E.

LOVIN,ESCU
�� ----�

ANTOLOGIA IDEOlOGIEI
JUNIMISTE
"

- CULEGERE DE STUDII NEADUNATE pANA ACUM IN VOLUM-

, .

CASA ŞCOALELOR

1 9 4 3
www.dacoromanica.ro
 E. LOVINESCU

ANTOLOGIA IDEOLOGIEI
JUNIMISTE
- CULEGERE DE STUDII NEADUNATE i'ANA ACUM IN VOWM -

T. MAIORESCU, V. POGOR, TH. ROSETTI,

A. D. XENOPOL, G. PANU, A. LAMBRIOR,
V. BURLA, P. MISSIR.

CASA *COALELOR
1942

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
D. I. Petrovici, ministrul culturii nafionale, prin stvä-
duinfa cdruia se ldrge0e tot mai addnc brazda acfi-
unii maioresciene asupra culturii noastre, a luat ini-
fiativa alcdtuirii unei antologii a Junimi§tilor minori".
In consolidarea and micárI literare, de insemndtatea
Junimii, care, in epoca creatoare a primului ei sfert
de veac de existenfd, a dat cele mai mart valori lite-
rate 0 culturale ale noastre: C. Maiorescu, M. Emi-
nescu, I. Creangd, I. L. Caragiale, A. D. Xenopol,
Vasile Conta, au contribuit 1j alfi multi colaboratori
fdrii sd fi ldsat totu# dupe,' ddn0i o operd train icá,
osta0 anonimi ai unei biruinfi culturale ce nu sunt
pomenifi decal doar in studii colective. Volumele lor
au fost de malt uitate; iar unii nici n'au ajuns Ia
aceastd uitjm finalitate a oriarei strdduinfi literare
care e volumul. Antologia acestor junimigi minori",
askizi feird circulafie, cum ar fi,de pildd,Samson Bod-
rairescu, Matilda Cugler-Poni,N.Schelletti, M. Cornea,
V. Pogor, iStefan Várgolici, A. Naum, D. 011dnescu-
Ascanio, etc. i-ar putea scoate din anonimatul acfiunii
colective pentru a-i infdf4a separat in ce au Inca
viabil.
ln primul plan al preocupdrii momentului am con-

www.dacoromanica.ro
4

venit totusi cd ar fi mai bine venitd deocamdatd pre-

zentarea unei antologii a ideologiei junimiste", adicd
a exponenfilor criticismului junimist; n'am infeles inset-
sd reproducem articole din Criticele lui Maiorescu sau
fragmente din Discursurile lui P. P. Carp, material
ideologic poate mai esenfial dar prea cunoscut, ci sá
aduneim numai studii oarecum inedite, intruccit nefiind
desgropate pand astdzi din colecfia unei reviste vechi
de 75 de ani, nu se bucurd de nici o circulafie. Am
ajuns, astfel, la concluzia de a pune la indemeina
cititorilor urmeitoarele texte importante, la care multi
se ref erd, fdrii sii le fi putut, totusi, cunoage dintr' o
lecturd proprie:
I. T. Maiorescu:
1. Pentru ce limba latinä este chiar in privinta edu-
cafiei morale studiul fundamental in gimnaziu.
-- 0 disertafie a lui C. Maiorescu publicatd in 1865,
primal lui studiu in limba romeinei scris acum optzeci
de ani.
2. Despre reforma invätämântului public, studiu din
1870.
3. Invätäm'antul primar ameninfat, tot din 1870.
Ameindoud studiile sunt caracteristice pentru ideo-
logia culiuraIc i volard a lui C. Maiorescu.
4. Idel dintr'un ciclu de prelectiuni populare" din
cursul anului 1866, de uncle ne apare un C. Maio-
rescu nou, care, oriccit ar fi in contradicfie cu cel de;
mai tdrziu, trebue sd fie cunoscut de tofi cei ce sei
intereseazd de formarea personalitafii lui.

www.dacoromanica.ro
 5

II. V. Pogor:
H. T. Buckle, Istoria civilizatiunii in Englitera, stu-
d& apdrut in 1867, inchinat mud scrlitor atilt de ells-
cutat in cereal Junimii # ale carui idei i-au influenjat
ideologic!.

III. Th. Roseni:

Despre directiunea progresului nostru, stadia apdrut
in 1874, mereu pomenit dar necunoscut, in care se
expune ideologia junimistd in materie de culturd, de
politica, de economic.

IV. A. D. Xenopol:
Studii asupra stärii noastre actuale, apdrute in 1870,
in care junimisnud ia o coloratura najionalistd.
Studiile Lai A. D. Xenopol din aceastd epocd, cu
malt prea langi (Cultura nationala din 1868, Istoriile
civilizafiunii din 186g, # cel republicat aici din 1870-
1871 sunt deosebit de interesante i ar merita sd fie
adunate in volum # pentru fixarea fizionomiei lui
A. D. Xenopol # pentru pozijia lui cu total speciald
in migarea junimistd.

V. G. Panu:
Studiul istoriei la Români, ce ne redd ceva din
lupta Junimistilor impotriva Bucuregenilor pe fere-
nul istoriei (Hasdea, V. A. Urechia, Gr. Cocilescu,
etc.), adicd a falsului nationalism aplicat in dome-
niul istoriei najionale.

www.dacoromanica.ro
#3

VI. Al. Lambrior:

Limba români veche i noug, din 1873, poate sin-
gurul studiu al celui dintcii filolog &wan adunat
interun volum, de0 intreaga lui activitate ar merita
set* fie scoasil din uitarea unei colecfii de revistd.
VII. Vasile Bur IA:
Contra ortografiei impuse de Minister scoalelor ro-
mane, din 1872, studial celui de al doilea filolog juni-
mist, implicat in polemicile Convorbirilor impotriva
Ardelenilor 0 a lui B. P. Hasdeu.
VIII. P. Missir:
Poezii de Al. A. Macedonski, din 1883, pentru a
aduce un soon din lupta Convorbirilor literare im-
potriva poezief lui Al. Macedonski.
Republicarea acestor studii relativ inedite constitue,
credem, o contribufie apreciabild pentru cunoffterea
attnosferii ideologice a Junimii cl situarea ei pe te-
renul cultural i politic.
Cum aceste texte flu ne intereseazd ca documente
de limbei, ci numai sub raportul atitudinii i al call-
teifii lor, nu li s'a peistrat ortografia i particularitd-
file gramaticale ale timpului, ci li s'a adus chiar sl
upare modificdri de ciite ori cuvintele aveau forme
peirdsite astiizi, ce le-ar fi ingreulat lectura. Fiecare
text e precedat de o introducere, care-i precizeazd
importanfa fl II pane in atmosfera momentului seiu
istoric.
Noembrie 1942. E. LOVINESCU

www.dacoromanica.ro
T. MAIORESCU

www.dacoromanica.ro
 I
Pentru ce limba Ma este chlar In privinta
educatiel morale studiul fundamental In Gimnaziu
Privim aceastd Dissertatiune de T. L. Maiorescu" al:druid In:
Anuariul
Gimnasiului td Internatului din Iassi
Pe anul scolasticu 1862-1863
publicatu de
Directorul T. L. Maiorescu
Doctoru in filosofie si licentiatu in dreptu, Professoru la Univer-
sitatea din Iassi si membru cor-alu societiltei filosofice
din Berlin.
Iassi
Tipografia Bermann Pileski, Podul-vechiu, 1863
drept cea mai venerabild 1ntre productiile literare ale lui T.
Maiorescu, intrucdt e prima sa opera mai consistentd in limba
roman& In limba germane: publicase Inca din 1860 opusculul sat:
filoz9fic Einiges philosophische in gemeinfasslicher Form, de in-,
fluenta herbartiand, qi alte cateva articole; In limba francezd is(
publicase teza de licenta in drept Du régime dotal (1861). Disser-
tatianee este citata pretutindeni fiird sd fi fost reprodusd vre-
odatii, aqa cd republicarea ei In aceasta Antologie se impunea fi
prin valoare qi prin cronologie. Problema nu e privita nict din
punct de vedere filologic nici literar ci filozofic; importanta stu-
diului clasicitatij vine din faptul ca el Scoate egoismul sa.0 mai
bine individualismul din fiecare orn si-1 supune unei sfere supe-
rioare, adica 1nfrucat e cetatean, statului fi disciplinii, intrucdt
este spirit ganditor naturii, lucrului f i adevdrulut...". Cu un

www.dacoromanica.ro
10 E. LOVINESCIT

cuvdnt: antichitatea si stadial ei este calitatea nemuritoare, care

impune spiritului junirnii studioase direclia cea mai scindtoasii,
care ii deschide un cdmp pentru activitatea rafiunit, insii i-o su-
pune totodatd subt legea naturii lucrurilor sau a adevdrului si
astfel li taie in riiddcinci aberafia egoisnrului". In aceste rdnduri
gdsim o prefigurafie a principiilor de esteticd idealistii formulate
mull mai tdrziu.
Obiecliile ce avem de adus disertafiei lui T. Maiorescu, scrisii
Intr'un ton atilt de Malt, susfinut qi =liar la vdrstd de 22 de
ani, se pot grisi in E. Lovinescu, T. Maiorescu, v. I, p. 112. (Ed,
Fundafiei p. lit. f i artd Regele Carol II", 194:0). Nu putem sd nu
amintim, totusi, cd cu tot elogiul adus inveifdmdntului clasic, acti-
vitatea viitoare de legislator a lui T. Maiorescu se va inspira dela
idea de a-I inlocur prrnteun invdfdmdnt real. El a infiinfat primele
scoale reale.
Mai amintim de asemeni ea amdnunt istoriografic cd aceastd
disertafie a lost atacatd, zece ani dupd publicarea ei, de V. A.
Urechia in articolul Noua directiune din Itt§i, apdrut in Revista
contimporanii, 1 August 1873, p. 542, in urma polemicii in-
treprinse impotriva acestei reviste in Betia de cuvinte (1873): T.
Maiorescu era prezintat bud ca un detractor al clasicismului!
Acuzafia a lost reluatd gi de P. Grddigteanu in Nr. dela I
lunie 1873 al Revistei Contimporane, susfincind cd programul Ju-
aimii era de a inlocui in gcoald pe autorii latint cc autori ger-
mani. In Rfispunsurile Revistei contimporane, al doilea studiu cle
patologie literarti (1873), dupd ce reproduse un fragment din
disertafia sa, T. Maiorescu replied: Multe lucruri sunt iertate
inteo polemicd. Dar a atribui unui om, care a scris aceste pagini
cc un entuziasm poate prea juvenil pentru limbo Mtind in gim-
naziu, a-i atribui, cd vrea sd goneascd autorii latini qi sd-i hi-
locuiascii cu nu stiu care alfii, iacd un lucru prea tare chiar
pentru Revista contimpormai".

www.dacoromanica.ro
 T. VAIORESCU 11

I. INTRODUCERE
Intrebarea aceasta este vitall pentru Gimnaziu. Dela
infelegerea ei depinde soarta celei mai importante in-
stitufii scolastice. Intrebarea aceasta este apoi tocmal
acum la ordinea zilei, fiindca o mare parte a tinerilor
barbefi care incep astazi a avea influenfa asupra im-
prejurarilor noastre, filnd din nenorocire in§ii lipsiti
de binefacerea invkamfintului serios al limbii latine
§i in genere al gimnaziului, nu infeleg ce importanfa
enorma are pentru alfii §i ar fi avut mai intai pentru
imii acel invafamant. Astfel vedem, 01 aceasta este
cel mai trist lucru pentru §coala, ca nu numai studiul
antichitafii in limba lui originala nu este prefuit dupg
justa sa valoare, ci ca. se formeaza Inca in contra lui
o direcfie de idei inamica.
Aceasta direcfie, susfinuta prin spirite care de-
clara de superfluu §i. pedant sau chiar de fals tot
ce intrece sfera necoaptei lor inteligenfe, fiind peri-
culoasä educafiei intregului popor, trebue SA fie mai
intgi de toate lovitä in pozifia de sofisme in care
se crede tare, demascata in absurditatea §i pentru ca
astfel convingerea salutara despre importanfa clasici-
OW sa alba loc a se intinde in toate parfile, a fi
pusa in lucrare §i a contribui apoi ca unul din cele
mai puternice elemente la formarea unei societki mai
serivase.

www.dacoromanica.ro
12 E. LOVINESCII

II. Argamentele adversarilor

Argumentele principale ale acelei opozifii in contra
studiului limbilor clasice 0 in specie a limbii latine
in gimnaziu sunt urmätoarele:
1. Este superfluu de a invga limba latinä, fiindca
autorii vechi sant tradu0 in limbi moderne 0 prin
urmare pot sa fie cunoscufi mai bine din aceste tra-
duceri.
2. Afarà de aceasta, clasicii moderni sunt tot a§a
de buni ca 0 cei vechi, clack' nu mai buni; sunt mai
multi autori morali intre cei noui; §i in fine clasicii
moderni au importanfa cea mai mare pentru tineri-
mea noastrà, cg au conlucrat imediat la desvoltarea
secolului in care traim, 0 au devenit astfel indispen-
sabili pentru Infelegerea acethiia, vrea sa." zica ei,
trebue sa fie cunoscufi cu preferinfa inaintea celor
vechi.
3. Este chiar striacios de a se ocupa 7-8 ani in
mod principal cu limba lating, fiinda este o limb5.
moartg §i nu are folos social; timpul acesta trebue
sá fie mai bine aplicat la studiul limbilor moderne,
care sunt chiar necesare pentru un tânär 0 care
totu0 se invafg foarte räu in §coalele publice. Limba
latinä se poate trata ca studiu secundar pentru cuno-
0infa formelor gramaticale 0 infelegerea lexicogra-
fleä a atorva cuvinte introduse in toate limbile eu-
ropene; dar, nu mai mult.
Sa' ne marginim la aceste trei argumente, care in
aparenfä sunt ap de tari 0 de conchizaloare, inat
inimicii clasiciatii ni le debiteaza de regull cu un
suras sublim de satisfacere 0 suficienfä, parch' ar fi

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 13

pronunfat te miri ce adeväruri profunde §i. decizive.

Insä sä facem un pas mai departe Inteo altä direc-
fie. SI ne permitem a declara de inimici ai clasici-
QUI, daea nu in opinia lor proprie, ce1 putin in
rezultatul faptic, pe acei amici §i aparätori orbi care,
neinfelegand in§ii importanfa lucrului, combat argu-
mentele expuse prin argumente §i mai slabe §i mai
false.

III. Contra-argumentele amicilor neadevArati

Ace§ti amid, intrand in cuibul celor trei argumente
sofistice, in loc de a le demonstra din capul locului
de false fiindcal lovesc in vant, in loc de a nimeri
in fintg, caura a combate ideile confinute in cle prin
pozifiunea ideilor contrare §i prin urmare conced in
mod indirect justefea punctului de plecare, devenind
astfel de fapt vätsaingtori §i. nu amici ai studiului
clasic.
Iatä combaterea Mr:
La 1. De§i autorii vechi sunt tradu§i in limbi mo-
derne, totu§i o traducere nu se apropie niciodatä de
original, ci se raportä la el, dupd cum a zis Madame
de Stael, ca covo'rul pe dos la covorul pe fafá. In
traducere sunt o sumä de neinfelegeri; apoi limbile
moderne in mare parte nu sunt in stare a exprima
curat ideile stramo§ilor no§tri. Prin urmare studiul
clasicilor in limba lor originala rämane neapdrat ne-
cesarg.
La 2. Cum sa' fie clasicii moderni tot a§a de buni
ca *i cei vechi? Unde au modernii, pentru a ne mar-
gini la materia propus6, la limba latinä, autori ca

www.dacoromanica.ro
14 E. LOVINESOU

Virgiiu, ca Liviu, ca Tacit, ca Horatiu? Cine a in-

trecut pe Virgiliu In grafia fanteziei sale? Cine pe
Liviu in frumusetea naratiei? Cine pe Tacit in seve-
ritatea opiniilor? sau pe Horatiu in finetea si urba-
nitatea ideilor sale? Autorii moderni fiind mai slabi
in aceste privinte decal cei vechi, sunt dar de mai
mica importanfd. Si apoi este fals de a crede, ea'
modernii ar fi singuri apropiafi desvoltärii noastre;
fiinda calitäti nemuritoare precum le au autorii cei
vechi sunt si rämân pentru pururea un tezaur al
umanitafii si-si conserVa inflitenta asupra spiritului
oricdrui secol.
La 3. Nu poate fi stricäcios a se ocupa atfita timp
cu limba lating. Bärbatii cei mai renumiti, ce-i avem
noi modernii, au fost adäpati din fântAna antichi-
tätii. In toate natiunile civilizate oamenii eminenti au
avut si au pästrat o stimä profunda pentru studiile
clasice si le-au atribuit lor cea mai esentialä parte
din propria-le desvoltare. Astfel Boileau, astfel Cor-
neille, Lessing, Goethe dar ce sä mai vorbim nu-
mai de literatori? Bärbatii celebri de stat au fost
"intotdeauna adânciti in spiritul timpurilor vechi, sit
de Napoleon cel mare este cunoscut cu ce dragoste
perseverentä s'a ocupat in thatä viafa sa de studiul
lui Iuliu Cesar. In fine: noi Românii, stränepotii ace-
lor Romani despre a cgror limba discutam acum,
avem o sffinta datorie a cunoaste antichitatea lating,
fie numai din pietate istorica. Dar chiar limba noas-
trä insäsi nu poate sä faca nici un pas mai departe
färil limba lating. Cunostinta acesteia este mai ales
pentru noi indispensabilä.
Iacg dar c'd este fals ce pretind inimicii clasicitätii;

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 15

iata dar ca autorii vechi trebue sa fie cunoscuti in

limba originala, fiind toate traducerile rele; ca" au-
torii vechi sunt mai presus de cei moderni, si ca in
fine utilitatea clasicitätii recunoscutd de toti barbatii
cei mari ai timpurilor noastre, este cu atat mai mare
pentru noi, cu cat limba noastra are Inca lipsa, Ora
se va desvolta, a recurge intotdeauna la cea lating
ca la un isvor de lämurire si de clarificare.
Acestea sunt contra-argumentele amicilor aparenti
ai clasicitatii, contra-argumente care, departe de a
produce vre-un sprijin cauzei ce vor s'o apere, o
compromit mai mult prin släbiciunea lor si usureaza
astf el pozitia adversarilor. Pätrunsi de adevärul pro-
verbial, cal este mai bine a avea un inimic cumsecade
decat 10 amid necäliti, ne vom desface mai intai de
acesti prieteni, combatandu-le din punct in punct toate
argumentele lor si avand intru aceasta aerul de a
sprijini pe adversari. Dupd ce insä vom fi terminat
aceastd parte a temei noastre, ne vom intoarce in
contra adversarilor si, däramandu-le punctul de ple-
care, vom stabili infine opinia ce ne pare a fi sin-
gura adevarata in acest caz.

IV. Respingerea contra-argumentelor

1. Sunt in eroare sus-numitii amid ai clasicitätii,
cand, In contra primului argument, raspund cä o
traducere nu se apropie niciodatä de original si ca
prin urmare autorii vechi, pentru a fi bine cititi, pre-
supun cunostinta limbii lor originale. Dacd acesta ar
fi scopul studiului latin in gimnaziu, atunci in toate
institutiile moderne n'ar fi niciuna care sa-si fi ajuns

www.dacoromanica.ro
16 E. LOVINESCU

mai rau scopul deck gimnaziul. Cine din §colarii

cad au terminat cursul gimnazial, iese cu o cuno§tinta
ap de desvoltata a limbii latine i grece§ti, inck sä
poata citi autorii cei vechi in limba kr originala cu
destula u§uratate pentru a judeca asupra stilului lor,
pentru a fi impresionabili la cuno§tintele kr poetice,
in fine, pentru a simti vre-o placere estetica citindu-i?
Au nu ne mai aducem aminte, fiecare din noi, cu ce
greutate neplacuta, cu câta cautare prin lexicoane §i
gramatici citeam chiar in ultima clasä gimnaziala pe
Platon, pe Sofocle, pe Horatiu, pe Tacit? Cum in
aceasta cercetare linguistica cei mai multi dintre noi
nici nu se mai gandeau la frumusetile estetice sau la
adevarurile fil3zofice, §i acei cari se gandeau, o fa-
ceau numai din când in and i ih mod cu totul se-
cundar? Este de comun cunoscut din experienta f
cuta. in §coalà, i ar fi o orbire a ne da sfatu1 acesta,
ca din contra tocmai autorii vechi cititi in gimnaziu,
se discrediteaza la cei mai multi §colari, fiindcä ace-
§tia in confuzia lor gramaticala, istoricä, lexicografa,
etc., nu sunt in stare a mai afla nici o frumusete in
ei, dli iau in desgust pentru toata viata kr. Ce idee
are §colarul in clasa 3-a de stilul sau de odce altä
calitate a lui Cornelius Nepos? Care §colar din clasa
4-a este impresionabil pentru timbrul unei antichi-
tati pline de maduva §i de energie, precum se ex-
prima in stilul lui Sallustius? Ce influentä are entu-
ziastul Livius, ginga§ul Ovidiu, moralistul fin Ho-
ratiu asupra clasei 5, 6, 7 prin stilul i ideile lor?
La mai toti aproape nici una; §i aceia asupra carora
are influenta sunt a§a de putini, deabia in fiecare
clasa cke unul, hick acesta n'ar putea niciodatä jus-

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 17

tifica introducerea autorilor vechi in gimnaziu pentru

toti §colarli. De§i dar este foarte adevarat, cä o tra-
ducere rämâne chiar in cazul cel mai favorabil de-
parte de original, totu§i o traducere a autorilor vechi
intr'o limba moderna face pe §colari cu mult mai
bine sä simta frumusetile i sa infeleaga ideile au-
torului deat lectura in original, fiindca limba ori-
ginala pentru autorii latini i greci, cu tot studiul
serios ce 1 se consacra in coalele moderne, nu se
studiaza pAna la o cunoa§tere, sau cel putin intelegere
deplina. Ca sa vä convingeti, luati Dvs. care ati stu-
diat numai gimnaziul pe Liviu sau pe Virgiliu, (ca
sa nu zic pe Tacit sau pe Horatiu) in mana, cetiti un
capitol sau o egloga oarecare in original, §i, dupa
ce yeti vedea indatä ce dificultate va prezintä lec-
tura, cetiti acelea5i randuri intr'o traducere buna si
yeti märturisi cd in traducere ati aflat o placere fard
comparatie mai mare ca in original. Aci nu e vorba
de barbafi care dupd terminarea gimnaziului se ocupa
anurne de studiul antichitätii §i i§i ca§tiga dupa o
diligintä mai indelungatá o destula cuno§tinta a limbii
latine, nu numai pentru a infelege tot ce citesc, ci
pentru a intelege frumusetile sau slabiciunile unui
stil (ceeace este Inca o mare diferenta). Aici e vorba
numai de gimnazi§ti; §i pentru gimnaziti este tm
adevar necontestabil, cä ei inteleg i gusta pe un
autor mult mai bine in traducere decAt in original §1
cä prin urmare traducerile moderne ar putea inlocui
In aceastä privinta cu totul lectura in limba originala.
Au dar drept adversarii clasicitätii; i daca studiul
limbii latine este cel principal in gimnaziu, cauza nu
poate fi cea aratata sub punctul 1.
2

www.dacoromanica.ro
18 E. LOVINESCU

2. Sa trecem acum la punctul al doilea. Ad disputa

devine cearta; nu mai are sens si nu mai e de des-
curcat. Unii zic ca autorii moderni sunt mai buni si
numära vre-o ea-Ova; ceilalti zic ca autorii vechi sunt
mai buni i numarä i ei vre-o ativa. C5nd Incepe
cineva cu personalitati, atunci inceteaza cu rationa-
mentul. Cu toate acestea putem zice ca au drept ini-
micii clasicitii cand ne spun cä autorii moderni
pot sa fie tot asa de buni ca autorii vechi, luat fie-
care in parte. Ca ce merit mare este in Cornelius
Nepos? Ce merit necomparabil este in Liviu? 'Inca
lectura lui Gibbon sau al lui Macaulay sau a lui Ioh.
v. Muller sa nu paan aduce tot acel folos? Ce merit
este in fine in Cicerone? Stil? idei? atunci sa citim
pe Lessing, cu stil mai frumos decat perioadele mo-
notone si lung suflate ale lui Cicerone si cu idei
originale si fertile, dupd care poti vâna mai in toate
operele lui, fara a afla vre-una. Ne mai ramâne din
autorii gimnaziali Ovidiu cu metamorfozele. Virgiliu
cu Eneida, Horatiu si Tacit. Färä indoiald in privinta
ideilor i gustului estetic, o lecturd din Dante, din
Camoens, din Niebelungen ar face tocmai cat meta-
morfozele i cat Eneida, dacd nu mai mult. Horatiu
si Tacit in adevar sunt autori clasici in cel mai strans
sens al cuvântului si este greu a arata cine din au-
torii moderni le corespunde. Ant insä este sigur ca
cetirea pasagiilor etice din Goethe, respective a scrie-
rilor istorice de Prescott, de Gibbon, de Herder, ar
produce tot acea utilitate poetica asupra gimnazisti-
Ior, ca i acei doi autori. Si apoi argumentul adver-
sarilor, care zice ca autorii moderni sunt cu ant mai
preferabili, cu cat au predomnit la formarea epocii

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 19

de civilizafie in care team, este foarte judicios §i

mai puternic decAt ceeace s'a zis in contra lui. Caci
pe lângd calitafile nemuritoare §i in perpetuu vala-
bile ale unui autor bun §i prin urmare §i ale autori-
lor vechi, exista §i. can-tali ad-hoc, daca e permis a
le numi ap, calitali individuale anume potrivite pen-
tru secolul in care §i. din care sunt nascute §i tocmai
ele sunt mai fertile §i de cea mai mare influeng asu-
pra secolului. Aceste calitati insä se diá pentru noi
numai in autorii moderni §i nu in cei vechi. Dacd
totu§i studiul limbii latine este cel fundamental in
gimnaziu, cauza adevaratä nu poate fi in neajunsul
autorilor moderni §i preferinfa a vre-o 5 sau 6 au-
tori vechi.
3. Sa ajungem in fine la punctul al treilea. In fa-
voarea clasicitätii s'a spus ad cd cei mai celebri oa-
meni au fost nutrifi cu ea §i apoi ca noi Românii
in specie avem lipsd de limba latind ca isvor pentru
constituirea limbii noastre proprii. In ceeace prive§te
oamenii celebrii, se pot face la acest contra-argument
trei replicari: intAi, ca exista pentru o sumä de cele-
britati moderne nutrite in studiul dasicitafii, o sumd
tot a§a de mare lipsitä de acesta; al doilea cd cele-
britatile antichitätii in§i-le au devenit celebritati fara
un asernenea studiu: Socrate, Platon, Sofocle, Homer
(daca a existat), tot celebritati care din propriul lor
tezaur, fara alt studiu decAt al naturii, au produs
nemuritoarele lor opuri; in fine al treilea, §i. aceasta
e adevarata replicare, cd gimnaziul nu are de ten-
ding principala producerea de genii sau de celebri-
tali, ci cd trebue sä se adreseze cu invatamântul sat'
la acel termen de mijloc al inteligenfei pe care ni-1

www.dacoromanica.ro
20 E LOVINESCU

aratd majoritatea copiilor. Fao cu un geniu, intrebarea

studiilor teoretice are o importanfd mult mai mica; ge-
niul i§i croe§te calea sa, chiar färd ajutorul altora,
din propriul ski impuls, ipso Marte, cum ziceau La-
tinii; insd simplul talent §i capacitatea mediocrd, ace-
stea au trebuinfd de ajutorul studiilor in §coald, §i. la
ek se adreseazd gimnaziul. Lor insa nu li se poate
aduce de exemplu geniul; cad ceeace nutre§te pe
geniu, poate omori pe talent.
Iar ce se atinge de importanfa limbii latine pentru
noi Românii in specie §i de derivarea necesitkii ei
din acest punct de vedere, aci apdrätorii necugetali
ai clasicitkii comit eroarea ce in logicd se nume*te
&-Epou .11-urizt; adicd ajung cu demonstrarea lor alt-
undeva deck unde trebuiau sa ajungd. Dumnealor
demonstreazd importanfa limbii latine in genere pen-
tru Români; pe aceasta nu i-a trecut nimdnui prin cap
a o contesta. Dar vorba este de a demonstra cd limba
latind este studiul cel mai important in gimnaziu, si
aceasta este cu totul altceva. Aici nu se poate aduce
argurnentul numit. Cdci studiul filologic al limbii la-
tine cu scop de a clarifica §i regula limba romând
are din capul locului alt fundament §i altd metoda
de invdfdturd deck cel adoptat in gimnaziu §i va
rämâne ca specialitate rezervat Universitkii, pe când
gimnaziul dupd toatd natura sa nu are a se ocupa de
specialitäfi, ci numai de cultura generald a inteli-
genfei. Acel studiu linguistic cere mai intal de toate
cuno§tinfa limbii vulgare latine, precum se vorbea de
popor in Italia .5i in Provincii, iar nu cunostinf a limbii
clasice a autorilor, care se trateazd in gimnaziu §i
care este foarte diferitd de aceea. Cere, al doilea, un

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 21

studiu istoric al acestei limbi populare, care coincide

cu cel lexicografic, adicd: a cauta fiecare cuvant ce
exista astazi in limba romana, a-1 urmari in tofi au-
torii latini, in toate inscripfiile cunoscute, In monete,
etc., din toate epocile Ora in ziva de astazi, pentru
a afla vicisitudinile sau schimbarile ce le-a suferit dela
prima origine si pang acum. De ex. pentru cuvantul
roman Pamant se cere din punct de vedere al stu-
diului limbistic cunostinfa tuturor locurilor unde se
afla cuvantul latin pavimentum, care in diferifi au-
tori are o diferita Insemnare (in epistolele lui Sidoniu
Apollinarul din secolul al 5-lea dupa Christos insem-
neaza firmament, cer; pe cand in Cicerone si Horafiu
insemneazd podini sau dusumele, pavagiu, etc.; cari
cloud Insemnari sunt tocmai asa de diferite una de alta
ca cerul de pamant); se cere apoi constatarea dac5
la vreun autor sau in limba poporald avea sensul ce
i-1 dam noi astazi si cand a Inceput sa-1 alba, se cere
mai departe urmarirea lui in diferite secole, adica
constatarea cum s'a pronunfat in secolul al 2-lea, al
3-lea, etc. pana astazi, spre a afla, cand din pavi-
mentum s'a fäcut numai paviment, apoi poate pai-
ment, apoi pamant si cand vocalele a §i e incep a
nu fi pronunfate curat, ci primesc sunetul de I si ID
precum il au acum. Tot asemenea sä se facd aceastä
cercetare cu toate cuvintele limbii romane. Ce va fi
rezultatul?
Rezultatul va fi, cd atunci, insä numai atunci vom
putea scoate din toate aceste cazuri cunoscute legea
desvoltdrii limbii noastre, vom putea afla: 1) care
este secolul in care limba noastra incepu a se separa
de cea latind intr'un mod asa de esenfial Incat s5

www.dacoromanica.ro
22 E. LOVINESCU

constituie o limba sui generis, limba romana? Si dacd

oare a fost vre-o influenta exterioara, marcata in
limba care a produs aceasta? 2) and s'au introdus
sunetele 13§i i in limba romana? daca exista din ye-
chime in ea, Inca' din pronuntarea vulgara latind sau
sunt importate? Dacä acest import este facut din
secolul al zecelea i prin urmare de atribuit influentei
slavone? 3) dacd vre-o suma considerabild de cuvinte
de-ale noastre aratd radacini latine neintrebuintate in
limba poporal italicä, ci aflate numai in vre-o alta
provincie a marelui imperiu roman? Aceasta consta-
tare ar lumina mai deaproape origina noastra; 4)
cad si cate sunt cuvintele, ale caror rdddcini nu se
afla deloc in limba latind? in ce secol se vad ele in-
troduse in limba noastrd i prin urmare carei influente
sunt de atribuit? 5) Sunt din aceste cuvinte cateva
cad nu se pot deriva din nici o limba mai deaproape
cunoscutO astazi? Ar fi probabil a le socoti pe ace-
stea de origine dacicd? 6) Care cuvinte romane, de
origine buna latind, au fost intrebuintate in limba
noastrd, insd s'au pierdut astazi? Si cand si de ce
s'au pierdut? 7) Dupd care lege fapticd (nu dupd vi-
sud de analogie cu limba clasica latinä, precum le
trece prin cap filologomanilor) s'a facut si se face
schimbarea vocalelor i consonantelor in limba ro-
mand? pentru a afla astfel pe calea istorica, singura
admisibild in acest caz, geniul eufonic al poporului
roman i numai astfel a trage consecinte pentru viitor
si a pune fundamentul regularii limbii noastre de
astazi; etc., etc.
Iaca ce este un studiu sandtos al limbii romane.
Numai dupa ce-1 vom fi facut cu aceasta severitate,

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 23

vom avea ceeace cred Domniwrii nWri ca se poate

ca§tiga de astäzi pana maine cu incercari jurnalistice,
adicd: o gramatica, o ortografie, un lexicon, in fine
o limbd romand rationala; care cuvant rational" nu
vrea sä zica ceeace corespunde ratiunii oricarui in-
divid care viseazd despre limbä, ci vrea sd zica ceea-
ce corespunde numai ratiunii poporului precum s'a
desvoltat ea in toate secolele dela na*terea sa §i pang
in epoca noastra.
In ce raport, vä rog acum judecati dvs. toti cu
mintea sanatoasä, in ce raport stä studiul limbii 1a-
tine, precum se face in gimnaziu cu filologia limbii
romane71 fax% indoialii, studiul limbii latine este o
conditie pentru studiul filologic, in acest sens, cä ori-
cine vrea sä studieze limguistica rornand, trebue sä fi
studiat mai intai limba latind din gimnaziu. Insa cine
a studiat numai limba latind din gimnaziu, acela n'a
facut Inca aproape nimic pentru cea romana, §i de-
aceea nu se poate zice, cd studiul limbii latine in gim-
naziu are de scop sau de parte importanta a sa cul-
tura rationala a limbii romane. Cine ar zice aceasta,
ar trebui sa zicä de ex. cá invatand a scrie caligrafie,
ne prepardm pentru arta picturii. In adevar, scrierea
ne da primele rudimente de pictura, ne dä un condei
sau un creion, ne da hartie, ne conduce mana spre
copierea catorva semne, etc. Insä ar fi absurd de a
numi aceasta o preparare pentru arta picturii.
Aa dar scopul studiului limbii latine in gimnaziu
nu poate fi nicidecum linguistica romand.
Din contra tratarea jumätätitä a limbii romane pe
baza cunotintelor marginite de limba latind c4tigate
numai in §coalele secundare, departe de a produce

www.dacoromanica.ro
24 E. LOVINESCU

vre-un folos, produce numai ceata aceea de opinii ar-

bitrare care, neintelegand adânca lege a desvoltdril
poporului, se reazama una mai tare deat alta pe o
oarbd analogie intre cele cloud limbi §i cauzeazd ast-
fel confuzia fatald de care sufere astazi vorbirea §i
scrierea româneasca.
Nefiind dar nici exemplul barbatilor celebri nici
importanta pentru limguistica românä cauza adevärata
pentru care limba latina este studiul principal in gim-
naziu, nu ramane deeat a da drept inimicilor clasici-
OW §i in privinfa punctului al treilea. Cu aceasta
concesie insä am ajuns la termenul partii negative a
disertatiei noastre i avem a trece in fine la partea
p ozitiva.

V. Rezumat §i tranzifie
S'au expus intai cele trei argumente ale adversari-
lor, s'au aratat apoi contra-argumentele corespunza-
toare §i. in fine s'au combdtut aceste contra-argumente.
Rezultatul este: inimicii limbii latine in gimnaziu au
drept de a zice ca autorii vechi se pot cunoa§te tot
asa de bine din traduceri, ca autorii moderni stint
tot asa de buni i ca.' cunoa§terea limbilor moderne,
ca limbd, ar aduce mai mare utilitate sociald deeat
cunoa§terea unei limbi moarte ca cea latina.
Acum insä se na§fe intrebarea cea deciziva: ce ur-
meaza din acest rezultat concis? Care este concluzia
din cele trei premize adevarate? Si ad am ajuns la
punctul unde incepe eroarea adversarilor. Adversarii
zic cd concluziunea nu era decât una: adica, limba
latina nu mai poate fi studiu fundamental in gimnaziu

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 25

§i. ca prin urmare trebue sa se tale cea mai mare parte

din timpul consacrat ei. Intru aceasta adversarii se
irwala. Concluziunea este dubla: sau in adevar limba
latina ca studiu esenfial trebue sä fie departata din
gimnaziu, fiindca cele trei cauze din care s'a intro-
dus acolo nu sunt valabile, sau al doilea, cauzele pen-
tru care s'a introdus limba latind in gimnaziu, nu sunt
cele trei, ci sunt allele, §i atunci argumentarea spre
combaterea lor a fost superflua, sagacitatea intrebuin-
fata pentru aceasta a fost degeaba, caci n'a lovit
centrul fintei, ci periferia, n'a combatut fundamentul
esenfial, ci o ficfiune goala confundata cu acesta.
Când cauzele introducerii limbii latine in gimnaziu
ar fi numai cele trei, atunci adversarii ar avea drept
in concluziunea kr. Pdna când insa acest numar de
trei nu este demonstrat de complet (regula veche a
teoriei Dilemelor din Logica), pana atunci conclu-
ziunea este balsa, cad mai exista posibilitatea altor
cauze prin care sa se sustind limba latind cu toga
importanfa ei. Adversarii marginindu-se in neajunsul
argumentelor expuse, nu comit numai o eroare logica,
ci dau semn de spirit frivol; fiindca este o frivo-
litate, daca cineva, cautând adevarul i ajungand la
un punct unde calea lui se rascrucie in cloud direc-
fiuni, alege de nesigur numai una din acestea §i se
increde cu totul in ea, neingrijind pe cealalta; de
unde §tie el ca cea dintdi nu-1 conduce in intunericul
eroarei in loc de a-1 conduce spre adevar, precum
poate ar fi fost in starea cza de a doua? In contra
unei asemenea frivolitafi este o datorie de con§tiinfa
de a se opune cu o severitate desvelita §i fara cruf are.
Ap dar: indata ce se va ardta ca limba latina a

www.dacoromanica.ro
26 E. LOVINESCU

putut sa aiba §i alte cauze pentru cari a fost intro-

dusil ca studiu principal in gimnaziu, gall de cele
trei combatute, §i ea nouile cauze sunt mai puternice
&cat orice obiectiune, atunci deodan va fi cazut toatä
argumentarea adversarilor §i lupta kr va fi de corn-
parat celebrei aventuri a lui Don Quijote, care in
ideea sa se lupta cu uri.i, iar in realitate se luptase
cu mori de \rant; atunci deodan vom fi ajuns scopul
acestei mici disertatiuni, adicd demonstrarea studiului
limbii latine ca acelui dintai in gimnaziu.

VI. Afirmare
Cauza principald pentru care s'a introdus limba
latina ca studiu fundamental in gimnaziu este in ade-
var alta §i se afld pe un alt tarim decat acela pc care
se luptara inimicii clasicitatii, pe tdramul moralei.
Aflandu-se insä pe un alt taram, acea cauza este tot-
odatä mult mai profunda decat s'ar presupune la
prima vedere, este ant de profunda incat stà in cea
mai stransa legatura cu principiul intregii educalii §i
nu se poate pretui decat acolo unde se afld con§tiinfa
despre acest princip. Fiindcd dar mentionata cauza
adevarata are o radácina a§a de adancd, trebue sa-i
desgropam intai tot pamantul in mijlocul cdruia a
crescut §i atunci ii vom vedea cu toatä claritatea
natura .5i imp ortanta ei. Avem prin urmare a rezolvi
acum urmatoarele intrebari: 1) care este scopul edu-
cafiei? 2) care este importanfa studiului pentru edu-
catie? 3) care este importanfa limbii latine pen-
tru studiu?

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 27

VII. Scopul educatiei

Dela intelegerea scopului oricarei educatii spiri-
tuale atarnä intelegerea utilitafii limbii latine. De-
aceea noi nu putem da o definifie a educatiei dupg
ideea noastra, fiindcä atunci s'ar zice cä a formulat
scopul educafiei astfel incat sä se potriveasca cu
teza noastrá i sa vorbeasca in favoarea ei. Vom ex-
plica dar scopul educafiei astfel precum este inteles
si pus in lucrare de eatre pedagogii cei mai celebri,
fie ei oricat de osebiti in opiniunile lor, pentru a de-
monstra apoi, cä din cele mai diferite autoritati peda-
gogice castigam totusi acelas rezultat in privinta ma-
teriel noastre.
Care pedagog vá este mai de aproape cunoscut si
cu ale cdrui idei sä incepem? Fara' partialitate Ori-
cat ar ft? Locke materialist, Rousseau natura-
list, Diesterweg rationalist, Pestalozzi pios? laza
patru pedagogi cunoscuti de toatä lumea i luafi din
toate partidele. Spre mai mare siguranta sä cercetam
ideile despre educatie a tuturor patru si vazand ceeace
au cu totii de comun sà decidem ca aceasta va fi
notiunea sau esenta scopului educatiei.
Locke, celebrul filozof i autor al incercarii despre
mintea omeneascr (1694), a scris cu un an mai inainte
un op despre educatia copiilor" (1693). In partea
Intâia trateazd despre educatia fizica, in partea a doua
despre cea intelectualä, Aci determina scopul edu-
catiei astfel: Scopul educatiei este a aduce pe in-
divid in stare de a-si pästra la toate intAmplarile si
in toate cercustarile caracterul sau neschimbat, de a
nu comite nimic in contra demnitatii sale de om. Prin

www.dacoromanica.ro
28 E. LOVINESCU

urmare principiul fundamental al educafiei este: a

infäri sufletul spre abneggiune si spre suprimarea
dorinfelor sau pasiunilor periculoase. Pentru acest
scop regulile, maximile, principiile trebue sa intre in
mintea copilului pe nestiute si sa-i devie astfel a doua
naturd".
Jean-Jacques-Rousseau, unul din geniile prepara-
tive ale revolutiei celei universale prin care se dis-
tinge secolul nostru de cele trecute, se exprimd in
Emile "(1762) asupra scopului educatiei: Noi venim
slabi in lume, si ne trebue täria; despoiali de toate
si ne trebue ajutor; prosti si ne trebue judecatä. Tot
ce ne lipseste la nastere, ce ne trebue insä cand sun-
tern mari, are sa ne dea educafia (Cartea I). Astfel
educafia prepara fericirea. Principiul ei consista in
a infrana dorinfele si pasiunile si a pune voinfa in
justa proporfiune cu facultatea copilului. Deaceea sa
nu se conceadd omului nimic numai intrucat doreste,
ci numai intrucat aceasta dorinfa corespunde unei
adevärate trebuinfe si este rationalà. Copilul sa se
supuie, iar nu sä domneascd" (Cartea II).
Diesterweg, renumitul Director al Seminariului de
1nvafatori si acum deputat in Camera din Berlin, unde
susfine cu un inalt liberalism cauza instrucfiei pu-
blice, a publicat in 1844 opul sau pedagogic prin-
cipal: Metoda pentru formarea invatatorilor ger-
mani", care cuprinde o parte generald ce desvolta
scopul si principiile universale ale educafiei si una
speciala, unde aceste principii se aplica la diferite
obiecte ale invafamantului. Din partea generala ex-
tragem urmatoarele principii: Educafia este terminata
cand omul s'a copt inteatat incat sa alba' voinfa si

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 29

puterea de a se cultiva si a se susfine insusi pe sine

in toata viaf a sa. Caci scopul educatiei nu este altul
cleat: activitatea independentä, (adica independentä
mai intai de pasiunile interioare si apoi ca consecinfa
de orice influenta contrail exterioara) in serviciul
adevärului, al binelui si al frumosului".
In fine Pestalozzi, ref ormatorul specific al educa-
fiei teoretice moderne, intre opurile pedagogice destul
de numeroase a scris unul fundamental, din care pu-
tern mai bine cunoaste principiul ski fafa cu intre-
barea noastra, Cercetari despre progresul naturii in
desvoltarea genului omenesc" (1797). Acolo zice Pes-
talozzi: Eu, ca din natura separat de alfii, asi fi si
asi ramane egoist. Insa tot natura m'a legat de alte
cercustari si m'am silit a ma supune lor; ea nu se
lasä a se invinge de catre mine cu forfa; ea m'a pus
intai in dependenta dela mama, prin care si sub a
carei veghere am crescut. Aceastä dependenfa este is-
vorul moralei si produce recunostinfa, supunerea, in-
crederea, amorul, cu un cuvant toate simfimintele ce
contrabalanfa egoismul. Si acest egoism trebue sá fie
nimicit, caci legea cea mare a desvoltarii naturii este
vorul moralei si produce recunostinfa, supunerea, in-
dividului numai ca a unei totalitati in armonie cu in-
tregul. Astfel trebue sä fiu si eu educat. Sd nu voesc
si sä nu fac ceva numai pentru mine, ci pentru toll.,
sä nu lucrez pentru individ, ci pentru gen, nu pentru
parte, ci pentru intreg.
Sd rezumam acum ideile ce le-am castigat din api-
piunile acestor patru pedagogi si ce le-am castiga din
opiniile tuturor pedagogilor in privinfa intrebarii ge-
nerale: care este scopul educafiei? Cei patru peda-

www.dacoromanica.ro
30 E. LOVINESCU

gogi §i in urma lor toti ceilalti, au aceasta de comun,

cä formuleazd scopul educatiei cel putin astfel: ni-
micirea marginirii egoistice a individului i supunerea
lui sub ratiunea lucrurilor, spre a-1 face independent
§i intdrit in contra pasiunilor sale proprii §i influente-
lor exterioare. Toti amplified aceastä idee, o speci-
fica §i o motiveazd dupd particularitatea sistemului
lor; o parte zic cä acesta este principiul fundamental
de a produce cetdteni buni, o altd parte zic cä cu
acest scop se cresc nu anume cetateni, ci mai intAi
de toate oameni; unii pun de fundament al acelui
principiu ratiunea, altii moralitatea religioasd, iar altii
fericirea individului sau eudemonismul. Toti insd se
intainese in acea conditie generald a educatiei pe
care o rezumardm mai sus.

VIII. Importanta studiului pentru educatie

Sä raspundem acum la a doua intrebare. Daed scopul
educatiei este nimicirea marginirii egoistice a indivi-
dului §i supunerea lui sub ratiunea naturii lucrurilor,
spre a deveni independent §i intdrit in contra pasiu-
nilor sale proprii §i influentelor exterioare, in ce ra-
port stà studiul teoretic cu educatia? Este el singur
suficient pentru educatie sau nu? Studiul teoretic,
fiind ca orice teorie general, nu este §i nu poate fi
deajuns pentru educatia individului. Educatia prac-
tied care se dd in familie, va rdmâne intotdeauna ele-
mentul fundamental, elementul care se adreseazd de-a
dreptul §i in mod specific la calitkile naturii fiecdrui
om, le desvoltd in parte. in parte le suprimd §i le
aduce in armonie unele cu altele. Aa dar studiul nu

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 31

poate fi decat un complement al educatiei familiare,

insa este un complement asa de esenfial incat fara el
educafia nu si-ar ajunge niciodatä scopul sdu.
Caci care este semnul caracteristic al studiului teo-
retie? Pe cand toatä practica si toatä experienfa nu
ne dä alta decat cazuri determinate, marginite, teoria
ne ridica la abstracfie, la universalitate. Experienfa
ne dä faptul individual, teoria ne da legea generala.
Ce diferenfa esenfiald exista insä intre faptul indivi-
dual si intre legea generala? Faptul individual este
variat, legea este una; faptul individual se schimbd,
legea rämane constanta; faptul individual moare, legea
e nemuritoare. Un balon se sue in aer, o piaträ cade
la pamant, un inel ceresc, invartit in jurul planetei
se sparge, moare in forma si natura sa si devine un
numär de satelifi si alte si mii de alte fenomene
constituie suma variabild si trecatoare de cazuri izo-
late de acelas fel. In toate acestea insä domneste una
si aceeasi lege: gravitafia, care nu se schimba, nu
se trece, ci ramane in etern ca ideea generatoare, ca
sufletul motor al unei infinitafi de fenomene fizice.
Asemenea legi sunt obiectul studiului teoretic. Cine
dar se ocupd de studii teoretice, in spiritul aceluia se
petrece procesul de a scoate din sute de cazuri treca-
toare elementul etern. Cand dupd un studiu teoretic
consideri practica, atunci te dedai a vedea si a trite-
lege dintr'un punct de vedere constant o lume schim-
batoare. Cu cat o faci aceasta mai mult, cu atat ifi
devine mai mult a doua naturd, pand cand in fine ai
castigat in sufletul tau un sir de asemenea legi con-
stante astfel de numeroase, incat devin predomina-
toare in inteligenfa ta si tu devii un om statornic si

www.dacoromanica.ro
32 E. LOVINESCU

cristalizat in ideile tale, dintr'un om nea§ezat i ba-

lotat ce erai mai inainte.
Si oare a educa nu vrea sa zica aproape tot aceasta?
Intare§te-te in contra pasiunilor §i influentelor exte-
rioare, devii independent i astfel servege in acfiu-
nile tale ratiunei, aceasta ne prescrie scopul educa-
tiei. Cum sä te intareti in contra influentei exterioare
*i in contra pasiunii, and vedem cd lumea in tot
minutul te incearca? cd fiecare din noi avem sute de
ocazii de a ne excita §i. satisface pasiunile egoiste?
Cand vedem cd chiar in contra vointei noastre lumea
navale§te cu forta prin canalurile sensurilor exteri-
oare in sufletul nostru §i cauta a domni acolo cu
splendoarea ei aparentä, cu gadilarea pasiunilor §i cu
ve§nica ei nestatornicie? Intarirea in contra acestei
influente exterioare se face prin maxime de caracter.
Cine cunpa§te cat de putin psihologia, fie aceasta din
carte sau dintr'o experientä bine rneditatd, acela *tie
ca in suflet se petrec, cu sau fard con§tiinfa noastra,
lupte de idei, cd unele rezistä altora §i altele se con-
cordil cu ele; uifarea este rezultatul luptei de opozifie,
finerea in minte este rezultatul concordanfei. In acea-
sta lupta se intäresc ideile. Täria unei idei atarnd dela
rezistenta cu care poate intampina orice idee ad-
versa, o poate släbi §i in fine departa din inteli-
genta. Dacd dar este vorba a slabi §i in fine a de-
parta cu totul din con§tiinta noastra atacurile per--
culoase ale lumii cz. ne inconjoard, atunci vom trebui
a cauta alte idei care sä fie in noi printr'un inde-
lungat exercitiu intrate §i devenite a doua naturd a§a
incat sa fie mai tari decal orice altä noud idee ce
navalete asupra bor. Asemenea idei fundamentale ale

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 33

unui suflet cari sunt mai tari decât oricare allele §i

anume deck o pasiune sau o tentatie exterioarä, se
numesc maxime §i omul in care aceste maxime sunt
formate §i cu succes puse in lucrare, se nume§te un
caracter. Caracterul nu §oväe când in stanga, când in
dreapta, nu este astäzi de o opinie §i maine de alta,
precum il influenfeaza" lumea exterioard astäzi astf el
§i maine altfel, ci fiind in maximile sale mai tare de-
cat orice alta influentä, el este unul §i acela§ intot-
deauna, este constant, fiindcd poseda un principiu
realizat, o legz, nesträmutatä, pe cand tentatia nu-i
este cleat un caz individual in perpetuu schimbdtor.
Dupd ce am desvoltat astfel ideea caracterului ca
a unui rezultat din educatie, se va intelege cu clad-
tate ce influentà are studiul teoretic asupra educafiei,
adica asupra formärii de caracter. Studiul teoretic
dedd pe individ a considera legea §i nu faptul izolat,
educatia Ii invatä a se fine numai dupd principiu §i
nu dupd intâmplarea individuald. Astfel teoria s'ar
putea numi un caracter in abstractie §i caracterul o
teorie pusä in lucrare.
Diferenta intre ele este dar, cd studiul teoretic se
ocupd numai de idee, färd a intreba dupd tiiria ei
practicá; pe când educatia nu se ocupd de idee, in-
trucAt este numai idee ci intrucat aceastd idee este
a§a de tare incat sa." franga §i sd-§i supue toate ten-
tatiile adverse §i caracterul, scopul educafiei este cu-
prinsul maximelor victorioase ale actiunii. Cine inte-
lege dupd un sistem bine regulat de percepte feno-
menele lumii morale, acela a fäcut studiul teoretic al
eticei; insä educat in morald este numai acela care
are ideea eticd a§a de intáritá in natura sa incAt sä
3

www.dacoromanica.ro
34 E. LOVINESC II

fie mai presus de orice alta si prin urmare pusä in

lucrare oriunde se prezinta ocazia. Studiul nu ia din
materia educatiei deck cu discernere, alegand ideea
si desfäcând-o de elementul practic al täriei; edu-
catia iardsi nu ia din materia studiului deck cu dis-
cernere alegand numai acele idei cari pot avea taria
si pot fi puse in lucrare.
Totusi importanta studiului teoretic pentru educatie
ramâne acesta: ca studiul are aceeasi forma de exis-
tenta ca si rezultatul educatiei, adica ca amandoug
cuprind principiul general si in perpetuu constant in
contra cazurilor individuale si in perpetuu variabile.
Prin urmare aceste cloud sfere prind una intealta,
fiecare serveste celeilalte de complementul cel mai
natural si una fard alta ar ramâne lard putere.

[X. Importanta limbil latine pentru studiu

Acum sa facem pasul din urma si sa aplicam cele
explicate la clasicitatea latina. Dupa ce am aratat ce
vrea sa zica educatiz si am demonstrat rolul studiu-
lui teoretic in educatie ca a unui compliment al aces-
teia, putem forma a priori si inainte de a ne ref eri
la vre-o materie data, gradul mai mare sau mai mic
de irnportanta al dileritelor studii teoretice fata cu
formarea inteligentei si a caracterului in individ, (a-
dial cu scopul educatiei) in urmatorul mod: Fiindca
scopul educeiei este de a ne intari principii constante
in contra oricarui fel de tentatii, de a ne nimici do-
rintele egoiste neregulate si de a ne supune ratiunii,
asa dar acel studia teoretic va fi cel mai puternic
ajutor al lucatiei practice care ne va prezenta: 1) 0

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 35

regularitate strictä i precisä cu cele mai putine cx-

cepfiuni posibile; prin aceasta se castiga si se intä-
reste ideea principiului; 2) o sf era de obiecte asa de
Intinsa incat sã poata influenta asupra celei mai mari
parti a existentei noastre spirituale si sä ne lumineze,
respectiv intareasca pe cat se poate toate ramurile
sufletului nostru Ora a ajunge si la cel mai slab;
prin aceasta se castigd o arma in contra varietätii
tentatiilor; 3) Studiul in fine care ne prezintd in in-
Intinderea acestor obiecte o sfera in care se miscd pi
ideile noastre si in care domnind o regula strica sä
fie si ideile noastre, pana acum libere de orice frau,
silite a se lua dupd acesta i astfel supuse ratiunii;
cu acest chip se prepard Invingerea a sine insusi.
A ceste trei cerinte ce educatia le adreseazd studiu-
lui teoretic, sunt adevarata i singura masura, la pierre
de touche, dupd care trebue sa fie cercetate i dis-
tinse obiectele invatamantului gimnazial, fiindcd sco-
pul acestui Institut scolastic, precum e cunoscut §i
admis acurn de toata lumea civilizatd, este cultivarea
inteligentei in genere, iar nu inzestrarea ei cu specia-
litati. Prin urmare mäsura generala va fi singura apli-
cabild. Cercetand dar practica cu aceastä masurd,
vedern ea' din toate studiile gimnaziului unul singur
corespunde tuturor acelor cerinte ale educatiei si ace-
sta este studiul limbei latine. Aceasta o vom proba
prin compararea i aprecierea celorlalte obiecte ale
invatarnantului gimnazial.
Mai intai stiintele exacte i intre ele Fizica, Chi-
mia i Istoria naturalä, nu au nici sfera de obiecte
spirituale intinsa, nici o analogie cu ideile noastre,
ci numai regularitatea stiintifica i aceasta Inca, dupg

www.dacoromanica.ro
36 E. LOVINESCU

modul propunerii in gimnaziu inteun grad secundar._

Importanta lor consistä mai mult in utilitatea practica
(in infelesul marginit al cuvantului) si in desteptarea
spiritului de observatie, iar nu in insäsi conformarea
inteligentei. Lor li se cuvine dar fard indoiala un loc,
insa loc inferior in ierarchia studiilor umanitare.
Cat pentru Matematica, aceasta are o calitate pre-
fioasa si o are in cea mai mare perfectiune, adica: o.
regula exemplara, o necomparabild claritate si preci-
ziune. Insa pe de altä parte obiectul ei este cu totul
marginit si in marginile sale nu se ocupd de lucruri
din aceeasi sfera cu celelalte idei ale noastre, este
dar indiferent. Marginirea si indiferenta, desi sunt
pentru desvoltarea speciald a matematicei ca stiinta
calitdtii de cel mai mare pret, nu pot fi privite in
gimnaziu ca favorabile si dau acestei stiinte un rang
mai secundar intre studiile gimnaziale.
Trecand acum la limbile moderne studiate In gim-
naziu si mai intai la limba franceza, avem a constata
ca, pe langa folosul practic, importanta lor mai este
aceea cd ne prezinta printr'o literatura avuta sfera
cea mai intinsä si cea mai apropiata inteligentei noas-
tre. Defectul insd le este intai cd ideile lor sunt prea
apropiate ideilor noastre si ca prin urmare noi nu
avem intr'insele o norma careia sà ne supunem, ci
oarecum numai o continuare a propriei noastre On-
diri, lucru foarte bun pentru un cap copt, insa rat'
pentru un cap de cultivat; si al doilea, ca gramaticei
si stilului lor le lipseste regularitatea precisa pe care
o au limbile antice si care este cel mai bun frau in
contra licentei spiritului. Limbile moderne sunt dar
pentru desvoltarea ratiunii mult mai inferioare decat

www.dacoromanica.ro
 7. MAIORESOU

cele antice; totusi Ii conserva Importanta lot; pentru

.scoalele secundare din cauza sus numitei- calitäti. Se
Intelege insa dela sine, a dupl maniera cu care. se
trateazä astazi acele limbi moderne In scolile noastre,
nu numai el nu au nici o importantá serioasä, ci sunt
chiar o pierdere de timp. SA speram ca pe viitor
mai ales printr'o cornunicare mai vie intre tara noas-
tri i Odle sträine, se va repara aceastä lacuna.
Vine apoi Istoria. Istoria universald are o cuprin-
dere de obiecte asa de intinsä incat poate influenta
inteadevar asupra intregei noastre existente spiri-
tuale. Afara de aceasta noi studiind-o, trebue sa afla'm
in intinderea ei de materii, pärti analoage cu sfera
soastrà de idei. Iaca cloud din cele trei conditiuni pe-
dagogice implinite. Ceeace lipseste acestui studiu, este
stricta si precisa regularitate, este ideea legii care,
fie cat de marcata de care cativa istorici filozofi in
-teorie, nu se aflä in detaliul realitatii ce se produce
Inaintea ochilor nostri, nu se aflä mai intai de toate
In cercul in care se poate inväta istoria in gimnaziu.
Astfel istoria ocupä, nu gradul suprem, itisä un grad
Inaintat Intre studiile urnanitare.
Limba elinä are toate calitätile sus mentionate, ce
se cer dela un studiu teoretic In gimnaziu. Insa pe
deoparte diferenta intre cele patru dialecte elenice
fundamentale, pe de alta prea marea varietate a for-
melor gramaticale, mai ales in teoria verbului, fac
de lipseste acestei limbi, cel putin In marginea Ix
care se studiaza in gimnaziu, claritatea i preciziunea
tiintificä intfun mod foarte simtit. Si chiar conside-
-rand numal gramatica ding In ea Insäi, cu abstractie
.dela dificultatea de a o studia bine In scoli publice,

www.dacoromanica.ro
38 E. LOVINESCU

ne convingem ca este departe de a avea insusirile

simple si in sensul cel mai activ, caracteristice ce le
are gramatica latina. Deaceea recunoscand pe deplin
importanta limbii dine pentru gimnaziu, nu putem
totusi a-i concede o insemnatate egala limbii latine
tot deaceea trebue sä credem cd directia ce räsare
acum in statele vecine de dincolo de Carpati, de a
inlocui in gimnaziu limba latina 'intrucat este studiu
principal, prin limba ding, va rarnane o utopie ger-
maria.
Gradul suprem intre toate studiile gimnaziale se
cuvine dar limbii latine. Avand ca limba si literatura
in genere o sfera din cele mai intinse si predomina-
toare in inteligenta §colarilor, acest studiu, ca studiu
antic, mai are si propaga calitatea cea eminenta a in-
tregei antichitäti pe care unii o numesc obiectivitate,
altii realitat e. si a cdrei existenta este: a scoate egois-
mul sau mai bine individualismul din fiecare om si a
sup une pc acesta unei sfere superioare, adica intru-
cat este cetateanul statului i disciplinii, intrucat este
spirit ganditor naturii lucrului i adevarului. Ast-
f el subiectivitatea cu luptele nefericite ce le produce,
lipseste dintr'insa. Si de aici provine impresia de re-
paus i de marime ce ne-o produce antichitatea, pare
cä dintr'un eau turburat intram in oceanul limpede,
de aci provine diferenta Ca pe cand in scrierile mo-
dernilor auzim intotdeauna vorbind un individ cu
marginirea sa egoista, in opurile clasicitatii, in Tuci-
dide, in Cesar si in Salustiu nu auzim pe istoriograf,
ci pare ca auzim ins4i Istoria, in epopeele lui Omer
si in cantecele rustice ale lui Virgiliu nu vedem pe
poet, ci chiar intamplarea i realitatea podia.. Cu un

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 39

cuvant: antichitatea 0 studiul ei nu ne da o hime stre-

curata 0 modificata prin creerea vre-unui individ
pronuntat, ci ne dg lumea simpla 0 adevgratg precum
este ea in ea 1nsg0. Aceasta este calitatea nemuri-
toare care impune spiritului junimii studioase directia
cea mai sängtoasg, care ii deschide un camp intins
pentru activitatea ratiunii, Insa i-o supune totodatg
sub legea naturii lucrurilor sau a adevgrului 0 astfel
ii tale in radacing aberatia egoismului. Aceastg cali-
tate este puternicul argument pentru care studiile
clasice au fost pang acum nutrimental principal al
inteligentei in omenire 0 vor ramane Intotdeauna
pang cand va fi vorba de bine, de adevgr §i de fru-
mos. Insä aceasta calitate o Impärtg§e§te limba lating
cu limba eling. Ceeace este propriu limbii latine 0 o
inaltg peste cea ding din punct de vedere al instruc-
tiei gimnaziale, este simplicitatea 0 regularitatea gra-
maticii. Gramatica. latina, cu cele mai putine exceptii,
cu o brevitate lapidarg, cu o rigoare 0 energie de stil
pare cg ar fi granit turnat, este unicg intre gramatici
0 va rämane prin urmare in pururi col mai bun fun-
dament 0 cea mai bung disciplina pentru orice parte
a gandirli noastre.
Iacg dar ca in limba. lating, 0 numai In ea, se In-
trune§te implinirea tuturor conditiilor ce le reclamg
educarea? dela un studiu teoretic, conform desvoltarii
terminate la inceputul acestui §. Insa pentru ca limba
latina sa alba in toatg potenta ceruta acele calitgti
ale sale, este neapgrat necesar ca -studiul ei In gim-
naziu sg se margineasca la latinitatea clasicg, adica la
a§a numitul timp de aur al desvoltarii limbii latine 0
In special la latinitatea Cosariang §i Ciceroniang. Pen-

www.dacoromanica.ro
40 E. LOVINESCU

tru orice om care a gandit asupra materiel disertafiei

de fatd, acest punct nu are lipsa de a mai fi demon-
strat. Noi afirmam dar aid numai, cá far% acea res-
trangere se pericliteazd toatä influenfa instructivd a
limbii latine. Caci atunci, adica considerand intreaga
ei desvoltare, trebue sa' zicem ca' ea nu este moarta,
ci cä traeste in limbile romane de astäzi, mai ales
fiindca nu putem fixa in mod precis timpul in care
limba latinä inceteazd de a mai fi i incepe limba ita-
liana, romana, francezd, etc. si atunci prin urmare nu
mai poate fi vorba de regularitate gramaticala sau sti-
listica', unele tree peste altele, ceeace a fost stricta
reguld cu 100 de ani inainte inceteazd de a fi regula
cu 100 de ani in urmä, i astfel n'am mai avea nici
gramatica, nici stil, nici sinonimistica, ci un haos lexi-
cografic. i apoi nerestrangand studiul latin in gim-
naziu la un fimp fixat precum sunt cei 200 ani ai
clasicitatii, pierdern chiar i acea prefioasä calitatea
antic pe care o numiram mai sus obiectivitate sau rea-
litate, si in locu-i, introducand stil si idol in toate
epocile latinitäfii, introducem totodata i desgusta-
toarea subiectivitate ce se observa la autorii din tim-
pul decadent ei romane.
Sä insistam cu atat. mai mult asupra acestei margi-
niri in clasicitatea latinà, cu cat lipsa ei in scoalele
romane este cauza pentru care mai tofi studenfii, care
din gimnaziile noastre trecurd la studii literare in
Universitäti straine, avura acolo la examene un succes
asa de nemultumitor. In gimnaziile straine se invata
numai si la Universitätile straine se cere numai anume
latinitatea Cesariana i Ciceroniana. Expresii precum:
possible est (pentru: este cu putintà captio (pentru:

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 41

luare), quod In loc de constructia Acc. cum Inf.,

etc., nedistingere Intre contingere, accidere, evenite,
intre vel-vel, sive-sive, aut-aut, etc. si o suma de alte
barbarisme, la care un elev din gimnaziile noastre nici
nu-i trece prin cap a se gandi, sunt Indestul pentru a
compromite succesul unui examen de facultate de
litere, ba chiar de bacalaureat. Ceeace se nume§te In
-§colile apusene urechea latina, pe care acolo o pre-
gate§te gimnaziul In §colarii sal cu tot dinadinsul, este
Inca un lucru necunoscut la noi, Insä a§a de necesar
!flat subscrisul o crede de a sa datorie a atrage a-
tentia profesorilor asupra acestui punct ca asupra
unel condifii sine qua non studiul latin in gimnaziu.

X. Rezumat gi concluzie
Din cele spuse rezulta: limba lating având gramatica
cea mai riguroasa, avand o Intindere de sfera care
poate Imbrafi§a toate parfile inteligenfei, avand in
fine obiectivitatea antica, este studiul fundamental al
ghnnaziului nu numai ca studiu teoretic, ci chiar in
privinfa morala, §i este totdeodata modelul care ne
.arata cum instructia l educatia se Intaresc una prin
alta. La acest merit principal §i deciziv al numitului
studiu mai yin ca noui merite, ca este deja admis In
instrucfia popoarelor civilizate i ca prin urmare for-
meaza astazi o raclacina comuna a Intregei culturi
europene, etc.
Spre studiul limbli latine, dar §i In genere al anti-
chitafii clasice au a se concentra tendinfele de In-
dreptare in privinfa Invatamantului in §colile secun-
dare. Acel studiu, departe de a ramâne Indärat, tre-

www.dacoromanica.ro
42 E. LOVINESCII

bue sä castige din contra o desvoltare energica, In_

cantitate un indoit numar de ore consacrate lui, iar
/n calitate o mult mai mare rigoare gramaticala si o
mai vie introducere in spiritul antic. Atunci el va pa-
trunde in macluva junimii noastre studioase ca nutri-
mentul cel mai sanatos al ratiunii; atunci ii va ocupa
in timpul gimnaziului tot cercul ideilor si o va feri
astfel intr'un mod adevarat pedagogic, adica spon-
tan, de molipsirea cu lucruri mai inalte insä tocmai
deaceea periculoase junimii, precum sunt politica si
altele; atunci va realiza frumoasele fructe si in tine-
rimea noastra, ii va da si ei ceeace a dat claselor cul-
tivate din apus, un spirit adanc de realitate, care in
partea practica se prezintä ca onestitate, in partea
teoretica ca iubire de adevär si in orice caz ca serio-
zitate de caracter si atunci vom avea In fine fericirea
de a zice cu drept: tinerimea noastra este coaptä pen-
tru misiunea ce i-a rezervat-o istoria tarn si epocii in
care traeste I

www.dacoromanica.ro
 II.

Invatamantul primar amenintat i

Articolul Inviitilmantul primer amenintat" s'a publicat in Iron.
tea numdrului 3 al Convorbirilor literare, dela 1 Aprilie 1870.
Intr'insul G. Perm vede cea dintdi manifestatie politica a Can.
vorbirilor literare". Aparitia lui s'a produs in urrnatoarele condifii.
La putere se afla efemerul minister Alex. G. Golescu (2 Februarie
1870-20 Aprilie 1870), wand ca Ministru al Instructiei publice
pe G. Mdrzescu, riimas din ministerul precedent al lizi D. Ghica.
Tinand seama de rivalitatea dintre T. MaiorescuG. Mdrzescu, G.
Pane presupune cli era la mijlec qi o rdzbunare politic& ternelia
articolului se incadreazd &mei atdt de organic in structure suite-
teased a ha T. Maiorescu Molt nu e moue sit cautam §i elle
motive personale. Panetta de plecare al articolului e amenda-
mental pornit din inifiativa parlamentard al generalului I. Em.
Florescu arbitral situafiei parlamentare brin care preo(il
urmau ea devina invatatori in folile comunale. T. Maiorescu se
ridicii impotriva acestui amestec al religiei In qcoalii, gdsind a
incompatibilitate hare credinta dogmaticii a religiei §i returnee
ce trebue se' domine inviifamdntul, punct de vedere excluziv laic,
incadrat in psihologia lui ireligioasd. lasemnfirile din 1856 (avea
16 ani) sunt pliae de criza sufleteasca a pierderii credintii;
Ma de atunci tgi propunea sd demonstreze absurditatea religier;
# se felea cu patotism romantic: Desper cu total! pldng #
pldng; cdci mi ma pot convinge cii e un Dumnezeu! i ce EE
omul frith Dumnezeu? De innebunit". In 1857 cdnd, prin contactui

1)" G. Panu, Aminthi dela Junimee" din Iagi. i, p. 97.

www.dacoromanica.ro
44 E. LOVINESCII

ca filozofia, i se Incheagd definitiv personalitatea, el noteazil:

S'a infiltrat lnsd In mine un scepticism deconcertant, o punera
la indoiala a tuturor celor tradifionale, ba chiar a ideei de
Dumnezeu gi de nemurirea sufletului paralel u imposibilitatea
.cle a concepe absolutist. La ce oscildri e supus cugetut meu In
aceastd privinfd! Cine ma constrange scl admit un Dumnezeu, care
e cu total c'e neconceput de rafiunea mea? Dar, In acelag limp,
ma constrange sii-mi zdpacesc mintea prin necesitatea i totdeo-
data' gi incomprehensibilitatea a reit' ce este dat necondifionat"1).
Pe aceeag linie laicd, In ciorna eventualului program ministerial
din Aprilie 1870, el 4i propurzea: sd desfiinfez seminaral dela
Socola i In locul lui sir" introduc la Mitropolie un curs de un
nn sau doi, In care sii fie primifi (candidafii) cu patru clase
gimnaziale". Si mai jos: Poate de desfiinf at seminariile, fiindcd liber-
tate religioasd, degi (religia) ortodoxd e religie de stat i mi-
nisterul se numegte Ministerul cultelor gi nu cultului 3)"... Ajuns
steputat, cunt generalul Chr. Tell, ministrul culfelor gi ai instruc-
fiei publice, voia sd desfiinfeze gcolite normale i sd lase Moab--
manful primar pe seama preofilor, T. Maiorescu susfinu la tri-
bund,In discursul dela 12 Martie 1872 1) cd simfirea religioasd si
inteligenfa pozitivii se separd radical una de alto gi ca tendinfa
statelor moderne e de a separa biserica de gcoale"5), isbutind,
astfel, sii restabileascd gcoalele normale gi sd menfind Invadmdntul
la menirea liii laical).
Abia dupd 20 de ani avea sa-gi schimbe pdrerea T. Maionescu,
nu In privinfa liberei cugetdri, pe care a Impartiigit-o Intot-
deauna, ci In privinfa raporturilor dintre religie coald. In
Z

proectul de lege a Invadmantutui depus la 1891 ca ministru In

guvernul generalului Gh. Mann, se sprijinea pe colaborarea bise-
ricii cu gcoala, recunosand seminarigtilor dreptul de a fi Mud-
fdtori, dupd ce vor fi urmat un an un curs de pedagogie. IVe-

1) T. Maiorescu, Insemnfiri, I. P. 84.

2) T. Maiorescu, op. cit. I., P. 138.
3) T. Maiorescu, Discursuri parlamentare, I. P. 141.
4) In aceiag noti e i darea de seanni asupra Compendiului de
pedagogie a lui I. Popescu, Convorbiri literare, 1867, p. 141.

www.dacoromanica.ro
 T. ILAIORESCII

alldnd dar alt interes ideal In tdran, declare ell), czt cane sd-I
putem atrage spre gcoalii, trebue sii me Intemeiem pe ce &Sim,
pe simtimdntul lui religios gi cu el fmpreund sd degteptdm i sd
Intarim interesul pentru filvdtdmtint".
Contrazioerea Intre cele cloud atitudini, una din rarele fritr'o
yield unitard a reaunoscut-o singur In articolul sdu Contra-
ziceri? din 1892: Este deosebire hare pdrerea noastrd din Con-
varbiri literare dela Aprilie 1870 asupra admiterit preotilor ca
Invdfiitori sdtegti gi pdrerea din discursul dela Februarie 1891
finut la Senat asupra reformei fnviildmantului. La o distanfd de
doudzeci de ani dupd experienfa dobdnditd In Administratia gene-
raid, pdrerea din 1870 se cede acum modificatd i se aratd de ce",
* *
In volumul I al monografiei lui T. Maiorescu (p. 9) scriam des-
pre tatdl sdu, loan Trifu (in acel moment), cif, dupd ce-gi isprd-
vise studille de teologie la Pesta, fusese primit prin stdrainta
episcopuluf Lemenpi, la Aagustineul din Viena, In vederea &iota-
ratului; in loc sd-si urmeze cariera preofeascd, el o pdrdsi brusc,
trectind fn August 1836 Carpatii In lard. Crizd de congliinfd?
addugam. Probabil; sigur chiar. N-o cunoagtem In amdnunte gi nici
nu bdnuim sd fi mers ptifid la pierderea credinpei; a fost mai
de grabd convingerea lipsei unei vocali preo(egti.
Amintim, totugi, cd, Inca de pe bancile Theresianalui, i pe
jiul sau Titu 1-a friimlintat Ia fel o crizd religioasd, ce ace's sd-I
ducd la libera cugetare definitivd. Indiferenta fiulut poate ft pusd
In legdturd cu lipsa de chemare preopeascd a taldlui".
Cdnd scriam aceste rdnduri nu cunogtearn brogura Din tine-
retea lui loan Trifu alias Maiorescu: De ce a trecut In ferii?
(extras din revista Societatea de mane, Cluj 1927) a D-lui Corio-
fan Suciu din Blaj. Motivele pdrdsirii Augustineului, a carierei
preotegti gi a trecerii Carpafilor se dovedesc a fi fost de ordin
sentimental. La Viena, loan Trifu fdcuse cunogtinta lui loan
Popasu, dela Bragov, ce se afla fn convictul dela Sf. Barbara,
de a ulna sord Maria se Indragosti. Toate actele acestei drama
existent(' In arhiva mitropoliei din Blaf au fost publicate de d,

1) T. Maiorescu, Discursuri parlamentare, IV., P. 519.

www.dacoromanica.ro
46 E. LOVINEEICU

Coriolan Suciu In brofura citatd, aqa cd lumina este aruncatti

cornplect asupra cazului. E reprodusd, intne altele, fi scrisoanea
din 28 August 1836 cdtrd episcopal Lemenyi, prin care-1 vestia
cd renunfii de bung voe la situafia lui preofeascd pentra a se
putea Insure: Hoc significat : sponte renuntio, exercitio officio-
rum vi ordinis mihi incumbentium et me suspendo, ut ducere
possim".
Illustrissime! incheia el, f tiu cd vd- va cddea greu, dar eu nu
pot face alt fel: sant pregdtit sd iau hotdrdrea cea mai desndddj-
data- (paratus gum extrema tentare) decdt sd mai rdmlin in or-
dinal preofesc fi in patrie". Se mai aderagd corespondenta de-
zolatd a episcopului Lemenyi in jural situatiei penibtle cu loan
Trifu, devenit Maiorescu, cars 0 pdrdsise Ardealul fdrd sd mai
aftepte riispunsul, ca directorul Augustineului Mihail Fogarasy,
au parohul aulic losif Pletz, directorul suprem al institutului, etc.
In anul urmdtor, 1837, el se insurd ca Maria Popasu, pentru care
pdrdsise ordinal preotesc (fusese hierotonisit preot la 24 Octom-
brie 1835 de episcopal S. Vulcan). Acestui fapt ii datordm exis-
tenfa lui T. Maiorescu; putem, totayi, deduce cii, pentru a porni pe
acest drum, vocatia lui preofeascd nu era prea puternicd, curt cd
cele afirmate de mine asupra lipsei unei vocatii preofeftr M-
ullin in picioare.
Amenintat e un cuvânt slab. Am zice nimicit, când
Inteo farä schimbltoare ca a noasträ s'ar putea In-
trebuinfa un cuvânt definitiv. Dar la noi nu se nimi-
cesc, ci numai se dating; nu se Indrepteazä, ci se In-
ceara; i de azi pang maine toate se pot schimba,
In bine §i in räu, se'nfelege pe dinafarl
Dar In fine, asa cum e fara astázi, Inväfamfintul pri-
mar este ameninf at §i, daca propunerea votatä va
rämfine pentru mai mult timp, anulat in folosul sau
*i. prefäcut In pericol pentru generafia viitoare.
Iatä de ce e vorba.
In §edinf a Camerei romfine din 14 Februarie a. c.
cu ocazia desbaterii budgetului prezentat de Minis-

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 47

terul Cultelor §i. al Instructiunii Pub lice, s'a primit

Jurmatorul amendarnent:
Preotii sa fie invaTatori in §coalele comunale; pen-
fru aceea salariul prevazut sa se dea preofilor. Se in-
lelege, Ca aceasta sa." se realizeze treptat cu ie§irea
tinerilor din seminare sau chiar cu preotii, care ar
justifica cuno§tintele necesare".
Amendamentul a fost propus de d-I general I. E.
Florescu §i. motivat prin urmatoarele argumente prin-
cipale').
Cine are sä asigure Invätätura primarA prin co-
mune? negre§it InvAtAtori buni, invätätori inzestrafi cu
cuno§tintele cerute pentru asemenea §coale §i. negre§it
cu conduita, care se cuvine, §i pentru aceasta trebuie
sii nu fie in mizerie, sA siba mijloacele de existenta.
Pe cat este trebuincios ca sa avem invatatori in
asemenea conditii, apoi este recunoscut de tofi ca
este necesar de a avea §i preoti in asemenea condifil,
cAci mi se pare cA religia este pe linia cea mai dintai
-§i apoi yin celelalte.
Acum, d-lor, fata cu deficitul enorm cu care se pre-
zinta budgetul, fata. cu situatia financiara, pe care o
cunoa*ti toti, va intreb: puteti sa facefi pe aman-
doua? puteti sa ameliorafi soarta bisericii §i tot deo-
data pe a §coalei?
0 voce. Nu.
D. gennral 1. Florescu. flaspunsul 1-ati dat de mai
'nainte, ca nu putem sa facem. Eland sa coincida
aceste cloud inalte misiuni, &and preofilor resursele
1) Le extragem din Monitorul Oficial al Romtlniei Nr. 38.

www.dacoromanica.ro
48 E. LOVENESCU

create pentiu profesori, mi se pare, ca incepe a ft

posibilä, a fl demnä pozifia preofilor.
Acestea au fost argumentele d-lui general Florescu..
Majoritatea Camerei s'a aratat la inalfimea lor; le-a
gasit temeinice si a primit astfel un amendament,
care sub aparenfa sa simplä nu cuprinde mai pulin
decat ruinarea invafamantului primar in sensul cul-
turii moderne.
Cu d. general Florescu si cu partizanii d-sale natu-
rali nu avem de discutat in aceastä privinfl. Argumen-
tele d-lor sunt argumentele partidelor reactionare
pietiste din toate statele. Fard cu ek ne marginim a
accentua In opozifie radicala principiile liberale ale
statului modern, si la ideea ca religia este pe linia
cea dintai i apoi vin celelalte", raspundem cä in
stat religia nu este pe nici o linie, d trebue sa ra-
mana afacere comunala sau privata.
Mai curand am fi dispusi a exprima pe larg admi-
rafia noastra pentru inocenf a acelor deputafi si re-
prezentanfl al guvernlilui, care, crezandu-se progresisti
liberali in principiile d-lor, s'au Inrolat totusi In ma-
joritatea recrutata de d-1 general pentru propunerea
sa. Insa coloanele acestei reviste au buna deprindere
de a nu admite politica militantä i ne opresc astfel
a aduce un tribut de recunostinfa publica acelor bar-
bafi plini de merite si de cunostinfe.
Suntem dar silifi a ne margini la o simpla aratare,
din punct de vedere pedagogic, a consecinfelor prac-
tice ce decurg din noul amendment.
Si mai intai: cum se va compune de acum Inainte
personalul invafatorilor pe la scoalele Wesel?
Para acum, dupa legea Instrucfiei publice in vi-

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 49

goare, aceste catedre se ocupau a§a: art. 367 i 375 dau

dreptul a fi invätãtori sgte§ti la toti aceia, cad vor
justifica la concurs, cä poseda cuno§tintele obliga-
torii pentru §coalele elementare, plus notiuni de agri-
culturä §i art5 veterinarg, dupd putint5. Pe lânga
acestea, art. 245 dispune cä elevii, cari au terminat
patru clase dintr'un seminar §i ar avea acum dreptul
de a -se face preoti, sä poatä deveni, dacd vor, invä-
tätori säte§ti flea' alt examen.
Ce insemneazg aceasta? Aceasta insemneaz5, cd le-
gislatorul in justa sa preocupare de .lipsa invätatori-
lor O. de necesitatea de a completa totui §coalele sg-
te§ti, a lärgit cercul de admitere in favoarea §coale-
lor primind invatätori de pretutindenea, chiar de a-
colo, unde ei erau destinati la altä misiune. El a per-
mis seminari§tilor, carp altfel ar fi fost obligati a
servi statului ca preoti, a pärdsi serviciul eclesiastic
pentru a deveni invgatori §i prin urmare a imputinat
num5rul candidatilor bisericei pentru a inmulti nu-
márul candidatilor §coalei.
Aceastä permisie prin natura ei nu putea sä fie
dee:At cazul extraordinar §i exceptional; regula rä-
mânea cea stabilitä in art. 367 §i 375 i numai per-
soane laice se au in vedere and este vorba de nu-
mirea personalului invätätor la §coalele sate§ti. 0 do-
vadd mai mult sunt art. 343, 344 §i 345, din lege, care
prevad §coala primard normalä pentru formarea in-
vät gtorilor.
SA consideram langa aceste, cg tocmai in timpul
din urmä se luase cAteva mäsuri bune pentru o pre-
parare mai solidä §i mai special5 a persoanelor laice
la misiunea §coalelor sätz§ti. In institutul preparandal
4

www.dacoromanica.ro
50 E. LOVINESCIT

din Ia§i se inmulfise in fine catedrele, la Bucuregi,

se fundase prin munificenfa Domnitorului un institut
preparandal nou sub direefiunea d-lui R. Melidon.
In proporfia in care se inmulfeau astfel persoanele
laice preparate pentru §coalele säte§ti, se mic§ora ne-
cesitatea, care produsese admiterea exceptionala a se-
minari,tilor la acele §coli.
Zicem a seminari§tilor §i nu a preofilor.
Caci legea Instrucfiei publice nu a infeles niciodatä
prin acea permisiune excepfionala, cd cineva poate sä
fie §i preot salariat al Statului §i. invafator. Dovadd
art. 392 §i. 393 din lege, care prescria ca invafatorii
de mice ram sä nu ocupe nici o alta funcfiune nici
sä exerciteze vreo altä profesiune deck aceea de in-
vafatori. Aceste articole, ce e drept, s'au abrogat mai
pe urmii prin decret (cum se §tie: in favoarea advoca-
filor), dar faptul, cd au existat mai inainte in orga-
nismul legii este suficient pentru a dovedi, in ce
spirit §i cu ce infeles a fost conceputd de legislator
permisiunea data seminari§tilor de a deveni invafatori.
Cum va fi de acum inainte? Toate institutele pre-
parandale sunt declarate superflue §i evlaviosul ge-
neral cu deputafii sal din majoritate, daca ar fi acor-
dat intereselor lume§ti ale budgetului aceia§i aten-
fiune, cu care au privit la interesele bisericei, ar fi
trebuit, ca o consecinfa neaparata a arnendamentulul
d-lor, sd stearga din budget ni§te institute rdmase
acurn fdrä inteles. Cad la orice catedra vacantä de
coala elementara se va pune intrebarea: o vrea
preotul din sat sau alt preot? Nu numai dacd au
absolvit patru clase seminariale, ci §i dacd justifica
cunoginfele necesare. (Justifica prin examen? sou

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 51

numai prin atestat de §coala primara7 Ace§ti preofi

departeaza pe mice concurent laic; ei ocupa atat
biserica cat §i §coala i ctunuleaza salariile. Rezultatul
practic: ori cine va voi de adult inainte sa se con-
sacre instrucjiei ,elementare, se va destina la preofie;
cad numai prin preofie ajunge la catedra §coalei pri-
mare. Pe cand legea instructiei permitea a se goli
biserica pentru a se umple §coala laica, amendamentul
gole§te §coala laica pentru a tunple biserica §1 a in-
-froduce numai prin canalul ei nutrimentul intelectual
la copiii din sat.
Acesta este rezultatul formal al nouei dispozifii.
SI vedem acum rezultatul in sine, rezultatul pentru
cultura poporului.
Opinia raspandita la noi este, ca. §coala comunala
are de scop principal de a invala pe säteni cetirea
scrierea i ca, odata acest scop implinit, misiunea
ei este terminata. Attmci, in adevar, ar fi de pufina
importanfa, daca preofii sau mirenii sunt invälatori
prin sate. Insa acea opinie este gre§ita; scopul §coalei
comunale nu e invafarea cetirei i scrierii In sine, ci
este in prima linie desvoltarea inteligenfei sätenilor
prin inzestrarea cu toate cuno§tinfele importante in
sfera lor de viafg. Pentru acest scop cetirea i scrie-
rea sunt numai mijloacele mecanice, pe care invafa-
-torul trebue sä le absolve cat se poate mai lute (dupa
metodele din urma in 6-8 luni), pentru a putea
1) In genere amendarnentul i discursurile in favoarea lui sunt
de o stilizare deplorabilã, j noi am fi fiicut in text mai multe
obserari In contra kr &mit' nu ne-ar fi piirut prea putin ge-
aeros de a cere numai deat stil bun dela on general din ar-
math, chRir and acest general se ocupil de indreptarea qcoalelor.

www.dacoromanica.ro
52 E. LOVINESCU

trece la ordinea sa de zi, care este: lafirea acelor

cuno§tinfe i agerimea inteligenfei.
Cateva cuvinte de explicare ne vor inlesni infelege-
rea acestei misiuni a §coalelor säte§ti.
Majoritatea unei naliuni sunt sätenii, dar focarele
culturii, §tiinfg, industrie, arte, teatru, jurnale, des-
bateri politice, etc. sunt in ora§e, mai ales in capi-
tal& §i a91 in capetelz unei mici minoritafi. Condifia
oricarui progres este un raport perpetuu intre mino-
ritate §i majoritate, intre ora§ §i sat. Ora§ul are sä
introducti in sate rezultatele activitalii sale §ffinfifice,
§i popularizAnd astfel cultura st-i dea intinderea can-
titativä §i oarecum rezonanfa nafionald, lard care ii
lipse§te valoarea practica". Satul din contra, cu oca-
ziunea primirei acelor rezultate, are s'd arate capa-
ciatile eminente ce le posede, naturile alese, care
sunt chemate a trece peste sfera marginita a comunei
§i, intrAnd in ora§e, a colabora inteun cerc mai larg
la inaintarea patriei lor. In acest raport perpetuu de
dare §i primire, in aceastä endosmosil §i exosmosä a
elementelor de culturg intre ora§e §i sate, organul
principal de intermediare, färä care o mare parte a
mi§cgrii ar ramfine amorfitä, este §coala comunald:
programul ei stabile§te cuno§tinfele, despre a caror
insemndtate s'a convins cultura ora§elor §i care tre-
buiesc ra'spfindite prin sate, examenele ei aratä pe
copii de säteni cu capacitate extraordinarä, care sunt
chemali a improspäta antelupatorii culturii §i prin
urmare trebuiesc primifi in ora§e.
Scoala comunalä astfel infeleasä este dar inchega-
rea organismului unei societafi date, susfinerea uni-
tätii nafionale §i teritoriale. Stim bine, ca ea nu ser-

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 53

veste singura la acest scop. Calle de comtmicare, ar-

mata, unitatea legilor i mecanismul administrativ con-
tribuesc si ele, fiecare pentru partea sa. Dar in mij-
locul lor, scoala comunala este poate elementul cel
mai puternic, fiindca sadeste si inradäcineaza din
prima copilarie si in mod special ideile, care formeaza
apoi cultura comung a unei natiuni. Unde aseme-
nea mijloace, si in randul dintaiu scoala comunala in
acel infeles, lipsesc, acolo este rupta legatura intre
oras si sat, si prin urmare rupta participarea säteni-
lor, adeca a poporului, la cultura natiunii. Atunci (si
dovada ne este inaintea ochilor: statul nostru) toate
institutiile de civilizare sunt paralizate, universitafile
nu sunt frequentate, furicfiunile statului nu sunt ocu-
pate de oameni speciali, camerele legislative si par-
tidele politice nu reprezinta trebuinfele poporului,
jurnalele i car-tile nu-si afla räsunet, opinia publicä
nu exista. Oamenii publici, deputafi ifunctionari,
recrutafi numal din orase i lipsifi de legatura salutara
Cu poporul, se restrang intr'o marginire fatalä, pro-
duc egoismul excluziv de clasä i formeaza pe acute
o societate de exploatare a veniturilor publice in sar-
cina faranului. Taranul plateste- färä folos, functio-
narul se foloseste färä rasplatd. Atunci societatea in
conexitatea ei este sparta i prefacuta intr'un agregat
de atome izolate, caci faranii nu sunt parte integranta
a organismului statului, ci membre deslipite i moarte
dinteun tot, pe care nu-1 infeleg. Vine un vecin si le
ia o provincie de ex. Bucovina, vine alt vecin si le
ia altä provincie de ex. Basarabia, vine un congres
strain si le cla inapoi o parte din provincia luata:
poporul de jos ramane indiferent la asemenea schim-

www.dacoromanica.ro
54 B. LOVINESCII

bari istorice, nici un district nu se intereseaza de

soarta celuilalt; unitatea teritoriala este o idee ne-
cunoscuta, insasi existenta statului este un simplu
joc al intamplarli exterioare.
De ad. se Intelege toatä importanfa ce s'a dat in.
statele civilizate Invatamfintului primar i pentruce
tocmai acesta s'a considerat ca unul din fundarnentele
organismului politic.
SI vedem acum, ce corespunde inläuntrul scoalei
sätesti. acestei misiuni de cultura, ce are sa o in-
deplineasca.
Toate rezultatele activitätii intelectuale din oraser
IntrucIt trebuesc sa fie latite prin popor sub forma
teoretica, se concentreaza din diferitele ramuri, din.
stiirrtele exacte, din istorie i geografie, din litera-
tura, din biblie si se prezinta in cuvinte populare usor
de inteles prin cartea de lectura.
Cartea de lectura este sufletul scoalei elementare,
In ea se &I faranului tezaurul intelectual pentru toata
viata lui i prin ea se introduce In sate acel sir de
idei, care produce unitatea culturii i contribue in
mod esenfial a face dintr'o Impreunare intamplatoare
de oameni o societate alcatuitl.
Pentru a ne convinge, sä aruncam privirea in cu-
prinsul unei carti de lecturd pentru scoalele sätesti
dintr'un stat apusean.
Pe primele pagini1) stint deprinderi de cetit, scris
fi desemnat intr'una i anume legate de o istorioara
potriva cu gradul de intelegere al copiilor micL
Desemnul se Invata impreuna cu cetirea i scrierea
1) M n terberger Volkschullesebuch.

