6 ,Dileme morale” (30) 77. % Te bagi..2” (30°)[115) 29 78. €b Oglinzile (15')[130'] 3 30 79. 28 Fereastra lui Jo Hari” (30')[160'] 30 7.10, ©@® Evaluarea atelierului (15)[1 31 7A1. _ @Incheierea Atelierului (5')[180'] 31 ATELIERUL 8. ,Vice-versa’ .. : 31 8.1. @ Ritualul deschiderii atelieruh 31 8.2. ® Obiectivele atelierului 0 83. <,Animalele” (5')[20" 31 84. @ Relatia ,profesor elev 31 85. ,Profiluri” (307)[50' 32 86. ,Vice-versa” (55°) [105"] nnn 32 87. ©@® Evaluarea atelierului (15°)[175'] 32 88. _ @Incheierea Atelierului (5')[180"] 32 ATELIERUL 9. ,Defectul pe care il iubesc’. 33 9A, g Ritual deschideri ateleruui (15105) =23) 9.2. @ Obiectivele atelierului = 33 93. @,Handicapurile” (30')[45').. 94. @ Ce este stima de sine” (10')[55'] 95. @.Etichetele” (20')[75'] 9.6. s ,Adica vrei sd spui ca...” (25°)[100} 9.7, 2 ,Defectul pe care il iubese” (60°)[160) . 34 98. ©@@ Evaluarea atelierului (159(175)] 35 9.9. @incheierea Atelierului (5')[180... 35 ATELIERUL 10. ,Cum spui bun rama: 10.1. Ritualul deschiderii atelierului (15')[15']. 35 10.2. ® Obiectivele atelierului 103, @®,Aduco scrisoare pentru cine are.” (5)(20)] 35 10.4. 48, Pasaport pentru tinerete” (40')[60" 35 105. Ce iau cu mine” (30')[100" 36 106. —_ Refeaua prieteniei” (15°)[115'] 36 107. ©@® Evaluarea atelierelor (60')[175'}~ 36 108 Stacksires Atellerelor (S){180")— 36 BIBLIOGRAFIE.. 36 ANEXE,Asociatia pentru Dezvoltarea Servicitlor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personal, utilizate in lucrul cu copii si adolescenti INTRODUCERE Suportul de curs “Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personala wtilizate in lucrul cu copit si adolescengi" are la baz’ o brosur’ realizatd de dr-Maria RADU, dr. Zoe ~ Doina NITA, dr.Valeria Ecaterina PURCIA, Elena MORARIU, Mirela Daniela PUI, Denissa TOMA - ,ATELIERE DE AUTOCUNOASTERE si DEZVOLTARE PERSONALA PENTRU ADOLESCENTI” Editura ARMANIS SIBIU, 2013. Tematica acestui curs va fi abordata iner-o manierd interactivd, atractivét si cu accent pe exersarea abilitatilor necesare unui specialist care lucreazé cu adolescent sicopil Cursul se adreseaz urmtoarelor categorii profesionale: ‘© psihologilor absolventi ai unei institutii de invajamant superior (cu durata de 4 ani sau de 3 ani ~ Invatamant in sistem Bologna) (© psihologilor cu atestat de libera practic’ in domeniul educational sau clinic © psiholog scolar, psiholog cu. specializarea in psihologie educational, consiliere scolar. si vocational ‘+ consilier scolar psihopedagog/ educational/ profesor de sprijin/ profesor psiholog + profesionistilor din domeniul psihoterapiei, psihiatriei, asistentet sociale sau consilierii psihologice care desfasoar’ activitasi de diagnostic, evaluare clinic’, psihoterapie, consiliere psihologica, dezvoltare si optimizare personals, inclusiv activitati de expertiza psthologica, in cazul copiilor si adolescentilor. Competente obsine participantii la curs © Cunoasterea si utilizarea in practic’ a metodelor si tehnicilor utilizate in cadrul grupurilor de autocunoastere si dezvoltare personalai; ‘© Cunoasterea si utilizarea In practica a metodelor si tehnicilor de identificare a aptitudinilor, valorilor si intereselor profesionale; ‘+ Abilitarea in realizarea de servicii de consiliere psiho-educagionala a copiilor si tinerilor aflafi in situatii de crizd familial’, de inadaptare scolara, social&, esec scolar, abandon scolar, absenteism etc, precum sia celor cu a celor cu tulburiri de comportament si disciplin’, a parintilor, cu privire la importanfa climatului familial pentru dezvoltarea optima a copiilor si tinerilor, optimizarea relatiilor dintre familie si scoala, precum sia cadrelor didactice; ‘+ Abilitarea in elaborarea strategillor de consiliere si dezvoltare personali a copiilor si tinerilor, + Cunoasterea unor metode si tehnici de formare si educare a unor deprinderi si atitudini ce contribuie la invatarea eficient8, a capacitatilor de integrare in viata comunitara, a conduitelor si atitudinilor sanogene; * Cunoasterea metodelor si tehnicilor de comunicare asertiva, gestionarea conflictului si de oferire a unui feedback constructiv. Cui se adreseaza atelierele? Atelierele se adreseazi adolescentilor si tinerilor care isi doresc s8 faci o cAlatorie de descoperire a propriei identitati si a lucrurilor care fi pot face cu adevarat fericiti. Conditia de participare la atelierele de autocunoastere si dezvoltare personala este dorinta adolescentului de a lucra cu el insusi, de a incerca sa faca lucrurile altfel decdt de obicei, de a fi dispus sa igi ofere timp pentru a se dezvolta ca persoana independenta, Rezultatele atelierelor vor fio consecinga a implicarit adolescensilor, a atmosferei care se va stabili in timpul procesului de autocunoastere, a temelor si exercitillor propuse de formatori. Exercitile propuse vor stimula autocunoasterea, comunicarea, vor explora relatiile de familie si relatiile de prietenie. Ce beneficii vor avea participantii la ateliere? isi vor dezvolta abilitatile de comunicare, ‘© Vor invata sa-si gestioneze emofile, ‘¢ _ Isivor imbunataga relatille cu pirinfii, profesorii, colegit si nu in ultimul rand relatiile cu prietenii, + isi vor imbunatati stima de sine si increderea in propria persoana. Ce