Professional Documents
Culture Documents
De la Marius
Senzorii sistemelor ABS de obicei lucreaza in situatii extreme. Din cauza temperaturilor mari la care este supus de
catre placute si discul de frana si a neatentiei mecanicilor care pot produce erori in timpul lucrarilor la aceste
sisteme, pot sa apara rupturi in cablajul senzorilor care duc la lipsa semnalului . Senzorii de roti in sistemele de
franare electronice lucreaza pentru sistemele ABS, EDS, ASR, si ESP. Rolul senzorilor este de a informa si a
transmite unitatilor de comanda viteza de rotatie a fiecarei roti. Cu cat semnalul transmis este mai clar si mai exact,
cu atat reglajul sistemului de franare este mai precis si mai eficient.
Urmatoarea generatie de senzori care se folosesc momentan sunt senzorii activi, care sunt capabili sa sesizeze si
viteze care depasesc 0 km/h adica emit semnal in momentul pornirii. Daca comparam cele doua sisteme, ajungem
la concluzia ca senzorii pasivi genereaza semnale sinusoidale iar senzorii activi semnale dreptunghiulare.
Date nominale ale senzorului pasiv: numar de spire: 5000 rezistenta bobina:1100 ohmi semnal min. :150mv/50Hz
semnal max. :2000mv/50Hz distanta intrefier:min 0.2mm max 2.9mm (in functie de tipul de vehicul)
Pentru ca acest semnal sa se poata folosi si la alte sisteme va trebui transformat in semnal dreptunghiular, care
poate fi facut numai electronic. La cei mai noi senzori, partea electronica care transforma semnalul in semnal
dreaptunghiular este montat direct in corpul senzorului, aceasta inseamna ca semnalul de iesire produs de
senzorul activ este dreptunghiular. Frecventa produsa de senzor poate fi evaluata de catre unitatea de comanda
numai daca amplitudinea tensiunii se gaseste domeniul prescris, iar
evaluarea semnalului pentru ESP va fi in functie de viteza vehiculului si a
rotilor.
Pentru aceasta trebuie respectata distanta prescrisa dintre senzor si
coroana. Daca distanta este prea mare amplitudinea semnalului va
scadea asa de mult incat electronica de comanda nu va putea executa
evaluarea semnalului. Din cauza diferentelor, care exista in principiul de
functionare al senzorilor, difera si modul de verificare al acestora. In
momentul aprinderii becului de avertizare ABS, aceasta da o informatie
despre un defect al sistemului. In acest caz este recomandat diagnoza sistemului prin citirea memoriei de erori.
Dupa stabilirea precisa a pozitiei componentei si inceperea masuratorilor in sistemul electric, va trebui verificata
vizual starea cablurilor, conexiunilor si componentelor. In cele mai multe cazuri pot sa apara intreruperi in caburile
de legatura, sau contacte oxidate in stechere. Pentru verificari electrice se poate folosi un aparat de masura
(multimetru) si un osciloscop. Rezistenta interna (continuitate) Tensiunea de iesire, prin rotirea rotii cu cel putin 1
rot/sec. Starea cablajului intre senzor si unitatea de comanda Starea cablajului intre masa si plus. In afara de cele
amintite mai sus vor trebui verificate starea danturii coroanei, daca nu cumva este deteriorat si nu contine impuritati
metalice din uzura placutelor si a discurilor de frana.
O masura foarte importanta pentru funtionarea sistemului ABS, este verificarea si reglarea corespunzatoare a
jocului de la rulmentii de roata si reglarea corecta al intrefierului adica distanta dintre senzor si coroana. Orice
defect al sistemului ABS va fi memorat sub forma de cod erori . Din experianta specialistilor care lucreaza in
sistemele ABS, cele mai multe probleme provin din cauza fixarii necorespunzatoare de catre mecanici al cablajului
senzorilor de la roti.