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOIT 55

§i toate acestea se Invata numai impreuna cu o na-

rafiune, pentru a deprinde In acela§ timp Infelegerea
ideilor abstracte de cultura §i perceperea exacta a
formelor concrete din natura §i anume a le deprinde
nu In mod mecanic prin recitare de a-b-c §i. tragere
de linii incliferente pe tabla, ci prin amintirea lega-
turd de viata Intre scop §i mijloc, Intre naratiune,
cetire, scriere §i desemn. Apoi vin descried, fabule
§i poezii u§oare, poedile in mare parte se cfinta. de
§colari in cor vocal, pentru a li se introduce astfel
ritmul i ordinea armonica §i. a-i face sä participe
§i. la aceasta manifestare a culturii nafionale. Apoi vin
Indata descried de plante i animale, de regula cu
ilustrafiuni §i. totdeauna cu explicari despre folosul
kr practic, apoi descried geografice, cosmografice §i.
fizice, mai pe urma bucki potrivite din Bib lie, in fine
narafii istorice, bucati alese din literatura i notiuni
despre organizarea politica a statului. 0 repetam:
cartea de cetire este säteanului un vademecum de
cultura pentru toatä viafa lui.
Dacii acesta este.cuprinsul unei carti de lectura pen-
tru §coalele sate§ti dintr'un stat apusean, unde sunt
atatea alte mijloace special destinate pentru popu-
larizarea culturei, calendare bune, gazete säte§ti, carti
populare, unde prin urmare s'ar putea mai u§or zice,
ca §coala comunall sa deprinda numai cetirea §i. scrie-
rea, flindai materialul de cetire se ofera apoi gata
prin literatura contemporana: cu cat trebue sa fie
mai mult la noi concentrata toata insemnatatea §coalei
comunale In cartea de lectura bine alcatuitä, la noi,
care altfel suntem lipsitl de literatura §i in special
de orice literatura popularä? Dupa ce a invatat ta-

www.dacoromanica.ro
56 E. LOVINESOU

ranul nostru sa ceteasca, la ce sa intrebuinteze el

aceasta deprindere mecanicd, daca nu are cartea de
lectura? Carfi populare, gazete säte§ti nu avem; ca-
lendarele noastre sunt folositoare numai pentru li-
brarii cari le editeaza; singura ocaziune ce se ofera
taranului afara din §coala, sunt circularele subprefec-
tilor afipte la up. Primariei, i speram cà nu vom fi
taxati de adversari ai guvernului, daca zicem cä aceste
circulare nu sunt suficiente pentru cultura poporului
roman.
La noi, mai mult decat oriunde, toata. valoarea §coa-
lei comunale stä §i. cade cu acea carte de lecturai care
sä agereasca inteligenfa sateanului i sä o inzestreze
cu elementele culturei moderne, in special ale §tiin-
telor exacte §i. ale desvoltärii literare.
Daca dupa aceste explicari revenim la amenda-
mentul d-lui general Florescu, ne intampind thdata
Intrebarea consecventä: In ce raport sta preotimea
cu §tiinfele naturale i cu literatura unui popor, ele-
mentele de viata ale §coalei comunale?
Dupa lege, seminarele sunt puse sub inspectia Mi-
tropolitului §i a episcopilor. Ce protecfie va da Mitro-
politul §tiintelor naturale i literaturii?
Dupd programul lor, seminari§tii, in patru clase
invata ca obiecte principale, confesiunea ortodoxa,
liturghia, istoria n. i v. Testament, teologia morald
.0. pastorala; despre §tiintele naturale se cer numai
notiuni", matematicele sunt negrijite, de geometric,
de algebra, de literatura nici vorba. Capul lor, cu ne-
cesitate psihologica va da toga' preponderenta inva-
taturii dogmatico-religioase, catechismului i istorici
biblice. A explica §tiinte naturale §i a analiza bucati

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 57

literare sunt si vor famâne incapabili; si daca sunt

incapabili seminaristii, ce vor fi ceilalfi preofi?
Chiar de s'ar schimba programul actual al semina-
relor si de s'ar introduce atAta literaturd si stilt*
naturale, ate se cer pentru un invafator in scoala
comunalä, totusi preotii prin chiar natura preofiei nu
vor fi niciodatà in stare a fi invägtori buni. aci preo-
fimea nu este nicgeri periculoasä scoalei prin multele
sale cunostinfe dogmatice si prin pufinele sale cuno-
stinfe exacte; ci este mai intaiu periculoasa prin me-
toda sa, metodd inerentä misitmli ce o are si prin
urmare neschimbatoare. Misiunea preofimei nu este
de a desvolta si ageri inteligenfa, ci de a produce
credinfa dogmatica supranaturalä. Metoda pentru acea-
sta este in state civilizate exaltarea fanteziei spre de-
trimentul rafiunii, iar in state necivilizate tâmpirea
rafiunii prin memorizare mecanicd si prin intrefine-
rea superstifiilor. Astfel creclinfa dogmatica este corn-
patibild cu scoala, a cgrei object este infelegerea
lumeascä, numai pfinä când se margineste in sfera ei
supranaturalä; dar indatä ce se intinde mai departe
si cere credinfä oarba in chestiuni care se raportä la
stiinfa naturalä, devine incompatibilä cu scoala si
trebueste combätutä. and vin cärfile ce mi le-au
introdus preofii in invgfamantul primar, catechismul
si istoria biblicá, si spun scolarilor:
Ce este credinfa? Credinfa este darul lui Dumne-
zeu, dui:a care noi neindoit cu inima cunoastem pre-
cum di tot este adevArat, ce se cuprinde in simbol,
carele dA inainte multe si cu mintea neajunse taine,
precum fefele sfintei Treimi, si spun totdeodatä in
alt loc:
In ate zile a fäcut Dumnezeu lumea? Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
58 E. LOVINESCIT

a facut lumea in §ase zile, in ziva dinfai lumina, in a.

doua täria, in a patra soarele, luna §i. stelele, etc."
atunci invätatorul con§tiincios, cäruia ii std la inimsa
desvoltarea inteligentei colarilor lui, ar trebui sa, ex-
plice, cá acel simbol este de crezut, dar nu este de
infeles, §i ca acea facere a lumei este de inteles, dar-
nu este de crezut.
In ce conflict punefi astfel pe preotul invalätort
Ori trebue sä propuna" fabula lui Moisi, §i atunci
propune o eroare fizicä inadmisibilä in §coala", ori
trebue s'a propunä cosmogonia adeva'ratd, §i. atunci
contrazice cärtile sale preofe§ti.
Ce dovede§te aceasta? Aceasta dovede§te ea' fau
s'au introdus citatele ca'rti in §coala elementara, §i
dovede§te mai departe, ea in genere eau se introduce
influenta preotiei in §coalä, (afarä de morala cre§-
tina"); cäci ea va exagera totdeauna sfera sa de in-
fluenfii, de Cate ori se dä ocazie §i. va tinde a lali
ideile ei dogmatice chiar acolo, unde §tiinfele exacte
au ajuns la alte rezultate ale adevärului.
Prin aceasta insa se pericliteaza" cultura popularä;
cäci §ffinta pe deoparte nu poate tolera o eroare in
propria ei sferd §i, fiind astfel silitä a combate unele
afirmäri dogmatice, slabesc pe de alta färd a voi
autoritatea tuturor, chiar a acelora, care se referd la
chestiuni transcendentale, la imortalitate, la sanctiu-
nea legii morale, etc. pentru care ideile religioase
trebuesc deocamdan considerate ca salutare in po-
porul dela WA' 0. Singurul mijloc de prudentä ce ne
rämâne, este de a despärti cele cloud sfere de actiune,
1) Vom reveni mai pe larg inteun numzir viitor la raportul in-
tre §tiintá §i creilinta in *eoala comunala.

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 59-

de a lása stiintei campul excluziv pentru toate con-

statarile naturale si Bisericei influenta libera pentru
chestiunile transcendente, färä a-i permite trecerea
peste aceasta margine.
Ca sunt preoti care fac exceptie si stiu a impdca
religia crestina cu cerintele stiintei moderne, cel putin
in sfera invätamantului elementar, aceasta o credem
cu atat mai usor, cu cat cunoastem cativa din propria
noastra experienta. Dar acestia sunt putini si vor dis-
parea totdeauna in majoritatea celorlalti, fatä cu, care
ramane adevärat, ca preotimea, a carei object de stu-
diu sunt dogmele neschimbatoare, stagnante de zeci de
secole, este inamica speciald a stiintelor naturale,
care progreseaza din an in an, si prin urmare ina-
mica *coalei elementare in intelesul culturei moderne.
Acest adevär este incontestabil; toed experienta is-
torica faril exceptie, il confirma, si il confirmä nu
numai pentru preotii unei singure religii, nu numai
pentru catolici sau intre acestia pentru iezuiti, ci §i
pentru protestanti si pentru bontii budhaisti si pentru
ulemele turcesti. A da scoala primara in mange preo-
timei, va sa zica pretutindenea a ucide spiritul cul-
turei pop ulare.
Aceasta odata doveditä, considerarile de pe alatu-
rea ale d-lor deputati sunt indiferente. Lipsesc mij-
loace materiale, deficitul e mare", spun d-lor. Acea-
sta este gray, dar nu poate autoriza sacrificarea scoa-
lei in folosul Bisericii. Daca sunt mijloace mai multe,
se vor face scoale mai multe; daca sunt mijloace
putine, se vor face scoale putine. Insä multe putine
ate vor fi, trebue sä fie bune in sensul culturei mo-
derne, si sensul culturii moderne restrange pretutin-

www.dacoromanica.ro
60 ir,. LOVINESCII

denea influenta Bisericii asupra coalei. Ad nu mai

este de discutat, ad este numal de constatat §i domnii
deputati, care nu §tiu aceasta, nu au deck aii pro-
cura o cunotinta mai buna de cauza, clack' se poate
pentru altddata inainte de a vota. Cad nu ne pare
lucru serios, când se pun lara§i in chestiune pe malul
Dambovitei fapte de cultura, care sunt odatä hota-
rate pe malul Senei, Spreei O. Tamisei.
Ca amendamentul primit de Camera nu va avea
deocamdata vreo valoare practica mai insemnata, cre-
dem §i. noi. Chiar Invatatorii laid de prin sate nu
sunt patrun§1 de misiunea kr in Intelesul explicat
mai sus, §i cartile de lectura, in care se rezuma acea
misiune, nu sunt Inca introduse in poporul nostru.
Insa o directie build incepuse deja a se pronunta;
cfiteva publicari scolastice, mai ales in Transilva.nia,
despre care vom vorbi Inteun numar yiitor, sunt la
Inaltimea cerintelor culturii moderne; §i. acum, când
ramânea numai ca acele producte existente in ora§e
sa fie raspfindite prin toate satele, tocmai acum sa
se adopte o mäsura care opre§te directia cea buna §1.
ameninta de a paraliza tot Invätam'antul elementar?
Aceasta nu se poatel Constitutia noastra liberal:á,
Incercarile noastre de civilizare §i. cu un cuvânt: lo-
gica faptelor nu o permite, §i onorabila majoritate a
Camerei, care printr'o naivitate parlamentara a pri-
mit ca dispozitie de budget valabila pentru un singur
an un amendament, ce färä Indoiala trebuia sa fie
desbatut In Camera §i. Senat ca proiect de lege, va

www.dacoromanica.ro
 T. MAIOILESCII sr

binevoi a se reintoarce in anul viitor la spiritul sa-

lutar al legii instructiei publice si a face din ideile
scolastice ale 'd-lui Florescu ceeace meritä s'a. fie: un
anacronism, trecgtor ca si in anul 1870, in care s'a
produs.

www.dacoromanica.ro
 III.
Despre reforms invatAmantului public
In Aprilie 1870 au aunt loc tratativele noului guvern Manolkche
Kostake-lepureanu cu T. Maiorescu pentru intrarea acestuia In
minister la portofoliul Cultelor si al Instructiei publice, tratative
ce n'au dat nici tin rezultat1). Din aceastd epocii, In care T, Maio-
rescu se pregdteste totusi sd intre In politica, dateazd articolul
Invfitilmlintul primar amenintat (aparut la 1 Aprilie 1870), f i micul
program ministerial intitulat: Reforma inviitfimeintului tsi ganduri
despre administratie, reprodus in Insemniiri 2), un program mai
mutt de devastare a Invdfdmdntalui", atdt de multe scoli voia
T. Maioresca sd suprime ca nepotrivite cu starea de fapt a cul-
turii noastre: scolile de belearte, conservatoarele, internatele, se-
minariile, facultdfile de filozofie ale ambelor Universitdfi, toate
celelalte facultdli dela Iasi, afard de cea de drept, etc., etc.
Unele din ideile lui reformatoare au devenit obiectul studiului
Despre invfitiimântul public, din ctite au apdrut rwmai cloud pdrfi
In Convorbiri literare" 3), Intrerupt, desi ultima poartd indicafia
va urma". Atilt cat a apdrut, studiul incepe cu critica adminis-
trafiei scolare f i cu analiza anal proect al consiliulut permanent
de a aduce modificdri invdfdmantalui. In partea lai constructivd,
articolul aratd preocuparea de totdeauna a autorului pentru pre-
gdtirea corpului didactic primar. Cdteva din ideile lui cunoscute
In materie de invaftimant suns schi(ate In articolele de Md. ,5ase
luni dupd aparifia lor, In Mai 1871, tdndrul profesor iesean
infra In Parlament, apoi In ministerul Lascdr Catargi (7 Aprilie
1874), unde avu ocazia sci-si expund public ideile fard sd poata
legifera aproape nirnic dintr'insele...

1) E. Lovinescu, T. Maiorescu, I, p. 349, etc.

2) T. Maiorescu, Insemniiri, I, p. 133.
3) Convorbiri literare, 1 Oct. 1870 p. 237; 15 Oct. 1870, p. 253.

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 63

I.
In administrafie
Se mai intereseaza cineva de soarta Instruct:lei pu-
Nice in Romania liberä, cel putin la Invätamântul
primar?
125.spunsul nu e indoelnic: majoritatea este de o
nepäsare complea pentru chestiunile §colastice. Nu
se intereseaza mai intAi multi din cei ce prin pozitia
lor oficiald ar fi datori a se interesa; i a§a este na-
tural, Ca' nu se intereseaza aceia, cari prin pozitia lor
nu sunt datori a se interesa. La noi sunt atAtea alte
lucruri mai demne de interesl
Administrarea centrall a invätamfintului public este
dupii lege incredintatä in mfina a doua consilii, admi-
nistrarea specialä In mana revizorilor. Cele doul con-
sill sunt Consiliul permanent al Instructiei l Con-
siliul general al Instruct lei. Consiliul permanent se
numege dintre persoanele distinse" in sfera instruc-
tiei i trebue neapgrat sä fie consultat de ministru
asupra chestiunilor scolastice. Deaceia hotarfirile mi-
nisteriale poartä formula auzind pe consiliul perma-
nent al Instructier.
Cuvfintul auzind" e ales cu mAestrie. Ministrul e
tinut a auzi pe consiliu, dar nu e tinut a-1 asculta.
Dealtmintrelea consiliul ar trebui sä fie permanent In
-persoanele sale (in numár de cinci) i numai la tin-
-plinirea de 5 ani sa-si schimbe ate doi din membri.
In fapt insä, de§i existä deabia de 5 ani, ui-a schimbat
.de multe ori personalul. Se vede cä bárbatii dis-
lin§i" in sfera instructiei sunt prea numero§i. Ceeace

www.dacoromanica.ro
64 E. LOVINESOU

a rgmas permanent Ora acum este inertia membrilor

fl stagnarea intereselor scolare.
Al 'Mud cu acest consiliu, stabil, este un consiliu
mobil, compus din vreo 30 de persoane, unele foarte
ilustre, membri ai Curtii de Casatiune, etc. Acest
consiliu se adung odatä pe an la Bucuresti, i trebue
si el sa fie consultat asupra tuturor chestiunilor care
au raportat la intinderea i iinbundtätirea Instruc-
tiuni".
A descurca relatille acestui consiliu cu cel arsatat
mai inainte, ar fi o problemá cl:mnä de inalte studii
administrative. Inainte insä de a ne intrebuinta timpul
la aceasta i pentru a intelege Insemnátatea ce a
castigat-o pâna acum in invaTamântul public ,,Con-
siliul general", va fi bine a spune de indatä, c'd in
toamna trtcutd s'a näscut un intreg proces intre un
Ministru de Culte i un membru al Curtii de Casatie
asupra faptului, dac'd in adevAr s'au deschis sedintele
acestui consiliu sau nu. Ne putem inchipui folosul
unei adungri, a c6reia inceput anual a putut fi in-
velit in intunecime mitologica.
Asa este administrarea centralä. Administrarea pro-
vinciala' se reprezintä prin revizori. Acestia, cu Mi-
siunea de a inspecta scoalele de prin districte, erau
sä fie câte unul de district sau cel putin unul pe doul
districte, cu mai multi subrevizori, dupg trebuinta..
In fapt ins6, revizori au fost cand unul pe district,.
cfind unul pe sapte districte i personalul lute() per-
petuii schimbare. In Iasi am väzut vreo 5, de patru
ani, i astfel nu va fi de mirat, daca acesti functio-
nari cu toatä bunavointa nu sunt In stare a avea o
idee lämuritä de circumscriptia lor. Credem, cä cei

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESOU 65

mai multi din d-lor ar fi pu§i intr'o situatiune grea,

cand i-ar intreba cineva despre niunarul, dar nu-
märul adevarat, al §coalelor comunale din sfera fie-
card §coli, o intrebare ca aceasta ar trece peste limi-
tele bunei cuviinte.
In mijlocul acestei confuziuni mai vine §i camera
deputatilor §i se ocupa cateodata de §coale, in mod
fragmentar, prin aforisme ingenioase. Mai cand era
voia sa trimeata o ancheta asupra Universitätilor.
Obiectul anchetei 1-am mai fi inteles; dar cine erau
sä fie subiectele? Quis dustodiet ipsos custodes?
In lama trecuta un deputat, general din armatä, si-a
dat osteneala de a ne reforma personalul invatätor
la §coalele sate§ti §i a decis a recruta toti invatätorii
dintre preoti, cel putin pentru un an de budget. Noi
din parte-ne i-am adus in revista prezenta tributul
cuvenit de recuno§finta1).
Din wurinta cu care la aceasta ocazie a fost tratat
invatamantul de camera §i guvern se vede, cal opinia
publica in Romania nu este bine preparata sau nu
este prepared' deloc in privinta §coalelor. Din stag-
narea intereselor §colare in mecanismul administrativ
al consiliilor §i revizorilor descri§i mai sus, se vede
a o parte a legii Instructiei publice nu este aplica-
bila in tam. noastra §i. trebue§te modificata. Reforma
invatamantului devine astfel 0 problemä care trebue
prezentata publicului roman, *1 datoria jurnalelor este
de a-1 lamuri din diferitele kr puncte de vedere.
Sa vorbim intai cateva cuvinte in treacat despre re-
forma administrativä, object prea politic pentru a fi
1) Vezi Convorbiri Literare din Aprilie 1870.
5

www.dacoromanica.ro
66 E. LOVINESOU

tratat pe lari in coloanele acestei reviste, i sa ne

oprim apoi mai mult la reforma cartilor de scoala.
0 reforma presupune o forma stabilita de mai 'na-
inte; cad ea este o forma mug in locul unei forme
vechi. Insa cum la noi, care deabia am avut timp a
introduce formele, sá fie deja vorba de reforme?
Ad este o anemone, ca in toate, dar anomalia nu
se comite acum cand cerem ref orma, ea s'a comis
atunci, cand s'a introdus legea cea nottä a instructiei,
lege noug in aparenta, in realitate invechita din ziva
promulgarii ei, cel putin nepotrivitä pentru noi.
La noi, dupg cum se stie, legile nu se fac pentru a
indeplini trebuintele simtite de societate, ci vor a
produce mai intai trebuintele pe care le indeplinesc
mai pe urma; ele se fac dar din sus in jos si nu vice-
versa. La aceasta cale, dela sine nenaturald, nu se in-
trebuinteaza cel putin prudenta de a se consulta mai
intai persoanele practice, carora li se incredinteaza
aplicarea. In cazul nostru legea instructiunii s'a lucrat
de fostul Consilia de Stat, i s'a decretat si pro-
mulgat lard o prealabila desbatere a cercurilor corn-
petente, fait consultarea corpului profesoral, fara con-
sultarea cel putin a deputatilor din Camera. Astfel In
primul an al aplicarii ei s'a dovedit nepracticabila;
cateva dispozitli administrative, de ex., cele relative
la vacante, s'au schimbat indatä, altele nu s'au aplicat
deloc, restul cere a fi reformat
Cererea de reforma era generala din partea invä-
tatorilor; dar ea a patruns acum mai departe si in
anul curent 1870 insusi Consiliul permanent al Ins-
tructiunii publice; ne-a surprins cu un intreg project
de modificari menite a ridica scoalele inferioare si

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 67

superioare la nivelul intelectual i moral la care Statul

ti Natiunea doresc ca sl fie".
Noi ajunsesem mai Intâi prin organe oficiale la
cunostinta acestui project de ridicare i pref cram
atunci a ne ascunde sub discretiunea de functionar
pentru a-I trece sub tdcere. Din nenorocire de catva
timp elaboratul consiliului se vede publicat prin Mo-
nitorul Oficial. Acum täcerea nu ne mai este cu pu-
tintä. Un proiect de reformg emanat dela autoritatea
cea mai inala In organismul inatamantului public
nu poate sä fie ignorat intr'un articol de revistg, ce
trateazd aceiasi materie, i lectorli vor binevol dar a
nu ne atribui noul vina, daca In urma acestei necesi-
tali de discutare o parte a lucrärii noastre Ii va
pier& caracterul de seriozitate, ce se cuvine elemen-
tului celui mai important de regenerare a Pomâniei.
Buff on nu a fost generos, cand a zis: ca sfilul este
omul insusi. Nu a fost generos i, Bind prea aspru,
poate nu a fost nici just. Speram cel putin, ca." multi
oameni sunt mai buni deeat stilul kr.
Stilul raportului prezentat de consiliul permanent
este deplorabil i meritä o relevare in aceastä re-
Si dam ateva exemple:
Studiul caligrafiei i desemnului ce generalminte se
propune de un maestru prezina un mare inconve-
nient de a nu avea nici scolari caligrafi, nici de-
semnatori".
Nu studiul" caligrafiei i desemmnului prezintá
inconveniente, ci impreunarea acestor deprinderi; in-
convenientul de a nu avea scolari nu insemneazá
ceeace vrea consiliul, ci Insemneazä lipsa de frecven-

www.dacoromanica.ro
68 E. LOVINESCII

tare, care nu existä. In fine, a produce caligrafi §i

desemnatori nu este scopul §coalelor primare.
Pe romane§te, consiliul vrea sä zica: Caligrafia §i
desemnul propuse impreung de un singur maestru
prezinta marele inconvenient, ca.' §colarii nu deprind
bine nici caligrafia nici desemnul.
Instructia publica dei a trecut prin diferite faze,
Intampinand in mersul ei o mulfune de dificultati,
cu toate acestea din tabloul urmator se poate vedea
progresul ce a facut §tiinfa in Romania".
Scolarilor li se cla urmatoarea regula in stilistica:
Intr'o perioada gandirea principala se pune in pro-
pozitia principalä, iar amplificarile laterale se pun in
propozitia incidentalä.
Aceasta o spune stilistica §i. o spune §i mintea
sänatoasa. Prin urmare vom zice pe romane§te: De§i
instrucfia publica, trecand prin diferite faze, a intam-
pinat o mulfime de dificultäti, cu toate acestea §tiinf a
in Romania a facut progresul ce se poate vedea din
tabloul urmator. Cad a zice: de§i instructia a trecut
prin faze, cu toate acestea din tabloul urmator se
poate vedea ceva, este farä infeles.
Acest tablou, d-le ministru, din punctul de vedere
numeric poate ca ar satisface dorinfa ce avem pentru
intinderea luminii, atat a D-voastra cat §i a Consi-
liului".
Dorinfa consiliului pentru intinderea luminei sale
este o märturisire a carei legitimitate, dupg exemplele
aratate mai sus, nu o putem contesta. Mai de con-
testat ar fi tactul de a exprima aceia§i dorinfa §i

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 69

pentru Intinderea luminelor domnului ministru. Insa,

in comparare cu tonul foarte supus al celorlalte parfi
din raport, acest pasagiu apare ca o träsura de eroism
antic, care trebue sä ne faca indulgenfi pentru neob-
servarea bunei cuviinfe. Continuam:
Cu toate aceste Consiliul crede de a sa datorie a
va arata opiniile sale asupra mai multor amellorafil
in privinfa diferitelor grade de Invätimant, ceeace ar
face a corespunde mai bine cu destinafia kr".
Dupa aceasta neglijenfa in forma, ne putem astepta
la un fond mai bine cugetat?
In fond, Consiliul propune urmatoarele masuri (le
marginim la scoala primara si la administrarea gene-
rala, obiectul articolului de fafa).
Localurile in care sunt asezate scoalele sä fie bune.
Sá se aplice obligativitatea instrucfiei prevAzuta
in lege.
SA se plateasca regulat salariile;
SA se sporeasca salariile.
Sa se publice regulamente de ordine si disciplina.
Toate aceste propuneri sunt fraze in Infelesul eau
al cuvantului, fraze fara niciun foks, si nu sunt la
locul kr Inteun asemenea raport. SA se, sa se, sI
se", aceasta o stiam cu tofii, Intrebarea era cum
sA se?? Ad Consiliul trebuia sa raspunda cu ma-
sud din practica, dar nu cu dorinfa platonice, si inca
uncle asa de naive, precum este aceea ca sa se
plateasca regulat salarille". Para starea noastra noas-
tra de criza permanenta in finanfe ar fi o chestiune
de detaliu administrativ, care s'ar exprima numal asa

www.dacoromanica.ro
70 E. LOVINESCII

intre imbunAtätirile propuse de un consiliu al ins-

tructiei publice.
De interes mai practic sunt celelalte propuneri ale
Consiliului. .
SA se numeascA de minister comisiuni pentru ela-
borare de cArti didactice.
S. se concentreze InvafAtorii rurali vechi. in re$e-
dinta districtului o lung la CrAciun §i la Pa§ti, unde
sub conducerea institutorului urban A. facI repetifii.
(Unde sA locuiascA aceastä multime de invätätori timp
de o lunl? Cu a cui cheltuialA?).
Revizia deasä §i. con§tiincioasr fiind sufletul in-
struct-1unit" (1) sl se facA de cAte un revizor pe
district.
Pe langa acestea, consiliul propane unele mAsuri
generale care ar insuflefi §coalele inferioare i superi-
oare §i. le-ar ridica la nivelul intelectual §i. moral la
care Statul §1 Natiunea doresc ca sa fie. Acestea sunt.
I. Numirea a doi inspectori general (A agepta
insuflefirea §coalelor dela numirea a doi inspectoril)
II. N4te modificari la legea Instructiunei publice.
Cele administrative generale sunt:
Dupl. art. 10 din L. I. Consiliul sä nu se mai nu-
meascl permanent, ci superior. (Numeascl-se cum
va voi).
La art. 13 se limiteazA cA membrii acestui consiliu
si se poatá numi numai dintre profesorii cu 6 sau
12 ani de serviciu. PAnä acum se zicea, ca se puteau
alege §i. din alte persoane distinse in sfera instructi-
unei (fraze goale amAndoug redactiile. Un guvern
bun ar fi numit persoane in adevär distinse in sfera
instrucfiei, färä ca sa fie profesori de 6 sau 12 ani;

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 71

un guvern räu va numi profesori de 6 si 12 ani, färä

ca sa fie clistinsi In sfera instructiei).
La art. 14 se specifica chestiunile de administrare,
care trebuesc supuse deJiberrii consiliului. (De prl-
sos, dacg Consiliul se aude si nu se ascultä).
In fine la -art. 11 actualii membri ai consiliului
adauga o dispozitie nepreväzutä In legea veche.
Membrii Consiliului superior vor avea o diurnä de
450 lei pe luna".
Aritmetica are nu stiu ce caracter solid si hotärfitor;
cfind vezi o cifrä, tii, cu ce ai a face. Poate de aci
trebue sä ne explicam faptul, csä din tot proiectul con-
siliului permanent acest articol ne-a pärut cel mai
lamurit.
Din celalt cuprins al rap ortului ne mai privesc nu-
mai douä dispozitil: una hotAräste ca Invatatorii sä
fie inamovibili, insä sä poatä fi stramutati In inte-
resul serviciului". (Interesul serviciului trebuia ex-
plicat i prescrisa totdeodatä procedarea disciplinara
regulata pentru aceasta, altfel este numai o ocazie de
mäsuri arbitrare). Cealaltä hotäräste salariile, cifra
ii gradarea bor. (Inteo lege organica nu se cade a
se fixa cifra salariilor. In f apt pentru starea noasträ
financiara de astäzi, salariile propuse ne par prea
marl; mai tarziu ar putea sa fie prea mid).
Acestea sunt propunerile de ameliorare prezintate
de actualul consiliu permanent al Instructiei publice.
Dupä cum s'a väzut, cele mai multe sunt in toate pri-
vintele neInsemnate. Vom vedea Indatä ca acele care
sunt mai Insemnate, sunt in toate privintele ratácite.
Spiritul predominator in cele mai multe articole ale

www.dacoromanica.ro
72 E. LOVINESCU

Legii instrucfiei publice, precum si in ameliorarile

inchipuite de Consiliul Permanent, este tendinfa spre
centralizare. Toate masurile se asteapta deadreptu1
dela guvernul din Capita la si dela consiliile lui, pen-
tru cea mai mica dispozifie se cere aprobarea Minis-
trului, Ministrul prin felurite organe 41 intinde Inge-
rinfa sa pe cat se poate mai inainte, pang si in viafa
privata, a indivizilor '). Lipsesc carfi de scoala, Mi-
nistrul sa numeasca o comisie pentru elaborarea kr;
instrucfia nu merge regulat, Ministrul sa trimeata ins-
pectori generali pentru insuflefirea"; ei toata adminis-
trarea sco1ard lancezete, sa se hotarasca atribufille
consiliului superior pentru indreptarea ei, etc., etc.
Astfel tot impulsul administrativ atarna dela per-
sonalitafi: Ministrul dupä chibzuinf a sa personala va
numi cafiva comisari pentru carfile de scoalä, care
le vor elabora dupa aptitudinea kr personala con-
sacrata acum prin alegerea Ministrului si le vor im-
pune §coalelor; Ministrul va alege dupa arbitrul sau
pe cei doi inspectori generali, care dupd arbitrul
kr subordonat vor raporta i vor propune soarta in-
vafatorilor; Ministrul va numi dupa aprecierea sa
cinci consilieri superiori, care dupg aprecierea kr in-
ferioara vor opina asupra chestiilor scolare.
Propriu vorbind, administrarea centralista este un

1) In anul 1865 s'a trimes universitiltilor dela Minister foi din-

tr'un registru a souche, numit registru de calitati cu invitare de
a le 1ndep1ini rubricele pentru fiecare profesor. In aceste bate de
conduità, pe lfingEt notitele permise despre etatea, studiile si re-
compensele oficiale, se mai Intreba i despre moralitatea" fiecaruia,
despre procesele politiene§ti", dacii are avere ,,ereditarii" sau c6--
tigati1", deed are zcstre, etc.

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 73

sistem de neincredere mutuala pentru toate gradele.

Numai Ministru face exceptie; el este Increderea in-
sasi, dela el emanä binele si lumina, morilitatea si
inteligenta. Dar Indata ce ne coborim mai jos, Incept
neincrederea; cu cat autoritatea este mai inferioara,
cu atat neincrederea este mai mare, si fiindca tot sis-
temul este personal, neincrederea are aerul de in-
sulfa% In liceu de ex. unde se propune enciclopedia
stiintelor, invätätorii secundari aseaza In timp de 7
ani in capul tinerimii fundamentul culturii moderne.
Dar cand e vorba de examenul general pentru acest
invätamant, de diploma de bacalaureat, administratia
unde poate nu se 'Increde in profesorii, carora le-a In-
credintat totusi intreaga instructiune, de sapte ani,
ci numeste opt profesori de Universitate pentru exa-
minare. Dar nici in verclictul acestora nu se increde,
ci raportul lor 11 supune aprecierii Consiliului supe-
rior, care il poate modifica. (SI ne inchipuim situa-
tiunea! Opt profesori de Universitate examineaza In
Iasi baietii din liceu la toate obiectele; dupa apre-
cierea lor, dupa impresia de build conduita si silinta
adesea produse prin aparenta personala, profesorii
opineaza asupra maturitatii la aceste examene. Acea-
sta opinare se trimite la Bucuresti, si cinci persoane
de acolo au dreptul de a modifica rezultatul apre-
ciedi acute la Iasi).
Alt exemplu: E vorba a se face concurs pentru ocu-
parea unei catedre superioare de liceu. Juriul exami-
nator se compune ad-hoc din sapte membri. Trei sau
patru se trag la sorti dintre profesorii Universitätii,
pe ceilalti patru sau trei ii numeste Ministrul dea-
dreptul. Acest juriu trecator, care lucreaza numai

www.dacoromanica.ro
74 E. LOVINESCU

vreo cateva zile, nu-§i poate alege insu§i prezidentul,

el trebue sa fie numit de ministru, de§i nu are nici o
importanta speciala. Petitiile de concurs nu se adre-
seazil la Universitate; ele trebue sä mearga intai la
ministerul din Bucure§ti, care trimite comisiunei lista
concurentilor inscri§i. Comisiunea nu poate lucra in
majoritate; pentru once operatiune ea trebue sa fie
in numarul complect de §apte. Ea nu poate examina
dupa aprecierea ei, ci intrebarile, sub pedeapsa de
nulitate, trebue sa se scrie pe bilete care cuprind
toata materia (ce va sa zica toata materia pentru un
profesor de limbele clasice de ex.?) §i care se arunca
inteo urna. Ea nu merita increderea de a trage obiec-
tul fiecarei intrebari din urna, ci pentru tragerea a-
cestor sorti trebue sa se aduca un copil. Cine a asistat
vreodatd la o asemenea scend, care numai fiindca
este prea ridicula nu este insultatoare, cine a vazut
§apte barbati maturi care compun juriul, in prezenta
a altor barbati maturi, care se prezinta pentru catedre
de liceu, a§ezati toti in sala Universitatii inaintea unei
urne cu bilete, ateptand ca vataful sa le aduca un
copil nevarstnic de pe strada, care sä traga sortii §i.
sa dea intrebarile concurentilor; acela a vdzut intr'un
model mic de cristalizare, ce vrea sa zica adminis-
tratie centrald.
Aceasta ne pare cu atat mai gre§ita in invatarnantuI
public, cu cat modul ei de nencredere §i. de control
din sus in jos este tocmai falsificarea raportului ade-
varat. Poate ar fi just a zice in genere pentru once
geed de administrare, ca daca exista odata raul in
majoritatea unei societati, atunci acest rau este cu
atat mai mare, cu cat te urci mai sus 'in ierarhia con-

www.dacoromanica.ro
 T. KAIORESCII 75

ventionalä. Dar cat pentru §coli, din experienta avutä

pand acum, aceastä tezä ne pare incontestabilä.
Vorbind in total, institutorii primari din ora§e sunt
mai buni in sfera lor decat profesorii de licee, ace-
*tia mai buni decat cei dela Universitate, i toti ace-
*tia mai nimerifi la locul lor decat membrii Consiliu-
lui permanent de Instructiune, pentru a nu mai vorbi
de mini§tri. Comparand cu aceastä stare de lucruri,
sistemul centralizator, controlul i initiativa incredin-
tate acestor mini§tri, revizori i consilii permanente,
trebue sä märturisim cä avem a face cu o easturnare
a raportului natural §i ea' printr'o ironie a soartei pira-
mida administrativä stä pe varful ei, in loc de a fi
a§ezatil pe fundamentul sigur.
Un alt simptom, care vorbe§te in contra centrali-
zdrii in invgtämantul public, este faptul, cä tocmai
mini§trii i directorii cei mai rad o sustin; cä acolo,
unde legea are cateva dispozitii descentralizate, ei
cautd a le eluda prin mAsuri deturnate. Numirile de
invätätori se fac prin concurs, zice legea §i concursu-
rile se judecd de juriuri locale; acest principiu de
descentralizare ce e drept e foarte redus in valoarea
sa prin numirea directä a catorva membri din juriu
din partea rninistrului, prin facultatea ce are de a nu
confirma rezultatele concursului i prin facultatea ce-
§i atribue de a le modifica uneori. (Concursurile pen-
tru ocuparea catedrei de istoria universald la liceul
din Ia§i de ex.: au trecut prin multe peripetii; primul
juriu examinator a propus tin bärbat foarte capabil
pe care insd ministrul nu 1-a primit, ci a publicat un
nou concurs; al doilea juriu a propus pe cel mai emi-
nent dintre concurentii examinati, dar ministrul 1-a

www.dacoromanica.ro
76 E. LOVINESCU

trimis la Botosani si in Iasi a confirmat pe altul).

Dar, in fine, este un principiu de descentralizare. De-
aceia guvernul face toate incercarile, pentru a-I ocoli.
Cea mai Wanda' este cea aratata de a modifica ra-
porturile juriilor examinatoare confirfmand pe alt con-
curent care la examen pare ministrului a nu fi do-
bandit note prea rele. (Pare ca.' notele la un concurs
ar avea alt inteles decat de a arata täria relativa a
concurentilor si de a spune dar numai care a fost
concurentul cel bun, in fata cdruia notele tuturor
celorlalti nu pot rämane decat rele). Mai bizantina
este alta manierd. In momentul, cand devine o catedra
vacanta, Ministrul numeste deadreptul un suplinitor",
fiinta neprevazutd in lege, pe care insá Ministrul o
introduce zicand ea' nu poate rasa catedra neocupata
pana la publicarea concursulai. Dar publicarea con-
cursului atarna tot dela Ministru. Legal ar fi dar, ca
odata cu nurnirea supleantului sai se publice concursul
si sa se numeasca apoi la catedra pe cel mai bun din
concurenti. Insa cu acest chip persoanele favorizate,
care sunt de regard cei mai rag dintre concurenti,
nu ar ajunge la post, de aceea guvernul nu publica
concursul, asteaptd doi ani, i apol dä supleantilor sal
dreptul de a fi confirmati la catedra lor Bra examen,
dupd o falsa interpretare a dispozitiei legale intru
aceasta. Din norocire, Ministerul actual a inceput a
stävili abuzul aratat, cerand dela toti supleantii exa-
minarc la concurs.
Insa dacd se inchide aceasta cale de inraurire arbi-
trara a guvernului central, se incearca deschiderea
alteia. Se interpreteaza cä toti aceia care s'au supus
odatä la concurs pentru vreo catedra, insä dupd exa-

www.dacoromanica.ro
 T. If AIORESCU 77

minarea lor, de§i au avut note bune, au ramas infe-

rior unuia din concurenti, au ca§tigat prin acest unul
§i singur concurs dreptul de a ocupa In viitor vreo
altá catedrä vacanta de aceia§i categorie fard exa-
men; §i astfel Ministrul la o noua vacanta deschisa
poate interveni cu ingerinfa sa personald §i alege §i
pe cine vrea dintre toti aceia, cari au cazut la con-
cursurile anterioare, numai sa nu fi cazut prea eau.
Eroarea acestei procedari este manifesta.
Concursul nu poate judeca niciodata capacitatea
unui aspirant pentru toate cazurile, aceasta se judeca
prin atestatele de studii teoretice, Concursul judecd
pentru fiecare caz determinat, cine este cel relativ
mai bun dintre cei inzestrati cu studii teoretice, care
arata dorinfa de a ocupa funcfia practica vacantä.
El prin urmare nu poate s fi fost facut §i sä aiba
valoare pentru viitor, ne§tiindu-se dacd nu se vor
prezinta atunci aspiranfi cu mai multe merite.
In fine, daca se inchide §i aceasta cale de abuz, gu-
vernul va profita de lacuna legii, care nu vorbe§te de
stramutárile invätatorilor inferiori, pentru a trimite
cel putin dupa arbitrul sau un invatator dinteun
ora§ in altul, de§i o simpla justifie ar cere pretutin-
denea o procedare disciplinard regulata §i pentru
aceasta. Si a§a mai departe in dulce infinitum cauta
toti mini§tri arbitrari a eluda orice umbra de dispozi-
tie descentralizatoare.
In rezumat, lucrul ne pare a sta a§a: sau majori-
tatea functionarilor merita incredere, atunci este mai
bine a lasa pe cei inferiori cu un cerc mai mare de
activitate independentä; sau majoritatea nu meritä

www.dacoromanica.ro
78 E. LOVINESCU

Incredere, si atunci este mai eau a largi competenta

celor superiori.
Acestea sunt cAteva din considerarile speciale, pen-
tru care noi nu putem vedea indreptare prin sistemul
centralizator de pand acum si pentru care dar chiar
punctul de vedere al proiectului de reforma prezentat
de Consiliul permanent ne pare ratacit. Prin modifi-
carea atributiiior unui consiliu, prin inspectori gene-
rali, prin revizii oricat de frecvente, prin comisii nu-
mite de guvern pentru elaborare de carti, etc., nu se
indreapta nimic, ci se risipesc numai banii publici cu
lucruri nefolositoare. SA mai observam langa acestea,
ca art. 132 din Constitutia noastra prescrie cu drept
cuvânt a se face in cel mai scurt timp" legi asupra
descentralizarii administrative, revizuindu-se legile
existente pentru a se pune in armonie cu aceasta si
cu celelalte dispozitii din Constitutie, si cd prin ur-
mare este deadreptul o calcare de lege constitutionald
de a mai prezinta un proiect de reformd a actualei
legi de Instructie Pub Bea' in care centralizarea deja
prea mare a acesteia sa fie si mai accentuatd.
Sd descentralizam dad si cu aceasta provocare sa
incercam totodatä a arata in scurt mäsurile de re-
forma, ce le credem mai oportune pentru starea noa-
stra si mai potrivite cu spiritul salutar al Constitu-
tiei, marginindu-ne la obiectul articolului de fata, la
invatamântul primar.
Descentralizarea in instructia publica (ca in cele-
lalte ramuri de administrare) se face dupd cloud prin-
cipii: I. Sufletul invätamântului este nu inspec-
torul, ci invatatorul insusi; acestuia trebue dar läsata
independenta cea mai mare ce se poate acorda, pre-

www.dacoromanica.ro
 T. mAIOREscu 79

cum el are i deplina raspundere pentru ceeace face.

II. Functionarea ma4inei administrative (ocupare de
locuri vacante, promoväri, etc.) trebue sa se faca
prin ea insa§i §i dela sine, adecd prin o metoda ge-
nerala, i nu din impulsul i arbitrul guvernului
central.
Cateva cuvinte pentru lamurirea acestor principii
pentru tragerea concluziilor din de: Administrarea
proprie, fie centralizata, fie descentralizatd, nu se face
niciodata. de §efi, ci de functionarii cei mai de jos,
fiindca numai ace§tia inträ nemijlocit in contact cu
obiectele i cu persoanele de administrat. Siguranta
cetatenilor este in mana sergentilor §i nu a prefecti-
lor, adunarea banilor Statului in mana subperceptoru-
lui §i nu a ministrului de final*, invatatura copiilor
in mana institutorilor §i nu a consiliilor superioare.
Invätätorii in§4i sunt dar singurele organe adevärate
ale instructiunii publice i astfel ei au lucrarea cea
mai grea i importantä, sau mai bine zicand ei au
singura lucrare. Inspectäri, organizari, raporturi, con-
cursuri toate acestea sunt relatii fictive; ceeace e
real §i rämane, este lectia profesorului cu 5colarii sai.
Prin urmare de fapt, acesta are toata sarcina, toata
rdspunderea §i dupd ce i s'a incredintat deja partea
cea principala, trebue sa-i fie ldsata §i toata indepen-
denta posibila intru aceasta. De aici rezultd ca inge-
rinta subrevizorilor, revizorilor, inspectorilor, consi-
lierilor sau cum se mai numesc nu poate fi decat un
lucru secundar. Ea este stricacioasa, and molesteaia
pe invatator degeaba, 11 impiedica in celeritatea lucra-
rilor sau 11 atinge in demnitatea sa; ea este strica-
cioasa and amestecandu-se in prea multe, il face

www.dacoromanica.ro
80 E. LOVINESCli

nepasator §i 11 dedd a a§tepta orice indreptare dela

alfii; ea este stricacioasä, cand reclama un mare a-
parat financiar sau un mecanism complicat al admi-
nistrafiei; ea nu este niciodata de folos esenfial in
coalii fiind un element de critica negativa §i nu un
factor productiv. Rolul ei trebue dar marginit. Ale-
gerea carfilor de §coald, darea notelor, facerea exame-
nelor, promovarea §colarilor, eliberarea de diplome,
trebue läsate in libera dispozifie a acelor persoane
cdrora ii s'a incredinfat §i Insui inväfamântul, adecd
institutorilor.
La aceastä propunere radicala, cei dedafi cu spiritul
vechii administrdri se vor gasi jignifi in obicehrile
lor cele mai scumpe, §i noi ne intemeiem pe aceastä
jignire, ca pe un mijloc de a se läfi mai curând infe-
legerea adeväratelor imprejurdri in aceasta materie.
Cum institutorul s dea singur diplome? sä fixeze
singur premii? sa nu accepte cartea §colard aleasä
din Bucure§ti? Ministrul i Consiliul permanent sa
nu mai faca nimic in acestea? Prea mare pericoll
Fara' indoiald, mare pericol, zicem §i non Dar ce
naivitate, a simfi marimea pericolului in aceste goale
formalitafi externe, in premii, note, diplome i carfi,
§i a nu o simfi in faptul interior mult mai insemnat,
de a da ins4i mintea §i inima copiiilor nevArstnici in
dispozifia invälatorilorl Aci este pericolul, pe .:are
tot aparatul de centralizare nu-1 inconjurd intru ni-
mic, ci din contra il augmenteaza, producând o fluzie
de siguranfa, indata ce mecanismul sec al controlu-
lui asupra formelor externe '11 vede pus in mâna mi-
nistrului §i al funcfionarilor säi administrativi, §i-1
crede acolo bine garantat.

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCII 81

Indatä ce va dispare acest mecanism al controlu.-

lui, va dispare i iluzia de siguranta, §i. atunci toatä
atentia i toate puterile, care astazi se consumg. in-
tr'un formalism inutil, se vor concentra la Inlätura-
rea realä a acelui pericol, i aceasta" Inläturare este
una i singura; producerea de invätätori capabili §i
one§ti. Nu controlarea Invätätorului, dupä ce 1-ai pus
odatä pe catedrä, este intrebarea cea mare; ci cre§te-
rea lui inainte de a-1 pune pe catedr1
Aci este dar primul fundament de reforma; §i. dupg
ce 1-am ar5.tat In teorie sä atingem §i câteva mäsuri
practice mai detailate pentru realizarea lui.
Stiind, cà este mai bine a nu infiinta o §coalà de
Mc, decfit a Inflinta o §coalä rea, vom decide mai
Intai a nu deschide nici o §coalä elementard Inainte
de a avea invátätorul ei bine preparat.
Invätätorii elementari bine preparati Irish' se pro-
duc §i nu se pot produce deck prin o studiere
specialii a didacticei, adecä a sistemului de a pro-
pune diferitele §tiinte elementare, a§a incât sä fie
pe deplin intelese de §colarii incepätori i sä le des-
volte inteligenta phnä la o Tace independenta. Acest
adevär este astäzi constatat; noi 11 vom dovedi In
partea a doua a articolului de fatä, când vom trata
despre ref orma cArtilor de §coall Panä atunci anti-
cipam rezultatul, i cetitorii vor binevoi a ne crede
deocamdatà când zicem: ca arta de a propune in
§coala elementarä, adecl didactica sau metodica, este
o specialitate, ce trebue§te anume studiatä i pentru
care nu este deajuns a §ti obiectul ce vrei sä-1 propui,
ci ifi rebue Inca §tlinta metodelor cum trebue§te
propusä.
6

www.dacoromanica.ro
82 E. LOVINESOU

De ad rezultä necesitatea de a deschide mai !nal

*coli speciale pentru prepararea invätatorilor elemen-
tari,sau cum se numesc la noi,institute preparandale
sau normale, §i anume atatea institute, cafe se cer
pentru a prepara toti invätätorii destinafi la §coale
primare säte§ti §i urbane. Obiectele de propunere in
aceste institute sunt alese cu cloud scopuri: intai pen-
tru a inzestra pc invätätor insu§i cu cunogintele ne-
cesare §i a-i produce ideea misiunii lui pedagogice,
al doilea, §i aci este studiul special, pentru a-i insu§i
metoda de a propune elementele §tiintei la copii ince-
patori, aplicand-o aceasta la cursuri practice din toate
cuno§tintele elementare.
Spre a putea deschide asemenea institute se cer
mai intai profesori capabili. Ace§tia lipsesc la noi
cu totul pentru didacticd §i cursurile ei practice. Noi
ce e drept avem doug institute preparandale, unul in
Ia.i §i unul in Bucure§ti. Dar acestea nu au deocam-
data nici o valoare, sunt numai ca mai toate institu-
Voile noastre forme fära" fond, fiindca profesorii kr
nu au idee despre ceeace vrea sa% zica metoda tuturor
tiintelor elementare in §coala primarä, §i prin urmare
nu pot produce invatátori speciali, ci in cazul cel mai
favorabil numai oameni care §tiu o inatatura pentru
uzul kr privat. (and s'a deschis in Bucure§ti insti-
tutul preparandal s'au grabit o suma de persoane mai
mult sau mai plifin distinse, diferiti doctori §i licen-
fati, a da serviciile lor acestei §coli; multe §tiinfe
erau pe program, numai cu §tiinta de a le propune.
Fara aceasta §tiinta insä, care, inceputä de Pestalozzi 9
1) Unul din cei mai ilu*tri", Profesori de pe primul program
al acelui institut din Bucurwi, mind a auzit numele Pestalozzi ne-a
intrebat eine e?

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 83

§i. realizata de succesorii sai, a produs o intreaga

revolufie §i din cele mii binefacatoare in invafamAntul
elementar, institutele preparandale stint lipsite de sin-
gura kr rafiune de a fi).
Pentru a ne procura dar profesori buni la aseme-
nea institute, trebue sa trimetem In strainatate un
numar suficient de bursieri capabili, ale§i dintre stu-
denfii facultafilor de Mere care in acele state, unde
instrucfia metodica elementara este in floare, sa-1
studiezc teoria §i organizarea. Fiindcä el stint prima
necesitate in invafamântul nostru public, celelalte con-
siderari trebue sä cedeze, §i. astfel in dificultatea noa-
stra financiara, trebuiesc suprimate orice alte burse,
care ar impiedica crearea kr, in prima linie cele ale
pictorilor O. muzicanfilor, apoi ale juri§tilor.
Dupd trei ani, la intoarcerea profesorilor normall
preparafi, trebuesc infiinfate cel pufin 6 institute pre-
parandale. Ele se vor frecventa de cei mai buni §co-
lari primari in etatea cerutä, care vor fi trimi§i pe
contul Statului din districte pentru a se intoarce ca
invafatori fiecare in comuna sa, a§a incat nimeni sa
nu fie invafator, deat daca a absolvit institutul pre-
parandal §i tofi cei ce 1-au absolvit sa devina numai-
decAt invafatori. Pentru a afla mijloacele materiale
la susfinerea acestei organizari, fdra a incarca bugetul
deja exagerat al cheltuelilor statului nostru, trebuesc
cu rigoare absoluta §terse din buget toate cheltuelile
care in starea de astazi sunt rau aplicate sau numai
superflue, toate internatele liceelor, seminariile ecle-
siastice (in locul kr un curs teologic de 1 §i 2 ani
ata§at pe langa mitropolii §i frecventat dupd absol-
virea gimnaziului ori liceului laic), §coalele de mu-

www.dacoromanica.ro
84 E. LOVINESCU

zicd, de bele arte, facultatea de medicing, poate si

alte facultäti. Cu mijloacele rezultand din asemenea
principiu salutar de economie se vor intretine insti-
tutele preparandale si se vor crea scoalele sdtesti noui
in proportia, in care ies invaldtorii bine prepargi.
Acestor invätátori li se poate atunci incredinta ci
inimä linistitä educarea poporului din sate si aldturea
cu aceasta tot formalismul administrativ, facultatea
de a alege cärti, de a face examene, de a da note
si diplome. Cad ei au dobAndit de mai nainte con-
stiinta misiunii lor si in aceasta constd siguranta cea
mai tare pentru buna lor conduitá i pentru demna
reprezentare a primului i celui mai important ele-
ment de adevdratd reformä a InvatamântuIui public.
II. Al doilea principiu de administrare descentrali-
zatä a fost: functionarea masinei administrative trebue
sä se facd prin ea insdsi dupd o metodd generala,
care sà excludd necesitatea unei perpetue impulsiuni
din partea guvernului central. Pe cand astdzi primirea
intr'o scoald se face de o autoritate, examinarea de
alta, eliberarea diplomelor de o a treia, tinerea con-
cursurilor iaräsi de alta, numirea la post de o a cin-
cea, inspectarea de a sasea, supra-inspectarea de a
saptea etc., si in toate aceste rezultatul final atArnd
deht hotdrarea personala a ministrului, intr'o adminis-
trare sandtoasd se va simplifica acest mecanism corn-
plical care se razimd pe neincredere perpetud i cere
timp prea mult i prea multe mijloace materiale
se va reduce la expresia cea mai simpla, cea mai ex-
peditivd cea mai simpla, i cea mai demnd. Pentru a
da un exemplu, revenim la institutele noastre prepa-
randale i ne inchipuim cä functioneazd deja. Atunci

www.dacoromanica.ro
 T. MAIM? ESC U 85

credem, ca este bine sa functioneze in urmätorul mod:

Directorul cu dreptul profesorilor facultativ de a a-
sista si opina, primeste in scoala pe elevii trimisi din
districtele rayonului salt, el asistä la examenele anuale,
insa asupra promovarii i repetitii decid profesorii
scoalei; la examenul final directorul este asistat de
seful diviziei scolare infiintate pe langa prefecturd
(vezi mai jos) si de profesorii scoalei; majoritatea
acestora decide asupra admiterii. Elevii absolventi ast-
fel examinati dobandesc prin chiar aceasta califica-
rea de invatatori, i fiind fard amanare confirmati de
prefect dupa lista sefului diviziei, se retrimit la co-
munele lor, unde incep indatä functionarea in scoala.
Scoala acum trebue sa se deschida. Infiintarea ei se
impune in bugetul comunei de prefect, a carui ingri-
jire intru aceasta se sustine prin sectia respectiva.
Unde comuna nu are mijloace suficiente, se subven-
tioneaza de consiliul judetean sau de guvern. Cheltue-
lile pentru scoala sateasca sunt neaparate. Guvernul
nu se poate dispensa de ele. In dificultatea noastra
financiard, se suprima toate cheltuelile de lux si toate,
care nu sunt strict necesare, precum am aratat mai
sus, si se fac scoalele sätesti, in proportia in care
dobandesc invätatori preparati.
Pentru efectuarea lucrarilor de administratie sco-
lard in district, pentru raportare de locuri vacante,
de comune care nu au Inca scoald i trebue sä aibd,
pentru asistare la examenele finale din Institutele
preparandale, care sunt totdeodatä mijlocul numirii
InVatatorilor, pentru activarea acestei numiri din par-
tea Prefectului, etc. se ataseazd langa fiecare prefec-
turd o divizie a scoalelor. Sefii ei se numesc nurnai

www.dacoromanica.ro
86 B. LOVINESCII

dintre institutorii cu experientä, la inceput §i fiincicd

astazi prefectii nu se pricep in asemenea chestiuni,
va fi bine sa fie desemnati prin alegere din partea
institutorilor re§edintei districtului. Seful diviziei coa-
lelor este inamovibil, adeca nu se poate schimba de-
cat pentru cazuri prevazute prin lege §i dupd o pro-
cedare disciplinarä regulata. Odatä pe an el revede
fiecare §coala comunala din districtul sau §i cand
constata insuficienta deplind a unui invätator, pro-
voaca in contra hii mäsurile disciplinare pand la
destituire, consultand profesorii Institutului prepa-
randal sau institutorii superiori din re§edinta distric-
tului sau.
Iaca, in scurt, cateva idei despre reforma invata-
mantului primar in ceeace prive§te administratia. Fata
cu legea actual:a' a instructiunii publice, ele nu sunt
numai ameliorari ci constitue o reforma radicalà. Insä
reforma este facutd in spiritul constitutiei §i cat pen-
tru radicalismul ei, sa nu uitam, ca este radical §i
räul ce vrea sd-1 indrepte §i cd in materii de aceasta
naturd nu se opereazd cu mijloace paliative.

www.dacoromanica.ro
 Iv.
Idei dintr'un ciclu de preie ctiuni populare"
din cursul anului 1868
Scopul acestei antologic este, dupii cum am mai spus, de a pune
la indermina publicului cititor o serie de texte rare ori cu o cir-
culafie restrdnsd, raportandu-se la ideologia qi fizionomia morald
a Junimii, mai ales in prima ei fazci de elaborafie 0 de formulare;
de data aceasta prezintilm un text maiorescian care constituie tot-
odatd qi o noutate in structura sufleteascci a unui om considerat
ca o mutate de cristal.
lntre 11 Febr. 17 Martie 1868 T. Maiorescu a lima urma-
torul ciclu de qase prelecfiuni populare", cum le numea el:
1. Despre osebirea intro inteligentd §i pasiune.
2. Despre valoarea istoricii a acestor dou'd elemente suflete§ti.
3. Despre imperfectia radicalb a inteligentei.
4. Despre individualitate si. egoism.
5. Despre adAncimea sufletului.
6. Despre importanta lumii interioare.
Ca qi la atdtea alte prelecliuni" chiar amintirea li s'ar fi pier-
dut, dacd n'am avea o serie de trei articole ale lui C. Eraclide
intitulate Reflectiuni asupra prelectiunilor d-lui T. Maiorescu coif-
rate in Convorbiri literare, II, 1868, p. 27, 36, 55. Faptul cd rezu-
matele s'au publicat chiar in Con vorbiri literare ne face sci le con-
siderdm autentice, iar ineilfimea susfinutd a stilului ne face sci bei-
nuim uneori o reproducere textuald. Ideile reproduse aici nu se
integreazii in personalitatea de mai tdrziu a lui T. Maiorescu; au
fost, prin urmare, idei pdrcisite. Cum nu urmdrim decal scopuri
§tiinfif ice, le-am reprodus totui, din sentimental obligafiei isto-

www.dacoromanica.ro
88 E. LOVINESCU

ricului de a aduna toate elementele, fie ele cdt de divergente, pen-

tru a se finea seama de ddnsele in studiul formafiei unui on: de
importanfa lui T. Maiorescu, mai ales ceind se crede cd bronzul lui
a fost turnat dintr'odald qi n'a cunoscut evolufia.
Destinul umanitatii este de a realiza progresiv in
societate, in familie, in individ, libertatea, stiinta §i
justitia care singure pot asigura unei natiuni, pros-
peritatea, ordinea i pacea. Libertatea, stiinfa i drep-
tul i fericirea au drept corolar necesar egalitatea.
Da, noi zicem si o sustinem, cu toate aparentele con-
trare, cii societatile pasesc astazi prin drept, prin
stiinta, prin productie, prin justitie, catre egalitatea
conditiilor si a averilor. Dela egalitatea inaintea legii
la egalitatea conditiilor i averilor, nu este deck dis-
tanta dintre principiu i universalitatea aplicatiei lui.
Democratia, precum am zis, este regina epocei; ea
dirijä politica natiunii. Ea opereaza pretutindeni unde
exista spirite independente, constiinfi care rationeaza,
acolo mai cu seama unde guvernele privesc ca cea
mai glorioasa a lor prerogativa a lumina poporul asu-
pra drepturilor i datoriilor lor. Democratia nu este
astazi un partid, ea este natiunea intreaga, caci puterea
ce vine din jos simpatizeaza mai bine cu poporul.
Urmând cu atentie invatamintele istorice, vom putea
concepe, putin cate putin adevaratul principiu de gu-
vernarnânt, conditiile echilibrului social, regulile eco-
nomiei publice.
Dreptul modern inaugurat in locul celui vechi, a
pus fata in fata, pe aceiasi linie, cloud puteri paralele,
care in trecut erau intr'un raport de subordonare.
Aceste doua puteri sunt statul i individul, cu alte
cuvinte, guvernul i libertatea. Este de notat aci, ca

www.dacoromanica.ro
 T. MAIORESCU 89

Statul in sensul modern, nu este un lucru abstract, o

fictiune legala, el este o realitate atat de pozitiva ca
si insasi societatea, ca si individul. Statul este o pu-
tere de colectivitate si libertatea este o facultate po-
zitiva.
Sub regimul vechi, ratiunea de Stat confundata cu
ratiunea dinastica, aristocratica sau clericald, putea
prea bine a nu fi conform cu justitia. Sub regimul
nou, din contra, ratiunea de Stat trebue sa fie in totul
conforma cu justitia, expresia adevarata a dreptului,
ratiune esenfial generala si sintetica, si prin urmare,
distinctä de ratiunea individualà.
Statul, putere de colectivitate, este protectorul li-
bertatii si a proprietatii cetafenilor, pazitorul credintei
publice. Tutela sa infatiseaza prezentul si viitorul, si
fiindca Statul este subordonat justitiei, el este pus
sub controlul cetatenilor. Nici o idee, nici un progres
pacific si mäsurat nu se poate naste cleat intr'o so-
cietate fundata pe justitie si pe ratiune.
Societatile moderne stabilite asupra dualismului li-
bertatii §i a Statului, find esential spre descentralizare
si miscare. Prin descentralizare se ucide germenul
sau principiul absolutismului; se suprimal luxul, sine-
curile si favoritismul, se dobandeste controlul, publi-
citatea, economia, chiar si impozitul reintra in pro-
portia sa normala.
A institui puteri in Stat, a numi reprezentanti, a
face si a desface dinastii, a mânui si a rem5nui nein-
cetat menajul si personalul Statului, a imp arti pa-
mântul si a combate privilegiul, toate acestea nu re-
zolva insä problema organizatiei sociale. Ceeace e
mai cu seamd dificil, este de a gasi un sistem legitim

www.dacoromanica.ro
90 Z. LOVINESCU

de ponderafil, unde facultafile i averile si tinda la

echilibru prin Insä0 legea lor de expansiune; inlesni-
rea traiului sä fie precumpanitä prin egalitatea sar-
cinelor, unde virtutea civica sä se vulgarizeze prin
identificarea sa cu rafiunea de Stat. Nafiunile trebue
sa pa§easca in viitor prin dreptul §ffinfei, iar nu prin
rafiunea de Stat. Aceasta maxima este esenfiald so-
cietafilor moderne. Sub regimul dreptului feudal, in
care justitia exista numai in stare de mit, unde 0iinf a
era nula, unde nafiunea avea o viafa factice supersti-
tioasa, Statul nu subsista decfit prin puterea centra-
lizärii sale, societatea nu se mi§ca decAt sub impul-
siunea autoritafii: individul, familia, corporafia, co-
muna, nafiunea, erau sub deplina tutela. Acolo, din
contra, unde justifia a stabilit §i desvoltat regulele ei,
unde §tiinfa pi-a wzat diviziile sale; unde economia
politic:i a inceput demonstrafia teoremelor sale; unde
istoria studiata sub punctul de vedere filosofic, da
barbatului de Stat fructul experienfei secolelor tre-
cute, unde Statul i societatea apar ca un organism
care are propriile sale legi, este clar 0 evident ca
acolo, guvernul comunitafii nu mai cere o direcfie
a§a de autocrata, nafiunea este apta a se guverna de
sine, farii alta inspirafie decât comtiinfa i rafiunea sa.
Inima omeneasca confine trei fapte principale: sen-
sibilitatea, inteligenfa i libertatea. Dacd omul n'ar
avea darul prefios al libertafii i prin urmare morali-
tatea cu tot cortegiul sau ordinar de talente 0 de vir-
tufi, el ar fi numai un agent al naturii; nu s'ar urca
niciodata la gloria de a face ceva mai bine decgt
planta sau animalul. Daca inima omeneasca nu ar fi

www.dacoromanica.ro
 T. MAIOFIESCII 91

libel% nici morala, ea nu ar avea demnitatea si des-

tinul ce are.
Distinctiile intre nobil si nenobil, intre seniori si
vasali, sunt acum abolite; astazi nu mai existä in sta-
tele culte decat cetateni liberi, egali in drepturi, in
credinta si in pedepse. Aceasta este noua dogma care
a luat posesiune de societatile regenerate. Principiul
egalitatii a deschis un abis intre regimul vechi 5i acel
ce a iesit din revolutiile sociale ale timpurilor mo-
derne.
Urcarea continua a claselor inferioare spre clasele
superioare, este fdra dubiu, un mare progres; invin-
gerea aristocratiel factioase, era un act de justitie.
Ea a pierdut acum tot ce facea forta unui corp poli-
tic, adica unitatea in scop si omogenitatea in elemente.
Privilegiul insa nu transige, pentruca el este negatia
dreptului chiar. Sub suflarea popularä au dispdrut
acum toate färamiturile feudalitatii; in locul privile-
giului s'a pus dreptul comun. Securea revolutillor
sociale aparute in timpurile moderne a sdrobit abu-
zurile si aberatiile seculare unde nu puteau strabate
razele binefäcatoare ale libertatii. Ratiunea omeneasca
sau simtul comun s'a insärcinat cu aceasta lucrare.
Umanitatea ca si individul incepe opera sa sociala
prin instinct, il continua prin ratiunea empirica si-1
sfârseste prin ratiunea propriu-zisä. Cu alte cuvinte,
ea incep2 prin instinct, continua prin egoism si sfar-
seste. prin morala. Nu trebue insä sa luam aceastä
asertie intr'un sens absolut, cad exista oarecare con-
comitenta intre punctul de vedere egoist si punctul
de vedere moral. Instinctul este strigarea organismu.-
lui nostru, vocea naturii care avand constiinta exis-

www.dacoromanica.ro
92 E. LOVINESCU

tentei sale, aspird la scopul pentru care e crelata,

fard insa a-1 intelege; când vine ratiunea sa asiste la
acest fenomen al desvoltarii primitive, *i spontanee
a naturii omene§ti, ea examineaza formula generala
a determinatiilor noastre instinctive sau egoiste §i re-
formeaza sau modified viciile §i defectuozitätile im-
pulsiunii noastre primitive, mai inainte de a-i da satis-
factia legitima; ratiunea individuala care nu este decdt
emanatia ratiunii divine, recunoa§te legile care sant
comune tuturor ratiunilor. In consecintä, ordinea uni-
versald prin care creatiunea pa§e§te spre menirea ab-
soluti §i definitiva a lucrurilor, nu este alta deeat
totalitatea legilor ratiunii absolute a lui Dumnezeu,
prin urmare a oricarei ratiuni individuate.
In concluziile ce vom formula la sfdr§itul schitei
de fata, ne vom incerca a proba aceasta asertiune.
Aci nu facem deck a a§eza peristilul unui sistem,
pe care ne vom sili a-1 rezuma in toate partile sale.
Istoria ne invata cä viata popoarelor fata de viata
indivizilor este o lupta §i o reforma continua. Sd re-
formarn dar i noi neincetat, insd cu masura §i cu pa-
trundere. S studiem faptele, sistemele §i chiar uto-
piile. Principiile nu au patrie, ele sunt cosmopolite.
Nimic nu este inutil in ceeace poate lumina poporul.
Nimic nu servete mai mult la prosperita tea §i mo-
ralizarea natiunilor deca ideile juste. Sä vulgarizam
dar adevarul; astfel numai vom putea opera reforme
compatibile cu starea institutiilor noastre i vom putea
da problemelor sociale o solutie realizabilä, Din ochi-
rea retrospectiva ce am aruncat cu repeziciune asu-
pra unor fapte ale istoriei, rezulta ca trei man l. prin-
cipir impart lumea: autoritatea, individualismul §i fra-

www.dacoromanica.ro
 1. MAIORESCU 93

ternitatea. Principiul autoritatii este cel ce reazima

viata natiunilor pe credinte acceptate cu orbire, pe
inegalitate, pe respectul superstitios al traditiei §i
care intrebuinteaza constrangerea ca mijloc de gu-
vernare. Principiul individualismului este acela care,
luând omul in afara de starea sociald, il constitue
singur judecator a tot ce-1 inconjura, ii da un sim-
tamânt exaltat al drepturilor sale, §i-1 abandoneazd
propriilor sale puteri. In fine, principiul fraternitatii
este acela care, privind ca solidar pe toll membrii
asociatiei omene§ti, tinde a organiza societatile dupa
modelul corpului omenesc, §i intemeiaza puterea de a
guverna asupra persuasiunii §i a simtamantului vo-
luntar al inimilor. Din aceste trei principii, cel dintAi
produce opresiunea, cel de al doilea conduce la a-
narbie, cel de al treilea singur, prin armonie, aduce
progresul §i adevarata civilizatie.

www.dacoromanica.ro
VASILE POGOR

www.dacoromanica.ro
 H. T. BUCKLE
Istoria civilizatiunil In Eng Mora
E un fapt cunoscut ca Istoria civilizatiunii in Englitera a lui Buckle
a fost una din cartile cele mai discutate in edin(ele primilor ani ale
Jtmimii. Cel ce rdspandise gustul citirii uvratelor lui Buckle fu
Maiorescu, scrie G. Panu in Amintiri 1), D-sa nu numai cii a fdcut
prelegeri populare pe tema ideilor invei(atului englez dar a fcicut
chiar un curs la Universitate asupra lucrcirilor lui Buckle".
Cel dintdi care s'a ocupat insii in scris de Buckle a fost devo
ratorul de carti nou apdrute V asile Pogor inteun articol publicat
chiar in primul an al Convorbirilor literare, I, 15 Mai 1867, p. 80.
Despre prelectiunea populard" asupra lui Buckle a lui T. Maio-
rescu avem indicatii intr'un Rezumat de prelectiunile populare ale
d-lui Maiorescu" cu caracter redactional apcirut in anul urmiltor
1868 in Convorbiri literare (p. 47). Vorbincl despre valoarea isto-
Hai a factorilor psihologici, afirmci redactorul, d. Maiorescu a
profitat de ocazie pentru a expune teoria civilizatiei formulatii in
timpul din urmci de Buckle, si a demonstrat, pentru ce progresul
se face numai prin inteligentd qi nu prin moralci".
Un studiu mult mai vast cu o laturd criticá foarte sustinutil avea
sä publice dupd un an A. D. Xenopol sub titlul Istoriile civili-
zatiilor" in Convorbiri literare, ///, 1869, p. 106, 121, 145, 164, 203,
217, 235, 251, 281, 293, 309, ingloband in el si pe Guizot, Lecky 0
Draper. Acest studiu foarte documentat a constituit, probabil, teza
de doctorat a lui A. D. Xenopol la Giessen1). L'am fi reprodus,
dad:" el singur n'ar lua proportille unei adeviirate carp.

1) G. Panu, Amintiri, II, p. 147.

2) I. E. Toroutiu, St. ft doc. lit., II, p. 117.
7

www.dacoromanica.ro
98 E. LOVINESCII

Studiul lui V. Pogor e mai modest; el nuli propune decdt sâ

dea an rezumat al teoriilor lui Buckle, in care funimiqtii" aveau
sd-si gdseasca atdtea puncte de plecare. Cdci, de pildä, niste idei
ca aceste cä mdsurile legislative n'au inliiturat niciodatd relele
sociale ori cd legile sant rezultatul si nu cauza progresului social
au un timbru junimist". Acelcu timbru 11 au qi idei ca: Tenz
dinta legislatiei moderne este de a aduce kale lucrurile pe calea
lor naturalii, cale dela care au fost abdtute prin ignoranta legis-
latiei precedente. Din aceste rezultd cd, deed oamenii politicz nu
s'ar fi amesticat spre a impiedeca Oral natural al lucrurilor, pro-
gresul ar fi urmat o mai mare repeziciune".
Guvernele, dupd Buckle, sunt cei mai mari dupnani ai progre-
sului; prin legislatiile lor ele pun numai piedeci adevaratului pro-.
gres ieqit din legi naturale, organice
Un op de o mare insemndtate a mi*cat, in timpu.-
rile din urmd, lumea §tiintifica; el tinde la nimic mai
putin deck de a strdinuta bazele pe care s'a rezemat
istoria pând acum, §i de a o eza pe baze mai pu-
ternice §i mai armonice deck cele admise de istorio-
grafi trecuti.
A cest op este intitulat Istoria civilizatiei in Engli-
terd' de H. T. Buckle; el meritd o serioasd luare a-
minte chiai din partea celora care nu vor adera in
totul la sistemul autorului, i credem profitabil pen-
tru lectorii notri de a le face o scurtd expunere a
principiilor emise de D. Buckle, principii care sunt
de naturd a schimba opiniile noastre asupra mersului
omenirii §i a punctului de vedere a istoriei generale.
Cadrul nostru nu ne permite de a urmdri aci inru-
direa ideilor D. Buckle, cu ideile altor scriitori ante-
riori, ne vom margini dar de a reproduce unele din
liniile principale ale acestui mare tablou, care cu-
prinde evolutiile omenirei dela timpurile primitive
pand in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 99

Mai Intai de toate, D. Buckle se Incearca a proba

a istoria nu este, nici nu poate fi, o serie de fapte
cc se produc uncle dupa altele, fax% legatura Intre
dansele.
A aminti actiunile regilor, a descrie razboaiele ur-
mate, nu este indestul spre a scrie istoria unui pop or.
Aceste detalii sunt cu atat mai putin importante in
ochii autorului cu cat el crede ca guvernul unei tad
nu este chemat niciodata a da celor guvernati o im-
pulsie oare§care pe calea civilizatiei, ci stima ferice
tarik acelea unde guvernul cel putin se abtine de a
Impiedica progresele poporului, progrese care se fac
totdeauna afara de initiativa guvernelor §i. cele de mai
multe ori in contra vointei lor.
D. Buckle combate de asemenea istoricii acei cari,
precum Bossuet, s'au incercat de a supune evenimen-
tele omenirel la planurile misterioase a unei provi-
denti §i mai misterioase Inca. Campul istoric fiind
astfel curatit de arbitrariul regilor §i de norii provi-
dentiali, am putea crede ca libertatea §i initiativa in-
dividuala or sä profite de aceasta spre a se arata sub
adevarata lor lumina §i ca vor sä ocupe tronul pe
care au fost a§ezat-o un timp atat de indelungat uzur-
patorii acum inlaturati. Eroarel
D. Buckle ne va demonstra ca individul, este gat
de strans legat cu societatea care-1 inconjoara, luck
actiunea lui dispare cu desavar§ire, mai ales in cadrul
Intins pe care istoricul ni-1 desvoltä and vorbe§te
de vechile civilizatii ale Asiel.
Daca individul depinde imediat de mijlocul In care
s'a desvoltat; societatea Intreaga nu este mai putin
dependenta de oare§care legi fizice pe care avem a

www.dacoromanica.ro
100 B. LOVINESCII

le studia; lata cum D. Buckle expune aceastä dcpen-

dentà: Cea dintai condittune, pentru desvoltarea unei
societafi civilizate, este sporirea l acumulatia avu-
fief. Pe cat timp tofi membrii unei societati vor ft
obligati a munci cu brafele kr, pentru au ca§tiga
viata de toate zilele acea societate va ramane In bar-
bade; §tiinta, care constitue adevarata civilizatie, nu.
se poate intemela decat In societafile acelea care
produc mai mult decal consuma; care prin urmare
au ajuns la acumularea unei avufil destul de insem-
nate spre a permite unui mic numar de indivizi macar,.
de a se deda la studiu, adecä a lucra flU cu bratele,
dar cu spiritul kr.
Acest adevar odata admis, sa vedem la ce lege,.
sau influeng fizica, este supusa creafia avufiei, care
s'au stabilit ca punctul de plecare a oricarei civil-
zafil. Creafia avutiei depinde de doug marl cauze-
fizice, care stint climatul §i fertilitatea pamantului.
Aceasta din urma influenta se explica dela sine,.
far influenta climatului se explica prin faptul bine
probat, c dela climatul unei tad depinde energia §i
regularitatea lucrului celor ce locuiesc in ea. Afar6_
de aceasta, influenta climatului §i a fertilitätii pa-
mantului sunt cu atata mai importante cu cat, pre-
cum vom vedea mai departe, dela ele depinde chiar-
§i inmultirea populatiei.
Acumularea avutiei odata Inceputa, acea avutie se
va imparti intai in doua parfi (salariu §i profit) apoi,.
Inteo stare mai inaintata a societatii in trei parti (sa-
lariul, profitul i interesul sau dobanda).
Salariul este partea cuvenita lucratorilor, adica ace-
kr cari prin munca kr produc avutia in mod direct..