teme vor fi abordate in cadrul atelierelor? Pe parcursul celor zece ateliere, vom aborda teme importante cum ar fi: autocunoasterea, comunicarea, relat familiale, relatii de prietenie, pasiunile. jin cadrul acestor ateliere vom ciuta impreund raspunsul la intrebare fundamentald, pe care este construit universul fiecdruia dintre nol. Vom incerca si separam diferitele conditionari socio-culturale de adevarata noastra natura pentru ca, odata facut aceasta distinctie Intre cine ar trebui s4 fim, conform societatii si cine suntem de fapt, si, decidem cum vrem s& arate viata noastra. Care sunt obiectivele atelierelor? Ne propunem sa ghidam adolescentii spre cresterea gradului de constientizare a reactillor si trairilor personale, cresterea gradului de echilibru psiho - emotional si, nu in ultimul rand, cresterea stimel de sine, Ce rezultate ne dorim sa obsinem? Atelierele reprezint’ o oportunitate reala pentru adolescentii care se vor implica in diverse exercitil si metode de explorare, care le vor permite sd se analizeze mai bine, s& intre in contact cu Womazocalacatarsina ©mall caihanisoiice@gmallcom who7eezse797 SCAsociatia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educajionale CATHARSIS ‘Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personali, utilizate in lucrul cu copii si adolescenti parti din personalitatea lor pe care nu le constientizau, si fnfeleaga implicafiile comportamentelor lor asupra celor cu care interactioneaz’, s8-si exerseze si si-si dezvolte diverse abilitati personale, sa poata si-si exprime trairi si ganduri pe care nu le exprima de obicei, si se desensibilizeze la anumite situafii sau sa fie capabili si vorbeascé Gespre anumite trairi sau evenimente despre care nu puteau sa vorbeasc’, si poati trece peste anumite blocaje personale intampinate in viafa de ai de 2i, si-si amelioreze anumite comportamente problemd, sa identifice anumite strategii care i-ar putea ajuta in rezolvarea problemelor personale. Care este structura atelierelor? Cele zece ateliere de autocunoastere si dezvoltare personala au o durat de aproximativ 180 de minute fiecare. Atelierele au o frecventa saptimanala si au urmatorul format: ‘© deschiderea atelierului sau bun venit participantilor; activitatea de energizare sau de spargere a ghetii; reamintirea exerciiilor propuse in atelierului anterior; prezentarea obiectivelor atelierului realizarea exercitiilor de autocunoastere si dezvoltare personala din cadrul atelierului; prezentarea temei pentru acas’; evaluarea atelierului prin acordarea feedback-ului din partea participangil inchiderea atelierului Care este explicatia simbolui F folosite in aceasta carte? (59 [5']- In partea dreapta a fiecdrei activitati propuse In cadrul atelierelor este prevazutd o estimare a timpului alocat pentru secventa respectiva (5') precum si timpul scurs de la Inceperea activitatii [5']. Concret, aceste informatii se exprima prin numarul de minute alocate pentru momentul respectiv al activitaii,inscrise In paranteza rotunda si cel cumulat de la inceput pana la finalul momentului respectiv, inscris tn paranteza dreapta. Aceste informatii sunt utile pentru a gestiona timpului disponibil, in sensul de a evita devierile de la subiect. Aceste devieri ar putea prelung! inutil si ineficient atelierul si ar pune prea mult la incercare rabdarea participantilor. Totusi, aceste repere temporare sunt orientative, astfel incat este posibil ca, odata cu deschiderea grupului ctre explorare si autocunoastere, timpul alocat unui exercitiu s& ocupe in intregime atelierul. In acest caz, veti putea alege care din exerciille propuse in cadrul acestei carfi sunt cele mai potrivite pentru a fi aplicate in cadrul atelierelor. Pentru situatile in care timpul alocat atelierului depaseste 120 de minute, recomandam si aveti in vedere o pauza de 15-20 de minute, la un interval de 90 de minute. @ deschiderea atelierului sau primirea participantilor este prima activitate care are o mare importanga in crearea atmosferei si a cadrului de desfisurare a atelierelor. Astfel este Important si salutim participantii cu naturaleje si amabilitate pe masura ce acestia intra in sala, sii invitém s8 ocupe un loc pe unul din scaunele asezate in cere, si le mulumim pentru punctualitate, subliniind faptul c& acesta este un beneficiu pentru intregul grup. In cazcontrar, le recomandam si fle punctuali sii Indemnam sa respecte acest lucru, CF Materiale necesare de care avem nev pentru derularea exercitiului propus in cadrul atelierulul @ inchiderea atetierului - rugim participanyii si semneze tn tabelul de prezengi, Ne despartim de grup suljuminducle pentru prezena si partcipare, anuntand data sora atlierulul urmator si solicitind punctualitate. Gelelalte simboluri sunt asimilate unor metode si tehnici utilizate in cadrul atelierelor si sunt prezentate tn sectunea de ma os. Metode utilizate in cadrul atelierelor In cadrul atelierelor de avtocunoastere si dezvoltare personal vom folosi cu precidere metode interactive, ce au rolul de a implica c&t mai mult participangit in activitiile propuse si de a oferi posiblitatea unui feed-back permanent dela participant Metodele interactive se bazeaz3 in special pe examinarea problemelor in grupuri mi Sipe discui dirjate, conform schemei de desfisurare a activitatjloratelieelor. Metodele de formare sunt grupate au fost grupate in tri categorii: metode centrate pe coordonatorul grupulu metode centrate pe grup; metode centrate pe persoand. 1.1, _Metode centrate pe coordonatorul grupului © Preventarea ‘Aceast metoda stimuleaza interesului participansilor. Prezentarile pot incepe cu o gluma, o poveste hazlie, 0 imagine captivanta si in deplina relayie cu ceea a urmat a fi prezentat (ex. un studiu de caz pe care s-a focalizat * agentia Nationala Antidrog (2011). "Eu si copilul meu — hid de bune practici pentru consileri scolar”, Bucuresti p.14-29 Se eae ‘mall catharsisaflice@smailcom teh 0724258797 ———SSsS*dYSCAsociatia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personald, utilizate tn lucrul cu copii si adolescengi prezentarea sau s-a lansat o intrebare incitant®, astfel incat participantii s& ramana atenti la prezentare pentru a afla raspunsul), Prin aceast metoda se aprofundeaza infelegerea participantilor, astfel: folosind exemple si analogii pe parcursul prezentarii (pe cit posibil cu trimitere la viaja real), dubland verbalul cu alte coduri ~ folosind imagini, filme de scurt metraj si alte materiale ilustrative; folosind limbajul corporal, nonverbal. Aceast’ metoda implica participantii, care sunt astfel incurajafi si dea exemple, sa facd analogii sau sa povesteasc’ experiente personale, pentru a da rispunsuri la diferite intrebari sau pentru a clarifica cele prezentate. Prezentarea se poate incheia prin lansarea invitatiei de implicare in exerciyiul pe care il propunem atelierelor, solicitand participantilor s& rezume cele prezentate sau s& traga concluzii 1,2, __Metode centrate pe grup cadrul <\ Exercitiile de energizare sau de ,spargere a ghesit” Sunt primele activititi propuse in cadrul atelierelor, de reusita acestor activitaji depinzand in mare masura realizarea scopurilor propuse. Exercitiile de energizare reprezinta un mijloc eficient de captare, motivare si implicare activa a participangilor in dezbaterea subiectelor propuse’, fiind folosite ca exercitii de deschidere si acomodare, mai ales atunci cind participantii nu se cunosc deloc sau se cunosc putin. Metoda se foloseste la inceputul atelierelor, pentru a familiariza participangii unli cu alfii, furnizind informatia necesard unor relaii informale. Aceasta metoda duce la relaxare si plicerea de a lucra in grup, numele ei exprimand metaforic trecerea de la relat formale, uneori tensionate, la relatit prietenoase si de cooperare. Exercitiile de energizare sunt diverse jocuri, scurte, de ,spargere a ghefil’, ce pot fi folosite inaintea intrarii intr-un exercitiu care presupune concentrarea participantilor, pentru eliberarea emotiilor ori stresului acumulat sau pentru cresterea energie! intregului grup. Exercitiile de energizare sunt amuzante si stimuleaza pozitiv coeziunea de grup, reprezint un mijloc eficient de captare, motivare si implicare activa a participangilor in dezbaterea subiectelor propuse®. Sunt exercitii de deschidere si acomodare $i se folosesc mai ales atunci cand participantii nu se cunosc sau se cunosc putin, Metoda se foloseste la inceputul unel activitati de grup pentru ca familiarizeaza partielpantii unit cu all, furnizdnd informatia necesar unor relajilinformale. Aceasta metoda duce la relaxare si plaicerea de a lucra in grup, numele ei exprimand metaforic trecerea de la relatii formale, uncori tensionate, la relatii prietenoase si de cooperare. Avantaje: trezeste interesul participansilor pentru abordarea subiectului dat; stabileste un punct de plecare bazat pe cunostingele proprii, achizitile si experiengele anterioare; implica activ participantii in cercetarea si dezbaterea subiectului propus; creeaza un climat psihologic ce favorizeaza comunicarea. 2% rainstorming-ul sau furtuna de ide Reprezinta formularea a cat mai multor idei, oricat de fanteziste ar parea acestea, ca rspuns la 0 situafie enuntata, ‘dupa principiul cantitatea genereaza calitatea. Astfel, pentru a se ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare. Avantajele acestei metode: implica activ toti participantii; dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime, de a-si exprima personalitatea; ne elibereaz’ de prejudecati; exerseaza creativitatea si atitudinea deschisa la nivelul grupului; dezvolt4 relatiile interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia si, in consecinfa, prin infelegerea calitatilor celor din jur; realizeaza o ambianga plind de prospesime si de emulatie. Etapele de lucru: alegem tema si sarcina de lucru; solicitém participantilor sa exprime intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, toate ideile ~ chiar trasnite, neobisnuite, absurde, fanteziste, asa cum le vin ele fn minte, legate de rezolvarea unei situatii sau probleme; notam pe flipchart toate ideile participantilor; analizaim critic, evaludm, incurajam argumentarea si contra-argumentarea ideilor emise anterior; selectam ideile originale sau cele mai adecvate solutii pentru problema supus’ atentiei; discutm cu participantii liber, spontan, riscurile si contradicfile care apar; afisim ideile rezultate in forme cit mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje, imagini, desene, cantece, joc