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR, 101

Profitul este partea cuvenita combinatorilor, adeca

acelor care prin §tiinta 1 capacitatea lor conduc
economisesc energiile fizice a clasei lucratoare.
Dobanda In fine este partea rezervata celor care
strang capitalurile i le Imprumutä celor care corn-
bind sau care lucreaza.
Precum am zis mai sus, chestiunea dobanzilor nu
capata o mare importanta decal in o stare foarte
Inaintata a civilizatiei, de aceea D. Buckle, spre a
stadia stabilirea societatilor primitive, o lasa la o
parte §i nu se ocupa decal de salariu i de profit.
Tata In ce mod se rezolva aceste doted -chestiuni: Cu
cat intr'o tara lucrätorii se vor afla in numar mai
mare, cu atata salariul va fi mai mic, i profitul mai
mare §i mai in disproportie cu salariul.
Numärul lucratorilor depinde dela inmultirea popu-
latiei §i &c.à vom proba ca In climatele calde populatia
creste mai repede cleat In climatele red, atunci va
fi evident ca in civilizatiile care se produc sub un
climat cald vom avea (salariile fiind mici i profitele
enorme), o inegala impartire a avutiei, apoi, conse-
cintA fatalä, o inegala impartire a puterei politice §i
a influentei sociale.
Populatia creste mai repede in climatele calde pen-
tru doua rezoane:
1. Pentru cä lucratorii din climatele calde au tre-
buinti de mai patine nutrimente decal .popoarele de
nord.
2. Pentru ca chiar alimentele consumate de popoa-
rele de sud, sant cu malt mai ieftine i mai lesne de
.capfitat cleat alimentele necesare locuitorilor unui
.climat mai aspru. Fiziologia ne probeaza ca climatele

www.dacoromanica.ro
102 E. LOVINESCII

red cer nutrimente bogate In carbon precum carnea-

animalelor, untura de peste, etc., etc., pe and un cli-
mat cald se mulftnneste cu alimentele bogate in oxi-
gen; In alte cuvinte, pe cfind locatorul din sud se
nutreste anal mult cu vegetale, locuitorli Europei din-
nord se nutresc cu carne i alte ingrediente animale.
De ad, d. Buckle avand in vedere cä Inmultirea popu-
lapel nu are altä margine decât numai neputinf a de
a se nutri, conchide cä o taxa cälduroasä fiind mai
populata decgt o lark' rece, va produce totdeauna
säräcia masselor, adicg a numärului celui mare a
lucrätorilor, i ca consecintä a acestei inegale distri-
bufii a avutiei, despotismul, adicä inegala distribufie
a puterii politice si a influenfel sociale. Spre a sus-
tine teoria mai sus expusä autorul trece in vedere
toate civilizatille care s'atu produs in Asia si In Egipt
ai vechea civilizatie din Mexico; si ne probeaz'a cum
In aceste diferite fan s'a produs mai acelas sir de
imprejuräri politice i sociale, provenite toate din
aceleasi cauze fizice.
Dacil conditia materialä a omului este supusä la,
influentele naturii i stä in strânsä legatura cu call-
tatea nutrimentului, a climatelor si a pamfintului; con-
ditia morald a omului, departe de a se bucura de o
Intinsä libertate, depinde la rfindul säu de aspectele-
(sau infatisärile) generale ale naturii.
Omul este inzestrat de rafiune si de imaginatier
aceste doug facultäti, in naturile bine organizate, se-
ajutä una pc alta i stau Intr'un echilibru perfect; In
cele mai multe cazuri insä, rafiunea este prea slaba,
spre a pune o stavill imaginafiei arzAnde, care prim
fanteziile sale multiple Intunecä si de multe ori ma-

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOE 103

du§a ratiunea noastra. De ad, mai ales in privinta

popoarelor primitive, un mare pericol se prezinta la
formarea societatilor.
Toate fenomenele naturale care inspira sentimente
de teroare sau mirare; tot ce ne arunca in nedumerire
sau ne apare ca un ce irezistibil, toate acestea au de
efect de a infläcara imaginatia §i de a supune sub al
ei imperiu operatiile ratiunii; a§a dar in tara care
ne prezinta fenomenele cele mai importante, cu cat
manta vor inalta o creastä mai mareata neatinsa de
piciorul omenesc, cu cat de§ertul va intinde mai in
apropiere valurile sale de nisip färä de margine, cu
cat oceanul va rasturna intreprinderile neputincioase
ale unei navigatii näscande, cu cat furtunile, vulcanii,
cutremurele de pamant, epidemiile cele mari vor ras-
pandi teroarea i nesiguranta, cu atat imaginatia po-
porului care locue§te acea tara va predomina asupra
ratiunii sale; omul convins de neputinta sa vis-a-vis
de puterile naturii, este cuprins de superstitii, el se
inchina §1 adora puterile pe care nu se simte in stare
de a combate §i atribuindu-le la influente supranatu-
rale, nu se incearca de a mai patrunde cauzele kr
naturale.
Pe cat am putut constata pang aci, puterile naturii
au produs un eau nemäsurat, cad parte din ele au
cauzat o inegala distributie a avutiei, iar altä parte a
cauzat o inegala distributie a gandirii, concentrand
atentia asupra unor subiecte proprii de a inflacara
imaginatia.
Putem adaoga ca pentru toate civilizatiile din afara
de Europa, obstacolele naturii au fost §i au ramas
neinvinse. Iar Europa fiind clädita pe an plan mai

www.dacoromanica.ro
104 E. LOVINESCII

restrans decat celelalte parti ale lumii, situata Inteo

regiune mai rece, oferind fenomene fizice mai slabe,
locuitorii din ea au putut mai cu Inlesnire sa inlature
superstifiile inspirate de natura imaginafiei lor, au
putut mai cu inlesnire efectua nu, de sigur, o
dreapta impart:ire a avutiei, dar cel putin ceva mai
apropiat de echilibrul adevarat.
In Europa tendinfa a fost de a, supune natura omu-
lui, afara de Europa de a supune omul naturii.
Gradul suprem al civilizafiei este triumful spiritu-
lui asupra agenfilor exteriori; de ad rezulta ca legea
mentala este mai importanta decat legea fizica; caci
pe cand natura ramane tot in aceeasi stare, spiritul
omenesc face progrese pe toed ziva si inmulteste
neincetat mijloacele sale de a utiliza si a invinge pu-
terile naturii.
Legea mentala este sau intelectuald sau morala.
Legea morala este cu malt mai putin importanta decal
legea intelectualä, flindca, in moralä, progresul se
face cu incetul, pe cand progresul adevarurilor inte-
lectuale se opereaza cu o surprinzatoare repeziciune.
In materie de moralä, oamenii de astazi nu sunt cu
mult mai inaintati decal acei din antichitate. Evan-
ghelia nu confine un singur percept, care sa nu fi
fost cunoscut si formulat de inteleptii timpurilor an-
terioare.
Afara de aceasta, adevarul moral are un caracter
mult mai personal decat adevarul intelectual si, pe
cand cel dintai se stinge dimpreunä cu persoana care
1-a conceput, cel de al doilea, departe de a pieri cu
omut care-1 descopere, trece mai Intotdeauna poste-
rittii -si devine butrul infregii omeniri.

www.dacoromanica.ro
 YABILE POGOR 105

0 altA inferioritate a legii morale este aceea ca .

singura, ea nu este oapabilä de a indeplini scopul sAu;
asa omul cel mai moral, de va fi ignorant, nu poate
ajunge decal a face räul; probA intru aceasta avem
persecutiile religioase, care deapururi au fest con-
duse de oamenii cei mai virtuosi si inzestrafi de cele
mai bune intentii; proba Inca rAzboaiele pe care legea
moralA nu le-a putut stârpi, din contra: ele insä de-
yin astäzi din ce in ce mai rare, numai din cauza
progreselor intelectuale; si iatA cum: inventia prafu-
lui de pusa, desi este o invenfie rAzboinicA, a servit
insl cu puteri interesele pácii in rezultatele sale;
apoi legile economiei politice, mai bine studiate si
räspanclite intr'un cerc mai Infins, au inàbusit gelo-
ziile comerciale care au fest, timp de atatea secole,
sorgintea tmor lupte nesfArsite; in fine vaporul, dru-
murile de fier, apropiind nafiunile, le-au invgfat a se
stima una pe alta si a respecta interesele lor reciprooe.
Toate progresele care se fac intr'o societate, pur-
cedfind dela starea de barbarie si panA la civilizatia
cea mai inalta, stint rezultatele civilizatiei intelectu-
-ale. Legea moralA a rämas pretutindeni subordonatA
legii intelectuale, fiindcA in moralä progresul este
insensibil sau nul. Intre pasiunile ce aducem cu noi
la nastere, unele sunt mai puternice in timpul fine-
ref% altele devin puternice in urmä, insä experienfa
ne arata cä ele, flind intotdeatma opuse unele cu
allele sunt menfinute in echilibru prin puterea pro-
priel lor opozifii. Ceeace este adevär pentru indivizi
-este si pentru societAti: actiunile celor rai nu produc
decAt un räu treater, acfiunile celor bunt, deck un
line trecAter; in curand binele si rAul dispar cu totul,

www.dacoromanica.ro
106 E. LOVINESOU

neutralizate de generatille urmatoare, absorbite de

mi§carea necurmatä a secolelor viitoare. Dar desco-
perirea spiritelor celor mai inalte nu ne paräsesc:
nemuritoare, ele contin acele adevaruri eterne care-
traesc peste rästurnarea imperiilor i raman nestra-
mutate, privind luptele credintelor rivale i schimba-
rea religiilor ce se succeda una alteia.
Toate aceste lucruri trecatoare au timpul i greu-
tatea lor, insa la un moment dat, ele dispar ca ni§te
visuri. Singure, inventiile geniului omenesc raman: lor
datoram tot ce posedam, ele sunt destinate la toate
secolele, la toate timpurile; nici tinere, nici batrane,
de poarta cu dansele semintele vietii. Tezaurul bor se
mare§te din zi in zi mai mult, influenta lor se intinde
'Ana la posteritatea cea mai depärtata: ani, secole
pot sa treaca; ele produc adeseori mai multe efecte
dupg scurgerea unui secol deck chiar in momentul
in care s'au nascut.
Am expus cat s'a putut mai pe scurt, legile gene-
rale care prezida la progresele civilizatiei omene§ti,.
ne ramane, pentru a completa acest studiu, a exa-
mina care este rolul religiei, al literaturii §i al gu-
vernului in desvoltarea vietii unui popor.
Dupa opinia generala se crede ca religia, literatura
fi guvernul joaca rolurile cele mai importante in
orice civilizable; i ca lor datoram cele mai impor-
tante din progresele noastre. Buckle se incearca a
proba ca aceasta este o eroare; i ca religia, litera-
tura §1. guvernul, departe de a fi inainte mergatoril
progresului, nu stint cleat efectele, jar nu cauzele
civilizatlei.
Un popor ignorant, läsat de propene sale inspi-

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR lor

rat% va adopta o religie plina de miracole, inzestratl

de un mare numar de zeitäti care sa prezideze la
toate evenimentele viefil. Un asemenea popor nu va
recunoa§te niciodata cä religia sa este rea, daca acti-
vitatea ratiunii nu-i va inspira indoialä. Intrucat *Uinta
va fi stätatoare, nimic nu va impinge la imbunätäti-
rea religiei i daca o asemenea religie se poate reforma
ei Imbunatati, aceasta se va datora flu elementulut
religios, dar numai i numai elementului rational care
progresand are Inraurirea naturala asupra religiei
este capabil a o purifica.
Se poate intampla ca o religie inalta i pura sa
fie impusä unui popor putin luminat i incapabil de
a o intelege, s'ar putea crede in acest caz ca religia
grabe§te progresele intelectuale ale acestui popor;
dar nu: religia va atepta desvoltarea neintelectuala
spre a produce efectele sale.
Poporul evreesc este un exemplu evident §i bine
cunoscut in aceasta privinta. Doctrina Monoteismu-
lui, impust.1 lui, pe cand nu se afla Inca in stare de a
o intelege, a degenerat Intotdeauna in idolatrie. La
toati ocazia poporul era gata de a adora sau vitelul
de aur sau §arpele de ofel; afara de aceasta el avea
nevoe de miracole perpetue spre a fi Incredintat
despre existenta unui singur Durnnezeu. Astazi evreii
sunt mai civilizati, monoteismul este pentru ei o cre-
dinta nesträmutabila; spre a ramane fideli acestei
credit*, ei nu cer nici coloane de f um care sa-i diri-
jeze noaptea, nici unul din numeroasele miracole, ne-
cesare imaginatiei lor din timpurile barbare i pri-
mitive.
Religla cre§ting, ant de simpla §I de sublima, a-

www.dacoromanica.ro
-408 E. LOVINEEICII

fost obligata, spre a prinde radacini In mijlocul po-

poarelor inculte, de a adopta o multime din super-
stitille ceremoniile paganismului incat cereasca sa
i
figura a devenit mai necunoscuta sub 'aceste forme
straine de principiul salt. Cand s'a Incercat a se in-
latura aceste elemente de coruptie? Tarziu, dupa un
sir de secole In care intelectul popoarelor Europei a
avut tinip a se desvolta i atunci numai prin efectele
progresului intelectual s'a Inceput reformarea reli-
giel crestine.
Cele zise despre religie se pot aplica i la litera-
-tura. Literatura In starea ei normala nu este dealt
forma In care trebue sa se verse cunostinfele unui
popor; precum religia, ea este efectul, iar nu cauza
civilizatiei. Un spirit Ina lt poate adeseori sä treaca
peste nivelul secolului sau, Insä claca Intre clasa inte-
lectuala i clasele practice distanta va fi prea mare,
-clasa intelectuala va ramane fara nici o influenta si
celelalte clase nu vor trage nici un avantaj din lumi-
nile ei. Aceasta s'a vazut in lumea antica uncle dis-
tanta Intre idolatria poporului i intre sistemul ervurat
al filozofilor era prea mare, Incat aceste doug clase
de inteligenta au ramas Idea influenta uneia asupra
Blida si au format doul lumi cu totul despartite.
DacS Europa a tras mari avantagii din literatura sa,
aceasta provine nu dela cele ce a produs literatura,
dar dela cele ce ea a pastrat; literatura este arsenalul
spiritului omenesc, dar e lesne de late les ca trebue
sa capätäm mai Intai cunostinfele i apoi sa le dam
forma literara.
0 literatura care nu dispune de o suma de idei
4i de cunostinte generoase i binefacatoare, e un ce

www.dacoromanica.ro
 VASILE POGOR 109"

atAt de frivol *I de inutil !neat ea poate dinainte sh

se condamne la o tAcere absolutä. Afarä de aceasta,-
oricat de bunä sä fie o literaturã, ea nu poate profita
unui popor daca spiritul lui nu va fl trecut printr'o
pregatire preliminarä, nu va fi indestul de huninat
Imre a se pätrunde de frumusetile ei. Aci analogia
ce existä !litre literatura §i. religie este completA.
Daci religia i literatura unei tad nu sunt proportio-
nate cu trebuintele ei, ele vor fi färä nici o utilitate,
literatura va rämane neInteleasä i religia färä efect.-
Ciirtile ode mai bune vor fi flrä lectori; doctrinele
cele mai pure vor fi dispretuite.
Dintre toate teoriile sociale care s'au näscocit, nici
una nu e mai eronatä deck aeeea care atribue civili-
zatia Europei la dibdcia de care au uzat diferite gu-
verne §1 la Intelepclunea cu care mäsurile legislative-
au Inläturat relele sociale.
Pentru a combate aceastä fatalä teorie, trebue mat
Intâi sä ne aducem aminte ea indivizii care guver-
neaza o. tara, sunt mai Intotdeauna locuitori In fara
aceea, crescuti In literatura i In traditiile ei, §i par-
ticipl astfel la toate prejudecatile care domnesc In
ea. Asemenea oameni sunt cel mult creaturile 3eco-
lului, niciodatä creatorii lui; mäsurile luate de dan§ii-
stint rezultatul, iar nu cauza progresului sociaL
Nici una din reformele cele maxi, fie legislative, fie
executive, n'au fost, nici Intr'o targ, opera celor ce
guvernau. Autorii acestor mi§cari au fost deapururi
ni§te spirite profunde i semete care au §tiut sä des-
eopere abuzurile, sa le aduca la cunoginta public
§1 si arate calea de a le Indrepta.
Dupa ce asemenea spirite au Implinit misiunea lor,

www.dacoromanica.ro
110 E. LOVINESCU

tuvernele cele mai luminate urmeaza Ina un limp

itndelungat de a sprijini abuzurile §i de a refuza im-
bunatfitirile propuse. In fine, daa imprejurarile sunt
favorabile, impulsia pornita din afara, devine atât de
puternia incat guvernul se vede obligat de a ceda;
atunci, dupa indeplinirea reformei, se cere ca po-
porul sa admire intelepciunea *efilor lui, ca i and
totul ar fi pornit dela dân§ii. Iatä marja a orice im-
bunatatire politica.
Trebue Inca sa arätäm o alta Imprejurare ce vine
in sprijinul teoriei noastre, aceea CA toate reformele
cele marl care s'au produs, au consistat, in cazurile
.cele mai numeroase, nu in a face ceva nou, dar in a
desface ceva care exista din vechi. Cele mai folosi-
toare din legile noul au fost acelea care am desfiintat
pe cele vechi; i au pus lucrurile In starea ca i and
legislatia n'ar fi intervenit nici odinioard In, asemenea
materil.
In acesi mod s'a produs de exemplu progresul le-
gislafiel moderne in ceeace privete persecutiile reli-
gloase: legislatorii s'au intors pe pa§ii kr §i au da-
famat opera cladita de el. Tendinta legislatiei mo-
derne este de a aduce toate lucrurile pe calea lor
naturald, cale dela care ele au fost abatute prin igno-
ranta legislatiei precedente. Din acestea rezulta cA
daa oamenii politici nu s'ar fi amestecat spre a im-
piedeca §irul natural al lucrurilor, progresul ar fi
urmat cu o mai mare repeziciune §1 singura recuno-
§tinta la care au dreptul astazi este: ca au inlaturat
barierele artificiale cladite de semenii kr din trecut.
Cine a pus in contestatie §i a inabu§it aatea secole
drepturile imprescriptibile ale omului, pe care dvili-

www.dacoromanica.ro
 VASIL E POGOR 111

zatia moderna le-a räscumparat cu atata sange? Cine,

cleat guvernele i legislafiile trecute? De fapt, inter-
ventia claselor guvernante a cauzat rele aat de In-
tinse, ?neat ne intrebam astazi cu mirare cum civil-
zatia a mai putut progresa in fata unor asemenea
obstacole.
In multe din Odle Europel aceste obstacole nu s'au
putut Inca Invinge i progresul national a fost oprit
cu desavfirsire.
Cine va putea descrie relele cauzate de catre cla-
sele guvernate in materie de comert? In eke state
mana guvernului se apasä Inca pfina astazi asupra
comertului seaca in sorgintile sale cele mai vii?
Cate piedlici, drepturi asupra importului, drepturi ant:,
pra exportului, prime acordate unei industrii in de-
cadentà, impozite spre a inabusi un comert remune-
rator, cutare ramura oprita, cutare stimulata in mod
artificial, cutare articol de comert oprit de a se mil-
tiva fiindca era deja cultivat In colonii, alt articol se
putea cultiva insa fara a se putea revinde, un al
treilea se putea cumpära i vinde, insa nu putea sa
-task' din tarsal
Mai aflam legi pentru a regula dobanzile capitalului,
legi vamale schimbatoare i vecsatoare, iatä cum s'a
inteles protectia ce guvernele au binevoit a acorda
comerfului.
Farà indoiala guvernele sunt absolut necesare, In
()rice tara, pentru infrfinarea crimelor i stabilirea
legilor fära de care o natiune cade in anarhie; Insa
toate guvernele pang astazi au trecut marginile mi-
siunii lor, si au cauzat un rau necalculabil voind a re-
glementa niste materii care nu cad in atributiile lor.

www.dacoromanica.ro
112 E. LOVINESOU

Singurele servicii ce un guvern poate aduce civili-

zafiel, sunt de a mentine ordinea publica, de a tin-
piedeca pe cei tad sa impileze pe cei slaM. Rolul
guvernuhii este de a face progresul posIbil prin ma-
surile enumerate mai sus; Insa dela aceasta pana a_
rice ca progresul provine dela guvern, avem o mare
diferenta; cu cat luminile se raspandesc mai mult,
cu atfit raporturile complicate ale viefii sunt mai bine
Infelese §1. omul civilizat reclama abrogarea legislafil-
lor protectoare care crag considerate de clasele gu-
vernante ca triumful prevederii administrative.
Am schitat punctul de vedere general sub care au-
torul nostru considera istoria civilizatiei. Nu vom lir-
mad aplicarea ce el face de aceste principii la istoria_
Angliei, a Franfei, a Spaniei, ne vom simti fericifi
claca acest studiu va inspira dorinta de a ceti opul_
lui Buckle, din care desigur oricine poate trage in-
vatamintele cele mai Ina lte §I mai utile.

www.dacoromanica.ro
TH. ROSETTI

www.dacoromanica.ro
 Despre directiunea progresului nostru
Ca qi P. P. Carp, ca i Vasile Pogor, Th. Rosetti, cel de al trei-
ilea din cei cinci intemeietori ai Junimii, a scris putin, necolaborand
Ic Convorbiri literare In spafiul unui sfert de veac dealt en urmil-
ioarele trei articole:
1. Despre directiunea progresului nostru, C.L. VIII, (1874), p.
1, 53.
2. MiNarea sociali la noi, C.L. XIX, (1885) p. 609 .f i 911.
3. Scepticismul la noi, C.L. XXV, (1891), p. 875.
Din aceste articole reproducem numai cel dintai, scris in 1874,
adica in epoca de formatie a ideologiei junimiste.
Articolul respira acela$ pesimism fata de situatia materiala a
farii noastre, ca i articolele lui T. Maiorescu feta de starea cut-
turii; el este, prin urmare, expresia criticismalui funimist In ordi-
nea politica .qi economicii, Rosetti pleacii dela conceptia statului ca
exponent al vigil nationale i, prin urmare, ca organul, prin care
trebue satisf acute toate nevoile ei, sufleteqti, culturale, economice.
Pornind dela aceastii premisa, el 10 aplica criticismul, constatand
carenta" statului In toate domeniile vietii publice. Stalul 20 ex-
ploateazii rau avutiile sale naturale, ducand hi secarea pamantului
stramo§esc", deoarece nu se ingrijeqte sa refaca puteriie productive
pierdute: cqa e cu agriculture, cu padurile, cu salinele, cu pesca-
riile, cu vanatul; chiar si in problema cailor ferate, unde statul s'a
aratat mai activ, s'au facut greqeli enorme (afacerea Strousberg,
de pildii), risipindu-se banul public in disproporfie cu mijloacele i
nevoile lui ...
Valoarea institutillor unui stet atarna dela conqtiinta ori dela
.instinctul identitatii dintre popor si individualitatea absoluta a
.statului ... Drama tarii noastre sta tocmai in lipsa acestei identi-

www.dacoromanica.ro
116 E. LOVINESCII

tdfi: Rosetti desvoltd, fi el, pe urma lui Carp fi Maiorescu, ideear

fundamentald junimistd, cd, prin introducerea unor forme Impru
mutate dela popoare cu o civilizafie Inaintatd s'a rupt firul des-
voltdrii istorice". ln loc de a desvolta In sens modern datinile ;i
institufille strdmomti, In loc de a cduta g gasi formele sub care
ideea modernd a statului s'ar fi putut introduce In congiinfa po-
porzsIui, noi am gdsit mai lesne de a implanta en bloc" fi fard cea
mai micd cugetare criticd, formele prelucrate de able ging, care
oricdt de perfecte ar putea fi, nu corespund nici trebuinfelor, nici
trecutului, nici simfimintelor intime ale poporului nostru". In chipur
acesta s'a siipat o prapastie addncif Intre clasele culte qi cele in-
culte, in ceea ce privegc limba, traiul, viafa economicd, moral&
Progresul realizat pand acum de stat In orice direcfie e iiuzoriu,_
pdnd &Ind nu vom avea o legislafie romdnd, o organizafie In stat
# romdnd, originald g adaptatd trebuinfebor noastre, mind cdnd
nu vom avea o istorie, o limbd, o giinfd romelnd, nu vom fi un
popor, ci cel mult o expresie geograficii expusli fluctuafiilor zilnice,
amestecului fard sfdrgt al vecinilor nogri" ...
Dupd aceste constatdri generale, atdt de caracteristice pentru
mentalitatea junimistd a epocii, autorul trece la cercetarea amdzum-
fitd qi la dovedirea carenfei" statului In tot ce a fdcut el pentrus
1) sporirea fizicii a populafiei; 2) pentru desvoitarea ei economicd:
3) pentru dezvoltarea ei intelectuald ... Pretutindeni gdsege forma
goald fdrd fond".
Asupra impresiei produsd de lectura articolului lui Th. Rosetti
la a. fedinfd a Junimii avem cdteva relafii ale lui G. Panu, pe care
gdsim potrivit sd le reproducem 1) :
Vinerea viitoare Junimea era la d. Negruzzi. D. Rosetti veni,
acela; de astdzi, mai pufini anii, tot afa de afabil # politicos.
Scoase manuscriptul din buzunar fi Incepu a-i da citire. Studiul era
intitulat: Despre directiunea progresului nostru. Ce sd vd spun de
acest stadia? D. Theodor Rosetti 4i luase drept punct de piecare-
ocela de a pane In evidenfd Intreruperea firuiui istoric, prin intro-
ducerea prea pripitd a ideilor .yi legilor noi, confuzia ce a rezultall
g pericolul care ne ameninfd. Afard de unele observatii juste asu-
pra consecvenfelor ce au rezultat, In colo lucrarea dovedea un spirit

1) G. Panu, Amintiri dela Junimea" din Iasi, p. 149.

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 117

eli desdvdr§ire reacfionar, un fel de criticd nedreapta fi foarte fru-

tine idei Idmurite la ceia ce ar fi trebuit de facut. Aga d. Rosette
imbrali§a total in studiul sdu, agriculturd, cdi de comunicafie, im-
pozit, desvoltarea fizicd a poporului, desvoltarea morald, infra in
detalii asupra mifloacelor pentru sporirea populafiei, pentra des-
voltarea economicd a fdrii, pentru desvoltarea intelectuald. Aborda
chestia influenfei mdsurilor economice, pe care trebue sd le ia
statul feta cu particularii; venea la instrucfie gi constata orice
lipsd de progres. Cu alte cuvinte era un studiu greoi, pe o ternd
cornplet pesimistd; nimic bun nu se realizase in fare aceasta, starea
din timpul regulamentului organic era cel pufin o stare istoricd,
pe cdnd aceastd nouil nu avea nici o bazd, totuI era artificial f i
factice, tot am copiat dela Franfuzi, nimica bun.
Nu §tiu pdrerea intimd a d-lui Maiorescu fi a celorlalfi. De
formd, lucrarea a fost gdsitd admirabild qi chiar profundd. Eu
bdnuesc astdzi cd erau in aceastd apreciere gi oarecare calcule poli-
lice, Junimea voia sii-qi pdstreze un om de marcd cum era d. Theo-
dor Rosetti".
G. Panu susfine cd, in urma aparifiei acestui articol in Convor-
biri literare (Aprilie 1874), in care se vorbea si de cdue de coma-
nicatie, autorul lui a intrat peste cdteva luni in giwernul Lascdr
Catargi, ca un om competent" in materie.

Un invgtat modern a avut ideia originall de a sta-

bill un fel de termometru social sau cum II nume§te
el un sociometru, prin care sä se poatä judeca la
prima vedere gradul de desvoltare al deosebitelor
popoare comparate !titre dânsele. Ca bald unitaral a
acestei mäsuri acel invatat voia sl adopte numärul
fortelor naturale, pe care un popor oarecare a ajuns
a-I face tributar omului. Cäldura §i. greutatea erau sin-
gurii agen f. fizici, pe cari societàfile antice §i le supu-
sese. Aceea a vfintului sau a aerului pus In mi§care
veni pe urma §1 la aste trei, se margini mult timp
stäpfinirea omului asupra naturii din afarä. Veacul de

www.dacoromanica.ro
118 E. LOVINESOU

mijloc ne aduce cu descoperirea busolei folosirea mag-

netismului, timpurile mai noui In sfar§it expansiunea-
gazului, electricitatea i lumina.
Daca, fara a ne ascunde cat e de rudimentara ideea
a§a numitului sociometru, totu§i am Incerca a face
aplicarea ei la poporul nostru, Intaiul lucru ce va
frapa pe observator este ca societatea noastra a ra-
ms in privinta stapanirii asupra acestor agenfi fizici
In starea primitiva. In uzul i viata poporului nostril
putem zice Ca n'a intrat pana astfizi nici una din des-
coperirile moderne, care Inzecind puterea brafului,
omenesc cauta a emancipa din ce In ce mai mult pe
om de munca ve§nica la care e osandit in lupta pen-
tru existenfa. Toate Imbunatatirile mijloacelor de
munca, eat:: le vedem introduse pana acum la noi
nu sunt In adevarata lor fire, cleat un produs exotic.
Stapanirea peste materia bruta nu sta. Inteadevar In
intrebuinfarea singurateca a cutärui sau cutärui alt
agent imbunatatit, ci In intrarea acestor agenfi In
viata zilnica i obi§nuita a poporului. La noi insä,
cate Incercari s'au fäcut in acest trite les, nu au venit
pana acum decal dela straini §1. nici o descoperire,
nici o Imbunätätire cat de mica, proprie neamului
nostra nu o gasim Inscrisa in cartea cea mare a bi-
ruintelor spiritului omenesc asupra naturii inerte. In-
truck poporul nostru nu a stat in legatura cu nea-
muri straine, Intrucat indemnul i sila unei civili-
zatil externe nu 1-a indatorit pang la un grad oare-
care a e§i din amorfirea sa, el a urmat lupta pent=
existenta in contra naturii cu acelea§i unelte simple §i
neme§te§ugite pe care le-a primit dela strabunii saL
Un car i un plug precum le vedem zilnic in lucrare

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 119

la nol, ne pot spune mai mult asupra adevaratului

progres, decat toate declamatiile jurnalistice, decat
urmärirea tuturor discutiilor de politica transcendenta.
A §ti este a putea" a Els pärintele giintei mo-
derne, vestitul Baco de Verulam. De vom aplica acea-
sta axioma la starea intelectugla a poporului nostru,
vom trebui sa marturishn cu uimire, cä nu numai
poporul roman e unul din acelea care §tie mai putin,
ceeace s'ar putea explica Intr'adevär din Imprejura-
rile nepriincioase, In care a teal pan'acum; dar ce e
mai rau ca e un popor care se hotare§te cu greu 'de
a voi sa Ole. Nil admirari" era o zicatoare a stra-
bunilor no§tri, §i In adevar oricine cunoa§te poporul
roman, trebue sa vada, ca acel nil admirari" se aplica
tot a§a de bine la taranul Dunarii ca la stramo§u1 sau
de pe tärmul Tibrului. Daca la acest din urma Insa
era poate rezultatul simtului de sine ce era in drept
a-1 avea ca stapan al hunii, la cel dintai nu poate fi
decal rezultatul unui soi de lene, care mentinand spi-
ritul Intregel natluni In carärile bätute de demult, a
desvatat-o de once actiune proprie, de once mani-
festare vitala. Aceasta lancezire a intelectului na-
tional se arata, precum nial putea fi altfel, sub In-
doita forma: a unei retrogradari economice simtite §i
a unei capacitati §i mai simtite Inca pe tarimul orga-
nizarii sociale.
In lupta sa contra naturii omul a trebuit de tim-
puriu sä se asocieze cu semenul sau. In adevar, ori-
cat tiinta modernä a putut trage valul de pe origi-
nile gintli umane, oricat a urmarit in decursul veacu-
rilor obar§ia omenirii, nicicand nu s'au gasit urme
de om izolate. Populatille lacustre, locuitorii pe§tere-

www.dacoromanica.ro
120 E. LOVINESOU

bor, ca i salbatecii cei mai depärtafi i izolafi pe

care i-am cunoscut, ne-au dat pururea icoana unel
Impreung viefuiri, unei organizari sociale oarecare.
Neputinfa In care se aflä omul izolat de a se impo-
trivi cu izbAndA puterii dumane a naturii, neajunsul
mijloacelor sale fizice a trebuit dela cea dintAi ivire a
sa pe pamint sä-1 aducl In asociere cu semenul satt.
Dacl deja In unele soiuri de animale vedem o astfel
de conlucrare adeseori chiar foarte desvoltata, cu ant
mai mult o putem privi ca starea normalä a omului,
care prin limbl i inteligenfa posedd singurele mij-
loace de desvoltare ale unei a§a stari de impreunä
lucrare care la animale le vedem stafionare. Faira a
infra In desvoltäri asupra punctului atfit de discutat
al originil societàfii omene§ti, putem constata dupfi
starea §tiinfii de astäzi ca" aceastä societate, departe
de a fi produsul liberului arbitru al tutor indivizi,
e din contra un produs natural. Teoria contractuhti
social e o teorie invechitä, i a voi astäzi a explica
societatea prin acel contract sinalagmatic ar fi o erezie
§tiinfificä tot a§a de mare, ca de a admite Ca" lumea
fizicá se compune numai din patru elemente. Släbi-
ciunea individualä a omului a trebuit sä conducd de
timpuriu pe cel mai tare sau pe cel mai inteligent
la subjugarea semenului säu, pentruca, sporindu-§i
actiunea individuald prin adaogirea unei alte acfiuni
adequate cu a sa, sporeascl puterea de rezis-
tentä i de acfittne in contra agenfilor naturali. Des-
voltarea acestei stapaniri individuale a omului asupra
omului a fost sâmburele din care s'a desvoltat ideea
statului, a carui rafiune de a fi nu este alta decal

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 121

neajunsul omului izolat de a realiza tainicul scop al

existentei sale.
In kc de a vedea prin urmare in stat o fling
absolutä i bazata pe rationament, vom gasi in el o
fling reala anterloara oricarei rationdri asupra nece-
sitatii i scopului, o personalitate colectiva cu un
organism mai mult sau mai putin desvoltat, dar pu-
rurea cu 0 vointä, cu scopuri, cu forte cu totul deose-
bite de acelea ale indivizilor din care se compune.
Bazat In esenta sa pe conformitatea de trebuinti §1
interese a unei despartiri de oameni marginite pe
Un teritoriu oarecare, el are in tara i populatie ele-
mentele sale primordiale. Unitatea de ginte, de§i nu
neapärata pentru existenta sa, este, totu§i, un postu-
lat, care decurge deja din caracterul de personalitate
al existentei sale. De-aci tendinta tuturor statelor de
a reduce prin mice mijloace populatia kr la omo-
geneitate, tendinta gintilor Impra§tiate in mai multe
state, de a se contopi intr'un singur stat.
Acest caracter al statului ca o personalitate deo-
sebita de individualitätile, din care se compune, Ii
face a fi primul i adevaratul purtätor al culturii.,
Precum numai in el o viata individualä ajunge a fi
cu putinta, care dupa indestularea trebuintelor curat
materiale ale omului, sa-i lase timpul slobod pentru
ocupatia dezinteresata a inteligentel, aa numai prin
el se poate realiza cerintele mai inalte ale naturii ome-
negi. Dela situatia statului i a individului catre olalta
va atarna In ultima instanta desvoltarea intelectualä
§i mai mult sau mai putin normalä a caracterului
acestuia, prin urmare tot ceeace numim progres. El
fiind manifestarea cea mai puternica a intelectului

www.dacoromanica.ro
122 E. LOVINESOU

uman, fiind forma in care Intrupeaza tendintele 0

puterile unui popor intreg, Il vom putea consider&
cu dreptate ca §i purtatorul eel de capetenie al vieta
unei natiuni. Cu dansul sta §i. cade individualitatea
colectiva ca al carui madular numai omul poate rea-
liza toate tendintele proprii ale naturii sale; in el
se oglinde§te singur acel substrat al individualitätilor
deosebite, care-I numim caracterul sau geniul unei
natiuni. Oricate roade bogate ar produce individuali-
tatea cea mai bine constituita, numai in stat aceste
roade ajung a fi comune omenirii, munai In el *i.
prin el se imbogate§te comoara de cuno§tinte §i. forte
adunate, comoara compusa tot atat din multimea obo-
lurilor date de saraci, cat §i. din rarii talanti adu0 de
cei bogati.
Am zis mai sus, ca statul are ca elemente constitu-
tive §i. oarecum primordiale ale existentei sale un
teritoriu marginit, locuit de o populatie data. Scopul
sau in realizarea fortelor ascunse a§ezate de natura
in embrionul omenesc, fiind cu neputintä fara o ca-
time de agenti materiali supu§i actiunii sale, e ye-
derat, ca.' teritoriul va fi primul §i. pentru inceput,_
cel mai important element de existentä.
Ca forma exterioara §i oarecum fizica, sub care se-
infäti§eaza personalitatea statului, teritoriul care-I o-
cupa va avea o Indoita inraurire asupra caracterului
sau §i asupra relaliunilor sale cu alte state indivi-
duale. Istoria omenirii e piing de lupte pentru sta.-
panirea teritoriald, §i. cand vedem tenacitatea §i. pa--
siunea cu care doi vecini 4i disputa un petic de pa-
mant de multe ori neinsemnat, nu ne-am putea ex-
plica aceastä inver§unare, daca nu am §ti, ca. pentrtt

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 123

unul sau altul acel petic in aparenta neinsemnat este

un element de desvoltare sau poate chiar o absolutä
conditie de existenta.
Configuratia granitelor, desvoltarea tärmurilor ma-
rithne, pozitia generall geografica sau elementele cele
mai importante In privinta relatiilor din afara ale unui
stat. Configuratia geologica, proportia intre vai, .
cfimpli i munti, cAtimea i puterea apelor stätatoare
sau curgatoare, imbelpgarea naturald, clima, sunt din-
contra elementele importante in privinta victii dma-
untru a statului. Elementele acestea naturale fiind date
odatd pentru totdeauna i numal inteun grad foarte
mic supuse amestecului actiunii omene§ti, avem a le
privi pe deoparte ca pe An moment oarecum fatal
in desvoltarea individuala a fiecarui popor, iar pe de
alta parte prin impotrivirea sau ajutorul ce-1 dau
actiunii omenegi ca n4te agenti puternici asupra
vointii omului.
Dela gradul de iscusinta, dela spiritul de consec-
yenta, cu care un popor dat va urmäri sau rotunjirea
cca mai normala a teritoriului sáu, sau i mai mult
adoptarea celui dat la scopurile sale vitale, vom pu-
tea trage o prima concluzie asupra vitalitatii sâmburu-
lui individual, ce se desvolta in acel popor, asupra
rodirii intelectuale, la care ne putem atepta dela el.
Privind din acest punct de vedere starea noastra,.
trebue sa marturisim iarg§i ca stapânirea omului a-
supra naturii la noi, nu a e§it Inca din stadiul pri-
mitiv al unei exploatäri barbare i neingrijite. Boga-
tine nenumarate ce contin muntii notri, stau nu nu-
mai neexploatate, dar chiar necercetate. Chiar acola
unde precum in salinele noastre, interesul fiscal a

www.dacoromanica.ro
124 E. LOVINESCU

mentinut exploatarea inceputä ab antiquo, mijloacele

cu care extragem mineralele, sunt tot ant de primi-
tive ca In timpul strabunilor, care au deschis aceste
jsvoare de boggle. Neingrijirea statului pentru aceste
mine, al carui produs formeaza o parte insemnata din
bugetul sau, e o ilustratie flagranta de neingrijirea
economica, cu care, precum vom vedea mai jos, In-
lregul popor tinde a seca isvoarele de avutie, puse
-de natura la dispozitia sa.
Isvoarele i raurile, ace§ti sorginti de viata i ro-
dire, eurg acum ca i inainte de secole din muntii
-no§tri, farli ca omul sa fi gasit vre-un singur chip
de a intrebuinta puterea kr, de a regula cursul lor
adeseori torential, de a-§i face Inteun cuvant servia-
bilä, fie puterea motrice, fie actiunea fertilizanta al
acestui agent mai puternic, pe care natura a putut
sa-1 puma la dispozitia omului; ba ce e mai mult, prin
starpirea sistematica i neintreruptä a padurilor noas-
tre de munte, costul acestor rauri, in Mc de a fi o
binefacere, find din ce in ce mai mult a deveni un
blestem pentru imprejurarile prin care curg.
Daca, läsand la o parte bogatiile naturale primitive
date odata pentru totdeauna de natura, venim,la ace-
lea pe care natura nu le acorda decal ca rezultatul
ttnor combinatii mai perfecte de lucru, gasim in agri-
cultura. noastra acelea§i elemente de netngrijire, ace-
lea§i perspective mahnitoare pentru popor.
Dintr'un capat al tarii in celalalt vedem aplicandu-se
fará milä un sistem de pradare a bogatillor naturale,
care sub pretext de cultura conduce direct la secarea
pamantuluI nostru stramo§esc. Peste tot locul pädu-
rile seculare cad sub toporul proprietarilor, lacomi

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 125'

de a-§i procura cateva sute sau mii de galbeni mai,

mult pe care sl-i poatä cheltui In desfätärile strainä-
thfli. Iar locurile a§a deschise, clack' nu sunt osanditer
a fi prefacute In imae sterile, cad sub nume de cu-
rfituri adeseori In regimul unei exploatäri neinteli-
gente, care de pildä In MoldoVa a prefacut deja un
numZir bun de dealuri in rapi i ponoare sterile. 0 ne-
Ingrijire tot atat de mare o vedem pe locurile menite
prin chiar situafia kr la ar6turg. Cu o tepäsare man-
dra de experienfele seculare ale altor popoare, de des-
coperirile *tiinfei moderne, agricultorul roman con-
tinuä a semana de sute de ani pe acelea§i locuri ace-
leai esente l daa acest sistem de exploatare absurd-
a inceput In timpurile din urma a da recolte din oe
In ce mai mici, el In kc de a cäuta rafiunea acestui
fenomen In säräcirea neoesarg a farinei sale, o cautk
in anotimpuri rele. Singura Imbunätäfire care s'au
adus In exploatarea noastra agricola, e Insä§i menitä
a grabi calamitatea ce ne a§teaptä, de vom urma cu
acest sistem. Voim a vorbi despre instrumentele Im-
bunatäfite de agriculturg, cu care au Inceput cultiva-
torn cei mari sä-§i Inzestreze gospoariile. Toate a-
ceste imbungafiri nu tind, in adevar, decat de a mund
mai bine un biet pamant ostenit deja de lucrul atator
generafii, a aduce la suprafard §i a supune la aceea§1
tratare barbara paturi din ce in ce mai adanci, land
astfel generafiikr viitoare pang i putinfa unei im-
bunUaliri. Cat pentru a reda farinei sub o altä formfi
ceeace I s'a sustras sub forma de grane, nimeni nu
gande§te; §1 chiar In jurul centrelor de populafie celor
mai mari putem vedea In movile de gunoaie neintre--

www.dacoromanica.ro
126 L Lovrnsou

buinfate o icoana credincioasa despre neingrijirea nu

numai sanitara, dar i agricola a poporului nostru.
Rasa vitelor de munca, aceste ajutoare puternice
ale agricultorului, de piere din zi tn zi, 0 nu e de-
parte timpul, unde aceastä fara manoasa, care hranea
Cu vitele sale statele megie0te, care era renumita:
pentru cantitatea i cafitatea unor produse, pentru
a caror cre§tere i inmultire pamantul ei pare a fi
=mit th natura, va importa dela nemti, englezi §i
francezi pana i vitele sale domestice. (Deja statul
nostru ii cumpara regulat remontele In Rusia).
Ca sa caracterizam Inteun cuvant rezultatul defi-
nitiv al acestui sistem economic, putem zice, cä ro-
manul exporta In detail 0 cu lncetul Insä0 farina sa
o preschimba in obiecte de lux improductive. In
acest mod de exploatare zace adevarata primejdie
etoonomica pentru viitorul nostru national. Secand unul
dupg altul isvoarele naturale ale bogatiel nationale,
neingrijindu-se pentru reconstituirea puterilor pro-
ductiv pierdute, ea tinde a face 'din pamantul roman
tot ap o tabula rasa pentru intreprinderile economice
ale capitalului i muncii straine, preoum pe taramul
legislativ 0 social prin 0ergerea tuturor datinilor
stramo§e0i, tuturor Inceputurilor de organizare pro-
prie, am facut o tabula rasa, pe care formele de cul-
tura straing transplantate färä spiritul care le-a creeat
pi pe care la nol aceste forme nidi nu-1 pot avea, a
produs icoana multicolora i variata, dar lipsita de
orice unitate a institufiilor noastre publice. Desnatio-
nalizfind pamantul roman, precum deja am desnatio-
nalizat institufiile publice i traiul privat, vom ajunge

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 127

cu incetul i pe nesimtite, dar cu ant mai sigur la

pierderea Insäi a individualitatii nationale.
Daca dela industria privata ne Intoarcem privirile
catre stat i cercam a vedea care este Ingrijirea sa
pentru teritoriul national, gasim la dansul aceeasi
tendinta de exploatare irationala, aceeasi neingrijire
pentru viitor. Am vorbit mai sus deja despre siste-
-mul exploatarii minelor noastre de sare. Am putea
cita ca exemplu de o neIngrijire poate si mai mare
administratia Intinselor paduri de pe fostele mosii
manästiresti. Abstractie facand de abuzurile de tot
soiul, de neIngrijirea traditionalä a unui personal sil-
vic neindestulator i rau pregatit, Insusi planul
sistemul de exploatare adoptat se poate privi ca per-
nicios. Bazat pe sistemul Invechit al parchetarii pa-
durilor, netinand nici o seama de deosebirile locale,
de esenta lemnelor din cutare sau cutare parte, Fara
nici o privire la vre-un scop economic oarecare pen-
tru viitor, toate aceste paduri cad una dupä alta sub
toporul devastator si daca deja lipsa de lemne de
lucru a inceput a deveni simtitoare In unele parti ale
tar% putem prezice, cä timpul nu e departe, unde
vom importa poate din America lemnul de construe-
-tie ce ne va trebui.
Tot atat de null este Ingrijirea statului pentru pas-
trarea celorlalte isvoare de bogatie nafurala. Pescariile
vanaturile noastre tind a seca deopotriva cu pa-
mantul nostru. Mica parte de litoral, pe care prevede-
rea steal/11 ne-a Incredintat-o prin tratatul din Paris,
stä i astazi neIntrebuIntata, i singura incercare ce
statul roman a facut-o in acea parte de tat% era cat
pe ce s conduca la daramarea unei prosperitati eco-

www.dacoromanica.ro
128 E. LOVINESCII

nomice, pe care acele part' le datorau prevederii §:i

gospodariel Intelepte ale guvernului rus.
Cele doul mijloace de capetenie de a introduce si
fall la noi cultura mica, acest mijloc puternic pentru
creearea %mei pop ulatii rurale numeroase i prospere,.
cultura tutunului §i a viilor, putem zice c'a a cazut
prada lacomiel bugetare. Pe cand statul printeo or-
ganizare putin rationala a monopolului tutunului tinde
a distruge cu desavar§ire o ramura de productie, care
multumita pamantului nostru §i a pozifiei geografice
a Orli promitea sa devie prospera, comunele rivali-
and cu el In Intelcpchme, ruineaza prin butucarit cuk
tura viei i prefac numeroasele podgorii in campii
sterpe. Aceste dari irationale i stricacioase Inca mai
mai mult prin chipul cum se aplica, decat prin esenta
kr, dupa ce vor fi umplut pe vre-un timp oarecare
casele publice de§ertate, secand Ins AO sorgintea de
unde curgeau, vor läsa un gol simtitor nu numai in
acele case, dar i in Intreaga economic nationala.
Smgurul punct In care statul pare hotarat a desveli
oarecare Ingrijire pentru teritoriu sunt mijloacele de
comuticatie. Nu avem a ne ocupa aid de influent&
economica §1 politica a marilor lucrari ce s'au intre-
prins §i se zurmaresc cu o energie dealtfel neobi§nuita
la noi. Privindu-le numai In raport cu teritoriul ft
ca un mijloc de a Invinge greutatile, ce configurafia
pamantului le pune comunicarii de om la om i liberil
drculäri a marfurilor de tot solul, trebue sä zicem
ca. In acest punct se arata poate singura actiune ra-
tionala a statului; i aceasta Insa e numai adevarat
In privinf a lineamentelor mad ale acestei actiuni. De-
taliile ap1icrii arata §i aid acelea§i elemente de ne-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 129

Ingrijire, aceea§i uwrintä, aceea§i disproportie Intre

scop i mijloace, care putem zice este trasatura ca-
racteristica a Intregii noastre actiuni economice. Cu
legea drumurilor copiata dupa cea franceza, statul a
cautat sd-si Inswasca deodata i nici o tranzitie or-
ganica sistemul unor retele complete de comunica-
fie, la care statul cel mai desvoltat poate In aceastä
privinta nu a tins §i nu a ajuns decât 1n decUrs de
secole i Intr'un mod treptat i potrivit cu desvolta-
rea sa industriala i agricola. Fara nic o lucrare pre-
gatitoare, färá cea mai mica idee despre importanta
catimea lucrarilor, despre mijloacele de executare,
s'a votat o retea de cal nafionale, judgene i coma-
nale, din care uncle vor fi de un folos economic in-
doelnic, pe and altele nu vor ajunge nicicand a
putea fi construite. In loc de a concentra prin acea
lege, fafä cu märimea obiectului de executat, mijloa-
cele destul de marl pe care acea lege le-a creeat
asupra Calor principale i de o importantä netaga-
duità, In loc de a lngriji prin studii serioase, prin nu-
mirea unui personal technic Indestul de pregatit si
de numeros, pentru p executare solida §i In raport
cu scopul propus, telul pare a fi fost de a ajunge
numai la cel mai mare numär de kilometri construit In
fiecare an; de acolo o risipä de puteri, care In mai
multe judge a facut ca lucräri deja Incepute i fa-
cute pe jumatate sä fie apoi parasite; ça altele exe-
cutate din cauza neingrijirii traseului In raport cu
localitätile pe care le atinge sau cu povarniprile
care formeaza piedeca principalä de tractiune, sa flu
dea rezultatele la care ne a§teptam. In multe locali-
täti catimea lucrarilor Intreprinse In diferite puncte
9

www.dacoromanica.ro
130 E. LOVINESCII

e eat de mare, ?neat fortele disponibile nu vor ajunge

nicicand la intrefinerea linillor gata, necum la creea-
rea kr din nimic.
Cat pentru programul cel mai insemnat realizat in
acest orclin de idei: calk ferate, indelungatele apre-
cieri §i desvoltari, la care a dat kc incidentul Strous-
berg a convins pe oricine, cä de0 folositoare inteun
grad eminent, aceste marl lucräri s'ar fi putut face
inteun mod nu numai mult mai economic §i mai in
proportie cu najloacele noastre, dar chiar §i mai
corespunzator felului urmärit.
Ar fi fost de crezut cä experienfa facuta cu aceste
drumuri va de§tepta simful public asupra necesitätii
unei juste proporfil intre scop i mijloace, va convinge
pe oricine ca utilitatea oricarui lucru nu se poate ju-
deca intr'un mod absolut, ci numai in relatie Cu sco-
purile de ajuns, ca de Cate ori un bine cere jertfe dis-
proportionate pentru o stare de lucruri data, acel
bine devine un rau. Vazand insä furia cu care abia
acest incident inchis, statul, ba chlar i consiliile jude-
One cauta a se arunca In noui intreprluderi tot eat de
putin studiate in privinta valorii kr economice, tot
atat de disproportionate cu mijloacele disponibile,
trebue sa ne zicem, ca aceasta mare lectie a trecut
nebagata de nimeni in seama *I cä in kc de a fi lm
invätamant, nu a servit decat de a de§tepta intr'un
mod fugitiv pasiunile cele mid ale oamenilor zilei.
Dacil in teritoriul sau statul are oarecum date, ele-
mentele naturale i neschimbatoare ale existenfei sale
personale, el are in populafia sa elementul mobil §i
progresiv, dela desvoltarea caruia va atarna mai cu
seama aria i importanfa sa. In acest element se con-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 131

cenfreaza adevärata sa vitalitate, in el §i prin el, se

urmaresc §i se .ating scopurile vitale, pentru realiza-
rea carora el este creeat. Dela gradul de barbätie al
populatiel mai mult Inca deck dela configurarea teri-
torialä va atarna siguranta sa; dela inteligenta,, activi-
tatea i prevederea economica a populatiei, importanta
statului pe taramul economic; dela gradul de culturg
interioara §i proprie, dela catimea i calitatea ideilor
proprii ngscute intr'un popor, importanta sa in cadrul
general al istoriei i al omenirii. In raportul cu point-
latia se manifesta mai ales caracterul individual §i
personal al statului. Devenind purtatorul incon§tient
nereflectat, dar cu atat mai sigur al ideilor §i teluri-
lor vitale ale populatiei din care se compune, per-
sonalitatea statului reprezinta" In bine §i in eau sin-
gura icoang credincioasä a poporului. Re latia intre
el §i acesta nu avem a ne-o gandi ca o relatie intre
douä subiecte diferite. De§i statul este o individuali-
tate proprie §i mai inaltä, el totu§i nu se poate nici-
cand deosebi cu totul de popor, cel putin nu, ideä
a necunoa§te misiunea sa. Datorind infiintarea sa
luptei omului pentru existentä, i aceasta fiind ba-
zatä pe stäpanirea omului asupra omului, e vederat,
cá realizarea practicá a ideii de stat va lua pururea
forma stApanirii unei clase sociale asupra celorlalte.
Viata sa interioara va fi umplutä prin lupta pentru
stäpfinirea acestor diverse clase. Regularea acestei
lupte, mentinerea ei in marginile unui proces de des-
voltare natural va fi mishmea cea mai insemnatä a
oamenilor de stat in privinta politicii interioare.
Dela simtimantul de identitate, care va uni populatia
cu individualitatea absolutä a statului va depinde pe

www.dacoromanica.ro
132 E. LOVINESC IT

deoparte taria institufiilor acestuia, pe de alta Ingri-

jirea sa pentru interesele populatiei. Acest simf de
identitate, mai mult sau mai putin constient e ceeace,
and se arata Intr'un individ sau In mase, numim pa-
triotism. Departe dar de a fi rezultatul unei ab-
stracfli oarecare, acesta va fi pururea instinctiv si
se va traduce prin fapte, care acestea sunt pururea
rezultatul institufiei si nu al reflectiel. De aid decurge
importanfa pentru stat si popor de a nu lása nici-
odata sa slabeasca acel simf de identitate instinctiv,
pe care natura 1-a pus in sanul omului ca o con-
stiinfa Intunecata a principalei sale condifii de viafg.
De privim sub acest punct de vedere starea lucru-
rilor dela noi, nu putem zice altfel, decat ca, departe
de a fi realizat vre-un progres, suntem in acest punct
cu mult Inapoia parhifilor nostri. In dorul nemarginit
si nesocotit de a ne insusi formele civilizafiei Inain-
tate, de a introduce in viata noastra publica institu-
fiile popoarelor celor mai culte ni s'a rupt cu o mana
sacrileja toate tradifiile vechi, tot sirul desvoltärii
istorice. In loc de a desvolta in sens modern datinile
si institufiile stramosesti, in loc de a cauta si gasi
formele sub care ideea moderna a statului s'ar fi
putut introduce in constiinfa poporului, noi am gasit
mai lesne de a Implanta en bloc" si fara cea mai
mica cugetare critica, formele prelucrate de alte ginti,
care oricat de perfecte ar putea fi, nu corespund nici
trebuinfelor, nici trecutului, nici simfimintelor intime
ale poporului nostru. Crescute in mare parte in strai-
natate, despärfite din frageda copilarie de tulpina
nafionala, clasele noastre culte au presupus cu usu-
rinfa fara de exemplu in istorie, ca trebuinfele lor in-

www.dacoromanica.ro
 TH. BOSETTI 133

dividuale, ca aspiratiile i necesitätile pe care le ci§ti-,

gase printeun trai indelungat intre straini, in con-
tactul superficial cu formele incantatoare ale unei
civilizafii desvoltate, sunt i trebuintele a insä§i tota-
litatii poporului. Nicaeri präpastia care desparte clam
sele culte de cele inculte ale unui popor, nu e ant de
mare ca la noi. Simtul de identitate natural, de omo-
geneitate chiar antropologica intre ek s'a pierdut.
Precurn täranul nostru mai nu mai intelege limba pe
care o vorbim, a§a nici noi nu mai intelegem traiul pe
care-I trde.$te. Tendintele noastre de a-I civiliza nu a
condus pAnd acum pentru el decal la o impovorare
materialil Ideä margini pentru el §i pentru noi la
simtul ci suntem strdini pe insu§i pamfintul nostru
stramo§esc. A§a numitele reforme pe care le-am in-
trod us in cei din urmá dougzeci de ani nu sunt,
privite la luminá, nimic alta decAt rezultatul unui
egoism individual sau de clasa, care pentru satisface-
rea unor trebuinte adeseori de§arte nu s'a indoit a sa-
crifica telurile cele mai vitale ale poporului. Deprin§i
a fi inconjurati in tineretele noastre cu toate imbung-
tAtinle materiale ale unei sari de cultura inaintatä,
simtim de indatä ce revenim in tat% intr'un mod ne-
plácut i dureros lipsa kr; §i idea' a tine seama de
relativitatea acestor bunuri, färg a reflecta câtusi de
putin, cä ceeace este util i poate chiar necesar intr'o
tarà desvoltatä i avutá, poate fi de prisos sau chiar
stricacios intr'o stare mai primitivä, ne silim a intro-
duce cu orice pret acele inchipuite imbunatatiri. A-
Wind trebuinte mai man §i mai variate decAt pärintii
no§tri i neputându-le indestula, din cauza restrânse-
lor noastre mijloace, fgrä de o munca la care nu

www.dacoromanica.ro
134 E. LOVINESCII

suntem deprinsi, ne-am creeaf In organismul statului,

un supliment de venituri pentru a acoperi trebuintele
individuale mai mult deck un organ, care sä cores-
punda la trebuintele poporului. Tendinta generala de
a mad si spori sub tot soiul de forme aparatul admi-
nistrativ' Isi gase§te aid adevarata explicatie. Emanci-
pand poporul de jos de serbirea si iobagia seculara,
1-am supus unei iobagii de alt soiu, care e cu gat
mai apasatoare cu cat gat numarul indivizilor in fo-
losul carora ea este constituita, cat si trebuintele lor
s'au sporit cu mult. $i rezultatul acestei tiranii mo-
derne e cu eat mai steril, cu cat nu putem zice cä
el procedeaza macar dela o clasa socialä oarecare
ce prin Insusi faptul Ca ar poseda stapanirea In stat,
ar fi condusa a se identifica pana la un grad oare-
care cu trebuintele obstesti. Cresterea pe care am
primit-o departe unii de altii, supusi unor Inrauriri
eat de variate, a desfacut tot atat de mult ca si
reformele politice, legamantul sociaL Lipsiti de orice
simt de solidaritate cu cercurile mai stranse sau mai
largi In care traim noi, In loc de a reprezenta o orga-
nizare oarecare, nu suntem deck o turn-la turbulenta
§i. incoherenta de indivizi, in care cel mai uridos
egoism individul e unicul mobil de actiune. Rezultatul
final al acestei desvoltari 11 vedem in indiferentismul
cinic cu care In urma urmelor radem de toti si de
toate.
Daca Intorcandu-ne dela aceste aprecieri generale,
la rolul statului fata cu populatia, cercetam, care sunt
principalele puncte de vedere, din care el e chemat
de a se ingriji pentru acest element constitutiv al,
eau, gasim ca punctele cele mai esentiale sunt: ingri-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 135

jirea pentru numärul i prosperitatea materialä i apoi

ingrijirea pentru desvoltarea intelectualä a poporului.
Statul fiind o individualitate colectivä, creatä pentru
realizarea scopurilor vitale ale unui popor dat, el
este chemat a interveni In marginea putintel, oriunde
oricand fortele individuale izolate sau chiar fortele
colective ale unui grup de indivizi mai mic, nu ar
ajunge pentru a inlatura piedicele ce natura le pune
desvoltgrii omului. Din aceasta misiune a statului se
explica cea mai mare parte a atributiilor sale admi-
nistrative; pe ea se Intemeiaza latirea constanta a
sferei sale de actiune, ce observam in societätile mo-
.derne. Fiind, fatä cu individul, oarecum nesfarsit, nu-
mai el poate concepe i executa intreprinderi, care
trecand cu mult peste sfera vietii individuale, sunt
menite a aduce roadele lor unor generatii viitoare
a asigura astfel desvoltarea succesivä i, in teorie cel
putin, nesfarsita a poporului.
Daca privim din acest punct de vedere ceeace a
fäcut panä acum statul la noi: 1) pentru desvolta-
rea fizia si 2) pentru cea moralä a poporului, trebue
iarasi sä ne zicem ca progresul si in aceastä privintä
a fost mai mult iluzie decat realitate. Singurul pas
deciziv dela 59 incoace a fost emanciparea muncii
locuitorilor prin legea ruralg. Ridicand piedica cea
mai importantä, ce se opunea la desvoltarea economia
intelectualä a maselor, eliberand pe agricultorul
nostru de lanturile seculare, recunoscandu-i in sfarsit
un drept asupra unei pärticele din acel pamant, pe
care numai munca sa ii facuse sa reprezinte o valoare
economia, statul parea ca a Inteles toatä importanta
ce are pentru dansul organizarea pe niste baze reale,

www.dacoromanica.ro
136 E. LOVINESCU

a partii celei mai numeroase a locuitorilor sai. Pe

langa Imbunatfitirea curat materialä, ce legea rurala
era menita sa aducl in soarta muncitorilor no§tri,
meritul ei principal consista in faptul moral ca prin
ea se inaltau la rangul de om acei lucratori, care in
trecut nu figurau decat ca simplu instrument de lucru.
Putem zice, a dela acea lege numai cuvantul de popor
roman a inceput a avea un sens concret §i practic.
Interesand de-a-dreptul la cultivarea tarinei romane
pe multimea pang atunci desmo§tenita a locuitorilor
ei, legea rurala pärea ca urmare*te, pe langa scopul
cel mai apropiat al unei reforme economice, acel mai
inalt al unei reforme sociale §i politice, ea tinte§te
inteun cuvant la creearea unui popor acolo unde
pana atunci nu fusese deck o turmä inerta de mun-
citori. Pentru ca legea rurala sa fi putut avea insa
aceastä inraurire binefäcatoare, ce eram in drept a
a§tepta dela &Ansa, ar fi trebuit ca odata cu ridicarea
tutelei economice, in care pana atunci traise cea mai
mare parte a populatiei noastre, sa introducem un
sistem administrativ §i financiar, menit a completa
emanciparea claselor de jos. Nu destul cd am ridicat
sarcinile ce apasau populatia din partea claselor pri-
vilegiate, trebAia sa ne'ngrijim ca ek sa fie scutite
pana la consolidarea kr economica §i morala, de
apasarea mea grea, pe care o poate aduce insui
statul asupra acestor clase. In kc insa de a le per-
mite printeo reforma administrativa §i mai ales fi-
nanciara de a capata simtul de sine, independenta
economica, pentru care legea ruralä nu daduse prin
inlaturarea piedicei principale decat putinta negativa,
reformatorii no§tri, anticipand asupra efectelor re-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 137

formei, scontand oarecum un progres posibil, dat

Inca nerealizat, s'a grabit a Inlocui sarcinile, pe care
le ridicase cu o mand, prin altele, adeseori mai grele
§i mai vexatorii. Considerand pe plugarul nostru ca
un individ Inzestrat deja, cu o responsabilitate eco-
nomidi i sociala deplina, legiuitorul s'a grabit pe
deoparte a In latura toate masurile tutelare cu care
administrafia veche cauta a apara pe clasa cea mai
putin desvoltatl, fie de influentele du§mane ale na-
turil, fie de o exploatare prea mare prin clasele a§a
numite culte; iar pe de alta a trage din ea tot venitul
financiar, de care avea nevoie pentru inaugurarea
sisteinului de civilizatie aparenta i iluzorie, de care
erau patrunse spiritele claselor dominante.
Prin putinfa data nouilor proprietari de a Impart!
In nesfar§it moile lor, legiuitorul a nimicit dela In?
ceput speranta constituirii unei clase numeroase
prospere de proprietari mid, acest stalp al oricarei
tad agricole. Prin introducerea simultana cu legea
rurala a unui sir de ref orme administrative, care in
starea actuala a populatiei sunt lipsite de orice sens,
care Insä sunt cu atat mai costisitoare, cu cat nu au
nici un folos imediat i practic, legiuitorul pare ca a
volt sa reduca la starea de proletariat agricol acea
populatie, pe care de abia glasul säu puternic o trel
zise din neantul moral. Introducand o organizatid
administrativa i judeteand fabricatä in cursul a vreo
cateva luni dupä calupul unor legislatii menite de a
regula viata unor popoare cu mult mai Inaintate
mai cu seamä industriale, el a rfipit poporului nostru
putinf a chiar de a organiza i desvolta pe nouile baze
economice, ce le creease. Stergand rudimentele exis-

www.dacoromanica.ro
138 E. LOVINESCU

tente de organizatie comunalä pentru a le Inlocul ctt

legea actuala, al clrei defect cel mai mic este, ca_
presupune dela Intreaga populatie stiinta de carte pe
care de abia o aveau cei ce facuserä legile, el nu a
fIcut alta cleat a transmuta stapanirea de fapt din
mana proprietgii mari teritoriale, In mana unei noui
clase amfibie de scribi, care sträing cu desávarsire de
interesele administratilor kr, nepäsätoare pentru mi-
ce desvoltare a populatiei, nu vedea In numärul cel
mare al fostilor clacasi decat o materie de impus pen-
tru dad publice si private. Aducand in exercitiul stä-
panirii ei, toga' asprimea, pentru a nu zice cruzimea
omului care singur a suferit panä atunci, Ingamfata
de importanfa pe care si-o vedea castigata In stat,
färä ca pentru cäpätarea acelei importanfe sä fi lucrat
sau muncit ceva, acea clasä de slujbasi publici, re-
zultatä in mare parte din slujbasii privati ai fostelor
clase privilegiate, a fost darul cel mai funest pe care
starea de lucruri sdrobitä a trecutului 1-a putut lása
generatiilor actuale. Impreunand coruptia fostilor stä-
pani cu lipsa de culturä si servilismul fostilor iobagi,
acea c1as6 nu a adus altä dorintä noted, alt mobil de
viatä in societatea romang cleat scepticismul cel mai
perfect si setea pläcerilor materiale. Lipsiti de orIce
traditie istoricg, de orice solidaritate de clasä ba chiar
de familie, acesti noui stäpani ai Romaniei au fost
si sunt purtätorii cei mai cinici ai egoismului indivi-
dual, pentru care isbutirea practicg e totul, ideea si
principiul nimic. Incapablli de a /ntelege in adeváratul
ei sens miscarea, cgreia au datorit inältarea lor re-
pede, ei au Intreprins introducerea nouilor forme de
organizare nu atat Inteun spirit de creatie, cat de

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 139'

distrugere. Nepasatori pentru patimile altora, ei au

gramadit asupra muncitorului, sub pretext de reformc
xi imbanatätiri, sarcini pe care vechile dase privile-
giate ear fi sfiit de a le impune daca nu din umani-
tate i Intelepclune, cel putin dintfun simt intuitiv
de o solidaritate economica. Pretextand desvoltarea
individualitati statului, ei au *tiut a-xi creea in buget
§i in numeroasele functii salariate mii de sinecuri prin
care sa poata duce o viata lesnicioasä, fara vre-o
munca simtitoare. Pe cand insa aceastä noua clasa
sociala se forma §I prospera, adevaratul popor, pen-
tru a carui ridicare toate acele reforme fusesera in-
treprinse, decadea din ce in ce mai mult. Impiedecat
in desvoltarea sa economica prin sarcinile ce nouii
sai stapani Ii impuneau sub mii de forme diverse,
impins prin nouile legi organice ale statului, prin
noua legislatie penalä i civila inteo atmosfera vitala
noua i neinteleasa, vazand cum se darama una dupa
alta toate tradilile, datinile i obicehirile sale, auzind
vorbind in jurul säu o limbä barbara i pentru dansul
neInteleasä, el incepu degraba a simti cä reforma pc
care o salutase un moment cu semne de bucurie, flu
insemna pentru dansul cleat o schimbare de stapani.
Supus acum arbitrarului unui card de tirani mkt,
cuprins in mrejele unei legislatii pe care nu o inte-
lege, unei organizatii publice formaliste i prea com-.
plicate pentru viata sa simpla, el e dat farä nid a
aparare in maia exploatatorului sau. Dela momentul
cand infra' in lume pana la cel mai fericit cand a
paräse*te, cedand sub mii de forme produsul sudoril
sale clasei lacome de paraziti, care se nutre§te pe
corpul social, el pastreaza abia ca rezultat al muncil

www.dacoromanica.ro
.140 E. LOVINESOtT

sale seculare cu ce intampina trebuinfele oek mai

neapärate ale existentei. Desgustat de o muna za-
darnica si färä folos, el a inceput a se osteni de a
ridica pururea din nou piatra de Sisif a institufiilor
creeate pentru fericirea sa. Läsandu-se la nepäsarea si
la fatalismul raselor nefericite, el priveste cu resem-
nare cum trec anii, dela care nu mai sperä nici un
bine, care mai nu-i mai pot aduce nici un räu. Ikea it'd
ark vointä si färä gandire In mana unui adevärat
proletariat, el pand acum a avut cel putin meritul de
a pästra cu tenacitatea traditionalä a pärintilor sal
datinile si obiceiurile strämosesti. Atins deja dar Inca
nu räsbätut din putreziciunea sociall obsteascg, el este
singurul element dela care sá putem spera vre-odatä
in viitor regenerarea simtului national.
Numai fäcand abstraetie de formele goale si fax%
sens ale civilizatiei noastre superficiale, numai intor-
candu-ne la isvorul primitiv si nesecat al vietli popu-
bare, numai studiind datinile si obiceiurile, ca si limba
poporului nostru de jos, clasele culte ale societatii
romane se vor putea infelege pe ele Insile ca un ele-
ment propriu si distins, ca un mgdular neatarnat si
necesar in lantul omenirli. Numai printr'un studiu
constiincios al naturii proprii poporului roman, ele
vor putea ajunge a da o formä nouä si originala
ideilor generale importate.
Pe cat timp ne vom margini a rumega ideile si
cultura altor popoare nu vom fi in stare a produce
nimic original pe tdramul gandirii, nu vom justifica
prin urmare prin nimic pretentia de a forma un grup
distins si autonom in marea familie europeanä. Para
nu vom avea 0 legislatie romang, 0 organizare in

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 141

stat i comuna originala i adaptata trebuintelor noas-

tre, pang cand nu vom avea o Istorie, o limbä, o
stiinfa romana, nu vom fi un popor, ci cel mult o
expresie geografica expusä fluctuatiilor zilnice, ames-
tecului fara sfarsit al vecinilor nostri. Soarta noastra,
viitoare ca grup politic, probabilitatea mai mica sau
mai mare de a ne meatine intacti in lupta pentru
existenta cu alte popoare nu va atarna nici de nu-
marul pustilor Peabody sau cu ac, nici de acela a1,
tuturilor Krupp, ce le vom plati cu sudoarea munci-
torilor nostri. Ori eke instrugnente de acestea vom
avea, ele totusi vor fi neindestulatoare in comparatie
cu numarul de care vor putea dispune alte popoare.
Acea probabilitate va atarna si mai putin Inca de
relafile efemere de urbanitate i bunavointa plato-
nica, ce le intrefinem cu alte popoare. Scaparea noa-
stra In lupta pentru existenfa exterioara va fi numai
in vigoarea samburelui vital al rasei noastre. Asupra
desvoltárii acestei vitalitäfi, asupra cautarii, descope-
ririi i cultivärii a tot ce poate fi original in noi tre-
bue sä ne concentram puterile intelectuale; desvätan-
du-ne de a privi fara ca o tabula rasa deschisa f an-
tezillor noastre creatoare, ienuntand la ingamf area,
care ne-a facut sa credem, cä pentru a fi mari legis-
latori, e destul de a transplanta pe farmul Dunärli
pufinele idei ce le-am cules cu math' osteneala prin
enciclopedii i manuale de bacalaureat, trebue sä ne
dedam a studia mai inainte de toate viata adevaratu-
lui popor. Cercetand apoi toate institufiile pe care
ni le-am dat cu Mata usurinfa, cu o critica aspra,
trebue sä ne silim a turd-tura tot ceeace nu a putut
prinde radacina pe pamantul nostru, a schimba si a

www.dacoromanica.ro
142 E. LOVINESCU

desvolta intr'un sens original si adaptat cu gradul de

culturA actual al poporului, ceeace va fi dovedit cl
are vitalitate; a urmäri si a scoate la lumina mai cu
seaml tot ceeace rezultand din trebuinfele zilnice,
din organizatia naturalA a societAtii noastre, ar avea
mai mult drept la existenta deck niste teorii abstracte
§i rAu intelese. Trebue sä ne patrtmdem inainte de
toate de constiinta cA legile, care le facem, nu le
facem pentru noi, di pentru multime §i. introducAnd
aparenfele unei civilizatii perfecte, nu inselam prin
aceasta pe nimeni, nici asupra culfurii, nici asupra
puterii noastre; trebue intr'un cuvant sl rupem odata"
pentru totdeauna cu minciuna perpetuA, pe care am
introdus-o in toatà viata noastrA. Numai- privind lu-
crurile precum stint, numal cercetand in antecedentele
istorice §i in drumul urmat, cu sarige rece si färä
pasiune cauzele starii actuale, numai inturnAndu-ne
la observarea surei juste proporfii intre feturile urna-
rtte 1 migoacele cle care clispanem, vom infra intr'd
desvoltare normalA §i progresiva. Apropierea ce se
face din ce in ce mai mult intre noi si lurnea civili-
zatA, face cu neputing construirea unei täri efemere
*ii Inseratoare, menitg, ca satele lui Potemkin, de a
induce strainAtatea in eroare. Interesul ce-1 vom
inspira altor popoare, simpatiile reale ce ni le vom
putea castiga, nu vor mai atArna in viitor de ceeace
vom pcirea, ci numai de ceeace vom ft.
Dupti ce am ilustrat mijlocul social, In care s'a
operat reforma cea mai insemnatä, destinatä a ridica
poporul nostru agricol ei felul cum s'a f Acut ca. acea-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 143

sta reforma, falsificata prin mijlocul prin care a tre-

buit sa treaca, deveni in mare parte iluzorie, revenim
spre Indemnarea lectorului la tema formulata In In-
ceputul desvoltarii: Ingrijirea statului pentru popu-
lafia sa.
Recapitulam. Ingrijirea aceasta cuprinde in sine mai
toata acfiunea statului. Orice masura emanata dela
acesta are intr'un mod mai direct sau mai indirect
o influeng oarecare asupra staril populafiei. Dar f a-
candu-se abstracfie dela puncte mai pufin importante,
am putut subevalua acfiunea lui relativa la desvolta-
rea populafiel sub trei puncte de vedere generale:
1) ingsuri relative la sporirea fizica a populafiei; 2)
inasuri relative la desvoltarea lui economica; 3) ma-
suri pentru desvoltarea intelectualä.
De consideram starea lucrurilor dela noi sub intaiul
punct de vedere, suntem inainte de toate lovifi de
un fapt, care de§i nu este Inca bine constatat, totusi
dula pufinele date care pana acum au sträbatut in
publicitate, pare a fi adevarat §i. care este menit a
inspira celor ce se gandesc la viitorul nostru, teme-
rile cele mai grele. Voim a vorbi de stagnarea popu-
lafiei In privinfa desvoltärii sale numerice. De§i un
recensamant al populafiei noastre nu s'a facut dela
59 Incoace, totusi comparafia registrelor starii civile
a aratat prin multe localitafi o preponderanfa a ca-
zurilor de moarte asupra acelor de na§tere. Acest
fapt statistic e cu atat mai Ingrozitor, cu cat se pre-
zinta Inteo fara, unde populafia fiind med. §i condi-
tile primordiale de existenfa destul de lesnicioase,
dupa regula generala ar frebui sa ne a§teptam la un
spor repede §i continuu al numarului locuitorilor.

www.dacoromanica.ro
144 E. LOVINESOU

Ea este pentru cine §tie a infelege sensul datelor

statistice, cea mai tristä ilustratie a sarii noastre,
Acest fapt e, credem, de atribuit pe langa nebigriji-
rea fat de With. In privinfa sanitarä a populafiilor
noastre de jos, pe langa insalubritatea bine cunoscutg
a unui mare numär de judge, In care frigurile domi-
nante in tofi anil decimeazä §i släbesc populafia mai
ales in vfirsta ei frageda, mai cu seamd unui sistem
administrativ, care in anii din urmá a gramadit sar-
cini peste sarcini pe populatia de jos §1 a condamnat
ti.teo fat% atat de manoasä, pe o parte a muncitod-
lor ei la o existentd plina de lipsuri §i de nevoi de
tot soiul.
Greutäfile ce noua noasträ legislatie civild implia
in formalismul ei pentru contractarea cäsätoriilor in-
tre oamenii din popor, greutatea ce rezultä pentru
multi dintre ei in legile noastre militare, trebue §i
ele sä aibä o influenta. neobservan. Inca In destul In
privinfa sporului numeric al populatiei. Cel mai im-
portant obstacol insä este inteo farä agricola ca a
noastdi, greutatea pentru insurgei de a-0 creea o
pozifie satisfäcgtoare. Prin legea rurald s'a marginit
in adevär cAtimea pamântului pus la dispozifia gra-
nilor no§tri. Organizarea noasträ agricold intreaga,
excluzAnd in cele mai multe cazuri putinfa pentru
muncitorul agricol insurat In urma acelei legi, de a
deveni altfel proprietar al unei mid pärticele de pa-
mfint cleat prin impgrfirea farinei pärintegi, §i acea-
sfa. Impärfire fiind marginita prin exiguitatea locuri-
lor pe pg-mânt date primitiv prin legea rurald, nu mai
putin cleat prin modul extensiv al culturii noastre,
e vederat cä in aceastá imprejurare va zace o pie-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 145,

deca din ce in ce mai mare la desvoltarea numerica

a populatiei. Statul, care prin secularizarea mo§illor
manästire§ti a devenit proprietar a poate a patra
parte din intregul teritor al Orli, ar putea printeun
mod mai rational de vanzare al latifundiilor sale, daca
nu Inlatura cu desavAr§ire, dar cel putin scade cu
mult aceastä piedeca. In loc de a desface in bloo
acele latifundii, ar fi, credem mai nimerit daca statul
le-ar parcela. Greutatea mai mare ce ar rezulta pen-
tru ei din aoest mod de desfaoere ar fi mai malt
cleat cornpensata prin pretul mai avantajos care 1-ar
obtine §i mai ales prin induenta salutarä ce ar avea
asupra intregei vieti nafionale, constituirea unui nu-
mar Insemnat de mid proprietari prosperi.
Aceastä influentà a ingsurilor economice ale statu-
lui asupra populatiei devine i mai simtitoare, daca
tintim privirile noastre asupra sistemului de impozite
ce-1 avem. Am zis mai sus ca pentru ca legea rurala
sa poata avea toata influenta binefäcatoare, ce o pu-
tem a.tepta dela ea, ar fi trebuit sa mearga paralel
cu dAnsa o dispovorare economica a claselor de jos,
care sa le permitä consolidarea noun existente ce le-a
fost creeata. In statul nostru regulamentar toate sar-
cinile noastre publice zaceau in principiu numai pe
clasele inferioare ale sodetätii. Populatia intreaga
parea despartitä in doua tabere inegale, din care una
avea numai drepturi, cealaltä numai indatoriri. Daca
cu toga monstruozitatea acestei stari de lucruri, popu-
lafia rurala a putut-o suferi, ba a putut chiar a se
desvolta in aparenta mai bine deck sub regimul li-
bertätilor inaugurate dela 59 incoace, secretul acestei
anomalii aparente ii votn gasi in exiguitatea sarcini-
13

www.dacoromanica.ro
146 E: LOVINESCU

kr publice de sub acel regim. Statul patriarhal §i.

semifeudal al regulamentului, filnd In mare parte cal-
culat numai pentru trebuintele clasei dominante, ex-
cludea a priori din sfera sa cele mai multe teluri
prin urmare §i cele mai grele sarcird ale statului mo-
dern. Traditiile §i moravurile impuneau pe de alta
parte pang la un grad oarecare §i Inteun mod indi-
rect, clasei dominante Indeplinirea unui numar de
servicii, pe care in statul modern le Indeplinesc func-
tionari salariati. Aparatul administrativ modern a tre-
buit prin urmare sä devie neaparat mai oneros decat
cel vechi. Prin intinderea pripitä a acestui aparat s'a
sporit intr'un mod inspaimantator numärul persoane-
lor care, in loc de a-si ca*tiga existenta printr'o mun-
ch' productiva, traesc din salariile ce primesc dela
stat, judge sau comune. Precum i gospodariile noas-
tre private, multimea servitorilor pe care am mo§te-
nit-o prin starea organizatiei patriarhale anterioare, a
devenit u.n soi de plaga, care absoarbe cea mai mare
parte a veniturilor individuale, färä vre-o compen-
satie echivalenta prin serviciile ce le aduc, a§a in
economia generala a poporului, functionarii de tot
soiul au devenit o plaga cu atat mai serioasa, cu cat
din cauza unei pregatiri neindestulätoare pentru func-
file sunt chemati a indeplini, prin schimbarile
perpetue la care sunt supu§i, serviciile kr sunt in
mare parte mai mult -decat problematice.
Disproportia Intre telul urmarit i mijloacele dis-
ponibile e o alta cauzá din care o mare parte din
aceste fungiuni devine inutila. Neputandu-se, din
cauza insuficientei mijloacelor disponibile, sau din
cauza stfirii generale de cultura intelectuala i eco-

www.dacoromanica.ro
 TR ROSETTI 147

nornia obtinea de pe acum un rezultat de o insem-

natate oarecare, lucrul unei niari parti a administratiei
noastre e cu desavar§ire iluzoriu; i claca acest apa-
rat inutil I striacios se mentine cu toata con0iinta
generalä despre netrebnicia lui, nu avem a atribui
aceasta deat dificultatii ce Intampina statul de a
se intoarce inapoi pe o cale, fie ea chiar gre0ta, §i.
interesului ce au clasele dominante a mentine o stare
de lucruri atat de favorabila indolentei kr. Pe and
Insä statul sporea fara nici un soi de chibzuire sarci-
nile publice, el neglija de a le face cel path' tolera-
bile printr'o repartitie mai justä, mai conforma cu
principlile economice. Indus in eroare de o teorie
superficiala, el crezu a este destul de a supune no-
minal pe toti cetätenii sai la acelea0 impozite pentru
a se apropia de telul oriarei legislatii financiare ra-
tionale, adia: de egalitatea impozitelor. El pierdu cu
desavar§ire din vedere imprejurarea cá aceasta ega-
litate consistä In proportionalitatea impozitului cu
venitul liber, adia cu aceea a venitului fiearuia, care
dupa indestularea trebuintelor neaparate traiului sau
§i reproductia capitalului intrebuintat, Ii ramane dis-
ponibil. El pierdu tot gat din vedere tendinta, i posi-
bilitatea pentru clasele economice mai puternice de
a pravali sarcina impozitelor pe clasele inferioare.
Pentru a ne convinge de acest adevar, nu avem de-
cat a considera chipul cum s'a aplicat principiul ega-
litätii impozitelor la noi. Cel dintai pas a fost sup u-
nerea la darea capitatiunii a claselor panä atunci pri-
vilegiate. Acest impozit, care lormeaza i astazi partea
cea mai productiva a bugetului nostru e insa de mult
condamnat de 0iinta economia i intinderea lui asu-

www.dacoromanica.ro
148 E. LOVINESCU

pra intregii populatii nu a putut fi nici o u§urare

pentru clasele de jos asupra carora catimea greutatii
ce le apasa a ramas tot aceea§i. Aceastä catime Inca
s'a sporit intr'un mod insenmat prin noua organi.
zare judeteana 1 comunalä. Acest organism fiind fi-
re§te avizat a se sustine printr'un mod analog cu acela
prin care se sustine statul, au gasit i cle in zecijnile
aditionale asupra impozitelor directe i prin unnare
asupra principalului din aceste impozite, adica asupra
capitatiei, singurul mijloc de a mentine bugetele lor
pururea ameninfate prin gusturile inovatoare a legis-
latorilor no§tri, inteun cchilibru oarecare. De acolo
o sporire de sarcini cu eat mai simtitoare, cu cat o
mare parte din serviciile pentru care se crease, erau
numal niste servicii, pe care inainte le indeplinea
statul, sau a caror utilitate localä este mai mult de-
cat indoelnica. Averea mobiliara, acest factor care
tinde a deveni din ce in ce mai insemnat in desvolta-
rea noastra, e mai scutitä de orice impozit, iar o mare
parte din trebuintele publice precum cheltuiala pen-
tnt cane de comunicatie, pentru o parte din serviciul
militar, pentru paza holdelor, se acopär prin prestatil
in natura, care fiind bazate pe aceeasi repartitie ato-
mistica i neproportionala ca darea capitatiei, pre-
zinta aceleasi neajunsuri ba chiar neajunsuri mai mari
insa, daca tinem seama de u§urinta cu care o parte
din populatie i tocmai cea mai puternica se sus-
trage dela aceste sarcini. Taxele de tot soiul intro-
duse pentru mii de servicii, care inainte nu existau
sau erau gratuite, lovesc deopotrivä intr'un mod mai
apasator tocmai clasele inferioare ale populatiei. In
adevar, nu putem considera fard un sentiment de in-

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 149

grozire coloanele jurnalului nostru oficial, care mai

ales sub forma de däri comunale confine mai pe
toata ziva sporiri de sarcini; i and consideram sco-
purile efemere i luxoase, pentru care se creaza aceste
dari, trebue sä zicem, ea.' la starea actualä, departe de
a fi ajun:s la o egalitate inaintea impozitului, ne de-
partam din ce in ce mai mult de acest postulat al
rafhmii. Pentru a procura micilor populatii din tar-
guri inlesnirile costisitoare ale civilizatlei, pentru a
creea cateva gradini publice, a pava cateva sträzi,
pentru a infiinfa o refea de cal, pe care daca ar fi
gata, nu ant avea ce transporta, pentru a hrani pro-
fesori fära scolari i ofiferi fara soldafi, statul roman
seaca insasi maduva natiunii, irosind in cheltueli de
lux, ceeace deabia ar ajunge pentru acoperirea tre-
buinfelor vitale. Disproporfia ce exista In toate gos-
podariile noastre private in privinfa veniturilor si a
cheltuelilor necesare, neproductive si sterile, o ve-
dem reprodusa in gospodaria publica inteun mod
mai inspaimantator.
Pe langa efectele dezastroase, ce acest sistem le
produce pe täramul curat economic, avem a inregistra
niste efecte morale tot eat de grave. Precum felul
fiecarui membru al claselor desmostenite in regimul
cel vechi era de a obfine o boerie oarecare, pentru
a se scuti prin aceasta de sarcina ce-1 apasa, asa sub
regimul nou tendinfa cultivatorului a devenit de a
face din fiul sau un oaspe la masa cea mare a buge-
tului. Paräsind carierele productive, oricare om care,
cuz ziceau pärinfii nostri, stie doue buche, nu are alta,
tendinfa cleat de a deveni functionar. Asediind de
dimineafa i pana seara usa puternicilor zilei, dela

www.dacoromanica.ro
150 E. LOVINESOU

Ministru §i pana la subprefect, o populatie intreaga

de postulanfi flamânzi pierde In intrigi i stäruinte
un timp i o inteligentà, pe care le-ar putea utiliza
In alte Intreprinderi Inteun mod fructifer pentru eco-
nomia national5.. Satisfactia, ce pentru o mare parte
din ace0i oameni e legata cu ocuparea unei func-
tiuni publice, tinde a deveni o boarä nationalfi, nu mai
putin deck degradarea caracterului individual, ce e
rezultatul firesc al meseriel de postulant. E inteade-
var de temut, ca daca nu se va pune In curând o sta-
via acestel tendinte generale, vom ajunge o avea o
populatie compusä numai de impiegati §i cä vom rea-
liza pe aceastä cale inusitatä aspiratiile de egalizare
ale societätii noastre moderne.
Avem in sfar0t a cerceta, care este progresul rea-
lizat pe tárâmul Invätamfintului. Importanta acestei
pärti a desvoltärii nationale a fost 0 este Viu sim-
titä de top acei ce se ocupä cu afacerile publice O.
de comparam starea actualä cu cea de cum 20 de
ani, trebue sä convenim cä bunele intentii i jertfele
din partea statului §i a particularilor nu au lipsit pen-
tru a ridica nivelul intelectual al natiunii. Trebue sä
convenim c acest nivel e astäzi ceva mai Inalt, c un.
progres oarecare s'a realizat prin urmare in aceastá
privintä.
Un studiu mai adânc totu0 ne va aräta l aici
aceea0 lipsa de claritate asupra telului de urmgrit,
aceea,0 irosire a puterilor vii, pe care le-am IntAm-
pinat pe celelalte tdrfimuri ale victii -publice. Cel
dintfii simptom pe care-I observam 0 care trebue sä
ne pund pe ganduri, este lipsa de once mi§care §tiin-
tifica. Dacä masa celor 0iute a sporit, aceasta avem

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 151

mai putin a o datori unui lucru propriu, unei silinte

originale a intelectului national, deck unei educatii
mai ingrijite. Generatia actuall, fiind pusa mai de
timpuriu i mai des in contact cu civilizatia euro-
peana, nu a putut deck sä primeasca o cathne mai
mare de materie §tiintifica. Aceasta primire Insa, de-
parte de a fi avut asupra desvoltarii intelectului na-
tional o inraurire salutara, a servit putem zice, in
mare parte mai mult a-I opri in desvoltarea sa. In-
lesnind putinta de a inlocui prin fraze gata, prin teo-
reme enciclopedice i superficiale munca propriei
gandiri, ba chiar panä i dorinta de a afla adevarul,
ne-a introdus in societatea. noastra acea superficiali-
tate, acea sufidienta intelectuala, acea betie de cu-
vinte, care e atat de caracteristica pentru starea noa-
stet Aceastä educatie a mai avut rata efect de a des-
parti clasele culte ale societatii din frageda kr co-
pilärie de tulpina vietii nationale, de a transf era toc-
mai partea aceea a populatiei, care prin pozitia §1
antecedentele sale e mai accesibila adevaratei culturi,
intr'un mijloc cu totul strain §i aceasta tocmai inteo
varsta In care multumita impresionabilitätii mai mari
ce poseda, omul aduna acel fond de impresii, care
devine determinant pentru intreaga viatä.
Daca in generatia trecuta desnationalizarea claselor
superioare aparea ca un fenomen social izolat, asis-
tam astazi la spectacolul curios al unul intreg popor,
care nu are nimic mai grabnic de facut, decat de a
condamna, de a renega tot trecutul sau istoric, de a
schimba precum parintii au schimbat §licul i antereul
cu palaria i surtucul, toata legislatia, toate moravu-
rile, toga viata intr'un cuvant, a poporului. Pfitrunsä

www.dacoromanica.ro
152 E. LOVINESCU

de propria sa importanta, aceasta generatie, cu toate

deceptiile pe care ar fi trebuit sa le aibe, nu ,se In-
doe§te de nimic, precum nu respecta nimic. Dupa
ce a daramat credinta pärinteasca, §i aceasta nu din-
tr'un scepticism filozofic sau fiindca un studiu pa-
trunzator al marilor probleme i-a aratat insuficienta
tendintelor teologice pentru a gasi i explica ade-
värul, ci din simpla fanfaronada i pentru a-§i da
sie insu§i o dovada despre adancimea ei intelectualä,
a intreprins cu aceea§1 u§urintä daramarea tuturor
institutiilor sociale §i de stat. Sigura ca a ca§tigat in
cativa ani universitari cheia cu care se desleaga toate
problemele cele mai incurcate ale vietii, ea a aplicat
teoriile abstracte ale culturii sale enciclopedice cu
acel fanatism teribil, care caracterizeaza toate con-
vingerile profunde. Considerand restul populatiei ca
un corp inert, ea nu s'a sfiit de a se sluji de el ca,
de un object de experimentatie sociala §i politica.
Isvoarele dela care i§i culesese patina §tiinta fiind
variate §i diverse, aceasta experimentare nu a avut
nici macar folosul de a fi facutd intr'un sens siste-
matic. Ambitia de autor, cea mai mare §i mai ire-
mediabila din toate, facand pe fiecare din doctorii
no§tri sociali a sustine sus §i tare reteta sa pentru
fericirea poporului roman, am vazut enuntandu-se
langa olalta teoremele cele mai contrazicatoare, care
toate pot fi excelente in principiu, dar au numai mica
gre§eala de a nu se potrivi la starea noastra. Pe cand
unul vedea in deslä§urarea nemarginita a individuali-
tätii singurul panaceu, altul gasea numai In spiritul
de autoritate, salvarea poporului roman. Pe cand unii
ne recomandau cu tot dinadinsul Statele-Unite din

www.dacoromanica.ro
 TII. ROSETTI 153

America drept model de urmat, alfil voiau tot Elsa

de dinadins a ne duce Inapoi la starea primitivi a
strgmosilor nostri de acum optsprezeoe secole. Pe
cand unii ne cantau frantuzeste refrenul de libertate,
egalitate i frgtie, altii ne spuneau nemfeste ca nu-
mai prin solidaritatea umanitarg, poporul roman 10
va castiga rangul intre celelalte popoare civilizate.
Putinii, destul de fericiti pentru a sti ceva engkzeste,
ne aduceau din parlamentul britanic teorli gata, pilde
neindoelnice de urmat. Unlit, multumitg culturii kr
clasice, vorbeau: 0 se agitau deja ca 0 cum ar fi pc
malurile Tibrului dictand urbi et orbi, I nu pe ma-
lurile Istrului, apgrandu-ne abia existenta In contra
ingbusirilor din afarg de tot soiul.
Ce mirare, cg in acest haos de idei i tendinte con-
tradictorii, orice sens pentru adevgratul progres de
realizat pare a fi dispgrut? Pe cand In scolile noastre
de mijloc i superloare, limba nationalä nici nu mai
formeazg obiectul vreunui curs, o academie compusg
din somitgtile literare se sileste printr'un dictionar
al limbii, a consemna pentru generatiile viitoare faptul
straniu dar interesant, ca Romanii pe la sfarsitul seco-
lului al 19-lea nu stiau romaneste. Pe and Intre-
tinem cu. grele sarcini numeroase catedre de litera-
turg, isvorul poeziei nationale care acum 30 de ani In-
cepuse a curge atat de viu, a secat aproape cu de-
sgvarsire. Pe cand avem o scoalg de bele-arte i o
artg patronatg de stat, ale cgrei productli le-am vgzut
la expozitia din Viena (din nenorocire ascunse dupg
clgile de grau) putinele monumente istorice, care au
o Insemngtate esteticg oarecare, cad In ruing. Pe cand
avem catedre de logicg, pang 0 bunul simt, aceastg

www.dacoromanica.ro
154 E. LOVINESOU

calitate traditionala a poporului roman, Incepe parca

a dispare.
Statul, In loc de a combate §1. stavili aceste tendinte
eronate, a fost putem zice instigatorul i aparatorul
lor cel mai puternic. Deschizand prin creearea de
posturi noui, pentru care lipseau Inca oamenii, gloatei
numeroase a semidoctilor, perspectiva unei cariere
lesnicioase; Incurajand printr'un sistem de stipendii
distribuite fara principiu i farä vreo scrutare con-
§tlincioasa a capacitätilor, tendinta instrainärii ju-
nimii noastre; Wind prin maniera sa de a ocupa
posturile, ideea cä un brevet de doctor sau licentiat
dela vreo universitate oarecare este §i un brevet de
capacitate .absolutd, el a contribuit inteun mod pu-
ternic a lati §i a intemeia acea superficialitate gene-
rata', acea suficientä pe care am aratat-o mai sus ca
n4te semne caracteristice ale generatiei noastre. Che-
mand la posturile cele mai Ina lte i mai grele ale sta-
tului tineri abia WO de pe bancile §coalei, el a nutrit
acea uurintä cu care se ataca la 11Qi problemele cele
mai grele. Creand catedre pentru care nu avea pro-
fesori i academii pentru care nu avea invatati, el a
discreditat §tiinta §i a facut ceeace e menit pentru
aflarea absoluta §i neconditionata a adevärului, un
simbol al minciunii. To lerand ca Invätätorii poporu-
lui sä considere postul lor ca un fel de sinecurd care
sä le permitä urmarirea scopurilor lor politice, el a
introdus pana §i in §coli acel spirit de nediscipling,
acele tendinte individualiste care formeazd otrava
viefil noastre publice. Intinzand i pe acest taram ac-
flunea sa peste limita mijloacelor disponibile, uitand
si aid ca peste tot locul, salutarul percept: non.