de rol etc. Recomandari: incurajém exprimarea ideilor; nu incurajém observatiile negative; putem face asociatil In legatura cu afirmatiile celorialyi, putem prelua, completa sau transforma ideile din grup dar, sub nici un motiv, nu vom admite referiri critice. SF viscusiitein grupurt mci Aceste discutii incurajeaz implicarea si permite participantilor sd-si impartaseasca experienfele, ideile; imbunatajeste abilitatile de rezolvare a problemelor; ajut& participantii s8 invete unul de la celalalt, conferindu-te 0 2 Caras D, Lungu V. (2008). Sedintcle cu plringi: Eficiente gi antrenante. Chisinau: Editura ARC, pag. Caras, Lumeu, 2008, ——vaicalcatharian’ © mar cibainoice@unalcam ek O724254797 SYSAsociatia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personald, utilizate in lucrul cu copii si adolescengi responsabilitate mai mare in procesul de invagare; promoveazi munca in echipa; clarific’ valorile personale; produce 0 consolidare si clarificare a temei propuse. Aceasti metoda are urmatoarele etape de lucru: imparyim participangii in grupuri mai mici, de cate 3-4 persoane; dam grupurilor sarcini foarte clare; anungam participansilor timpul pe care il au la dispozitie. Recomandari: incurajam participantii si se asculte uni pe altii, chiar daca nu sunt de acord cu ce spun ceilalti, far’ ‘ca discufia si fie dominata de o anumiti persoan’; rugim participantii sa adreseze intrebari daca nu au fngeles; stimulim implicarea fiecarui participant. © discusiteairijate Reprezint’ o tehnic& de grup care faciiteaza schimbul de idel, credinge si informal. Principala caracterstic8, ce diferentiazA de o conversatie sau dezbatere curent este ci un astfel de schimb se produce in baza supervizari sia Controlului unui profesionist format pentru a conduce si facilita discusia, dand posibilitatea unui schimb echitabil de idei si opinii intre toti membrii grupului. In acest mod se previne atat monopolizarea discusiei sau centrarea excesiva pe problematica enunfati de unul dintre membrii grupului, cat si evitarea judecatilor evaluative de tipul 1aga nue bine”, nu e corect” etc. Scopul acestei tehnici este ca participansii s& gaseascA solutia la o problema sau la o dilem®, sau, pur si simplu, si schimbe experienje sau opinli despre o tema de interes comun. in plus, oferd beneficii complementare care favorizeaza dinamica de grup: faciliteaza interactiunea dintre membri si, stimuleaza participarea prin intermediul implicarii unei teme comune, faciliteazi exprimarea ideilor si sentimentelor si imbunatageste comunicarea interpersonala Discuyia este fundamentala pentru tnvajarea interactiva gi consta intr-un schimb organizat de informarii si de ide, dde imprest! side pareri, de crtici side propuneri in jurul unei teme sau chestiuni determinate. Aceasti tehnica are urmatoarele avantaje: analizeaza si clarifici, impreund cu participangii, nosiuni si idet; consolideaza si sistematizeaz’ conceptele; exploreaza analogiile, similitudinile st diferentele dintre solutile unei probleme date: creeaza o atmosfera de deschidere, un climat democratic la nivelul grupului;faciliteaza comunicarea intre participanti si acceptarea punctelor de vedere diferite; ajuta participansii s8 constientizeze complexitatea situajilor In aparenta simple: optimizeaza relayile din cadrul grupului; exerseaza abilitaile de ascultare activa si de respectare a regulilor de dialog. Recomandari pentru dirijarea discutiilor: ‘© Prezentdm clar subiectul discutei,incurajdnd exprimarea ideilor. Afisim 0 atitudine directiva, fermé, sigurd, {fird a renunga la empatie si amabilitate. © Moderdim discusia facititand exprimarea punctelor de vedere in mod adecvat si la obiect Odata iniviata discusia, ne vor limita la ghidarea, centrarea temei i semnalarea aspectelor mai relevante ale situagilor. + Mensinem participanti pe obiecivelediscusiei. in cazul in care dezbaterea deviazdi de la obiectivele fixate, vom interveni, realizind o sinteza a ceea ce sa discutat pdnd in acel moment, oferind sugesti,informagit, repere si incurajir ford sa impunem participanglor propriul punct de vedere. Vom semnata ideile corecte sau utile aduse de participang. + Parafrazim ~ explicand raspunsurile s¢intervensille participangilor in cuvinte si expresit simple, adaptate la specificul grupului, ‘© Verificdm daca participangit au ingeles. Adresdim intrebdri de clarficare,astfel incde tosi participant sa fst Insuseasctcorect si coerent cele transmise + Accentudim un punct de vedere interesant sau pertinent. © Sugerdim o noud perspectiva sau oferim un contra exemplu pentru a contracara - fri a critica ins - un punct de vedere nerealist. ‘Anima discugia flosind o glumds ‘Stimuldm participarea tuturor membrilor grupului. In avertizdm pe acei participansi care monopolizeaztt discusia sd respecte timpul alocat pentru asi spune parerea. Solicitém celor care nu s-au implicatsa-sispund punctul de vedere. Uneor, participangi sunt inkibafi sau au dificultaft tn inigierea aiscutit. In aceste cazuri, Yom formula o Intrebare cu privire la unul dintre aspectele situagiei prezentate. O altd resursii pentru Stimalarea participdritinigiale este rdspunsul antiipat (asteptat), prin care intuim posibitele rdspunsuri la Inerebarile formulate, facilitand acceptarea sau respingerea din partea grupului si astflingierea dezbaterit Adresim participantilor intrebari deschise, stimulativ * Intrebari la care pot fi date mai multe réispunsuri, evitind intrebarrile inchise, care permit raspunsuri dinotomice de tipul.da” sau nu Inerebari de genal .de ce credey asta”, ,de ce credefi cd.” pentru a aprofunda problema pusa in discutie; {Ce s-a intémplat?" 0 astfel de intrebare i jut pe participanti sas clarifice perspectiva asupra problemei in aiscutie. Tomasdalacatansinrs @nall catharsisalice@emalcon who7eaasa7o7 SCSAsociasia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educafionale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personald, utilizate in lucrul cu copii si adolescenti = .Cum de sa intdmplat aceasta?" Astfel se incurajeazd infelegerea cauzelor si a efectelor, se deplaseaza ‘accentul spre cdutarea motivelor. ‘¢ Se putea intdmpla si alefel? Cum?” Subliniem ideea ca actiunile sunt de fapt recultatul unei alegeri sau sunt influentate de faptul c@ nu s-a ales cea mai bund variantd. ‘+ Casi fiftcut iner-o astfel de situafie? Ce credesi ci a simpit persoana respectiva? Ce afi fi simgic intr-o astfel de Situasie?" Incurajdm participantit si fie empatici si sd-si exprime emosiile. 's _,Afost corect? De ce?” Sunt intrebari esentiale pentru stimularea dezvoltdrii morale. Evidentiem legaturile dintre interventiile participantilor. Acest lucru ofera coerenta si pertinenfa temei discutate si comentariilor participantilor, facilitand intelegerea conceptelor abordate. Rezumam ideile principale. inainte de a finaliza dezbaterea, este recomandat si facem un sumar al punctelor cele mai importante aparute de-a lungul discutiei si s& elaboram concluzii jinand cont de obiectivele stabilite. Asigurim un climat de cordialitate si acceptare intre participanti, evitand confruntarile sau orice forma de agresivitate (critici sistematice, glume ironice, dispret etc.). Mediem divergentele prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva tolerantei. © Jocul de rol Este 0 metoda sau tehnica prin care stabilim un scenariu, in care distribuim participant tn diferite roluri. Aceste rolurt se reydsese in situaille care pot fi fntalnite in viafa de 2i cu zi, Jocul de rol are ca scop exersarea unui Comportament sau a uni ablitai, pina cind participangi ig nsusesc acel comportament sau acea abilitate. Membr grupulut pun in scené 0 problema sau o situate, pe baza unui text scrs. Scena este in mod obisnuit urmata deo dezbatere si poate fi jucata din nou cu schimbare de persoane sau de circumstante, Prticipanti se angajea74, fra repetifie, intro dramatizare neoficiala, jucind rolurile unor personaje diferte, in anumite situait si in mod spontan pentru a deveni constienf de sentimentele altcuva, Astfel vor vedea situafia prin och altcuiva sau vor afla cum ar fi reacfionat ei tn situatia specifica in care sunt introdus Obiectivul final al tehnicti este de a realiza 0 generalizare a comportamentelor,astfel Incat subiectul se introduc in viaga real si in condi diferte de cele care au ghidat invatarea intial. Prin joc de rol se furnizeazd o experienté apropiatA de realitate, pentru a infelege si intul propria persoand sau a altuia: se presupune ci in masura in care un participant este capabil sa se identifice 5 si se implice singur in ceea ce este pus in scend, el poate fi capabil si-si evalueze propriile sale actiuni sau sa infeleaga fesitura de relail fn care este implicat si consecingele acestora. Uneor, participant se arati reticenti faa de participarea la activtati de joc de rol. In acest caz, poate fi uti, ca inigial Consilierul sa participe acti la incerciri. De asemenea, un lucru care faciliteaza participarea este oferirea de rolut simple sau secundare in timpulincercitilor realizate de alte persoane. in anumite situafi, va fi utild exersarea omportamentelor pe perechi sau in grupuri mici, Inainte de a reprezenta situatia fn fafa intregulul grup. Aceasta tehnica are urmatoarele avantaje: ® Schimbarea de atitudine. Prin schimbarea rolurilor, participantit realizeazd importanga recunoasteri uniciti precum sia dferentelor dintre oameni experimenteazd atitudini si valridiferte de cele personale + Constientizarea consecinfelor anumitor comportamente asupra celoiali. Ofed partcipangilor oportunitatea de a ,e pune in pelea altcuiva’, sa exploreze cum se poate simti si acfiona dact este in stuagiaaltcuiva; prin Schimbarea sau alternarea rolurilor participantit au ocazia si experimenteze si si infeleaga punctele de vedere ale parti opuse in situasi de negociere, conflict sau ostiitate + Explorarea abordarilor alternative ale unor situasil reale. + insusirea si dezvoltarea unor abiliedgi necesare in relasiile umane. © Dezvoltarea empatiei sia sensibilieagit © Dezvoltarea dialogului sia comunicarit © Rezolvarea mai eficienté a problemelor grupului ‘© Stimulativ, distractiv, poate fii spontan ~ nu trebule urmat neaparat un scenari © Oferd un cadru sigur in care participansil pot explora problemele pe care nu le pot aborda fn viaga de zi cu zl © Poate lua forma unui dialog pe care protagonisti il gdsesc dificil (conflicte cu copiti sau parteneri, exprimarea sentimentelor