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 155 .

multa, sed multum", el a creeat un aparat cu totul

bnpropriu la serviciul pentru care e destinat. Pe
cand catedrele universitare nu sunt mult mai mult
decat niae sinecure bine remunerate a acordate unor
oameni, ale caror ocupatii varlaza in politica, si socie-
tate nu le lasä nici timpul necesar pentru o ocupafie
aiintifica, la un numar de licee a gimnazii se prega-
teae dupl o rut:Ina caaigata a fara vre-un interes
mai adanc pentru aiintele Invatate o generatie care
dupa un bacalaureat trecut cu mai multà ori mai
puling uvrinta, e menitä a umple cancelariile publice
sau ca stipendiai al statului cafenelele a locurile de
petrecere din centrele cele marl din strainatate. Lip-
siti de orice control, pierduti in noianul desfatärilor
ware, aceai juni, dupa ce au risipit cea mai mare
parte a capitalului sanatafli a delicatetii lor morale,
se silesc catre finitul anilor reglementari a caaiga
un grad academic oarecare a prin el pita lui
Vodai" traditionalà; iar cei mai Intelepti imbrätisand
cariera libera de avocat, gasesc un mijloc mai lucrativ
si mai fecund de a trai din fondul comun de mizerie
socialä.
Cat pentru lucrul real a tehnic, Intrucat nu .ne
putem trece cu totul de el, avem In prisosul a ade-
seori in lepädarea claselor culte din strainatate, un
täram de recrutare cu atat mai comod cu cat dinteun
spirit de liberalitate stramo*esc, Romanul nu a dis-
putat a invidiat deaf concetätenilor sai remunera-
title splendide.

www.dacoromanica.ro
156 B. LOYINESOU

DacA, pArAsind täramul ilustrafiilor de detaliu, cAu,

lam sA rezumam oarecum Intr'un tablou general sta-
rea actualA a societAfii noastre, fafA cu ideea progre-
sului, suntem pAtrunsi de dureroasa observafie, cl
In cea mai mare parte poporul roman s'a hrAnit Ora
Jacwn si se hrAneste Inca cu iluzii. Luand mai In
toate, forma goala pentru fond, el si-a construit sie
Insusi o casA splendidA In aparenfA, dar fondatA pe
misip; el a flout ca acei copii care smulgand flori
variate 0 frumoase si punandu-le fArl rAdAcinA In-
tr'un strat de nisip, gandesc cl au plantat o grading
trainia. Reforma InceputA nu de mult de o generatie
care in mare parte trAeste Inca, apare deja ca efe-
merA. Frazele mari, dogmele politice si sociale, in-
vocate cu atat entuziasm dupA ce au dovedit nepu-
tinfa lor, zac disprefulte. In locul aspirafiilor exaltate,
In locul unui simf de sine Insusi prea mare, se 1A-
feste din ce in ce mai mult o lipsA de inimosie, lin
scepticism si un indiferentism obstesc si mai funest
Inca. Departandu-se cu desgust dela jucArica refor-
melor improvizate, individul isi concentreaza din ce
In ce mai mult acliunea asupra castigului material,
WA nici un scrupul asupra isvorului acestui castig.
FArA grije pentru generafiile viitoare, precum fled
respect pentru ode treoute, Romanul de azi nu se
vede in egoismul sAu decat pe sine insusi, pasiunile
.0 aspiraffile sale copilAresti mid. Ideea de aline-
gafie, de sacrificiu au lipsit pare cu totul nu numai
.din viafa noastrA publicA, dar 0 din cea privatl. Di-

www.dacoromanica.ro
 'TH. RC/shill 1sr

solutia constanta i progresiva a familia e rezultatul

acestei disparitii a spiritului de abnegare.
De voim a ne da seama de cauza acestui rau, vom
trebui a ne intoarce Inapoi ia starea de lucruri anted-
oarä dela noi si a cAuta oarecum sensul marei miscari,
ai card martori am fost In anii din urma. Societatea
romAna regulamentara si mai mult Inca cea anterioarA
regulamentului, era o societate bazata esentialmente pe
divergenta de clase, de proprietate teritorialä. Acest
aparat patriarhal i simplu putuse Indestula trebuin-
tele poporului, pe cat timp acesta nu era pus In con-
tact cu forme de organizare mai inalte i pe cat
timp necesitatea apararil farinei strarnosesti dAdea
acestei organizari un sens politic mai ?mit. In timpu-
rile vechi, In adevar, ca si in Intreaga societate a
veacului de mijloc, privilegiile claselor superioare erau
compensate si cumpAnite prin serviciile personale ce
membrii lor aduceau comunitatii, fie ca ostasi, fie
ca judecAtori. Din momentul insa and, prin defa-
voarea imprejurarilor exterioare, clasa privilegiata In-
ceta de a fi o clasa militara, privilegiile de care ea se
bucura incepura de a lipsi de o justa compensatie.
Statul filnd inainte de toate bazat pe abnegatia vo-
luntara sau silitä a fiecarui individ In favoarea perso--
nalitätii de un ordin mai Malt pe care-I reprezinta, ele-
mentul esential in el este datoria, iar drepturile unor
clase sau unor indivizi nu sunt deck consecinta da-
torillor ce le sunt impuse. Din momentul dar din
care, printeo schimbare de fapt a Imprejurarilor,
acest echilibru c perturbat i ramAn drepturi care nu
mai sunt bazate pe nici o Indatorire, ordinea politica
e supusa, fie unei perturbAri violente, fie unei Imbol-

www.dacoromanica.ro
158 E. LOVINESCII

naviri progresande. Aceasta boala, care caracterizeaza

toata epoca de tranzitie Intre statul feudal al veacului
'de mijloc *i statul modern a fost mentinuta la noi
mai mult deck oriunde din cauza unor /mprejurari
istorice. Drepturile publice fiind concentrate In mâna
madularelor until mic numar de fainilii, acesta se 'de-
prinsese din ce In ce mai mult a considera statul ca
lucrul lor. Despartind din ce In ce mai mult intere-
sele kr de acelea ale masei.poporului, ele nu vedeau
In acesta deat o materie de exploatat in sensul unor
interese cti totul private. Precum administratia pu-
blica nu te deosebea mult de aceea a marilor mo§ii,
asemenea justitia exista in realitate numai pentru
membrii acelel clase privilegiate. E destul ca sa des-
chidem vechea noastra legislatie penala, ba cMar §i.
cea civilä, pentru a gasi in monstruoasele diferente
ce ea facea Intre evghem4ti §i pro§ti, dovada cea mai
palpabila a acestui adevar; O. de ne vom reaminti
practica administrativa §i. judeteana de toate zilele,
vom vedea el interpretarea zilnica a acelor legi §i
arbitrarul guvernamental al clasei dominante exage-
rau Inca tendinta dispozitiilor legale.
In o ap stare de lucrurl simtul de solidaritate co-
muna a trebuit sa dispara cu totul; individul inca-
pabil de a gasi in stat o garantie care sa-i asigure o
existenta demnä de o flinta umana, s'a deprins din
ce In ce a nu-1 vedea §i a nu-1 aprecia &cat ea pe
un mecanism de exploatare a omului prin om. Ori-
care se ridica asupra nivelului comun nu gasea altä
scapare prin sine decal, sau de a intra ca tin membru
activ In numarul clasei dominante §i exploatante, sau
cel putin de a se pune sub puternica protectie a

www.dacoromanica.ro
 TR ROSETT1 159

unui membru al acestei clase. Aceasta nefiind posibil

deck prin relatiuni de subordonare personalA, s'a in-
trodus In intreaga populafie acea tendinta la servi-
lism, acea lipsä absolutA de opinii proprii, de convin-
geri bine stabilite atat de caracteristicA pentru epoca
trecutä. Ideea dreptului ca i aceea a demnitatii In-
tunecându-se din ce in ce mai mult in constiinfa ob-
steascA, buna plAcere i capriCiul individual al sta.-
pAnilor zilei si al slugilor lor a devenit cu incetul
singura regula de purtare in afacerile publice, ba
chiar i in acelea private. Generafiile crescute in
aceastä scoalA de arbitrar i servilism a castigat cre-
dinfa naivg, cl masa poporului nu existA deck pen-
tru ei i cA este predestinatA dela Dumnezeu a le
servi numai de bail pentru propria lor existent:a.
Poporul intreg a pierdut constiinfa despre necesita-
tea datoriei, s'a deprins a aspira numai la drepturi
fl scutiri, pe care le urmarea pe calea exceptiei par-
ticulare acolo unde nu se puteau obtine pe calea legis-
latiei. Hatkul personal, aceastá board mai rea deck
coruptia cumplita ce cuprinsese toatA viafa publicA,
deveni din ce in ce mai mult normA generalk dupä
care se conduceau afacerile publice.
Pe cand insä statul deperea din ce in ce sub acest
regirn, clasa dominantä insäsi era supusä unei des-
compuneri progresive i nerezistibile. Pierzând orice
intelegere a afacerilor, dedAndu-se din ce in ce mai
mult unei viefi otioase i fax% de un continut moral
sau intelectual mai 'kali, Vasa' sä alunece pe nesimtite
puterea efectivä In mainile acelor Majordomi (ca sä
nu zicem vAtafi) care pe langa cunostinfa practick
ce le dAdea conducerea efectivA a afacerilor publice,

www.dacoromanica.ro
160 E. LOVINESOU

adaoga avantajul economic de a fi o clasa noua *i.

crescanda, pusä fafa in Nä cu una bätrana §i dege-
neranda. Economia unora contrasta tot atat de pu-
ternic cu prodigalitatea altora, ca §i. munca cu inacti-
vitatea kr. Cu malt pink' a nu se indeplini reformele
sociale §i politice moderne, dominafia §i puterea efec-
Ova In stat trecuse daca. nu In aparenfa, 'clar in rea-
litate In mainile acestei clase intermediare de major--
domi. Origina acestei noui clase tranzitorii nu a putut
ramfine fled influenfá asupra ideilor, asupra principii-
kr ei vitale. Emanciparea ei nefiind rezultatul unei
lupte deschise, nici a unel opozifii de principii In.
contra stfirii sociale anterioare, ci al unei insinuari in-
cete §i individuale, ea nu avea sensul unei reforme a
principiilor de guvernare, ci mai mult sensul unei lär-
girl a privilegiilor trecutului sub o altä forma. Scoala
la care aceasta generafie fusese crescutä, Invaland-o
interesul §i arbitrarul individual, ca singura regula de
purtare, nimic mai firesc decat cä ea a transferat in.
noua ordine de lucruri maximele de purtare, apli-
earn carora datorise ridicarea ei sub regimul trecut.
In maxima: la institufiuni noui, oameni noui", in rea-
Matz numai oamenii erau noui; cat pentru institufii
ek afectau numai o forma noua pe cand sensul adevarat
ramasese tot acela. De aid se explica contrazicerea
aparenta Intre principiile emise §i acfiunile cu care
acele principii se pun In aplicare, de aid minciuna
perpetud In care viafa noastra publica pare cuprinsä.
ca inteo.mreaja. Noulle forme sociale §i. politice ne-
fiind decal un pretext, necorespunzand unui confinut
real, sunt negrijite §i disprefuite de tofi. Progresul,

www.dacoromanica.ro
 TH. ROSETTI 161

a cgrui expresie ele au pretenfia de a fi, nu existä

nicaleri, sau existä cel putin numai In märturisirea
indirectä despre inanitatea vietii reale actuale, care
pentru a se produce a trebuit s'a recurga la masca
unei perfectiuni pe care e departe de a o fi ajuns. In
aceasta contrazicere Intre esenca: §i. forma in aceastä
de§ertgclune a vietii consistá adeväratul §i marele pe-
ricol al acestei situatii.
Veniti in anii din urmä intr'un contact mai imediat
cu civilizatia apuseang, tinzând prin puterea lucruri-
lor a deveni un membru activ in marea familie Eu-
ropeanä, Românii au Incetat de a fi poporul intere-
sant dar necunoscut, care era in trecut. Având pre-
tentia de a ocupa locul lor in lupta popoarelor, ei
vor fi datori a da probele de vitalitate, färä de care
nici o fiinfd nu se poate sustine in aceastá luptä cum-
plitä pentru existentä. Istoria ca §i natura nu suferä
nici un vacuum §i oricine pretinde a ocupa un loc
oarecare in aceastä lurhe, trebue sä fie pururea pre-
gatit de a §i-1 susfine prin punerea In joc a intregei
sale existerrte. In conflictul de interese ce agita lu-
mea, numai acela se poate mentine care prin valoarea
sa intrinsecä raspunde unei trebuinfe oarecare a ome-
nirli. Precum natura in procesul ei de selectie inlä-
tura §i confundä in neantul tuitArii formele hibride §i
tranzitorii, astfel §i istoria Inläturd popoarele care
nu au §tiut aii mentine intact samburele vital care
constituie originalitatea lor.
Acest pericol de cucerire pe taramul luptelor des-
chise de absorbtie, pe tärthnul luptel nu mai putin
crancene al intereselor economice, ajunge a fi ame-
nintätor, de cfite ori contactul Intre douä popoare de-
11

www.dacoromanica.ro
162 E. LOVINESCII

vine nemijlocit, de cAte ori cercurile lor de actiune,

de interese se incruci§eazd. Pu§i pe marginea a doled
culturi obosite, in mijlocul unei amestecaturi de nea-
muri at'at de felurite, la gurile raului celui mai In-
semnat al Europei, Românii nu au datorit Ong astdzi
pästrarea existentei kr decfit rivalitätii vecinilor pu-
ternici pe care i-au avut.
Prin decdderea acelui din vecini, care dui:a ce fu-
sese atAtea veacuri du*manui cel mai neimpäcat, a
ajuns a fi scutul lor cel mai puternic, Românii vor fi
siliti a sta pe propriile kr picioare. Neavând nimic a
a§tepta dela simpatia, pentru a nu zice dela mila altor
neamuri, ei mai curând sau mai arziu vor fi chemati
a sustine acea luptä pro aris et focis", care amenintä
pururea existenta popoarelor celor mai mid ca §i a
celor mai mad.
A se pregati pentru acea luptd, a-0 concentra in
vederea ei toate puterile, este adevärata kr chemare.
Hind putin numero§i §i. pu0 In multe alte privinte In
conditii de luptä defavorabile, ei au mai malt cleat ori-
cine nevoe de a spori puterile kr prin cultura .inte-
lectualä, rnijloacele kr printr'o inteleapta economic.
In aceste doug cuvinte se va incheia pentru ei oricle
progres adevärat.

www.dacoromanica.ro
A. D. XENOPOL

www.dacoromanica.ro
 Studit asupra stirli noastre actuale
Seria de Studii asupra starii noastre actuale" a lisi A. D.
Xenopol a apdrut in Convorbiri literare, pe and autorul se afla
la studii la Berlin, trezind vii discutii in sdnul Jummii, qi coror
ecou tl gilsim in corespondenta Xenopol-Negruzzi din acea epocii,
apiirutd de curdnd in Studii 9i. Documente literare ale D-lui I. E.
Toroutiu1): Articolul tent despre starea actuald a fdrii noastre",
fi scria I. Negruzzi la 28 Decembrie-9 lanuarie 1869 3) a ridicat
o adevdratii furtuncl in Junimea. A fest combdtut ea cea mai mare
violentd. Tu 11 Imparti oarecum in trei piirti. 1) Demonstrezi ana-
logia intre redeqteptarea noastril prin contactul cu civilizatia occi-
dentului prin desznormOntarea antichitiitii. 2) Defavoarea pozifiei
noastre in comparatie at pozifia Europei occidentale. 3) Indicafii
de modal cum trebue indreptat rat.
Partea a doua a fost admisii ca faster, a treia a fost comb&
tutil intrucdtva, cea dintdi a fost declaratd faith si anti-istoricd.
S'a sustinut urmatoarele: asa numita Renastere a Europei este un
cuaint istoriceste gresit: n'a fost nici o Renastere el o perpetuii
continuitee de desvdluire.
Studiul antichiteitii a urinal in Europa neintrerupt. Reluarea stu-
diului antichitiitii cu mai mare energie, n'a feicut nict un serviciu
Europei ci i-a filcut un rda. Ciici de unde se desvelia civilizatia
in mod liber, ea fi-a pus o barierd prin imitafia anticd. De a-
ceia, cilia creme Europa nu fi-dit prea bdtut capul de antichitate,
a proplisit mai grabnic si mai temeinic deceit in urmii. In slat,
prin ideia egalitiitii, abolirea sclaviei, recunoasterea individua-

1) C. L. IV, (1870) p. 1; 121; (1871), p. 111; 233, 285, 316.

2) L E. Toroupu, St. si Doc. lit. III, P. 394.

www.dacoromanica.ro
166 E. LOVINESCII

litzifii, In fafd cu statul, in arte, prin intrecerea antichitfifii cu

lucrdrile sale neatarnate: (stilul gotic in arhitecturd, pictura Uzi-
Band, drama lui Shakespeare, muzica, afarii de pictura care. a
dispdrut). In f Uinta, nu mai rdmdne indoiald. Din contra Wadi&
antichitdfii a tmpiedecat liberal sbor, scoltind numai imitatorz,
mai rdi se Infe lege decdt vechii produciitori. In arhitectura (St.
Pietro de la Roma; in poezie: Corneille, Racine; In sculpturd nu
mai rdmdne indoiald). Nici studiul antichitdfii n'a fiicut wean
bine ca studiu, ca ocupafie intelectzzald, ciki acei ce ne-au dat
tonal In toate, nici nu au cunoscut antichitatea: ziditorul cate-
dralei din Strassbourg, Shakespeare, pictorii italieni, etc., etc.
Toatii expunerea piirfii intdia a articolului tiiu ar fi in fafii
cu gtiirila de astilzi ein itherstandener Standtpunkt" §i tu te-ai
afla Inca in lase din cauza celor mai de pe firma' scrieri literare,
critici, mai cu seamii engleze.
Carp, Pogor chiar qi Burghelea te-au combdtut. Cu toate ace-
stea pe propria mea riispundere, articolul va apiirea In Convorbiri.
lfi dau numai consilizzl sd cugefi bine n viitor la orke scriere
criticif vei trimete, cdci ai in Junimea judecdtori cu multe cuno-
qtinfi 0 ou multd subtilitate. Este drept cif pozifiunea ta ca
absent era dezavantagioasd, neputand riispunde la argumentele
celor ce te atacau, decilt prin mine qi Ganea, care amandoi nu
suntem oameni critici".
Uluit de a afla ,cd punctul lui de vedere era depa4it", A. D.
Xenopol se rdcori rdspunzdndu-i la 19 lanuarie 1870 lui Jacob
Negruzzi intre allele:
In toate cele ce-mi spui, an lucru a facia sd se nascd f i in
mine o furtund, anume imputarea cd opinia mea despre raportul
lumii antice az cea modernd ar fi ein dberstandener Standpunkt".
AF urea sd qtiu de unde a luat-o Junimea aceastaca ceva atdt
de sigur, cd nici ar mai rdmdne Indoiald. Infeleg sd se discute
asupra unei opinii, sd se expunii temeiurile pro §i contra, dar
sd se hotdrascd lucruri ala cu un ton dogmatic, mi-e cam ,grezz'
a pricepe.
Vorba asta ein fiberstandener Standpunkt" a devenit un abuz
ce se face in contra adevdrubli, mai pe fie ce moment. Originea
ei este In tendinfa dupd originalitate, In Intrebdrile Viinfif ice".
Urmeazd lungi desvoltdri asupra originalitdfii care are o im-

www.dacoromanica.ro
 A. D. ITENOPOL 167

portantd in sfera frumosului nu fi a adeviirului. Ideia, continua

el, cd civilizatia modernii e datoritd in parte celei antice, nu
este de loc ein aberstandener Standpunkt", este credinta marei
majoritati a invala(ilor, prin armare opinia publicit a hunii stiin-
lifice, singura garanfie de adevar pentru intrebarile, care Inca
mind acuma sunt sprifinite de autoritate. Urmeazd altd lungd de-
inonstratie a impulsului, pe care l'a cdpdtat spiritul european prin
reinvierea antichitdtii in toate domeniile spirituale.
Continuarea seriei de articole a lui A. D. Xenopol este pri-
mita la Junimea in aceias atmosferd de discutiuni, dupd cum re-
iese dinteo scrisoare a lui Negruzzi din 18/$0 Aprilie 1870:
Am primit scrisoarea ta, impreuna cu articolul trimis. El este
bine scris. Junimea a contestat oare care teorii puse de tine Ina-
into. Ca orice idee noud apare Int& exageratd qi trebue sa apard
astfel pentru a fi folositoare. Unii au mers pand a zice ca ai
creat o Mork ad-hoc pentru cele ce erau sa armeze. Altii ca
dai lui Petru Major o insemnatate ftiintificd ce nu are, de vreme
ce tot ce s'a facet serios in literature noastra (Alecsandri, etc.)
a lost departe de a impartasi parerile lui Maiorescu2). Adevarul
este ca tu vezi de departe lucrurile cam altfel deck cunt ount
si multe nimicuri iti par importante, vazute prin ochiana
care de aproape apare cu totul altmintrele, cdci ochiana mareste.
...Ori cum articolul Mu respira seriozitate si se publicd inteun
singur numdr, dupa cum doresti si cat mai curand".
Din relatarea acestor discutii in Areal Junimei cu privire la
articolele lui A. D. Xenopol, scoatem concluzia cd, in realitate,
tandrul student dela Berlin nu era cu destivarsire in tonne Ju-
nimii. El nu profesa o critica .integrald a tot ce se face la noi
ca ceilalti Junimisti (de ex. articolul reprodus al lui Th. Rosetti),
ci lama o distinctie bare principii si aplicarea lor; principiile
constitutiei, de pilda, rod al unei evolutii seculane a gpirifulut
omenesc sant bune, numai aplicarea lor e defectuoasa. Cine
deci, scrie el in al treilea articol, invinuind Constitu(ia tarii de
relele ce ne bantue, intelege prin ele principiile generale dd oak--
muire, pe care le-am enumarat mai sus, acela se elle' in o mare

1) I. E. Toroutiu, op. cit. IV, p. 407.

2) Textul nu e clar.

www.dacoromanica.ro
168 E. LOVINESCU

tnye lare. Cine insd tnfelege sub acel caudnt ayezdmintele speciale,
care =I'd ad* realizeze la not aoeste principii, aoela a nimerit
unde sM cauza ralui et, deci, care este calea ce trebue apucatd
spre lndreptarea lui". Nu ne sfiim sci afirmdm cd fetal acesta
de a vedea e mai tndreptdfit cleat cel al junimismului ortodox,
care p/eca dela refuzul categoric al tuturor ideilar striline. Se
Infelege dela sine ostilitatea junimiftilor fafd de aceste infiltrafii
Peste vase ani, In C. L. XI (1877), P. 7, 4, 102, 107, A. D,
Xenopol ;i-a continuat seria articolelor sale, dar noi nu o mai
reproducem.
Cu foals prolixitatea lor, studiile mi A. D. Xenopol din acea-
std epocii qi anume:
1. Culture nationalli in C. L. II (1868), p. 159, 181, 194, 210,
231, 247, 261, 280.
2. Istoriile civilizatiunii, studiu istorie, In C. L. III, (1869)
p. 105, 121, 145, 164, 203, 217, 235, 251, 281, 293, 309.
3. Studii asupra stãrii noastre actuale, in C. L., IV, (1870), p. 1,
121; V (1871), p. 117, 233, 285, 316; Xl (1877), p. 7; 41, 102, 107.
ar trebui adunate tnir'un volum, prezentdnd importanfd pentru
istoria culturii noastre.

www.dacoromanica.ro
 I. 9
Dacd antichitatea ar fi ajuns in tim-
purge madame intreagd i neatinsd,
profitul ce s'ar fi tras din cornorde
ei ar fi fast mai mic.

Acest aforism cuprinde in sine un adevär, a parui

desvoltare, ne va lumina asupra unui mare neajuns a
starii noastre de astazi, fata cu civilizafia Europei.
Ca punct de purcedere a celor ce avem de spus, sta-
bilim analogia urmatoare, care de sigur nu va fi con-
testata de nimeni: Civilizatia Europei moderne e da-
torita in mare parte atingerii spiritului barbar cu ci-
vilizafia antica; renasterea vietii noastre, atingerii spi-
ritului nostru cu civiuizafia apusana.
Nava lirea barbarilor combinata cu decaderea mo-
rala i intelectuala a lumii antice rupse firul progre-
sului omenesc. Producerile marete ale spiritului antic
arta §i §tiinta ding, dreptul i organizarea statului
roman erau tot atat de putin Intelese de barbarii
nävälitori cat §i de Romanii §i Grecii degenerati. Spi-
ritul Europei reIncepu o desvoltare oarecum din ca-
pat i in parte independenta de Inraurirea antichitatii,
de§i aceasta ii incunjura Inca din toate partile, i
1) Corm lit. IV, 1 Martie 1870, p. 1.

www.dacoromanica.ro
170 E. LOVINESCU

merse astfel inainte pana ce ajunse in stare de a

putea lega iar firul desvoltárii de civilizafia antlea.
Aceasta se Intampla la rena§terea §tiinfelor §i arte-
lor In secolele XV §i XVI, de and incepe civilizatia
Europei moderne, pe cand lunga perioada cunoscuta
sub numele de Evul Mediu este numai desvoltarea,
pregatitoare a spiritului european pentru a fi In stare
sa continue progresul antic.
Daca privim la istoria noastra, vedem ed ne infali-
§eaza acele4i faze, de§i in perioade diferite. Pana
catre inceputul secolului de fag, Romanii au fost in
epoca Evului-Mediu a istoriei kr. Caracterele acestei
perioade le regasim in istoria noastra, ori unde ne
vom intoarce, atat in bine cat *i in eau; din contra, in
zadar vom cauta semnele distinctive ale civilizafiei
moderne la noi, pang la Inceputul secolului acestuia.
Virtutea neinfricoptä, luptele politice §i religioase, o
tesatura nesfar§ita de ambitiuni, inaltdri §i caderi, inr
tr'un cuvant, o mi§care mai mult fizica, exterioara,
decat o mi§care a ideilor caracterizeaza Evul-Mediu
atat al Europei cat §i pe al nostru, cu deosebire, ca
pe and in Europa religia joaca adesea rolul de ca-
petenie, la noi a fost totdeauna politica, raporturile
de putere §i de dominare, centrul In jurul caruia se
invartia istoria noastra in timpurile mai ferice lup-
tele pentru neatarnare; in cele de durere, pierzatoarele
lupte de intriga §i de partida. In acest timp inde-
hmgat care se sfar§i mult mai tarziu la noi decat in
apusal Europei, avuram deci momente insemnate de
viatä, a caror inraurire in bine §i in rau sta Inca pu-
ternica inaintea noastra; avuram razboinici §i politici
insemnati in sf era kr, avuram *i timpuri de schin-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 171

giuire precum le-a avut §i Europa aceasta prin

dominarea papala §i urmärile ci, noi prin acea a
Fanariotilor.
Dar atfita numai am avut i nimic mai mult; cad
dacä cautam caracterele distinctive ale timpurilor mo-
derne §fiintele, artele, industria, comertul, rafina-
rea moravurilor, släbirea credintelor religioase, In-
tr'un cuvfint dui:a mi§carea interioarä toate aceste
nu le intalnim la noi Intr'un mod care sä alba o In-
fluenfi puternia §1 definitivä asupra vietii noastre,
inainte de Inceputul secolului acestuia. Stim prea bine
ca am avut Inca in secolul al XVI-lea o universitate
la Cotnar §i c1 §coala lui Vasile Lupu dateazg de pe
la 1640; dar cine va pretinde cä aceste institute au
avut o mare Inrâurire asupra desvoltärii noastre, de
vreme ce unul dispare färä urme, celalt rena§te abia
in timpurile noastre dupg o lunga amortire? Pand In
secolul nostru, in zadar cautam o literaturä de o
intindere §i o valoare deosebitä; I cu toate cä ne
rgmase ici §i colea ate o cronicI de o nespusä va-
loare istoricä, sau chiar chte un monument literar, nu
putem deloc pretinde ca." asemenea scrieri ar avea un
alt caracter decAt memoriile istorice ale Evului Mediu
german, francez sau englez, sau cä ar fi de o valoare
superloarà literaturii aceluia§ timp a acestor popoare.
Literatura cea mai Insemnatä a Românilor Ong pe
la Inceputul secolului nostru, este literatura populara,
de a cäreia avutie abia am inceput a ne face o idee,
de and s'a pus & se culege §i a se scdpa astfel de
peire, aceastà floare care se vesteje§te la suflarea ci-
vilizatiei. Dar literatura popularl c tocmai caracte-
ristica Evului-Mediu §i pieirea ei semnul timpurilor

www.dacoromanica.ro
172 E. LOVINESCIT

moderne. Desvoltarea teatrului *i a poeziei dramatice

e de sigur unul din cele mai Insemnate caractere ale
acestor timpuri. Oarectun semnul momentului In care
spiritul modern infra In popor. Teatrul se fundeaza
In Franfa cam pc la 1550, In Anglia pufin mai nainte;
In Germania teatrul devine un Institut de Insemnätate
abla pe la 1620 prin a§a. numifii comedianfi engleji".
La noi Insä, Infiinfarea chiar a teatrului cade In se-
caul de faca. Literatura In sensul propriu al cuvantu-
lui nu are la noi o vechime mai mare decal o jumär
tate de secol i e Inca departe de a cuprinde In sine
toate formele sub care fantezia obi§nue§te a se ma-
nifesta. Cat despre arte, §tiinfe, cornett Industrie, ele
abia cä Incep a lua un avant pe ici pe colo. Intr'un
cuvant, pentru orice om care vede lucrurile a§a cum.
sunt, care cautä sa' Infeleaga unde se aflä, ce e de
facut i ce e cu putinf 5 de fácut, §1. care nu-§i irunc5,
singur un väl peste ochi care sà-1 orbeasca asupra
starli noastre §i sä-1 facä sa creadä cà avem toate,
ca In toate suntem cei dintai §i cl nu ne mai rämane
decat a ne mandri de cele ce am produs, pentru
orice om cu minte, zic, pärerea ca i istoria noastri
pana pe la Inceputul secolului acestuia a fost in
perioada Evului-Mediu, i cá abia de atunci a intrat
in perioada modernä va fi un adevär nerästurnat.
Tot atat de vederat e acuma c precum avantul Eu-
ropei moderne e datorit mai cu seamä atingerii spi-
ritului säu cu comorile antIchitäfii, aa i avantul 12.o-
manilor e datorit atingerii spiritului lor cu civilizafia
apuseang. Dovezi pentru aceasta credem cä nu va
cere nimeni, §I de aceia nu voim a le mai In§ira.
Deci Evul-Mediu al Europei se sfar§e§te cgtre se-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL

colul al XV-lea, cand Europa venind in atingere cu

spiritul antic, leaga iarl§i firul desvoltärii pe progresul
lumii vechl.
Evul-Mediu al Romfinilor cad pentru ei Inca nu
ne e dat a numi o tara se sffir§e§te pe la Inceputul
secolului al XIX-lea cand spiritul lor vine in atin-
gere cii civilizatia apuseanä.
Panä aid analogia; de acum incepe deosebirea §i
din ea vom vedea unde stä neajunsul pozitiei noastre,
fata cu civilizatia Europei, In asemänare cu pozitia in
care se afla Europa fata cu civilizatia anticl.
Popoarele Europei venirä In atingere cu producerile
unei civilizatii disparute; noi stain in fata unei civili-
zatii existente, vie In cbrpul ei dinaintea noasträ. De
aici rezultä toatä deosebirea stärilor respective ale noa-
stre §i ale Europei fatä cu isvoarele de unde fiecare a
supt avfintul spre progres, deosebire in cloud priviri
in nefolosul nostru, §i din care una este tema ce voim
a trata noi acuma.
Partea cea mai insemnatà a spiritului antic nu 'fa
aceea ce rämase in memoria popoarelor, pentruca,
dui:id cum am spus-o, lumea de pe timpul nàvälirii
nu era in stare sä Inteleaga §i. sa patrunda produce-
rile mgrete ale spiritului antic. Aceste produceri, in
fafa amestecului de neamuri ce iei din nävälirea
barbarilor, erau asemenea unei arti marl, frumoase,
puse tnaintea unui copil care nu cunoa§te Inca chela
cetirii. Precum In amintirea lui se pastreazd numai
forma exterioarg, coloarea §i. poate Infloririle lea--
turil, tar nici de loc comorile de infelepciune §1. de
frumusefe adevärata" ce stau ascunse sub literele tipa-
rite in ea astfel §i in memoria lumii de atunci ra-

www.dacoromanica.ro
174 E. LOVINESCIT

mase desigur cate una i alta din cele ce compuneau

viafa antichitatii, dar principalul fu neinteles. Ca prin-
tr'un instinct despre mgrirea lurnei ce dispgrea, se
continua Invätatura limbilor latine i cline, care Insg
se desfaceau din ce in ce de pe bazele existentei lor,
de popoarele ce le vorbise, i treceau in starea de
limbi moarte. Textele opurilor nemuritoare furg intre-
buintare ca modele de prescris pentru pedeapsa cglu-
ggrilor cari greeau intru ceva. Resturi din formele
administratiei romane, unele din principiile de drept
zele mai insemnate se pgstreazA i influenteazg asu-
pra constituirii nouilor state barbare... Dar toate a-
ceste amintiri erau numai coaja, nu miezul obiectelor
dela care purcesese. Pentru ca spiritul civilizatiei
antice insu§i sg reinvie, trebuia sa se produca un
spirit care sd-i dea viata. In cartile mucezite prin be-
ciurile manästirilor, In statuile Ingropate, In templele
0. amfiteatrele ruinate de timpuri §i de oameni, zgcea
o lume intinsg, productul i imaginea unei vieti bo-
gate, unei mi§cari puternice a sufletului omenesc. A-
ceastä lume de urme trebuia reinviatg, precum_ reinvie
spiritul geologului lumile antedeluviene din urmele
plantelor i a scoicelor in tgramurile sgdite peste ele.
Din fiecare carte pornea Cate o razg de adevär, din
fiecare statug, templu sau poezie ate o icoang a fru-
mosului; dar ele se pierdusera pang atuncea In in-
finit, nefiind o oglindg care sg le resfrangg, un mediu
care sä le opreasca i sg le conoentreze. Oglinda pen-
tru producerile suf1ete0i e insg numai sufletul, §i.
pang' nu se §terse ceata care Impiedicase pang atuncea

www.dacoromanica.ro
 A. D. :g.ENOPOL 175

resfrfingerea lor in sufletul omenirei europene, lumea

antica in partea ei cea mai buna, fu pentru el o litera
moarta.
Cfind spiritul european ajunse insa la punctul de a
putea sin* valoarea ce s'ascundea sub formele ce Ora
atunci statusera neintelese inaintea sa, când et voi sä
ia in sine lumea antica, sa o reinvie in propriu1 sate
interior din ramäsifele ce Ii läsase in ce stare o
gasi el atunci? Cartile fusese copiate i. recopiate de
calugari, fara nici o luare aminte pentru sens i idei;
cuvintele erau ades legate de cuvinte; frazele de fraze;
notele ce vreunul mai iscusit facuse pe la margini
Curb.' copiate de altul ca facand parte din text; in
fine, Wel lipsa de material pentru scris, multe opuri
insemnate fura acoperite cu o vopsea, pe care apoi
se scriau texte bisericesti sau se copia vreun alt autor.
Astfel, era deja forma exterioara sub care cele mai
multe din opurile antichitätii se prezentau spiritului
modern. Dart aceasta era putin: limbile antice, desi
studiul lor nu fusese niciodata parásit, erau foarte ran
cunoscute. Sensul a o multime de cuvinte i expre-
shmi, neinteles, mai ales in limba clink caci cea la-
Una, oricAt de stricatà, tot fusese intrebuinfata in
drept, politica si filozofie. Apoi chiar de se intelegea
limba pang la un punct, sfera de idei ce confinea ea,
nu putea fi patrunsa asa de usor. Lumea noted barbara
si cresting, cu forme de viacá ant de deosebite de cele
a lumei antice, civilizate i pagane, nu putea deodata
sail reprezinte in mod lamurit idel si forme dispa-
rute acum de secole intregi din realitatea viefii, si
pastrate numai in niste monumente, a caror Intelegere
mecanica prezinta deja atatea greutati. In privinta

www.dacoromanica.ro
176 E. LOVINESCU

stiintel, starea era si mai grea. Traditia stlintificA se

rupsese cu totul; cartile de medicinA, de astronomie,
de matematica erau 0 mai putin Intelese, i dinaintea
adevarurilor stiintifice continute in cle, spiritul sta ca
dinaintea unor hieroglife. Dreptul de care avea atata
nevoie societatea acelui timp, in care pe deoparte
domina forta, pe de alta un instinct nehotarat dar pu-
ternic Incepuse a se arlta in contra-i, dreptul ro-
man, pe care biserica incepuse a-I aplica, cu succes,
si spre care se Intoarsera in curand multe spirite alese,
era adunat inteo compilatie 1) curioasä compusa din
bucAti culese de prin opurile juristilor Romani, din
legile imparatilor, mai cu seama a celor crestini dela
Constantin inainte, i din reformele lui Justinian in-
susi, deci cuprindea in sine elemente foarte variate,
din diverse timpuri i imprejurari, a caror !rite les
si relatiune nu puteau fi patrunse decat dupa un stu-
diu de secole intregi si care astazi Inca ocupa spi-
ritul unei sume de invatati ai Europei.
Astfel, ni se prezinta adevArul i frumosul cel cu-
prins In scrisoare. Daca trecem la arte, gasim alte pie-
did si greutati. Temple le, monumentele fusese in mare
parte sfarAmate de timpuri sau de fanatismul cresti-
nesc; statuile cele mai multe erau cluntite i ingro-
pate sub tarAna ruinelor.
Din orice parte deci spiritul european tindea a pa-
trunde in lumea ce zacea in ramasite dinaintea sa, el
bitAlnea piedici pe care trebuia sa le invinga inainte de
a pAtrunde in interiorul comorilor ce erau sa-i dea o
viafä cu totul noua i puternica. Textele trebuiau lä-
1) Aceia a lui Justinian cunoscuat sub numele de Corpus juris.

www.dacoromanica.ro
 A. D. SAOTOPOL 177

murite, interpunctate pentru a scoate din ele un sens,

lipsurile umplute prin conjecturi pentru a lega ideile
de olaltä, vopselele §terse pentru a ceii, sau a ghici
mai bine, ceeace statea ascuns dedesubt. Cuvintele,
expresiunile, sensurile trebuiau Intelese; i deci stu-
diul limbilor antice reluat cu energie. Opurile, fiind
°opiate adeseori §i in diverse locuri, prezintau o ne-
numarata multime de variante, care trelmiau confrun-
tate pentru a se alege sensul cel mai potrivit, din
toate aceste se explica cum de filologia i critica au
fost cele dintai §tiinte ale Europei moderne. In §tiinte
trebuiau Intai Intelese notiunile elementare i apoi
patruns cu incetul in opurile lasate de antichitate. In
drept, asemenea trebuiau Intelese notiunile de drept,
gi cu ajutorul br cautat a patrunde in adanca ratio-
nare a jur4tilor Romani, de ad apoi a se pa§i abia
la aplicarea practica a principiilor de care avea atata
trebuinta societatea acelui timp. Cat despre obiectele
de arta, munca fizica trebuia sa le scoata la lumina,
lucrarea intelectuala sa Implineasca ceeace lipsea,
intai prin fantezie, in curand apoi prin faptd, pentru
a se bucura astfel de frumosul dupa care sufletul
aspira ant de tare.
Atingerea spiritului Europei cu hunea antica avu
deci de efect de a-I Impinge la o activitate puternica
interioarä care indirect Ii aduse mult mai mult bine
decat cunoa§terea cuprinsului Insu§i a comorilor anti-
chitafii. Rezultatul principal al silintelor ce-ui dadeau
filologii I) pentru Infelegerea autorilor nu fu ant in-
felegerea insä§i a acestora, cat spiritul de alegere §i
1) i e de notat ca orice ona Lavdtat era pc ace! timap §i filolog.

12

www.dacoromanica.ro
178 E. LOVINESCIT

de critica la care se deprinsera cei ce se dadeau la

astfel de ocupatiuni, care spirit se raspandi in cu-
rand In. toate partile i avu o ineaurire at'at de pu-
ternica asupra Europel, Meat formeaza unul din ca-
racterele fundamentale ale desvoltarii sale. Efectul
principal al muzeelor de arte ce se ridicara in toate
partile, nu fu atata contemplarea frumosului, cL obici-
nuirea spiritului de a restaura el mnsu§i ceeace lipsea,
o exercitare a fanteziei a earela urmari se aratara in
curand In noua producere artistica ce se nascu mai
Intai in Italia. In §tiinfe nu profitara atata spiritele
de insä§i adevarurile continute in opurile §tlinfifice
ramase, pe cat de munca ce consta in Intelegerea
kr, i care deschise calea unui spirit glintific inde-
pendent. In drept, folosul cel mare de0 mai inde-
partat, nu fu aplicarea principiilor dreptului roman,
ci lucrarea intelectuald necesara pentru a descurca
si Inte lege aceste principli, care nu se prezintau min-
tei In carfi §colare dare i lämurite, uware de infe-
les pentru ori §i cine.
Inteun cuvant, profitul ce-1 avu Europa din atin-
gerea sa cu rama§ifele lumii vechi, rezulta mai cu
seama din activitatea intelectuala ce trebui sä des-
volte pentru a Invinge piedicele de tot soiul ce se
opuneau patrunderli In ek..In acest sens, avem drep-
tul de a spune ca daca antichitatea ar fi ajuns in
timpurile moderne intreaga i neatinsä, profitul ce
s'ar fi tras din comorile ei ar fi fost mai mic".
$i desigur numai acele cuno§tinfe pe care ni le a-
gonisim cu greutate pätrund In adevar in spiritul
nostru; numai ce am ca§tigat prin noi in§ine se in-
corporeaza oarecum cu insä§i fiinfa noastra. Tot ce

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 179

Infra In spirit sub forme ware, pregatite gata pen-

tru a patrunde In el, lark' ca sa mai fie nevoie de o
Incordare deosebita a acestuia spre a si le apropia
nu ne aduce decat un folos Indoelnic. Se introduc
astfel In mintea noastra numai cunostinfe straine, lu-
crari castigate cu sudoarea altora; se Infrumusefeaza
spiritul nostru cu ornamente stfaine, dar nu se fed.-
manta Insasi patura lui, nu se amesteca, nu se In-
corporeaza cu el nimica. Stau numai pe suprafafa lui
ca uleiul pe apà; o patura straina peste acelas spirit,
o aurire Inselatoare peste arama sau cel mult argint.
Si tocmai la astfel de stare nenorocita suntem noi
Romanii condamnafi, fafa cu civilizafia apuseana. A-
vand dinaintea noastra nu ramasifele ciuntite i fart-
mate a unei viefi dispärute de mult timp, ci un corp
linens In deplina activitate i In floarea desvoltarii,
suntem condamnafi a primi toate gata. De ne trebue
o constitufie nu avem nevoie de a trece prin sute de
-Incercari pentru a vedea care e mai potrivita cu Ca-
racterul nostru, ci introducem vreuna gata ce ne o
prezintä Europa; de ne trebue un codice nu trebue
sa ne chinuim In timp de ani si de secole pentru a
infelege o legislafie minunatä, dar straina i cuprinsä
intr'o forma plina de greutafi si a deveni astfel sin-
guri in stare de a produce un codice, ci traducem
unul gata, clar, Intocmit pentru aplicare. Daca ni se
I.nfafiseaza intrebari indoelnice, stillnta 1 jurispru-
denfa straind, care a gasit raspunsurile dupa munca
indelungata, ne stau deschise. Daca voim a cunoaste
confinutul scrierilor antice, nu ne trebue sä stabilim
textele, sa criticam, sa cautam a Infelege ideile au-
torului; edifii corecte i comentarii invaf ate ni le pre-

www.dacoromanica.ro
180 E. LOVINESCII

zinta Germania, traduceri i studii pline de finefe si

eleganfa le gasim In Franfa. De avem nevoie de di-
versele stiinfe, nu suntem silifi a cerceta, a face des-
coperiri, cad stiinfele sunt deja inaintate in Europa,
prea destul daca putem sa ne apropiem stlinfa pi
cata este... Si asa mai departe In cele mai multe din
ramurile viefii noastre, peste tot locul suntem con-
damnafi a avea toate gata, pregatite de alfii, nu avem
nevoie de a ne Incorda spiritul pentru alta activitate
deaf pentru acea a memorizarii sau a pätrunderii
unui ?rife les mai mult sau mai pufin usor, iar nici
de cum pentru o activitate creatoare, singura de un
merit adevarat. In scurt, diferenfa intre starea noa-
strä fafa cu Europa si starea acesteia fafa cu civiliza-
fia antica, este ca, Europa a inväf at fara profesori
pi ca noi i cat invafam, invafam numai cu profesori.
Ca e mai usor, c clar dar ca e spre nefolosul
nostru e din nenorocire si mai clan
Tendinfa unui popor care vrea sa lase urme in
istorie trebue sa fie aceea de a contribui intru ceva:
la binele comun al omenirei. Aceasta nu o va putea
ajunge prin adoptarea producerilor gata a unui alt
popor aceste raman a celui ce le-a produs, od pi
cat le-am schimba i nafionaliza ci numai prin crea-
fiuni noui, prin noui adeväruri descoperite care sa
vinä In folosul omenirei intregi, prin noui icoane a
frumosului de care sa se bucure sufletul oricaruia, in
fine, prin imbunatafirea formelor de viafa care sä
mareascä fericirea omului Intrucat e cu putinfa. Nu-
mai astfel unind silinfele sale cu acelea a restului lu-
mei pentru mareafa realizare a idealului omenesc,
va avea i dreptul de a fi numit intre intemeietorii

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 181

sal, §1 nu va fi ca trantorul ce se folose§te numai de

munca straina fära a adaoga nimic din propria sa
sudoare. Dar pentru a produce de sine trebue ca spi-
ritul sa se deprinda la o activitate creatoare, la o
activitate astfel ca sa lucreze el insu§i la ceva nou
si sä nu-mi ia numai in sine producte gata facute
de alfii. Cat timp vom invata dreptul dui:a compen-
diile §i. comentarlile minunate ce stau deschise tu-
turor, cat timp vorn studia, oricat de perfect medi-
cina, matematica, Viintele naturale, etc., cate stau de-
puse In opurile straine, cat timp ne vorn multumi a
cunoage oricat de bine istoria, cata e scrisa pana
acum intr'un cuvant, cat timp nu vom cauta sa
iasa ceva din spiritul nostru §i. nu numai sa intre in
el, §i anume sa iasa ceva nou, iar nu o mistuire ne-
complecta a producerilor straine ce au intrat in el,
atata timp nu vom fi demni a fi considerati cä luand
parte activa la civilizatia Europei, §i toate laudele
noastre vor fi numai expresiunea unei oirbe zädär-
niciri.
Nu ca facem o mustrare Orli noastre pentru sta-
rea in care se afia. Starea e in mare parte motivata
prin puterea imprejurarilor; dar am ajuns deja in
destul la cuno§tinfa de sine pentru a pune toate si-
lintele noastre spre indreptare macar a acelor rele
care writ cu putintä de indreptat. Recunoa§tem lar4i
ca desvoltarea noastra fiind Inca la räsäritul timpu-.
rilor moderne, nu putem intra de pe acuma in cu-
rentul civilizatiei apusene; dar trebue sa ne pregatim
spiritul pentru aceasta, trebue sa ne invatam a crea,
mai intai in mic pentru apoi a crea in mare. Tocmal
aid insa vedem un pericol mare pentru spiritul nos-

www.dacoromanica.ro
182 E. LOVINESCU

tru, cad el primind toate gata dela civilizatia apu-

seanä nu are nevoie sa" creeze nimica §i nici nu
creaza.
Aceasta este, dupa cum am arätat, ima din deose-
birile pontiel noastre fatä cu civilizatia Europei,
de pozifia acesteia fatä cu räMä§itele civilizatiei an-
tice, §i anume in nefolosul nostru.
Singurul mijloc in contra acestui neajuns a stäril
noastre este de a indrepta activitatea spiritului nostru
spre campuri in care sä ne putem m4ca in mod liber
sau macar ceva mai neatArnat de producerile altor
popoare. In frunte stä desigur literatura §i aceastal
formä de viatä este chiar singura in care am produs
ceva de sine. Ceeace avem mai insemnat ca propriu
al nostru este literatura1) cAtá o avem. Dar atfita nu
c destul; trebue sä incepem serios §1 cultivarea celor-
lalte ramuri de cuno§tinte §i. pentru aceasta propu-
nem ca principiu: sä avem deocamdatä in privire
cuno§tinta tärii §i a poporului nostru sub toate punc-
tele de vedere. Sä studiem istoria noasträ in modul
cel mai serios §1 dupä caracterul ce-1 ia in istoria
timpurilor noastre 2) sä studiem desvoltarea dreptu-
lui nostru din timpurile cele mai vechi pentru a in-
troduce astfel un spirit §ffinfific in jurisprudenta noa-
strä; sä adundm cu silintä literatura populara §1 sä eau-
tam a recunoage din ea calitätile sufletului poporu-
lui nostru; sä cäutam a intelege starea soda% §i eco-
nomicä In care ne afläm. In fine, nu numai din partea
spiritului, ci §i din cea fizica sä invatam a cuno4te
1) Ca Intelegem cea bunii nu mai e nevoie de spus.
2) Vezi studiul nostru asupra Istoriilor Civilizatiunii In aceastii
foaie. Anui IL

www.dacoromanica.ro
 A. D. ZENOPOL 183

tara noastra: geologia, geografia fizIca, fauna §i flora

campiilor §i a codrilor no§tri, geografia plantelor,
§i cate alte §,tiinfe care nu aparfin numal rafiunii
pure, ci pornesc dela cunoginfa unor fapte mai mult
sau mai putin locale, sa fie obiectul studiilor
noastre.
Pornind din acest cerc modest vom putea sã ne
urcam cu timpul la cultivarea treptata a tuturor for-
melor viefii omene§ti. Deocamdata urmand aceasta
cale, vom avea un folos din toate punctele de vedere,
Pe deoparte vom adaugi ceva la cuno§tinfele gene-
rale omene§ti, facand studii asupra unor obiecte di-
rect mai neatinse, pe de alta vom introduce o mi§-
care §ffinfifica care va prinde cu Mata mai curand
radäcina cu cat va avea de object cimo§tinfa tarn
noastre, dela care trebue sa pornim §i la care trebue
sa ne gandim oricand, iar mai cu seama astazi, cand
noi, find Inca in timpurile de consolidare a nafiona-
litafil, un oarecare egoism national este iertat §1 ne-
cesar 1).
Dar numai astfel Infelegem noi iubirea patriei §i a
1) Observare. A doua deosebire In nefolosul nostru este ti
Europa avea dinaintea sa numai partea cea bunil, spiritul unei
civilizatii; noi ne atingem cu. corpul unei civilizatii, In care pe
lAngti elementele bune sunt si multe rele, toate necesare a ori-
ciirei desvilliri. Rtiul care pluteste la suprafatti se lipeste mai
usor dectit binele care ceps muncil si multameste mai greu. De-
aceia avem nenorocirea de a vedea patrunzand la noi, Int& vitals
apusului, alungand moravurile mai 'pure a unei stiin mai simple,
Vied haat ca sii intre In sufletul nostra si elemenbele bune
seriozitatea, iubirea pentru stiintti, cultivarea arbelor si a indus-
triei, exercitarea dreptului si iubinea de independentii adeviiratii
care precumpiinesc in Virile Apusului relele ce le Insotesc.

www.dacoromanica.ro
184 E. LOVINESCU

poporului ski; prin fapte care sa-i asigure sau macar

sa-i deschida un vlitor iar nu vorbe §i declamafiuni
§i mai cu seama nu prin laude exagerate §i orbire
definitiva asupra propriilor noastre merite actuale.
Demult exista convingerea ca prin maguliri nu s'a
facut vreodata bine unui om; de acela§ lucru ar tre-
bui sa se convinga §i o fara in privirea unei direcfii
care, in loc de a arata relele, neajunsurile §1 a in-
semna mijloacele spre indreptare, impinge sufletul
Inca tank- al poporului nostru inteo incredere in§e-
latoare, inteo mulfumire ba chiar o mandrie cu sta-
rea sa de astazi, prin care-i rape§te adevarata putere
de care are nevoie spre a progresa, puterea aceia
ce o da silinfa de a ajunge la un ideal care plute§te
inaintea sufletului nostru §1 de a caruia indepartare
suntem adanc convin§i dar convin§i totodata ca
apropierea de ea este deschisä, daca numai vom avea
virtutea §i rabdarea de a ne supune muncii.

www.dacoromanica.ro
 II.

Raportul nostru cu Romanii I)

Daca vreodata a avut amintirea o puternica Inrau-
rire asupra vigil unui popor, apoi desigur ca aceasta
s'a intamplat la noi care datorim rena§terea noastra
acestui fenomen psihologic. Din fundul unui suflet
amarat de chinuri, amintirea originei noastre se Ina lfa
deodata cu putere insemnata §i daca astazi ne
putem magull cu speranfe de vfitor, apol existenfa
lor c datoritä mai cu seama acelei idei care, in mo-
mentul cel mai critic al vigil noastre, (lax totodata
acela in care un avant era cu putinfa, impinse cu
energie sufletele mai bune spre Inalfarea nafiunei
din decaderea in care zacea. Ideea aceasta insa era
ca suntem de vita' Romana.
Fusese odata pe parnantul Europei un mare popor
care adause o parte Insemnata la teFaurul ce-1 mo§te-
nesc generafile omene§ti, un popor ce stralucise atat
prin fala armelor sale cat mai mult Inca prin uncle
insu§iri neprefuite a sufletului sau prin putere, energie
§i. iubirea de libertate, nu sälbatece si fara de frau,
ci finute In cumpatul §i masura cea mai potrivitä
1) Diseurs limit in una din pdinte1e societifilii române Familia"
din Berlin.

www.dacoromanica.ro
186 £ LOVINESCU

pentru a contribui pe acea treaptä a desvoltárii Ia

realizarea fericirli omene§ti. Acel popor era originea
poporului nostru insu§il... Si toate momentele pa-
reau C sc unesc pentru a marl puterea acestei amin-
tiri: chipul märef al lui Traian, care päru cä readuce
pentru un moment In Romanii deedzuti ai timpului säu,
sufletul epocii pe libertate, energia poporului Invins,
luptele crâncene cu multele episoade, isvoare de ye-
cinicrt poesie, In genere Intreg acel farmec al puterii
al virtufei pe care popoarele iubesc a-1 avea la Ince-
putul vietii kr pentru a suge apol din amintirea lui.
Carla necesarä pentru Indeplinirea scopurilor mai M-
ahe toate acestea, zic, se gramadeau in suflet pe
langd ideea originei noastre, o inconjurau cu un far-
mec nespus, i atragand toatà activitatea sufletului in
serviciul el, Ii dsddura In totul o putere care avu cel
putin de rezultat posibilitatea unei desvoltäri, pe care
acuma e treaba generatlei prezente §i a celor viitoare
de a o duce mai departe.
Astfel, datorim renage'rea noasträ ideei ed. suntem
de vita Romanä. Aceastä idee, ant de importantä
In viata noastra, voim a o supune unei cercetäri,
a vedea care este intelesul ce I se dä in timpul de
astäzi, care sunt tendintele i urmarile ce se leaga
de dansa.
Bine le §i adevärul stau In stransä legatura unul cu
altul. Masura ce-i msdsoara pe amandoi este aceia§1.
0 Idea adeväratä are urmAri bune, una falsä urmari
rele, i aceastä legatura e n§or de lnteles. Lumea, cum
este ea, e supus'd unui complex de lege dup`d care se
petrec fenomenele ei. Adevärul pentru mintea ome-
neased constä In recunoa§terea acestor legi nestra'mu-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 187

tabile, in apropierea de ele direct sau indirect; ne-

adevarul este indepartarea de dansele. Bine le insa nu
poate sä existe deck in armonia cu legile himel, dar
lucrarea in contra kr e isvorul raului §i. al nenoro-
cirei. Omul, arida c data cuno§tinfa, are datoria de
a-ui indrepta mintea spre recunoagerea adevarului
§i. voinfa spre indeplinirea lui; astfel este el insu§i
faptuitorul fericirei sau al nefericirel sale si al seme-
nilor sai. Wed binele §i adevärul stau in stransa lega-
tura, urmeaza ca oHce idee va produce bine numai
intrucat va fi adevarata; §i daca masura libertafii
ornene§ti consta in facultatea ce o are omul prin cuno-
§tinf a §i urmarea legilor lumei de a fi el insu§i lap-
tuitorul fericirei, sau prin necunoa§terea §i neurmarea
kr acel al nefericirei sale §i. al neamului sau, atunci
urmeaza ca cea mai inalta datorie morala cautarea
adevärului §i raspandirea lui. E deci de cea mai
mare insemndtate §i. de cea mai sfanta datorie de aii
da seama de oHce idee care are Inraurire asupra
viefil, de a cauta a-i recunod§te exact marginile pana
uncle este adevärata, adica pana intrucat este
conforma cu legile lumei, pentru a nu-i da o valoare
mai mare de cum o are, pentru a nu crede de ade-
varata §i. partea prin care trecand peste sfera ei, ea
ajunge in contrazicere cu legile lumei §i. devine un,
isvor de rele §i nenorociri.
Aceasta critica serioasa a oricarei idei insemnate
este cu atata mai necesara, cu cat la ele se manifesta
cu deosebire urinal-He neajunsului inteligenfei noastre
de a nu putea privi deodata In Intregimea ei ideea
§i legaturile el. Cu cat o idee este mai insemnata
cu eat ea rape§te mai tare spiritul in care se pro-

www.dacoromanica.ro
188 E. LOVINESCU

duce, cu atfita ea se manifestä mai tare cu pre-

tenfiunea de a confine adevarul Intreg §i absolut. Mar-
gini nu voe§te a recunoage. Centrul mic al universu-
lui minfei omene§ti crede ca corespunde cu centrul
universului mare In care suntem aruncafi §i ca toate
razele ce pornesc din el se contopesc cu razele aces-
tuia; nu gande§te ca omului, popoarelor, perioadelor
istorice /mile nu le este dat a aduce la lumina decal
cate o parte din nesfar§itul adevar ce plute§te ne-
cunoscut asupra omenirei §i ca Intreaga revelafiune
a acestuia sta la capätul istoriei. Aceasta excluzivi-
tate nu este Insa numaidecat un rau din contra e
ceva absolut necesar. Ea poate Insa deveni periculoasa
and trece peste sfera, In care este Indreptafita sa se
manifesteze. In adevar, orice idee noua cand vine la
lumina Intalne§te un complex de idei existente ade-
varate sau nu, care i se opun. Pe cele neadevarate
trebue sa le Invinga, cu cele adevarate sä se punk'
in armonie; de aid urmeaza ca o luptä proporfionata
cu importanfa ideei este oare cum taxa intrarii ei in
suma adevarurilor ce posedam. Pentru astfel de lupta
ea trebue§te sä fie pregatia i armele ei consista toc-
mai In exagerarea el, in excluilvitatea cu care pre-
tinde la adevar. Daca nu am avea neInvinsä convingere
zau oarba credinfa nu am avea neobosita energie.
Numai nestramutata Incredere ea singuri §i in totul
posedam adevarul, da spiritului puterea de a-1 aduce
la lumina. Deaceea geniile cele mai marl sunt cek mai
excluzive §i mai excluzive Inca sunt spiritele popoare-
lor. De aid contrazicerile in aparenfd radicale /titre
sistemele filozofice, Intre xrivirea teologica, §tiinfifica
§i poetica a lumei, de aid ura Intre rase §i popoare.

www.dacoromanica.ro
 A- D. XENOPOL

Daca aceastä excluzivitate a ideilor /nsemnate e

naturala §i necesara la Inceputul formarii kr, nu ur-
meaza ca ea este Indreptafita pentru totdeauna. Toata
energia e de nevoe la inceput cat timp misiunea ideii
este de a scoate la lumina o noua fafa a adevärului
§i de a atrage cu sila asupra acesteia luarea aminte a
omenirei. Odatä ce aceasta s'a facut, excluzivitatea
ideii nu mai are nici un sens, ba atunci ea incepe a
deveni periculoasä pentru ca neconfinand decat o
parte de adevar, dar pretinzand la o sfera mult mai
Intinsa cleat aceea ce o are In realitate, devine dupa
cum am aratat-o un isvor de rele §i. de rätaciri.
Atunci ea trebue§te opritä, supusä cercetärii, rea-
dusa la adevarata ei masura pentru ca sa poata urma
Inainte cu producerea binelui ce mai e In stare a
produce. A recunoa§te aceasta, a limita marginile
adevärului ideilor este treaba eminenta a istoriel.
12ecapitulam cele spuse pe scurf Inainte de a merge
mai departe:
0 idee are urmari bune numai Intrucat e adevaratä.
Ideile insemnate apar Insa la lumina cu un caracter
excluziv; ele pretind a confine In totul adevärul. A-
ceastä excluzivitate e necesara la inceput pentru ca
noul adevar sa ajunga a ocupa atenfiunea. Mai incolo
Insa ea tinde a deveni periculoasä, cad ideea pre-
tinzand la o sfera de adevar, mai Infinsä deck aceea
ce confine In realitate, vine In conflict cu legile lumei
*i devine un isvor de rele din unul de bunuri ce
fusese pana atunci. Deaceea Intr'un moment oare-
care, ideile cele mai importante din viafa unui popor
trebue supuse unei critici serioase §i reduse la ma-
sura de adevar ce confin. Momentul acela putem

www.dacoromanica.ro
190 E. LOVINESCII

adaoga ni-1 indica chiar simptomele räului, adica

urmärile rele a unei Mei bune.
Unei asemenea critice voim a supune ideea originel
noastre care ne pare ca a ajuns in acel stadiu unde,
trecând peste sfera ei naturala incepe a deveni peri-
culoasa. Mai inainte insa voim a demonstra prin
ateva exemple insemnate adevarul principiilor in-
fafi§ate mai sus.
Unul din cele mai cunoscute este antagonismul ce
exista acuma de secole intregi intre spiritualism 0
materialism. Desigur a existenf a unei pärfi specifice
in flinfa omeneasca, unei parfi diferite de lumea in-
conjurgtoare, unei oglinzi deosebite de obiectele ce
se reflecta in ea, confine in sine un adevar, §i efectele
bune ale acestei idei nu au nevoe de a mai fi enume-
rate. Totu0 exagerarea acestel idei adevärate in sine
a mers Ora la negarea totalä a realitäfii lumei exte-
rioare, sau in alt sens la disprefuirea intregului pro-
gres material al omeniril. De asemenea, cu materia-
lismul: Nimic mai natural cleat de a susfine §1. im-
portanfa corpului, a materiel in fiinfa omeneasca, de
a considera 0 pe om ca o parte din univers 0 deci
supus legilor sale. Aceasta idee iara0 trecând peste
sfera de adevar ce confine a cercat sa explice toate
fenomenele Ong 0 acele suflete#1 prin teorii chimice
sau mecanice, a negat cu totul existenfa unel parfi
specifice in fiinfa omeneasca cu lggile sale proprii 0
diferite de acele a lumei inconjuratoare. Astf el, vedem
doted idei, in sine adevarate, in -loc de a ramane in
sfera lor, trecand departe peste ea si produand o
mulfime de rele mortale 0 materiale, Ora and Kant
prin critica ratiuner vine de face partea sufletului

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 191

*i. partea lumei exterioare in construirea lumii interi-

oare §i readuce astfel aceste doua sfere de idei la o
masura mai potrivitä.
Un alt exempla foarte important se petrece In sfera
sociala. Desigur ca ideea unei impartiri mai drepte a
puterii §1 bogatillor intre membrii societatii are pen-
tru sine adevarul, §i. aceastä idee, pentru a putea fi
adusa la con§tiinta omenirei, trebuia sa se prezinte
sub caracterul cel mai excluziv, sub paradoxe cum
le-a sustinut Prudhon ca proprietatea e un furt" *i
altele asemenea. Dar aceastä idee a avut urmari fed-
cite, a dat na§tere unor sisteme economice ca acele
ale lui List, Carey, Duhring, care nu cauta sa bazeze
nedreptatea §i. jefuirea in mod §ffintific ca Malthus §i
Ricardo, ci recimoscand dreptatea cererii omenirii
cauta sa descopere legile ce predoming in armonia
universului pentru a deduce din ele mijloacele de
indreptare. Pe de alta parte, insa exagerarea ideii
tinde de a deveni, pierzatoare pentru intreaga civili-
zatie &and na§tere unor mon§tri ca socialismul §i
forma lui cea mai violentä, comunismul. Si aid §tiinta
are datoria de a lucra cu energie pentru a margini
ideea in sfera Ora unde este adevärata.
Un ultim exemplu cu totul cunoscut ni-1 ofera Cre§-
tinismul. Despre binele ce 1-a fäcut nu voim a mai
vorbi; e un camp prea Intins pentru a-1 insemna in
cateva cuvinte; §i totu§i nimenea nu va nega ca tot
din ideea cre§tinismului, se Intelege cd exagerata, s'a
produs inchizitia, calugarli, iezuitii, directiuni nebune
ca acele ale Stilparilor §i ale Anabapti§tilor, lucruri
disparute acuma §i altele care Inca se petrec sub ochii
no§tri, precum starea lucrurilor In Roma.

www.dacoromanica.ro
192 E. LOVINESCII

Si vedem acuma ce se Intampla la noi cu ideea ca

suntem de origina romana, cu acea idee care, cu ju-
inatate de secol Inainte, produse rezultate atAt de
priitoare pentru desvoltarea poporului Rom An.
Cand ideea aceasta a inceput a se manifesta cu pa-
fere In sufletul poporului nostru, ea lua un caracter
excluziv, dupa cum §i. trebuia sa se Intample. Dad.
nu s'ar fi pretins ca suntem carat Romani, ca toti
Dacii au fost starpiti, ca elementele strAine cu care
apoi am venit in contact au fost numai un rau de a
caruia urmari trebue sä cäutdm a ne curgi, iar nu
un fenomen istoric natural daca, zic, nu s'ar fi
pretins astfel de lucruri cu consecvenfä i energie,
atunci ideea cä suntem o nafionalitate de vita latina
iar nu un amestec de oameni fara legatura naturala
nu ar mai fi ajuns a fi un adevar recunoscut. Prin
aceastä Infati§are excluzivä a ideii, noul adevar a-
trase asupra-§i atentiunea. PAna aid excluzivitatea era
la locul ei i trebue justificata1).
(Daca teoria excluzivitafii ideilor noul expusa mai
sus nu ne pare a fi absolut adevaratä, mai putin Inca
ne unim cu explicatiunea ei la cazul special despre
care vorbe§te autorul aici. Nota redactiei).
Acuma stau lucrurile cu totul altminterea. Nu mai
avem de adus la lumina adevärul ca suntem de vita
hung, ci de a-I baza mai adanc, de a recunoa§te pink
IntrucAt aceasta e adevarat §i de a trage din ideea,
astfel limitatä, consecventele pentru viata noastra,
clack' aceasta idee nu este o idee moarta.
1) Din punctul acesta de vedere trebue judecat Petru Maior §i
an din acel etiintific.

www.dacoromanica.ro
 A. D. IBNOPOL 1'93

In loc de a face astfel, se persista in mentinerea

excluziva a ideei, tot eat, ba poate mai mult Inca
decat In thnpul cand aceasta era necesar. Nu se sus-
fine numai ca elemental predominant care a contri-
buit la formarea nationalitatii noastre a fost cel Ro-
man, ci se sustine fled cea mai mica hidoiala ca sun-
tem Romani curati; ca elementele straine care au
jucat i ele un rol in formarea spiritului poporului
nostru, sunt numai o calamitate de a careia urmari
trebue sa clutam a ne desbara; se pretinde tot cu
asa energie ca i in timpul cand asemenea pre-
tenfiuni erau la locul kr ca toti Dacii au fost
ucisi; se uita ca imperiul Romano-Bulgar a avut o
durata de mai multe secole, perioada plinä de cran-
Gene lupte, de dureri i fericiri gustate impreuna; se
considera tot atata de strabunii nostri, numai mai
batrani se lute lege, contemporanii lui Fabiu i Cin-
cinat ca i cei ai lui Radu i Dragos; se admite o
continuitate de desvoltare, ca si cum istoria noastra
n'ar fi decAt urmarea istoriel poporului Roman; se
invata pana prin scoli ca Livius si Cicero sant au-
torn nostri, i asa mai departe Intr'un cuvant nu
se pretinde nimic mai putin decal cä suntem urmasii,
stranepofil Romanilor i ca deci siru1 secolelor ce
apasa atat de greu asupra istoriei noastre nu a avut
alt efect decat de a inmuia pufin sunetul unei Were
in numele comun ce-1 avem cu vechii Romani.
Ca acest tablou nu este exagerat o va marturisi ori

13

www.dacoromanica.ro
194 E. LOVINESCII,

si nine°. Cei mai multi Inca desigur se vor mira cl

noi am considera o astfel de stare de lucruri ca ceva
rAu, and din contra s'ar pArea a am trebui sä fini
cel mai fericifi cand tofi am avea asemenea credit*
si and aceste ar fi adevArate. Cercetarea va auta
sa demonstreze insä contrarul.
SA presupunem un moment cal aceste pretenfiuni
ar fi adevArate, cä am fi deci Romani curafi, urmasi
si stranepofi ai acelui popor, iar nu un popor cu totul
nou, i sA cAutAm din punctul de vedere stiinfific
care ar fi urmärile tmei asemenea stari de lucruri.
Daca privim In univers la toate fiinfele ce confine
§i dadi rechemam in mintea noastra amintirea celor
ce au disparut, recunoastem o lege genera% de care
ascultä toate färä excepfiune: Orice fiinfd mare sau
mica are un Inceput, o crestere i un infinit; aceastä
lege a existenfelor finite in mijlocul universului in-
1) Pants si stalinii: Intr'un discurs al profesorului de istorie
din Heidelberg D-nul Wattenbach, aflàm urmiitoarele asupra Ro-
inetnilor din Transilvanid: Eigenthumlich ist es mit welcher
Ernsthaftigkeit sie sich als Nachkommen und Rechtsmachfolger
nicht ,romanisirter dacischen Bauern, sondern der wahren alten
Romern darzustellen lieben, und deren Thaten und Grosse für sich
in Anspruch nehmen. Man lehrt das in den Schulen; Livius und
Cicero betrachten sie als ihre Schriftsteller, und die nattirliche
Folgerung ist, dass Siebenbürgen, Kraft der traianischem Erober-
ung, ihr Eigenthum sei". (Die Siebenburger Sachsen, ein Vortrag
von dr. Wattenbach).
Cuvintele de pe urrnii ne arata desigur cu ce tendintii aminte§ba
d-1 Wattenbach faptul ce ne intereseazii; ar dori sä fie Transit-
vania proprietatea Saxonior (!). Dar faptul e aa.. i e trist ci
Românii cauti ail bazeze drepturile lor pe astfel de teorii :21
nu pe altele mai serioase ei mai flirfi teamtt de a fi ritsturnate.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 195

finit se Impune in mod absolut spiritului omenesc.

Platra se desface prin acfiunea timpului si a fluidelor
si se preface in lut; planta iese din samanta, creste,
se desvoltä, infloreste i rodeste pentru a disparea
apol, lasand in locu-i o fiinfa analoaga, dar alia de-
cat dansa. Animalele de asemenea se urmaresc dupa
perioade anumite de viafa, perpetuindu-si genul, prin
fiinfe altele deck cele ce au disparut. Cum cä obiec-
tele asupra carora se indreapta atenfiunea noastra
sunt mai insemnate, cu atata vedem legea manifes-
tandu-se in mod mai lainurit. Cate familii de plante,
'ate rase de animale nu s'au urmarit pe coaja pa-
mantului, lasandu-si urmele implantate in stancile hill
Ele au venit in timpuri i imprejurari anumite pen-
tru a impodobi si a impopora pamantul i apoi au
dispärut pentru totdeauna lasand locul liber altor
formafiuni.
0 a doua parte a legei expuse mai sus este ca
orice fiinfa notia este alta decat acea disparuta
cu atata mai deosebitä de &Ansa cu cat treapta ce
ocupri in sirul existenfelor este mai inaltà. Pufina
deosebire este intre piatra i formafiunile iesite din
ea; mai mare intre planta mural i cea produsa din
samanta ei; i mai mare intre animale i aceasta
deosebire iarasi apare in toata puterea el cand con-
sideram familiile i rasele in loc de indivizi, in plante
animale. Cata deosebire intre ferigele cele inalte
ca brazil ce se gasesc intre päturile geologice si a-
cele ce se tarasc astazi printre arborii padurilor noa-
stre, intre Mastodonfi i Elefanfii urmasii lor, intre
soparlele noastre i colosalul Ichtyosaurus... Cu cat
fiinfa e mai inaltä cu atata individualitatea e mai tare

www.dacoromanica.ro
tpa L LowNEsou

desvoltatg; prin unnare intre forma ce dispare i. a-

ceea care o Inlocue§te va fi mai mare deosebire. flints;
noug confine mai mult element nou decal elementul
comun cu fib* ce Inlocueste.
Aceste legi generale rgman adevgrate i cand le
aplicgm la om; ba aid ele deyin Inca si mai dare,
äci avem a face cu o fling si mai Malta decat cele
considerate pang acuma. Indivizii se nasc, cresc si
mor si fie ce individ e cu totul deosebit de acei
din care s'a produs.
Oare aceastg lege sä nu fie aplicabilg i la popoare,.
la aceste fiinfe si mai inalte decal omul individual In
sirul existentelor universului?
Un popor este o existentg tot gat de bine determi-
natg ca i acea a unui individ singuratic. Desi el nu
apare in mod asa plastic ochilor nostri nefiind incor-
porat inteo singurg forma exterioarg, ci inteo grupg
de indivizi in aparentg neatarnati unii de altii, totusi
el fonneazg o fiintg una i aceiasi care Ii are rgdg-
cinile in sufletele acelor indivizi determinati de na-
tura pentru o conlucrare mai stransg spre scopul
comun al omenirei. In leggtura interioarg stabilitä prin
forme identice ale gandirii, simfirii i a exprimgrii
aicestora nu existg mai puting putere decat in legg-
tura exterioarg a membrilor unui corp. Aceste fiinfe
au si ele ca toate celelalte, o nastere, 0 crestere i un
sfarsit. Ele se urmgresc in sirul secolelor &And na§-
fere istoriei omenesti, apar in timpuri si sub Impre-
jurgri anumite, desvoltg tot ee sufletul lor confine,
precum desveleste floarea corola ei pang i se zg-
reste inima, apoi puterile le släbesc, elementele li se
desfac ca frunzele ce se pierd In \rant.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 107

Omenirea in masa ci nu pare a se schimba in Mod

insemnat; o cathne de inclivizi se aflä in mice timp
pe suprafaf a pämântului; numai sferele suf1ete0i re
prezentate prin popoare se schimba secontenit. On
arid privim omenirea o vedem imparfitä in diverse
popoare ajunse fiecare intr'un punct al existenfei sale:
unele in timpul copilariei kr, altele in floarea des-
voltärei, altele larg0 refinute prin piedici exterioare
pe care trebue sa caute a le invinge inainte de a
merge mai departe in producerea interiorului kr, §i
in fine, altele carora veacul li s'a Impinit, sau dis-
phrând cu totul de pe fafa lumei, sau tráind o exis-
tenfa mai mult vegetiva Ong sä-i sune momentul ni-
micirei. Din campiile Mesopotamiei 0 de mahrile
Nilului vedem cum se stramutä culmea geniului ome-
nese in Grecia 0 Italia, cum apoi peste Persia 0 Egipt
se'ntinde spiritul ce a dat Califilor. Grecia 0 Roma
dispar la rfindul kr, 0 pe acelea0 cfimpii, sub ace-
la§ cer, alte neamuri, alte genii vin sä reverse como-
rile sufletului kr. Se nasc popoarele moderne din
combinarea elementelor lumii vechi cu acele ale lumii
barbare, popoare ce unesc existenfa lor din capät,
cu perioada copiläniei, cu canturi i epopee ca Elinii
cu Omer. Aceste popoare se desvoltä uncle grabnic,
altele mai incet, unele liber altele muncite prin felu-
rite apäsäri §i infaitiOnd o desvoltare intrerupt5.9.
In partea de rasärit a lumei noastre celei vechi
vedern poporul chinez care a produs tot ce putea
produce 0 astäzi duce o existeng monotonä ffirà
progres, färä viitor. Peste tot locul vedem manifes-

1) Italienii, Spaniolii 91 Rom Anil.

www.dacoromanica.ro
198 F. LONT1NESCII

tandu-se legea generala, careia desigur e supus §i

insu§i neamul omenesc §i. mergand cu spiritul mai
departe insu*i universul soarelui nostru In sanul
universului nesfar§it a corpurilor cere§ti.
Popoarele deci se nasc, se desvolta §i apoi dispar
pentru totdeauna. Ele revarsä in lume continutul su-
fletului kr, aduc la lumina §i. lasa In memoria ome-
nirii ideile §i simtamintele care dupa natura kr spe-
cifica erau destinate a produce §i apoi inceteaza...
Pand cand un popor a fost retinut in desvoltarea
sa prin cauze exterioare, pana cand aceastä desvol-
tare nu a fost completa, el are totdeauna posibilitatea
de a urma mai inainte desvoltarea Intreruptd. E nu-
mai le§in, nu e moarte1). Cand 'insa un popor a ter-
minat desvoltarea sa, atunci chiar de ar exista fizi-
ce*te c mort suflete§te, puteri producatoare nu mai
sunt In el; va duce o viata carcitä, incapabila de pro-
gres pana sa vina o cauza care si starpeasca din lume-
o forma de spirit a caruia miez a dispärut. Exemplul
U. avem in poporul chinez.
Deci, once popor care poate sa aibä incredere in.
viitorul sau trebue sa fie un popor nou cu putere
productivä in sine, un popor care simte in el o co-
moara ce are de datorie a o läsa geniului omenesc...
In zadar ar mai finti ochiul spre viitor battanul ce
s'apropie de groapa in zadar poporul ce odata a,
trait.
Acuma sa reluam presupunerea Ca suntem Romani
curafi sau chiar pufin influentafi de alte elemente

I) In aceastil lege stii explicarea unor reInceperi ca aoele a

Spaniei, Italiei §i a noastre.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 199

dupä cum mill vor acorda poate si nu un popor cu

totul nou, tot ant de nou ca Francezii, Itallenii, care.
hicru curios, nu pretind numaidecât a fi Romani cu-
rafi. Ce va fi atunci urmarea necesarà? Poporul Ro-
man s'a desvoltat odat i s'a desvoltat atat de com-
plet cum poate nu s'a mai desvoltat altul; el a pierit
prin tnsäl m5rimea lui; tot ce confine sufletul säu,
a produs, apoi a cazut, In aparena sub návalirea bar-
baffler, n fapt Insä, pentrucà putrezise Inläuntrul
sgu. Dacä e asa, ce mai cgutdm noi atuncia? Dacg
suntem Romani curafi, dacä elementele cu care am
venit In contact nu ne-au influenfat mai deloc, dacá
tofi Dacii au fost starpifi apoi atunci ce mai astep-
Om dela istorie, dela viitor? Numai atata poate sa".
mai fie ambifiunea noasträ de a reprezenta paralela
Chinejilor pe psarn'antul Europei.
Toatä Intrebarea viitorului nostru st a. aci: dacg sun-
tan Romani degenerati sau un popor cu totul
nou, Romfinii1). A crede c suntem Romani curafi af
ca totusi am putea sá ne mai desvolthm odatä poate
fi o idee foarte magulitoare pentru cei ce o au, dar
pentru a fi adevaratd ar trebui ca natura s ne fi dat
privilegiul de a ne sustrage dela legile ei. Deosebirea
Insä intre legile naturei i acele omenesti constä toc-
mai in aceea cä cele dintal nu cunosc asemenea pri-
vilegiuri. Condifiunea esenfialä a desvoltárii noastre
fiind existenfa unei diferenfe intre spiritul nostru si
spiritul Roman ar trebui s incetärn odatä pentru tot-

2) Aceiasi 1ntrebare hotaraste §1 viitorul Grechei moderne. Sau

-sant Elini clegenerati, sau un popor nou.

www.dacoromanica.ro
200 E. LOVINESOU

deauna cu niste pretenfiuni tot atat de absurclg pp

cat de ridicule.
Nol,, care credem in viitor, nu avem astfel de pre-
tentii §i avem convingerea ca suntem un popor noir
la a caruia formare au conlucrat multe elernente
iar nu Romani degenerati. Avem aceasta convingere
pentruca cucerirea Romana in Dacia nu a putut avea
-un efect cu totul altul cleat cuceririle aceluia§ popor
In Spania sau Franta, anume de a introduce o doza
puternica de spirit Roman in acel al poporului in-
vins prin amestecarea cu dansul; pentruca schim-
barea de clima are o inraurire nemasurata asupra spi-
ritului unui popor, i ca unei asemenea inrauriri a
lost supus acel al colonistilor Romani stramutati in
Dacia; pentruca indecursul hmgei perioade a in-
vaziunei am fost in contact cu o suma de popoare
care au modificat puternic spiritul poporului navlit
si ca in genere in urma acelei perioade poporul nos-
tru apare ca constituit, existä ca nationalitate. Avem
acea convingere din considerarea caracterului limbei
noastre, care dacA elementul latin predomina in ea,
dupa cum ne-o demonstreaza fara indoiala flexiunile
si constructiunea sintactica, este totusi departe de a
fi limba latinä insAsi, in care voesc a o preface filo-
logii nostri,. din considerarea moravurilor noastre
intrucfit existä, §1. mai ales din faptul cel mare ca pe
cand Romanii au fost singurul popor aric (indo-ger-
man) din Europa ce n'a avut poesie populark l noi
din contra avem o asemenea poezie si anume una de
care cu drept cuvant putem sa ne mandrirn. Aceasta
e de mare insemngtate pentru cel ce intelege, cad un
popor care are poezie arata prin aceasta cu totul

www.dacoromanica.ro
 IL D. XENOPOL 201

alte dispozitiuni suflete§ti deal unul care nu are

asemenea arata ca poate avea filozofie, §tiinta
arte, ceeace Romanii nu au avut.
Ideea deci de care ne ocupam redusa la adevarata
ci mäsura este: ca. nol Romanii suntem un popor de
Nita lating, adeca: elementul care a jucat rolul prin-
cipal in formarea nationalitatii noastre a fost cel latin,
dar el suntem departe de a fi Romani curaf, d ci
anulte alte elemente, a caror natura §i grad de in-
fluentà, §tiinta ar trebui sa caute a le stabili, au
conlucrat la formarea spiritului poporului nostru
spirit nou, deosebit de acel al Romanilor, i deci in
4irept de a spera in viitor.
Ne mai ramane de al-Mat ca aceasta idee a originei
noastre ajunsese in momentul cand reducerea la ade-
yarata ei mäsura devenise necesara. Acest moment
este, dupa cum am aratat mai sus, acela in care din-
-teo idee bunä se nasc urmari rele, semn ca ideea pre-
tinde la o sfera mult mai Intinsa de adevar decal
acea ce o poseda In realitate. Rezultatele rele produse
pang acuma sunt urmatoarele:
1. Stricarea limbti1). Ideea cä suntem purl Romani
are de urmare necesara ca trebue sa avem o limba
-pe cat se poate de latina, a ea trebue curatita de
toate elementele a.,sa numite straine ce confine. Acea-
sta procedare are de urmare pe deoparte de a saraci
limba de toate expresiunile sub care pop orul nostru
ol-a exprimat In timp de secole gandirile i simtamin-
-tele sale, pe de alta de a falsifica expresiunea Ins41
a acelor gandiri i simtaminte, Imbräcandu-le sub
1) Cu care stA in legatura Incurcala ortegrafiei.

www.dacoromanica.ro
202 gs Loy LNESCAJ

forme noui Imprumutate dela Romani sträbunii

no§tri, sau dela Francezi fratii no§tri, forme care
nu se potrivesc cu continutul ce voim a ptme In ele
11 deci nici ea sunt in stare a-I reproduce. Dar la
aceasta nu mai precugeta inchingtorii ideei cä sun--
tern curat Romani; nu gandesc ca jertfesc unei na-
luciri periculoase Intreaga comoarä poetica a poporu-
lui Romanl
2. Idei necoapte republicane. Suntem Romani? prin
urmare trebue pe cat se poate sa luam de model pe
strabunii no§tri i precum le copiern. limba sa. le co-
piem i institutiunile.
Timpul cel mai frumos al vietli Romane a fost Ina
republica. Se crede acuma cä e destul de a copia
acel timp si nu altul pentru a rasadi §1. in sufletul
nostru frumoasa floare a libertatii i puterea morala
Para de care libertatea e un abuz... Ar trebui sa-si
aduca insa aminte aspirantii la consulat" sau tri-
bunat" ca republica Romang ea insa§i a avut un
sfar§it si cä acest sfar§it a fost adus printeo stare a
spiritului poporului, asemenea celeia in care ne aflarn
noi astazi care am dori sä fundam republical Nu se
indreaptä spiritul unui popor prin schimbarea formei
de guvern, ci forma de guvern prin spiritul po-
porului 1).
1) Atat consequentek in privirea limbei desi numai in parte
cat i acelea in privirea instituthmilor an fost criticate in mod
eminent de d-1 Maiorescu (scrierea limbei Romtine si critica
poalei Be'rnutu, apfirute in brosuri separate i in Convorbiri
Literare" anul 1), dar 'Ana nu se va taia raul pani Ia radacinfi
inu se va asculta niciodatii vocea raiunii. Mficar sa tot demon
strain ca ortografia d-lui Ciparu, eau teoriile d-lui Bilrnutti 'aunt-
imposibile... ni se rfispunde: Nu suntem oare Romani? si cu aceat
sta victoria e sigura.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XElleiPOL 2o3'

3. 0 /ngamfare cu meritele aitora care Intrece pang

marginile bunel cuviinti. Sunt cunoscute pretenflu-
nile ridicate de unii la care multi vor fi aderat
in Were cä noi am fi dat semnalul revolutiei fran-
ceze, unirei Germaniei, acelei a Italiei, schimbarei re-
gimului In Franfa, etc.; se cetesc apoi pe fiecare zi
atatea laude despre poporul nostru in ziare, brosuri;
se aud de acestea In discursuri publice Incat pana
si urmele modestiei par a se fi sters din sufletul
nostru. Toata aceastä orbire asupra unei sari de
lucruri spre indreptarea careia ar trebui sä aplecam
toate puterile noastre In loc de a le pierde In magu-
liri oträvitoare toata aceasta orbire zic se explici
usor cand ne amintim cä suntem Romani, ca putem
numara Intre strabunii nostri o serie de caractere ca
acele ale republicei Romane, cä ne putem considera
ca urmasii nemediafi ai poporului ce odata prin In-
susirile sufletului sau introduse In spiritul mai intregii
lumi cunoscute pe atunci formele de viatä proprie
siesi. Cum sä nu uitam micimea actuala, Inaintea
unui trecut eat de glorios1 Dar se mai uitä un lucru
care este ultimul punct ce mai voim a atinge; se uitä
ca prin pretinderea unel continuitäti de desvoltare
(proba modul cum se preda istoria noastra In scoli
si carp).
4. Micsoram noi Insine valoarea trecutului nostru
propriu, punandu-1 in o asemanare necesara cu un
altul ce-1 sfarma prin märimea sa. Se injoseste istoria
noastrii la rolul unei continual-1 mici a unei perioade
Insemnate, la un parau ce iese dintr'un eau pentru a
seca In pustii, In loc de a-i läsa acela a unui Inceput

www.dacoromanica.ro
'204 IL LOVINICSCU
.

de desvoltare, care totdeauna trebue sg fie mic, dar

poate sä devina mare.
Atfitea avem de spus despre ideea 'originei noastre,
despre frumoasele el rezultate in timpul renasterii
noastre, despre caracterul sub care se prezintä ea
astän si relele ce se leaga de ea.
Dacá vocea adevärului mai are rasunet la noi,,apoi
poate di aceastä cercetare va contribui intrucatva la
intärirea unei directiuni care cautä a-si da seaml de
starea in care ne afläm. Dacä insa" sistemul urmat
pang acuma de a nu lua nici macar in bagare de
seamd once idee care nu vine Imbräcatd sub formele
mAgulirii, va persista neinvins, atunci convingerea noa-
stil ca nu suntem Romani curati va fi foarte slàbita.
Vom incepe a crede si noi in felul nostru cfi
suntern Romani curati; dar gandind la anul 106 dupl
Christ, ne vom aminti eh' suntem Romani din timpul
/mparatilor, Romani din timpul decadenteil

www.dacoromanica.ro
 IU.
Reforma agezAmintefor noastre 9
In timpurile din urma ideea ca bantuelik vietii
noastre publice sunt in mare parte datorite wza.-
mintelor politice pc care le avem, a prins radácina
din ce in ce mai mult, astfel ca timpul pare a ft
venit, and o infelegere, eat asupra naturii räului
ce decurge din a§ezknintele noastre, cat i asupra
modului cum trebue conceputa o ref ormare a lor,
devine de neapärata trebuinfa.
Aceste intrebäri se infelege ca privesc deadreptul
numai pe Romfinii din Romania liberä, apoi ele par
a avea un caracter Politic, astf el ed din ambele puncte
de vedere s'ar putea crecle, ca nu se potrivesc a ft
tratate In foaia Convorbirilor", care este o foaie lite-
rara i tlinificä, deci menitä a reprezenta numai in-
terese de aceasta natura, care prin sine insu0 sunt
comune tuturor Romani bor. In ceeace prive0e punc-
tul al doilea, nu cred, cä ni se va tine de rail tra-
tarea unui interes care, de0 pare local, are insa o
insemnätate pentru toti cad dela prosperitatea partii,
ce are fericirea de a fi libera, atarna in mare parte
soarta intregului popor, fiindu-i aceasta centrul tn
1). Convorbiri literare, V, 15 Iunie 1871, p. 117.

www.dacoromanica.ro
206 E. LOVINESCII

jurul caruia in speranta se grupeaza in viitor. Cat des-

pre teama, ca Intrebarea ar fi mai mult de naturA
politica, ea se indrepteaza usor prin modul pertrac-
WE. Politica nu este, sau cel putin nu ar trebui A*
fie, cleat mijlocirea Intre stiinta si practica in ceeace
priveste ocarmuirea unei taxi. Bazele politicei sunt dar
de o natura stiintifica si vor putea intotdeauna lua
loc Inteo foaie stiintifica si literarA.
Cand ii merge rau unui om, daca el cunoaste cau-
zele din care aceasta i se intampla, atunci el se si-
1este din p uteri ca sa-si indrepte soarta. Daca este
cauza propria nedibacie, se ajuta prin sfat si luare
aminte; clack* este räutatea altora, se apara de ea.
Cand insa il este cu neputintA a descoperi cauzele
nenorocului sdu, atunci el se revoltd contra soartei,
Isi turbura mintea luptandu-se cu un dusman nevazut,
Invinoväteste pe unul si pe altul fara de cuvant si:
confunzandu-se din ce in ce, isi risipeste puterile
mintii In zadarnice sbuciumari, care-1 duc .din treaptA
in treapta spre Intreaga-i nimicire. Tot astfel se In-
tampla si cu un popor In asemenea Imprejurare. Cat
timp nu-si da seama de cauzele bantuelilor ce-1 sfasie,
el se desface in numarate partide, care se invinova-
tesc unele pe altele, se mananca In lupte, ce consuma
puterile inteligente ale natiunii fara de nici un rol
folositor. Unde apoi starea poporului e rea, sigu-
ranta externa si interna zdruncinata, acolo egoismul
devine In curand luceafarul fiecAruia. Disperand de
scaparea intregului, fiecare cauta si-si asigura soarta
sa, ca si corabierii unei nai, ce se cufunda. Singurul
mijloc de a scapa dintr'o stare critica cat timp
0 scapare este Inca cu putinta este o incordare

www.dacoromanica.ro
 A, D. XENOPOT., 207

a tuturor in contra raului, o cercetare a cauzelor tut

§1 o incercare de a le indepärta.
Aceasta pare a fi venit intrucatva la con0iinfa po-
porului nostru. Du§maniile care Ora acuma erau nu-
mai personale incep a se indrepta §i in contra unui
nou obiect. Incepe a se infelege, ca radácinele rait-
lui sunt nu numai in persoanele ce compun statul,
-0 ca poate rad cauzat prin persoane Insu0 este In
mare parte numai rodul neaparat al unor cauze mai a-
danci. Obiectul insä in contra caruia de o bucata
de timp se indreaptä atacurile sunt a§ezamintele poll-
tice ale gel, adesea cuprinse sub cuvantul de cons-
titufiune.
In aceastä Invinuire a constitufiei Orli de relele, ce
ne sdruncing viafa, gasim o mi§care de propa§ire
spiritului politic la nol. Este cel dintai simptom de
trecere dela o viafa politica predominata numai de
spiritul de partid la o concepfie mai rafionall a con-
ducerii soartei unui popor. Cat timp credem ca raul
provine numai dela caracterul poporului 0 al oame-
nilor sai politici, Ong' atunci cel pufin pentru o
generafie nu poate fi speranfä de indreptare. Cand
insa incepem a ne convinge ca raid vine 0 de aiurea,
§i anume din cauze ce se pot indrepta, atunci sun-
tem de sine impin0 spre cercetare, 0 din aceasta
spre aflarea mijloacelor de indreptare. Mi§carea deci,
ce se arata in spiritul nostru politic, trebue aprobata
in principiu. Dar pentru ca ea sa produca efectul
bun ce se poate a§tepta dela &Ansa, trebue con-
tribuit din toate puterile la luminarea ei. Instinctul
popoarelor le indegeteaza intotdeauna calea naturala,

www.dacoromanica.ro
208 B. LOVINESOU

pe care I0 pot gasi binele. Forte le inteligente trebue-

tnsä sä vinä In sprijinul instinctului sängtos dar orb
0 netunoscut daa este sä se traga vrewun foks din
ek. Dacä deci se pretinde acuni, ed o mare parte dint
relele, de care suferim, este datoritä a5eamintelor
noastre politice, trebue cautat de a lamuri panä In-'
trucfit aceasta este adevärat 0 uncle stau mijloacele
de /ndreptare.
Pentru a se putea da o deslegare serioasä la aceste
Intrebäri, ar trebul lucrarea neobasitä 0 repetatä a
tuturor celor ce cugeta la noi asupra fenomenelor
viefil popoarelor, ar trebui studii con0iincioase asu-
pra stärli noastre politice, sociale, economice 0 fi-
nanciare, asupra administrafiei, a justifiei, a Inväta-
mfintului 0 cultului, Intr'un cuvânt, asupra tuturor
ramurilor viefil noastre publice, toate sprijinite pe
observarea reall a faptelor 0 pe date statistice, 0 con-
cepute dinteun punct de vedere cu totul obiectiv 0.
§tiinfific. Dar nici macar inceputul unor asemenea
studii nu s'a fäcut la noi; deaceea nici eä poate fi
vorba de a deslega acurn Inteun mod mulfumitor In-
trebarea, panä Intrucfit Imprumutarea a§ezamintelor
sträine a pricinuit starea cea rea in care ne aflam,
0 ce trebue deci fäcut pentru a o Indeparta. Tot la
ce fintim aid este, de a expune o idee critica pe care
a credern de fundamentald In aceastä privinfä. A-
ceasta este, ea' nu introducerea principiilor celor marl
de viatä a timpurilor moderne este cauza mai adanca
a turburärilor viefii noastre publice, ci Imprumuta-
rea formelor 0 legilor speciale, sub care acele prin-
cipli clutau a fi realizate la popoare sträine.
Este de cea mai mare Insemnätate de a deosebi