despre cella) Recomandari: avem clar in minte scopul pe care il urmarim prin jocul de rol; alegem abilitatea sau comportamentul care va face obiectul jocului de rol; putem pleca de la un studiu de caz, de la un model sau de la o discutie; centraim jocul de rol pe un obiectiv concret, controlabil si usor de cuprins; lucram pe situatii relevante pentru participanti sau care si se afle in centrul problemelor actuale sau susceptibile a fi astfel intr-un viitor apropiat; utilizam diferite contexte, situati si interlocutori pentru a facilita generalizarea noilor abilitati. an seclcaarsinno © mall catharsisoice@emallcom wk O72a254797 Sd SCAsociafia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personal, utilizate in lucrul cu copii si adolescengi ‘ncurajam tofi participantii si aduca cat mai multe date pentru a descrie si imbogasi scena, astfel incat situatia sa fie cat mai apropiata de realtate. Incurajam subiectul si colaboreze prin descrierea situatiei, a personajelor sau scenariilor ssi nu se limiteze la reprezentarea unui rl; incepem cu situagii simple si selectim actorii dintre persoanele cu cea mai mare disponibilitate de implicare. Ordonim situaile si comportamentele pe care urmeaza a fireprezentate de la cele cu grad de dificultate scizut, la cele cu grad de dificultate mai ridicat; pregitim actoriastfel incat s-si injeleaga rolurile si situatia; aranjém spagful astfel incdt audienta si stie ce implica situatia; oferim observatorilor instructiuni clare legate de ce urmeaz’ s& ‘observe; acordim actorilor cateva minute pentru a putea intra in rol, inainte de reprezentatie. Atentie! actorii pot fi “furaji" de rol (devin emotionati, se implica personal, gandesc in stereotipuri) sau nu reusesc s& intre in rol. in “Iceast situate este recomandat s& intervenim penta le reamint participangilor cd tralesco situatleipotetic8 (ca Sicum”), care nu trebuie confundata cu realitatea, Putem intrerupe reprezentatia atunci cand consideram cf exista informati suficiente pentru a discuta situatia. Discutim situayia reprezentata (studiul de caz): mai indi oferim interpretilor oportunitatea de a comenta despre evolutia lor; apo, restul grupului si expune impresil, face sugesti sau discuta despre aspecte exprimate de citre interpret In acest timp, diijam discutiile cu scopul dea expla, justifica si corecta comportamentele reprezentate Oferim participantilor feedback si intirire pentru a-si perfectiona comportamentele formate, Feedback-ul este reprezentat de informatie pe care le primeste un participant in legitura cu comportamental sau in jocul de rol. Feedback-ul juts partcipantl si se apropie progresiv de un nivel optim de execute al comportamentului.Instruim observatori ca la oferirea feedback-uluis& se adreseze personajelor simu actorilor. Usilzarea tntiririlor contribuie la cresterea motivafiei adolescentilor pentru imbundtatirea evolusei de-a lungul jocurilor de rol si ajutd la mentinerea In timp a abilitagilor dobandite, Intririe cele mai des utilizate in formarea ‘biltailor sociale sunt cele verbale (recunoastere public, aplauze etc), Urmarim cu atentie maxima jocul de rol pentru a putea identifica comportamentele care trebuie intirite. in cazul in care sublectul are o evolutie foarte slab, putem face comentarii cu privir la interesul manifestat sau efortul realizat Mulgumim actorilor sii scoatem din rol, intrebandu-i cum s-au simfitjucdnd acel rol; rugim audienga si-si prezinte impresille $1 observatile; discutim diversele react fafa de ceea ce s-a intamplat; Intrebim participant ce au invagat din acest exercitiu si ce legaturd exist intr situatiajucata si realitate;formulam concluzia. GOOG reeavack/ evatuarea activitati La finalul atelierului rugim tofi participantii s& ofere un feedback referitor la sentimentele pe care le au la finalul atelierulul, ce le-a placut, cele-a plicut mai putin, ce ar dori sa fie diferit in atelierul urmator. 1,3,__Metode centrate pe persoand 48 Completarea unui chestionar sau a unui exercitiu ‘Aceasti. metoda este folosita pentru punerea pe hartie a gindurilor si sentimentelor adolescentilor. in acest fel adolescentit vor constientiza mai usor problemele care fi preocupa si vor fi mai deschist spre explorare si autocunoastere Parafrazarea si larificarea Este esential si cunoastem preocupitile adolescentilor 5i, de asemenea, este important ca acestia si-si exprime asteptirile cu privre la implicarea in exercigile propuse in cadrul atelierelor. Utilizarea parafrazarilor (exprimarea tu cuvinte diferite a ceea ce a spus celalalt) ne va ajutas8 verficim daca am interpretatcorect pozitia partiipantilor siva contribu la sentimentul acestora de afi njelest 14. _Provocari in cadrul atelierelor ‘Abandonul participantlor se produce inainte de primal atelier (participant se incr la atelier dar nu mat vin), dar exist riscul ca unl dintre et 58 abandoneze pe parcurs sau s4 nu participe la toate atelierele. Pentru a creste implicarea acestora $i pentru a preven! posibilele abandonuri, este utils le trimitem sms-uri sau si postim pe refelele de socalizare invitatia la atelier. De asemenea, este important si acordul de participare care ii obliga ssi sume in scis fatal ca vor participa sse vor implica in activi atelieruli in concluzie, participant (NU}-vin la ateliere pentru cé: se fine cont de parerea lor; primesccAldura i sprijin din partea grupulu: se simt uti implicati, autaft si acceptaji fm cadrul grupulu; se simt confortabil cu modul de bordare a sublectelor delicate; li se satisface o necesitate personal; au oportunitatea de a-s face prieteni; gisesc 0 Stmostera placuta, descoperi lucrutl interesante despre ei si despre cella; au oportunitatea de a se dezvolta personal ‘an acocialiacatharsinro, © mall atharsisallice@gmallcom ek O724.254.797 10Asociatia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personald, utilizate in lucrul cu copii si adolescenti Diferentele de opinie. Se poate ca adolescentii din acelasi grup sa aiba opinii diferite cu privire la subiectele propuse. Prin analiza acestor diferente de opinie si prin explicarea acestor discrepanfe, se poate oferi baza pe care ss se inceapa lucrul cu propria persoana. Implicarea participangilor. Participansii care se implicd in exercitiile propuse in cadrul atelierelor au mai multe oportunitati de dezvoltare personalai si de a atinge obiectivele propuse. Pe de alta parte, doar simpla prezenga a adolescensilor la ateliere, fara a fi implicasi activ, reprezinta o ameninjare de luat in seama pentru reusita atelierelor si pentru indeplinirea obiectivelor propuse. Participantii (NU} se implica atunci cand: explicim scopul exercitiilor propuse in cadrul atelierelor; subliniem importanja de a participa activ la activitati si dezavantajele care apar atunci cand nu fac acest lucru; stimulim si incurajim participarea si incercarile participantilor de a explora si de a se deschide. Privirea incurajatoare si aprobatoare, laudele, expresiile de consimfimant sunt modalitati adecvate de suport a participangilor, Amintim angajamentul asumat in primul atelier prin acceptarea regulamentului programului, cea ce implica adoptarea unel atitudini si a unui comportament de implicare, de colaborare in discutiile de grup si in cadrul exercitilor. Solicitam direct, din cand fn cénd, opinia sau interventia persoanelor care ‘nu sunt obisnuite sa participe spontan, Folosim adresarea pe ,catene” ~ un participant se ofera sa inceapa discutia si, inainte de a incepe expunerea, va numi persoana care urmea7i dupd el si tot asa, de fiecare data. Avantajele acestei modalitati de adresare: participangii vor refine numele colegilor; urmatorul participant va avea timp s& tsi pregiteasca discursul; fiecare participant va avea oportunitatea sa vorbeasca. Optimismul coordonatorului, Adescori putem oferi o viziune pozitiva asupra problemelor. De exemplu, un copil care atrage atentia parintilor asupra sa printr-un comportament inadecvat, demonstreazi, totodata, cA acorda 0 valoare destul de mare relafiei sale cu familia. Adeseori este util s8 oferim adolescentilor 0 imagine reala asupra problemelor pe care le intampina parintii in educarea copiilor. Acest lucru fi va face si observe 8 multi adolescenti trec prin dificultSji similare si pot lucra impreuna pentru gasirea unor soluti Provocarea coordonatorului. Daci avem in grup persoane care doresc si vorbeasci tot timpul si tind sa monopolizeze discusia, nu isi respect randul etc, impiedicand participarea celorlalti membrii ai grupului, este important sa recurgem la utilizarea tehnicilor obisnuite in aceste situati, ca de exemplu, intarirea apropierilor fata de comportamentul adecvat din partea aceleiasi persoane, ignorarea sistematica a comportamentelor distorsionate, incercarea de a nu intari comportamentul care se doreste evitat, oferirea unei atentii sporite celorlalti participanti etc. in cazul in care situafia cere acest lucru, I se pot reaminti persoanei regulile de participare, expuse in primul atelier, care se refera la obligatia de a-i asculta pe ceilalti, de a respecta randul si de a adopta o atitudine si un ‘comportament de participare si colaborare, atat in discutiile de grup cat si in exerciti, 1.5. _Recomandari generale pentru organizarea atelierelor inainte de inceperea fiecarui atelier este Important sa revizuim exercitile, sa pregatim materialele de care avem nevoie: coli de flipchart, ecusoane, markere, fise ce vor fi distribuite participantilor etc; sa ajungem cu o ori mai devreme si s& pregitim sala inainte de sosirea participantilor si inceperea atelierului (aranjam scaunele in cerc, verificam prizele $i funcfionarea aparaturii de care avem nevoie, aerisim, pregitim materialele pentru participansi etc.) Atitudinea coordonatorului atelierelor. Atelierele au fost concepute cu precadere spre introspectie, schimb de trairi sau discusii ca surs de cunoastere. Astfel este important si avem o atitudine suportiva, sa transmiter empatie si amabilitate, si fim naturali, i transmitem siguranta si echilibru, sa vorbim clar si concis, s8 utilizam noi in loc de ,eu”, si menginem contactul vizual cu participantii, si avem grija de expresia corporala si nonverbal’, combindnd atitudinea generala senind si linistit cu un anumit grad de entuziasm in timpul realizarii exerciiilor. Atmosfera de lucru, Este important si oferim participantilor un climat de grup formal, dar si destins, care sa faciliteze exprimarea sincera a problemelor pe care le au, precum si participarea activa la