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 209

Intotdeauna principlile acestea de viafa marl ale liber-

al:1i sub cele patru forme ale el fundamentale, a ega-
litafii inaintea legii, a guvernarii autonome (selfio-
vernment), a participarii poporului la conducerea farli
prin reprezentare 0 la darea dreptafil prin juriu, a
ridicärii torturii i pedepsei de moarte i celelalte,
sunt cu toate bunuri mari i scumpe, una din cuceri-
rile cele mai mandre ale geniului omenesc, produsul
unei desvoltäri de multe secole agonisite cu sangele
si lacrimile a multor generafii, ce 0-au pus fericirea
91 viafa In cumpänä pentru suslinerea i apararea
kr. Cu toate adevärurile generale omene0i, aceste
mari principii nu sunt proprietatea niciunui popor In
parte. Precum fiecare generafie le suge dela allele,
astfel fiecare popor le Imprumutd dela altul, care
in realizarea lor au apucat mai Inainte. Introducerea
acestor principii in viafa unui popor, care nu se
bucura Inca de ele, este deci o necesitate istorica,
si fapta cu tofu! normala, bazata pe solidaritatea po-
poarelor 0 a desvoltäril lor in istoria omenirii. Nu
deci in introducerea acestor principli trebue cautata
cauza relelor ce ne bantue. A le ataca pe acestea,
este numai un semn de barbarie. and unui popor
nu-i merge bine cu ele, atunci desigur cä nu sunt ele
de villa, ci alte imprejurgri cu totul neatgrnate de
principille Insa0 i anume: sau elementele poporului
sunt decazute, i atunci ele putrezesc 0 se desfac mai
repede la contactul aerului liber, ce plute§te acolo
unde predomina acele principii; sau aplicarea lor la
starea particulara a unui popor anumit este astfel,
ca realizarea practicl a principiilor este cu nepu-
tinfa. Cazul Intai se Intampla acolo unde poporul, ce
14

www.dacoromanica.ro
210 E. LOVINESCIT

se bucura de asezaminte libere, Incepe a decade; al

dollea, and un popor imprumuta dela altul aseza-
mintele speciale, sub care principiile generale cautau.
a fi realizate la celalalt. Noi credem ca poporul nostru
nu se afla In cazul dintai, cad este un popor nou,
tanar, ce Inca nu s'a desvoltat. Aerul cel mare si
aspru al libertatil U va fi spre priintä, si viata po-
porului se va desvali .mandra si sanatoasa la atin-
gerea lui cu brazil de pe poalele muntilor sai; dar
pentru aceasta trebue ca acele principii sä fie apli-
cate Inteun mod potrivit cu starea In care se aflä.
Greseala fundamentald a vietii noastre politice, pa-
catul de moarte al oamenilor nostri de stat a fost, ca
nu au introdus numai spiritul asezamintelor straine,
ci Insasi asezamintele in toate amanuntimile lor, ast-
fel precum ele erau Intocmite pentru stdrea de cul-
tura politica si sociala a popoarelor, cu care ne-am
atins mai de aproape.
Nu s'a introdus numai sistemul constitutional, aaica
principiul general ca *poporul trebue sä participe la
legiuirea tarii si sä privegheze ocarmuirea ei, ci s'au
introdus si legile straine, care oranduesc modul cum
are sa se proceadd pentru a capäta o reprezentare
a Orli, Intre altele legile electorale. Pasul intai a fost
un bine, al doilea un rhu, care a nimicit binele ce l'ar
fi putut produce cel dintai si pentru ce? pentruca
clasele societatii noastre si raportul de Insemnatate
in care stau, apoi graadul de cultura si Impartirea
acesteia, sunt la noi cu totul deosebite de aceleasi
imprejurari in Wile dela care am Imprumutat mai
mult sau mai putin acele legi speciale. Deasemenea
nu s'a introdus numai principiul judecatii prin juriu,

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 211

adica ideea de a face pe popor sa ia parte la (Urea

dreptatii, mai ales in lucruri criminale, pentru a ofeli
pe deoparte con§tlinfa juridica in el, pe de alta, pen-
tru a indeparta o apficare mai logica, care in curand
devine scolastica, a legilor; nu s'a facut numai acea-
sta, ci s'au copiat foate legile relative la juriu; ast-
fel, acele care privesc cauzele ce se cuvin a fi atri-
buite juriului, acele care oranduesc formarea listelor
anuale i a celor de sesiune §.a.m.d. Nu s'a imbunatätit
numai sistemul financiar, acel de contabilitate, organi-
zarea tribunalelor, a administratiei centrale §i comu-
nale, dupd principille cele mari c4tigate de §tiinta
sau de practica veche a altor WI, ci s'a introdus
toata organizarea financiara, tot sistemul de conta-
bilitate, toata intocmirea tribunalelor, toata orandui-
rea administrafiei centrale §i. comunale ale altor fari
fled a se lua in seama cat de putin, daca toate aceste
a§ezaminte speciale ale acestora se potrivesc cu sta-
rea noastra.
Raul deci sta.* in imprumutarea legilor speciale §i
nu in aceea a principilor generale de viata publica.
In contra aplicdrii acestor principii trebue sa indrep-
tam silinf de noastre, nu in contra principiilor Insa§i.
Cine deci invinuind Constitutia" Orli de relele ce
ne bantue, infelege prin ele principiile generale de
ocarmuire pe care le-am enumerat mai sus, acela
ce se afla inteo mare in§elare. Cine insa intelege sub
acel cuvant a§ezamintele speciale, care cautä sä rea-
lizeze la noi aceste principii, acela a nimerit unde

www.dacoromanica.ro
212 E. LOVINESCII

sta cauza räului i deci care este calea ce trebue apu-

oath spre Indreptarea lui1).
In lume InsA astfel se compromit cauzele cele mai
bune 0 mai drepte. Pentru ca se aplicI räu sistemul
constitutional, apoi se atribuie acestuia relele ce ban-
tuie viata publica, ce a reclamat numai numele lui.
Pentru c'd se aplicg räu juriul, apoi a§ezämântul In-
su0 e de villa i sä-1 1epgdam1 Pentru ca se pro-
clamä libertatea presei, idea' a se lua i mäsurile de
trebuinfa, pentru ca aceastä libertate sä rämânä in
marginile dreptului 0 al moralei, singura libertate
demnii de om, se atribuie libertätii insä0 degenera-

1) Se intelege cA documentul Insu§i al constitutiei noastre nu

confine numai principii, ci §i norme de aplicare practica; deci
s'ar putea IntAmpla ca, In intrebarea reformArii a§ezilmintelor
noastre, chiar paragrafe din actul constitutiei sä vinrt in cerce-
tare. Aceasta Ins& nu ar Indreptriti deloc a vedea In asemenea
lucru o cillcare a principiilor insái. Ma buna oarli am pune o
Intrebare foarte importantil; pânà Intruerit s'ar jicni sistemul con-
stitutional suprimandu-se senatul i concentreutd reprezentarea tarii
Intee singura camera, adunare ob§teascA" cum ziceau cei vechi?
TotodatA ar fi interesant de a §tii cauzele, care au impins pe
oamenii no§tri politici de a adopta sistemul de demi camera.
Acest sistem nu §tim ca sA fi fost de vreun folos undeva, dar
el se aflA la Englezi, din cauze cu totul proprii poporului englez.
Dela ei Pau imprumutat Francezii fArA sA §tie pentru ee, dela
Francezi toate popoarele celelalte, care au copiat mai mult salt
mai putin a§ezlimintele Frantai. Ma am ajuns i nol a ayes "acel
corp greoi" care InsA In timpurile din urmA a Inceptit a se
gAsi de prises de et/Are popoarele care cugetA. Constitutia um-
periului german nu admite decAt o camera. In erica caz, credem
cA ziarele noastre politica ar face mai bine sA se ocupe i cu
asemenea IntrebAri, In loc de ve§nice batjocuri personale, care
degradeaza cu totul press. noastrA.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 213

rea ei i s'ar cere ca sä fie suprimatä. Pentruca se

ridica pedeapsa de moarte färä a se lua mäsurile de
trebuintä spre Imbunätätirea sistemului penitenciar,
se atribuie ridicarii acelei pedepse barbare lmnultirea
crimelor i crearea nesiguranfei, §i s'ar cere reinflin-
tarea eil Oamenii sunt Insl astfel. Seto0 de bine, de
fericire, se alunga dupä ele; Implinesc insl din lene
sau nedibäcle numai o parte din condifiile ce le cere
realizarea kr, 0 apoi se minuneazI el a0eptarea le
dä de gre§.
PAnii acum am deslegat intrebarea propusä intr'un
mod cu totul general. De0 nu este scopul nostru a o
trata aici in am6nui4imi1e ei, totu0 nu credem de
prisos a lamuri mai de aproape pentru ce, pe cand
introducerea ideilor morale 0 politice fundamentale
ale secolului al XIX-lea in viata noasträ publica este
de considerat ca o propä0re normalä, imprumutarea
formelor speciale, sub care aceste idei erau realizate
mai mult sau mai putin la popoare straine, este nu-
mai decfit un mare räu i cauza principala a turbu-
rärilor vieW noastre.
Ceeace lipse0e de obicei in tratarea intrebärilor
sociale este o privire dark' In lucrurile de care e
vorba. De obicei se multumesc cei ce spun, 0 cei
ce ascultd, cu cuvinte generale, cu gandiri dc tot ab-
sfracte §i nehotärâte, al cáror infeles fiecine-1 poate
tntinde sau restrange dupa plac, astfel cä adesea
cei care sunt pentru i cei care sunt contra au drep-
tate. Ap bunäoara intrebarea ce ne ocupä aici, se
trateaz,1 in de comun la noi, In modul urmätor: cei
care sunt pentru bungtatea farä asemänare a a§ezä-
mintelor noastre cred, cà demonstreazg aceasta repe-

www.dacoromanica.ro
214 B. LOVINESCII

and, ca ele sunt garanfiile liberafil, egalitafii, drep-

täfii, cei care sunt in contra, le combat iaräsi susfinan.d
a de stint nepotrivite cu starea noasträ, cu moravu-
rile si spiritul poporului. Dacl ramanem asa numai_
la aceste generalitafi fart a le sprijini pe o demon-
strare bazatä pe fapte reale, atunci nu am imbogaftt
cunostinf a noasträ despre intrebärile de care e vorba_
nici eatusi de pufin, ba vom merge si mai departe
susfinfind cä asemenea fraze generale in gura until
om, ce joaca un rol in conducerea unei fari, stint,
and stau singure färä tin sprijin pe fapte reale, intot-
deauna un semn de sarlatanism politic.
Mulfimea se orbeste de strälucirea cuvintelor, crede
ca infelege si nu a infeles nimic.
Unde e vorba de progres practic, acolo proclama-
rea de principii, de adeväruri generale nu inseamnt
nimic, dacä nu se gaseste i calea intelectualä, prin
care aceste principii sä se coboare in carnea i sangele
viefii reale.
De aid urmeaza Ca' nici principiul critic expus mai
sus nu are deadreptul o valoare practict Insemnätatea
lui constä in recunoasterea adevärului, ca nu princi-
piile de ocarmuire a secolului al XIX-lea stint cauzele
räujui ce ne bAntuie, deci ea" scäparea noasträ de el.
nu trebue cäutatä intr'o miscare inapoi, intr'o reaac-
fiune, ci cä modul aplicarii lor prin copierea legilor
straine este gresit, i ca deci in reforma legilor noa-
stre, dupg starea noasträ pgstrându-se neatinse prin-
cipiile generale proclamate la noi stä indreptarea
mersului lucrurilor. Pentru a indruma insä i realiza
aceste _reforme trebue studii speciale asupra fiecdrui
ram al viefii noastre publice, in care sä se despartt

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 215

Inni in mod critic principiul general, care predoming.

intr'un ram oarecare de viafa publicg, de aplicarea
aceluia; apoi sg se studieze elementele farii noastre
asupra cgrora este sg se aplice acel principiu, pentru.
a se afla calea intelectuala a realizarii practice, /n
fine, sg se cerceteze panä intrucat legile speciale int-
prumutate nu corespund cu aceste elemente, deci pang.
Intrucat trebuesc modificate.
Aceasta ne vom incerca a o face aid 'di unul din
0.5ezgmintele noastre, anume cu juriul, care in modal
cum a fost introdus, documenteazg cu deosebire lipsa
de judecatg a legislatorilor no§tri de nefericita me-
morie. Se infelege ca nu vom putea intra in toate a-
mänuntele; vom infgfi§a insä o considerare bazata
pe fapte, care spergm, ca va corespunde principiilor
expuse pang aid.
Ideea judecgfii prin juriu este pornitg din cerinfa
unei drepte aplicgri a legii penale. Legea penalg este
o norma rece §i. abstractg, prin care Insa§i natura sa
nu poate ,sa ia in bagare de seamg elemental indivi-
duaL Dar and aceastg lege este sg se aplice, and
se coboarg in viafa realg, ea love§te tocmai In indi-
vizi, din care nu sant doi sg se asemene, nu sunt doi
a cgror constitufie fizicg, ale cgror aplicari suflete§ti,
al cgror curs al vigil §i imprejurgri momentane sg
fie acelea§i. Daca aplicarea legii penale catä sg nu fie
o ve§nica nedreptate, o nimicire a con§tiinfei juridice,
trebue ca ea sg ia pe cat se poate in bggare de seamg
aceste elemente individuale, care modificg in mod
atat de insemnat vina faptei dupg omul ce a inde-
plinit-o. Dreapta aplicare a penalitafii cere deaceea
neapgrat doted lucruri: intai o determinare numai re-

www.dacoromanica.ro
216 E. LOVINESOU

lativä a pedepselor, adica fixarea unui maximum §i

unui minimum inlauntrul carora judecatorul sa poatä
masura pedeapsa luand In bagare de seama elementul
individual. Al dollea, o pretuire a acestui element
individual §i. in privinta vinovatlei, ceeace nu se poate
face decal punand sa se pronunte asupra acestui punct
nu juri§ti de profesie, care sa aplice categorille logice
de invinuire, stabilite de legea penala, ci oameni din
popor care sa considere pe acel invinuit in toata in-
dividualitatea lui, pentru ca din toata fiinta lui, din
toate imprejurarile ce au Insotit fapta lui, sa se de-
duca elementele vinovätiei sale. Aoeasta din urma
conditie se indepline§te prin a§ezamantul juriului.
In juriu deci judeca oamenii nejuri§ti dupa pre-
tuirea naturala a bunului §tiut, vinovatia unui individ.
Prin acest a§ezamant lush', nu numai ca se apara
legea penala de a degenera inteo aplicare curat for-
malà, care, netinandu-se seama de elementul indivi-
dual, produce numai nedreptati, dar se ridica con-
§tiinta juridica in popor, fdcand insu§i sa produca
efectul viu al acelei puteri cumplite a dreptului care
apärä sau nimice§te cele mai inalte bunuri omene§ti.
Cat timp dreptul sta ascuns numai in, formule intune-
cate, cat timp el este o §tiinta oarecum laica §i caba-
listica, pe care numai cei initiafi o inteleg, cat timp
individul nici simte nici vede puterea lui reala de-
cat atunci cand insu§i e lovit de ea, pana atunci
dreptul nu e decat o literä moarta, care nu are va-
loare pentru cei ce nu au venit Inca in contact cu
dansa. Cand Insa Insu§i cetateanul arunca ruina me-
ritata pe concetäteanul sau, sau cand ia Insu§i asupra-i
raspunderea achitärli unui vinovat §i deci incurajarea

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 217

crimelor si a nelegiuirilor care primejduesc In cu-

rand siguranfa tuturor i pe a sa proprie, cand, zlc,
se face ca poporul Insusi sa manulasca acea sable
cumplia, sA simtä aceastä putere vie i mareafa, reall-
zarea constiinfei morale omenestl, atunci dreptul In-
ceteazA de a fi o simplä literl, ci fiecare-1 vede traind
In realitate, fiecare-1 priveste ca baza acelor marl bu-
nuri atat ale poporului, cat i ale individului, fie-
care-1 respectl chiar Inainte de a fi simtit el Insusi
efectul puterii luL Atunci se trezeste si se Intareste
consflinfa juridicA, bazele Statului se consolideaza prin
respectul legilor i consflinta datoriel. Juriul deci este
im element insemnat de culturA. Once popor care
vrea sä mearga Inainte, trebue s5.-1 admitA In numärul
.asezamintelor sale fundamentale.
Pentru ca aceastä idee a juriului sk" se realizeze, se
cere Insä neapgrat ca numal acei doi indivizi sä fie
chemafi a lua parte la el, care InfAtiseaza garantille
intelectuale si morale frebuitoare de a hotArl asupra
celor mai marl interese omenesti: riga, onoarea, ave-
rea indivizilor, siguranfa publica. Numai astfel de oa-
meni vor fi pe deoparte in stare sä prefulasca In
Intregimea ei individualitatea Invinuitului, pe de alta
InsA vor. avea puterea sufleteascä necesarA pentru
a se feri de InrAuriri strAine dreptatii. ToatA valoarea
juriului atarnä deci dela oamenii ce vor compune
comisiounea de judecatA, deci dela elementele socie-
tätii, care vor fi chemate la aceastä functiune, i dela
inecanismul de legi, prin care aceste elemente vor fi
spicuite din massa poporului.
SA vedem acum pang Intrucat s'a realizat la noi

www.dacoromanica.ro
218 E. LOVINESCII

aceastä cerintä, neapäratä pentru formarea unui ju-

riu bun.
Legile speciale care reguleaza aFzamantul juriului
la noi, au fost copiate dupä legile franceze anterioare
legii asupra juriului din 10 Iunie 1853, hiandu-se din.
aceastä lege de pe urmä, prin care legislatia francea
a fäcut un mare progres, numai cateva dispozitii ne-
Insemnate. Aceastä procedare a legislatorilor no§tri
de a nu Imprumuta macar Inteun mod mai rational,
alegand Intre ce e bun §i ce c räu, chiar disperam de
a nu ne-o explica. Legislatia franceza asupra juriului,
anterioarä legii din 1853, pornea din principiul cd
fals, c. juriul este un asezamant politic, ca functia
de jurat este un drept politic. De aici urma ca fie-
care cetatean, care Intrunea oarecare conditiuni for-
male determinate prin lege, avea i dreptul de a ft
jurat, deci, dacä era trecut cu vederea In listele de
jurati, el avea dreptul de a cere a fl Inscris. Acest
principiu este fals, atAt dacd-1 vom considera din
punct de vedere istoric, ca'ci juriul la Englezi, de
unde 1-au luat toate popoarele celelalte, nu este con-
siderat ca un asezamant politic, cat i dupg natura
lucrului Insu§i. In adevär, sub nici un cuvânt functia
de jurat nu poate fi consideratä ca exercitarea unui
drept politic individual. Cum poate fi vorba de exer-
citarea unui drept politic individual, and pronuncam
asupra vietii, onoarei, averii unui concetätean, asupra
sigurantei publice? Cum poate cineva numai pe baza
ca are 100 galbeni venit pe an, sau cg exercitä o
profesie liberd, sau cä e patent4 pang §i de gradul
al IV-lea, sä pretindä la dreptul de a veni sä pro-
nunte In mod absolut asupra celor mai mari bunuri

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 2l9

omene§ti, cand poate insusiri1e lui intelectuale si mo-

rale nu-1 deosebesc Infra nimic de cei pe care legea
Ii opreste de a fi jurati, fiindca nu sfiu a scrie si, citi
romaneste" sau au fost osandifi criminaliceste? Func-
tia de jurat nu este un drept politic individual, ci o
sarcina publica. Nu fiecare cetafean care /mpline§te
oarecari conditiuni formale poate pretinde la dreptul
de a functiona ca jurat, ci din contra, atat acuzatul
cat si societatea au dreptul de a cere ca Statul, daca-
deleaga pronunfarea dreptafii unor inclivizi din po-
por, acestia sä fie astfel, Incat sa Infàfi§eze garanfille
necesare pentru Ina lta chemare, ce au de Implinit.
Nu oricine insa a fost profesor, sau are venit de 100'
galbeni, sau e meseria§ cu patenta este eo ipso si In-
zestrat cu Insusirile eminente recerute pentru a fi
jurat. Conditiunile formale Insemnate de lege ar tre-
bui numai sä margineasca sfera, din care au a se re-
crlita elementele juriului. Aceasta Insa nu Inseamnä
deloc ca tofi cei care Intrunesc acele conditiuni for-
maie sunt si demni de a fi jurati. 0 legislafie care
nu recunoaste aceasta, documenteaza cä nu a patruns
adeväratul principiu al juriului.
Astfel era legislafia franceza Inainte de 1853 si a-
ceasta legislafie s'a introdus la noi. Dar In Franfa
acest mod de a privi a§ezamantul juriului, desi fals,
avea temeiul sau Inteo necesitate istorica. Juriul fu-
sese introdus in Franfa sub lnraurirea idellor revo-
lutiei celei marl. Aceasta fund esenfial politica, urma
ca toate reformele sa la o culoare politica. Asa se
Intampla si cu juriul.. Acesta fu considerat ca un aye-
zamant politic, ca un castig al libertafii in contra
absolutismului, deci ca un drept individual al fie-

www.dacoromanica.ro
220 E. LOVINESCU

cgrui cetgtean care intrunea oarece insusiri formale.

Juriul nu era deci un asezgmant al justItiei, ci un
instrument politic intrebuintat de diversele guverne
pentru indeplinirea planurilor lor prin inraurirea a-
supra justitiel. Deaceea organizarea juriului in Franta
a, schimbat de vreo noug ori dela introducerea lui
pang in timpurile din urmg. Ce devine insg dreptatea
cand nu normele ei proprii, ci alte considerente deter-
ming hotgrarile judecgtorilor, aceasta din nenorocire
se cunoaste si la noi destul de bine. Acest sistem
periculos, dar care decurgea cu necesitate din fap-
tele anterioare, fu imbungtätit in mare parte prin
legea din 1853. Se recunoscu prin aceastg lege prin-
cipiul adevgrat al juriului, anume cg functiunea de
jurat este o sarcing publica si nu un drept indivi-
dual Dupd aceastg lege, nu fiecare ce intruneste niste
conditiuni formale are si dreptul de a fi jurat, ci
din acei care infltiseazg si garantiile de capacitate si
moralitate necesare pentru a putea fi jurati. Un drept
de a fi jurat nu existg si persoanele omise din liste
nu pot reclama pentru a fi inscrise. Operatiunea
alegerii persoanelor ce au a compune lista juratilor
se face in modul urmgtor: Din toti cetätenii care au
Insusirile formale cerute, o comisiune compusa din
primarii cantonului prezidati de judecgtorul de pace,
Inscrie In lista pe acele persoane ce li se par demne
de a functiona ca jurati. De pe aceste liste canto-
nale o alta comisiune compusä din toti judecgtorii
de pace prezidati de prefectul departamentului aleg
numgrul de jurati necesar pentru umplerea listei aron-
dismentului. De pe listele arondismentului formeazg
prefectul lista anualg pentru department, luand nu-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 221

märul de nume necesar pentru aceasta, dupa ordinea

alfabetica. Din lista anualä se trag la sorfi 36 de ju-
rafi pentru lista de sesiune, din care apoi printr'o a
doua tragere la sorfi combinata cu dreptul de recu-
2afic al acuzatului §i al ministerului public, se for-
rneaza comisiunea de judecata pentru fiecare cauza.
Importante sunt cele doua operafiuni dintai, adici
ale ambelor comisiuni. Aid infra In joc prefuirea
personala a indivizilor ce vor fi chemati a functiona
ca jurafi. Dela inodul cum e compusa comisiunea
atarna deci §i formarea listelor fundamentale. In
Franfa se da prefectului prea mare Inrfiurire In for-
marea listelor, §i deaceea considerafiunile politice
joaca un rol mult mai mare In alegerea persoanelor
ce au a fi jurafi, decal capadtatea kr. Cu tot de-
fectul insa, legea franceza din 1853 confine un pro-
gres Insemnat In hotararea ca funcfiunea de jurat
nu poate fi ceruta ca un drept de nimeni, ca numai
acele persoane pot fi jurafi care dupa aprecierile co-
misiunilor Insärcinate cu aceasta, vor prezenta ga-
ranfii individuale de capacitate §i. moralitate bides-
tulatoare.
In copierea legilor franceze tocmai acest progres
1mplinit prin legea din 1853 s'a scapat din vedere.
Fara nici o umbra de temei s'a considerat §i la nol
juriul ca a§ezamant politic, &and fiecarui cetafean
care Intrune§te oarecare condifiuni formale dreptui
de a fi jurat, dreptul de a cere sä fie inscris in. lista.
Acest de pe urma drept nu are prin sine urmari rele,
pentruca desigur nu c nimeni bucuros de a fi jurat,

www.dacoromanica.ro
222 E. LOVINESOU

gi dack-1 trece cu vederea In lista', nu poate sa' fie

dectit mulfumit. Raul constä Insä In alte urmfiri din
.acelal spirit al legii din care decurge i dreptul de
reclaml. Fiecare avand dreptul de a fi jurat, de to
Alegere Intre persoane, de o prefuire a capacitälii gi
moralitätii lor nici mai poate fi vorba. Deaceea pro-
zedarea formärii listelor la noi e foarte simpla, a-
nume: prefectul inscrie pe tofi cetäfenii ce intrunesc
condifille formale determinate de lege, daca ei per-
sista. sau liu I garanfille de capacitate i moralitate,
färl de care juriul devine o nenorocire publica, acea-
sta nu e treaba prefectului. Daca §i-ar' permite o ast-
fel de prefuire, ar incalca un drept politic al cetä-
feanului. S'ar crede insá cä poate aceastä mäsurä
oarbA este Indreptata prin alte dispozifii. Nici deloc.
Lista anuall se formeaza de pe aceastä listä trienala
In mod tot a§a de orbesc; anume prefectul la de
pe lista trienala dupg ordinea alfabetica numärul de
jurafi necesar. Vrea sa zica, faptul orb ca -pe unul
11 cheamd Stan, pe altul Bran, hotäre§te In a doua
instanfA asupra chemgrii persoanelor ce au a pro-
nunfa asupra celor mai multe bunuri omenegi. A
treia operafiune se face prin tragerea la sorfi a nu-
märului de 36, care formeazA lista de sesiune; cu
care apoi se urmeazä ca i In legea franceza. Trei
mijloace deci cu totul oarbe, anume ni§te condifiuni
formale, apoi alfabetul, in fine, sorfii au sa aducl In
comisiunea de judecatä oameni demni de a hotäri
Asupra celor mai Insemnate interese ale individului
§i ale poporuluil In legislafia franceza aceste mij-
loace oarbe sunt Intrebuinfate numai dupa ce data
(comisiuni au ales, dupg aprecieri individuale, pe oa-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 223

menii cei mai capabili0. In adevär, astfel de mij-

loace oarbe, precum sunt luarea numelor dupg alfabet
sau tragerea la sorfi, au numai atunci un infeles, and
elementele asupra cArora se apnea, sunt atfit de egale
in calitate, incat nu ar fi nici un temei de a te pro-
nunfa pentru cutare sau cutare. Deaceea recrutarea
prin tragerea la sorfl e foarte rafionald: de vreme ce
atafi tineri sunt in toate condifiile cerute pentru a
fi luafi ca militari, dar se cere numai un numär mai
mic, este natural de a determina prin sorfi, care sa.
fie acei ce au sa fie luafi. Cand deci aplicam luarea
numelor dupg alfabet O. tragerea la sorfi pentru for-
marea listei jurafilor, aceasta are un infeles, numai
cand mecanismul intrebuinfat mai inainte este ant
de perfect, incat dupd puierile omene§ti sl se fi fAcut
tot ce e prin putinfä pentru a insemna in listele pre-
gatitoare numai oameni capabill in toatä puterea cu-
vantului de a fi jurafi. Fiind cu tofii unul §i unul, for-
marea listei anuale, prin luarea dupa alfabet §i. aceea
a listei de sesiune prin sorfi, nu infali§eaza nici un
neajuns. Dupg modul insä cum se formeazd la noi
lista preparatoare, in care se inscriu fär5 deosebire
tofi cei ce au trecut fnvgfaturile unei §coli secun-
dare" sau se bucura de un venit de o sutä galbeni
sau" exercità o profesiune liberä sau" platesc o
patentä panä la gradul al patrulea incluziv", luarea
numelor dupg alfabet pentru formarea listei anuale
este mai mult un joc de copii decat o metodä legis-
lativg, iar formarea listei de sesiune prin tragerea
1) i dacii aceasta nu se Intilmpla intocmai a§a, vine din modal
.cum e compusii comisia ce alege, dupil cum o spuseserlim tpi
mai sus.

www.dacoromanica.ro
224 E. LOVINESCII

la sorfi este numai o ironie. Tot atat de bunt ar ft

dact prefectul ar alege el insusi, i pe cei 361).
Legea aceasta pentru formarea juriului ar fi rea
chiar la poporul cel mai cult. La nal e ceva mon-
struos i iatä pentru ce. La noi unde cultura e pufin
rtspanditä, unde tocmai acea clash a societtfii, ce
ar putea mai ales sä procure pe jurafi, amme clasa
industrialt i comercialt, este pe deoparte de mica
insemnätate, pe de alta, i Intructt este, este re-
prezentatt, mai cu seamt prin straini ce nu pot fi
jurafi, la noi zic tocmai considerarea elementului per-
sonal ar trebui finut in seamt cu deosebire luare a-
minte. Cine cunoaste cat de pufin societatea noa-
strä, stie desigur cat plätesc in privirea intelectuala
multi din cei ce se bucurt de un venit de o sutä de
galbeni, sau stint patentasi de gradul al patrulea-
Cat despre elementul moral, cel mat important, ace-
sta, dupt legile noastre, nu poate fi luat deloc in
bagare de seamt, dact nu cade anume sub un para
graf scris. Chfi stint Inst, care desi nu au fost con-
damnafi la o pedeapst criminalt, etc.", nu se deose-
besc In realitate Intru nimic de unii ca atare. Opinia
publict ii tie, dar e neputincioast. Individul stä In_
listä in puterea dreptului individual, si clact nu stä,
poate sá ceart inscrierea luil
Subt asemenea imprejurtri e peste putinft ca ase
zamfintul juriului st nu product räu. Cauza este a
cea mai mare parte din jurafi sunt oameni nedemni
de a fi.. 0 ref ormt a juriului este deci neapärata.
1) In legea francezil din 1808, presedintele curtii siege pe eel)
36 jurati pentru lista de sesiune.

www.dacoromanica.ro
 A. D. %ESC/TOL 225

Aceastä reformä trebue sä caute a stabili un meca-

nism de legi, prin care numai persoane capabile sä
ajunga la funcfiunea de jurafi. Trebue mai ?nal a-
brogat dreptul de reclamä, apoi Incredinfat formarea
listelor preparatoare unei comisii compuse din ma-
gistrafi comunali, care sunt mai departe de mi§cärile
politice, apoi flind In relafiuni dese Cu cetafenii
sunt §i. ca vecini mult mai Insu§id pentru a face
prefuirile personale necesare spre alegerea unor oa-
meni demni. Comisiunea ar trebui sä fie destul
de numeroasä §i compusä din elemente destul de
diverse, pentru ca alegerea persoanelor ce au a fi
chemate ca jurafi, sa nu se faca dupä simpatie, anti-
patie sau alte motive straine scopului a§ezamantului.
In legatura cu aceastä reformä care ar mic§ora in
mod Insemnat numärul persoanelor ce pot fi jurafi,
ar trebui restrfinsä sfera cauzelor atribuite juriului;
a§a spre exemplu s'ar putea atribui tribunalelor co-
rectionale o mare parte din furturile calificate, bung
oard cele ce nu Intrec o suml oarecare. Astfel s'ar
margini sfera activitädi juriului, incredinfand insa
aceasdi inaltä chemare unor oameni demni de a o Im-
plini. Cu timpul apoi, Intinzandu-se cultura, desvalin:-
du-se industria §i. comerful s'ar putea reda juriului
cauzele criminale in totalitatea lor, ba s'ar putea chiar
introduce juriul peste tot locul, dupa cum Incepe acum
a se face In organizarea noud prusianä, introducandu-
se juriul, se lute lege ca modificat, la tribunalele de
politic simpla, a§a cä numai cele corecdonale sant
compuse numai cu judecgtori in sensur propriu.
Cred ca din cele enumerate se va fi väzut In destul
el, dacä a§ezämfinttil juriului produce la noi efecte
15

www.dacoromanica.ro
226 E. LOVINESCU

periculoase 0, cauza nu stä in a§ezdmantul juriului

insuO, ci in aplicarea lui nesocotità. Tot aceasta ear
demonstra §i pentru toate celelalte ramuri ale vietii
noastre publice. Gre§eala, lipsa cea mai mare nu e
in principii ci in legile speciale care reguleazg apli-
carea kr. Dna' am §i. lua in revizuire tot documentul
constitutiei, färá a pune mana la reforma a§ezamin-
telor speciale, nu am produce nici un bine. A pro-
clama alte principii, fie progresive, fie reactionare,
idea' a da o ingrijire speciall normelor speciale, care
reguleaza aplicarea lor, nu va fi dp nici un foks.
Aplicarea rea rämane rea sub oricare principii ar
rämâne. Dar o aplicare bung a unor principii bune
este mai blind decal o aplicare bung a unor
principii mai rele. Dacä ne vom da osteneala a
aduce la o aplicare potrivitä principlile cele mari pro-
clamate la noi vom intra pe calea ordinei §1 a
progresului normal färä zguduirile cumplite ale pro-
pg§irii nesocotite §i ale reactiunilor, care conduc pe
popoare din zbuciumdri in zbuciumäri la totala lor
peire. Oamenii no§tri de stat de pang acum au pa-
catuit printr'o propä§ire pripitä, printr'o proclamare
de teorie f grä a da §i. calea intelectualä pentru apli-
carea kr. Oamenilor de stat ce au acum in mand desti-
nele tarii, le este impusä sarcina cea grea de a im-
bunätäti starea de lucruri, alungand numai räul, re-
1) Achitarile sunt aproape de 900/o. Cat despre dilapidarile
de bani ele tree mai toate nepedepsite. Cauza e lipsa de con-
stiinta asupra insemnatatii statului care e considerat ca ceva
strain, dusman.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 227

finand binele, ce ne turbura viafa si principiile ade-

varate de viafd ale oricarui popor care nu merge
spre peirea lui.
Tofi cei al caror suflet bate pentru fara lor, ar
trebui ca in aceste momente, cad astfel sunt toate
momentele In care cufitul experimentärii se implanta
In viafa poporului in aceste momente, zic, sä con-
tribue cu spiritul si cunostinfele kr la luminarea gre-
lei intrebari, pang intrucat sunt bune si din ce cauza
stint rele asezamintele ce le avem.

IV.
Despre InvAtAbiântul gcolar In genere gi In deosebt
despre acel al istoriel
I.

Este un fenomen prea bine cunoscut ea' oamenii

obisnuesc a implini indelung timp apucaturile läsate
de generafiunile de mai'nainte, färä a-si da seama de
cauza pentru care o fac. Aceste apucaturi mai toate,
cand se ivesc, au cuvantul lor de a fi in impreju-
rarile inconjuratoare; cu timpul insa, desi ocaziunile
de care e legatä venirea kr pe lume dispar, totusi,
prinzand ele odatä raclacina in suflet, oamenii ur-
meaza inainte cu implinirea kr, desi nu si-ar putea
deloc da seama pentru ce o fac.
Aceastä procedare este si foarte fireasca inteo sfera
anumita, adica in aceea a simfimantului, deci in mo-

www.dacoromanica.ro
228 E. LOVINESCU

ravuri §i obiceiuri. Acestea capata prin curgerea tim-

pului un caracter de stabilitate, ba chiar de sfinfenie,
§i. cu drept cuvant, cad simfimintele omene§ti ne-
schimbandu-se decal foarte pufin in natura kr, e
foarte firesc lucru ca §i. formele kr de exprimare sa
se pastreze pe cat se poate de mult timp astfel cum
au fost dela inceput. Moravurile §i obiceiurile In-
fafi§and continuitatea sufleteasca intre thnpurile tre-
cute §i. cele de fard, ele menfin in mod puternic lega-
turile omene§ti, fie cele religioase, fie mai ales celle
de nafionalitate. Un popor in care respectul moravu-
rilor §i obiceiurilor stramw§ti se calcä cu uprinfa,
in care cu grabire se adopta forme de viafa straine,
documenteaza Intotdeauna o placere spre o viala, tur-
burata §i neoranduitä, o u§urinfa de caracter pe care
o plate§te cu grele incercari. Se infelege ca §i mora-
vurile §i obiceiurile trebue sä se schimbe, dar aceasta
trebue sa se faca foarte Incet, foarte treptat §i. oare-
cum pe nesimtite, cad moravurile sunt o parte din
elementul stätätor al poporului pe baza caruia se mis-
ca acel progresiv.
Dar obi§nuirea de a lucra §i laptui a§a dupg cum
s'au apucat de mai 'nainte, fara aii da o seama ratio-
nala despre aceasta, se intinde adeseori §i. acolo unde
nu este indreptafita deloc, anume in sfera gandirii.
Multe a§ezaminte, multe moduri de a lucra, sisteme
de guvernare, de educafie, de instrucfiune §. c., fa-
mase din timpuri de mai 'nainte, cand luminile erau
pufin raspandite §i adevärul respectiv necunoscut,
se pastreaza, mai el ai putea zice cu un fel de sfin-
fenie, §i atunci cand luminile capatate ne arata relele
kr §i calea de apucat spre a kr Indreptare. Se in-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 229

telege acum dela sine cg in cazul de fag aceastg pro-

cedare este cu total gre§itg, Linde e vorba de lucruri
intelectuale, acolo o pgstrate nestramutatg a stgrii
din trecut nu are nici in Inteles. Adevgrurile desco-
perite trebue i realizate; imbungtgtirile argtate prin
teorli trebue introduse i In practicg. Luminile inteli-
genfei nu trebue sg ramang numai ca atare spre bucu-
rarea mintii teoretice, i precum lumina soarelui este
nu numai lumina spre desfgtarea ochiului, ci §i ele-
ment de viafg pentru plante §1. vietoare, astfel §i
inteligentei trebue sg trezeascg in viata realfi
chiar, puterile de trai §i de propg§ire ale unui popor.
Dar de§i rafiunea ne vorbe§te astfel, o lene intelec-
tual g. i o teamg de reforme ne fac de suferim mult
timp relele i gre§elile sg trgiasca in mijlocul nostru,
multumindu-ne uneori de a Impgca cerintele adevgru-
rilor descoperite prin mici concesiuni, care insä nu
contribue deloc a indepärta rgul insu§i, ci numai atat
au bun cd aratä sub o luming mai puternica netm-
päcarea stgrii vechi a lucrurilor cu cerinfele spiritu-
lui in propg§ire.
In secolele din urmg in care omul se deprinsese
a-si da seama de toate, supunand orice faptg, orice
mi§care a sa unei analize, cu scopul de a argta pang
Intrucfit corespunde ea cu principile rationale de-
duse din natura lucrurilor, in aceste timpuri caracte-
rizate prin predominarea unui spirit din ce In ce mai
critic, se intelege cg nici sistemul de invgfamant nu
putea sg fie scgpat din vedere, ci cg trebuia sg.
treacg §i el sub piatra aceea de probg ce se cheamg
rafiune. Din acel moment, cate himini s'au rgspandit
asupra instructiei, cfite spirite eminente s'au silit a

www.dacoromanica.ro
230 E. LOVINESCII

ne arata scopurile si mijloacele adevaratei instruc-

Iduni, precum si relele si neajunsurile sari! de lucruri
existentel $i cu toate acestea, ce patine sant imbuna-
tätirile din trecutl Patine sant popoarele care au
avut inima de a pane in aplicare principiile rationale
si sanatoase ale instructiei; dar acestea au si cules
foloasele silintelor lor. Chiar la ele tusk' departe e
de a se fi ajuns in total la fel, de a se fi urmat si
cu cladirea zidirii in mod tot asa de rational ca in
punerea fundamentului ei; ba nici teoria Insasi nu e
in total formulatä, ci numai o miscare a spirituhii
in sensul propäsirii se intareste pe zi ce merge.
E timp ca si la noi in Ora sa se trezeasca acest
spirit de cercetare, sä ne intrebam intre altele multe,
ce vrem sä ajangem prin sistemul de invatamant ce-1
avem si daca acest sistem este acel nimerit.
Din cauze binecuvantate vom margini cercetarea
noastra numai la invätämantul scolar, lasand la o
parte studiile universitare, care sant sau ar trebui sa
fie cu un caracter liber, deci nesupuse unei regle-
mentäri eat de stranse precum sant cele secundare
si mai ales cele primare. In aceste scoli, scolarii in-
vatä ceeace 1i se propane; orizontul lor intelectual
este acel al profesorilor si al cartilor ce li se dau. In
universitati campul este liber; profesorii sant mai
malt niste diriguitori in studii, ideile si opurile tu-
turor invätatilor lumei stau deschise studentului spre
libera formare a opiniilor sale. Neajunsurile care se
afid in metoda studiilor universitare sunt deci de o
natura cu total alta decat acele ce le gasim in scolile
inferioare si deaceea le vom lasa la o parte. Ochiul
nostru fiind apoi tintit asupra rezultatului de produs

www.dacoromanica.ro
 A. I). XENOPOL 231

prin invafamantul §colar inferior, se ?rife lege a toata

luarea aminte a noastra va fi indreptata asupra Inva-
famantului secundar, cel primar fiind privit, din acest
punct de vedere, numai ca o treapta pregatitoare.
Scopul inväfamantului §colar este pregatirea teo-
retied generala a spiritului gat pentru cultivarea teo-
retica mai departe a §tiinfelor speciale, cat i pentru
intrarea in viafa practica. Cea mai mare parte din
oameni nu au spirit teoretic; ei Ii aplica deti pute-
rile lor suflete§t.i la ajungerea scopurilor practice
ale viefii ca invafatori, meseria§i, dregatori i a§a
mai departe. 0 parte mult mai mica une§te In ge-
nere impreuna cu 0 activitate practica una curat teo-
retied, care tinde la descoperirea i lafirea adeväru-
lui, Ia producfia frumosului i altele, Tofi ace§fla
Insä, oricat de deosebifi ar fi in ocupgiunile lor spe-
dale ca profesioni§ti, invafatori, negustori, militari,
dregatori, sunt legati impreunä in sfere din ce in ce
mai intinse i plead comune cu alfi oameni. Sunt
legaturile breslei din care face parte cineva, acelea
ale intereselor locale (sau comunale), acelea ale na-
fiunii. Fiecare individ nu e deci numai medic, numai
stoler, numai negustor, numal legist, ci este inainte
de toate i om, cetafean al comunei i al statului din
care face parte. In viafa lui el va avea i multe alte
lucrari de implinit, deck acele atarnand de speciali-
tatea lui i aceste lucrari1) vor fi cu ant mai variate
cu cat desvoltarea politica va fi mai Malta, cu cat
poporul Ii va cauta mai mult el 'insu0 de interesele
lui private §i de cele publice.
1) Ca alegator, deputat, jurat, membru al Consiliului comunal
ai celelalte.

www.dacoromanica.ro
232 E. LOVINESCII

Pentru ca mai multe elemente sa conlucreze spre

acela§ fel, trebue sa existe titre ele o legatura. Lega-
tura cea mai generala intre oameni este aceea a spi-
ritului; daca deci fiecare individ are de conlucrat §i
la ajungerea unor scopuri generale, va trebui pentru
ca aceastä conlucrare sa fie cu putinfl, sa existe intre
spiritele kr o legatura, o asemarlare in modul de a
gandi, o convingere despre, sau macar o credinfa in
ni§te adeväruri sau idei finute ca atare de toatä hlinea.
Dar nu numai din punct de vedere al lucrärii vrea
sä zica a rolului activ al omului In societate, este
necesara aceasta baza intelectualä comunä. Din clasa
culta a unui popor, compusä In genere din acei ce
au trecut prin §coalä, numai pufini indivizi se inalfa
la rolul de elemente active, care aduc la luminä idei
asupra intrebärifor ce mi§ca societatea sau determina
voinfa ei de a lucra intr'un mod sau intr'altul; masa
cea mare rämtme pasivä, ascula de ace§tia, se une§te
cu idelle unuia sau altuia, punandu-§i puterile sale
morale, sociale, ba chiar §i materiale intru susfinerea
kr. Acest räsunet general al ideilor unora In masa
clasei culte este aceea ce se nume§te opinia publica.
Acesta este se'nfelege numai un instrument. Farä a
fi pus in mi§care, el nu are nici un efect; este el Insa
insuflefit, fie de un interes general, fie de focul unui
spirit individual deosebit, atunci devine ;Ina din pu-
terile cele mai cumplite. Pentru ca acest instrument
sa nu poata fi deci intrebuinfat spre insd§i dauna §i
nefericirea poporului, trebue ca el sa fnfajd§eze oare-
cari garanfii, eä nu va putea fi intrebuinf at decal in
serviciul binelui §i al adevarului. Opinia publica tre-
bue sa fie numai un ridicsator puternic pentru silin-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 233

fele ce tind spre bine si adevar, ci si. o piedica ne-

rästurnata pentru acele care au de fel raul si. mincluna.
Pentru ca opinia publica sa fie un control al bine-
lui si adevarului, trebue neaparat ca ea insasi sä se
bazeze pe aceste doua pitted. Sunt In sufletul omu-
lui doua radacini. puternice din care acestea pot A.
se desvaleasca si anume: bunul simt si. constiinta
morala. Dar pentru ca acestea sa se poata manifesta
cu toata energia kr, ele trebue cultivate si cultura
uneia se face prin invätamant, a celeilalte prin cres-
fere. Omul in stare de natura are numai imboldiri
spre lucrarea morala si. rationalä; nesustinut de cuge-
tare, de cunostintele si exemplele lumli inconjura-
toare si, a generatiilor trecute, acele colturi pretioase
se usuca in sanul lui. Pentru a avea deci o opinie
publica in adevaratul inteles al cuvantului, trebue sa
conlucreze la formarea ei pe deoparte cresterea In
famine, pe de alta invatamantul in scoala.
Atat pentru cei ce lucreaza Impreuna intfun mod
oarecare la desvoltarea unui popor, cat si pentru
masa partii culte a acelui popor care sprijinà sau
respinge ideile inaintate de inteligentele active, este
deci de neaparata trebuinta ca sa existe intre toti o
bald comuna de intelegere. Uncle aceasta nu existä,
acolo o intelegere este peste putintä, pentruca mice
intelegere, unire asupra unei intrebari noui, presu-
pune ca suntem de mai 'nainte Intelesi asupra altor
intrebäri din care vom putea deduce argumente pen-
tru convingerea noastra mutuald In ceeace priveste
intrebarea cea noul Lipseste orice puncte de inte-
legere comunä intre mai multi oameni, atunci o unire
in ideile kr este ceva peste putintä, pentruca oricat

www.dacoromanica.ro
234 E. LOVINESCII

de departe ar cauta ei In mintea kr un adevgr admis

de toti, spre a deduce de acolo prin argumentare
sustinerea unel idei noui de care sa se convinga toti,
ei nu-I vor afla. Aceasta stare se intelege Ca nu exista
nicaieri Intocmai asa; cad atunci nici doi oameni n'ar
Mai tral impreuna si s'ar tine fiecare izolat. Dar cu
toate ca eamenli in genere trebue sa alba cateva idei
comune, totusi In ce stare am fi pusi noi daca de
ate ori am voi a ne convinge mutual despre o Intre-
bare oarecare, ar trebui inceput a argumenta dela
primele adevaruri recunoscute de orice om cuminte,
si construit deci in fiecare caz o filozofie Intreaga
cum a incercat sä o facg Descartes pornind dela co-
gito ergo sum al sau. Tocmai la aceasta tinde scoala
in mod deosebit de a lag pe cat se poate baza 'co-
mund de intelegere, astfel ca pornind dela oarecari
idei generale admise de intreaga clasä cultä, noi sä
putem fi de Indata Intelesi si sal nu fim nevelti a
reconstrui cu fiecare individ Intreaga stiintä ome-
neasca spre a ne intelege asupra lucrurilor celor
mai simple.
Scoala deci trebue sa tindä a forma spiritele incre-
dintate el, astfel ca o Intelegere comund intre de sa
fie pe cat se poate de usurata; pentru aceasta trebue:
1. Invätata mintea a cugeta intr'un mod rational si
precis si a sti sa-si exprime In mod inteles cugeta-
rile sale.
2. Inzestrata cu cunostinte si idei generale despre
lucrurile si mersul naturii si al omenirii, idei care
sunt rezultatul muncii intelectuale a omenirii de pang
acum.
Daca scoala nu are in vedere aceste teluri, atunci

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 235

lucrarea ei este färä de folos. Daca ea crede ca tot

ce i se cere este de a inflori mintea tinerimii cu fel
de fel de cunostinte singuratece despre cele ce se
petrec in jurul nostru si s'au petrecut in timpurile mai
dinainte, atunci rezultatul ei este egal cu nimic. Daca
individul esit din scoala nu e in stare sail coordo-
neze in minte un sir de idei si sa le expunä acestea
altuia, fie prin grai, fie prin scris, inteun mod mai
logic si mai inteles de cum o face acela ce nu poseda
nici macar inceputurile invatarnantului, atunci ce a
lucrat scoala asupra inteligentelor care au trecut prin
ea si care este profitul care l'au avut ele? Si ce folos
rezulta pentru individ si pentru societate daca in
timp de zece sau mai multi ani cat sade copilul in
scoalä, aceasta se sileste numai a-i introduce in minte
o amestecatura periculoasa pentru inteligenta lui, de
greceste, latineste, geometric, fizica, trigonometric, re-
ligie, povesti si biografii numite istorie, s. c.? Printr'o
memorizare mecanica, cel mult printr'o intelegere a
faptelor singuratece, aceste cunostinte se anina putin
de mintea lui, cat timp le citeste si le reciteste ne-
contenit; cum insä au trecut examenele, cartile acele
variate din care a cules cunostintele lui, sant aruncate
la o parte: din minte fug cu o mare repeziciune toate
cunostintele adunate cu atata osteneala; greceasca
se uita cu totul, din latineste se mai tin minte cateva
cuvinte, din aritmetica cat trebue pentru viata prac-
tied, teoremele de algebra si geometric devin din ce
in ce mai straine, din stiintele fizice mai finem minte
explicatia naturala a fenomenelor celor mai comune
pentru a nu fi luati drept ignoranti. Apoi acesta oare
sä fie scopul scoalei? Ilatiunea noastra se revolt&

www.dacoromanica.ro
236 E. TAVINESOU

and ne gandim la asemenea lucru §i nu farl temei

se ridicg din toate pärtile glasuri pentru modificarea
programelor pentru alungarea limbilor clasice, pen-
tru separarea bacalaureatului in litere §i §ffinte, pen-
tru Infiintarea de §coale reale pe langa licee §i. gim-
nazii, pentru ca §colarii sa nu mai invete lucruri
ce nu le sunt de nici un folos".
Si Inteadevar ap este, ca nu le sant nici de un
folos, dar aceasta nu din cauza materiilor in sine,
ci din cauza modului cel rau de propunere, care ia-
r4i vine din lipsa cuno§tintei scopului pentru care
se invata cutare sau cutare object.
Uitarea cuno§tintelor singuratece este peste putinfä
de Impiedecat. Dela un timp oarecare al vietii, omul
trebue sä se hotareasca a imbrati§a un ram de activi-
tate; timpul ii lipsete pentru a-si improspäta necon-
tenit amintirile invatäturilor §colare, §i acestea se
Intunecd cu atat mai curand in minte cu cat erau
mai variate §i mai numeroase. In acest sens nu e
nimic de reformat. Nici o metoda de propunere din
lume nu va impiedeca pe cel ce devine inginer sau
negustor de a uita greceasca §i latina, pe cel ce de-
vine profesor de limbi clasice, de a uita clasificarea
plantelor §i a animalelor sau teoremele de algebra
§i. de geometrie. Dacd deci uitarea acestor cunoginte
singuratece nu se poate impiedeca, §i *coda 1§1 da
seama de aceasta, e foarte clar el tendinta ei trebue
sä fie cu totul alta deck fixarea acestor cuno§tinte
singuratece in mintea tinerimii, §i ca deci *i metodele
de propunere trebue sä tinda la un alt rezultat decal
la o imbogatire treatoare a mintii cu cuno§tinte
de lux.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 237

Acest tel este tocmai acela ce 1-am formulat mai

sus, anume formarea logica a mintii i Inzestrarea ei
cu cAteva cuno§tinte i idei generale.
$i marea InsemnItate a §coalei consistä tognai In
aceea cä acest tel care pare atk de simplu se poate
ajunge numai §i numai prin lucrarea inceatá i trep-
tatii a Invätamântului §colar.
InteadevAr, pentru a forma mintea spre o cugetare
corectsa, logica §i spre o exprimare curatä i lamu-
rita a cugetarilor, trebue o lucrare foarte Inceatä si
treptatä. Precum mfina pictorului §i a sculptorului nu
ajunge decfit dupg mult exercitiu i hide lunged. obis-
nuire a Intrupa pe pAnza culorile sau a säpa in piaträ
figurile maestre, a§a i inteligenta omului de§i mai
flexibilä, mai lesne de deprins, totu§i numai treptat
si pe Incetul se invata a umbla dupä cum trebue cu
ratiunea §i cu argumentele logice ce decurg din ea.
$i nu mai putin greu de educat este facultatea expri-
märii celor gandite, prin grai i scrisoare pläcutA §i
Inteleasä. Apoi 11 cunosti Indatä pe omul care a a-
pucat pe id pe colea, din ziare, din conversatie sau
din citire de diletant cfiteva principii generale. Ace-
stea nu s'au näscut In mintea lui prin lucrarea in-
ceatä a scolii, nu au rezultat din Inlantuirea a o mie
de fapte singuratece, nu au crescut Impreung, cu min-
tea lui pe -bgncile scolii, astfel ca sa devinä un ce
nedespärtit, o convingere adâncä, o parte integranta
din Insä§i mintea lui. Ele au venit i s'au lipit de
dinafarg, din Intamplare §i tot a§a se vor duce la
cea dint Ai ciocnire cu interesele sale cele mai mes-
chine individuale. Nu sunt ace§ti oameni puterea unui
stat; dar din nenorocire tocmal ei sunt marea majori-

www.dacoromanica.ro
238 E. LOVINESOU

tate acolo unde §coala nu este aceea ce ar trebui sa

fie: pregatirea unei baze de intelegere comuna.
Scopul rational al §coalei secundare este deci de
a deprinde mintea printeo lucrare inceata i treptata
a cugeta logic §i au exprima gandurile precis §i
inteles, pe de altä parte a face sä se trezeasca In ea
din studiul fenomenelor singuratece ideile generale
care le doming i care sa ramana in minte i dupa ui-
tarea amanuntelor, ca o retea puternica de gandire
pe care sa se poata tnalta pe deoparte §tiintele spe-
dale studiate mai in urmä, iar spiritul, prin jocul
combinarea lor sä fie pus in stare de a-§i forma
opinii drepte i lamurite asupra diverselor fenomene
ce se prezinta in viata unui popor §i a omenirei.
Astfel trebue sa fie formate spiritele adevaratilor
cetateni ai unui popor care-0 pun fericirea i in
viata intregului §1 deci trebue sä contina un intreg
de gandiri pentru a putea intelege, judeca, primi sau
respinge, sustine sau combate toate cele ce se refera
la trebuintele lui. Numal in aceasta viatä comund cu
intregul este adevarata multumire, numai prin ea omul
trae§te in deplina ei masura viata aceasta omeneasca.
Cine-§i are spiritul format numai Inteo parte, fie cat
de ager §1. de deplin, cine deleaga altora pand si
simpla opinie asupra unei propuneri, unei idei, unui
op de arte sau unei iscodiri, zicand ca nu e compe-
tent, acela nu este facut pentru viata liberä dupa.
care nazuesc i spre care merg popoarele, viata in
care firele de trai Së tes multe §i dese sub stativea
timpului i se intind in val frumos i plin ochilor
posteritatii,
Dar pentru ca aceasta participare a tuturor la viata

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 239

Intregului sä nu fie izvorul unui räu nesfir§it, trebue

ca ea sä se bazeze pe un §ir de idei §i. de principii
sankoase crescute §i. identificate cu Ins 4i mintea
noasträ, peste care apoi ori§ick s'ar ivi deosebiri,
acestea sä nu poatä niciodatä avea de rezultat im-
piedecarea oricarei intelegeri orickei lucrari impre-
und. Tocmai aceasta se Intamplä Insä acolo unde spi-
ritul tfinär nu iese din §coald deck cu un tezaur pes-
trit de cuno§tinte singuratece de tot feluL Acestea
se §terg cu timpul; ramane numai o inteligenfa de-
prinsä a macina orice gandiri i se prezintä, färg con-
trol, färä cercetare, neavând un criteriu in ea. Pati-
mile, interesele zilei, cele personale, amagirile celor
vicleni yin atunci de Inlocuesc critica ce ar fi sä se
facd de complexul de idei generale ce ar trebui sa"
se afle in minte. Ace le elemente hotäresc atunci asu-
pra devizei ce fiecare Inscrie pe drapelul ski, asupra
tredintelor ce fiecare primege, asupra ideilor pe care
le respinge i le condamnä. SA te indrepfi, spre a com-
bate o eroare, la ratiune, sä apelezi la cugetarea cea
infeleaptä, la adevAr, totul este zadarnic, pentruca
lipse§te baza comung de infelegere. Pentru a face pe
cineva sä infeleaga cä este bund sau rea cutare idee,
trebue sä fie de mai inainte in mintea lui o refea de
alte idei comune cu ale tale, dela care deducând de-
monstrarea, sä poti ajunge la o convingere. Lipsind
aceastá bazà, impärtä§irea ideilor pe calea convin-
genii §i a ratiunii este peste putintl. Du§mAnia sau
prietenia personalä, interese de orice naturä, Invàluiri
ale simfimantului, entuziasmul sau nepäsarea, ace-
stea hotäresc asupra formärii opiniilor, asupra admi-
terii sau respingerii ideilor. Unde astfel este starea

www.dacoromanica.ro
140 E. LOVINESCII

spiritelor si poporul se bucura de asezaminte libere,

acolo pericolul este iminent, pentruca adevarul nefiind
nici când regulatorul voinfelor omenesti, ci fiind in-
frânt si Inca lcat la fiecare pas, el isi razbung sub
forma de rau, decadere si pieire de necunostinfa sau
nesupunerea la vesnicile sale legi.
Sunt atunci cloud cal pentru a esi din acest haos:
restrangerea sau nädusirea viefii libere pentru a face
nevatamatoare anarhia spiritelor neläsandu-le nici o
inr5urire asupra viefil poporului, sau indreptarea a-
cestei anarhii insäsi prin lafirea ideilor, nazuinfelor
si convingerllor comune ca baza de infelegere, pas-
trfindu-se viafa cea libera, singura denma de om.
Pentru un popor care vrea sa propaseasca, nu ra-
mane indoiala pe care din aceste douà cal trebue sa
apuce si unul din mijloacele cele mai puternice
este un bun sistem de invafamant secundar.
La noi relele unei asemenea stari sunt inca ingreu-
nate prin imprejurari speciale. Partea activa a masei
culte a poporului nostru se compune in genere din
oameni care si-au cules cunostinfele lor in fari straine
deosebite. Cine cunoaste nemasurata deosebire Intre
spiritul francez, german, rusesc sau italian nu se va
mira deloc daca intre reprezentanfii acestor spirite,
dela noi din fax% o infelegere este mai cu neputinfa.
SA nu se creada insa ea' räul provine din cauza ca
noi mergem sä ne adapam la cultura straina. De acea-
sta mai infai nu putem a ne feri; apoi e ceva absolut
necesar clack' voim si nici putem altmintrelea sä
team in comunitate cu nafiunile europene. Din contra
un rail mare mai provine de acolo ca sunt multi din
acei care au ineaurire asupra opiniei publice, care nu

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 241

au fost introdu0 cleat prin reflexe foarte slabe in

cultura occidentului; de aid o noug cauza de discordii
?litre cei cu cultura strainä 0 cei cu cultura numai
din fara. Din aceste Imprejuräri se Infe lege u§or cum
anarhia spiritelor 0 neputinfa de a se infelege im-
preuna ajunge la cuhne.
Raul fundamental provine de acolo ca tinerimea
noastra, fie aceea care merge in strainatate, fie aceea
care ramane in fara 0 infra mai curand In viata prac-
tied, nu impartämte nici un principiu, nici o idee fun-
damentala cbmuna care sa nu se mai poata rästurna
nici prin inraurirea culturii straine, nici prin inrauri-
rile individuale in fara. Mintea tanara ce merge in
fara straina sau infra in viafa practica este o tabula
rasa, intrucat e vorba de principli generale. Acestea
le culege abia sub inraurirea straing sau cea indivi-
dualä §i pasionatä, acasä, dupa opiniile 0 principiile
la ordinea zilei in strainatate, dupa interesele §i pati-
mile la ordinea zilei in fara. Cali nu sunt la noi care
jura In principiile lui Proudhon, Rousseau, etc. fara a
se gandi macar in ce raport stau ele cu adevärul 0
cu starea 0 nevoile in care ne aflaml Daca noi am
merge in strainatate cu un spirit bine pregatit prin
invafamantal secundar, atunci varietatea ideilor cu-
lese in farile deosebite straine ar fi o adevärata bine-
facere, pentruca am putea sa ne folosim de toate
punctele de vedere deosebite care predomina In po-
poarele culte asupra diferitelor materii de cugetare.
Deosebirile intre aceste principii nu ar putea sa ne
despartä pe noi imine atat de tare, precum despart
pe nafiunile dela care le culegem, pentruca de ar fi
hultuite la noi pe o baza comuna, pe refeaua de idei
16

www.dacoromanica.ro
242 E. LOVINESCU

generale intiparite de invafamantul scoalelor noastre.

Nu ne-am deosebi de Germani, Francezi, 124i, Ita-
lieni, s. a. m. d., dupa principiile noastre, ci am pastra
Individualitatea noastra de nafiune deosebita, folosin-
du-ne de stiinfa, de modelele de arta, de experienfele
practice ale tuturor popoarelor in desvoltarea unei
culturi omogene i intru adevarat nafionall
Ce sä zicem insä despre starea noastra cand nu
numai c ne ducem in strainatate numai cu cunostinfe
singuratece in minte, dar and chiar studille secun-
dare se fac adesea in strainfitate, ba se trimit acolo
copiii chiar de mid, smulgandu-i din sanul familiei,
departandu-i din mijlocul farii lor, pentru ca sä se
reintoarca acasä dupa multi ani fära a stii macar
limba Orli in care au de trait.
Ar trebui deci sä ne punem toate silinfele spre in-
dreptarea invafamantului secundar. Prin aceasta s'ar
opri emigrarea copiilor i instrainarea lor, s'ar im-
planta in mintea si in inima lor o bäza comuna de
gandiri i simfiminte i s'ar pune odatä cufitul la
radacina räului ce ne bantue acum: anarhia In cuge-
tarile noastre, cauza ascunsa a anarhiei exterioare.
In partea a doua a acestui studiu vom arata in mod
concret defectele invafamantului secundar in enere
si in special intrucat priveste propunerea istoriei.
Ne vom sill totodata a insemna i modul cum ar
trebui sa fie predate obiectele acestui invafamant
pentru ca el sail ajunga scopul sau rafional. 0 re-
forma spre bine nu trebue asteptata aid numai pe
calea legislativa sau reglementara. Ea va fi mai ales
produsul luminärii prin discutie. Din nenorocire insa

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 243

la noi pang acum nu se prea discutA asupra unor ase-

menea intrebari.
Pentru a ne face o idee despre nerafionalitatea sis-
temului de InvAfamânt secundar in genere i in spe-
cial a celui ce este la noi, n'avern decAt ssa. aruncam
privirile pe programele de liceu i sa ne Intrebam de
unde provin, din ce cauzA se invag anume cutare
sau cutare §tiinfe §1 nu altele, bung oarA pentru ce
se invafA trigonometrie, chimie, cosmografie §i nu
se invafd statisticA, nofiuni de drept §i de economie
politick*. FArd a pune deloc in discufie care din aceste
cloud serii de §tiinfe este mai necesarl, numai atat
voim sd constatam cA desigur nu o cugetare rafionalA
a condus pe oameni a admite ca object de studiu
unele §ffinfe §i a respinge pe altele, ci cl numai mer-
sul instinctiv al lucrurilor §i inrAdAcinarea obiceiului
sunt izvorul de unde au e0t programele noastre de
astAzi. CAci desigur nu va nega nimeni el nofiunile
de statisticA §i de drept au §i dc mAcar tot atata
InsemnAtate ca i acele de trigonometrie i cosmogra-
fie, §i cal dacA se gase§te de cuviinf A ca mintea tanArA
sA fie orientatA in privirea locului ce omul ii ocupA
In univers, e cel pufin tot atât de folositor ca sA
fie orientatfi asupra locului ce-1 ocupA aici jos intre
oameni. Cerul cu stelele e departe de om i nic este
rolul ce-1 joacA acesta In viaf a noastrA de astazi; lega-
turile omene§ti insd InconjoarA pe om din toate par-
file; oriunde se intoarce, se atinge de ele; ele sunt o
mreajA care prinde adesea pe cel ce nu §tie a umbla
printre ele. Dacl ne-ar mai trebui Inca un exempla
despre lipsa unei cugetAri rafionale in intocmirea pro-
gramelor de invdfAmfint, n'am avea decAt sA ne gan-

www.dacoromanica.ro
244 E. LOVINESCU

dim cum se invafa alaturi istoria testamentului celui

vechi, cu expunerea creafiei pamantului dupa legen-
dele evreesti si geologia, care trateaza aceeasi materie
pc baze stiinfifice, punand pe profesori in trista po-
zifie de a se desminfi mutual, si pe elevi adesea In
confuzie periculoasa, nestiind pentru care adevar sa
se pronunfe, pentru cel religios, sau pentru cel stiin-
fific, si mai la urma urmelor aducandu-se discredi-
tarea religiei in mintea tinerimel care desigur Intot-
deauna se va aplica mai curand la ideile susfinute
prin demonstrare decat la acele susfinute prin au-
toritate.
Din cele expuse se va fi convins oricine cal nu o
cugetare serioasä si indreptata asupra obiectului a
facut pe intocmitorii programelor sa le compuna asa
cum le vedem astazi si intr'adevar ele s'au produs
intr'un cu totul alt chip.
La renasterea stiinfelor tot invafamantul avea de
scop studiul antichitafii; pentru aceasta intala nece-
sitate erau limbile clasice, apoi cunostinfele celelalte
trebuincioase pentru infelegerea ideilor cuprinse in
opurile scriitorilor antici, .geografie, istorie, mitologie,
gramatica, s. a. Studiile se si margineau la inceput
In aceste obiecte pe langa studiul religiei, object ce
se'nfelegea de sine in timpurile credpicioase in care
au luat nastere programul nostru. Cu desvoltarea stiin-
felor naturale si matematice in secolele XVII si XVIII
s'au admis in scoald si notiunile de matematica si de
stiinfele naturale; apol cunostinfele de istorie si de
geografie incepurä a fl invafate prin ele insile, nu
numai ca mijloc pentru intelegerea autorilor clasici;
se mai introduse apoi studiul limbii nafionale si asa

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 245

se format% cu Incetul programele studiilor secun-

dare de astäzi, admifandu-se In scoala uncle Orli
din stiinfele ce se desvoltau odata cu propa§irea
culturii, intrucat interesele bisericii sau acelea ale
statului sau prejudefe de tot felul permiteau o ase-
menea introducere. Cafi nu sunt care si astazi pri-
vesc ca o periculoasa ?noire introducerea studiului
geologiei in scoli, si adesea scoala trebue mult sä
lupte pentru a capata dreptul de a introduce ade-
varuri In mintea tinerimil.
Programele de astazi sunt deci un produs istoric.
Mersul instinctiv al lucrurilor a determinat formarea
lor. In ele sunt urme ale tuturor secolelor care au
trecut dela renasterea culturii In Europa. Numai un
secol Insa este slab reprezentat, acesta este secolul
XIX cu stiinfele care sunt produsul sau, si timpul a
sosit and scoala trebue sa deschida porfile sale si
ideilor ce ele au adus la lumina. Pasul cel dintai, cel
mai greu 1-a si facut prin admiterea geologiei ca
object de studiu In liceu.
Acest rners instinctiv Insä nu este mulfumitor. Tre-
bue sa ne dam seama de scopul ce-1 are scoala astazi
si potrivit cu acest scop sa tntocmim programele de
studiu lepadand ceeace este invechit, admitand ceea-
ce este neaparat pentru un om cult din Europa din
secolul al XIX-lea. Iatä problema de deslegat.
Pentru a ne intoarce la fara noastra, apoi aid ne
Incredinfam si mai mult cum numai imitafia, mersul
cel orb al lucrurilor au determinat tntocmirea pro-
gramelor. Ca toate asezamintele viefii noastre In ge-
nere, w si acelea privitoare la Invafamant au fost
luate dela Francezi, bune sau rele cum erau, fara ca

www.dacoromanica.ro
246 E. LOVINESCU

sä se gandeasca cei ce le-au copiat la vre-o modifi-

care sau imbungtafire a lor, sau macar la o potrivire
cu trebuinfele noastre. PAn'a" unde a mers lepadarea
de judecatä a oamenlior nostri, se poate vedea din
faptul unic poporului nostru cfi numai la noi limba
§1. literatura faril, multã, pufinä cum e, nu este un

object al iliväfamântului secundar, ci se lash' numai

In clasele primare ca object preparator pentru scriere
citire in limba romanä, fapt pentru a cärui expli-
care märturisim Ca avem numai un singur räspuns
si anume ca limba romând nu era preväzutä in pro-
gramele franceze care s'au copiat i s'au introdus in
colile noastrel
Dupd ce am arätat nerafionalitatea sistemului de
inväfamfint in genere si in special a acelui ce se
aflä la noi, ne vorn sili a fixa pe baza rational' stabi-
WI in partea I a acestei lucrari, care sunt obiectele
de studiu trebuincioase pentru a forma un bun sis-
tem de invgfämânt secundar i modal cum ele trebue
propuse pentru a ajunge la rezultatul de dobandit
prin acest Invacamânt. Cu aceasta impreunä vom a-
räta i defectele propunerli fiecdrui object in special.
Totusi necunoscfindu-ne cu totul competinfi in toate
materlile de invkamfint vom cäuta a fixa numai prin
fapte concrete ideile generale expuse mai inainte,
tratfind mai pe larg numai despre Invafamfintul isto-
del. De dorit ar fi ca oameni mai competenfi decfit
noi In celelalte materii ale invafamantului sä le tra-
teze in deosebi, arätand ceeace ne vom sili a aräta
din partea noasträ care obiecte i pentru ce anume
sunt folositoare, si cum trebue propuse i invafate,

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOYOL 247

pentru ca sä producä rezultatele cerute dela 1nvätä-

mfintul secundar.
Scopul cel dintAi al Invatamantului secundar este,
dupa cum am sp us mai sus, de a invga mintea sa cugete
inteun mod rational §1 precis §i sä §tie exprima in
mod infeles cugetarile sale.
Pentru acest scop servesc: 1) limbile clasice, 2) lo-
gica i matematicile, 3) limba romana.
Folosul studiului limbilor clasice1) nu constä in
aceea ca sä §thn acele limbi pentru intelegerea au-
torilor vechi. Pentru a putea gusta pe deplin frumu-
sefea clasicilor ar trebui o cuno§tintä a limbii kr
care cu greu se poate cere dela un §colar; apoi daca
numai acesta ar fi scopul acelui studiu, el nu ar fi
atAt de neapärat, de vreme ce s'ar putea ajunge prin
citirea unor traduceri bune. Dar cu totul altul este
folosul ce-1 tragem dela studiul acestor limbi.
Acest studiu este o girnnastica a spiritului analoaga
celei produse prin studiul logicei l al matematicii.
Toatä insemnätatea studiului acestor limbi constä In
osteneala ce o pune spiritul pentru a patrunde lega-
tura cuvintelor i aceea a gandirilor autorului vechi;
prin aceastfi ostenealä se deprinde spiritul a unna
§irul logic al gandirli, a gandi el insu§i logic umbland
dupa descoperirea unui asemenea §ir. Silintele pe
care le pune spiritul nostru de a scoate Intelesul as-
cuns sub forme de limbal necunoscutg, sträine, avand
de calguza in aceastä cercetare numai legatura iogica
a nofiunilor intre ek, este o indeletnicire care nu
se poate inlocui prin nici un altfel de studiu. Si este
1) Vezi Maiorescu n Annarul licoului din Iasi din 1864.

www.dacoromanica.ro
248 E. LOVINESCU

de observat cã numai limbile clasice, adica limbile

moarte sunt acele care raspund In totul la. cerintele
unui asemenea studiu; mai intai flindca ele nu sunt
vorbite astazi, cle nu pot fi Invatate in mod instinctiv
precum pot fi Invätate limbile straine moderne, i toc-
mai aid stä tot folosul studiului lor. Inteadevar, cfind
invatam o limba vie, o limba care se vorbe0e, capa-
tam cuno§tinf a ei In mod analog cu aceea a liiñbii na-
fionale, adica inteun mod mai mult instinctiv, fara
sä ne dam seama pentru ce se zice astfel cutare lucru
si nu altmintrelea, pentru ce cutare notiuni stau In
cutare legatura §i a§a mai departe. Invatatura unei
limbi din viu grai, din contactul cu formele ei cum
ele traesc in mintea poporului ce o vorbe§te din auzi-
rea i repetarea frazelor i legaturilor d fraze parti-
culare ei, exclude cu totul cugetarea noastra asupra
limbei Insäi, asupra legatutii Insa§i a gandirilor, asu-
pra formai-1i cuvintelor §. a.m. d. E lucru §tiut ca
gramatica cea mai putin cunoscuta este gramatica pro-
priei limbi §i aceasta e foarte natural pentruca limba
nationala ne este cunoscuta pana la un punct §i Fara
ajutorul gramaticei. Studiul gramatical al limbii in
genere este ceva absolut necesar §i. acest studiu nu
se va putea face niciodata in mod mulfumitor cleat
asupra unei limbi straine anume asupra acelora al
caror studiu instinctiy este cu total cu neputinfa, deci
asupra limbilor moarte, al cdror studiu este numai-
decat reflexly, adica nevoesc cugetarea §i nu numai
obi§nuinf a.
Daca In genere se pune pref pe desvelirea puterii
de a gandi, cu ant mai mult cand aceasta putere are
a se executa asupra insu§i instrumentului exprimarli

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 24%

sale, asupra limbei, atunci desigur nimeni nu va nega

/nsemnatatea studiului limbilor clasice. A cere exclu-
derea kr este sä se atinga conditia cea dint& a ori-
carui studiu, exercitarea facultätii gandirii, este a se
släbi baza pe care se ridica orice culturä.
Daca privim acum la programele noastre de Invklä-
tura 0 la metodele de propunere urmate in predarea
limbilor clasice, vom vedea cat de putin corespund
ele cu scopul rational al invätäturii limbilor clasice §i
prin urmare cat de nefolositor este acest studiu la noi.
Este prea cunoscut ca lucrul principal pe care se
pune pref la noi este ca §colarul sä §tie a traduce
cutare sau cutare autor. Mijlocul cum ajunge la acea-
stä traducere este considerat ca secundar; deaceea 0
de o bucatà de vreme am vazut introducandu-se in
§coli traducerile juxta liniare ale autorilor clasici, un
import francez din cele mai periculoase. Prin aceste
traduceri unde frazele sunt descurcate cuvant cu cu-
vant 0 tot astfel §i traduse din latine§te sau grecege
In frantuze0e, se scute0e §colarul de orice ostenealä
in descoperirea Orului logic al gandirilor. Prin aceste
traduceri juxta liniare care s'au räspandit pretutin-
deni se nimice§te cu totul folosul studiului limbilor
clasice. Prof esorii care-si infeleg menirea ar trebui
sä persecute aceste cärfi periculoase cu toate mijloa-
cele 0 chiar guvernul ar trebui sä intervinä in modul
ce va gasi mai cu cale pentru scäparea §colilor noas-
tre de acest räu care ruineazg invätamaniul clasic in
Franfa 0 care ameninfá a impiedeca pentru totdea-
una desvoltarea lui la noi. Chiar intrebuinfarea unor
traduceri libere a autorilor clasici, de0 nu trebue
permisä decat la nevoe este departe de a pricinui räul

www.dacoromanica.ro
250 z. LOVINESCII

ce fac traducerile juxta-liniare, pentrua o traducere

libera nu scute§te pe §colar de a umbla cu mintea
lui dupg descoperirea In§irärii gandurilor In autorul
clasic tradus.
Dintre limbile clasice adoptate pentru Invatämântul
secundar, cea lating corespunde cu deosebire scopu-
lui acestui invkamant prin preciziunea logica §i lim-
pezeala cu totul deosebitä a Imirärii gandirilor. Cea
greaca, bogata in forme, dar prin aceasta Insä§i mult
mai putin precisä, Infati§eazä alte folosinte. Ea ser-
vege mai mult la deprinderea mintii cu acest joc
variat de forme, cu aceastä Insu§ire de a exprima
aceea§i gandire in multe §i deosebite moduri §i In-
tr'un cuvânt desvoltä Inteun mod minunat fantezia,
jocul acela liber al notiunilor care este nu mai putin
necesar mintli decal inläntuirea kr cea logica. Este
Insä evident ca pentru a ajunge acest scop este ne-
vole de o Indeletnicire cu limba greaca Inteo mäsura
tot atat, ba chiar mai Intinsä decat cu cea latinä.
Tocmai fiinded limba greacl e mult mai bogata in
forme, trebue §i mai mult timp, pentru cunoagerea
§i deprinderea kr, ba chiar o Intelegere mai deplinä
a limbii grece§ti este de nevoie pentru ca mintea sä
poatä profita de bogatia, de forma ei. Din aceasta re-
zultä a ar trebui fixat in programe un curs tot a§a
de /nuns §i pentru limba greaca ca §i pentru cea la-
tina. In kc de aceasta ce vedem? Un curs de vre-o
trei ani, In care §colarul, cu multá ostenealà, deabia
Incepe a deprinde formele gramaticale, pe care e
nevoit sl le Invete In mod pripit, pentru ca deodatä
sä fie pus la traducerea lui Omer, Tucidid, Platon,

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 251

s. c., traducere pe care o face cu ajutorul juxta-linia-

relor domnilor Sommer & C-ie.
Este acesta studiu sau jucarie? Nu se profaneaza
scopurite cele mai sfinte ale omului printr'o imitare
seaca a formelor exterioare, nu este timpul intre-
buinf at pentru un astfel de studiu al limbilor clasice
un timp cu totul pierdut, timp prefios al tinerefii In
care mintea culege din toate partile elementele din
care va fi compusa and va intra In viafa cea mare?
Ce sa mai zicem despre complimentul natural al
Invafamantului limbilor clasice, despre InvaTatura
limbii romane. Oricine cugeta cat de pufin Infelege
cd tot folosul ce-1 tragem din studiul limbilor clasice
este perfecfionarea cugetarii 3i a facultafii exprimarii
gandirilor in limba nafionald. Dar pentru aceasta nu-
mai studiul clasicilor nu este indestulator, daca nu
este insofit de o indeletnicire cu limba nafionala, in
care sa se introduca treptat i amasurat cu propa-
3irea in studiile clasice, claritatea, legatura logica si
boggia de forme In exprimare ce le deprindem dela
limbile clasice. La nol Insa tot atat de pufin se gan-
de3te cineva la aceasta ca la trebuinfa studiilor cla-
sice in genere, astfel ca noi suntem singurul popor
din lume care vrea au cunoa3te limba i a se servi
de ea lard a se indeletnici macar cat de pufin cu
dansa. De aid urmeaza ca cei care ies din 3colile
noastre pot sa 3tie multe, una insä desigur nu, anume
säui exprime prin grai i scrisoare in mod lamurit,
infeles e atragator gandirile sale in limba romana.
Studiindu-se pe carfi franceze sau traduceri rele, as-
cultandu-se profesori care vorbesc in mare parte tot
a3a de necorect, necitindu-se niciodata pufinele mo-

www.dacoromanica.ro
252 E. LOVINESOU

dele de stil pe care literatura noastra le-a produs

panä acum, nedandu-se mai nici o valoare temelor In
scris In ceeace priveste limba i Insirarea ideilor, se
contribue Inca din scoala la coruperea limbii, romane,
astfel ca oricine vrea In urma a se desbara de for-
mac straine de care e plina t a gasi forme potrivite,
pentru exprimarea celor cugetate, trebue sa se dedea
unei grele osteneli ale caror rezultate sunt rareori cele
dorite, pentru ca, dupa cum au mai spus-o, lucrarea
Inceata a scolii prin nimic In lume nu se poate Inlocui.
SA ne mai miram oare de stilul cel prea sec sau
prea umflat, de lipsa unei legaturi de idei, unei Cu-
getari rationale care predomina In cele mai multe din
scrierile noastre si care adeseori ajunge la asa grad
Incfit mai ca te-ar pune in indoiala despre sanätatea
deplina a mintilor ce le producl Si sa nu se creada
cä acesta e un räu mic. Din cauza lui nu au ideile- la
noi mai nici o inraurire, i deaceea sunt pururea in-
vinse de iuteres care nu se Indreapta spre sufletul
omului prin forme logice, prin argumentari puter-
nice, dare si Intelese, printr'o limba precisä i bo-
gata care sä atraga mintea cititorului i sa o pre-
dispung pentru ascultarea de ideile continute, ci se
lipeste de el prin gadilarea patimilor sale, printr'o
lucrare oarbà pornitä din instinctul ce-1 are omul de
a cauta binele i Indemanarea traiului &au personal.
Cat timp ideile nu vor fi Infatisate sub o forma po-
trivia, de nu vor avea nici o inraurire in viata noas-
tra ca popor; dc vor fi aruncate la o parte din cauza
fonnei celei confuze sau lipsite de gust sub care se
prezintä; ba Inca obisnuirea publicului de a se as-
tepta la lucruri rau scrise, ii va face sa treaca cu

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 253

nepasare chiar excepfiile ce s'ar putea ivi §i. astfel

ideile vor ramane la o parte, iar viafa va fi condusa
in jocul ei zgomotos *i turburat de puterile oarbe §i
egoiste ale intereselor. 0 forma potrivitä Insa nu-§i
vor gad niciodata ideile la noi fled un studiu serios
al limbilor clasice §1 o ocupare con§tiincloasä cu limba
nafionall Iata unde consta importanfa acestor studii
pentru cine §tie s'o vada.
La aceasta formare logica a minfii concureaza, dupg
cum am spus-o mai sus, §i studiul logicel §i. al mate-
maticel. Aceste studii insa nu tind atat la cultivarea
in§irarii gandirilor §i. a modului exprimarii lor, cat
la intärirea insa§i a facultafii omului de a cugeta, §i
mai ales la exercitarea cugetarii abstracte, adica a
combinärii de nofiuni generale §i nu numai la aceea
de fapte singuratece. Se recunoa§te indata omul in-
cult dupa nevoia ce simte de a-§i clarifica orice cu-
getare prin exemple, prin fapte singuratece. E greu,
ba chiar cu neputinfa de a-I face sa se convinga des-
pre un lucru printr'o combinare a catorva principii
generale. Aceasta insa este o lipsa imensa: cugetarea
numai prin mijlocirea de exemple, de fapte concrete,
este o cugetare copilareasca, barbara; in timpurile
noastre o asemenea cugetare este cu total nemulfumi-
toare. Astazi avem atatea idei generale dupa care In-
dreptam interesele noastre cele mai de capetenie, in-
cat, daca nu vom putea cugeta cu ele, daca nu ne vom
indeletnici cu combinarea kr §i. deducerea urmärilor
ce rezulta dintr'o asemenea combinare, atunci vom
fi intotdeauna In pericol de a nu §ti care este calea
de urmat in oranduirea viefii noastre. A§a bunk' oara
ideile economice joaca astazi rolul cel mai mare in

www.dacoromanica.ro
254 E. LOYINESOU

viafa popoarelor i aceste idei trebue sa fie cat se

poate de raspandite inteun stat liber care prin opinia
publica e chemat a inrauri asupra guvernului in con-
ducerea intereselor economice ale farii; claca acum
nu va fi in stare publicul a umbla cu aceste idei
care sant toate foarte abstracte, foarte deslipite de
faptele concrete de pe care sant deduse atunci se
naste pericolul cel mare ca nu se va sti niciodata cum
trebue urmat in conducerea intereselor economice ale
färii; opinia publica nu se va putea forma, neputand
niciodata, pe un om care e deprins numal a cugeta
Ca: daca vinde grau el la parale pe clausal fapte
concrete a-I face sa infeleaga ca exportarea mate-
rillor brute dintr'o fara i importarea lor sub forma
de fabricate pune pe fara ce o face, in atarnarea, in
sclavia allot- fan idei abstracte. Läsand cu total
la o parte chiar infelegerea nofiunilor abstracte Insile,
susfinem, ca chiar pentru un om care le infelege, cu-
getarea cu ele, adica combinarea lor in minte si de-
ducerea rezultatelor este o lucrare foarte grea pen-
tru cei ce nu si-au exercitat spiritul mai mult timp
cu aceasta cugetare abstractd. Oriczine a avut af ace
cu oameni calfi i cu oameni inculfi stie cat de mare
e deosebirea intre usurinfa cu care ajungi a te in-
felege cu unii sau cu ceilalfi.
La aceasta intarire a cugetarii abstracte contribue in
mod eminent stucliul logicei si din sfera matematicei
anume acel al aritmeticei, dar mai cu seama acel al
algebrei i geometriei inferioare. Trigonometria ne
pare din acest punct de vedere cu total de prisos. Ea
incurca numal mintea §colarului cu o mare catime
de formule unde nu joaca eat rol cugetarea, cat me-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 255

moria. Ea este departe de a infäfisa aceeasi necesi-

tate logica in demonstrare pe care o Intalnim in teo-
remele de algebra si de geometric. Deci trigonometria,
claca este de admis in studiile secundare, ar trebui
considerata numai ca o suing de ajutor pentru stu-
diul fizicei i cosmografiei.
Din acest scop al studiului matematicilor se deduce
usor metoda de prop uncre. Toata atenfia trebue data
pätrunderii logice a teoremelor si la aceasta se ajunge
nu prin invafarea pe de rost a teoremelor si a de-
monstrarii kr, ci prin exercitarea scolarului la des-
legarea problemelor si la aflarea de demonstrari. Ori-
cine a trecut prin colile noastre stie insa daca acea-
sta e metoda intrebuinfatä. Din contra se cere o me-
morizare oarba a acestui object care se indreapta cu
deosebire la infelegere, i astf el, nu ne temem a o
spune, studiul matematicelor si mai ales al geome-
triei este in cea mai mare parte a scolilor noastre Un
puternic mijloc de Vampire a inteligenfelor.
In aceasta privinfl reforma inväramantului secun-
dar ar trebui sä tin& la restrangerea obiectelor de
studiu i invafarea acestora intr'un mod inteligent
prin marea insemnatate data deslegarii de probleme
pentru care invafarea teoremelor sa nu fie decat un
mijloc.
Cat despre folosul ce se deduce din studiul logicei
pentru intarirea cugetarii abstracte, nici nu credern
ca mai este nevoie de a se insista, de vreme ce logics
este stiinfa relafiunii gandirilor ini1e, deci stiinfa
mecanicei intelectuale. Neocupandu-se deloc de cu-
prinsul gandirilor, ci numai de raporturile dintre ele,
ea este cu deosebire menitä pentru intarirea cuge-

www.dacoromanica.ro
256 B. LOVINESCII

tarii abstracte. Greutatea ei Insa, ca aceea a tuturor

oblectelor de purl cugetare sau filozofie, restrange
folosul ce se poate capäta din indeletnicirea cu ea,
numai la capetele mai dare, apol numai la minfile
mai coapte, pe and matematica este o gimnastica.
buna pentru inteligenfele de tot soiul si pentru orice
varstä. Se'nfelege dela sine ca si logica si mai ales
ea, trebue studiata cu patrundere si nu pe de rost
prin recitarea formulelor ei, barbara, celares, etc. si
compunerea mecanica a formelor silogismelor, etc.
Lipsa si defectele studiului logicei si ale propunerii
ei sunt mai greu de indreptat de vreme ce ea presu-
pune capacitafi deosebite pentru profesarea ei.
Atka despre partea formala a invafamantului se-
cundar, despre formarea logica a minfii scolarului.
Sä venim acum la complexul de idei pe care scoala
trebue sa se sileasca a-I introduce in mintea tine-
rimii, idei generale, dupa cum am explicat-o mai sus,
care sä ramfind pentru totdeauna in spiritul scolaru-
lui ca principii patrunse in sufietul sau, ca elemente
constitutive ale spiritului sau care sa-1 conduca atat
In prefuirea imprejurarilor viefii sale, a poporului
sau, sau a omenirii, cat si in scopurile practice ale
viefii idei generale care insä sä fie inväf ate nu in
mod papagalicesc, ci deduse cu incetul prin lucrarea
inteligenfei din nenumarate fapte singuratece expuse
prin obiectele de studiu minfii tinerimii.
Vom avea de considerat in aceasta privinfa stlin-
fele naturale, adica zoologia, botanica, mineralogia,
geologia, fizica, chimia si cosmografia; apoi stiinfele
sociale, adica ate se propun pana acum: filozofia,
geografia, istoria si cele care ar trebui sa se pro-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 257

puna: statistica, economia politica si dreptul. Conform

scopului nostru vom da o luare aminte deosebitä is-
toriei pe care o vom trata la finitul acestui studiu,
impreunfind cu ea tratarea studiului geografiel.
In ceeace priveste studiul stiinfelor naturale in trite-
lesul cel mai intins al cuvântului, vom observa con-
form principiului stabilit in partea I-a a acestei lu-
crari, c inseinnatatea acestui studiu va consta in
ideile generale care vor ramane in mintea scolarului
dupd esirea lui din scoald i dupd uitarea faptelor
sau demonstrarilor singuratece pe care se bazeazd.
Aceste idei generale sunt legile dupa care se produc
fenomenele naturale. Si mai inainte de toate ideea
fundamentala care trebue sa se intipareasca pentru
totdeauna in mintea scolarului este ideea insäsi de
lege, ideea ca existä niste norme vesnice, nestramu-
tate, dupa care fsi indeplinesc regulat cursul lor toate
fenomenele naturii, dela sistemele solare ce se'nvar-
tesc in jurul unui centru necunoscut, pang la respira-
rea plantelor si a animalelor, la cristalizarea minera-
lelor i combinarea atomica a corpurilor. Intotdeauna
trebue atrasä i mentinutd luarea aminte a tinerimii
asupra acestei idei märefe a unui univers ce se misca
In intreaga lui splendoare, in nesfarsita lui bogatie
varietate, dupa niste legi vesnice, agenti nevazufi ai
fenomenelor exterioare i pe care omul este chemat
a le Inte lege, a le descoperi si a le aplica spre folosul
ski moral si material, material: prin descoperirea
raportului in care stau puterile naturii, folosirea de
ele spre indeplinirea trebuintelor sale; moral, prin
contemplarea i scufundarea minfii in aceasta ma-
reatä armonie universarä din care sä invefe respectul

www.dacoromanica.ro
258 E. LOVINESCU

ideii de lege, ascultarea de normele fixe i nestramu-

tate dupa care se indreaptá i mersul lucrurilor ome-
ne§ti, normele sädite In adâncul sufletului säu i pe
care i le destginue§te cugetul sou cugetarea spre in-
dreptarea lucrärilor sale intru implinirea menirii omu-
lui pe pämânt. Numai din acest studiu al 'naturii poate
omul dobfindi pe deplin ideea despre märetia i ne-
Induplecarea legilor care guverneaza lumea; pentrucl
legile naturii sunt dare, se petrec gall de om; ochiul
säu c liber sa." le contemple, sä le hiteleaga. Din con-
tra, legile dupä care se indreaptä mersul lucrurilor
omene§ti sunt puteri ce lucreazä asupra insu*i stifle-
tului omenesc, ce-1 indreapta prin resimtirea binelui
§i a räului spre lucrarea conformä cu menirea sa;
ele nu pot fi vgzute cu limpezealä, studiate in lini§te de
Insu§i acela in care lovesc, con§tlinta despre ele, des-
pre puterea lor este intunecatä in sufletul sAu; el nu
le cunoa§te, cade victima neinduplecatei kr tärii, si
turburându-se tot mai mult la fiecare räsunet al kr
in adâncurile fiintei sale, umblä in nesiguranta, pierde
cumpatul purtärii potrivite §i se afundä din ce in
ce mai mult in relele de care l'ar scäpa o purtare
conformii cu cerintele legilor care ocArmuesc mersul
lucrurilor omene§ti.
Din aceastä stare 11 scoate contemplarea §i intele-
gerea universului §i a legilor sale. Odatä ce privirea
este deprinsä, mintea invalatä cu aceasa idee de
lege, atunci §i in interiorul omului va vedea mai clar;
legile dupg care se indreapta mersul omenirii vor
fi descoperite, puterea kr recunoscutd i ascultarea
de ele indrumatä. Atunci i legile fäcute de om pen-
tru inlesnirea implinirii menirii sale, legi pozitive