exercitii, la discutii sila jocurile de rol. Astfel ne vom adresa participantilor la persoana I, incurajéndu-i si se adreseze unii altora pe prenumele ales de fiecare, scris pe ecuson. Aceasta faciliteaza comunicarea, contribuind la crearea unei refele de sprijin mutual intre participant. Graficul atelierelor. Desfasurarea celor zece ateliere de autocunoastere si dezvoltare personala se poate incadra in perioada unui an scolar, cu 0 frecvensd de maxim un atelier pe sdptiman3. Graficul se stabileste impreuna cu participanti, chiar la primul atelier. Recomandiim sa transmitesi un SMS participantilor cu o zi inainte de derularea atelierului, pentru a le reaminti ora si locafia atelierului si pentru a preveni abandonul. Numarul participantilor. Recomandim ca la ateliere si lucrasi cu un grup de 8-10 participangi. Grupurile mai mici limiteaza posibilitagile de imbogatire a cunostintelor prin intermediul experientelor celorlalfi participangi. Cu mai mult de 10 persoane devine dificil menfinerea controlului asupra grupului si activitatilor, existand riscul si depisim timpul prevazut pentru exercii, iar participantilor li se reduc posibilitatile de interventie si implicare activa. ihAsociagia pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale si Educationale CATHARSIS Metode si tehnici interactive de autocunoastere si dezvoltare personalé, utilizate in lucrul cu copii si adolescenti Reguli de grup. Stabilim un set de reguli scrise, general acceptate, care vor fi amintite ori de cate ori este nevoie: participim la toate atelierele, ajungem cu 5 minute mai devreme de inceperea atelierului; comutam telefoanele mobile pe opsiunea ,silentios”, vorbim pe rand, ne implicim ete. Spatiul de lucru. Verificsim daca spagiul in care se vor tine atelierele intruneste condisii optime (de exemplu o sala de clasa in care baincile nu sunt fixe, astfel incat s4 putem aseza scaunele in cerc) si daca avem la dispozitie logistica necesara (scaune, flipchart, markere, ecusoane etc). Este indicat si pregatim un mediu cat mai placut pentru activitatile cu adolescensii, Astfel este important s8 agezim scaunele in cerc, astfel incat tofi membrit grupului s& se poata vedea si comunica fafi in fati cu usurin{d, evitand mobilierul (banci, mese) care se interpune intre participanti si care poate realiza att o .barierd” fizicd, cat si una mental, blocdnd astfel comunicarea ‘Timpul alocat pentru aplicarea diferitelor exercifii din cadrul atelierelor este orientativ si se bazeaza pe experienta autorilor dobandit’ in urma aplicarii conceptulul, in schimb, este important si fim rigurosi in realizarea momentelor, indeplinirea obiectivelor, ldmurirea tuturor aspectelor neclare si a divergenfelor, pentru a finaliza tot ‘ce ne-am propus. Alegem ziua si ora potrivit’ pentru majoritatea participangilor. Anunjam acest lucru din timp. Pregitim o atmosfera plcuta, deschis’ si democraticd in timpul atelierelor. Incepem atelierul la ora stabilita! ‘Anunfam din timp durata atelierului si ne straduim si respectim programul stabilit. Acest lucru fi va ajuta pe adolescensi si-si planifice timpul si si fie siguri c& nu-I va astepta ,surpriza” unor plicticoase si interminabile monologuri ATELIERUL 1. AM O INIMA MARE “Fiecare dintre noi e centrul propriului univers, iar pentru a avea o viagd implinita este esengial sii incepem procesul de autocunoastere.” 11. @ Deschiderea atelierului (5')[5'] Bun venit participantilor Salutam participantii cu naturalefe si amabilitate pe mAsurd ce acestia intra in sald. fi invitam s& ocupe un loc pe ‘unul din scaunele asezate in cere. Le mulfumim pentru punctualitate, subliniind faptul c& acesta este un beneficiu pentru intregul grup. In caz contrar, le recomandam sa fie punctuali si ii indemnim sa respecte acest lucru, 12. @ Prezentarea coordonatorului atelierului (5')[10'] Urim bun-venit grupului si ne prezentim, explicand pe scurt experienta profesionala si rolul nostru in cadrul atelierului de dezvoltare personal 13. @ obiectivele atelierului (5')[15'] Pentru astéizi ne propunem: sine cunoastem; > siine familiarizdm cu scopul, obiectivele si actvitaile atelierului de autocunoastere si dezvoltare personala; > sii stabilim impreund regulile de grup si sd constientizd astfel importansa cadrului normativ (reguli si ‘autoritdgi) sia comportamentelor ce decurg din (ne) respectarea acestuia; s@ semndm un acord de confidentialitate; ‘sd incepem s@ construim increderea participangilor in cadrul grupului; sd facilitim raporturile de comunicare interpersonald; ‘sd deprindem tehnici de comunicare interpersonata. vvyy 1.4. $Bprezentarea participantilor: Exercitiu de cunoastere si deschidere a grupului Povestea prenumelui” (30')[45'] Cy materiale necesare: ecusoane, ca Pasul 1: Oferim fecirui participant un ecuson (necompletat) si un marker (culoarea este la alegere) si fi rugim si {si noteze prenumele (numele mic) pe care vor sa fie apelagi de catre colegi Pasul 2: Solicitdm participangilor s3-si spuna pe rand ,Povestea prenumelui, raspunzand la urmatoarele intrebari numar de participanti + cardus D, Lungu V. (2008). Sedingole cu paring Bficiente santrenante, Chisinau, Editura ARC, pag 6. "yonseasotiatiacatharsiso; e-mail: catharsisoilice@gmallcom eh 0724254797 2