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 259

care nu sunt deat nedeplinele reflexe ale legilor in-

terioare, se vor bucura de o ascultare si un respect
mai deplin; se va adânci ideea dreptului statului, a
familiei in mintea fiecgruia, pentrucg fiecare nu va
mai vedea in ele produse ale capriciului si ale intfim-
plarii, ci necesitäti decurgand din natura omeneasca,
precum decurge gruparea satelitilor si a sistemelor
solare din constitutia fundamentald a universului.
Aceastä idee a unei ocârmuiri a lumii dupd legi,
este una din cele Mai salutare pentru omenire si este
una din cele dintfil pe care profesorul de stiinte trebue
s'o skleascd in mintea tinerimii.
Intiparirea adâncg a ideii de lege in mintea tine-
rimii se va face numai prin studiul constiincios al
stiintelor naturale, arätându-se cum in fiecare din
ele fenomenele se petrec dupa niste norme nesträmu-
tate. Totodatä cu intlrirea acestei notiuni fundamen-
tale se vor intipäri in spirit si cele mai principale din
legile naturale al al-or complex formeazä cuprinsul
diferitelor stiinte. Nu vom intra aici in amänunte
pentru a aräta asupra cgror legi naturale anume este
necesar de a atrage luarea aminte a tinerimii, ci vom
cerca numai a aräta cum ar trebui propuse stlintele
naturale pentru a corespunde acestui scop.
and studiem de ex. stiintele naturale propriu zise,
astfel cum se face de obicei, märginindu-ne la des-
crierea animalelor, plantelor si a mineralelor si la
clasificarea kr pentru a le putea recunoaste, atunci
profitul ce-1 tragem dintr'un asemenea studiu este
mai nul; pentrucg indatä ce nu ne mai ocupam cu
ere, semnele distinctive ale claselor de animale, apoi
caracteristica speciilor se uitg mai cu -desávârsire;

www.dacoromanica.ro
260 E LOVINESCII

cu cat mai mult acele ale plantelor i mineralelor;

am Incarcat numai mintea cu cunostinfe singuratece
care, indata ce dispar, nu mai lasa nimic in locul lor,
si pentru agonisirea carora deci, mintea s'a ostenit
zadarnic. In kc de aceasta, sa studiem zoologia ast-
fel, ca sa ne ocupam de anatomia comparata a ani-
malelor, sa aratam desvoltarea treptata a sistemu-
lui circulator, a celui digestiv, respirator sau nervos,
dela infusor i pana la om, i sä atragem luarea a-
minte a scolarului asupra legilor generale dupa care se
modified organismele; sa-i intiparim in minte ca, pe
cat se localizeaza si se despart funcfiunile organismu-
lui, cu eat acesta e mai complet i stä pe o treapri
mai inalta de desvoltare; sa-1 convingem cä anima-
lele acelea sunt cele mai superioare care au sistemul
nervos cel mai desvoltat, cä desvoltarea acestui sistem
stä in raport invers cu puterea reproducerii, i alte
legi generale de acestea, intiparite in mintea lui, nu.
printr'o repetare mecanica, ci printr'un studiu lent al
unei mari eatimi de fapte singuratece din care sa de-
curga acele legi sä facem aceasta deasemenea pen-
tru botanied, pentru mineralogie, i atunci vom fi pro-
dus un rezultat trainic in mintea scolarului. Cateva
idei generale se vor intipari in mintea lui, care vor
rlimane acolo ca o refea comuna de gandiri tuturor
celor ce vor fi trecut prin scoala i dupa ce vor fi
uitat faptele singuratece de pe care vor fi fost de-
duse, si care vor forma /Titre ei o baza puternica de
comuna infelegere, o norma de purtare in viafa lor, o
norma de judecata in aprecierea fenomenelor viefil.
Inteadevar sä nu altam niciodata adevarul cel mare
spre a edrui demonstrare paseste pe fiece zi stlinf a

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 261

moderng ca legile naturale stint baza fundamentalg a

legilor sociale, cg deci studiul legilor naturii are im-
portanfg pentru orice om; cad desi pufini se vor
ocupa cu studiul naturii insäsi, mai tofi au nevoie de
a cunoaste legile ei fundamentale, pentrucg de isi
ggsesc aplicarea kr si In viafa socialg a omenirii,
in care fie ce individ e o parte cu atAt mai activg ea
cat societatea inainteazg mai mult in libertate si civi-
lizafie. Când legile sociale vin si ne aratg cg un popor
nu poate sg propgseasca deck atunci cand se In-
mulfeste in el varietatea ocupafiilor, cand fiece par-
te a sa este deosebitä de cealaltg, cu activitatea ei
proprie, cfind nu sunt numai agricultori, dreggtori si
militari elementele ce o compun, atunci o ase-
menea lege capgtg o tgrie de mii de ori mai mare
cand ne incredinfam cg nu este decal o lege gene-
ralg a naturii aplicatg la omenire, cad organismele
acelea sunt mai perfecte in care, nu ca la vierme,
fiecare parte a corpului seamang cu cealaltä, ci fie-
care are forma si activitatea ei deosebitg, inima pen-
tru a da impuls circulafiei, arterele pentru a duce sari-
gele, vinele pentru a-1 readuce, plamanii pentru res-
pirafie, stomacul pentru mistuire, nervii motori pentru
miscare si cei sensibili pentru simfire, etc. etc. Când
mintea este astfel pregatita din scoalg pentru, a primi
in ea astfel de adevgruri marl, atunci convingerea
este usoarg si efectul ei este puternic. Ideile emise
asupra statului si a sistemului de legi sub care trgeste,
asupra reformelor de introdus cad sub controlul unei
adevgrate opinii publice, adevgrul nou sprijinit de
bunul simf, bazat pe un sir de adevgruri primite, ne-
discutate se introduce In realitatea lucrurilor spre

www.dacoromanica.ro
262 E. LOVINESCU

fericirea tuturor. Atunci statul, nafiunea *i individul

propa§esc; mersul lor se asigura, pentruca este de-
terminat in direcfla ce i se da de principii statornice,
deduse din MAO natura lucrurilor §i nu de patimile
momentului *i. §ovairile ve§nic schimbatoare ale inte-
reselor individuale; atunci §i cei ce lucreaza o fac din
toata inima, cu toata caldura de care e in stare sa
fie cuprinsa fiinfa omeneasca cand §tie ca lucreaza
pentru stabilitate §i adevar. El simte cá nu este decat
instrumentul inteligent §i ascultator al ve§nicilor pu-
teri, ca fapta bazata in natura lucrurilor are pentru
sine lung viitor.
Ce deosebire de nepasarea cu care lucreaza acela
care conducandu-se de impulsul momentului, §tie ca
poate maine va fi rasturnata fapta pentru care astazi
s'a ostenitl
Oricine cunoa§te §colile noastre nu va nega cä sis-
temul adoptat pentru predarea tiinfelor naturale nu
are drept finta ideile expuse de noi mai sus1). In ode
mai multe din §colile noastre secundare se preda zoo-
logia, botanica §i mineralogia numai in mod descrip-
tiv; cat despre fizica §i chimie trebue sä märturisim
ea in genere chiar de catre profesorii cei buni nu se
da destula luare aminte legilor naturale din sfera
acestor §tiinfe §i aceasta lipsa este cu deosebire sim-
fita in chimie unde mai ca nu se pomenege despre
legile combinärii elementelor, ci mai mult se studiaza
proprietafile corpurilor sing uratece *1 modul de pre-
parare al unor corpuri chimice. Dar chimia in genere
Inca nu a ajuns la o fixare a legilor sale §i deaceea
1) De§i stint exceptii eminenbe in aceasti privintii.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 263

ne pare mult mai pufin importantä decfit fizica pentru

pregätirea spiritului, i deaceea ar trebui sä se predea
mult mai restrans, pentru a nu se ingreuia mintea
scolarului cu cunostinte numai singuratece.
Din punctul nostru de vedere capàtä a insemnátate
deosebitä studiul geologiei si al paleontologiei; acea-
stä stiinta admirabilä care este menitä a introduce
in spiritul omenirii o revolufie tot asa de puternicä
si de intinsä ca aceea adusä la inceputul timpurilor
moderne prin sistemul lui Copernic 0, este aceea care
cuprinde complexul de legi cel mai intins i cel cu
importanfd mai deosebitá pentru oricine, cad legile
geologiei nu sunt In mare parte decat legile desvol-
tfirii Insäi. Prin studiul lor capätä legile sociale baza
lor adâncà naturalä i inceatä de a mai pärea niste
abstractii arbitrare deduse din necompleta observare
a faptelor omenesti.
Atfita despre scopul studiului stiintelor naturale §i
despre modul cum ar trebui predate pentru a se
ajunge la acest scop. De dorit ar fi ca oamenii corn-
petenti in aceastä privinfd sä arate care este corn-
plexul de legi pe care se bazeazg fiecare din aceste
still* pentru a se atrage astfel luarea aminte a pro-
fesorilor de §tlinfe asupra modului cum trebue s'a
propung fiecare din aceste spre a corespunde cu
scopul rational al invgamântului secundar.
Daca insä legile naturii nu sunt decAt bazele legi-
lor sociale, i daca studiul lor are insemnatate mai
mult prin aceea cg ele fiind dare si deja fixate In
1) Vezi asupra insemnAtittii geologiel studiul nostru asupra
Creatiei" de Edgard Quinet, In COM,. Lit. an. IV, Nr. 11 i, unn.

www.dacoromanica.ro
264 E. LOVINESCU

mod precis fac sä patrunda mai bine in mintea tine-

rimii ideea generala de lege §i caracterul special al
fiecareia din ele cu atat mai necesar trebue sa fie
pentru mintea tanärä studiul legilor sociale In§i-le,
studiul omenirii, al societatii cu care va fi In atingere
In fiecare moment? Deci studiul §tlintelor sociale va
fi de un folos §i mai mare decat al §ffintelor natu-
rale. Acestea sunt numai mijloace indirecte de Imboga-
tire a mintii cu ideile generale conducatoare In viata;
celelalte sunt acele idel In§i-le care Insä nu se pot
Imp lanta bine decat in mintea pregatita, Intai In ceea-
ce prive§te forma prin studiul limbilor clasice, al ma-
tematicei, al logicei §i. al limbii romane, apoi prin
studiul legilor naturii care fac ca spiritul sa fie ca-
pabil a patrunde in tot adancul lor, legile dupa care
se mi§ca in spatiu §i in timp omenirea pe pamant.
Stiintele care se ocupa despre om, §tiintele sociale
sunt multe §i variate. Si din ele trebue facuta o alegere
pentru mintea tanärä, §i. aflame acele din de trebue
alese pentru studiu in care ideile generale dupa care
se mi§ca societatile omene§ti sa fie mai lamurite.
Din acestea cele mai necesare sunt färä indoiala filo-
zofia, istoria, economia politica cu statistica §i dreptul.
Acestea de pe urma sunt cu totul neglijate In invatä-
mantul secundar, spre marea daund a tinerimii care
este lipsita de notiunile generale cele mai necesaret
in viata de toate zilele, asupra carora e chemat a-si
da parerea pe fiecare zi cu sau idea' voia lui. In
randul Intai stau notiunile fie cat de elementare de
economie politica. Din aceastä §tiinta se poate.inväta
foarte mult. Singur faptul ca mi§carea bogatiei In-
tr'un popor e supusa unor legi, a indreptarea bunei

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 265

start materiale a unui popor este condifia cea dintai

a oricarui alt progres, ca aceasta tndreptare trebue
facuta prin mijloace generale aplicate asupra Intregei
tad si nu prin Indreptari i meremetisiri de ocazie a
relelor ce se ivesc, sunt de o mare Insemnätate. Cand
ar fi multi oameni in societatea noastra care sa alba
asemenea convingeri capatate prin studiul lent al
scolii, atunci am vedea schimbandu-se mersul lucru-
rilor. Apoi desigtir ca nu va fi nici spre paguba
individului, nici spre aceea a societatli in care el va
fi chemat a chema i un rol public, de a sti ce este
-sistemul liberului schimb, acel protectionist, care este
bunatatea lor respectiva, c'and se pot aplica pentru
a produce rezultate bune s. a.m. d. Nu mai putin im-
portant este studiul dreptului. Libertatea este cu ne-
putinta daca societatea in genere nu cunoaste margi-
mile libertätii sale. Dreptul care este regularea vointii
fiecaruia trebue sä fie cunoscut macar In linia lui
cea de capetenie de orice om träeste In legatura cu
semenli säi. Nici pentru drept, nici pentru economic
politica, nu cerem un studiu intins asupra amanunte-
lor ci numai notiuni nu elementare, ci generale, sus-
tinute pe destule fapte singuratece pentru a fi pa-
trunse pe deplin. Aceste studii insa cer de compli-
ment necesar statistica idea de care atat consecintele
de drept cat mai ales si cele de economie politica nu
au 'paid sigura.
Asteptam dela o reforma a programelor ca sa ia
aceste obiecte insemnate in numárul acelor obliga-
toare. Marginirea campului acestor stiinte trebue sä
se faca intotdeauna in acel sens ca nu trebue sa In-
vatam multe amanunte, nu Insä astfel ca sa avem nu-

www.dacoromanica.ro
266 E. LOVINESOU

mai oarecare notiuni cu totul incomplete, deci fal§e,

a §tiintei de care c vorba. Care sa fie ideile de drept,
economie politica §I statistica, care ar trebui sa fie invä-
tate In §coala, trebue rezervata unui studiu special.
Cat despre filozofie, nu ramane nici o indoialä cä
ea nu trebue neingrijita in §coalä. Singurul fapt de
a cugeta asupra omului, asupra inteligenfel sale §. a.
m. d. sunt puternice mijloace de cultura. Ea insa tre-
bue marginita la studiul logicei §i al psihologiei. Meta-
fizica i morala ating intrebari care nu pot fi tratate
cu toga' libertatea in §coala §I care sunt prea adanci
pentru spiritele tinere.
Para lel cu studiul filozofiei trebue sä mearga acel
al literaturii celei bune clasice ant de putin
cultivata in §colile noastre dintre literaturile cla-
sice randul cel dintai mai ales in privinfa formei,
ii ocupii desigur cele antice, literatura Greaca i cea
Romang. SA nu credem ca prin invatarea limbilor
clasice raspundem totodata §i la cerinfele unui stu-
diu literar. Din contra studiul cel migalos i oste-
nitor al limbilor antice alunga cu totul orice patrun-
dere a frumusetil literare a scriitorilor vechi. Ba noi
cunoscandu-i pe ace§tia numai din cele putine pagini
pe care le-am infeles cu atata amar, ne desgustam de
el, astfel cä nimic in lume nu ne pare in urma mai
respingator decat citirea unui autor cu care ne-am
ocupat in §coalä. Pentru a gusta spiritul clasicitätii
trebue s cunoa§tem operele intregi sau pärfi com-
plete din de, trebue ca ideile cuprinse in ei sa pa-
trunda sub o forma u§oara in mintea noastra, iar
nu sub acea gat de ostenitoare a patrunderil in infe-
lesul limbii antice insa§i. Pentru ca sa gustam intregul

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 267

trebue ca intregul sa se prezinte spiritului nostru §i

nu fraze sau capitole despartite, culese ate o bucl-
fica. pe fiecare zi. Pe langä studiul clasicior antici in
ceeace privete limba, trebue deci un studiu al con-
finutului lor, a ideilor lor, ceeace se poate ajunge nu-
mai prin citirea unor traduceri bune. Stim bine a
niciodatä traducerea nu poate sä inlocuiascä originalul
§i. a ar fi cu mult preferabil sa putem ajunge A cu-
noaste ca usurinfä cuprinsul scriitorilor clasici vechi
*i noui in limba originala, dar aceasta nu se poate
ajunge in §coalfi, in invätämântul secundar, §i dea-
ceea trebue inlocuit intr'alt mod.
Citirea scriitorilor celor marl nu numai ai anti-
chitäfii, de§i ace§tia sunt de preferat este de cea
mai mare importanfä. Printr'o indeletnicire indelun-
gata cu ei, ne deprindem a gusta frumosul adevärat,
*i ne barn-1Am gustul §i. judecata noasträ pentru a
prefui apoi producerile altora. Prin limpezirea §i indl-
farea gustului publicului se contribuie insa cu deose-
bire la inglfarea §i prop4irea literaturii, pentruca
indatä se aleg producerile bune de cele rele; partea
cultä a nafiei exercitä un control ascuns dar puternic
asupra scriitorilor ei §i adevaratul spirit al frumosu-
lui, iar nu aberatiile lui, devine atunci izvorul din
care scot poefii §i literatorii opurile lor, iar publicul
cititor mulfumirea §i incântarea sa.

III
Trecand acum la invätämântul istoriei, vom cauta sä
aplicam principiile de mai sus pentru a aräta din
scopul special al acestui invätamfint care sunt ideile

www.dacoromanica.ro
268 E. LOVINESCII

generale pe care §coala trebue sg caute a le intipari

prin el in mintea noastrg, §i cum trebue deci propusg
istoria pentru ca acest rezultat sa poatg fi ajuns.
Scopul istoriei este de a ne face sg infelegem sta-
rea de fag a fiecgrui popor in parte §i a omenirii
in genere §i directia pe care vor apuca popoarele §i
omenirea in viitor. Acest scop al istoriei nu a fost
formulat decal in timpurile din urma, de cand istoria
tinde din ce in ce mai mult a deveni o §ffinta, adicg
o pgtrundere in legile dupg care se petrec faptele
conene§ti §i. numai o descriere a mersului lor exte-
rior°. Pang acum, daca cautam a ne da seama de
scopul ce predomina in invätämantul istoriei, apoi
aflam cg istoria se invgfa pentru ca inima tineretu-
lui sg se inobileze la cunoa0erea faptelor celor fru-
moase a oamenilor marl, pentru ca sgii intindg cuno-
§tintele §i sa-§i infrumuseteze mintea, in fine, pentru
a deduce din exemplele ce ni le infali§eazg istoria,
reguli dupg care sa ne conducem in cazuri analoage
ce s'ar intampla in zilele noastre. Nici ca istoria
putea sg aibe alt scop cat timp predomina convinge-
rea cg faptele istorice sunt produsul absolut al liber-
tgfii omene§ti, cg nici un fel de lege nu predomina
in ivirea §i. mersul lor, cg prin urmare ele sunt ve--
nice schimbari, farg nici o legatura intre ele, produs
al voinfei momentane a popoarelor §i mai ales a
oekr ce le conduc. Astazi istoria incepe a fi bazata
pe alte principii. Libertatea omului este restransa.
Se recunosc Cä existä legi nesträmutate dupg care
1) V. Studiul nostru asupra istoriilor civilizatiunii. Cony. Lit.
An. III 0 urm. Nr.

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 269

se impline§te soarta popoarelor §1. de§i este Inca mare

nedumerire asupra modului cum se poate impaca ideea
de lege §I aceea de libertate 2), totu§i ceeace este sigur
ca§tigat este convingerea §tiintifica cä fenomenele is-
torice se petrec dupd o succesiune necesara determi-
nata de oarecari legi puternice §i nestramutate §i mai
degraba s'ar apleca oamenii de §tiinta sa sacrifice
acum ideea libertäfii, decfit aceea cä istoria are le-
gile ei.
Acest caracter §tiintific al istoriei schimba cu totul
modul pertractarii el. Paul acum istoria fiind consi-
deratä ca o descriere de fapte succesive, materia ei
se impartea in mai multe cfimpuri deosebite: istoria
in propriul Inte les al cuvfintului, adica acea politica,
apoi istoria artelor, a religiei, a §ffintelor, a comertu-
lui, a industriei §i Gate altele. Din aceste toate, istoria
politica sau mai bine zicand istoria faptelor celor mai
vazute, mai simple, forma obiectul invatamAntului §co-
lar, pe cand celelalte ramuri sunt neglijate aid fiind
lasate pentru studiul universitar uncle sunt luate In
consideratie in a§a numita filozofie a istorid: Dupa
aspectul cel nou sub care ni se prezinta acum istoria,
ea este lin singur tot ce nu se poate desface in
mai multe ramuri deosebite §i studiate fiecare in
parte, legatura faptelor fiind ceva necesar, toate a-
ceste ramuri despartite arbitrar, pornind din acela§
izvor, spiritul unui popor sau al omenirii urmeaza_
2) Pentru noi nu existii nici o greutate in admiterea Iibertàii
omene0i pe langa aceea a unor legi de desvoltare. Modul cum
se impacti acestes douti Pam desvoltat aiurea. Vezi Cuvantarea
rostita la mormtintul lui tefan Conv. Lit. An. V Nr. 12
Revista practicii de drept a lui M. D. Cornea, faseicola I.

www.dacoromanica.ro
270 E. LOVINESCU

ca ele vor trebui sä fie tratate impreung, spre a se

Inte lege din uncle serii de fapte explicarea celorlaltet.
A tntelege istoria Cre§tinismului färä a se cunoa*te
starea politica §1 sociala a imperiului Roman, e tot
atat de cu neputintä ca §i a intelege revolutia Fran-
ceza färá cunoa§terea istoriei literaturii dinaintea ei;
deasemenea e peste puling a intelege cum de civili-
zatia Maurd sträluce§te atat de tare in acela timp
pe cand Europa e scufundata in cea mai neagra bar-
baric i ignoranta, clack' nu ham in bagare de seama
influentele respective ale religiilor Cre§tine i Maho-
medane asupra culturii, ceeace iarl§i nu se poate face,
Fara un studiu istoric al acestor religii.
Vedem dar cum un studiu *tiintific al istoriei nu
permite despartirea ei In mai multe campuri, care
sä se invete in parte. Faptele nefiind neatarnate unele
de altele In realitate, nici studiul nu trebue sä le se-
pare daca nu vrem a fal§ifica adevärul I a ne in-
§ela pe noi In§i-ne.
Pentru a ne da mai bine seama ce nerational e
studiul de astazi al istoriei, nu avem decat sä-1 ase-
mänam cu acel al altor §ffinte. Istoria care se invata
In colegiu este eeva cu totul deosebit de aceea care
cata a se invata In universitate. In colegiu se invata
fapte exterioare, politice, i apoi in universitate se
iau la studiu faptele de cultura sub titlu de filozofie
a istoriei. Astfel se face oare cu fizica, cu matema-
tica? Oare se invata aceste §tiinte inteun mod in
colegiu i infealt mod 'in universitate? Defoe. Se in-
vata tot a§a, numai mai departe, mai complet, mai a-
crane. Cu istoria numai se gäse§te cu cale a se urma
altmintrelea; dar pentru ce? Pentru ce sa nu se in-

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 271

vete si in colegiu faptele istorice dupä legatura lor

interioard, pentru ce sä nu se imprime In mintea
tinerimii tocmai acele fapte care sunt mai importante?
pentru ce sa." invete scolarul nurnai numele i anii de
domnie ai regilor, luptele kr cu descrieri amänuntite
si cfiteva banalitäti asupra culturii i moravurilor, la
sfârsit, i sä nu se invete tot atAt de bine deico-
peririle tiinfif ice, producerile literare, fenomenele ge-
nerale de culturd ale cutärui i cutdrui timp 0. in-
fluenta acestora asupra desvoltärii poporului? Ce in-
teres are pentru noi numele regilor, actele kr de
eroism sau de netrebnicie? Interesul cel mare e de
a se sti care sunt puterile ce imping pe popoare spre
progres sau spre decädere, care este directia mersu-
lui kr si aceea a mersului omenirii, de a sti pentru
ce Fenicia, Cartagina, Anglia sunt tad comerciale,
pentru ce religia e caracterul fundamental al Evreilor,
care este cauza coruptiei generale a caracterului aces-
fora, care sunt cauzele ce au fäcut pe Romani sa
ajunga la dominarea lumii i apoi sä se corup5. si sä
cada.", care au fost cauzele i efectele näválirll barbari-
kr, acelea ale reformei, a desvoltarii fabricilor cu
masini, a desvoltärii industriei in genere, a decaderii
credintelor religioase la cei vechi si in timpurile noa-
stre... nu mai putin a sti, care sunt cauzele puterii
poporului nostru in perioada eroicg, acele ale deed-
derli lui, acele care au impiedecat cultura noasträ
intelectuald, care au intfirziat inceputul istoriei noa-
stre moderne pâng la inceputul secolului in care
träim, i mu i sute de alte intrebäri importante
asupra conditiunilor femeilor, a populatiel agricole,
decaderii claselor privilegiate, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
272 T. LOVINBSCU

In astfel de fapte vedem nol adevarata istorie si

anume istoria care trebue sa o *tie deja acela ce ter-
mina Invätämântul secundar. Prin studiul acestor fapte
e pus in stare a atrage un folos din studiul istoriei
care sa-i ramana i dupfi ce va fi uitat multe fapte
singuratece de pe care aceste idei generale vor fi
fost scoase. Aceasta infelegere depling i rafionata a
fenomenelor generale din viafa popoarelor 0 a ome-
nirii este istoria In adevaratul infeles al cuvântului,
tar nu Invaf area mai mult mecanicä a unor fapte mult
mai putin insemnate, razboaie, cuceriri i nume de
regi, impestrifate pe ici pe colo cu oarecare fapte de
cultura care nu prezinta pentru cel ce le invafa in
acest mod decat un Infeles secundar.
$1 sa se observe in genere manualele noastre de
istorie *1 trebue sa o marturisim chiar i acele
straine1). Ce vedem alt deedt istoria politica, cu ne-
sfir*ite detail, peste putinfa de memorizat i lark' cel
mai mic Infeles?
In unele din ele apoi se vede pe la sfAr*itul tmei
perioade lungi, sau chiar la sfAr*Itul istorlei unui
papor cfiteva notife asupra culturii, rupte din cele
mai diverse timpuri i puse la un kc. Dar cum le
vom putea infelege faptele celelalte fat% aceste fapte
de cultura care s'au relegat inteo notifa la sfdr*it?
SA nu se creada ca acest stadiu ar fi prea greu
pentru *colari. Sa ne gandim ca sunt unsprezece ani
1) Istoria d-lui Mandinescu este o exceptie. Deo e departe
de a tntruni toate conditiile ce se pot cere dela un manual de
istorie astfel cum 11 intelegem noi, totu§i e desigur unul din
cele mai bune manuale de istorie existente, i deaceee 11 reco-
mandam cu deosebire.

www.dacoromanica.ro
 A. D. X ENOPOL 273

cat stä copilul in §coalä. In acest rästimp trebue sa

se treaca istoria cu el de mai multe ori, patrunzan-
du-se din ce In ce mai adanc In legatura Interioara
a faptelor celor niari, generale, care sunt adevarata
istorie a unui popor §i a omenirii. SA nu se creadä
iarg§i ca pentru studiul universitar nu ar ramane
nimic, de adaogat. Tocmai aid §i numai aid se poate
studia In modul cel mai complet. Bazat pc studiul
serios al istoriei, din §colile secundare, se poate pa§i
la explicarea legilor celor mai istorice §i la aplicarea
rezultatelor deduse din istorie la politica §i. guver-
narea tärilor. Aceasta este culmea Invatamantului is-
toriei care nu se poate face decat in universitate.
In loc de studiul istoriei astfel precum l'am expus,
ce vedem cu deosebire la noi? 1) Se invatá bucati
din istorie, cad niciodata Inca nu s'a terminat un
curs de istorie in §colile noastre, pornindu-se din
timpurile cele mai vechi §i ajungandu-se in zilele
moderne, 2) Se da apoi mare Insemnatate unor epoce,
neingrijindu-se eu totul celelalte, intrerupandu-se ast-
fel confinuitatea istoriei, deci nimicindu-se aceasta
invatatura chiar in esenta ei. Para unde a mers des-
considerarea legaturii necesare pentru faptele istorice
se poate vedea din sistemul cel periculos de exami-
nare dupg bilete, introdus chiar pentru examenul ge-
neral de liceu. Astfel de mai 'nainte se incurajeaza
§colarii a nu inväta bine deck intrebärile din bilete,
a le invata deci in mod separat, fära legatura nece-
sara ce existä intre de, nimicindu-se astfel cu totul
scopul §i. rezultatul invätämantului istoriei. 3) Se da
importanta numai faptelor politice, lasandu-se la o
parte faptele de cultura, astfel ca tocmai aceea ce
18

www.dacoromanica.ro
274 E. LOVrNESCU

este chela istoriei eamane necunoscuti. In kc de a

se invata deci istoria, se Invata numai o parte a ei
anume aceea care are cea mai slabsä insemnätate.
Tocmai faptele de cultura' care raman i lash' urme
sunt trecute cu vederea si se osteneste spiritul cu
invätarea unor lucruri care tree färä a rasa urme
in cele mai multe cazuri. Astfel thud lucrurile, is-
toria nu serveste nici la Intelegerea faptelor trecute,
nici la aceea a starii de fatá, nici la indreptarea In
viitor. Timpul ce se intrebuinteaza pentru invalätura
ei este un timp pierdut
Este de cea mai mare necesitate a se indrepta toc-
mai Invaramantul istoriei, pentru ca cele mai multe
din ideile generale conducgtoare in viatä se deduc
numai din studiul ei. Numai din istorie putem trite-
lege marile probleme care misca omen-it-ea de astäzi
si la rezolvirea carora fiecare e chemat a contribui
fiecare va contribui cu atat mai bine cu cat cunos-
eand mersul trecutului va vedea incontro tinde pro-
gresul in viitor. Cum se poate fntelege marea mis-
care a nationalitätilor fära studiul istoric al acestei
miscari; cum se poate intelege ce vor comunistii
pang unde au dreptate färä cunostinta fenomenelor
istorice ce au dat nastere teorlilor kr (desvoltarea
industriei, inventia masinilor, a aburului, etc.); cum
se va putea hotari asupra bunatatii sau räutätii f or-
melor de guvern ffira a se studia rezultatele kr asu-
pra vietii popoarelor7 Toate acestea sunt Intrebäri
marl, asupra cArora fiecare om ce iese din scoalä tre-
bue sä aibä o opinie oarecare. Apoi istoria este sin-
gurul mijloc de a destepta in sufletul nostru iubirea
cea sfânta de tail; ea ne aratä cum popoarele au fost

www.dacoromanica.ro
 A. D XENOPOL 275

marl cand au stiut sä sacrifice interesele pentru binele

comun; tot istoria ne Invata ca moralitatea, respectul
datoriei, puternica viata de familie sunt condififie
infloririi vieffi popoarelor; ea ne iinvata larasi cA
dreptatea este legea ei supremä i ca nici o fapta
abatuta dela norma naturalä de purtare nu ramane
fära a atrage pedeapsa dupa sine, pedeapsa care con-
sista in raul ce se produce din acea fapta insäsi si
se revarsä asupra poporului ce a produs-o.
Astfel inteleasa, istoria e o calluza intelectuala
un sprijin moral al cetäteanului. Astfel studiata, ea
devine o putere practick ea ajuta formarea, convinge-
rilor puternice care sunt radacinule opiniei publice
adevarate. Cand istoria ne va invata ca familia este
elementul capital in viata popoarelor l cand legile
naturale Insi-le ne vor arata ca, cu cat sunt animalele
mai peffecte cu atat tind la o viata oarecum de fa-
milie, atunci nimic In lume nu va mai putea rästurna
convingerea noastra i aceasta fiind lovitä de slabi-
ciunea viefii de familie la noi, se va intrevedea pra-
pastia ce ne ameninta i printeo reacfie morala in
sufletul celor buni se va indruma indreptarea. Cand
istoria ne va arata ca dreptatea e legea ei suprema,
ca orice fapta nelegiuita a unui popor lasa in el sa-
manta pierderii sale, si cand vom vedea in aceasta
numai 0 urmare a legii generale emenesti cä omul
trebue sa simta sub forma de rAu, abaterea de pe
dreapta cale atunci ideea dreptului se va inrädacina
in sufletul nostru. 0 vom vedea 'implantata in na-
tura lucrurilor, fiind chiar radäcina viefil omenirii
atunci vom 'infelege märefia ei i cei mai bunt o vor

www.dacoromanica.ro
276 E. LOVINESCU

onora §i respecta impunand railor pedeapsa §i dis-

preful cuvenit Warn sale.
Si astfel In toed purtarea noastra atat privata cat
*i publica, invatamantul istoriel va avea un rezultat
folositor, pe cand acum el produce tot atat de pufin
bine ca §i celelalte ramuri de Invatämant despre care
am tratat.
Mijloacele practice ce le propunem pentru Invfita-
mantul istoriei sant:
1) Modificarea Imparfirii cursului ei §i anume ast-
fel: sä se faca de patru ori cursul istoriei in timpul
Invafamantului §colar (primar §i secundar).
Cursul Mai va fi curat biografic i legendar, pentru
a de§tepta in copii interesul pentru cuno§tinf a tim-
purilor trecute. El va fi impartit in dou6. In clasa
II-a primara biografii ale oamenilor Insemnafi ai Ro-
manilor, dandu-se mare importanta §i. reprezentanfi-
lor culturii §i nu numai donmitorilor. Nu mai putin
§i. legende frumoase din istoria noastra.
In clasa III-a primar6 biografii *i. legende din istoria
universal6, dupa acela sistem.
Cursul al doilea mai mult cronologic, pentru a fixa
bine in mintea copilului §irul faptelor Imirate dupà
ani, cu explicafii sumare pentru infelegerea kr §i. dan-
du-se atenfie tuturor faptelor de cultur6 care sa se
treaca In ordine cronologica dupa momentul in care
au aparut §i au avut influenfa istorica. Acest curs are
cuprindere de trei ani.
Clasa IV-a primara Istoria Romani bor.
Clasa I-a gimnaziala: Istoria antic6 §i jumatate din
Evul Mediu.
Clasa II-a gimnaziala: A doua parte a Evului Mediu

www.dacoromanica.ro
 A. D. XENOPOL 277

§i istoria moderng pang in timpurile actuale (1871).

Cursul al treilea este un curs general al istoriei cu
privire deosebitg la istoria fiecgrui popor, cu depling
Ware de seamg a faptelor culturii §i. cu deosebitg
explicafie a importanfei faptelor istorice, existenfa
§i imirarea acestora fiind cunoscutg din cursul al'
doilea. Aceasta ar cuprinde patru ani.
Clasa III-a gimnazialg: Istoria Romani lor.
Clasa IV-a: Istoria antica.
Clasa V-a: Istoria Evului Mediu.
Clasa VI-a: Istoria moderng.
Cursul al patrulea este un curs general de istorie
cu privire deosebitg la rolul ce 1-a jucat fiecare po-
por, nu in parte, ci in istoria universalg. El este *i
curs preggtitor pentru examenul de bacalaureat *i.
este de un an de zile in clasa VII-a.
2. Suprimarea biletelor de examen pentru a nu se
fal§ifica studiul istoriei, fgcand pe §colari sg invefe
cu deosebitg luare aminte intrebgrile din bilete §i
nelegandu-se continuitatea istoriei.
3. Unirea studiului geografiei cu acel al istoriei, dar
Inteun sens cu totul altul decal acel in care se ia
deobicei. Anume studiul influenfei naturei, pamAntu-
lui asupra desvoltgrii diverselor popoare. Acest stu-
diu important este de o mie de ori mai folositor de-
ck al geografiei politice a popoarelor istorice. Stu-
diul acesteia ar trebui implinit prin facerea de härfi
istorice, prin care mijloc se intipgre§te mult mai u§or
geografia istoria in mintea §colarilor.
4. Introducerea temelor in scris, cel putin pe fie-
care lung ca obligatoare, dAndu-se cgteva intrebgri
generale deduse de pe faptele studiate pentru a se

www.dacoromanica.ro
278 E. LOVINESCII

deprinde astfel §colarii a gandi asupra faptelor isto-

rice §i a-i deprinde a trage rezultate generale din fap-
tele studiate.
5. Impunerea obligatoare de a se termina cursurile
respective, pentru ca sã nu ramanä cuno§tinfe frag-
inentare in mintea §colarà, care In ceeace prive§te
istoria sunt chiar ca *i. când nu ar exista.
Se infelege c'd toate aceste mijloace sunt numai
ajutoare necesare. Principalul este modul de pre-
dare al profesorului §1. cärfile de studiu. Acestea ?Ina
nu se pot produce decAt cu timpul §i. nu prin mij-
loace artificiale. Trebue ageptat dela desvelirea stu-
diilor §tiintifice o Imbunätätire In aceasta privinfa.
0 condifie neaparatä este Insä pentru aceasta ca acei
care se simt in stare de a produce ceva, sä lucreze cu
energie pentru a putea provoca §i intinde o mi§care
§tiintifica atfit de necesar6 tärii noastre §i. de prii-
toare pentru viitorul ei.

www.dacoromanica.ro
G. PANU

www.dacoromanica.ro
 Studiul istoriei la Romani
Lupta dintre T. Maiorescu 8i Junimea, pe deoparte, si B. P.
Hasdeu pe de alta, era de mult incinsd pe terenul literar, iar
conflictul personal pornise Inca din 1863. P. P. Carp atacase
volurnul de istorie romantatd. Ion Vodii cel cumplit incd din 1865
(Cugetarea) i revenise asupra atacului sciu In Revista Duntirii din
1866; ln Nr. din 15 Noembrie 1867 al Convorbirilor literare, atacase
piesa romanticd Rtisvan Vodir. In acelas timp, impetuosul Hasdeu
Ii ducea campania impotriva Directiei noi" in revista sa Columna
lui Traian, introducdnd 3 rubricd intitulatii: ,,Poezia Maiorescu",
In care reproducea poezii din Convorbiri literare si le ridiculiza.
Pentru d. Maiorescu, scria el e in numdrul din 5 lulie 1871, Pan-
teonul se cornpune din M. Erninescu, Bodndrescu, Pogor, Jacob
Negruzzi, Kugler si d. Titu Liviu Maiorescu!" Acuzatia lzzi prin-
cipald era de cosmopolitisrn" si de germanism". Farsa tradu-
cerii pretinsei poeziei a lui Gablitz El si ea dateazd din 1871...
Deed pe tdrdmul literar Convorbirile literare riispundeau vic-
torios prin pana lui T. Maiorescu si prin Insdi literature pe
care o publican, in dorneniul istoriei Hasdeu nu gdsia un ad-
versar; Junimea nu avea nici un istoric capabil de a sustine o
polemicd impotriva eelui ce-si domina generatia prin erudifie.
Abia in 1872 ea Ii gdseste unul In G. Panu, tdnar cu o culturik
improvizatd, dm- cu bun sirnt rationalist si cu spirit polemic.
Intr'o sear& scrie el In Amintin dela Junirnea din Iasi% m'arn
dus la JuniMea cu un studiu intitulat: Despre istoria criticti a
Romilnilor de B. P. Hasdeu. Trebue sit spun cd, ccind am anunfat

1) G. Panu, Arnintiri dela Junimea din Iasi, I, P. 104.

www.dacoromanica.ro
282 E. LOVINESCU

acest lucru la Junimea, boate figurile au dettenit grave, ior unele

erau neincrezilloare. lar d. Maiorescu Parte scrims' a zis:
Hai sd ascultdm i sd vedem critica.
Punctul pe care II criticam dela inceput era o chestie de deli-.
mitare intre Moldova si Muntenia, precum si de sistemul vamal
din veacul al XIV-lea. D. Hewlett susfinea cii Muntenia in veacul
al XIV-lea se intindea pdnii la Beau si Bdrlad, eu eram det altd
Lodrere. Am dat cetire criticei mele, ascultatii cu mare atenfie,
din cauza gravitäf ii lucralui. Ciici se infelege bine, cii nici d.
Maiorescu, nici Convorbirile literal* nu erau dispuse ca sii an-
gajeze sub numele anui debutant o luptd cu acel infricosat ad-
versar, dela care pdfise nuzlte si mai ales o luptd pe te-
renal istoric, pe care d. Hasdeu, cu drept cavant, trecea drept
invulnerabil.
Cdnd am sfdrsit citirea criticei mele, atunci d. Maiorescu, C11
Ian gest de convingere, zise:
Evident al Panu are dreptate.
...In asemenea condifii se hotdri publicarea in Convorbiri a cri-
ticei mele. Frontal de bdtiilie, pe care se angajase de tdtva timp
lupta Intre ieseni fi bucuresteni, se intinse si mai malt, cuprin-
zdnd pe el si combatanfi istorici"...
Seria de articole a ltd G. Puna aptira, astfel, in Convorbiri din
1872-73, productind o adevilnatil furtunii polemicd.
Reproducem totasi altil ,serie de patru articole intitulatd: ,,Stu-
dliii istoriei la RomAni",1) ca mai semnificativii pentru spiritul juin-
mist, intrucdt lupta nu e dusd numai Impotriva lui Hasdeu, pe
chestiuni determinate i astdzi Ord mare inheres, ci impotriva
intregei istoriografii romdne, dela vechii lot initi pdnii la manua-
kle cele mai recente, sub raportul falsificdrii adeviirulut istoric...
Deosebirea dintre scoala veche istoricii i cea noud" nu e de
fond ci de formii. coala d-lui Ilasdeu, incheie autorul, influenfatd
de vechiul spirit este in privinfa adeviirurilor generale aproape
identicd cu scoala eea veche, ea a adus insd multe cunostinfe
kituralnice noi i bane, acesdea rezulttind mat cat seamil din band-
tatea metodei Ce intrebuinfeazd". Erudifia nu Inloateste insd cdu-
tarea adevdruhti, care trebue sii fie singurul scop al istoriei".

1) Con. lit., VIII: (1874-75).

www.dacoromanica.ro
 G. PAN U 283

Este §tiut cã mi§carea istorica la un popor pentru

a fi bine cunoscutä In mersul §1 In rezultatele el
cele mai esentiale i cele mai insemnate, acele care
clan puting de a te ridica la priviri mai generale, nu
trebue oercetatä numai dela Intamplare, In bucAti deo-
sebite; ci urmaritä cu luare aminte In Intreaga ei des-
fa§urare, studiatä In deosebitele ei faze. Lfisand deo-
parte apoi tot ce-i caracteristic unui timp margin%
sau tot ce-i particular unora din acei ce au conlucrat
la acea miscare i pastrand ceeace-i *statornic i ne-
schimbat pentru intreaga epocg, numai astfel ajungem
la o cuno§tinfl deplina a chipului cum s'a desvoltat,
a träsäturii caracteristice, a spiritului ce a insuflat
acea mi§care, precum deasemenea ne putem rosii
asupra valorii rezultatelor. Punctul de vedere general,
ImbrIti§ator al unei epoci mai mari ne päze§te de
a cädea In uncle gre§efi, In care odatä cazuti, cerce-
tärile nu mai pot avea decat un pret momentan. Cad
nu Intotdeauna valoarea unor lucruri stä In ceeace-§i
Inchipuie o generatie istorica; frAmântatä §1. InriuritA
de deosebite motive zilnice, de multe ori la ea devine
insemnat i esential tocmai ceeace, privit inteun §ir
mai mare de ani, este trecator i momentan, asa ?n-
eat autorii acei cari, gasind mersul curentului in tim-
pul kr, capatase un renume intins, Indatá ce curentul
zilnic se schimba, vAd teorlile lor cazand in rândul
curiozitätilor; ei slujesc pentru a se putea pricepe
släbiciunile acelui timp, iar laudele cu care fusese Im-
povärafi vädesc odatä mai mult prea cunoscuta rata-
cire a judecatil omene§ti. De multe ori o generatie
se Insealä asupra proprfilor sale idel i crede cl ceea-
ce urmäre§te este cu totul deosebit de ceeace a ur-

www.dacoromanica.ro
284 E. LOVINESCII

marit generatia dinaintea ei, fiindca drumul pe care

a plecat este croit de ea si.mijloacele ce le intrebuin-
teazt ii stint deosebite. Preocupata peste masura de
aceste forme, ea nu ia seamä ca. acela§ spirit o 1nsu-
f1eteste si ca,fara ca sa stie, duce mai departe misca-
rea cea veche. Inselaciunea vine de acolo a Cu la-
sarea formelor vechi si intrebuintarea altora noui,
legatura pare a se rupe intre o generatie si cea-
lalta. In aceasta greseala pot &idea nu numai cei
oe sunt in mijlocul curentului, luAnd parte lucratoare,
dar chiar si cei ce sunt afara din el, indata ce nu se
pot ridica peste masura ideilor obisnuite ale acelui
timp si indata ce, necercetarid lucrurile mai adanc,
iau fag cu trecutul o simpla neintelegere de cuvinte
sau chiar schimbarea de metoda drept tin nou si
puternic avant al spiritului. Aceste putine observatii
a caror nastere a fost motivata de chipul deosebit
de apreciere din partea publicului a miscarii istorice
actuale la noi, de ideile incurcate ce Indeobste exista
asupra intregei miscari multa putina cata a fost, ne-
au lndemnat ca sa ne incercam a o imbratisa pe toata
intr'un singur cadru restrans. Astfel se va vedea in-
trucat deosebitele faze prin care a trecut studiul
istoriei la noi au fost priincioase adeväratului progres
si intrucat vechiul spirit a fost parasit sau numai im-
brobodit inteun vestmant mai nou.

www.dacoromanica.ro
 Q. PAN U 285

Cronicarli Moidovel gi istoricii români din Austria

I.

Cea dintfii intrebare ce-si pune oricine se inde-

letniceste cu istorla unui popor este: de ce origine
si de unde este el?
Cronicarul Urechie are cunostinti, nici se poate mai
incfilcite asupra locuirii acestor tari din vechi. El
stie a.' ele impreunä cu alte dimprejur se numeau
odatä Scitia i crede cä Moldova, dupg ce a stat vre-o
600 de ani desartd, Traian venind cu ostile lui pe aici,.
au trimis sä o locuiasca oameni din domniile ce au
fost pe acele vremi la 12.am1). Anta tot.
Miron Costin este foarte bine incunostiintat in a-
ceastä privintä; el descrie räzboaiele lui Traian cu
Dacii, apoi vorbind de cel din urmä din ele, Ii ex-
plied inceputurile noastre astfel:
La rare riizbui stand tare Dacii ci Craiul, de sine
singur a pierii Decebal ía acel riizboi 1 asa a purces
dupd acel rlizboi pierdut i peirea Craildui tor ci a
tot neamul Dacilor cu risipa de pe aceste fari unde
este acum fara Munteneascd ci fara noastrd Moldove-
neascd. Card (and a i rdmas pe loc, prostime, fdrani,
toad a scos-o Craian de pe aceste locuri peste munfii
care despart (ara Ungureascd despre noi2).
Miron Costin asigura o origine curat romanä nu-
mai Muntenilor i Moldovenilor, el isi facea teoria
sa istorica dupg ideile asa zicând politice de pe
atunci in care Transilvania ca targ Româneasa se
1) Cron. Roman. t. 1. pag. 131.
2) Cron. Rom. vol. 1. pag. 18.

www.dacoromanica.ro
286 E. LOVINESCU

vede cä nu prindea malt loc. Cu toate acestea, cuno-

§tinta ce avea el ca se afiä §i acolo romani, precum
si patriotismul lui de roman indeob§te nu-1 ierta ca
sa-1 lase pe ei a fi n totul scoboratorii Dacilor fuga-
rift peste munti, ciii mangaie i pe dan§ii cu urma-
toarele cuvinte:
Mdcar cd capetele Dacilor, domnii cu toate casele
lor s'au tras tofi peste munfi in Ardeal ci de acolo
s'au inchinat cu to(ii lui Craian impdrat, dar tot nu
i-a crezut ci Fi paste munfi printre Daci au descalicat
Ramleni pentru ca sJ nu-si mai poatd ridica capul
Dacii impotriva impdratuluii).
Dimitrie Cantemir al earth patriotism este, ca sa
zic a§a, mult mai studiat, facand erudifie mai multa,
urmeaza totu§i. aproape Intocmai parerii lui Costin:
Deci voi miirturisi precum poporul roman nu din
glogozala a nagerii de stransurd sd fi scornit, ci din
cetiffeni Romani, din osta# veterani i din mari fa-
mliii sd fie ales 2).
Si aiurea:
$1 rdm44a Dacilor cdfi scdpase din ogeni i altd
prosiime, pe tofi pad la anal, precum sd-i fi tread
mai spre fundurile fdrii unguregi9).
Cum se vede latinitatea neam9,lui nostru a carui
legatura traditionalà nu s'a lost pierdut nici nu se

1) Cron. Rom. vol. 1. pag. 18.

2) Cronicul, pag. XLIX.
3) Cronicarul, vol. I, pag. 50.

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 287

putea pierde, o vedem indatä proclamatg de cei dintM

scriitori ai no§tri, se intelege, dupg cum s'a observat,
invelitg in acea patura de egoism sädit in inima omer
neascg, care face pe un individ ca i pe o natie ,de
au statornici o origine cat se poate mai stralucitä
Si cat se poate mai curatg de orice amestec cu vre-un
alt neam socotit mai neinsemnat, atat prin sangele,
cat §i prin faptele lui.
Cu toate acestea vom avea mai jos prilejul de a
cita o cronica din colecfia d-lui Cogglniceanu atri-
buita Spatarului Milescu, al carui autor necunoscut,
in deosebire de cellalti cronicari de mai sus, necon-
testat mai superior!, se inseamnä totu§i in aceasta
chestiune printr'o judecatg mult mai sanatoasg i un
bun simt natural care de multe ori poate tine pang
la oarecare punct locul §ffinfei.
Aceastä modestä mi§care incepuse in Wile noastre
pe la sfar§itul veacului al 16-lea; intretinuta printr'un
§ir de cronicari, ea a 'avut strälucirea sa mai cu seamg
in veacul al 17-lea. Cam pe la jumatatea celui ur-
mator, adicg dupg ce scrie cronicarul Neculcea ea
incepe a slgbi, a ajunge neinsemnatg §i in aceastg
stare ea se träganeaza pang pe la inceputul veacului
nostru. Dar pe cand imprejurarile sociale cele im-
povoratoare fäceau ca la noi sa se stinga orice viata
intelectuald, in altg parte, In Austria, Romanii ince-
purg a se detepta tocmai la timpul priincios pentru
a duce mai departe §i a dezvolta mi§carea strecuratg
cu multg greutate curs de doug veacuri in Wile dela
Dungre. Imprejurgrile ei impiedecase de a lua Inca
parte la acea lucrare. In adevär, subjugati de Un-
guri Inca de pe la sfar§itul veacului al 9-lea, ei sufgr

www.dacoromanica.ro
288 B. LOVINESCII

stapanirea kr directa Intotdeauna, cu toate ca nici

stapanii kr nu raman neatarnafi. Neluand parte Intru
nimic la afacerile farii In care locuesc, dimpotriva §e-
derea kr fiind numai tolerata, Romanii transilväneni
Impra§tiafi ca agricultori sufär sub numele de iobagi
o §erbie foarte Impovoratoare, neavand nici un fel
de imitate politica care sa-i introloace §i sa le dea
un caracter de nafie. Aceasta ii face a fi mai Ina-
polati In cultura cleat frafii kr de peste munfi.
Faptul ca In Transilvania se tiparesc In veacul al
16-lea cele dintai carti romfine§ti nu poate fi numarat
Intre semnele de mi§care intelectuala, el purcezand
din partea guvernului Maghiar care voia, prin tipari-
rea de at-ft cu principil calvinice In, limba romaneasca
sa-i faca pe Romani a-§i pärasi religia. Deosebitele
stäruinfe spre a-i intoarce Care o religie sau alta,
erau Intovarg§ite intotdeauna de fagaduinfa ea li se
va imbunatafi In acela§ timp §i soarta kr politica,
stäruinfe care dela inceputul veacului al 18-lea izbu-
tesc Intrucatva, primindu-se deoparte din Romani a§a
numita Uniunea cu biserica catolica". Oricat de rea
a fost §i pe urma starea kr, totu§i acest eveniment
este Insemnat, caci dela el dateaza Inceputul mi§carii
intelectuale la ei. In adevar, cat timp Romanii de a-
colo se finura strans de riful räsäritean, clerul care
Indeob§te la toate popoarele este mai cultivat ar fi
trebuit sa fie in fruntea mi§carii. El nu putuse Im-
plini acest rol In Transilvania mai cu seama din doua
cauze. Intai filndca educafia care s'a dat intotdeauna
clerului ortodox a fost foarte restransä, neInvoindu-i
a se ridica pang la ocupafii curat intelectuale §i al
doilea prin faptul ea preofii Romanilor erau rasari-

www.dacoromanica.ro
 G. PANII 289

teni, autoritätile Orli de un rit strain, de multe cid

nu-i recunosteau ca pe ceva deosebit de poporenli kr,
silindu-se de a-i amesteca pe toti la sarcinile iobigiei.
Traind din aceeasi viatä, Inconjurat de greutafile fa-
miliei, clerul nu era mult deasupra ramasitei socie-
WU. La noi clerul era In mai bune conditiuni si to-
tusi o miscare literara nu ar fi putut purcede dela eL
Facandu-se uniunea" cu biserica apustdui lucrurile
se schimbara: Clerul fiind privit ca facand parte din
religia catolic i apostolica, el Incepu a se bucura
si de privilegiile statornicite, apoi, ceeace-i mai In-
semnat, tinerii ce Imbratisau cariera bisericeasca erau
educafi i Invafati in diferite institute jesuitice, etc.,
de unde ieseau cu cunostinte Intinse i serioase. Astfel
se ivira cei dintai romani luminati. Miscarea incepu
a se Intinde mai departe. Pe la 1754 erau deja In-
fiinfate mai multe scoli romanesti sub atarnarea epis-
copului unit dela Blaj. Aceste scoli devenira focarul
desteptarii nationale. Cum ea aceastä desteptare se
face sub ocrotirea religiei, se vede si de acolo, ca
mai toti cei ce dintai o raspanclesc i o desvoltä:
Clein, P. Major, Sincai, etc., etc. sunt canonici. Este
Intrebarea acum care a fost cauza ce a statornicit ca-
racterul predominator al acestui avant intelectual?
Un popor caruia Ii lipseste putinta de a-si regula
singur interesele sale si care-i lipsit de veacuri de
orice fel de initiativa politicä, ducand o viata cam-
peneasca mai mult, la acelas sentiment de sine, de
constiinta nationald, cat timp mai dureaza Inca aceeasi
stare de lucruri, nu se poate desvolta cleat numai
prin mijlocul scolii. In acest caz Insa el este malt
mai puternic, fiind castigat i hränit prin mijlocul
19

www.dacoromanica.ro
290 B. LOVINESCII

abstract al cal-Mon Neputandu-i-se da un curs liber

din cauza elementelor straine §i. dusmane ce predo-
minau In societate, senthnentul patriotic al celui a-
pasat se concentreaza tot mai mult, el este continut
§i nu poate sä se arate decat In forma de dorinte ar-
zatoare, el se inaspre§te din ce in ce §i. ia caracterul
fanatic al unei credinte persecutate, al unui fel de
religii intime a lui, care devine cu atat mai excluzivista
cu cat el are convingerea adancä de dreptatea cauzel
sale §i. cu cat simte mai tare nedreptatea ce i se face.
Astfel era starea celor dintai romani din Ardeal ce
se pusese In fruntea mi§carii literare §i patriotice tot-
odata. Ei stint inconjurati de elemente dusmane care
nu le recunosc kr, nici fratilor lor dreptul de popor
cu o origine deosebita. La desnationalizarea kr se
lucreaza pe toate chile, prin urmare §i pe cea giinti-
fica. Invätatii slavi ii fac slavi, cei nemti ii fac nemti
hi cartile kr. Aceste deosebite loviri §i piedici fag
cu nationalitatea lor, hotare§te caracterul intregel lor
desvoltäri intelectuale... ea are sä fie excluziv natio-
nala, rezamata in totul pe elementul latin care mai cu
seamä fi se contesta.
Miron Costin §i. Dimitrie Cantemir, de§i natonali in
acest inteles, totu*i nu trecuse peste orice masura.
Acesta din urma vorbind despre limba moldoveneasca
zisese:
Fiindai in limba Moldoveneascd se aflii oarecare
cuvinte care nu sunt nici latinqti, nici de pe la alte
limbi de prinprejur, pentru aceea se vede cd sunt
ramdfile de pe la Dacii cei vechi, cdci nimic nu poate
pe noi sli ne impiedece a crede cum di bejenarii Ro-
mani, dupli ce au venit in- Dacia i-au ndimit lor fl

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 291

slug! din Daci, sau poate a rdmiindnd vreunul fdrd

de femee s'a qi insurat ludnduii femei dela Dad°.
Petru Maior nu prime§te aceasta parere, care-i o
soornitura a celor ce voesc:
Sd invdleascd strdlucirea viefii romdnilor.
Argumentele cu care respinge casátoria romanilor
cu femei Dace, sunt ca de acestea:
Cdci de# putea dupd cucerire sd fi tames femei
Dace, au nu puteau ele viefui fdrd a se amesteca
trupffte Romanii cu ddnsele?
Si räspunzând la o alta intâmpinare, anume la ga-
sirea in Dada de inscriptii cu nume neromane de
femei,
uncle name nu limpede Romane... au nu se puteau
van in inscripfiile Romane fdrit numai de se vor a-
mesteca trupffte Romanii cif" muerile Dace?"
Dar el nu crede aceasta deloc
nerezemdndu-sc cu nici o mdrturisire a unui cdt de
m4el vechi scriitor gdcitura aceea cam cd mai sus
Iduda(ii Romani s'au amestecat cu muerile Dace".
Petru Maior avea pretentii foarte curioase de vreme
ce cerea ca anume un scriitor sä se fi indeletnicit a
scrie despre asemenea lucruril in tot cazul el mai
aducând ca dovadä:
cd insu# strdlucirea sangelui Roman incd destul era
a impiedeca pe Romani ca sd nu se cdsdtoreascd cu
uncle varvare cum erau muerile Dace, inchee, cd.ase-
menea casdtorii nu au avut loc2).
1) Descrierea Moldovei, pag. 292.
2) Istoria pt. Inceputul Romani lor, pag. 12 §i 13.

www.dacoromanica.ro
292 E. LOVINESCIT

Asemenea cercetäri ce e dreptul erau motivate de

Oren protivnice ale scriitorilor straini. Inteo stare
normalä de lucruri, ele poate nu s'ar fi näscut suh
aceastä forma. Dar ce era de fäcut, cand sträinii
ridicau asemenea curioase chestiuni §i le deslegau
Intr'un chip du§man pentru Romani? Discufia nu pu-
tea sä nu ia o astfel de indreptare, de vreme ce multe
din micile patimi politice zilnice se ridicau la valoa-
rea de teorii istorice pe socoteala Romani lor. Când
se pretindea ca Românii stint cei mai mi§ei dintre
toate popoarele, era firesc ca Petru Maior sä punä
In cartea sa un capitol Intitulat Bärbàfia Romanilor"
unde sä in§ire vitejiile lor din diferite timpuri, ca-
pitol care In alte imprejuräri desigur cä nu ui-ar
fi avut locul. Caracterul principal al mi§cgrii intelec-
tuale a Romanilor din Austria este: c'd mai toate teo-
riile istorice i limbistice ale lor, le capätä §i le sta-
tornicesc mai mult prin antitezä, impotrivindu-le la
altele de multe ori tot atAt de exagerate ale Invafafi-
lor straini, §i unele §i altele fiind mai la urma o con-
secinfa a stärii sociale celei nedrepte a unora fafä
de ceilalfi.
Cu atte cavinte de§teptarea intelectualä i nafionalä
a Poinânilor din Transilvania, fiind un fapt ce jicnea
ordinea sociald cea veche in care ei nu insemnau ni-
mic, ei sunt nevoifi dela cele dint5i semne de desvol-
tare ca sä intre in luptä cu un intreg sistem de Idei
jiolitce si istorice profesate de politicii i Inväfafii
Germani, Unguri §i Slavi. Aceastä luptä nu-i gasege
avánd o istorie nafionalä statornicitä, ca sä zic a§a,
in timp de pace, rezematä pe principii ffinfifice §i
din care ei sa-§i scoatä dovezile pentru a dobort pe

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 293

.dusmanii kr; neavand-o, ei Isi fac deci aceastä istorie

zilnic, in cursul luptei, sub forma de polemica; ea
este varata ca argument In framantari de tot soiul,
nelämurita si nesigura, mladiata si croitä dupä nevoia
momentana a luptei. Näscuta din Inversunarea luptei,
ea are caracterul nefiresc si exagerat a oricarui
lucru esit din idei protivnice si extreme. Punctul de
lupta era latinitatea neamului pe care ne-o tagaduiau
cateodatä in parte, altädata In totul; nici numele de
Roman nu-1 admiteau a fi o mostenire dela Latini,
ci 11 credeau a fi un nume mai modern luat dela
Romei ai imperiului Bizantin. Asa fiind, toate argu-
mentele aparatorilor au trebuit sa se Indrepte numai
asupra acelui punct. Educafia ce prhnise in latineste,
calatorille la Roma unde vedeau vechile si märefele
monumente Romane le mai exalta Inca patriotismuL
In orice Intampinare facuta asupra oricarei parfi din
viard, ei cautara a raspunde nu din viafa poporului
roman, ci din aceea a poporului Roman, ei ameste-
card Roman si Roman, viafa Romand o cautara ex-
cluziv In cea Romana, pentru ei nu mai sunt cicua
nafiuni esite ce e drept, una din sanul celeilalte,
dar care erau desparfite de veacuri, In care cea noted
s'a desvoltat In Imprejurari straine de originea ei.
Patriofii romani Infocafi, pentru care originea istO-
rica era totodata si o chestie de interes social, fiindca
printr'insa cereau ca frafil lor sä aibä dreptul de a
teal ca popor deosebit cu deopotrivä privilegiu in
mijlocul celorlalte, se sprijineau in aceastä lupta de
trunchiul roman din care se trageau si catre care Isi
Intorceau toatä nadejdea. Astfel ei credeau ca, de
vreme ce colonistii, and se asezasera in Dada avuse-

www.dacoromanica.ro
294 E. LOVINEBOU

sera toate elementele de viatg, urmeazg cg Românii ca

strgnepoti ai lor sg le fi pgstrat neschimbate: deci
toate obiceiurile, institutiile sunt curat Romane, nici
limba nu e un produs nou §i mai tfirziu e§it din
transformarea limbei latine, ea nu este formatg in
Dacia, ci este un dialect rustic din Italia adus de le-
gionari, ea era rgspfinditg i 0-luta a§a incAt chiar
impgratii romani in romfinege se adresau cAtre le-
gionari.
Cum se vede, pentru dfin§ii colonizarea Daciei se
fgcuse mai eri §i, trecAnd peste veacurile trgite in
Dada §i peste schimbgrile ce au putut suferi, ei luarg.
pe Romanul dela inceputul veacului al 19-lea drept
legionarul din veacul al 2-lea. Cu acest mijloc totul
fiind Roman, invgtatii Transilvaniei se puserg mai
cu seamg limba sg o latinizeze, ea fiind oglinda cea
mai curatg in care se poate vedea viata unui popor
addpostitg sau nu de alte atingeri strgine. Astfel
Slava vine dela Salve, Ardeal dela Arie §i deal, Crg-
dun dela Creatio, etc., etc., toate asemgngrile fone-
tice furg puse in m4care In aceastg grea lucrare. Pe
cele pc care nu le puturg romaniza, le scoaserg afar&
din limbg, se intelege din limba numai a lor.
Odatg aceastg teorie primitä, se iveau o multime
de greutati care o incurcau. Se ng§tea intrebarea
dacg noi am fost a§a de bine adgpostiti, de unde §i.
cum s'a fuript in limbg acea multime de cuvinte
strgine, mai cu seamg slavone, cad ori cAtd ostenealg
41 dgduse pe uncle a le romaniza, pe altele a le
altmga, totu§i, mai famAsese Inca o bung parte cu.
care nu mai Olau ce sg facg. De and am lgsat alfa-
betul strAmoilor no§tri ca sg imprumutgm pe cel

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 295

$i la aceste Intrebäri trebuia un raspuns priin-

dos §i potrivit cu teoria istoricA. 1.1n kc din Dimitrie
Cantemir fit gäsit care descurcl toafa. greutatea. Iat1-1:

CAP. V.
Pentru slovele sau buchele Moldovinegti
Mai inainte de soborul dela Florenfa aveau Moldo-
venii dove latinesti dupd pilda tuturor noroadelor a
cdror limbd este alcdtuitii din cea 12omand, iar apoi,
dupd aceea, unindu-se la acest sobor Mitropolitul
Moldovei, cu latinii, urmasul sdu Ceoctist Bulgarul,
arhidiaconul lai Marko Efeseanul pentru ca sd lip-
seascii aluatul Latinilor din biserica moldoveneascd si
sá le ridice prilejul sd poatd citi oamenii cei liner!
iamágiturile lor, deacsea a indemnat el pe Domnul
Alexandru cel Bun ca 111.1 numai pe oamenii cei ce
aveau cugete strdine Ia credinfa pravoslavnicd ci incd
slovele latinesti sd le lipseascd din -(ara lui si sd
primeascd in locul lor pe cele slavonel)".
Pentru orice om serios ce s'ar gandi cat de putin,
aceste randuri sunt un amestec de neadeväruri. Sino-
dul nu s'a tinut pe timpul lui Alexandru cel Bun, ci
dupg moartea lui la 1430, apoi sa ne intrebäm pentru
ce se alungara literele latine§ti din Moldova?
Pentruca:
Sd le ridice prilejul sd poatd citi oamenii cei liner!
amdgiturile lor (ale Latinilor).

1) Descr. Mold. pag. 294-295.

www.dacoromanica.ro
296 E. LOVINESOU

Dar de and intelegerea unei limbi atarna dela lite-

rile sau buchile cu care se scrie ea? Intelegem noi
limba franceza, etc. de vreme ce scrim cu acelea§i
litere astazi? Si intelegeam pe cea ruseasca and
scriam pana mai deunazi cu slovele ei? Dar Istoricii
patrioti nu se gandeau la de-al de astea. Ei aveau
nevoe sa-§i explice Inraurirea limbei slavone §i zisele
lui Cantemir se potriveau minunat pentru aceasta.
Petru Maior istorise§te pe larg aceasta poveste a lui
Cantemir in cartea sa, dar el vede ca cu dansa se
desleaga numai chestiunea slovelor iar nu §i a limbei
slavone. Deci el continua tot sub scutul, lui Cantemir:
Dar rad nu se opri aci. Ci precum slovde strámo-
sesti cele latinesti /tad cu totul desrdddcinate dintre
Romani, asa si limba romlineascd fu izgonitd de prin
bisericile Romane si in locul lor &Vara pe cea sla-
vond
De unde Petru Maior a luat aceasta? Nu se §tie;
destul ca ea trebue sail aibe Inceputul in acela§ sen-
timent de cucernicie patriotica care ne-a Inzestrat cu
cronica latineasca a lui Hur l cu o multime de alte
de asemenea.
In adevar, lantana e greu de aflat fiindca Inca pe
la 1780 in prefata gramaticei romanegi a lui Sincai
§i Clain vedem aceasta poveste.
Lupta Romanilor cu Invatatii straini pe taramul
curat istoric o rezuma cronica lui Sincai, care este
cea mai Insemnata lucrare a mi§carii intelectuale de
atunci. Ea este o adunatura ostenitoare de tot felul
1) 1st. pentru incep. Rom. 51-52.

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 297

de documente, acte, locuri de prin autorii vechi §i.

noui, atingatoare mai iUdeosebi de Romani, indeob§te
de popoarele ce au locuit in Orient, puse toate dupa
*irul cronologic, un Intins dictionar de ani §i de fapte
imirate, de multe ori ingramadite i amestecate.
Avand dinaintea sa cele mai multe izvoare ce au
putut sa aiba vre-un istoric roman, Sincal este cel
mai bine informat i ajunge la rezultate mult mai mul-
tumitoare decat ceilalti, cu toate acestea acela spirit
Insuflete§te lucrarea. Sub anul 1439 citeaza pe un
Ignatie de Luca care spune:
Pad la dnul 1439 cdnd Damian Mitropolitul Mol-
dovei s'a iscdlit soborului din Florenta, Romdnii s'au
folosit de limba latineascd", ci urmeitorul lui Damian,
fiind mare impotrivitor unirii cu Biserica Romei, au
&gat literile Slavinilor.
La care Sincai adaoga:
De uncle are acest ignatie de Luca, el nu in-
seamnd, ci eu am ardtat la anii trecufi cum cd Ro-
mail mai inainte s'au fdcut crqtini deceit Bulgarii
si ceilalti Slavini i cä Episcopii Romiinilor in oboa-
vele cele dint& numai latinqte s'au iscdlit; aa dar
adeviirat scrie Ignatie de Luca".
Sincai crede cu greu ceva nefavorabil Romanilor,
aici insa fiind la mijloc limba Latina, lucrurile se
schimba. Ocupat de ideea Romanismului, Sincai vede
pe Romani In toate popoarele ce au locuit in Dacia,
a.5a incat prin aceasta curioasa masura, firul vietii
Romanilor mai nu este intrerupt dela Traian. Sub
anul 517 povestind o navafire in imperiul bizantin a
Romanului Vita lian ne spune ca. era:

www.dacoromanica.ro
298 E. LOVINESOU

Ceildrime Geticeascd care au lost Huni sau Romani.

La anul 824 citim:
Nu gird pricind am lost scris in didogul ce voiam
a-1 tipari cu gramatIca cea romaneascd (ce mc m'a
invoit cenzura curfil cei impdrdte#i dela Viena) cunt
ed sub numele Abrotifilor aid vin colonil lui Craian
cei in Dada cea veche.
La anul 1085 ne mai spune ca:
Romanii din Ardeal se numeau Kuni sau Komani
in loc de Romani.
Ceva mai jos ne adaogg ca:
Romanii cei din Jaya Munteneascd s'au chemat
Pacinafr.
Nu numai gab, ei se mai numeau §i Sciti §i cu
aceastä 1mprejurare ne dà un sfat istoric:
De aid inainte uncle vei citi in istoricii grece#i:
,,Komani, Pacinafi sau Scifi, infelege pe Romanii cei
din stanga Dundrir.
Asemenea §i. din oamenii care joack vre-un rol,
multi sunt Romfini, ne spune $incai. Calugarul Metodie
era prdsit din Roma (cdci era neao Roman din co-
lonii lui traian).
Acesta cu fratele sku Ciril s'au dus In Moravia *i
nu s'au supus Patriarhului Fotie:
pentrucd acesta era grec, iar ei neao# Romani dintre
colonii lui Craian cum s'au ardtat la anul 845 care-
fiind unifi cu Bulgarii, pe greci mai intai Int-i pu-
tea suferr.
Dorinta de a romaniza pe toti, cateodatä e ark-

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 299'

tata inteun chip foarte naiv. La anul 1029 aducfind

urmatoarele cuvinte ale. lui Kedren:
In vremea aceea pdrdsit fiind Prusian Bulgarul..,
adaoga in paranteza la cuvantul bulgar:
Mai bine ar fi scris Romeinul.
Se infelege ca nici cuvinfele nu scapa de aceasta
romanizare.
Vornic vine dela cuvdntul Vernicus.
Noted si nu altora se cuvenea Constantinopole si
imperiul bizantin, ne spune Sincai povestind luarea
acestei cetafi de catre Turd:
pentrucd prin luarea Tarigradului de Curd s'a suns
cu total impdrdfia strdmo#lor no#ri care ei cu mare
varsare de sage, dar cif mai multd dreptate o cdgi-
gard pe seama noastrei a Romdnilor ca pe seama unor
nepofi.
Este curios de observat cum Sincai, cuprins cu de-
savârsire de ideea maririi Românilor, ajunge mai la
urma a judeca fara de voe lucrurile in acest sens,
asa inat nu mai poate infelege deloc cele mai cafe-
gorice acte de vasalitate ale nomànilor catre regii Un-
guri sau Poloni.
Sub anul 1385 el aduce un chrisov de al lui Mircea
prin care acesta se obliga catre regele unguresc a
implini.mai multe puncte ce se obisnuiau a se pune
in actele de vasalitate. Dupg ce ii reproduce in total,
el adaoga cu multa curafenie de inima:
Chrisomul acesta aratd cd Mircea Vodd n'a fost
vasalul, fr numai aliatul Coroanei Unguroti.
Läsfind deoparte insä multele slabiciuni in felul,

www.dacoromanica.ro
300 E. LOVINESOU

celor de sus care sunt cel mai des o consecinta A

lipsei de spirit critic nepgrtinitor, precum i dp o
prea deasa. Intrebuintare de autori moderni ca izvor
ai dovadä pentru fapte petrecute cu multe veacuri
inainte de a fi scris, Cronicul" este o carte de
valoare.
Adevgrata valoare nu este in ceeace cred o mare
parte de istorici, dupa cum mai jos se va vedea, ci
In meritul modest dar pretios de a fi colectie Intinsa
de cea mai mare parte din materialul atingator de
istoria Romani lor.

Continuarea §colii Transilvanene in Romania

Pe and Romanii din Austria desvoltaserä miscarea
ce am vgzut mai sus, miscare ce avea In vedere apa-
rarea istorlei si a drepturilor tuturor lomânilor, cei
de dincoace de Carpati nu luase nici o parte la ea.
Singur Enache Vgcgrescu prin gramatica sa roma-
neasca publican. la 1787 si prin alte scrieri precum
lstoria Imperiului Otoman se Intoväräsise la acea
miscare. Cronicarii lor slujisera fratilor din Transil-
vania In cercetarile lor, jar ei ce-i näscuserg, conti-
nual-a a sta in amortirea care-i cuprinsese Inca de
pe la jumgtatea veacului al 18-lea. Limba greaca
dascalii greci foarte ignoranfi fineau bed oricgrei
culturi. Sentimentul de nationalitate cgzuse atat de
jos, incat nici nu se presupunea ca limba romaneasca
ar putea fi Intrebuintata la ceva alta, cleat la vor-
birea zilnicg a poporului de rand. Cat despre istorie,

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 301

ea ajunsese In mfina celor ce o mai scriau din and

in cand a fi o injositä lingu§ire pentru toti Domnii §i
o tesaturä de fabule doveditoare de ignoranta auto-
rilor precum i a societätii, a clrela de multe ori ei
erau numai un rdsunet. Dionisie Eclisiarcul care scrie
istoria Valachiei dela 1764-1814 in intAiul patrar a
veacului nostru ne poate sluji ca sä ne formäin o idee
de intunericul ce domnea la noi pe atunci.
Povestind räzboaiele fmpärätesei Ecaterina cu
Turcii, intre allele el spune bundoarth
Vizirul i Cdpitan-pap, dupd porunca impdratu-
lui, au stras mulfime multd nenumdratd de ogi alese,
cdldrime i pedestrime pldtindu-le lefi marl, gdsit-au
fi lunar! infricopte man i mici ci top Pa#i cu o#ile
lor s'au gdtit, spun unii cd ogile cele adunate de Cd-
pitan-Papa i de V izirul ogi alese cu leafd sd fi fost
un milion, afard de o#ile Paglor".
Impotriva acestei puteri neputând sta Muscalii, im-
p5räteasa dà porunca ca sa se intrebuinteze la räzboi
secreturile". Iatä cum ne descrie Dionisie ce erau
erau acele secreturi".
.ka spun cd acele secreturi, cloud, sau precum spun
vinii patru, iar nu mai matte, cum cd a fost pe acele
vremi an Franfuz, nzqter foarte iscusit la facere de
tunuri i cerdnd dela impdratul matte feluri de meta-
turi, le-a bdgat in topitoare amestecdndu-le si cu
multe feluri de otrdvuri iufi impreundndu-le i tier-
bcindu-le cu foc iute, dupd ce s'au topit toate mate-
rifle, le-a vdrsat in tipar, e#nd tunuri nu prea marl,
cu gura ca de somn i apoi au adunat otrdvuri foarta
iafi de pe la spiferiile impdrdtegti de India, Franfa,

www.dacoromanica.ro
302 E. 1.01/INEsou

Englitera iproci, amestecdndu-le 1 folosindu-le ca

pravuri tuft si cu alte materii veninoase si fdcandu-le
banut cum a snub a fault i mäsura ott cumpdna cat
sá bage inteunul Ia o uinpluturd si cercandu-le spune
cd mare trdznet fac si numai fum iese dinteinsele, cd
ghidele sau altceva nu bagd in els i fumul resfiran-
du-se cine ii va mirosi moare indatd fi de ndprasnd
orice om, ori dobitoc si fine multe ceasztri acea pu-
toare lute.
Aceastä minunata descoperire au Intrebuintat-o
Muscalii la Crim in contra Turcilor.
Deci infeleptul Comandir vdziind ndvala Curcilor
mulfimea nenumdraid cd s'a apropiat de ei, degrabd
poruncit de a slobozit secreturile sl in-
tamplandu-se (cu voia lui Dumnezeu) de a suflat
vantul asupra lor pe acel sleau a mers fumul secte-
turilor de a .intrat pe narile i garde turcilor ft a
traitor lor si fiind acel fum foarte otriivit ccifi l'au
mirosit tofi au murit, sbierand cal si oameni, cdzand
ca snopii, etc.0.
Imprejurarile insa yin sa schimbe aceasta trista
stare de lucruri. In Transilvania avantul ideilor ro-
mane01 era prea mare in raport cu libertatea de cu-
getare i lucrare cata le era 'invoita. Cenzura era cea
mal mica dintre prigonirile de tot felul la care erau
expu0. Romanii. Cei dintai propagandigi fusesera
destul de tari la suflet ca sa sufere cu rabdare toate
acele prigoniri. Ilaspandindu-se ideile necontenit
Inmultindu-se prin urmare numarul celor ce le im-
1) Tezruir de monurnente istorice, Tom. 2 pag. 171-

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 303

pArtl§eau, o parte din ei nu-§i mai pot gasi odihnä

In plmantul kr de na§tere In care domneau du§-
inanii nalionalinfii kr. Ei trecurA munfii pentru a
putea &Ai intre frafii lor dela Dun Are, cArora In
schimbul ospitalitafii, le aduceau ideile §i sentimentul
kr desvoltat de con§tiinfä nafionall Deja o mi§care
mai noud incepuse a rAcori §1. aid spiritele InAdu§ite,
rAsunet depArtat al framantArilor liberale prin care
trecuse Europa dela revolufia francezà. Aceste im-
pulsii priincioase furA ajutate Intru a se Imputernici
printeun eveniment trist pentru aceste fan, dar ale
cAror urmAri nu furl favorabile. Eteria greceasca dela
1821 ne scapl de Fanariofi. NeIncrederea in Domnii
romani, neincredere ce ajunge la culme prin. vanzarea
lui Dimitrie Cantemir, fAcuse pe Turd a pune In
Domniile fArii pe credincio§ii fanariofi. Revolufia dela
1821 ii fAcu pe ace§tia sAii piarda numele de slugi
credincioase, motivand din nou suirea pe tron a
Domnilor Romani. Dela ace§tia Incepe reactia contra
culturii grece§ti ob4nuitA In principate §i inlesne§te
introducerea culturii nafionale adusä de emigranfii
din Transilvania fara. cu Ungurii §i Nemfii, ea este
Intocmai primitai §i dusä mai departe. Aceste Impre-
jurAri erau astfel, Incat chiar dacl nu ar fi fost mir
carea transilvAneanä deja statornicitd In direcfia va-
zutA §i chiar dacA, ndscandu-se mi§carea intelectualà
In Romania, nu ar fi primit deloc la inceput impulsia
celei de peste Carp afi, totu§i ea ar fi trebuit ca ne-
cesitate sa fie insuflefitá de acela spirit. Si apoi mai
este, cum am zis, o slAbiciune omeneascA ob0eascA
care face pe popoare ca sA InceapA prin a-0 impodobi
cu tot felul de fapte magulitoare trecutul lor §i a

www.dacoromanica.ro
804 E. LOVINESCU

caror ivire, orick s'ar parea de curioase, fag cu ade-

värul, este cu toate acestea cel dintai semn al con-
§tiintei de sine a popoarelor, al desvoltärii lor na-
tionale. Astfel §i la noi latinitatea excluziva a neamu-
lui este hotärata, precum §i fala pentru trecutul nos-
tru talmacità cu foarte mare bunavointa. Raul fu Insa.
ca prin aceasta §i aici se statornici, daca se poate zice,
metoda de a nu se avea in vedere, la povestirea in-
tamplärilor istorice, nici un fel de control sau spirit
critic, cu atat mai putin vre-un alt principiu §tiin-
tific. Odata ce s'a introdus acest chip de a cerceta
lucrurile, justificat Ong la oarecare punct de Impre-
jurdrile de atunci, el deveni ceva statornic §i ne-
schimbat, ceva traditional §i national care se pastra
cu sfintenie de toti ce continuara mi§carea istorica.
Evenimentele full puse prin carti, nu dupd puterea
dovezilor, ci dupg interesul natiunii; cele ce nu prea
veneau la cale pentru gloria stramo§eascä, furd tre-
cute cu vederea, intunecate cu Intelepchme, punandu-
se in locul lor altele mai potrivite cu nevoile nationale
Ideile se primira lard nici un control; pentru ca sä
fie bune era deajuns ca sä le fi exprimat §i altii Ina-
inte; cele noui care se mai adaogara filed statornicite
pe sprijinul celor vechi care nu incetara de a se pas-
tra cu sfintenie. Cuno§tintele istorice crescurd Para' a
se imbunatati. Cu alte cuvinte nu numai fondul ace-
lor cuno§tinte ramase acela§, dar chiar cercetarile
noui hied fäcute potrivit acelui fond. Un singur scrii-
tor Nicolae Balcescu se deosebe§te. Acesta, cu toate
ca traege §i scrie in curentul patriotic dela 1848, totu§i
nu este deck putin atins de el, §i scrierile sale in-
seamna prin un spirit §i printr'un mod de cercetare,

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 305

adevarat §tiintific. Pentru a ajunge la deplhie rezul-

tate i-au lipsit numai timpul §i mijloaoele1). Cat des-
pre restul mi§carli, in zadar Imprejurärile politice
se schimbarä, (land fiecarui individ o deplina liber-
tate de gandire, In zadar se dddura la lumina carti
§i documente noui, istoria nu ie§i din calupul ei cel
dintal §i impulsia data de Miron Costin, etc., apoi de
Petru Maior §i ceilalti fu continuata WA nici o schim-
bare: acela§ spirit insufletindu-i pe toti in cercetari,
fara nici o deosebire de timp §i de imprejurari. Pen-
tru a se vedea aceasta sa trecem drept la cercetarea
istoricilor no§tri contimporani.
S'au vazut ideile lui Miron Costin, Dimitrie Cante-
mir, Petru Maior, etc. relative la Dad, iata §i ale lui
V. A. Urechia dela 1873.
Istorisind cel din urma razboi al lui Traian cu Dacii
ne spune:
Astd datd Craian nu se mai induplecd la pace, ci
cuprinse cetatea lor cea mare Sarmisegetuza, apoi una
dupe' alta pe toate celelalte cetei(i f i alungd Ile toti
Dacii din tard pana nu rdmase niciunul in partite
acestea"2).
Fiindca d-lui Urechia ii place a face asemanäri
Intre istorici §i cronicari, sa facem §i noi una de ace-
stea intre d-sa (istoric) §i intre cronica anonima atri-
buita lui Milescu despre care amintisem la inceput.
Iata ce zice aceasta asupra evenimentului de mai sus:
Insii nu ca doard din Dad niciunul n'a mai tames,
cat pustiindu-se de tot fl nemai rdmanand nimeni,
1) Despre aceasta ne vom ocupa in special altrulatii.
2) 1st. Rom. pag. 6.
zo

www.dacoromanica.ro
306 E. LOVINESCIJ

cine a locuit aceste pamdnturi, a pus Craian # a

iiwzat Romani, ci numai a lor craie sd nu mai fie,
nici capete dintr'insa poruncitori sd nu ramdie, nici
a lor name de stdpdnire sei nu se audd, ci numal de
Romani".-
Si mai peste cateva pagini:
Ca nu s'au putut stinge tofi oamenii din(r'o (ard,
cum nici se poate, ci tot au ramasl).
Cu cine este oare, nu §ffinta, dar bunul simt? Cu
d. Urechia istoricul sau cu X cronicarul? Petru Maior
§i 5incai and sprijineau fabula cu litere latinegi
pang la Sinodul de Florenta aveau macar o scula,
poate ei nu vazusera documente slavone din Idrile
romane§ti, inainte de acea data, aceastd gre§eala sau
neadevar istoric intr'o stare norrnald a lucrurilor ar
fi trebuit sä se indrepte de cel dintai ce a tiparit
vre-un manual de istorie, indata ce documente ante-
rioare scrise in acea limba s'ar fi vazut publicate. Cu
toate acestea d. Laurian vorbind despre urmarile Si-
nodului dela Florenta zice:
In Moldova cdlugard Ceoctist produse o reacfiane
asa de mare in contra latinilor 'that Romeinii arserd
toate cdrfile scrise cu lit2re latine2).
Eliade in istoria sa editia dela 1870 merge cat mai
departe.
Pad aici Romani! invdfau latineste, serviciul divin
se fdcea latineste dupd cum se fdcurd mai inainte de
desbinarea Apusului, actele guvernulai, decretele

1) Chronicile Romtiniei, pag. 92 §i 112.

2) Istoria Rorndnilor, pag. 291.

www.dacoromanica.ro
 a PAN U 307

Domnilor, tractatele se fdceau toate in limba latind:

Mitropolitul insd ce urma lui Damian fiind foarte ge-
los apdriitor al dogmelor reisdritului, alungd limba
latind din bisericd # introduce pe cea slavonds).
Daca ar fi intrebat cineva pe Eliade sau ar intreba
Inca pe d. Laurian in taing, de unde a scos toate ace-
stea, desigur ar räspunde cd de§i lucrurile de mai
sus nu au fost poate, dar este bine ca tinerimea ro-
ma/là sA le invete pentru cauza nationald... Este bine
ca tinerimea sä invete neadeväruril
Numirile de localitäti din tat% de orice origine, in
mintea invätatilor no§tri se prefac toate in latinege.
Pe cand in Europa este o §tiinta filologica cu legile
ei, d-nealor rezemându-se pe asemängri intAmpla-
toare, pe desfaceri §i uniri de cuvinte, acoperirg in-
treaga 'pea cu urbi §i sate Romane. Moldova se de-
rivä dela Molis Dava, Milcovul dela Melocavus, Cal-
matui dela Calametum, etc. Ceeace este de admirat
in toate aceste derivari, este dibbicia cu care apropie
potrivirea intamplatoare a sunetelor, o §tiintä foarte
desvoltaa la d-lor. In istoria d-lui Laurian, Alexandru
Lapu§neanu murind fu ingropat la Monasterul Stel-
latinal).
Monasterul Stellatina? Poate e vre-o gre§eala de
tipar? Nu, cäci §i sotia acelui Doi-1-m autorul ne
spune cá a fost ingropata tot la Stellatina". In zadar
ai cduta aceastà manAstire prin tall; d-1 Laurian vor-
be§te despre Slatina, §i dacl ii zice Stellatina, este cd
Slatina e o coruptie a acelei vorbel Sä nu se uitä
1) Isloria Rom. pag. 33.
2) 1st. ROM. pag. 330.

www.dacoromanica.ro
308 E. LOVINESCU

a d. Laurian lucreaza la dictionarul Academic, biblia

nationalitätii noastre dupg expresia fiului sail?
Repausatul Eliade deduce numele lui Mailat des-
compunfindu-1 in Mai - Lat 2).
D. Urechia: MI-nova dela terra nova.
Temelia tuturor acestor carp §i. a altora, nefiind
adevärul, ci impodobirea neamului românesc cu tot
ce poate fi mai frumos §i glorios, vedem la fiecare
pagina povestindu-se lucruri nu tim de uncle scoase;
vedem combinatii fäcute pentru a se regula cum ar
fi trebuit sa fie soarta trecutä a poporului, iar nu a se
povesti cum a fost.
D. Urechia in biografiile sale ne spune relativ la
inflintarea principatului Munteniei:
Asa se intdmpld la anul 12g0, cdnd zinul din des-
cinzdtorii impdrafilor Romdno-Bulgari, numit Rada
Negru, Domnul Fdgdrasului si al Amlasului.
Si relativ la Moldova:
Bogdan main cu Radu dela Munteni"1).
De imde scoate d. Urechia asemenea inrudiri? Räs-
punsul este u§or: fiindcg, pentru lAtirea ideli moderne
de a se uni toti Romfinii dela Carpati Ong la Bal-
cani, este bine sa ne inchipuim cd chiar in vechime
el au avut toti o singurä familie domnitoare I
Tot d. Urechia vorbind despre Alexandru cel Bun
ne spune ca acel Domn a infiintat:

1) 1st. Rom. pag. 114.

2) 1st. Rom. pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro
 G. PANU MP

43coli, spitale, biblioteci, bdi de metaluri la Bata #

pe aiurea.
Asemenea a Negru Basarab proteja artele, giinfa
isi virtutea.
D. Laurian nu ne spune mai pupn. de Alexandru
cel Bun:
El filcu mai multe institute folositoare # prefioase,
infiinfd coli i o academie de #iinfd, etc.
Odatä pu§i pe calea Infiintärilor de biblioteci, spi-
tale de Incurajarea artelor §i a §tiintelor, ne miram
cum s'au oprit numai la atAt. Sunt o multime de alte
Imbungtatiri astäzi pe care Alexandru cel Bun era
bine sa le fi fäcut atunci... Nu cumva Academia In-
fiintatä era cea din care autorii fac parte?
Dar cel mai adânc investigator §i mai Indraznet In
cercetärile sale este tot Heliade. El nu se multumete
numai cu descoperiri ca ale d-lor Laurian §i Urechia,
oricfit ar fi de insemnate pentru natia românä, ci ne
dä la luming, o constitutie, pactul fundamental dintre
Radu Negru §i poporul sdu, votat in Campu-Lung la
.anul 1247:
Prima condicii a Romiiniei fu pentateucul lui Moise
implinit cu principiile evanghelice. Lucindu-se dupd
Bib lie, fara o impdrfird in doudsprezece judefe ca #
Palestina in finuturile celor doudsprezece seminfii.
Coate funcfiunile statului se constituird a fi deschise
la tofi Roman de oricaee stare.
Patria avu dreptate a-# recruta funcfionarii din
.tofi lii sal fard distincfie de stare, lucind in conside-
rafie numai talentul i capacitatea # respectcind ye-
cfzimea de serviciu. Puterea executivii fu separatd de
cea legislativd.

www.dacoromanica.ro
g10 E. LOVINESOU

Dintre funcfionarii invechifi in serviciu l inaintaff

pe gradele ierarhice se forma un senat spre a servt
01 de afutor i de controlor Domnitorului.
Pc langli aceasta o adunare generala de reprezen-
tanfi fu instituita spre a se aduna la cazuri extraordi-
ware de alegere de Domn, de ridicare de impozite, de
declarare de rezbel, de legiuiri sau reforrne funda-
mentale...
Si ap continua Inca o paging i sffir§e§te cu vorbele:
Aceasta constitufie servi de bath tuturor legiuiri-
lor care se feicurd mai in urmd pad la anul 1830 st
insu0 regulamentul organic elaborat sub Grigorie
Ghica de boeri Romani. De s'a modificat constitufia
dupa limp sau in mai bine sau in mai rdu, origina et
se cunoa#e pand astdzi.
Apoi striga cu entuziasm:
Nici un stat al Europel nu se vede asemenea orga-
nizat in anul 12471
credem §i noi
Chiar nici acel despre care vorbesc
ar fi trebuit sa adaoge Eliade.
teeace trebue sä avem In vedere, voind a judeca
valoarea unor asemenea lucräri, este cg autorii lor nu
fac sa räsarl Inamplarile din sAnul timpului trecut,
din ideea §i starea soda% de atunci, ci ele sunt cio-
plite §i judecate dupa ideile ce din nenorocire le au
In capul d-lor; colarii nu capätä cuno0inta timpuri-
lor trecute, ci a timpurilor in care traesc autorii. Si
aceasta pe cuvântul ca istoria fiind o imboldire a sim-
tului patriotic, sub forma ei elevii trebue sa se Invete
a gandi române§te; se infelege cu preful de a nu §ti
istoria româneasca. Spre acest sfar§it a spune un ne-

www.dacoromanica.ro
 G. PAN U 311

adevär istoric sub care se ascunde mai Intotdeauna o

banalitate, aceasta este un lucru obi§nuit.
toti principii mari in faptele lor, la Romani prin
aceea mai ales au sMtat mari, cdci au avid acelrq scop
national de urmdrit: lntinderea i introlocarea Ro-
manilor.
lath' ce aforism patriotic d. Urechia pune in cartea
sa. Stefan cel Mare nu este mare fiindcä §i-a apärat
tara impotriva celui mai puternic popor de pe atunci,
ci mai ales fiindcä a bätut pe Radu cel Frumos al
Munteniell Apoi aratand ca §i Stefan a avut ideea
Unirii, se induio§eaza la aceasta cu totul §i incepe a-0
värsa supgrarea sa patriotica pe Radu cel Frumos:
Cotdeaana a fost pe lame Domni de aceea care
mai bine se nevoesc sii-i ma-mince neamul mai bine
dealt sit nu domneascd asuprd-i". d?402 era Radu
Domnul Munteniei de pe timpul ha 53tefan cel Mare.
Bine intelegea Radu cd de folos pentru Romani era
scopul lui 53tefan, dar fiindcd nu putea, realizandu-se
acest scop, sit mai domneascd asupra Mantel:dor,
apoi se hotdri a-I paraliza cu toate puterile # mg-
loacele1).
Abnegatia patriotica e mare la d. Urechia, cand stint
la mijloc patru veacuri. Sa." fi fost d-sa in locul lui
Radu, ar fi poftit indatä pe Stefan ca sä se stile pe
Tronul Muntenesc, cad ceeace mai cu seamä era
greu de inteles era planul lui Stefan" pe care Radu
il intelesese. Orice ar fi fäcut atunci, astäzi c sigur
ca d. Urechia este om de pace, teoriile d-sale au un
aer blajin §i inofensiv care se resfrang §i asupra au-
1) 1st. Rom. pag. 66.

www.dacoromanica.ro
312 E. LOVINESCII

torului invalindu-1 inteo atmosfera de fericita nevi-

novatiel Astfel daca unirea tärilor nu s'a fäcut atunci,
ci a trebuit sa mai treaca patru veacuri, pentru acea-
sta nu este alta pricina, dupa d. Urechia, decat:
inima cea interesata i plind de egoism
a lui Radu. Ce talent minunat de a gasi adevaratele
cauze I
Pentru mang'aierea d-lui Urechia sa adaogam ca
mal are multi tovarasi dintre cari vom cita pentru cea
de pe urma data pe Parintele literaturii romane".
Lasam deoparte tälmacirea politica ce da testamentu-
lui hti Stefan, anume ca
in testamentul lul iStefan cel Mare se vede o tendinfd
de confederafie cu populii orientali.
Pentru Eliade, istoria Românilor este, intre altele,
o lupta intre papism si ortodoxie si mai cu seama
/rare liberali si conservatori.
Cantemire#ii i Cantacuzinegii se gie cd erau in
contra r urcilor i voiau sli inchine fdrile la Europeni.
lntrase i pe atunci ideea de principe strain. Branco-
vine#ii erau din Conservatori i ideile lor de pa-
triotism cel pufin se acor in cu politica Curcilor...
Brancovineftii treceau in ochii propagand4tilor, de
reacfionari, de furco-fili i cei ce voiau sd inchine
fara la Muscali aceia erau liberal!, aceia patriofi, a-
cola partid national.
Si mai la vale vorbind de tractatul lui Cantemir cu
Petru cel Mare:
Convoacii Cantemir adunarea Boerilor pentru 15
lank i imtiinfli cd cei cs nu vor veni la adunare fl

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 313

vu vor fi de principiile felulai acestula de indepen-.

rienia vor pierde ci averile i viafa. Liberalii erau
foarte expeditivi, pas sir' nu fi fost cineva de aceleaft
principii!
Si aceasta carte se dä in mana §colarilor §i poarti
pe ea cuvintele aprobata de onor. minister, dupa
.aprobarea onor. consiliu al instrucfiunii".
Altmintrelea, numeroase exclamäri patriotice, exta-,
zieri artificiale, induio§gri de ocazie, entuziasm rä-
suflat, vedem umpland toate paginile acestel arfi,
dandu-le aspectul unui repertor de teatru de pro-
vinde. Nimic nu seal:4 de aceastä haind impestrifatä
a patriotismului d-lor. Cu toate acestea sunt in tre-
cutul nostru pozifii asa de natural märefe, sunt vic-
torii a§a de insemnate, incfit este deajuns istorisirea
lor veridica §i limpede ca sa cä§uneze o adâncg inti-
pärire asupra cititorului. D-lor nu voesc sä aibä in
vedere aceasta, ci cred cä dacl vor amesteca neade-
väruri pe ici pe cob i exagerari ca un fel de in-
florire a faptului, atunci izbutirea ar fi mai sigura.
D-1 Urechia ne spune ca inainte de a se inclesta
bätälia dela Racova.
Crestindtatea intreagd stiind bravura marelui &e-
fan, asteaptd cu vie nerdbdare victoria, cerdnd-o dcla
Dumnezeu prin toate bisericile pentru apdrarea cres-
tindtdfii.
In loc ca sa ne fi vorbit de cre§tinAtatea intreaga
si de toate bisericile ar fi fost mai bine sä fi fäcut
7sä reiasä figura adevärat eroica a lui Stefan.
Dar vine o reflecfiune; toate aceste neadeväruri -A
exagerari nu trebue sä fie a§a aspru osândite, da.:4

www.dacoromanica.ro
314 E. LOVINESOU

ele I§i au nagere intr'un entuziasm ratacit, intr'o iu-

bire de patrie prea infocata. Este §tiut cum aceasta
tubire fanatica infra cu elementul ei pasional In min-
tea cuiva, facandu-1 sa sustie tot felul de exagerari
§i. de neadeväruri de care el nu are con§tiintä. Sta-
panit de acest sentiment fard ca saii dea seama, el
crede ca toate cercetarile sale pornesc numai din
iubirea curatã pentru §tiintä, pe cand in realitate ele
sunt un produs fal§ificat al puternicei sale simtiri.
In acest caz cercetarile pot sä nu aiba valoare, dar
asupra persoanei autorului nu poate cadea o grea
raspundere morald, gre§eala ei purcezand dintr'o
cauza ne§tiuta de dansul. La istoricii de mai sus lu-
crurile nu sunt astfel: d-lor nu sunt inrauriti fara
de voe cre sentimentul patriotic. and se departeaza
atat de mult de adevar in Istoria Romanilor, d-lor
purced dintr'un principiu statornicit §i primit cu min-
tea rece anume ca trecutul nostru sa nu-1 aratam a§a
cum a fost, ci altmintrelea, cum nu a fost, dar cum
ne-ar pläcea noua astazi ca sã fi fost". Nu numai ca
aceasta le insuflete§te toate cercetarile, dar d-lor nu
se sfiesc de a-1 rosti de cate ori cred ca este nevoe.
D. Ha§deu In Columna lui Traian" scrisese cateva
luni in urma, un articol despre Originea agriculturii
la Romani". Teza sa era ca Romanii au invatat agri-
cultura dela Sarbi". In fond acel articol era iara§i o
curiozitate din acele ce ne darue0e de mult timp.
Indata d. Massim il combatu printr'o bro§ura. Foarte
minunat e ca d-1 Massim nu iese din tacerea ce se
pazise pana atunci, motivat de cercetarile gre§ite ale
d-lui Ha§deu pe täramul §ffintel, d-sa iese in numele
Romanismului insultat §i pangarit de o gandire pro-

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 315.

fang. Si ca nu cumva cineva sg se Iriele §i sä creadi

altmintrelea, adicg In favoarea d-sale, d-1 Massim 41
aratä lAmurit ideea chiar dela Inceput:
Sli punem cd aceastd aserfiune in adevdr injurioasd
cautd s'o mdrturise#i i d-ta d-le Hapieu in-
furioasei pentru numele Roman ar fi numai i numai
curat adevdr; totu# nu s'ar fi cuvenit until om Roman'
cu titlurile d-lui Hapieu catd sd ne conceadd t
insu# aceastd chestiune nu s'ar fi cuvenit d-sale
sd vind i s'o arunce in fafa frafilor sdi de sange.
Si ceva mai sus ne spune cg d. Ha§deu de§i este:
Scriitor al Istoriei Romani lor, de# remunerat de Ro-
mani spre a le scrie aceastd istorie, de# prwdinte
al Societalit Romanismul, desertd Romanist-nal i trece
pe fafd in castrele inimicilor numelui Roman.
D. Massim crede cg fiind cineva Roman §i remune-
rat de Romani, ii sunt Invoite or4ice ratdciri *i ne-
adeväruri. Pe cat vedem, d-sa 41 apgrä dreptul d-sale
de Roman §i de remunerat de Romani ca membru
al Societätii Academicel
Cu asemenea cuvinte d. Massim si-a pierdut singur
cauza §i a mai dat prilej d-lui Ha§deu de aii mai
arunca in public foarte Ingamfat principiile sale §tiin-
tifice, päzindu-se in acel, timp cu multg intelep-
clime tot §ffintificg de a rgspunde la cateva obiectiuni
loarte serioase fgcute de d. Massim in acea bro§uricg
§i care-i rgstoarng fundamental toatg teoria.
Dar cartea care intrece pe toate in privinta obser-
vatiunilor de mai sus este a d-lui Laurian. Nici una
nu a fost, nici nu este mai rdspandita. In §colile pri-
mare cartea d-lui Laurian, in licee cartea d-lui Lau--

www.dacoromanica.ro
916 E. LOVINESOU

rian, la Universitate ea se recomandä studenfilor... Cu

toate acestea este o Ingramadire de fapte §i de cro-
nologie nerumegata, färä nici o alegere, puse pen-
tru a frunulfi paginile §i a ingrop mintea §colarilorl
Nici un §ir in expunere, nici o explicafie logica a
faptelor, nici o metodd, un haos de nume proprii, de
ani *i de cuvinte latine§ti lipsite de multe oni chiar
.41e inteles.
SI deschidem dela Intamplare aceastä carte la pag.
497. Titlul oelor ce avem sä citäm este:
Cantemir moare, Constantin Duca Domn.
Iatä un pasaj din acest capitol:
La 5 Noembrie se cdsittori ,Constantin Duca Domnul
Moldovei cu Maria fiica lui Brâncoveanu, Domnul Ro-
maniel. Se fficu o nuntä pompoasä.
In anal P.2447 (Chr. 1694, se stabili cancelaria au-
licd pentru afacerile Cransilvaniei la Viena. Mihaele
Apafi cel tadr fu chemat la Curie apoi se intoarse
iardsi in Cransilvania. In tuna lui lunie si Julie Ere-
curd Edtarii prin principatele Romdnesti in Ungaria.
Domnii Ponuini furd provocafi sd apere marginile
Cransilvanisi in contra incerairilor Germanilor. Os-
tile imperiale steterd dinaintea Petruvaradinului fdrd
a face vre-o incercare de &Italie.
In 4 Octombrie Polonil bdturd un conduct CUrcesc
care voia sd treacd la Camenifa.
Sase fraze din care am putea scoate oricare (mai
bine ar fi toate), färä ca cea care r5mane sal plardä
a.§a numitul infeles al el. Inceapä cineva cu cea dela
sf5r§it §i sfgr§easca cu cea dela inceput ajunge la
.acela4 rezultat: nu rämâne nimic.

www.dacoromanica.ro
 G. PANU VT

Sa nu se zia a am ales Inadins asemenea bucatä:

am putea Inzeci exemplele. Sä mai dam una in
care se pare ca autorul voeste s'a" spunä ceva, iatä insä
modul cel limpede si lfimurit ce intrebuinteaza:

Dan III. Moldavii la Marienburg

Dupd moartea la! Mircea cel Mare, se ndscu o re--
volufie insemnatd in istoria Dadei din cauza succe--
siunit. Mircea avase mai mulfi fii natural!, din familia
Id Dan, precum Fi din a lui Basarab (2) trdiau mat
multi fii Fi nepofi cu autoritate la Romiini. r ofi ace-
Ftia pretindeau a arma in principat Fi fiecare avea
partida sa intre boeril fdrii. Mircea II, fiul lui Mircea
I, batu pe Vlad Basarab, insd Dan III (nepotd ce(
valinte al lui Mircea I, din fratele sda Dan II) se
scald in contra lui, tar neputlindu-1 rdsturna chemd
pe turci in ajutor. Mircea II alergd la lIngurl. AceFtia
pierdurd baldlia. ,,Stefan dela Losonta, cdpitanul Ft
Mircea II ciizurd in miflocul luptei a R. 2173 (p,
Chr. 1420).
Apoi dui:4 acest nesfArsit pomelnic foarte infeles,
desigur de scolari, autorul urmeaz1 iaräsi cu modul
säu de a intelege istoria, adicA o seacä si Incurcatä
cronologie:
Dan III invingdtor in Brasov, prinde pe tot magis-
Oat& silsesc Fi-1 duce cu sine. De altd parte Curd('
bat la Sargefu pe Nicola prefect& transilvaniel, de-
vasteazd finutul Orestiei, pradd cetatea F1 se intoarce-
inclireafi de spolii. Iri primdvara and& R. 2174 (Hr.
1421) iardsi intrd in transilvania Fi devasteazd fara

www.dacoromanica.ro
318 E. LOVINESOU

Beirsel. In 4 lanie Sigismund vine la Sdbes si pro-

voacd fara Ia arme. Dintre fiecare doi nobili unul si
dintre zece fdrani unul sei se inarmeze pentru apdra-
rea NHL Insd Curcii se retrag. Mahomed moare la
.anul R. 2175 (Hr. 1422).
Si a§a dupa aceste modele sunt scrise peste 600
de paginil altadatä se pare ca voe§te sa urmäreasca
o idee, zicem se pare" cad mai la urma ne incre-
dinfam ca-i parere. La pagina 312 citim:
In anul Romei 2223 (Chr. 1470) &efan formd pla-
nul de a bate pe Radu din Romiinia si de a uni amein-
doud principals sub Domnia sa.
Iata o idee cel putin exprimata lamurit, sa vedem
cum o urmare§te.
In luna lui Februarie purcese cu oaste in contra
lui Radu, insei acesta se apeird cu putere in mai multe
sceirmdndturi ce se fiicurd intre ambele armate. Marfi
in sdptdmdna mare arse Brdila. Spre rdzbunarea stri-
cdciunilor feicute, Radu aduneind oaste mai mare e-
rupse in luna Martie (R. 2224 Chr. 1471) in Moldova
insd in 22 Martie rdmase bdtut La Soci, etc. etc,
S'ar parea dupg cele spuse la Inceput ca Stefan in
urma acestei victorii 1§i Indepline§te planul... nicide-
cum cad iota cum urmeaza d. Laurian:
Dupd aceastii victorie 5'tefan se puse cu total spre
asezarea lucrurilor din intru si spre guvernarea fdrii
in spafiu de trei ani de zile.
Dar planul unirii?
Cum am spus, nefiind nici un plan stabilit, nici o
urmarire de idei, evenimentele nu se grupeaza dupa

www.dacoromanica.ro
 G. PANE!' 319

legatura lor logica a§a incât sä se nasca dela sine

diviziuni naturale; neexplicandu-se valoarea lor, ele
se povestesc monoton, tuturor li se dä aceea§i culoare
4aläcitä, toate au acela§ interes. Titlurile din cartea
d-lui Laurian sunt puse numai ca sä dea timp citi-
-torului de a räsufla §i pentru ca profesorul sa poati
da lectiile dintr'un loc Ong intealtul; pentru acea-
sta adese acele titluri mai nu corespund cuprinsului
de sub ele sau despre ele se atinge numai putin.
La pag. 396 este urmätorul titlu:
Michaele Valinte Domnul Romeiniei.
Este vorba de Mihai Viteazul. Acest titlu cuprinde
cincizeci §i §apte de rânduri din care numai patru
vorbesc despre Mihai. Sunt titluri ca acestea:
Radu Michaele moare
Moartea lui Michaele al 111-lea.
In care nu se pomene§te nimic deosebit relativ la
acest eveniment, nici alte care sg fie in legätura cu
el, deci in acest caz acei principi mor in curs de o
filà sau doug dupg cum le-a cAzut soarta acelor ca-
pitole sa fie mai lungi sau mai scurte.
Linde capitole au meritul de a fi foarte semnifica-
five, precum Nebunide lui Racoti.
Dealtmintrelea popoarele §i oamenii cari au venit
in atingere cu Romanii nu prea sunt crutati de pana
riguroasa a d-lui Laurian §i foarte des vedem gin-
ga§ii de acestea:
M4elu1 de Vladislav fdcu cu leitrunele de Sigis-
mund o bliistdmdfie" care meritei a fi insemnatd in
istorie cu culori negre.

www.dacoromanica.ro
320 E. LOVINESCU

Dela regele Poloniei, crede de nevoe sä vina §i la

Poloni.
Ea (blestiimalia) nu avu in adevdr nici o urmare
pentru principatul Moldovei, insd dete exempla ce
th se facd mai tarzia cu regatd Poloniel. Perfidia
ant ramiine nebatuld de Zed
Pe cat ocarege pe straini, pe atat lauudd pe Ro-
mani; Intre cei läudati nu uita de a se pune §i d-sa-
Vorbind de mi§carea dela 1848 la pag. 603 citim:
Laurian care prin publicarea Magazinului istoric
pentru Dacia conlucrase atilt la desvoltarea litera-
turii, cat i Ia defteptarea i propagarea spiritului
national, alergil in Cransilvania uncle fu primit ca
entuziasm de compatriotii sai.
E bine sä fid istoric, nu ai nevoe sa a§tepti ca altii
sa te Insemne in cartea nemuririi, ci treci u§or la pos-
teritate... §i Inca a§a cum voe§ti. Inca ceva. S'ar parea
ca toti ace§ti istorici, cu tot dinadinsul s'au hotarat
de a nu tine seama de orice cercetari noui, de a In-
latura orice lucru statornicit altmintrelea prin publi-
carea de acte §i documente. Editiile noui ce scot 4i
justifica numele numai prin hartie §i tipar, aproape
nici o schimbare nu le Imbunatatege... §i cam au
dreptate... editia se cumpära repede... §colarii Invara
oricum ar fl... profesorii predau i Invatä i ei tot
astfeL D-nii Laurian i Urechla raman tot d-lor, ba
Inca li se Infiinteaza i o Academie... unde dar se
vede nevoia de a se schimba ceva? Vorbind despre
Alexandru cel Bun d. Laurian ne spune dupg Engel:
Sub domnia lui Alexandra venird 7iganhi 1 Armenii.

www.dacoromanica.ro
 G. PAN U 321

Odata ce a pus i pe acest fapt ca §i pe altele rezo.?.

lutia sa bun de circulat", mai toate istorlile 11 re-
produc: el ajunge refrenul obigkuit cu care se sfar-
§ege Domnia lui Alexandru. Ce le N.A. d-lor ca Ar-
menii au In Ia§i biserica lor ziditä pe la 1395.. Doar
nu pentru d-lor a pus acest fapt Sufo, Inca dela
1849, in nofiuni statistice asupra Moldovei". In car-
file d-lor Eliade §i Laurian Alexandru cel Bun moare
la 1432, tot in acest an §i in cartea d-lui Urechia;
Stefan se suie pe tron la 1458. Cu toate acestea n'au
decfit sä se uite in Arhiva istoricd i sä gaseasea
ca Alexandru domnege §i in 1433, iar Stefan este
suit pe tron Inca dela 1456. Acest din urma fapt
d. Laurian l'ar putea gasi chiar in propriul sau ma-
gazin istoric pentru care fusese primit cu entuziasm
de compatriotii sai din Transilvania. D. Ha§deu a
stabilit in Istoria criticd cronologia celor dintfii Domni
munteni dupa documente, d-lor insä, deg au scos
editii noui, dar cronologia a ramas tot ca mai'nainte.
1In sunt ei de vina, cártile d-lor sunt deja petrifi-
cate, ele nu mai fac parte din domeniul actualitätii.
Desigur aceastä petrificare la d-lor are o intindere
mai mare in acea parte a fiinfei omenegi care nage
lucrari de asemenea natura. 0 singura carte s'ar parea
ca face exceptie dela aceasta, anume a d-lui Floran-
tin, dar d-lui a cazut in alt pacat: a luat in serios
toate teoriile d-lui H4deu (ceeace-i tot atAt de räu)
§i Inca cu atAta evlavie, incat fagaduege dinainte cä
va pune in cartea sa de §coala tot ce va mai crede
de cuviinfa sä scrie d. Ha§deu sub numele de Istoria
Criticd. Pentru ca istoria sa faca serioase inaintari
se cere un spirit critic §i o cunoginta sanatoasä in
21

www.dacoromanica.ro
322 E. LOVLNESOU

alegerea deosebitului material ce se aflä dinainte, iar

nu copierea credincioasä §i oarbA a ziselor lui X §i.
Y; istoria nu ar cApäta nimic mai mult in adevär,
daca In locul fabulelor de mai inainte se vor intro-
duce ale d-lui Hdeu. Numai atunci se va face o
adevAratA propfi§ire, cAnd, färd a se tine de steagul
nimanui, numai simpla bunAtatea §i. seriozitatea do-
vezilor ar determina alegerea.
Dacl cAutam acum a rezuma in trAsAturi esentiale,
mi§carea istoricA analizatà, ajungem a scoate urmA-
toarele trei idei predominante care au insuflefit §i. au
desvoltat acea mi§care.
1. Sentimentul de nationalitate exagerat, amestecat
la 1nceputul mi§cArii -cam fArd de intenfie, fiind mai
mult o consecinfA a stärii sociale, mai tArziu vArAt
din principiu in cercetärile istorice, din amfindoug
acestea rezultand neadeväruri spuse pentru a riaica
gloria nafionala.
2. Explicarea IntAmplärilor din veacurile trecute
dupä ideile moderne ale istoricilor.
3. Afirrnafil goale §i nedovedite.

www.dacoromanica.ro
 Scoala nouA
Ace la§ spirit al ticolii vechi o Insufletetite

Printre istoricii ale cAror scrieri am vazut mai sus,

existä si se desvoltá utl. alt grup in fruntea caruia se
aflä d. Hasdeu, o scoala not& infiintatd de d-sa ce
se deosebeste la intAia vedere in totul de cealaltä.
Pe and unii läsau sá se inteleaga sau chiar o spu-
neau, cl cercetárile lor au de scop tot ce este national
si glorios, pe acestia ii auzim zicfind cä istoria trebue
sä se indeletniceascá numai cu adevärul oricum ar
fi el. Pe and cei dinainte se rostesc asupra lucruri-
lor arbitrar, fgrä nici o dovadä, acestia ne spun cl
nu inainteazg nimic, fArä a aduce autoritatea pe care
se reazamd, nimic nu povestesc, zic d-lor, färä a-ti
ardta izvorul de unde au luat. Si aceasta s'ar pgrea
la intAia privire nu numai adevärat, dar chiar prea
adevärat. Iubitori de citatii si neobositi in cäutarea
lor, aproape la fiecare douä randuri trebue sa."-ti citeze
tut autor pe care, dupd trebuintä, il impodobesc cu
epitetele cele mai magulitoare sau cu cele mai injo-
site, iti aduc pasajul in limba in care a fost scris;
daca e tradus, si in altd limbl ti-1 reproduc; il tra-
duc in romSneste si insfArsit incep analiza, astfel in-
cat pe langa' chestiunea in sine, ai folosul de a gasi

www.dacoromanica.ro
324 E. LOVINESCU

acelas text in mai multe limbi. Iubirea de citafii isto-

rice nu o vedem Intrebuinfatg numai In cercetgri stiin-
fifice, ci chiar In lucrgri curat literare unde ele sunt
ridicole, precum in dramele d-lui Hasdeu, Rdzvan-
Voda, etc. Cateodata pang acolo merg de-fi citeazg
de unde a luat hartia, ifi spune eftinatatea ei 0, la
eke ceasuri scria cutare randuri, cine trecea pe ulifa 2).
Numai virgulele si punctele, putem zice cg scapg de
acesti aprigi citgtori. De aici urmeazg cg afarg de
textul cgrfii, care nici el nu-i lipsit de citafii, a treia
parte din paging este plink* de ele, pling de nume de
autori care dau carfii o privire mareafd; acolo se in-
talnesc limbile pamantului si acele pe care le stia
autorii si pe care nu le stiu 2), Scandinava langg Sal--
beascg, Sanscrita langa Ungureasca, acolo toti scrii-
torii, Confucius cu Montecuculi 4), Tincu Velea cu
Snore Sturlason, Tocilescu cu Orafiu. Rar o carte
germang, francezg, etc., oricat de stiinfificg, yeti gasi-o
incärcatä cu atatea citafii cate se väd In cele mai
neinsemnate articolase ale acestor istorici.
Cu principiile ce zic cg le urmeaza In cercetgrile
istorice fac tot astfel, potrivit sau nepotrivit, nu In-
ceteazg de a le desfgsura la fiecare pas. Toti strigg
in gura mare dela d. Hasdeu pang la d. Tocilescu si
alfii mai mgrunfei Inca, ea' istoria trebue sa se facg
prin analizg si prin sintezg, ca faptele trebuesc tre-
cute pe sub scalpelul criticismului celui mai minu-
1) Vezi prefata nouii editii a Istoriei Critice.
2) loan Vodd eel cumplit.
3) Jurnalul Poporul. Critica d-lui Tocilescu unde spune cii a
fácut cercetare la toate dialectele slavice".
4) loan Vodd cel cumplit.

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 325

*Is, ea dc trebue sa rezulte din consultarea nu nu-

mai a unui act, ci a mai multora i aceasta nu numai
In text dar §1 in context §i nu dupa cum ar fi, d
dupa ce vor fi supuse la o prealabila analiza paleo-
grafica; ca concluziile sa fie formulate numai §i nu-
mai dupd o scrupuloasa aprofundare nepartinitoare a
intamplarilor, ca adevarul trebue preferat inainte de
toate, ca nu este istoric acel ce sacrifica divinul ade-
var. Autorul Istoriei critice statornice§te in prefafa
sa un §ir de regule, un credo, pe care nu poate sa-1
calce un istoric critic §i analitic. Dupa cele ce se spun
acolo i pe aiurea s'ar parea ca la d-lor se aflä sane-
.tuarul *tiinfei neatins de nici o suflare pangaritoare
ca tot d-lor sunt fericifii preofi. Pentru nevata-
§i.
marea adevarului istoric ei sunt gata a suferi orice
lipsuri, a face orice sacrificii, a deveni mucenicii §tiin-
fei. In Columna lui Craian, 1872 Iunie, d.Ha§deu amin-
te§te §tirea ce dà un jurnal, Cransacfiile Literare" Ca
are a se institui o societate de barbafi spre a susfine
§i ajuta tiparirea Istoriei Critice, apoi adaoga ca in-
su§i autorul s'a impotrivit la aceasta, nevoind a su-
feri un patronaj care i-ar rapi din libertatea cu-
getarii":
Fdrd de care piere sau leinceze#e veritatea istoricii.
Ce e drept, aerul descurajat i melancolic cu care
la inceputul acelei note, d. Ha§deu da Cransacfiunilor
Literate epitetul de:
revistd jund care n'a aluns prin várstá Ia amdre
deziluziL
Aratä ca d-sa nu prea spera in realizarea aceld
societafi, a§a incat acest fapt Ii rape§te o buna parte

www.dacoromanica.ro
326 E. LOVINESCII

din nobila-i devotare pentru veritatea istoricl. In alte

cazuri Irish', .cand nu sunt asemenea periculoase mij-
loace de ispitä, atunci d-lor sunt mai lamuriti 0 fraze
pedante ca Scribitur non ad narrandum sed ad pro-
bandum" 0 altele, le ggsim Imprägiate pe toate
paginile.
Unui om serios care ia aminte la toate acestea, fArä
de vole Ii vine a crede cg in asemenea arli unde
domne0e acest spirit de exagerare, aceste umfläturi
de principii 0 eruditie de parada, acolo nu poate fi
adeväratä 0iintä. Aceasta nu are limbagiul teatral
0 provocator al unei ingamfeli de§erte, ea nu se In-
fati§eaza sub forma de polemicä jurnalisticA, ea nu
face proces lumii Intregi pentru cele mai neinsemnate
lucruri; adeväratele cercetäri objective nu se imbracl
In cuvinte pompoase, nici se Impresoarg cu tot felul
de exclamári spre lauda celui ce le scrie. Adeväratul
om de §tiintä nu ne poveste0e pagini Intregi despre
ce are sä facg, cum are ski procedeze, cum aceasta
este calea unui adevärat istoric critic i analitic, cum
altii nu au fäcut aceasta, etc. pentru ca mai la urmá
sg nu iasä nimic din aceastä limbutie... El face toate
acestea färl sa le vesteascg cu tobe §i surle. Aceastä
observatie, cum zicem, ar face-o oricine cdruia i-ar
cgdea sub manä asemenea cärti. Noi insä sä nu ne
luam dupä observatii superficiale, ci, ca sä càpàtäm o
convingere neclintitä, sa intram In analiza lucrárilor
acestor istorici, sä clam exemple cat se poate de
multe §i apoi sk ne facem concluziile. Numai atunci
vom vedea dacg spiritul ce Insuflete0e scrierile d-lor,
cu toatä metoda 0 principille ce le profeseazä, este
altul decat cel ce l'am urmarit pang acum 0 daci

www.dacoromanica.ro
 G. PANII 327

rezultatele la care ajung, se deosebesc de acele la

care am väzut ajungand istoricii cercetati mai sus.
Astfel dar, avand necontenit in vedere caracterele
statornicite mai sus asupra miscarii istorice vAzute, sä
intrdm in cercetarea si a acestel scoli noui.
S'a väzut mai sus ctun poporul Roman se confunda
cu cel Roman si cum numele de localitati se pref a-
ceau toate in Urbi i Municipii Romane. D. Hasdeu
vorbind despre neintelegerile Moldovenilor cu Polonii
asupra Pocutiei cautd sá i le explice. Iata cum:
Aceastli mica" provincie pitulatei la nordul Moldo-
vei hare Prat si Nistru forma in anticitate o parte
a Daciei lui Craian.
Asa fusese in vechime, dupd aceea ea cade In pu-
terea Polonilor. Dupa formarea statului moldovenesc,
aceasta stare de lucruri nu mai putea tine, caci
ca urmasi ai Romei, Moldovenii aveau un drept tra-
ditional asupra Pocufiei.
Aceasta intelegand-o ei pe baza dreptului traditional,
s3tefan cel mare o cuceri dela Poloni si o retina
pad la moarte. Bogdan cel Chior o pierdu, Petra
Pares o redobiindi, etc., etc.
Desigur cineva i incepe aii forma o idee, din a-
cest singur exemplu, despre spiritul stiintific al cer-
cetarilor d-lui Hasdeu. Amanetarea Pocutiei din par-
tea regilor Poloni cgtre Moldoveni pentru o mina
de bani, ceeace documental vorbind, aduce toate ne-
Intelegerile, sau oricare alta cauzd de asemenea na-
tura, se preface in mintea criticg, analitica i paleo-
grafica a autorului inteo nobila dorinta de unitate a

www.dacoromanica.ro
328 E. LOVINESCU

Daciei, pastrata cu sfintenie in inima Moldovenilor

chiar dela i'mparatul Traianl
Tot acolo d-sa derivä orasul.
Colomea dela Co Ionia Romana.
Slatina dela Stellatina, Colomea dela Co Ionia, un-
de-i deosebirea? Cel putin d. Laurian nu ne vorbeste
necontenit de stiinta filological Deducerea d-lui Mi-
sail nu-i mai putin ingenioasa.
Doina dela Diana°.
In banul Mihalcea, d. Tocilescu intre motivele ce
fac pe Mihai Viteazul de a navali in Transilvania
numara:
557 scumpele amintiri de vechea crdie a Daciei, mos-
tenirea pdrinteascd... grdbea timpul auceririi Ardea-
lului si a intemeierii unitdfii Romdnilor.
In foaia Societätii RomdnismUl, tot d. Tocilescu
scrie un lung articol despre poezia populara care este
o capodopera pentru cel ce voeste sa cunoasca scoala.
Mai intai incepe a vorbi despre limba romaneasca si
constatä cg ea era:
deja formata la 274.
Probe le sunt Intai:
Romdnii trecu(i in Moesia se retraserd in muntele
Hemus si aici formard triburi ,,amestecdndu-se rar cu
strdinii, dupd cum zics Edrissi si necontractánd nici-
odatd cdsiitorii cu ei".
Deci limba era formata la 274. A doua proba.
ln cursul ateitor veacuri, ei nu uitard cd sunt Po-
1) Ateneut Roman.

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 329

nmiini i Luaus istoricul Dalmatinei citat de d'Anville

raportti o conversafie ce avu cu archiepiscopul dela
Acridi, roman de origine. Noi suntem, strigd prelatal
cu entuziasm, din Sangul rumen!"
Deci limba era formatg la 274. A treia probg.
Limba ce vorbesc askizi frafii nogri de peste Du-
nitre in fondul ei este limba din Dacia Craiand.
Pas de te mai indoiete dupg aceste dovezi cg limba
româng nu era deja formatg la 274. Autorul *Inca ma
adaugg:
Multora s'ar peirea curios cii vorbim aici despre
formafia limbii.
Se in§ealg. Nici aici, nici aiurea.
Romanul dus in vdile Dundrii cu obiceiurile, limba
si credinfa, negre#t a venit i cu cantecele sale.
Iatg poezia noasträ popularg venitg din Italia! Apoi
incepe a dovedi dupg chipul vgzut mai sus, citfind,
paracitand, pentru ca sg ajungg la minunata con-
cluzie: cg rima versurilor noastre e luatg tot dela Ro-
mani. La un lucru serios nu ne a§teptam, dar mar-
turisim cg la aceasta tot nu credeam cg va ajunge.
D. Teodorescu, un alt adept al §colii, publicg tot In
.acea foaie un studiu despre datini §i moravuri natio-
nale. Chiar dela inceput lasg a intelege l'amurit cg
aceastg cercetare nu are scop §tiintific. Motivul care-I
face sg scrie este urmatorul:
A susfine impreund cu nealterarea limbii ci a teri-
foriului ci nealterarea credinfelor, datinilor, a mora-
vurilor i a traditiunilor... este cred unul din cele mai
mime:We moduri de a susfine Romeinismul.

www.dacoromanica.ro
330 E. LOVINESOU

Foarte bine, decat pentru aceasta sä nu altereze d-sa

cel dintai aceste lucruri, derivandu-le tot dela Ro-
mani, alterand in acela§ timp §i §tiinta, pe care, ce e
dreptul, nu o are In vedere.
Cum ca studiul d-sale este ca §i al celorlalti, pentru
aceasta nu e nevoe de a intra in cercetare, este destul
numal sa vadä cineva ce imposibilitäti Ii propune de
dovedit:
Ca perfecta identitate ce existd la Romanii de azt
clasicitatea pagand s'a conservat intacta
Nu numai identitate, ci §i perfectal Dar läsand
ideea la o parte care-i o comoara patriotica ob§teasca
pentru toti ace§ti istorici, §i-a dat seama d. Teodo-
rescu de randurile ce scria? Daca credintele clasici-
tatii pagane- le gasim perfect identice pand astäzi la
Romani, cum voe§te d-sa sa nu se fi conservat intact?
D. Misail publica in Ateneul Roman" un lung ar-
ticol (d-sa nu poate scrie scurt) asupra datinilor §i
Moravurilor. Pove§tile noastre sunt toate Romane;
am pästrat Intreaga mitologie greco-romana, anume:
Legenda lui Romulus i Remus sub pseudonimul
a doi fefi logofefi cu pdrul de aur... aventurile lui
Alexandru Paris cu rapirea Elenei Cosinzenii cea
frumcwasd. Aventurile lui Odiseu cu Ciclopul Polifem
din Grota Ski liana... Cabloul flotei grecegi dela far-
murile Croiei, mania lui Achile i solia preotului
Crise pentru scdparea fiicei sale Chrisida Luptele
Irui Hector cu Patroclu ci Ahil... Cab loul din romanfu4
tut Ceodor, precum i amorul Clod i Dafne...
Tot la sate mai curat decal la ora§e".
Va auzi istorisindu-se bdtdjiilc Domnului itefan cer

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 331

mare .ca Ma lias Corvin al Ungariei a lui Mihai Vi-

leazal, emigrafia lai Drago i alte fragmente istorice.
Chestitmea e delicatä fiind pc auzitel IndrIznim
Insä a-i face o rugaminte: cfind a ajuns pfinä la ase-
menea grad de auzire, este bine ca sä nu mai Impär-
tä§casa §i altora lucrurile cäpätate In acest fel §i
bica cu un aer serios, ci mai bine sä le pästreze In
acere ca pe ni§te sfinte vedenii patrioticel
Se I/4e 1ege cd cercetärile fiind Insufletite de ase-
menea spirit, avem de indreptat .1a fiecare pas o mul-
time de neadeväruri foarte elementare la care nici
nu se gandesc, incurcati intotdeauna intr'o fraseologie
visätoare §i poeticg. D. Hasdeu In Ioan Vodd pag. 83
ne spune:
Sultanul Selim uita car an secol mai inainte itefan
cel Mare cu 40.000 Moldoveni balatse 120.000 Curci
conchqi de insiqi Sultana! Mohamet.
Sultanul Mohamet la bätälia dela Racova? Mai §tii?
cu laborioasa critia. §i cu d. Hasdeu toate sunt cu pu-
tintd. Zicem aceasta cAci nu credem ca autorul face
aluzie la cealala bätälie dela Räzboeni, botezfind-o
de victorie; cu toate cal precum am zis mai la urmg
s'ar putea §i aceasta, de ar fi sprijinitá de un buni§or
numär de citafiil
Tovarg§ul d-sale de aventuri istorice d-1 Tocilescu
ne spune aiurea urmätoarele:
Mircera cel bittriin, &efan cel Mare, Petru Pares,
loan Voclii, stiilpi aria# ai nafionaliteifii Romeine se
opintiserii in diferite timpuri de a realiza ideea cea
mare a unitalii Daciei.

www.dacoromanica.ro
332 B. LOVINESOU

leg o descoperire proaspätg care trebue degrabg

pusg pe altarul patriei, a divului Traian. Cand Mir-
cea, Ioan Vodg s'au opintit pentru asemenea lucru?
nu se stie. Dar d-1 Tocilescu trebuia sg spung ceval
Mai jos lgmureste lucru si mai surprinzgtor.
Mircea vrand sa la Ardealul dela Sigismund (2)
Ceeace-i bung la acesti istorici este, cg intotdeauna
le poartg din surprindere in surprinderel
Altmintrelea frazele sung destul de frumos:
Stei Ipi uria# a nalionalitlifii Romcinel
ldeea cea mare a unitafii Dacieil
Scrisg cu astfel de cuvinte mari i inteales, istoria
Romfinilor intrece in märefie pe aceea a oricgrui
popor. Cu atat mai. mult, cu cat ei au ca§tigat ai
victorii navale; ce e drept aceastg glorie a avut-o nu-
mai un singur principe Roman si Inca §i acela numai
dupg ce d. Hasdeu 1-a fgcut biografia:
loan Voda fu unicul principe Roman victorios pe
apd i pe uscat.
Si stiti cum? Fiindcg vre-o cateva sute de cazaci,
coborand Nistrul pe luntre au pradat orasul Aker-
man! lath' cum pang la d. Hasdeu i scoala sa, nimeni
nu stia de vestita bgtglie navald dela Akermanl
Acesti invglali cred cg in istorie cauzele cele sim-
ple si firesti care nasc intamplgrile, prin aceea cg
sunt astfel, nu meritg de a fi luate in seamg, cad Ii
inchipuie d-lor din sferele visgtoare in care se pierd,
cg, dacg istoria ar fi cercetarea rece i trudelnicg a
motivelor prozaice ce pun in miscare societatea, a-
lunci analiza criticg, adica avantul spre cercetgrile

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 3a3

Indraznete ale inchipuirii d-lor, ar fi nimicit; i cum

ar putea sä-0 arate talentele pe aceastä cale? Expli-
catii naturale sunt treaba cronicarilor care nu au Cu-
no0inta de biologie §i sociologie. Treaba d-lui Has-
deu 0 a celorlalti este ea faptul cel mai simplu sä
fie. astfel tähnacit i atat de adanc analizat, Meat
cititorul sa ramana izbit de stralucirea rezultatului
si sa simta un fel de respect amestecat cu admiratie
pentru omul care a desvoltat atatea cuno*tinte de au-
tori vechi i noui, §i cu atatea limbi ca sa faca negru
acolo uncle toata lumea altmintrelea vede alb 0 ca In
lucrul cel mai simplu sa descopere o lume de corn-
plicatii pozna§e §i nea0eptate. Cu alte cuvinte rolul
istoricului este a vedea lucrul cu totul altmintrelea
decum 11 vede cealalta lume, a avea un mod deosebit
de intelegere 0 a gasi in na§terea intamplarilor, pre-
cum 0 in urinal-He lor cu totul alte cauze decat ace-
lea care sunt purcese din natura lor. Se dau cateva
exemple din multele ce le gasim mai pe toate paginile.
Moldova in timpul cand vine la Domnie Ioan Voda
platea tribut anual 40.000 galbeni. Se ive§te un petitor
la tron, Petru Schiopul, care fagadue0e un Indoit
tribut. Poarta in0iinteaza pe Ioan Voda ca, daca
voe§te sä rämana Domn, sa raspunda suma de 80.000
galbeni, caci este un altul care prime0e aceastä con-
ditie. Acesta este adevärul prozaic. Pentru d. Ha§deu
aceasta nu meritä sä figureze in istoria critica: Cum?
Unui erou ca Ioan Voda sa-i fie protivnic un om ca
Petru Schiopul? Aceasta nu se poate Apoi sä fie
o cauza care sa nu porneasca din persoana eroului
I) Cu toate cã atinge acest fapt In cursul carlii.

www.dacoromanica.ro
334 x. LOWITESOLI

pentru care Poarta Ii cere indoit tribut? Nici acea-

sta. In veacul lui Ioan Voda toate trebue sa se ex-
plice prin el. Deci iatä adevarata cauza:
Moldova pMtea tribut anud de 40.000 galbeni, dar
mdiastra administrafie a lui loan Vodd o aduce mate o
stare atilt de infloritd, incdt Poarta otomand se crezu
in drept de a pretinde o dare mutt mai mare.
Acum infelegem ca suntem in adevaratul domeniu
al istoriei.
Incepandu-se razboi intre Ioan Voda i Turd, a-
ce§tia trimit o armata care In unire cu cea munte-
masa sub frafii Alexandru, Domnul acelei fad *i
Petru Schiopul, intra in Moldova. Straja acestei ar-
mate inainteaza idea nici o paiä i cade toata in
mainile strajei lui Joan Voda comandata de Dum-
brava. A§a nävalitorii siguri cä straja ce trimisese
are sa-i in§tiinfeze de orice pericol, fara sa mai ia
vre-o ingrijire:
Dormeau in lin4te, iar caii lor pdsteau in voe pe
camp.
Lucrurile fiind astfel, o victorie mai ward nici ca
se putea. Chestiunea se reducea la o curata surprin-
dere. In adevar, Dumbrava in§tiinfeaza pe Joan Voda;
acesta vine §i surprinzandu-i pe tofi in somn sau bui-
macifi de somn, face un macel cumplit.
Acesta este adevarul prozaic, dar la d. Ha§deu lu-
crurile i§i pierd intotdeauna conturul lor aevea pen-
tru a lua märimi cu totul inchipuite caci un erou ca
Joan Voda nu trebue sa caVige victorii ware, prin
surprinderel" Dupa cele ce d-sa a citit despre genii
militare, §tie ca ace§tia intocmesc cu o minunata re-

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 335

peziciune planurile cele mai grele care uimesc pe ge-

nerafiile viitoare, §1, invingand tot felul de piedici,
ca§tiga bätälii de o grozava greutate. Aceasta §tiin-
du-se despre genii §i loan Vodá Mild astfel, de ce
care surprinderea dela Jili§tea sä nu se prefaca trite')
bätälie cum i-ar fi placut d-sale Si fie. Deaceea WI
cum o poveste§te §i cum o explicä:
Mai inainte de zori soseste loan Vodd cu grosul
ostii. Aftd numdrul, spiritul si dispozifia vrdjma-
whir.
Adicg ceea-i spusese Dumbravä:
Cei dusmanii dormeau si call pdsteau in voe.
Si dui:4 ce aflá aceste lucruri foarte complicate:
Concerteazii pe moment cu sciinteia gigantiadui sdu
geniu schifa acfiunii.
Desigur: de a se grabi sä-i loveasca inainte de a
se de§tepta1). Ceeace desigur numai lui Ioan Vodä
i-ar fi venit in mintel
Povestind aceste lucruri, autorul mai are naivitatea
de a se mai intreba:
Care a fost greseala celui bdtut?
Pentru a raspunde cu ceva mai mult cleat nai-
vitate:
Geniul numai genial aceluia ce-1 &Huse.
Turcii §i Muntenii dorm, caii kr pasc din cauza
geniului lui Ioan Vodä. Curios geniu mai avea §i a-
cest principel Dupd cek ce ne spune d. Ha§cleu, Ioan
1) D. Ha§cleu face aici mare paradii de vorbe, cum Than Vodii
Lgi organize atacul, etc. pentru ca si punk' In evidentä cAt se
poate de multe greutAti de Invins.

www.dacoromanica.ro
336 E. LOVINESOU

Voda seamänä cu acele genii sau duhuri din poveste

care aveau puterea de a trimite o boare link adormi-
toare, Impotriva cgreia doar numai feciorul cel mai
mic al Impäratului putea sä rezIste si nenorocirel..,
feciorul cel mai mic al Sultanului nu era In lagarul
turcesc/...1).
Ioan Voda inainte de a se preda In mainile Turd-
lor, Isi ia adio dela armata sa, cazacii Incep a plange....
Moldovenii nu prang... fiindcg nu le vine a plange 2).
A spune lucrurile asa simple, mai ales când adio
al lui Ioan poate da nastere la un efect de scenk..
aceasta nu putea sa o facd d. Hasdeu. CAci in zadar
este o stiintä istoricä, pentru ca scena In care eroul
d-sale joacl rol sä alba motive asa de obisnuIte?
D-sa deci povesteste astfel:
Cazacii plageau, Moldovenii nu puteau plage.
Si stiti dece?
Excesul durerii seacd izvorul pliinsului!
A§a Inte leg d-lor a face istorial Pentru a statornici
astfel de lucruri a scornit acele mari si pompoase fraze
in limba noasträ cu care se laudä singuri la filecare pas:
Probe irecusabile # mai presus de orice controversd.
Infailibild procedurd a #iin(ei istorice.
Fapte demonstrate cu o autoritate supremd # cu
exactitate matematicd.
lngrdmadirea de probe peste probe.
1) Poate ni s'ar obiecta cii prinderea intregoi avant-garde a
Turcilor e o actiune dibace care decide bfitalia, dar meritul nu
este al lui Joan Voda, ci al lui Dumbravii.
2) Din mai multe motive.

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 337

Laborioasa analith criticd.

Pentru a sprijini astfel de curiozitäti a introdus un
limbagiu deosebit, intocmit mai mult din superlative
§i in care rolul insemnat Ii joacl consoanele aspre
§i vocalele räsunätoare: importantisim, monumentos,
Riramidal, Himalaia-Butuc, etc., etc. Cu asemenea ex-
plicatii romantice i amestecând sentimentalismul de
teatru, d. Ha§deu a ajuns a face din istoria flomfinilor,
un roman de multe ori umoristic, in care Basarabii
joacl rolul de eroi, de cavaleri rätäcitori ce cuceresc
aproape singuri tari intregi ca eroii din Orlando-Fu-
rioso, etc.
Ca orice lucru artificial aceste mari cuvinte, rämfin
numai cuvinte, iar d-lor intrebuinteaza cu totul alte
mijloace pe care au naivitatea §i le märturisesc ate-
odatä.
In critica noasträ impotriva cartii d-lui Ha§deu,
noi Ii dovedisem Ca' räu se reazämg pe ni§te docu-
mente spre a dovedi cä Amla§.ul este in Banat. Au-
torul insu§i revenise mai la urma la ceeace zisesem
noi. D. Tocilescu insa nu voe*te sa." se lase cu ma
Cu doug i iatá ce ne raspunde asupra acestora:
Pentru a ardta cat de solider' este demonstrafia des-
pre temesianismul ducatului de Am las, D. Havleu ne
spune cà chiar dacd s'ar interpreta diploma lui Matci
Corvin in infelesul lui Benko, Engel, Pray, etc., tot
Inca o asemenea teorie nu poate sd zdruncine teoria...
e par i muove.
Apoi urmeaza:
itlez este, dar pumind generozitatea la o parte, noi
Iunii nu vedem nici o nevoie de a primi interpreta-
22

www.dacoromanica.ro
338 E. LOVINESCIT

rea ce d. Hwleu o concede", simfindu-se foarte

tare cu restul elementelor sale de demonstrafie ca
41 cad ar zice, fie 111 las cat vrei, caci imi ujung
cdte-mi raman".
Si mal la vale:
D. 1-1(qdeu /acme o cavalereascii concesie, negreW
nu d-lui Pants, ci lui Benko, etc., etc.
Cum? Istoria-i o afacere de cavalerism la d-lor?
d-lor umblä in istorie cu generozitate §i nu voesc sa
se slujeasca de toate argumentele despre care au con-
vingere, ci mai concedeaza din ele §i protivnicului?
Apoi vorbifi totdeauna a§a, caci acesta e limbajul ce
vi se §ade, ce se potrive§te cu spiritul ce va insufle-
fe§te toate cercetarile. Spunefi ca tot ce susfinefi
este pornit din eine §tie ce sentiment de cavalerism
§i generozitate pentru Basarabi, pentru Oltenia, pen-
tru Ioan Voda, etc., etc., cä teoriile d-voastra sunt
motivate de cine §tie ce spirit de concedare pentru
imprejurari de actualitate. Dar läsati la o parte cu-
vinte ca divinul adevar, veritate istorica, sub inve-
li§ul carora cineva nu va va putea cunoage decal
studiindu-val SA se noteze ca d. Ha§deu in aceasta
thestitme a fost mai generos decal 1-a crezut tova-
ra§ul d-sale, d-sa mai la urma a concedat toate ar-
gumentele sale, Iunindu-se cu ale noastre; aceasta a
facut-o incetul cu incetul, pe nesimfite a§a cum in
asemenea grele cazuri cere analiza critical
In urma declarafiei de mai sus, d. Tocilescu nu-I
om a§a de neinteles cum s'ar putea crede... are minute
de expansiune in care pofi afla multe despre §coala
d-lor.,. BUA, vorba cä mid d. I-1a§deu nu-i .a§a de me-

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 339

pätruns i printre piramidalele" cuvinte despre §ti-

luta istorica, d-sa din and in cfind scapa fraza ca
acestea/
Nu este trebuinfd de a face Romani pe Negrii-Bul-
gari fund deaiuns cä ei se aflau in vecindtate1).
Daca ar fi fost trebuinta, precum bunaoard in di-
ploma dela 12312) atunci ar fi fost altceva. D. Ha§cleu
altmintrelea c con§tiincios, numai nevoia 11 sile§te sa
faca asemenea talmaciri, pacat ca mai totdeauna-1
nevola§1 Am zis ca nu-i a§a de nepatruns, ba chiar
e foarte lamurit uneori.
ha cum incepe faimoasa sa opera loan Vodd:
Istoricul este an uvrier ci an artist totodatd, ca
ovrier el adund, ca artist el dd brutei materii acea
sublimd expresie care face cá statuile lui Canova
sau curfile Alhambrei nu sunt de piatrd, cd Madona
lui Rafael nu este o kanzd sau o scandurd imbui-
bald de sucuri vegetale.
Iatä ce infeleg d-lor prin istoriel Istoricul dar nu
este altceva cleat un om care are acela§ rol de im-
plinit ca §i artistul care trebue sa dea materialului
istoric, adica evenimentelor omenirii, ace1ea§i forme
ideale §i superioare, pe care Rafael §i Canova urmând
inspiratiei sufletului §i inchipuirii lor, au dat materia-
lului ce au intrebuintat in capodoperile lor/ Apoi
atunci ne-am intelesl va sä zica d. Ha§deu ne cla
bucati de arta in a§a numitele studii istorice ale
d-sale I Basarabii nu sunt ni§te fiinte ce au trait a§a
1) 1st. Criticà, pag. 159.
2) 1st. Criticä, pag. 11, 12, 13.

www.dacoromanica.ro
340 E. LOVINESCII

cum ni-i arata, prin veacul al X-lea si ale cáror In-

tamplgri le cerceteazg: ei au tot atata existentg real&
ca si Madona lui Rafael; despre imperiul si cuceri-
rile lor nu trebue sg se cearg seamg istoricg d-lui
Hascleu, Indatg ce ne trage pe tgramul artelor, de
curatg ngscocire, unde ca mäsurg de judecatä nu mai
este adevgrul, ci frumosul. Si pentruca sg nu se In-
sele nimeni asupra acestei pretinse definitii, d. Ha.§-
deli nu uitg a numgra tntre calitgfile ce fac o bun&
istorie si aceea de a avea: Criticg (?), expresie, pers-
pectivg si colorit1).
Unde rgmane Msä cu aceastä definifie divinul a-
devgr si veritatea istoricg?
Pang acum am citat pe d. Urechia in scoala cea
veche, sg-1 citgm si in aceasta noug: d-sa e de toate
scolile. laid ce ne spune inteun studiu din Revista
Contimporand:
Cu an scriitor francez (d. Urechia nu-i niciodatd
singur), voi mai zice cd, dacd chiar n'ar intdmpina
scriitorii no#ri pururea oameni in adevdr harnici pe
care sd-i dea de model si de stimul societd(ii, totusi-
mai bine sd ni-i arate in operele literare nu atdt
omul cam este, ci omul cam trebue sd fie.
$1 aceasta o pune la sfarsitul Studiului literar" al
d-sale asupra lui Miron Costin, desigur ca sg scu-
teascg astfel pe oricine de a-1 mai critica, argtand
singur autorul ce principii a avut in vederel
Apoi continua:
&im cd fie dintr'un panct de vedere, ori altul, nu
I) loan V odd cel cumplit.

www.dacoromanica.ro
 O. PANU 341

este aceasta si pdrerea talapontatulai(?) din Direcfba

zee' noud... dar... banal simf al lectorului in lipsa de
talent din partea noastrd pentru a ne mdsura cu anta-
.gon4tii nogri, etc., etc.
Foarte bine face acest autor cä ne deosebe§te pe noi
de d-sa, oricum ne-ar numi. Un singur lucru trebue
sA observAm in acest pasaj ca foarte adevArat: de-
claratia d-lui Urechia:
Cd este lipsit de talent.
Cu o directie insufletitä de astfel de principii, se
intelege usor cd nimic nu se studiazd pentru iubirea
adevärului, totul tinte§te la lucruri inchipuite pe care
apoi autorii se silesc a le gasi in realitate: noi am
avut oamenii cei 'mai mari in toate, ne-am bucurat
de o civilizatie desdvArsitä de care s'ar minuna lumea
Intreaga cAnd ar sti-o, etc., etc.; nenorocirea toatä
este ca" nu o stie.
D. Misail in epoca lui Vasile Lupu §i Matei Basa-
rab" ne asigura cA, dacA aruncdm din anul 1640-50:
0 ochire retrospectivd in trecutul poporulai roman
vedem cd el a luat o mare parte la opera civilizafiei
moderne a Europei.
Intre allele ne roaga sA-1 credem CA:
Cancelariile fi mai apoi Kolila (ale Romani lor)
s'au bacurat malt limp de an rename intins.
Mai mult Inca:
Codicii no#ri de legi au avut marital de a servi
drept exemplu Ia legile altor popoare.
Si dovadA cA ele au servit de exemplu altor po-

www.dacoromanica.ro
342 E. Lovpursou

po are este faptul a cel mai mare imparat al Ruda

Petru I:
Nu s'a sfiit a da legilor noastre titlul de drepte t
infelepte.
Iatä o dovadä ce e In stare a topi indärätnicia ce-
lui mai neincrezAtorl Numai d-1 Misail are acest
talent/
Tot d-sa in jurnalul Traian" ne face o lunga dare
de searnä asupra discursului academic al d-lui Papiu.-
Intre alte multe ne spune a $incai punandu-se luntre
§i punte face pentru Ronuinia ceeace numai un Mu-
ratori pentru Italia, Benedictinii pentru Franfa, ceea-
ce alte popoare incd nu au.
Iatä-ne In studiul istoriei inaintea Englezilor, Ger-
manilor, etc. §i aceasta din bun'avointa d-lui MisaiL
Acea lucrare Sincai o face:
eu tut spirit de reguld, de metodd, pacienfd, infele-
gere, arta, rdnduiald, lumind, nespusd i alte matte
care pun pe ,,Sincai in rangul creatorilor colii Isto-
rice" a secolului al XIX-lea.
D. Misail e a§a de entuziasmat de lumea aceasta
Incât mai jos striga:
0 Doamnel cdci n'avem serbdri de aceste mai dew!'
cdci n'avem bdrbafi ca Barif i Papiu mai mulfil
Fie pe voia d-sale, dar atunci sä ne lase §i pe noi
a zice: 0 Doamne/ cad de-am avea mai putini isto-
rici ca d. Misaill
Tot d. Misail ne spune cd epoca Vasile Lupu §1.
Matei Basarab".
este pentru Romdnia aceea ce fu secolul lui Ludovic

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 343

al XIV-lea pentru Franfa, ceeace fu domnia kit August

pentnu Roma, a lui Pericles pentru Atena,
Apoi Intristandu-se de nepäsarea §ffinfifica a P.o-
manilor adaoga:
.i Cu toate acestea s'a scris aldt de pufin (Is cdtre
Romdni asupra acestel epoci inceputul civilizafiei mo-
dome a Romdniei, zorile dqtepMrii sale!
Cuml secolul lui Ludovic al XIV-lea, al lui August
0 al lui Pericles §i in acela§ timp Inceputul civiliza-
Pei 0 zorile de§teptarii, iatä cuno§tinfe foarte serioase
despre ceeace au fost acele veacuri 0 aceste cuno§tinte
1e desvele§te tocmai cAnd l§i aratä intristarea a nu
les 0 altii, precum a fäcut d-sa, din nepäsarea mo-
ralä, pentru a lucra la istoria national:61
D. Tocilescu, un fel de d. Misail mai tanär, ne spune
a dacä Istoria Critice ar fi tradusä In vre-o limbä:
Europa cu admirafie" ar vedea cum neamul Romer-
nesc nu numai a fost luptdtor aprig contra ndveilirilor,
zidul Europe!' dar pururea a cultivat artele i ftiin-
fele, ldslindu-ne monumente care sd ateste pe vecie
gradul de culturd la care a ajuns.
Sä ne plecam capul inaintea unor oameni care s'au
pus luntre §i punte prin analizä §i sinteza 0 prin probe
inai presus de orice controversä, sä scoatä ea. Ro-
mfinii au fost un popor care
pururea a cultivat artele i tiinfele.
Iatä materie de studiat 0 aplicafii de fäcut pentru
invätatii Europei. 0 Intreaga civilizatie descoperitä
de d-nii Tocilescu §i Ha§deul
PAnä atunci insä noi care ne-am propus sä urmarim

www.dacoromanica.ro
344 E. LOVINESOU

mi*carea istorica, nu este rail ca sä facem observatia:

and cel mai infocat nationalist din Transilvania cu
60 de ani In urma a zis ca concluzie generala ceva
mai mult", and a impins mai departe negiinf a ames-
-tecata cu ingamfarea, daca mai au vre-o valoare cer-
cetarile care au sa ajunga la asemenea rezultate si in
sfar§it daca in special teoriile din Istoria Criticä chiar
fail a fi analizate nu le poti banui ca miroase a
arte" indata ce autorul pune pe titlul cartii aceasta
neauzita minunatie" ca o lauda meritatä/
Odata ce aceasta inseamnä la d-lor a scrie istorie,
toate mijloacele sunt invoite. Oricare este obiectul
cercetarli, aceasta niciodata nu patrunde pang in a-
dancime, ci oprindu-se la suprafatä, d-lor se silesc
prin toate chipurile ca rezultatele sa fie potrivite cu
programul ce ui-au propus, program in care ideile §1
aspirafiile, precum i credinfele politice cuprind un
mare loc. Istoria ajunge o simplä chestiune de actua-
litate, un lung articol de jurnal presarat cu nume
luate din veacurile trecute i impodobit cu o mulfime
de citafii nepotrivite. Ioan Voda al d-lui Hasdeu este
un democrat, care tura§te grozav aristocrafia, care face
reforma administrativä §i judiciara, care e ocupat
de chestia improprietäririi faranilor §1 are cu un cu-
vant toate ideile d-lui Hasdeu dela 1865, dupa cum
Constitufia lui Radu-Negru data in Campu-Lung la
1247 cuprindea toate ideile lui Eliade dela 1870. Un
singur exemplu sa dam:
Dupa ce Ioan Voda face toate reformele ce le avea
in cap d. Hasdeu, d-sa 1§i pune intrebarea pentru ce
Ioan \Todd la 1572 numai improprietärirea täranilor

www.dacoromanica.ro
 G. PANIJ 345

n'a fAcut-o? 0 Intrébare foarte serioasá, si mai cu

seamfi foarte potrivitä cu thnpul.
Ioan VodA nu improprietAri pe färani:
Cdci se ferea de o cried ale care! efecte pe deoparte
nu erau destul de limpezi, iar pe de alta nu puteau
sdvi manifeste fructele lor cele bune decal num&
dupii un ir indelungat de ani, strecurafi in tristd
sovdire...
IatA ce gandea Ioan VodA in cabinetul sa'u la 1572
in Moldoval Nimeni nici visa pe atunci aceastä mare
chestiune pe care Domnul Roman a Intreväzut-o cu
secole inainte. Iatä cum Romanii devin mari in cer-
cetArile acestor istoricil" Cu de-al de acestea, figura
inäreatA a lui Joan Vodà, neinfeleasd cu desävarsire
de biograf, devine o caricaturA care gaseste pe Na-
poleon, gase§te pe Montecuculi,gAseste importanta in-
fanteriei, tactica moderna, gaseste secretul democra-
fiel, cu un cuvant gaseste pe toti i toate, fiinda din
nenorocire biograful avea idei Incalcite despre aceste
lucruril
Vag sä auzifi mai malt Inca, anume cA in istoric
trebue sä fie om de partid ca sa infeleaga evenimen-
tele, ascultati ce spune d. Hasdeu
Numai un democrat poate infelege domnia lui loan
Vodd a arid administrafie fuse ca o luminoasd pre-
simfire a cuvintelor lid Saint Simon.
Nici bietul Saint Simon nu a scApat de agera minte
a acestul neobosit gacitor, personagiu 1nchipuit de d.
Hasdeu i poreclit cu numele de Joan VodA cel
zumplit1

www.dacoromanica.ro
346 E. LOVINESCIT

IV.
Cum apnea aceastä scoalä metoda stiintifica?" Am
afirmat la Inceput ca acesti istorici se slujesc de me-
toda stiintifica in cercetarile lor. In urma celor de
mai sus, se naste intrebarea cum se poate cä acea
metoda intrebuinfata ca ant succes aiurea, la d-lor
sa clued la niste rezultate atat .de ridicole; ce rol joaca
citatille cele multe in mijlocul acestor fantasmagorii
si cum se face ca atata erudifie ce desvelesc sä nu_
le poata folosi? Explicatia am dat-o indirect in par-
tea a III-a a acestei critici, cand am pus la iveala.
imposibilitätile ce-si propun de dovedit. De asta data
sä ne ocupam cu mijloacele prin care se silesc a le
dovedi, pastrand vestmantul eruditiei. Aceasta se ex-
plica prin chipul cum cercetatorii neobosifi, indata
ce le trece prin minte o idee, cauta cu orice pret sä
o dovedeascd; pentru aceasta profita de cele mai
slabe i nehotarate indicii ce se potrivesc cu ceeace
si-au propus, indicii carora le dau proportii uriase
pe care le iau in serios; si se servesc ca de lzvoare
sigure de poeti i romancieri, dau talmacirile cele
mai curioase i absurde pasagiilor celor mai limpezi
si statornicite de prin autorii de care au nevoe, le
stalcesc si le denatureaza cand nu le convine, in-
läturand din ele cuvintele dupa plac, gramadesc pro-
babilitäti peste probabilitäti, läudandu-le singuri si
dandu-le drept dovezile cele mai nesträmutate; pe
toate acestea intocmindu-le, ei ajung astfel sa for-
meze un fel de demonstrafie de parada, cu toate
semnele unei serioase argumentari pe deasupra. Ast-

www.dacoromanica.ro
 G. PANII 341

fel spiritele slabe sunt lnlantuite Inteo retea de ase-

menea dovezi, toate fail pret, toate superficiale, dar
a caror ingramadire nemasurata §i nesfar§ita nu le
lasä un minut libertatea cugetaril, prin urmare, /lid
nu pot vedea lucrurile decat numai cum le infati-
§eaza autorul. Sa nu se creada ca acestea sunt nu-
mai fraze indreptate in contra acestor istorici, sa-
dam pentru fiecare din ele cite un exemplu.
In istoria critica d. Ha§deu ne citeaza urmatorul
pasaj din poetul islandez Snorre Sturlason:
Spre nord de marea neagrà se intindea Saila cea
mare sau friguroasd, in care sunt o mulfime de fdri
vaste, o mulfime de nafiuni minunate, o mulfilme
de feluri de limbi, sant acolo pitici, sant aria# f t
sunt oameni negri.
Iata un document irecuzabil pe care nimeni nu 1-a
observatl Spre nord de marea neagrii se intinde Scitia
cea mare sau friguroasd. Cine nu vede, ne spune d.
Ha§deu, ca poetul a avut In vedere pozifia geograficd
a Oltenieil cat despre oamenii negri, cei vecini cu
piticii # uriafli, cine nu Intelege ca sunt Basarabii7
D. Ha§deu ne aduce un alt pasaj din Nestor:
Avarii s'au stins fdrd neam, dupd aceea au venit
Pecenegii # iar4i au trecut negri Unguri tango. Kiev
mai tdrziu sub Oleg.
Nimeni nu ghice§te ce are sä scoatä din acest pasaj
autorul; iata cum procedeaza:
Negri Unguri nu sunt deceit an sinonim al Pace-
negilor.
S'ar a§tepta cineva ca aceastä afirmare sa fie do-
veditä, d. Ha§deu n'are aceastä grije. Deci mai repetd:

www.dacoromanica.ro
348 E. LOVINESCU

Amiindouã popoarele sant numai unul, de Indatti ce

100M suprima pe iar4ia
din textul" lui Nestor. Al acum intelegem cum stint
sinonimel Conditia e usoarl. Iar AV" trebue suprimat
flinda este
evident interpolat de cdtre un copist.
D. Hasdeu nu dovedeste aceasta, desigur fiindca
xvidenfa n'are ,nevoe de dovezi. Astfel dar acel sdrA-
cAcios larAsi" este scosl Traducand noi acum inteo
limbl mai putin stiinfificA aceastä tälmäcire a lui
Nestor statornicitä prin laborioasa critica de mai sus,
.ea se reduce la urmAtoarele:
Asa cum este textul lui Nestor, Pecenegii si Negrii
Unguri sunt dot& popoare, asa Insa cum voeste A
fie d. Hasdeu acel text, ei sunt unul singur".
Si de ce sä fie pe a lui Nestor si sä Sn.0 fie pe a
d-lui Hasdeu? SA nu se supere nimeni de aceastä
preferinta ce-si dä d-sa. Cine stie? in cursul istoriei
critice poate sä-i villa rAndul si Intelesului stator-
nidt de cronicar insusil
Deci continua autorul:
lntroduciind aceastil modestä corectare.
D. Hasdeu nu-i deloc pretenfios.
Fraza se traduce, Au venit Pecenegii # au trecut
Negri/ lingua.
care, dupa d-sa, se poate simplifica la
A trecut ens a venit.
AdicA au trecut NegriiUnguri si au trecut mai tiirziu
adicA tot atunci Pecenegii, adicA tot Negrii Unguril
Nimic mai natural, si mai cu searnA nimic mai logic

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 349

'I elintific cleat aceastä equaliune" istoria dupI

cum o nume§te insu§i autorul.
In istoria critia toate se dovedesc matematicl
In jurnalul Craian 1869 d. Ha§deu are un studiu
aspru asupra culturii in Dacia. Intre altele se ocupS-
cu un evangeliar criloson din 1134 scris in limba sla-
vond. Inainte de a infra in cercetarea lui ne declarä:
N'am vdzut niciodatd insu# manuscrisul evangelia--
rulut din 1134.
Declaratie foarte asigurlitoare pentru seriozitatea
studiului, apoi infra' in analiza lui filologicd. D-sa con-
statä in acea carte
Rusisme, boemisme, bulgarisme # sarbisme,
prin urmare conchide cl ea este scrisä:
de un Roman.
$i nu a§a de ori unde, ci
mai cu preferinfd in Moldova°.
SA fi flcut astäzi acel studiu, desigur evangeliaruI
ieea scris de un Oltean mai cu preferintä de un
Basarabl
Uitasem a spune ca." d. Hasdeu gase§te in acel evan-
gehar §i moldovenisme, precum:
Intrebuinfarea tut I simplu in local lui i dublu Mol-
dovenism evident.
Fiindai Romanul (trebuia sd zicd Moldovatud) tut
putea infelege o dublare graficd a lima singur element
fanatic pe care Latinii il simplificau chiar atunct
cad erau intr'adevdr cloud sunete; shnplici in lo
de simplicii".
1) Traian, Nr. 62.

www.dacoromanica.ro
350 E. LOVINESOU

Astfel flind la Romani, rezulta foarte evident ca noi

..,,ca urmasi ai Romer avem drepturi traditionale"
asupra hd i simplu din evangeliarul criloson dupa cum
s'a vazut ca avusesem si asupra Pocutiei ca facand
parte din Dacial
Mai fntotdeauna punctul de plecare fiind presupus
ca adevarat, iar nu dovedit, d-nealor ridica pe acea-
stä temelie falsä o cladire sovaltoare; cu cat au mai
putine dovezi, cu atat insira mai multe probabilitati;
presupunerile si ipotezele se ridica in principii, din
ele ca concluzii se scot iarasi niste conjuncturi pe
care le imbraca in forme pompoase, botezandu-le
cu numele de adeväruri istorice.
In foaia Romanismul", d. Hasdeu vrea sa dove-
deasca ca. Cetatea Neamtului este zidita de Cavalerii
Teutoni. Iata cum procedeaza:
Gaseste o diploma ungureasca in care se spune
a Andrei al II-lea daduse calarilor Teutoni locuri nu
numai in Transilvania ci
41 peste munfi o parte a Cumaniei" uncle mtmifii ca-
valeri i magistrul lor au ridicat o cetate foarte
tare".
Dupa aceasta, d-sa adaoga:
ln toate fdntaile din secolul al XIII-lea, Cumania
,,este anume Moldova actuald" in care locuiau atunci
la un kc cu Romdnii neamul tdtdresc al Cumanilor.
Prin urmare, Andrei al II-lea daduse peste munfi
o parte a Moldovei, iar cetatea cea tare ce o ridicase
Cavalerii Teutoni fusese Neamfull Sfarseste cu re-
irenul cunoscut:

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 351

0 origine mai precisd, mai clard, mai amdnunfitd

e peste putinfd.
Foarte frumos. Nenorocirea este cä nu-1 adevarat ca:
In toate feintdnile din secolul al X111-lea Cumania
este anume Moldova actuald.
Si a prin urmare toate concluziile d-lui H4deu
cele precise, ckre, amdnunfite mai au Inca o calitate
esentialä aceea de a putea fi 1 false ca intotdeauna,
fiinda acum ca §i oricând, autorul nu putea sa iasä
din sistema ce o are in capul sau de a voi sd ajunga
la lucruri adevarate, pornind dela date neadevarate.
Este o fantfina din mijlocul veacului al XIII-lea
anume privilegiul lui Bela al IV-lea, regele unguresc
dela 1247, dat tot Cavalerilor Teutoni §i din care se
vede ca nu numai Moldova ci §i cea mai mare parte
a Valachiei se numea tot Cumania". ha' cAteva locuri
din acea diploma:
i aceasta am dat Preceptorului amintit si prin el
casel ospitale dela Olt si dela Munfii Cransilvani
toatd Cumania" cu aceleasi condifiuni ce s'au ardtat
mai sus pentru fara Severinului.
Asemenea:
Inca si spre ridicarea de castele in numita fard a
Cumanilor", precum si in contra tuturor ndvdlitorilor
farii Cumaniei.
$i mai jos:
Le ddm Inca si un pdmcint de 400 de ardturd in
Felcetig sau aiurea dincolo de pdduri sau vom im-
plini acel numdr uncle vom af la cu cale la intratul
Cumaniei sau al Severinului".

www.dacoromanica.ro
352 E. LOVINESCU

Iatä cl:
Pdmdnturile peste munft in fare Cumanilor uncle
Cavaletit ridic,ard o cetate,
poate fi foarte bine, nu numai in Moldova, ci i In
Valachia. $i treaba d-lui Hasdeu era de a statornici
anume locul, dovedind de ce diploma lui Andrei
vorbeste de Moldova iar nu de Valachia.
Iata ce trebuia sa." stie acel ce pretinde ca e a toate
stiutor, cand afirmä cu siguranta magistrala:
In toate fdntcinile secolului d XIII-lea Cumania
este anume Moldova actuald.
Aceasta este seriozitatea ce caracterizeaza cercet6-
rile d-sale. 0 intreaga sistemä intr'un singur exemplul
ar exclama d. Hasdeu cu ingamfare, de-ar fi In locul
nostru.
Ceeace-i mai mult este c'd acesti autori tocmai cand
sustin vre-un lucru imposibil atunci sunt mai Inver-
sunati impotriva celor cu bun simt, i tocmai atunci
desfäsoarä toatä bogatia de cuvinte goale. S'ar pärea
ca prin aceastä ingramadire de exclamatii, apostro-
fari, semne de intrebare, d-lor voesc cei dinai sä
se asurzeascg i sä se amageasca sing uri asupra va-
lorii celor ce spun. Deaceea s'ar Inse la cineva amar
cand potrivindu-se frazeologiei celei imbelsugate, pre-
cum si aerului de siguranta si de multumire ce-si dau
d-lor dui:4 cel mai mic lucru ce spun, s'ar pleca Ora
a-i crede, färá ca sä cerceteze serios. Aceste rodo-
montade de stil si de idei nu au nimic a face cu cer-
cetarea in sine; ele nu sunt decal forma obisnuitä si
deja invechitä sub care d-lor spun orice lucru, fie
siguri sau nu, fie o ipotezä sau un adevär strälucit.

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 353

Cad la d-lor nu sunt asemenea neinsemnate nuante

deosebite. Ace§ti istorici au un alt criteriu de judecat
documentele date: tot ceeace le trebue in scrierile
d-lor capätä indatä caracterul adevärului celui mai
nestramutat §i este pe loc imbracat in mantia cea
de ve§nica paradd a stilului d-lor. Indata ce nu le
mai trebue un document, atunci el este declarat de
apocrif §i un altul lila locul care pang atunci fusese
in asemenea pozitie, sau cateodata nu se mai oste-
nesc sä faca asemenea schimb, ci acela§ document
analizat cu totul altmintrelea, tradus cu totul deo-
sebit dä acestor istorici alte rezultate noui, tocmai
diametral opuse celor la care ajunsese intai din
acela§ act.
D. Ha§deu in Istoria Criticd relativ la chestia Am-
la§ului ne adusese urmatorul pasaj:
1460 Dracula Woivoda Cransalpinus, oppidurn ante-
silvanum Omlasch direpuit in festo Bartolomei.
Acest text este supus scalpelului analizei critice, a-
died unei traduced ad-hoc, demna de cuno§tintele
adanci de latine§te cu care se lauda necontenit, adica
Oppidum Antesilvanurn Ornlasch
il traduce prin
Arnlaprl o urbd afard de hotarele Cransilvanier.
Prin mijlocul acestei ingenioase §i exacte traduced,
Amla§ul este dat afara de d. Ha§deu din Ardeal §i
aruncat in Banat. Pentru indeplinirea tuturor formali-
tätilor ce autorul obi§nuie§te in asemenea cazuri, ra-
manea Inca ceva de facut, anume sa se laude cu cata
patrundere a tratat aceastä chestiune §i sa apostro-
feze cu ingamfare intr'o bucata declamatoare pe cei
23

www.dacoromanica.ro
354 E. LOVINESCU

ce au indraznit inainte de d-sa a nu traduce acest

document a,Fa de bine ca d-sa.
Asa' data näpasta cazu pe capul bietului Engel care
se infelege ca tradusese altmintrelea documentul. Iata
dar ce potop de cuvinte i se adreseaza:
Analistul copiase aceste cuvinte (inscrip(io de mai
sus) din literd in Ward dupd cele scrise pe peretele
bisericii sdse#i din Brwv. Inscripfia lapidord e con-
timporand evenimentulai.
0 márturie mai pozitivd e peste putinfd!
Engel a cunoscut aceasta" relafie dupd un exemplar
manuscris # o reproduce textual.
Cum dar de n'a infeles-o?
Cum de n'a vdzut cd Amlawl aici este oras oppidum,
precum nu se nume#e nicdieri sdtaleful Hamlasch"
de liingd Sibiu.
Cum de n'a observat mai cu seamd caracteristicul"
epitet de antesilvanum", care se intrebuinfa numai
in privinfa regiunilor invecinate", etc., etc.
Aceasta tiradd din ce in ce mai fulgeratoare pen-
tru napastuitul Engel se sfarseste crescendo ca un
final de opera.
Engel a citit-o, Engel tia latinete, Engel putea
sd restabileascd adevdrul i totu,si el nu a voit in
ruptul capului.sd priceapd cum cif este vorba de Ba-
natal Cem4ian, iar nicidecum de Ardeal.
Ciudata zapacealal
Pe aceste probe irecuzabile" d. Hasdeu cladeste un
Intreg roman in care eroul principal purta numele de
Vlad Tepe§;

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 355

Ceribilul fiu al lui Vlad Dracul # nepotul mare/fa

Mircea.
Acest principe, ne spune autorul, väzand ca nu mai
poate fine posesiunea strämo§easca infra' in Banat,
sfgramd §i arde cetatea Amla§ului, cici
prefera a-i da foc deceit s'o priveascd in miiinile ina-
micului.
Apoi D. Ha§deu se induio§eazd pand la lacrimi, in-
chipuinduii ruinele triste, acoperite cu enigmaiicul
muschiu al sfinxului trecut.
$1 indbuit cu desavAr§ire de lirismul ce-i apasä
inima 4i amestecg glasul ca §i simfirile, cu ale poetu-
lui, murmurand:
Nec locus ubi fuit Croja!
Nu trece mult §i ie§ind critica noasträ, d. Ha§deu
schimbá cu desdv5r§ire toate aceste duioase lucruri,
susfinandu-le cu totul dimpotrivd; despre aceasta nu
avem nimic de zis, fiecare poate reveni asupra unei
chestiuni, ceeace insä numai d. Ha§deu §i coala sa
face este ca.' se reazemä tot pe acela* document, tra-
ducându-1 §i tälmäcindu-i in sens Myers. Intai ne
citeazd inscripfia:
1460 Dracut Woivoda Cransalpinus oppidum ante-
silvanum" Omlasch direpuit in festo Bartolomei,
pentru ca sá se arate: 1) cä Amlawl era in Banat
antesilvanum" insemnând afarg de Transilvania"; 2)
a era un ora oppidum" contrar cu Amlawl de langa
Mercurea din Ardeal, un simplu sätulef".
$i astädatä inscripfia este citatä, insä cu totul pen-
tru altceva:

www.dacoromanica.ro
356 E. LOVINESOU

Caracteristicul antesilvanum care odatd se intre-

buinfa numai in privinfa regiunilor invecinate" (cu
Cransilvania).
acum este tot caracteristic, cleat acum e pentru loca-
litatile din Transilvania.
Amlawl din inscriptie nu mai este cel din Banat,
dar cel din Transilvania.
Inainte ne spusese ca:
nicdieri siltuleful Hamlesch din Ardeal nu poartd
numirea de oppidum. Acum insd ne spune:
In adeveir, documentele din secolul al XV-lea il
numesc cdte odatd ora§.
Astfel:
Sdtuleful Amlesch devine: oppidum sou oraul Am-
lasch.
Intâi ne spusese ca era
lipsit de orice tradifii in trecut i de orice insemnii-
late in prezent.
Acum declara:
cd a avut o importanfd oarecare.
Si toate aceste lucruri noui, scoase din acela docu-
ment din care cu putin Inainte scosese pe celelalte
diametral opuse.
Expedifia lui Vlad Dracul; hotararea de a da foc
cetatii deck s'o vada in mâna du§manului; enigma-
ticul mu§chiu al sfinxului trecut; Nec locus ubi fuit
Troja, etc., toate aceste dulci naluciri istorice ale d-lui
fla§deu pier cu desavAr§ire, a§teptând ca multe altele
de seama lor ramase Inca, sa-§i ia zborul pe a-
ceea§i cale.

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 357

In aceastä transformare generala numai bietului En-

gel cel ocärfit ca." a sustinut adevarul, numai lui, zi-
cern, nu 1 se spune macar un cuvânt de mangaiere I
Ciudatii apiicealill
In lstoria criticd la pag. 23 d. Hasdeu având nevoie
de diploma lui Matias Corvin dela 1467 zicea de ea:
Documental este de o autenticitate cu atilt mai ne-
biinuitd cu cat era cantra tuturor intereselor private
din Ungaria, iar in materie de mosie numai parti-
cularii falsifica.
Tot acolo, d-sale nu numai Ca nu-i trebuiau, dar
chiar U. supgrau alte doted diplome tot dela acela§
rege cu datele 1472 si 1475, deaceea ca sä se mântue
mai usor de dansele ne spune c6 sunt inventate de
Sasi". Dovadä pentru aceasta:
Uitat-o oare asa de lute, deabia peste cinci, sase ani,
nemuritoral fiu al lui "'unlade imperiosul sdu de-
cret din 1467?...
Si dupd ce mai combate autenticitatea acestor douä
diplome incheie:
Din toate punctele de vedere, donafiile din 1472 sl
1475 sant absolut apocrife.
Fabula este prea contradictorie.
Nu trece mult si nevoile d-lui Hasdeu se schim-
bara"; combatut pe taramul diplomei dela 1467, d-sa
ca un iscusit luptator face volte-face; prin aceastä
miscare se schimba si valoarea actelor si nu mai de-
parte decfit la sffirsitul volumului il auzim vorbindu-ne
in chipul urmätor:
Dacd acest document (imperiosul decret dela 1467)

www.dacoromanica.ro
358 E. LOVINESCII

e autentic, apoi cum dar la 1472 tot regele Matias Cor-

vitt ultandu-si proaspella decizie atat de solemnä, dd-
rueste Sasilor Fdgefrasul si Amlasul, iar la 1475 le mal
dd g Rodna? Dacg acest document e autentic (cel
dela 1467) apoi cum acelas Am las apare, etc., etc.
Cum se vede numai rolurile sunt schimbate, cuvin-
tele sunt tot aceleasi. Imperiosul decret al nemuritoru-
lui Matias Corvin, solenmul act dela 1467, de-o auten-
ticitate ant de nebänuitä tnceteazd de a mai fi ast-
fel, el este tot ce poate fi mai indoelnic.
far:
Inventatele, apocrifele, fabuloasele diplome din 1472
si 1475 sunt acum autentice, solemne, vrednice de
credinfa si de fmpotrivit actului care ceva mai inainte
avusese aceleasi magulitoare epitete. Cu chipul a-
cesta, sarcina d-lui Hasdeu este usoarä, se joacd cu
documentele intrebuinfeazd cavalerism" i generozi-
tate" cand pentru unul cand pentru altul, sau dupá
dispozifie pentru unul i acelas document; insä in
acelas timp usoare Ii sunt cercetärile de vreme ce
ceeace constituie Increderea intr'o carte, adicg seriOzi-
tatea lipseste cu totul. Pe cat acest mijloc este les-
nicios pentru statornicirea oricdror teorii ce si-ar in-
chipui, cu ant aceste schimbäri fac grea si de ras
pozifia nu mai vorbim de a autorului care se vede
cä s'a cam deprins cu ea dar a läudätorilor d-sale
si aid credem cà este locul de a al-Ma ceeace, relativ is
aceasta, a pgit inväfatul i originalul in cunostinfe,
d. Tocilescu.
Esind critica noasträ, d-sa a luat cu multä generozi-
tate sarcina cavalereascg de a apgra Istorla criticd
dela un capal panä la celdlalt i sä ne combatá pas

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 359

cu pas. D. Ha§deu zisese ca Amla§ul era in Temi-

*ana, noi susfinem ea era in Transilvania. Iata dar,
pe d. Tocilescu aparand cu multa caldurd ideea au-
torului Istoriei critice, facand erupfie citand pe Fejer,
Cattona, etc., spunandu-ne, dupa cum le este obi-
ceiul la tofi ca aceasta susfinere nu o face oricum, ci
pe baza unor documente sincronice si sintopice.
In efectul acestor doua cuvinte din urma I§i rea-
zema mai cu seama succesul. Dar pe cand d-sa cre-
dea ca a convins pe toata lumea despre aceasta, iatä
ca insu§i d. Ha§deu se convinge de contrariul, se
une§te cu parerea noastra, iar d. Tocilescu ramane,
susfinand cu de-a sila pe d. Ha§deu in contra d-lui
Ha§deu", o pozifie nici ca se poate mai nostimä §i
mai potrivitä cu aceastä serioasä persoang. D-sa fu
nevoit iar sa-§i ascunda ru§inea acestei nenorociri In
documentele sale cele sincronice §i sintopice, sin-
gura amintire §i mangaiere ce-i läsase nestatornicul
d-sale prietenl Asemenea feste pe langa hazul kr,
mai au §i o semnificafie oarecare: ele arata atat se-
riozitatea cercetarilor d-lui Ha§deu, cat §i rolul, de-
altmintrelea cunoscut ce-1 joaca d. Tocilescu pe langa
d. Ha§deul
Voifi Inca un exemplu de unde sa vedefi ce In-
sernnatate realä da Insu§i d. Ha§deu criticei d-luI
Tocilescu pe care o nume§te oficial importantul o-
puscul" i suplimentul istoriei critice?"
La Inceputul contra-criticei, publicata Intai in Po-
porul", jurnalul d-lui Basarabescu, desigar cel din
urmä scoborator al Basarabilor d-lui Ha§deu din yea-
cul al X-lea, lath cum d. Tocilescu ne rdspunde la
chestiunea: granita Moldovei, Baciiu si Biir lad:

www.dacoromanica.ro
360 E. LOVINESCII

Mal int& d-sa (G. Panu) pentru a nu aita si de

mid data predilectul sdu mod de a infelege si tdl-
mdci scrierile d-lai Hasdeuil falsified cuvdnt forte,
dar prea adevdrat ii ciunteste, schimoniseste
ideile In modul urmdtor:
ldeile noui ce le susfine autorul vorbind despre
intinderea teritoriald a Munteniei in veacul al 14-lea
sant_ (Lea am tnage o linie din Carpafi Ia Bacdu la
Bdrlad, la Ldpuma, Cighina i Cetatea Alba; fara
dela miazd-noapte a acestei linii impreund cu toate
orassle amintite constituiau pdmdntul Moklovei, iar
toatd ramasifa dela miazd-zi a acelei linii incepdnd
dela punctele mdrginase de mai sus si pail (a Du-
ware si Mare faced parte din pdmdntul muntenesc.
La care citatie din critica noastrd, adaoga:
Aceste rdnduri sant intocmai imprumutate dela d.
Hasdeu, dar onorabikd critic Iesan a avut grija de a
face o omisiune capitald, aceea adica cd: autorul operei
in chestiune sasfine cif linia dela Bacdu, Lapusna, Ci-
ghina si Cetatea Alba impreund cu zigzagurile inter-
mediare constituie hotarul Munteniei despre Moldova.
Cele trei cuvinte subliniate devin invizibile d-lui Panu,
iata materie cu prisosinfd de discutat pentru junele
istoric.
Acestea ni le spune batrdnul, invdfatul si onestul in
stiinfd d-l. Gr. G. Tocilescul Astfel d-sa ne combdtea
bazandu-se pe niste cuvinte de prisos pe care aupa
cum i-arn dovedit in urm61) tocmai din cauza nein-
semnätatii lor le ldsasem deoparte impreund cu alte
1) Corny. Lit. anul VII.

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 361

cuvinte de seama lor, nepAstrand decal ceeace era

esential pentru idee; cad nu avem de fel placerea de
a reproduce In Intreg fara semnul citatiei, frazele
difuze, prolixe sau ca sa ma servesc de un cuvant
francez Intregul caquetage" al d-lui Hasdeu.
Dar nenorocirile d-lui Tocilescu nu trebuiau sl se
sfar§easca, cAci d. Ha§deu scotand editia a II-a a
istoriei critice §i ajungand la cuvintele zigzaguri inter-
mediate de a cAror neamintire ne Invinuise d. Toci-
lescu ca a fAcut o omisiune capitald, §i cA le-am fAcut
invizibile" cu rea credintA §i pe care se bazase apoi
ca sa ne combatA; cum zicem, ajungand autorul la
aceste cuvinte Insu§i d-lui le §terge 0, le omite ca §i
noi... tocmai pe ele pe care d. Tocilescu se rezemase
spre a-1 apAra.
IatA textul cel nou:
La ritsdrit pleca tot din Carpati in direc(ie prezisei
cdtre Pont ldsdnd Moldova, Bacdid, Bdrladul, re-
giunea Liipusnei si a Benderului pail la Akerman,
iar in partea Munteniei rdmiindnd restul, etc., etc.
Iata dar neinsemnAtatea acelor cuvinte pe care-si
clädise d. Tocilescu critica sa, proclamata de Insu§i cel
apArat in acest chip, de d. Ha§deu, care lasa In a
doua editie acele cuvinte deoparte, scotand afarA din
discutie §i pe d. Tocilescu cel incle§tat de ele.
IatA de ce natura sunt obiectiile acestor istorici de
vreme ce se pierd in aer prin §tergerea a doua cu-

1) Inlocuirea lor prin cuvitntul regiunea, nu-i poate sluji d-lui

-Tocilescu, acesta raportlindu-se la Tighina §i Liipufna, iar nici-
-clecum la Bacilli §i Barlad ce fusese In discutie.

www.dacoromanica.ro
362 E. LOVINESOU

vinte din cartea, nu cea combAtutä dar cea apäraed

de di
Pentru lini§tea dinguntru a §colii analiza critice,
observam cä rdu precedent 'introduce d. HaOeu IA-
sand deoparte din Istoria criticd ceeace apärä d. Toci-
lescul" In aceasta desigur se reazemä pe abnegatia
ce s'a hotärit a face acel domn dela persoana sa, in
vederea marilor interese ale §colii; on cAtä räbdare
insa d. HaØeu i-ar presupune pe aceastä onorabilá
cale, se poate Inela. Deci ar fi bine sä-1 mai crute
de asemenea suferinte morale, ca nu cumva scotandu-1
din sine sä dea odatä lumii inmArmurite de groazg,
marea privell§te a dihoniei intre frati" §i astfel sä se
descopere i alte procedee ascunse ale acestei onora-
bile *coli istoricel
Ni se pare c'd steaua cea nenorocitd a acestui Domn
este d. Ha§deul
In foaia Romeinistnul" este o lucrare tot de d. Toci-
lescu Juriul la Romani". Dela sine cineva ce cunoa§te
acum spiritul de cercetare al §colii, intelege cä i a-
ceasta. institutie este tot Romand. Intre cauzele ce a
fäcut sa nu influenteze legislatia germand asupra noa-
strä este:
Cd striibunii ca ci stränepotii priveau in Germani
neamul cel mai barbar, neomenos si cu ideile cele mai
contrare fustifiei i prin urmare nu era tocmai dela ei
sã imprumute principiile de dreptate
*i mai jos
Caleva cuvinte ne-au rdmas dela Gofi i acestecr
,,stigmatizeazd obiceiul firesc al neamfului de a fura".
Se intelege u§or cine-i stigmatizat and se scriu

www.dacoromanica.ro
 O. PANU 363

asemenea randuri §i se spune cu multa ingamfare a

se face §tlinfa istorica. Apoi acest a§a numit istoric
care a cautat sa-0 dea singur masura §i de asta data
cu multä seninatate lucru neauzit pentru oricine
a deschis o carte de istoric:
Cli n'a existat Juriu la Germani.
Si aceasta voete a ne-o dove& cu o deplina ne-
turburare lucru iara0 neauzit pentru oricine fära
deosebire eland cazuri de aceasta institufie in
legi germane" leges Salicae, leges Bajuwariorum, le-
ges Alamanoruml O. Astf el inchee:
Juriu n'a existat la Germani,
ca mai jos sä ne spuna:
Juriu a existat in Suedia,
ceeace nu contrazice de fel, dupl acest Invatat istoric,
magistrala axioma" (limbajul d-lor) rostita mai sus,
pe cuvantul foarte simplu ca acest domn pe semne
Inca nu §tie cd Suedia este o Ora germana".
D. V. A. Urechia in Femeea Romeind dupd istorie ci
poezie", vorbind despre amorul 0 täria lui" la Ro-
mance ne spune:
Femeea romdnd a inspirat pururea voinicia. ln P6u-
ria§u1 Codrilor femeea chiar asistei la lupta iubitulul
el 41 ce curaj, ce eroism, ce sentimente nu-i ins-
pira ei?"
0 indata dupa aceea
Cdci dacei femeea Romiind inva(ase dela mama sa

1) Vezi acest fapt relevat In Juriu la Romani" de d. A. D.

Xenopol.

www.dacoromanica.ro
-364 E. LOVINESOU

secretul de a creea eroi, dela aceeafi invitfase fi a-

cela de a-I iubi...
Femeea din Päuna§ul Codrilor" citatä In aceastä
Imprejurare? Iara§i o scApare din vedere a d-lui lire-
chial De ce fel, de iubire este cuprinsä, cum II Incura-
jeaza pe iubitul ei, §i ce sentimente ii inspira, se poate
vedea din aceea ca, luAndu-se la luptä Irdunaul Co-
drilor ce le ie§ea Inainte cu voinicelul iubitei", acea-
sta-i spune curat *i verde in ochi:
Cd oricare-a birui
Eu cu ansul Tn'oi iubi
Invingand Pduna§u1", puicuf a pleacg cu el, iar cel
dintfii iubit al ei:
Voinicul tras prin inel
Moare'n codru singurel.
Iatä secretul unei pärfi a citafiilor celor multe §i
explicafia lämuritä de ce cu ek se ajunge la concluzii
absurde. Se citeaza ceva din legi germane ca sa se
dovedeascg cä acel ceva nu existä la Germani. Se
citeazg balada Pa'unawl Codrilor" pentru ca sa' se
dovedeascg rolul cel nobil al femeii I:Ion-lane. Aceste
fapte generalizate §i puse in sistemä constituie In-
treaga ma§inä a erudifiei d-lor.
Am zis secretul unei pärfi de citafii". Inteadevär,
ace§ti istorici nu se marginesc numai la atAt, câteodata
oricfit cautd nu pot gasi nici macar vre-o lege ger-
manä sau vreun Päuna§ul Codrilor de adus ca auto-
ritate, atunci fac cel din urma pas pe aceastä cale,
afirmä ca pozitive lucruri din epocile cele mai Intu-
necate, precizand anume timpul; se citeazá unii pe

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 365.

altii, lufindu-se de autoritäti §i in acela timp Ii lauda

singuri operele.
D. Tocilescu in alt articol poezia populara" vor-
bind despre alergarea de cai la Romani §i Români
ne spune:
Alergarea sau jocal cu cai Ia Romani se chema
cursus la noi se zice incurarea cailor.
Apoi adaoga cu gravitatea unui om de §tiintä:
Originea acestor jocuri este din timpul lui Romul.
Ele se tineau In campul lui Marte.
Cuno§tintele de istorie generala i modul de a le
intelege nu se deosebesc de cele ce are, relative §i la
istoria Romani lor.
D. Ha§deu in Istoria Criticd" sustinea Ca un nume
propriu se cunoa§te a fi fost odata prea raspandit
dupd aceea ca mai la urmä se intrebuinteaza pentru
a arata ceva vulgar, Injosit. In aceastä categoric voia
sa fie §i Mu§at pentru ca sa-i slujeasca de argument
pentru deduceri ulterioare. Spre acest scop in zadar
cauta peste tot locul: nici proverbele tipärite, nici
documentele nu-i yin in ajutor. A§a fiind se hotarege
ca sä ia de astä data de autoritate pe d. Tocilescu §1
la pag. 89 citim:
June le nostru amic Gr. G. Cocilescu ne spune ca'
printre fdranii Munteni Nea-Mapt ca i Nea-Vlad,.
ca i Nea-Udrea, ca i Nea-Nana insamnei astdzi pe un
prostatec.
Acestei asigurari ale junelui d-sale arnic ii mai face.
onoarea unei citatii din Oratiu Non semper idem flo-
ribus est honor" a§a incat la d. Tocilescu §i la Oratiu,

www.dacoromanica.ro
366 E. LOVINESOU

Nea-Mu§atii sunt pro§ti §i d. HaWeu I§i completeaza

teoria.
Columna lui Craian redactatä de d. Ha§deu, repro-
ducand din Confederazione Latina" un articol privi-
tor la räposatul Alexandru Ha§deu, pentru lämurire,
adaoga urmatoarele cuvinte:
Autorul notifii confunda aici pe Alexandra P. Ha§-
deu cu fiul sdu Bogdan P. Ilcqded autorul istoriei cri-
"Ice a Ronuinilor. Ccit de erudit cad sd fi fost rd-
posatul probd este cd chiar in Istoria criticd vol. L
pag. 327 fiul sdu il numqte neuitatul mew magistru
in tiinfa istoricii".
Aceastá notä este iscdlitä de redactk, adicg tot de
d. Havleu.
Luati aminte in treacgt cd proba eruditiei lui A-
lexandru Ha§deu este ca fiul säu 1:1 nume§te:
Neuitatul meu magistru in tiinfa istoricd.
i aceasta o spune nu oriunde, ci
Chiar in istoria critic&
La care adaogam noi:
,i toate acestea nu le spune oricine, ci chiar au-
torul Istoriei critice.

V.
Reaua credintä
Toate aceste calitäti numgrate in cursul studiului
atat al §colii vechi cat §i a celei noui- sunt incoro-
nate cu multä izbandä de cea mai vdditä *i. curagioasg
rea-credintä". Aceasta este o urmare fireascg a sis-

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 367

temului. Odata ce autorii i§i propun sä dovedeasca

imposibilitäti ca cele amintite mai sus §i odata ce
pentru statornicirea lor, alearga la toate mijloacele
dandu-se talmacirile cele mai absurde, §tergand cu-
vinte de prin carti, etc., etc.; prin insa§i aceste doted
fapte pozitia d-lor nu poate fi decal tot a§a de fal§ä.
fata cu publicul ca §i teoriile d-lor faca. cu §tlinta.
Multumindu-se ca.' prin aceasta u§oara procedare ana-
lizatä mai sus, pot statornici faptele de care au tre-
buinta, nu se gandesc deloc ca altele rele se impotri-
vesc acelora, nici nu iau aminte ca claca le-ar duce
pe a d-lor pana la ultima consecinta, rezultatul ar fi
tot ce poate fi mai nefiresc §i mai peste putintä. Tre-
buinta momentana hotare§te valoarea argumentelor
§i alegerea dovezilor. A§a fiind, non-sensurile, contra-
zicerile, neexactitätile §i neadevarurile ies la iveall
oarecum dela sine, pentru oricare minte libera de pre-
judge de §coala, §i darea lor in publicitate pun pe
autori in cea mai supgratoare pozitie. Cad ofice ar
face cineva, un neadevar fie cat de imbrobodit in eru-
&tie §i de mäestru sprijinit, nu poate sa se impotri-
veasca mult in contra unei argumentari purcese din
natura simpla §i adevarata a lucrurilor. Ce ar urma
de aici? ca d-lor neputandu-§i sustine teoriile pe
calea pe care au apucat, sa recunoasca aceasta §i sä
marturiseasca cd s'au fost in§elat? Dar sinceritatea
§i onestitatea sunt in caracterul omului adevärat de
§tiintä §i prin urmare nu la d-lor se pot gasi. Cad
atunci unde ar mai fi folosul acestor §ffinte uria§e al
caror scop este mai cu seama de a trece drept oa-
menii mari ai literaturii noastre, luceferii §tiintei la
noi I In zadar au cheltuit d-lor atata eruditie ca dela

www.dacoromanica.ro
368 i. LOVINESCII

cea dinai obiectiune ce ii s'ar face sg recunoasca evi-

del* ratácirii d-lor? Desigur cg nu. Cand cineva,.
cred d-lor, au apucat sg citeze trei autori greci, sase-
latini i un poet irlandez, nu se mai poate Inse la;
si cel mai slab sentiment de onestitate in discutie
sau vorbind in limbajul d-lor, cea mai mica lipsa_
de energie fata cu lovirile din afara, ar fi in stare
sa zdruncine din temelie pretiosul templu al acestei
artificiale eruditiil Spre a inconjura dar aceasta ne-
norocire ce necontenit ii amenintä, acesti istorici a-
learga la tot felul de mijloace. Asa se ostenesc ca_
sa alunece discutia de pe terenul cel adevdrat, ne-
raspunzand drept la obiectiunile ce li se fac, cautand
ca sg departeze pe cititor dela ele, aruncând in dis-
cutie lucruri cu totul nepotrivite, cu care nu sunt mai
fericiti. Cele de mai multe ori merg si mai departe,
se inarmeaza cu nesfiala cea mai neturburata i cu
cea mai mare Indrazneala i juandu-se cu 1:ncrede-
rea publicului, cum i-am vazut jucandu-se i cu do-
cumentele, in urma vre-unei critici, se aratg in pu-
blicitate negand azi ceeace au zis led, sau declargnd
cu multg seningtate cä nu au inteles asa cum pasajul
scris cu cea mai mare limpezealg lasg sa se inteleaga,
1i lufindu-si tonul unui om indignat, incep d-lor a in-
vinovati pe adversar de falsificator, de neonest in dis-
cutie, cu o suing de alte epitete care de care mai
gingase: ignorant, nebun, etc., etc. In izbutirea acestui
procedeu care-i caracterizatä foarte bine intr'un pro-
verb românesc se reazaing pe indiferenta publicului
pe lesnea lui crezare. Cine mai urinal-este, 41 zic
d-lor, o discutie cu luare aminte i pgra la sffirsit,
asa incAt sa stie daca se Indreaptä obiectia la punctul

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 369

discutiei, daca autorul a zis cutare lucru de care-I In-

vinue§te criticul. Publicul cite§te dela Intamplare pe
Intreruptele; deci daca vede tagaduindu-se acele lu-
cruri, insultand pe critic, ba chiar Invinuindu-1 pe
dansul de fal§ificator, el ui-a format deja convinge-
rea In acest Inteles. Efectul momentan... iatä ce se
cere in societate, daca voe§ti sa fii mare, prin urmare
d-lor umbrä dupa efectul momentan. Daca protivnicul
replica atunci din nou i se raspunde, svarlind din
nou un numar de fal§itäti care mai sunt citite de un
rand de cititori i crezute, mai ales cand ele sunt
intovára§ite de un aer magistral, sigur, pe care pu-
blicul poate sä-1 ia drept semnul adevärului. Cu mij-
locul acesta avand Inca §i o rep utatie statornicita.
precum d-1 Havleu, cineva poate trai de azi pe maine
cu astfel de expediente, ba Inca traesc §i altii pe
langa d-sa, care e intotdeauna mare, intotdeauna vic-
torios, Ora cand expedientele momentane prin care
scapd zilnic se prea indesesc i publicul incepe a le
cunoa§te; dar Ora atunci mai trece Inca multä vreme
si... fiindca suntem muritori, vine §i moartea i toate
se reincalzesc prin ridicarea unui monument cu initia-
fiva amicilor.
Fiindca reaua credinta §i neonestitatea literard ni
se pare tot ce poate fi mai periculos, deaceea suntem
nevoiti sä dam mai multe exemple din nenumäratele
ce avem la indemana, i anume le vom scoate mai
cu seama din polemica ce noi am avut cu ace§ti domni
relativ la Istoria critied a Romani lor.
SI incepem cu obiectiuni nu la locul kr, adica acele
prin care cautau sä schimbe terenul discutiei.
Combatand, in critica noastra, putinta cuprinderii
24

www.dacoromanica.ro
370 E. LOVINESCII

Págara§u1ui de cAtre Olteni In veacul al 12-lea, noi

Intre allele constatasem 1ntai eh' Oltenii atund pe
and D. face d. Ha§deu cuceritori erau sub stapânirea
Ungurilor, adaogand cuvintele urmätoare:
Va sà zicd Romdnii dela Severin care nu erau liberl
An fara lor, fac cuceriri in fara stápdnilor tor. Sau ou
toate Ca el nu pot scutura jugul unguresc intr'o re-
gime ca a lor, Banatal Severinulai pe care-I desparte
de Ungaria an inalt lanf de munfi, ei ndddjduesc a
fl mai norocifi chiar in inima dumanului in Fagarab
41 statorinicesc puterea lor acolo, de# nu au nici an
mijloc de apdrare, cetatea.Fdgdraplui zidindu-se toc-
mai peste 130 de ant.
Stiti ce ne easpunde d. Tocilescu la aceastä obiec-
tie? Iatä:
Dacd Romdnii dela Severin nu puteau cuprinde Fa-
gdrapl deoarece erau supwi coroanei Ungare, apoi
ar urma (?1) cá Alexandru Basarab nu putea sh" bath
pe regele Carol Robert, nici Vladeslav Basarab pc
regele Ludovic, nici Mircea cel Mare pe Imparatul
Sigismund.
Apoi dacd d-sa nu a ajuns a deosebi incd cd alt-
ceva este chiar supus flind, a te apdra pe teritorlul
tdu i a bate pe ndvölitor, chiar stdpdnul tdu fund
acela care te Imola in potecile i in strdmtorlle
tale",
0 cu totul
altceva este ca tu sapusul unei fari sd ndvdle$ti in
acea fard, sd cucere#1 o parte cu foc ci cu sable, sel
o fil neatiirnat pe cdnd acasd la tine nu e#1 liber".

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 371

Apoi clack' nu §tie Inca:

Ca fiecarei natiuni ii este natural de a se apara 0
fiecarui individ, fiind acest sentiment inerent In na-
tura omeneasca.
Pe cand: se cere cu totul alte conditii de putere §i
de libertate pentru ca SA ataci, sa iei ofensiva, sa In-
calci 0 sa cuceregi teritoriul altuia, clack* d. Tocilescu
Inca nu §tie asemenea lucruri, este Intrebarea de ce
se mai amesteca in discutie? D-sa cu o neturburare
fericitä ne da ca exemplu analog cu cucerirea Faga-
rawlui, care era in discutie pe Alexandru, pe Vla-
dislav, pe Mircea Basarab ca 0 cum ace§tia, de0 su-
pu§i, au navalit in Ungaria 0 acolo au batut pe Carol
Robert, pe Ludovic, pe Sigismund, pe cfind d-sa tre-
buia sa §tie cä toate aceste victorii, domnii de mai
sus Munteni le capatau pe teritoriul lor, aparandu-se
§i nici nu gandesc macar, chiar dupd ce cagiga acele
victorii, ca sa faca expeditii cuceritoare in Transil-
vania. Tot relativ la chestia Fagarawlui, d. Ha§deu
adusese un pasaj unde se istorise0e o expeditde a
Bizantinilor impotriva Ungurilor pe care cei dintai ii
ataca din doua part, dinspre Marea-Neagra" §i din-
spre banatul Temi§ian". Inteuna din aceste armate
Cipariu spune ca erau 0 Vlachi. D. Ha§deu se leaga
indatä de acest fapt sustinand ca Vlachii din Cinam
sunt Oltenii".
Dar d. Ha§deu nu luase seama ca Vlachii sunt in ar-
mata bizantina cea care ataca despre marea neagra,
iar nu in cea care trece pe langa Oltenia. ha' dar
ce zisesem noi:
nOltenii dela Severin (primind pentru an moment

www.dacoromanica.ro
372 B. LOVINESOU

pdrerea d-lui Havleu), cu ce armatd era mai natural

sd se uneascd? Cu a lid Bataze care ataca Aesprel
marea-neagre sau cu a lui Alesiu care trecea pe
langa ora§ul lor, prin Banat sau cel mult prin Temi-
§oara?"
GAsindu-i dar in armata cea despre marea-neagra,
§i nu in cea despre Oltenia, noi conchisesem csä Vla-
chi'. din Cinam nu pot fi Oltenii. Iatä cum ne räs-
punde iaräi d. Tocilescu:
Noi nu putem pricepe cum Critical dela Convorbiri
Literare gilsege mai firesc lucre ca Românii sä nu se
fi unit cu armata ce trecea prin fara lor ca sá se clued
in Sirmiu sau in Cem4ana pentru a se pane sub con-
ducerea lui Alesiu? Care sd fie oare mai natural din
aceste cloud'? Cand Caren in unite ea Ronulnii ar voi
astázi sd atace Austro-Ungaria 1 cdnd ar dispune
ea atacul sit' se facii din cloud pdrl despre Cem4ana
despre Marea-Neagrd, Ronuinii ar trebui oare sO
freacd in Banat pentru a incepe lovitura?
Cititorul ce nu a urmárit serios discufia rämane in-
credinfat cä aceastä obiectie ne-a doborit cu totuL
Cum cercetezi insa ceva mai serios, lucrul se schimbä
indatä, victoria d-lui Tocilescu este ngscutä dintr'un
grozav anacronism" §i iatä cum:
In intreaga fascicold a II-a din vol. intAi a lstoriei
critice, d. HaØeu se ocupase de Olteni, despre fara
kr, cuceririle lor, etc. In acea fascicolä d-sa ajunsese
la urmätoarele incheeri in aceastä privinfä:
1. Tara Oltenilor i a Basarabilor in veacul al 12-lea
pe la 1180 (cfind se face expedifia bizanting) se In-
tindea §i spre räsärit numai Ora la Olt".

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 373

2. Oltenii chiar voind Si se Intinda In acea parte fu-

sese .siliti de regulele strategiei ca mai Inn" sa cu-
prinda Fagarasul din Transilvania i apoi din Matti-
mile Carpatilor sä se scoboare pe malul stang al
Oltului in Muscelul de astazi.
3. Oltenii fusesera asa de izolati prin Olt de toata
taxa de-a stanga raului, Mat Muscelenii la 1210 cand
Oltenii vin din Fagaras, nu numai ca pentru intala
oara". Ii cunosc, dar chiar nici nu auzise Inca de sefii
lor, Basarabii.
Despre acesti Olteni ne vorbeste d. Hasdeu inter-
pretand pasajul din Cinam.
Ce face Insä d. Tocilescu? D-lui schimba binisor ai
cu multä onestitate cuvantul de Olteni" cu acel de
Romani". Prin aceasta schimbare preface Oltenia
in Romania Intreaga. Introducand aceasta lege falsa
In mintea cititorului, d-sa incepe a vorbi de Olteni ca
si cum nu ar vorbi deoparte a tarn, ci despre Romani
in genere, prin urmare a trece o armata despre marea-
neagra, fiindca Inseamnä a trece prin tan. Romani-
lor", d-sa crede cã trece prin urmare i prin tara
Oltenilor.
Restatornicind dar pe Olteni in kc de Romani sa
punem din nou Intrebarea d-lui Tocilescu:
Cdnd Curcii in unite cu Oltenii ar voi astdzi sit
atace Austro-Ungaria i and ar dispune ca atacul
sd se facd din cloud parti despre Cem4ana i despre
Marea-Neagra, Oltenii ar trsbui oare sà treacd in
Banat (rem4ana) pentru a incepe lovitura?
La care intrebare se 'lute lege ca nu putem fa's-
punde cleat printr'un zambet, läsand pe acesti doi

www.dacoromanica.ro
394 E. LOVINESOU

mari strategi i tacticieni moderni d. Tocilescu i d.

Hasdeu, unul ca sä-i faca pe bietii Olteni sä alerge
pe la Marea-Neagra desi o altä armata trece pe langa
frontiera lor, celälalt sa-i faca s treacl de doua ori
muntii Carpati i sä se lupte cu Ungurii numai pen-
tru ca s'a" evite trecerea Oltului in mergerea lor spre
Muscel I
Sä venim la a doua formä sub care se infatiseazg
reaua credinte la acesti istorici, adicg la negarea
fätisä a lucrului.
D. V. A. Urechia publicand un studiu asupra lui
Miron Costin in Revista Contimporand" fusese prins
intre alte multe i cu greseala de a fi citat pe Amian
Marcelin relativ la Atila". D-sa in loc sã o recu-
noasca, se sileste a o inlätura declarând: ca semnul
ce indreapta pe cititor la Amian Marcelin, semn pus
langa cuvfintul Atila, nu se raportä la Atila ci la
Huni in genere".
Iatä-1 dar scApat pentru moment din incuraturg.
D. Maiorescu de-a doua card i-a nimicit i aceastä
curioasä sustinere, asa incât oamenii cu bun simt au
rfis de acest curios si nou mod de a face citatii ce
zicea d. Ureche cg are, dar la oarecare rfis desigur
se astepta i d-sa i s'ar fi multumit sä ramfind nu-
mai cu atât. Nenorocirea d-sale fu cä ne cgzu din in-
tâmplare in mâng o conferintä de-a d-sale, tinutä la
1869 si intitulatä: Daca faptele nationale inainte de
1610 sunt numai instinctive sau de constiintä si ra-
tionale". Acolo citim urmätoarele:
.51 mai apoi pe sdlbatecul Atda, nu Papa Rome! l-a
dezarmat, ci influenfa morald ce primise deja in
Dacia, in miflocul mai cult al Romdnilor. Citifi in

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 375

Arnim Marcelin, descrierea carpi lui Ati la, vedefi

poefi Romani cdnteind la masa lui cantare cum zice
Cronicard cu name bun i cu lauda domnior bunt",
studiati dupg descrierile istoricului pand la cele de
pe urmg obiecte ce inconjurau pe Ati la, etc.
Ce va mai zice si la aceasta d. Urechia? Nici aici
Amian Marcelin nu vorbeste de Ati la, tot de Huni
In genere" este vorba? sau poate iardsi o greseala de
tipar?
Sä se observe in treacät cl pe Atila influenta mo-
ralä a Romanilor din Dacia il dezarmeazä dinaintea
Pomeil...
Ne 1ntoarcem iarg§i la d-nii Tocilescu si Hasdeu.
Autorul istoriei critice" ne aduce urmátoarea frazä
dinteun document cu totul civil din Transilvania
din 1231:
A temporibus jam quibus ipsa terra Blacoram terra
Bulgarorum extitisse fertur.
Din aceastä frazg ne scosese ca: nomanii §i anume
Severinenii sub Basarabi cucerise Fagara§ul la 1170
1180 (1)" Noi ii räspunsesem cä mai la urmd chiar
admitand sä prefacá pe Bulgari in Români, nu !rite-
legem de unde scoate anume pe Olteni §i.. din aceOla
anume pe Basarabi, numai din aceasa frazg?
Iatä ce raspunde d. Tocilescu la acestea:
D. Hasdeu nu deduce numai din documental men-
fionat" (actul amintit mai sus) nici cii acsi Romdni
erau dela Severin", nici ca anume era familia Base-
rabilor cu oslasii sdi". Autorul istoriei critice prin
grömddirea de probe peste probe" a ardtat cii cu-
vdntul Bulgari din document inseamnd Romdni.

www.dacoromanica.ro
376 E. LOVINESOU

Apoi continua categoric:

Ca erau dela Severin, ca ei cuprinseserd Pagdra-
rapl sub conducerea unui Basarab" acestea d.
Havieu le desleaga prin alte argumente, iar nu prin-
.tr'un nenorocit se zice" din acel act dupd cum it
complace a credo. d. Panu.
Iata-ne dar iarási falsificatori. Sä reproducem cinci
pasaje dare ca lumina zilei pentru a se vedea pana
uncle curajul tagaduirii poate merge la acesti istorici:
La pag. 40 din istoria criticd citim:
Actul dela 1231 ne-a demonstrat mai sus in modal
cel mai irecuzabil ca cea dintdi stabilire a Romdni-
lot dela Severin in Fdgärac se intdmplase pa la
1170-1180.
La pag. 42:
Importantissima diploma din 1231 ne-a probat in
modul cel mai decisie cum ca Romdnii dela Severin
stapdneau regiunea Olteand (din Cransilvania) incd
de pe la 1170.
La pag. 44:
Actul Maghiar din 1231 analizat in paragraful pre-
cedent ne inzestrase cu anul 1170 ca data! aproximativ
al stabilirii dominafiei Basarabilor in fara Pagara-
§ulur.
La pag. 119:
Pe la 1170-1180 ii vedem (pe Basarabi) incepan-
du-# cariera prin supunerea ducatului Fagar4an.
Este un fapt pe care-I demonstreazd cu o autori-
tate supremd" diploma maghiard din 1231, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 G. PANTY 377

La pag. 118:
La finele secolului al VII-lea, precum demonstra-
-rdm in paragraful precedent prin diploma maghiard
.dela 1231, etc., etc.
Si aceastá demonstrare a cuprinderii Fagarasului
de cgtre Olteni sub Basarabi", d-1 Hasdeu ne spunc
cä o scoate din actul dela 1231, nu oricum ar fi, dar
In modul cel mai deciziv.
In modul cel mai irecuzabil.
Cu o autoritate suprema.
Sä reproducem iaräsi cuvintele d-lui Tocilescu In
<contra noasträ:
Ca erau dela Severin, cd ei cuprinserd Fdgeirasul
.sub condamnarea unui Basarab acestea d-1 Havieu
le desleagd prin alte argumente, iar nu prin actul
dela 12311
Ce sá mai zicem de aceastd fafisd infruntare? In
cazul de fafa desigur facet-ea poate Sd fie mai semni-
ficativd pentru acest domn. i sd nu se creadd cd
comifeindu-se asemenea fa4itdfi, cel pufin pdzesc an
ton mai circumspect, mai infelept, gdndindu-se la
enormitatea faptului. Nu, dimpotrivd, atunci insultd
mai tare si fac vuet mai malt. In cazul de sus pe
dnd avea curajul de a nega lucruri ateit de evi-
dente, nu inceta a ne arunca vorbe ca acestea si mai
grele chiar precum:
D. Panu se mdrgineste a rdsfoi doud, trei pagini.
D. Panu se leagd copilgreste de an se zice dintr'un
document, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
373 E. LOYINESCEr

Dar sd mergem mai departs fi sd vedem care sunt

acele alte argumente pentru dovedirea a pa la 1170
Severinenil sub Basarabi cuprind Fiigara01".
D. Tocilescu ne trimite la pag. 60-65; 66-67, zicfin-
du-ne cä acolo este demonstrat acest eveniment.
Am recitit pentru nenorocirea d-lor Tocilescu si
Hasdeu iaräsi acele pagini, in interesul de a se putea
Infunda odatä aceastä fabricl de subterfugii i falsi-
tafi, rugam pe cetitori s'a" le citeasca i d-lor ca sä
se convinga daca in acele pagini e in discufie ches-
tiunea Fagarasului sau daca ar putea macar sail
faca o idee despre ea, necum sä vada" vreo incercare
macar de demonstrafie. Cad ce vedem acolo?
La pag. 60-65 si 66 este vorba de numirea Munte-
niei de Basarabia" probata cu deosebite izvoare din
care cel mai vechi e dela 1259.
La pag. 327 se vorbeste iardsi cam de acest subject
arätându-ni-se un Basarab pe la anul 1249.
Dar acestea ce au a face cu obiectul discufiel?
and pune d. Hasdeu cucerirea Fagarasului? la
1170-1180 ne räspunde. De cine se face ea? De
Severineni sub conducerea Basarabilor. Cum pro-
beaza d-sa aceasta?
Prin aceea Ca exista pe la 1249 familia Basarabilorl
De altädatä curiozitatea este tot ant de mare. D-sa
trebue sä probeze cá la 1170 Severinenii si nu alfii,
Basarabii iar nu altii, cuceresc Fagarasul; cu alte cu-
vinte pe Severineni i Basarabi sä-1 pima in directä
legatura documentarg cu evenimentul dela 1170". In
boc de aceasta d-sa ne aratä &End pe Basarabi pe la

www.dacoromanica.ro
 C. PAN IJ 379

jumätatea veacului al 13-lea si conchide la cucerirea

Fagarasului cu un veac mai inainte.
Apoi dacal simpla cdstenta a unei familii inteun
veac oarecare se poate aduce la probä pentru cuce-
rirea unei tad de acea familie cu un veac mai inainte,
ne mirgm cum d. Hasdeu nu s'a folosit mai mult de
aceastä teorie i s'a multumit numai cu Fagarasul.
Puteau sä cucereascà i popoarele europene toate
Basarabii d-sale, de vreme ce prin veacul al 13-lea
existau i unii i ceilalti si de vreme ce alte conditii
nu se mai cerl
Oricum ar intoarce lucrurile, acesti domni ar trebui
sà vadä ca nu mai merge cu fa1ificäri, cu negari, tri-
miteri la alte izvoare i cä toate intorsäturile se pot
infunda indatà ce sub ele nu se aflä adevärul.
Inteun numär din Columna lui Craian, d-1 Hasdeu
sub pseudonimul de Abraham Albuzzi (d-sa nu-si
uitä meseria dela Aghiuta), räspunde la cfiteva puncte
ale criticii noastre.
Pentru a se vedea câtä onestitate donmeste in acel
räspuns, sä introducem pe cititor in chestiune.
D. Hasdeu dupa ce tratase In cele dintAi pagini in-
trebarea: Cand Muntenia s'a intins pfinä la marea-
neagra?" sffirsea cu urmAtoarele cuvinte:
Prin urmare epoca cuceririi muntene pe malul Mol-
dovenesc al Danubiului piind la Marea-neagra" tre-
brie cdutatd intre 1270-1355.
Ne vom incerca a o face mai la vale".
Noi incepuseram sa gásim locul unde e tratatä mai
la vale" aceastä chestiune. GAsisem pasaje in ,care era
vorba de intinderea Munteniei pang la Mare ca in-

www.dacoromanica.ro
380 E. LONTINESOII

tamplatg put- §i simplu pe la anul 1270 fara sa fie

nici o vorbg de intermediarul sgu 1355, dar inaintea
acestei determingri de an, nici chiar In urma nu gasi-
sem nici un loc In carte, de unde sa putem vedea pre-
cizarea acestui an rezultand din cercetarea spatiului
intermediar 1270-1355, a§a cum pasajul de mai sus
lägadue*te:
Astfel dar, Oland ca d. Ha§deu precizeaza acest
eveniment ca intamplat pe la 1270, Para insa sa se fi
linut de fagaduinta §i. sg-1 fi cautat mai la vale intre
spatiul de 1270-1355, noi ne-am intrebat atunci pen-
truce dar cu cateva file inainte pusese cuvintele deja
citate: ca epoca Intinderii Munteniei pang la Marea-
neagra:
lrebue cilutaid intre 1270-1355,
ne vom incerca a o face mai la vale,
pentru a nu se tine de ele7 Raspunsul la aceastä
intrebare ne lämuri toata neconsecinta. D. Ha§deu
avusese nevoe in combinatiile sale istorice ca intin-
derea Muntenilor pang la marea-neagra sa se La'
pe la 1270. In incercarea de a da o umbra de de-
monstratie acestei idei izbutise a impinge vechimea
acestei stapaniri numai pana la 1355. Dar d-sa avea
nevoe de anul 1270. Atunci planul e §i fäcut. Pune
deocamdata chestiunea ca Intamplata intre 1270-1355
§i fägadue§te deocamdata ca are sg caute data pre-
cisä in acest spatiu intermediar; cum scapa insä, nici
nu se mai gande§te la fagaduinta, terge anul 1355
pang la care mersese cu demonstratia i care singur
avea oarecare valoare, §i pastreaza pe cel de care
nici nu fusese vorba, dar care ii trebuia, pe cel de 1270.

www.dacoromanica.ro
 G. P.LNU 381

Dovada, lata un pasaj nu mai departe deaf 19

file dupg cele fagaduite §i neimplinite.
Pe la 1270 Severinul si Feigdrasul se mai mdresc
prin vestal Munteniei prin tot malul nordic al Da-
aubiului pad la China".
Argumentatia prin care ajunsesem deci la aceasta
ooncluzie este, credem, cat se poate de riguroasa. Cad
claca d. Ha§cleu la pag. 8 ne spune cal epoca acelei
cuceriri trebue clutata intre anul 1270-1355, dupa
care procedura mai presus de orice controversä"
la pag. 27 ne spune ca evenimentul s'a intamplat
curat pe la 1270, fiird ca in cursul acelor .fg file ce
despart aceste cloud afirmafii deosebite, a fie vre-urt
locsor uncle sd fie mdcar vorba de aceastd chestiune,
cu atilt mai pufin de o noud desvoltare a ei?
D. Ha§deu vazandu-se prins §i in acest caz ca in
altele multe, in loc sä recunoasca aceasta, sau cel
putin sä taca, mai are curajul sa ne raspunda §i sä
voiasca a se indreptäti cu urmatoarele cuvinte:
In promisiunea d-lui Hasdeu de a vorbi mai la
vale este chestiunea, anume Chilia cea mai anticd sl
cea mai celebrd urbd Danubiand a Romiiniei. lstoria
Urbilor Danubiene" indicatd chiar pe Mitt infra dupa
planul d-lui Ha§deu in vol. al II-lea.
De ce dar d. Panu si-a dat in desert atcita &Mae
de cap pentru a descoperi in volumul I pe mai la
vale" al d-lui Hasdeu peste care nu e chip sa dea
cleat in vol. al II-lea?
Si fericit ca a gasit acest subterfugiu, merge mai
departe cu fruntea senina pe calea nemuririi literare,

www.dacoromanica.ro
382 E. LOVINESCU

avfind la dreapta pe d. Tocilescu i la stanga pe d.

Teodorescu.
Dar am spus cä este destul sä cada cineva ?rite()
asemenea pozifie i contrazicerile i nonsensurile II
urmeaza dela sine, orice silinta pe calea nesinceritatii
ar face sä iasa.
D. Hasdeu crede ca a scapat din Incurcatura, spu-
nandu-ne cä precizarea epocii intermediare 1270-1355
fagaduite prin cuvintele mai la vale" are sa o Lel
In vol. al II-lea? Dar daca aceasta are de gand sa
o faca In acel volum pentru ce dar o face la 'pag. 27
din volumul Intfii?
Pe la 1270 Severinul ci Fdgiiragil se mai meiresc
prin vestal Munteniei i prin tot malul nordic al Da-
rtubiului ;Nina' la Chilia.
Asa cere laborioasa analiza critter ca Intâi sa se
puna arbitrar in vol. I. un fapt; sä se lege cu cele-
lalte evenimente; sa reazeme pe el celelalte cercétari
ulterioare i tocmai in volumul al II-lea, autorul sa
se Incerce a-1 demonstra?
Dar sa läsam i aceasta contrazicere; Ii Inchipuie
/nsä d. Hasdeu ca va gasi macar un copil
Care sd creadd cd un mai la vale" pus la inceputul
unui volum aproape de 339 pag. se reporteaza la cine
stie a cata pagina din al doilea volum ce are sa
urmeze?
Ia sä vedem acest urias mai la vale" care ca il
Satan din Paradisul Pierdut Inoata In prapastiile Is-
toriel critice sarind cel putin ate vreo 339 de pagini,
oare nu cumva este si el o mareard inchipuire a
d-lui Hasdeu? Cititorii au vazut deja istoria, confun-

www.dacoromanica.ro
 G. PANI3 33

dandu-se la acesti autori cu poezia; i apoi e de dis-

perat and se gandeste cineva cá d. Hasdeu in ope-
vele sale de mai putin de 339 pagini nu paate intre-
buinta cuvintele mai la vale" spafiul fiind Ingust pen-
tru Indepartatul lui infeles.
Pentru aceasta sä luam Istoria criticd in mana si
sa cautam clack' vreodatä cuvintele mai la vale" au
in gura d-sale o intrebuinfare asa de contrara infele-
sului de apropiere pe care il are in auzul celorlalfi
oameni.
La pag. 95 citim urmatoarele:
Cu putin mai la vale se va addoga o puternicd probd
eraldicá asupra cdreia nu am putut anticipa.
Desi Inaintea cuvintelor mai la vale" se aflä pu-
fin" sä vedem cat de departe este obiectul de care
e vorba. Marca Musatestilor la care se raporteazI este
pomenita abia peste o lila. Cum se vede putin"
aici echivaleaza cu vreo 338 de pagini fata cu cele
339 a lui mai la vale".
Mándstirea r ismana cu toate ale sale fiinfeazd cel
malt de pe la 1372, adicd de pe la inceputul domnid
adeviiratului Radu-Negru; mándstirea Vodifd ceva mai
veche dateazd dela inceputul domniei lui Vladislav
Basarab, ambele se datoresc mai cu seamd, precam
ne vom asigura mai la vale, stdruinfelor fericitului
Nicodem...
Un cititor lesne crezator, prin urmare admirator
al d-lui Ha§cleu, dupa ce ar cunoaste explicafia data
lui mai la vale", ajungand cu citirea vol. I pana aici
si voind sä afle mai degraba cele relatate de meindsti-
rile Cismana ci Vodifa, desigur ar azvarli acest volum

www.dacoromanica.ro
384 E. LOVINESOU

deoparte i ar Incepe a rasfoi prin volumul al II-lea.

(daca ar fi e§it) unde mai la vale" II trimite. Noi
Irma trecand prin fase pagini dam peste ceeace autorul
vela sa. spunä. Iata-1 dar pe mai la vale" cazut mult
din impozanta lui meirime.
La pag. 65:
Moldovenii ei insu# niciodatil nu-# numeau fara
Bogdania pe and Muntenii din contra, precum vom
redeamailavale,nurespingeau numele de Basarabia..
SI nu se potriveasca cineva autorului ca sa umble
horhaind prin volumul al II-lea dupg acest fapt, ci
sä intoarcg incetisor trei pagini i va gasi ce voeste..
La pag. 40:
Dar acea minunatd buneitate nu impiedecd nicide-
cum pe d. Papiu a primi cu aceea# grafiozitate la Ca--
mind Istoriei alte cinci supozifii dintre care numal
una, precum vom ardta mai la vale nu este cu mult
mai pe jos de orke criticd.
Alci mai la vale nu numai cä nu se indreapta la
volumul al II-lea, dar printr'o neagra ingratitudine
din partea d-lui Ha§deu 11 vedem inteo stare necu-
noscutd infelesul lui neputand a se intinde mai mult
de o filar
Pasajul in care el figureaza este o luare in ras a_
d-lui Papiu: Autorul nici nu se &idea scriind cu-
Vintele mai la vale" eh' i altii au sä-1 ia pe d-lui cu
dansele la vale". Inca ceva. Numai d-lui HaOeu nu
i se poate imputa sobrietate, d-sa nu se uita la cer-
neall i hartie cand are de spus ceva, mai ales cand
lungimea ei este din acele puncte de vedere chiar fa-
vorabila; pentru aceasta orice chestiune care nu are

www.dacoromanica.ro
 G. PANII 385

de gand s'o trateze indatai; atingand-o in treacgt spune

foarte lämurit nu numai volumul, dar chiar §i in ce
anume paragraf sau carte are s'o trateze"; dacl ar fi
fost §i. aceastä chestiune in asemenea categoric, de-
sigur d-sa nu ar fi lipsit sa facá §1 cu dansa tot ast-
fel. Iatä cateva exemple: La pag. 68 vorbind despre
familia Basarabilor.
In partea a II-a a scrierii de fafii noi vom desfagtra
pe larg primordkla origine # secolarele, etc., etc.
La pag. 104:
In paragraful virmator not vom vorbi despre memo-
rabila anticitate, etc.
La pag. 114:
In cartea a II-a desfeiwriind pe larg istoria critica
a tuturor domnilor, etc.
D-sa nu uit'a a specifica lämurit cand ne lagaduete
a vorbi in viitor despre Urbele Romanier, care este
cazul de fatä. La pag. 91.
In paragraful 5 vorbind despre inceputul Severinu-
lui, noi vom mai innudfi exemplele, etc.
La pag. 142:
Rezerväm pentru paragraful 6 documentele munici-
pale ale Campu-Lungului, etc.
Ne ramane acum Inca un singur lucru de facut; sä-i
doveciim d-lui Ha*deu ca nu-§i cunoa§te singur car-
tea" §i. cd atat acum cat §i in viitor, inainte de a a-
firma cl este sau nu este ceva in Istoria critica sä
binevoiasca a ne consulta pe noi §i noi ii vom face
asemenea indatorire, de§i suntem mahniti In suflet
cä d-lui e supärat foc pc noi. Iatä cum:
25

www.dacoromanica.ro
386 E. LOVINESOU

La pag. 120 din a doua fascicola a vol. I, autorul

raportandu-se la pasajul dela pag. 27 (fard sa mai
fie vorba de cel cu pricina dela pag. 8) ne spune:
ln paragraful precedent definind epocile succesive
formafiunii teritoriului Muntean, noi am conclus ca
deabia pe la 1270 dupd totala eclipsd a republicii
Bárladului i Basarabii ajunsese pánd la gurile Du-
ndrii i talazurile mark
Apoi adaoga:
Ei bine ni se prezintd aici ocazia de a confirma acea
concluzie, rezumand-o §i compleand-o.
Avem dar sa vedem aceasta chestiune lufind forma
sa definitive O. aceasta nu in vol. II, cum ne spune
printr'un expedient momentan d. Ha§deu, ci tot in
acest volum". Forma sa definitiva, confirmatä, re-
zumata §i completatä" este
Dela 1210 pad' la 1270 1280 se executd cu incetul
Idfirea Basarabilor in directia Chiliei.
Daca chestiunea este sfar§ita, daca concluzia e for-
mulata, daca spatiul dintre 1270-1355 este determi-
nat arbitrar in volumul inni", ce mai cauta mai la
vale" a autorului in volumul al II-lea?
Cum ramâne cu acest trei sute file saritor mai la
vale"?
Intelegem- ca d. Ha§deu sa nu-§i cunoasca ne-
muritoarea sa opera pe care a scris-o i o scrie cu
articole de jurnal, Idea nici o legatura, fiind ecou
credincios a tot ce auzea i aude in cursul zilei, Ira--
gdnindu-se din pagind in pagind # din coald in coda
la intâmplare, cum ne spune d-sa insu§1, creland a
aceasta-i e de lauda; spunând intr'o pagina ceva pen-
tru ca sa se contrazica in cealalta, luand pe toatä lu-

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 387

mea de martori pang §i pe credinciosul d. Tocilescu.

Dar nu intelegem a. dupd ce i se aratä toate acestea,
sä mai aibe curajul de a le sustine alergand la tot
felul de mijloace ce-1 compromit §i mai tare.
In numdrul trecut al acestei reviste, am väzut cum
-reaua credinfa a acestor autori se Inf6t4eazä publicu-
lui sub deosebite forme.
Ce vom zice insa and pe aceastä cale foarte ono-
Tabilä il vom vedea pe §eful acestei §coli fdand cel
din urmä pas... i ne mai §tiind cum s'a ne doboare,
sä incepem a intoarce cu total frazele noastre, a ne
-atribui lucruri ce nu am zis deloc asupra aror cu-
vinte inchipuite §i atribuite noug sa' arunce invective
ca §i cum ar fi propriile noastre vorbe. $1 aceastä
fahificare sä o exprime cu indräzneald, Imprumutatä
a unui om de onoare §i in limbajul neimprumut dela
nimeni... lath' despre ce voim sa vorbim.
Sfar§ind in apdrarea d-sale cu explicatia cuvântu-
lui mai la vale" d. Ha§deu voe§te sä facg spirit pe
socoteala noastre, lucru foarte permis oricui, numai
dadi. poate. Spre acest sf5r§it d-sa urmeala astfel:
Sit fie adevdrat cd d. Panu, dupii cum pretinde,
cite#e mdcar materialmente volumul I, intreg din o-
pera d-lui Hasdeu?
Acel volum, dupd intdia edifie cuprinde 339 pagini;
ei bine, noi avem propria mdrturie a d-lui Panu cd
nu ajunsese cu lectura nici piind la pagina 129".
In adeveir, la pag. 27 a Convorbirilor" din 1873
d-sa acuzei in notd pe d. Hasdeu ca in Istoria cri-
-tia" nu s'au finut in privinfa dothmenttdui feigdra4an
xlin 1231 de explicafia foarte rafionabild pe care au

www.dacoromanica.ro
388 E. LOVINESOU

fost dat-o mai inainte de 1864 in Arhiva Istoricg

unde-1 pune in legdturei cu an document din 1192
dela impdratul Ronaino-Bulgar loan Ca liman Asan".
D. Panu n'ar fi recurs la acea explicafle ratio-
nabilii" dacd cetea urmdtorul pasaj dela pag. 12g
din Istoria criticr uncle d. Ha§deu zice asa:
Apoi d-sa istorisege cum la acea paging corectase
eroarea strecuratg in Arhiva lstoricei, documentul dela
Caliman Asan nefiind din 1192, ci din anul 1243.
Urmeazg dar Ca:
I. Uncle d. Ha§cleu comisese in realitate o eroare,
numai acolo pgtrunzgtorul spirit al d-lui Panu ga-
se§te explicatia foarte rationabilg".
II. Farg cale se laucla d. Panu de a cunoa§te car-
tea intreagd" a d-lui Ha§cleu, cad n'a cifit-o nici
Ong la pag. 129 uncle ar fi vgzut rectificatg acea
explicatie foarte rationabild".
A lua noi gre§elile d-lui Ha§cleu drept lucruri
foarte rationabile" este tot ce poate fi mai comic.
In adevgr, cineva nu poate sg ia astfel chiar teoriile
acele de care e convins autorul cu toatg bungvointa
posibilg ce ar pune, cu atAt mai putin pe acele care
trebue sg fie grozav de ratacite de vreme ce insu§i
autorul inteun tfirziu ajunge sd le recunoascg. Dacg
faptul pomenit in citatia de mai sus ar fi adevgrat,
atunci pozitia noastrg nu am putea-o compara decat
cu a unui singur om: cu a nenorocitului d. Tocilescu
and sustinand pe d. Ha§deu in chestiunea Amla§u-
lui, autorul Istoriei critice cel dintAi i§i schimbase
pgrerea l când apgrându-1 in chestiunea granitei Mol-

www.dacoromanica.ro
 G. PANII 389

dovei, tot d-1 Hasdeu, stersese din a doua editie cu-

vintele pe care se rezemase apäratorul saul
Dar sal vedem dacá aceasta nu-i aici o mistificatie
de a d-lui Hasdeu? Sä nu uitdm c1 motivul pe care
Ii brodeazä toatä ironia in contra noasträ este ur-
mätorul:
Cum cä noi am gasit foarte rationabilä" in Arhiva
Istorica punerea in legatura a actului din 1231 cu
un document care mai pe urmä a fost dovedit de
gre#t".
Lucrul stä astfel:
Relativ la unngtoarea frazg din actul dela 1231:
a ternporibus jam quibus ipsa terra Vlaccorum terra
Bulgarorum extitisse fertur:
in care cuvântul Bulgari e tradus in Istoria criticd
prin Români dela Severin, noi adaogisem urmätoa-
rea notä:
0 dovadd cd explicarea actului dela 1231 este mai
mult fdcutd, aviind in vedere nenorocita expedifie a
Severinenilor prin Eransilvania se vede din aceea
cd d. Hapieu,publicdnd actul acesta in Arhiva Istoricä
dela 1864, credea cu totul altmintrelea; Bulgarii din
document Inca nu erau Romiini ci tot Bulgari, expo-
difia asupra Feigaraplui nu se face de Severineni sub
Basarabi i de Bulgari sub Asani. Ce e drept, deose-
birea nu e mare, in curs de vreo nota ani au avut
ace#i Bulgari timpal sa se romdnizeze mai ales fiind
col:dug de Asani care sunt din acesa# tulpind ca si
Basarabii. lard cum rezuma atunci d. Hadeu actul
dela 1231 Gall fiul lui Wydh de Bordh dupd ce a
cumpdrat satul Boia dela Romanul Buiu, fiul lui

www.dacoromanica.ro
390 E. LOVINESOU

Stoia, il revinde lui Crul fiul lui Horn, a cdraia strd-

moi au fost stlipdnit acel sat mai inainte de ldfirea
dominafiunii Bulgarilor". Apoi la vestita frazd de and
se zice cd au venit Bulgarii in fara Romiinilor din care
scoate acum o lame intreagd de armate, cuceriri, Basa-
rabi, etc. ce e drept prin cea mai riguroasd analizd,
atunci se mulfumise a pune un semn de intrebare i
o notii explicativd care pentru infelegerea acelei fraze
te trimetea la an document dela impdratul Románo-
Bulgar loan Caliman Asan in care se intittda auto-
crat al Cdrnovei 0 al Ilniversului, al Bulgarilor, al Gre-
cilor, peste Moldo-Valachia i fara ungureascd, al
Budei i pdnd la Viena. Afarä de dominatia Bulgarilor
explicafia curat pe tärâmul civil ce i-o dddea atunci
acestui act era foarte rafionabild".
Afard de dominafia Bulgarilor, adica läsAnd deo-
parte atAt Bulgarii pomeniti in document ca cuprin-
zdtori, cfit i indreptarea la documentul lui Caliman
Asan care document explica oarecum cfind s'a fäcut
lätirea dominatiei Bulgare".
Explicatia curat pe täramul civil ce i-o dädea a-
tunci acestui act era foarte rationabilä. Adicd trecerea
satului Boia dela un stäpAn la altul, flind privitä ca
un simplu act civil intre doug persoane fArd nici un
caracter politic, (precum i-1 dä in lstoria Criticd) ni
se pare foarte rationabil. Mai adineaori mai la vale"
insemna foarte departe" acum afare inseamnä tot
in limbajul d-lui HaOeu inainte", cad tocmai acest
cuvânt care ar fi trebuit sä-1 facd a vedea ca docu-
mentul lui Asan este cu totul necuprins in aprecierea
noasträ, tocmai acel cuvant, zic, 1-a fäcut sä-1 cu-
prinda O. pe dânsul.

www.dacoromanica.ro
 G. PANG 391

Cum §i-a permis d-1 Ha§deu inteun mod foarte ne-

cuviincios ca sä fal§ifice textul cel mai pozitiv, numai
ca sä poatä face spirit pe socoteala noasträ?
Lása'm pe cetitor. sä-§i facg reflectiile sale si sä
califice pe acest autor cum ar gasi mai cu cale.
S6 mai vorbim oare de chestiunea Amla§ului" in
care dupg ce noi 11 corectasem de toate rdacirile, d-1
Ha§deu vine cu curajul d-sale ob4nuit i declarä cä
d-sa singur" a revenit asupra chestiunii? sä mai re-
levdm rolul ce joacg d-1 Tocilescu in toate acestea,
cfind bungoard ne acuzg cum de am fAcut critica §i
nu am a§teptat ca d. Ha§deu sa revinä singur asupra
gre§elelor sale? Credem deajuns cele ce le-am re-
levat i sffir§im aceastä parte a studiului nostru.

www.dacoromanica.ro
392 E. LOVINESOU

VI.
Incheere
Scoala d-lui Havleu se deosebe§te de cea veche
prin aceea ca ea afi§eazä principiile §i se sluje§te
de metoda §tiintificg. Chipul cum se sluje§te de ele,
spiritul ce o insuflete§te §i rezultatele la care ajunge,
sunt in punctele lor esentiale acelea§i la care am
väzut ajungand §i pe ceilalti, incepand dela Petru
Maior, pe o cale insä mai putin complicatk §i unde
neadevgrul se putea observa mai u§or".
Cci dintai credeau cg istorisirea unui fapt este de-
ajuns, färä ca sä mai fie nevoie de demonstrare. Cei-
lalti puneau toatä insemnätatea in faptul material §i
neglijau metoda, ace§tia din urmä pun toatä insemra-
tatea in metodä, neglijand faptul. Unii credeau ca."
sentimentul national poate sä find locul adevärului
intr'o cercetare, altii cred ca sustinut cu eruditie
poate s'à find acel loc.
Privitä din amfindoua aceste puncte de vedere, is-
toria noasträ nu poate nici intr'un caz, nici in altul
sä inainteze in adevär §i. exactitate. 0 schimbare de
metodg aplicatá cu toatä rigoarea cerutä de §tiintg,
vrând nevrând il duce pe cineva la rezultate noui,
dar pentru a putea fi aplicaa riguros se cere ca acel
cineva sä alba spiritul neatArnat §i sä nu fie insufletit
de nici o idee preconceputä. Dimpotriva indatä ce
acela spirit vechi il insuflete§te, atunci in aplicarea
metodei noui, el pe nesimtite o abate dela legile ei
cele adevärate, o modifica in cale, o intocme§te ca sä
zic a§a dupä chipul §i asemänätor spiritului sdu, in-

www.dacoromanica.ro
 G. PANII 393

lantuit in vechiul sistem de idel. Pentru ca o metodä

noua sa aduca rezultate adevarate, trebue ca §i spi-
ritul ce o insufleteste sä fie cu totul nou. Eruditia
pune numai in evidenta adevarul, dar niciodata nu
poate sa-i Una locul". Exemplele sunt foarte nume-
roase: Inca de prin cele &nal veacuri a erei cre§tine
se inrädacinase ideea ca originea tuturor limbilor
este limba ebraica.
and se incepe mi§carea filologica in veacul al
16-lea, invätatii luand aceasta credinta ca un adevar
nestramutat, se pusera cu ardoare ca sä o dove-
deasca. Nu-§i poate cineva inchipui, zice Max Mal-
ler1) cata§tiinta si talent s'au cheltuit cu aceasta ches-
tiune in veacul al 17-lea §i al 18-lea si toate acestea
chiar in zadar. Noi nu putem gasi poate nimic ana-
log decal constructiile §i calculele obositoare a ye-
chilor astronomi ce trebuiau sä dea seama de misca-
rile corpurilor ceresti, presupunand necontenit ca
pamantul stätea imobil in centrul sistemului nostru
planetar.
Pentru- ce dar toata eruditia kr este zadarnica?
Pentru ca directia spiritului lor nu-i desfacutd Inca
din prejudiciile filozofico-religioase a veacului de mij-
kc, §i pentruca numai eruditia nu este deajuns inteo
cercetare. Eruditia nwnai atunci poate folosi, intrucat
te ajuti de ea in sistemul de idei ce ai de dovedit, iar
nu afara de el, avand aerul mai mult de o ilustratie
stralucitoare, compusä din iluzii departate si apro-
pouri fericite. Ea numai atunci poate da rezultate mul-
tumitoare intrucat se indreapta asupra unui lucru p0-
1) Science du langage. Max Mailer pag. 157-158.

www.dacoromanica.ro
394 E. LOVINESCII

sibil In sine de dovedit si intrucfit ea poate sail dea

seama si explica cele mai mid obiectii ce ar opune
mintea omeneasca. Si pentru ca sa poata opune ase-
menea obiectiuni mintea orneneasca nu trebue sa fie
incalupata intr'o metoda. Inchipuiascd-si cineva pe
d-1 Hasdeu, ceeace acum ni se pare cam greu, ca liber
de orice idei preconcepute, ar fi fost insufletit numai
de simpla cercetare a adevarului in Istoria Romani-
bor. D-sa ar fi citit atunci foarte bine pe poetul irlan-
dez Snorre Sturlason; vorbelor lui de multime de
limbi, de pitici, de uriasi si de oameni negri", le-ar
fi dat insemnatatea istorica ce li se cuvine si nu i-ar
fi venit niciodata In minte ca oamenii negri sunt 01-
tenii. Putea sä citeascd deasemenea Nibelungenlied ca
pe orisicare poemä, dar ne magulim a crede ea atunci
cel putin fantezia poeticä nu ar fi luata drept docu-
ment istoric, nici prin cuvfintul de Arabia n'ar fi
inteles Oltenia.
Tot astfel dacd ar fi citit, in conditii mai bune, des-
pre Negri-Cumani, Negri-Unguri, Negri-Huni, etc. ar
fi inteles usor, avem cel putin incredintarea, ca acele
sunt niste triburi venite din Asia cu asemenea denu-
mire si ca la acele popoare epitetul de alb si negru"
il vedem des intrebuintat, astfel ca in urma acestora
s'ar fi ferit a crede ea' Cumanii, Ungurii, Bulgarii,
toti poarta epitetul lor de Negri din cauza invecinarii
lor cu tara Bas-Arabilor". Privirea simpla a acestor
lucruri se intuneca In mintea d-lui Hasdeu indata ce
o idee mare il predomina: gloria Basarabilor si in-
data ce voeste sa o dovedeasca metodic".

www.dacoromanica.ro
 G PING 395

Aceste toate §i altele care luate in parte nu au de-

loc caracterul de dovada, nici nu stau in nici o lega-
tura', adunate dela apus §i dela räsärit, in§irate unele
dupa altele, invelite inteo profuzie de cuvinte, impo-
dobite cu texte Slave, Scandinave, Ungure§ti, etc.
compun o demonstratie, de§i probabilitätile cele
mai aventurate" sant date drept probe mai presus
de once controversa". Dar decand mai multe fapte,
care luate in parte nu constituie cel mai mic indiciu,
pot constitui impreunä o asemenea dovada istorica?
Ni§te probabilitati nu fac niciodatä o demonstratie,
ele conlucreaza numai ca fapte läturalnice §i secun-
dare pentru luminarea unei chestiuni, dar razemul ei
trebue sä stea intotdeauna pe un fapt sigur §i riguros
dovedit. In aceasta se irwala d-1 Ha§deu §i. §coala
sa, §i de aici decurge o parte a ratacirilor. Cercetate
mai de aproape afirmarile lor nu pot sustine cea mai
elementarä critica; firul artificial care le leaga rupan-
du-se dela sine, atunci uitandu-se cineva la rezulta-
tele curioase la care tinte§te autorul sa ajunga, vede
ca ele nu au mai multa greutate decal afirmarile goale
a oricareia din §coala veche. Caci and d. Ha§deu
trateazd chestiunea improprietarini täranului sub Ioan
Voda, cand ne spune cä pentru a fi bun istoric trebue
sa fii din partidul liberal, and Bulgarii, Tatarii, Arabii
se prefac in Romani, precum Eliade ne dadea consti-
tutia lui Radu-Negru data in Campulung §i. precum
Sincai intelegea pe Romani sub Pecenati, Huni, Abro-
titi, este intrebarea intrucat rezultatele eruditiei celui
dintai sunt mai serioase decat afirmärile celui de al
doilea? Intrucat ca§tiga adevärul, daca in loc de a
spune un lucru simplu, 11 invele§ti inteo haing strain&

www.dacoromanica.ro
396 E. LOWNE8017

de firea lui §i Inteo demonstratie de ocazie? Aceastä

urmare nu numai ca nu e mai serioasä, dar aduce un
räu foarte simlitor, anume introduce moda eruditiei
de§arte, a explicgrii absurde sub pretext de analizä
critica, a schimbärii textelor sub cuvant de aplica-
rea paleografiei, etc., ajungand pe aceastà cale la
principiul Ca se poate sustine orice curiozitate sau
ceva mai mult, numai sa fie Imbräcatä In mantia eru-
ditier. Se päräse§te bunul simt §i dreapta judecatä
pentru a se arunca pe calea aventuroasa a descoperiri-
lor marl. Cercetarile nu se mai fac pentru a se afla
adevärul, ele devin un fel de tour de force prin
care autorii voesc a-ui aräta eruditih §i finetea lor
de a dovedi lucruri ce nu se pot dovedi §i in toatä
aceastä silintä sunt mai ocupati de d-lor in§ii §i de
publicul ce asistä ca la un spectacol, decAt de cerce-
tärile In sine a evenimentelor.
Dupg cele de mai sus se na§te natural intrebarea:
cum? Aceastá coali nota n'a adus nici un bine cu
sine, n'a inaintat deloc cuno§tintele istorice, §i nu
are nici o superioritate asupra celeilalte vechi? La
aceasta räspundem cä da. Superioritatea acestei §coli
asupra celeilalte este intruat e superioard o metodá
Oiintifica chiar aplicatá gre§it fatä cu o lipsä aproape
deplinä de orice spirit de investigatie, de critica §i
de dovedire pe cale documentare.
Cand vre-unul din §coala veche voe§te sä susting
ceva, aceasta de multe ori se reduce la o simplä afir-
mare Intovärä§itä de vre-un argument pornit din sen-
timentul curat national, cel mult daca din cand In

www.dacoromanica.ro
 G. PANU 397

cand consultá cfiteva izvoare latinegi §i numai la o

mare nevoe1). Dar aceasta o face färä nici o metoda,
pe apucate §i concluziile ce se trag pot fi mai mult
particulare cazului, färg ca sä se poatä lega cu allele
de aceea§i naturg. La aceastà §coala' sunt statornicite
deja un numär de chestiuni ce trebuesc puse, fiind
in acela§ timp statornicit §i cam cum trebue sä se
hotäreasca. Invfirtindu-se intr'un cerc antune deter-
minat §i nefiind curio§i cel putin de a e§i din el, tot
ce nu inträ in domeniul traditional al §colii este ne-
cunoscut sau este explicat dupg acele idei ereditare
mo§tenite oarecum din tatä in fiu, ca ceva nemi§cat
§i nemodificabiL Cu alte cuvinte prin Insäi natura
principiului §colii, ea este destinatä aproape la o
desävâr§itä nemi§care.
Cu totul altmintrelea este §coala noug §i and zicem
§coala noug intelegem pe d-1 Ha§deu care nu numai
cel dintai a dat impulsul, dar care este chiar imens
superior celorlalti in toate privintele. Aceastä §coalä
i§i propune a dovedi" orice lucru §i pentru aceasta
a se sluji de toate mijloacele intrebuintate in §ffinta
moderna, filologia, paleografia, etc., etc. Desigur, pe
toate acestea le aplicd rgu, dovezile pe care se rea-
zemä sunt false, salcite chiar la nevoe, rezultatele
sunt cu desävAr§ire neadevärate, de multe ori chiar
absurde. Aceastä parte intreaga este condamnabilä;
1) Exceptam, cgt neprivindu-i aceastil observatie, pe *Mewl §i
'Anil la eareeare punct numai pe Petru Maior. Caci trebue aà
recunoa§tem cfi continuatorilor §colii acestora li se cuvine cu de-
plinatate vorbele de mai sus, toti hind cu mult mai inferiori cleat
1ntemeietorii seolii; ei In loc sá progreseze Ii pierd chiar Insu-
virile cele bune ce le zarim la 1neeput.

www.dacoromanica.ro
398 m LOVINESOU

aproape nici una din incheerile generale la care a-

junge nu au sä rämâie in stiintä, deducerile filologice
aproape toate sunt gresite, explicafia deosebitelor iz-
voare imposibila, ceeace insg este un adevgrat progres
e cd pentru a dovedi" asemenea lucruri ea nu ne-
glijeaza nimic, tot felul de documente, acte, cart, in-
scriptii, argumente scoase din limba poporului, etc.,
etc., toate sunt date la iveall. 0 mare parte din ace-
stea, clack' nu au insemnátate si valoare in ceeace-si
propune de dovedit scoala, au insä o necontestatá va-
loare in sine, ele pot fi smulse din cladirea lor fan-
tastia si intrebuinf ate ca material bun in sine pentru
o altä clädire ridicatä pe temelii sAnsatoase. Prin acea-
sta, Istoria a esit cu totul din cercul vicios in care
se invârteau ceilalti dinainte cu derivatiile latinesti
si cu gloria 12omand, deschizându-se un orizont nou
si larg de investi. ,tie, unde alte intrebäri sunt puse,
desbätute si rezolvate cu argumente de altá natura..
Deci: Scoala d-lui Hasdeu influentatä de vechiul
spirit este in privinta adevärurilor generale aproape
identicd cu scoala cea veche, ea a adus insá multe
cunostinfe ldturalnice noui si bune, acestea rezultand
mai cu seamá din bunätatea metodei ce intrebuin-
-Naze.

www.dacoromanica.ro
AL. LAMBRIOR

www.dacoromanica.ro
 Limba romana veche kii not&
Problema alfabetului Win a intrat in discutia Junimii Inca din
1864, adicit din timpul circuldrii lui I. Ghica, ce inlocuise alfa-
betul chirilic cu cel latin, fdrd a indica qi normele dupa care
avea sd se fried. Ideile Junimii in aceasta materie atdt de deli-
catii qi de controversed nu s'au cristalizat inset decdt odata cu
lectura 0 aparitia strldiului lui T. Maiorescu Despre scrierea
limbii române" (1866). Fdrd o disciplina filologicd speciald, dei
in curent cu cercetdrile qtiintifice asupra chestiunii, cdlduzit de
bunul simt al unei minti logice qi al instinctului de artist, care in
materie de limbd nu pierde contactul cu realitiitile poporului si
nu se lasd stdpdnit de teorii abstracte.
T. Maiorescu a dus prima lui lupta pentru adevdra impo,riva
specialiqtilor i a institutillor celor mai indreptd(ite pentru a kgi-
fera In astfel de chestiuni. Numdrul a'acurilor si confirmarea evo-
lutiei uiterioare a -problemei orfografioe avea sd-i aducd acel
prestigiu ce nu se poate lipsi de elemental material al hulei...
Junimea avea sd dea culturii noastre si doi filologi specialiVi,
Al Lambrior qi V. Bur ld, unul ocupandu-se de problemele fildo-
gice privite in cadrul limbii romdne, celalt ocupiindu-se mar mult
de filologia cornparata.
Articolul Limba rormina veche si noua (1873), fixeazd debutul
lui Al. Lambrior la Convorbiri literare, dei el participa mai de
mull la qedintele Junimii. lata felul cum s'a produs, aqa cum e
povestit in Amintirile dela Junimea" din Iasi ale lizi G. Panu1):
Intr'o seard Lambrior qi cu mine ne duseram la ora obifnuitd
la Junimea, uncle, cum ne viizu, d. Pogor ne striga:
Veniti, Romdnilor (era porecla ce se dadea lui Panu qi Lam-

1) G. Panu, op. cit., I. p. 163.

26

www.dacoromanica.ro
402 E. LOVINESOU

brior pentrudi se ocupau cu istoria qi cu limba romdnd, di am

ceva pentru voi. Astázi m'am suit in pod, unde tin o parte din
bibliotecd, s caut ceva qi iatii ce am gdsit.
El scoase de sub masa un manuscript de vreo 50-60 de faii qi
on altul gros, de vreo 590 de foi, heirtie vdniitS, ordinard, veche.
Ne apropiardm cu totii, iar lui Lambrior Ii strdluceau ochii
de veselie numai la ideia uhui manuscript vechia, de care era
amator. Lambrior hid manuscriptul cel mai subtire qi citi titlul:
rfilmacire romemeascrt a lui Oxenstiern, anal 1780; iar cel grog
era intitulat: Pi Ide, povatuiri i cuvinte adunate de dumnealui Vor-
nicul Iordachi Golescul, fiul reposatului banul Radul Gole,scul.
Lambrior, Ii zise d. Pogor, ia vezi ce pop face cu ele. Era
vorba de cartea de filozofie practicci morald a contelui Oxenstiern,
cancelarul Suediei, a cdrei traducere circula printre boeril Phil
spre sfdr#tul veacului al XVIII-lea.
Scipteimana urmiitoare, Lambrior se prezenta la qedinfii cu arti-
colul Limba romfmil veche i nou, aparut apoi in Convorbiri lite-
rare, 1873 (VII) p. 335, pe care il reproducem.
Tiparul sau tiparnita, cum ii ziceau bätrânii, s'a
adus de mult in Moldova; cu toate aceste afarä de
cärtile biserice§ti §i de pravile, rar se mai tipgresc
§i alte materii. Manuscrisul leatopisitelor n'a fost ti-
parit pang la d. Cogalniceanu; asemenea §i alte scrieri
morale §i filozofice n'au fost tipärite pAnä in zilele
noastre.
Pricina este ca numärul cetitorilor unor astfel de
scrieri era foarte mic, a§a ca 'cei putini care se in-
deletniceau cu cetirea istoriei färii, sau a altor plaz-
muiri literare i§i scoteau fiecare copie de pe manu-
scrisul original; deaceia sunt mai multe copii de pe
aceia§i scriere veche. Altfel se urma cu cärtile bise-
rice§ti §i cu pravilele; pentru aceste se gaseau mai
multi cetitori; tara era plina de biserici §i mânästiri
§i fiecareia Ii trebuia un numär de cärti religioase,
fara a mai tine seama cä, in casa unui boer vechiu

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 403

moldovean nu lipsea ceaslovul i psaltirea. Tot cam

asa i cu pravilele: acestea trebuiau sa fie in mana
dregatorilor si judetilor de pe la toate scaunele Mol-
dova, cad pentru acest sfarsit s'au tiparit, ne spune
precuvantarea pravilei lui Vasilie Voda (Arhiva ro-
mcineascei, T. I. p, 17).
Intre manuscrisele ce ni s'au mai pastrat din veacul
al 18-lea este si talmacirea scrierilor lui Gabriel Thu-
reson conte de Oxenstiern, Acesta se tragea dintr'o
familie insemnata din Suedia si a trait intre anii 1641
si 1707, La 1697 fu trimis ambasador din partea rege-
lui Carol al XI-lea la Congresul din Ryswik; nu se
*fie cum s'a purtat in aceasta insärcinare, destul ca
in urma a fost invinovatit, ca nu au avut destula
grija de interesele suedeze i astfel si-a pierdut ha-
rurile regelui de care se bucurase pana atunci. In
aceastä stare a ramas aproape doi ani de zile dela
1697-1699 cand dobandi harurile lui Carol al XII-lea
fu numit guvernator in ducatul Deux-Ponts, care
incäpuse in mainile casei domnitoare de Suedia.
Dar dupa opt ani parasind luteranismul i trecand
la religia catolica Ii pierdu averea i fu surghiunit,
asa ne spune epitaful fäcut de dansul in cei din urma
ani ai vietii.
Patria, domo et mundo
Verae religionis, pravae uxoris, et podagrae
Causa carui.
Peccator eram, cinis sum
Amplius nihil
Apage viator: brevi talis eris.
In timpul surghiunului a scris frantuzeste, opere
cunoscute sub numele de: pensées sur divers sujets

www.dacoromanica.ro
404 E. LOVINESCII

avec des réflexions morales". Aceasta scriere a lui

Oxenstiern a fost talrnacitä romane§te in veacul al
18-lea 0. este una din cele mai vechi talmäciri din
frantuzete de nu cumva chiar cea dintai. Ca §i. alte
scrieri de felul acesta, talmacirea lui Oxenstiern se
aflä in mai multe exemplare manuscrise; noi cunoa--
tern pang acum patru, insa din acestea niciunul nu
este originalul talmäcirii, toate sunt copii din deose-
bite timpuri. In ele abia se scrie numele copistului
§i data copierii, nu se arata nici timpul cand s'a Val-
macit, nici numele talmacitorului. De regula toate
exemplarele cate am vazut nu sunt complecte, le lip-
se§te cartea II-a, afard numai de cel dela Biblioteca
din Iasi, care cuprinde talrnacirea operei intregi a
lui Oxenstiern. Cel mai vechi din cele ce cunoa*tem
este cel pastrat de d. Vasile Pogor, acesta dateaza dela
1781, Aprilie 20 §i este scris de Isakie Ierodiaconul...
(neinteles §i §ters). Al 2-lea in pastrarea d-lui
Iancu Codrescu dateaza din 1782 §i pare a fi scris
tot de Isachie Ierodiaconul, judecand de pe asema-
narea scrisorii. Al 3-lea, in stdpanirea d-lui Grigorie
Carp, nu are data copierei, dar nu se poate pre-
pune sa fie originalul caci nu e ispravit §i in mare
parte titlurile nu sunt scrise. Al 4-lea, exemplarul
bibliotecii de Iasi singurul ispravit s'a scris la 1807
dupa cum se vede din o notita, care fiind interesanta
0. din alte puncte de vedere o aduc aid intocmai
cum se aflä pe fila din urma a cartii intai: Scrisu-s'au
aceastä carte ce se nume§te Oxistern, ea este politi-
ceasca, dar pot sa zic mai mult bisericeasca scrisd
de mine mai micul §i. plecatul intre scriitori Lupul
Beldiman logof., cu toatä cheltuiala unchiului meu

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 405

Vasile Beldiman care a fost vätav la Prgjestii din fi-

nutul Neamtului la räposatul vornic Neculai Roset.
Pentru care rog si poftesc pe cei ce vor ceti, unde vor
gasi vre-o gresala in cuvinte sau in slove sa" nu ma
ponojnuiasc6 ci sä indrepte cu duhul blândefii lor.
Cad cum nu este cu putinta a se vedea cerul vreodatá
cu cat de putin nor de cátre oameni asa nu este cu
put:Inca' §i scriitorului a nu gresi. Si s'a scris aceasta
carte in zilele luminatului si prea inältatului Dom-
nului nostru Märiei Sale Constantin Ipsilant Voevod
in a doua domnie in Moldova, fiind Domn ales pe
cloud fad pe Moldova si pe tara româneascg si fiind
acum dus la Bucuresti, cu ostile rusesti, avand ?mpg-
ratul Moscului in aceasta vreme räzboiu cu Turcii si
cu Francezii. Iar doamna Märiei Sale a lui Voda" se
aflä la Camenita in Ora leseascg si comandant pe
ostile ce au venit prin Moldova asupra... (nediscurcat)
se aflä Melhirov ghinarar feldmarsal si aid in Mol-
dova stäpânesc boemi cairnacami.
Miina ti,u cii va putrezi
tar scrisoarsa se va pomeni.
$i s'a scris la leat 1807 Aprilie, iscalit Lupul Beldi-
man logofat".
and s'a tipärit catalogul bibliotecei de Iasi, scrie-
rile lui Oxistern s'au pus sub numele lui Beldiman
Lupul, Tulsa' dupá cum se vede din insemnarea de
mai sus nici el nu spune ca este tälmgcitorul lui Oxi-
stern, si apoi nici se poate presupune aceasta catá
vreme se gasesc exemplare mult mai vechi decAt cel
scris de dfinsul.
Exemplarul dela 1781 Inca nu poate fi socotit ca

www.dacoromanica.ro
406 E. LOVINESOU

originalul tälmgcirii dei este cel mai vechiu din ate

cunoa§tem: 1) dacg ar fi el originalul, apoi ar trebui
sg cuprindg tot cat s'a talmgcit din scrierile lui Oxi-
stern §i nu ar ft bucki precum este dialogue entre le
corps et l'ame" care se aflai numai in exemplarul bi-
bliotecii §i in celelalte lipse§te, cu toate cä acest ca-
pitol e cuprins in cartea I-a, pe care o au toate
exemplarele cunoscute. 2) Sunt mai multe locuri unde
lipsesc fraze Intregi, care se gasesc tglmäcite numai
in exemplarul bibliotecii, (Vezi nota de mai jos).
Prin urmare cate patru aceste exemplare sunt copii
de pe o scriere mai veche despre care n'am putut
afla nimic pang acum. Cu atata mai putin am aflat
numele tglmgcitorului care trebue sá fi cunoscut pe
langg limba frantuzeascg i pe cea lating, caci cartea
lui Oxenstiern pe langa textul frantuzesc are mai multe
citate latine§ti lungi pe care deasemenea s'au nevoit
a le tglmgci romane§te. Din manuirea cu u§urintä a
limbei romane§ti §i din cumWinta depling ce avea
de dansa, dupg cum se va vedea in citatele ce vom
face mai jos, urmeazg cg tglmgcitorul era roman;
§i nici nu se poate presupune Ca un strain si-ar fi
dat pe acea vreme, osteneala ca sg Invete atat de bine
limba romaneascg cand ea nu avea nici o trecere.
Socotind data mortii lui Oxenstern 1707 §i timpul cat
a trebuit sg treacg pana la publicarea operelor lui,
apoi maa socotind §i data cella mai vechiu exemplar
romanesc 1781 putem incheia cg tglmgcitorul a tre-
buit sg traiascg in a doua jumgtate a veacului al
18-lea. Atata este tot ce putem zice despre tipul
tglmäcirei operel lui Oxenstiern §i despre tglmgcitor.
Desigur o Intamplare a adus pe necunoscutul tgl-

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 407

mgcitor sg dea peste scrierile lui Oxenstiern si sä

le tälmgceascd romaneste; cgci pe cat stiu, opera
lui Oxenstiern n'a fost niciodatä atat de vestitä in-
cat sg-i pgtrundg numele pang la noi si apoi sub
imbulzeala vestei sg fie tälmacità si in romaneste.
Inainte de a spune ce se cuprinde in scrierile lui
Oxenstiern sg ascultgm pärerile date de vreo cafiva
cetitori romani din veacul al 18-lea si in inceputul
celui al 19-lea pe care le-au scris ei insusi pe filele
dela urmg a manuscriptului; asa: in exemplarul bi-
bliotecii din Iasi pe faf a de algturea cu notifa scrii-
torului, un cetitor a cgruia iscgliturg n'am putut-o des-
lega zice: Si eu am cetit toatg cartea lui Oxister,
avand oarescare ravng ca sa." aflu multe ce-mi sunt tre-
buitoare la a mea petrecere, etc. etc.". La sfarsitul
exemplarului celui dela 1781 pe aceiasi fild unde se
aflä deoparte tabla norocului, pe cealaltá partz se
aflg urmgtoarea insemnare: Aceastg carte cetind-o
numai pentru o zgbavg, iar nu spre un folos: si cel
ce a scris-o i-a fost drag a scrie si se vede a n'a
avut alt lucru". In sfarsit, Beldiman Lupul a zis, cg
scrierea este politiceascg (lumeascg) dar mai mult
bisericeascg", etc. Cartea lui Oxenstiern, care a dat
loc la pgreri deosebite si uneori potrivnice, este un
fel de filosozie practicg, moralg, si se compune din mai
multe cugetari singuratece asupra mai multor lucruri,
de pildg vorbind sub un titlu aparte despre manic
spune cg ea pune piedicg linistei si sängtgfii, apoi
aduce cateva pilduiri atat ispitite de alfii cat si de sine.
Tot in acest fel se dg pgrerea asupra singurdtgfii.
bucuriei, etc. etc. Afarg de aceste cugetgri singura-
tice asupra stgrilor sufletesti A omului, mai are si

www.dacoromanica.ro
408 E. LOVINESOU

altele, bunäoarg asupra catorva persoane istorice cum

este Cezar, Pompeiu §i altii apoi asupra §tiintei §i a
religiei. Pärerile prielnice §i neprielnice ce s'au dat
asupra scrierilor lui Oxenstiern tälm'acite române0e
de cetitorii români i0 au l'amurirea in deosebirea
de temperament: sunt oameni earora nu le place a
fi ap de lung moralizati; aceia färá indoiarai au tre-
buit s'a socoteascg vremea scriitorului ca o zgbavä ne-
avand ceva mai bun de fäcut; altii de un alt tem-
perament le-au luat la cetit serios, spunând in urmä
a au ramas multumiti de invätäturile folositoare ce
au din ele.
Astäzi scrierile lui Oxenstiern au un indoit interes.
1. Ca idei, care au trebuit sal ail:4 Indeob0e o in-
semnatä inedurire asupra generatiei dela sfâr0tul yea-
cului al 18-lea 0 celei dela inceputul veacului al
19-lea. Din acest punct de vedere se pot recomanda
celor ce vor intreprinde studii asupra lui Beldiman,
Conaki, §i a timpului lor.
2. Ca limbd, care poate sluji de pilduire a celor
care vor sä mai vorbeascg 0 s'a scrie limba româ-
neascá §i nu tintesc la dgräpánarea ei des'avAr0til,
färd nici un temeiu, poreclitä propg§ire.
lath' doug bucAti talnkite una din frantuze0e 0
alta din latinete insotite de textul acestor doual
limbi dupd editia din 1825 a lui Oxenstiern:

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 409

De la vue Pentru vedere

La vue est le flambeau Vederea este fdclia tru-
du corps, et la sentinelle pului i straja cars firea
que la nature a mise a a pus-o cu dinadinsul
dessein tout pres du ju- foarte aproape de judo-
gement, af in que par sa catd, ca cu strdjuirea sa
vigilance et ses soins, i grija, omul sd se poatd
l'homme pat etre averti mai inainte a se feri de
des perils qui le mena- primejdiile ce-1 ingrozesc,
cent, et qu'ensuite la pru- i priceperea sii-1 facd sd
dence les lui fit éviter. fugd de dansele. Ea este
Elle est cependant le pre- din cca mai intdi simfire
mier des sens qui se re- care se We0e impotriva
volts c on tr e la raison. socotelei. Ea este muma
C'est la mere de nos pas- patimilor noastre celor
sions dereglees. C'est elle fdrd de oranduiald. Ea
qui donna la premiere at- este care a dat cea dintiii
teinte a la beatitude d'Eve bdtae fericirei Evei in ra-
dans le paradis terrestre iul pdmeintesc i care or-
et qui aveugle encore au- bege i astdzi socoteala
jourd' hui la raison de be- a multor muritori.
aucoup de mortels. Ochii vdd inima cu vi-
Les yeux trahissent I e clepg i ei sunt care dau
coeur. Ce son! eux q ui na 0 er e desmierddrilor
donnent la naissance a noastre celor cu prihand.
nos desks criminels. Ils Ei grdesc neavand limbd,
parlent sans avoir de Ian- 0 taimeicesc cu inlesnire
gue, et s'expliquent avec mdcar cd sunt mufi. Cei
facilité, quoiqu'ils soient vechi au cugetat pa dra-
muets. Les anciens on t gostea oarbd, dar ea cu
imagine l'amour aveugle; toate aceste in ochi s e

www.dacoromanica.ro
410 E. LOVINESCU

mais c'est pourtant dans afld stdtdtoare i de acolo

les yeux qu'il reside:c'est ne trage cele dint& a ei
de là qu'il nous tire ses porniri.
premiers coups:
Post visum risum, post ri- Dupg vedere riderea
[sum, venit ad actum. Dupd rAs pipäirea
Post tactum factum, post Dupd pipaiire faptä
[factum poenitet actum. Dupd faptá cainta.
Si David n'efit regardé
Betsabee; la femme de David de n'ar fi vdzut
Putifar, le sage Joseph; pe Versavia, muierea lui
les deux viellards la chas- Pali* pa losif; acei doi
te Suzanne; Herode, sa bdtrdni pe curata Sosana,
be/le-socur; et tant de mi- lacov pe a sa cumnatd, i
llers d'autres qui par la ateitea mii alfii care cu
vue sont tombés dans le vederea au cilzut in pii-
crime, il ne se seraient cate, nu i-ar fi adus a-
point attire le chdtiment suprii-# bdtaia care este
du ciel, qui est toujours nedespartitei de streimbd-
inseparable de l'iniquite. tate. Ochii sunt deapuru-
Les yeux sont ordinai- rea isvoarele inimei # la-
rement les fontaines du crimile sale mdrturii,care
coeur et les larmes ses ccind yin din prietem se
ternoins. Quand celles-ci par mdrgeiritar, iar and
viennent de l'amitie, elles este turburarea care le
paraissent des perles: na#e sunt piciituri veni-
mais quand c'est la rage noase. Pentru a muerilor
qui les produit, elles sont nu este a te incredinfa
des gouttes ven;meuses. nici cu cale a face Lars
Pour celles des femmes, aminte, pentrucd dap ei
il n'est pas stir de s'y cum iscodirea lor cea pa-
fier, ni -memo a propos d'y ste mdsurd nu le lasd mai

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 411

fairs attention: car corn- nici odatd a inchide ochii,

me leur excessive curio- ap nici pot la cea din
site Ile leur permet quasi urmd opri umezeala din
jamais de farmer les yeux,
care se fac lacrimile. Pen-
elles ne sauraient plus a
la fin retenir l'humidité tru aceea cei vechi bine
dont se torment les lar- au luat arninte ci cu drept
mes, et c'est de la que les a zis:
anciens ont bien observe, Când femeea läcrämeaza.
et dit avec raison: A insela se nevoeste.
Dum faemina plorat
Decipere laborat.

In capitolul intitulat :
Du changement de Pentru schimbarea legei
religion fi a credintel
este urmdtoarea citafie la- Md fine in sdnul acestel
tineasca din Sf. Augustin: biserici, unirea neamari-
tenet me in ecclesiae lor ci a limbilor; ma fine
hu j us gremio consensio volnicia stdpairci car e
populorum atque gent urn; s'au inceput cu minuni,
tenet auctoritas miracdis s'au hranit cu nddeide,
inchoata, spe nutrita, cha- s'au inmulfit cu dragoste,
ritate aucta, vetustate fir- s'au intdrit cu vechime.
mata. tenet me ab ipsa Ma fine diadohia preuriei
sede Petri apostoli usque dela insu# scaunul apos-
ad praesentern episcopa- tolului Petra pad la a-
turn successio sacerdotum. ceastd episcopie de acum.
tenet ipsurn catholicae Mei fine insu# numele ca-

www.dacoromanica.ro
412 E. LOVINESCU

nomen, quod non sine tolice#ei credinfe care nu

causa inter tam mai t a s fard dreptate intre atatea
haereres, ista sola eccle- multe eresuri aceastii bi-
sia obtinuit. Apud haare- serial
numai l'au avut. lar
la eretici nici una din a-
lica, autem nihil horum caste nu este, care sii ma
est quod me invitet ac ta- indemne i sa ma fie. Sin-
neat°. Sola personat ve- gurd fagaduinfa adeviiru-
ritatis policitatio, si au- lui suna : de vreme ce nu-
tem tantum modo promit- mai idgeidue#e i nu se
titur et non exhibetur, ne-
aratii, nimene nu md va
clati dela acea credin(d,
mo me movebit ab ea fide care socoteala ma cu a-
quae animum meum tot at tatea de multe i cu atatea
tantis naxibus christianae de mari rezeimaturi # 12-
religioni adstringit. gaturi o strange.
Limba tälmäcirei este cea graita §i astäzi de popor
cu oarecare deosebiri. Acele deosebiri sunt urma.-
toarele:
1. Ea are o sumä de cuvinte din nou alcaluite pe
care Insá poporul le infelege deplin fiindcä sunt isvo-
dite din insä§i cuprinderea limbei sale fárä a i se
aduce prin aceasta vreo scgdere. De pildá din vechiul
infinitiv dorire s'a fãcut subst. dorirea, neintrebuinfat
in limba populard: asemenea crudatec fácut dupg
analogia lui sburdatec, apoi vrere, cumplire, etc. toate
fäcute dupä analogii.
2. S'au fäcut oarecare adausuri de cuvinte noui,
1) Urmfitoarele cuvinte nu aunt tfilmficite in nici un exemplar
ci numai In cel dela biblioteca Ia§i.

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 413

unele din greceste altele din limbile romanice si a-

ceasta din cloud pricini: 1) sau pentrucg se primeau
idei care pang acum nu avusese nici fiintg nici nume
in limba romaneascg, de pildg: fantasia, metod, sini-
disis (constiinta) i altele; 2) sau pentru cd nu putea
scgpa tglmgcitorul de inraurirea vremelnicg greceascg,
scriind tocmai in valva epocei fanariotice si asa intre-
buinta din cand in chid vorbe ca metahirisi, perier-
ghie i altele. Altminterlea alcgtuirea propozitiei si a
frazei cum se poate vedea din citatiile fgcute pgzesc
firea limbei romanesti, asa cum se grgeste ea pang
astgzi in popor.
Cu alte cuvinte tglmgclrea lui Oxenstiern ne aratg
limba popularg tintind cgtre o desvelire fireascd pen-
tnt a indeplini cererile noui ale gandirii. Se naste in-
trebarea, oare limba vorbitä astgzi prin tribunale, pe
catedrele universitgtilor i scrise in unele gazete si
cgrti este sau nu o treaptá fireascd a propgsirei limbii,
inceputd in veacul al 18-lea prin talcuiri? Aceasta se
va vedea din o ochire repede asupra limbei in trecut.
Limba romaneascg ca oricare limbd romanica s'a
ngscut si a crescut sorbindui.i elementele compui-
toare din limba lating ce se descompunea si din mij-
loacele inconjurätoare.
Vorbindu-se limba lating in amandoug Daciile, pre-
cum dovedesc inscriptiile, tabulele cerate i diplomele
militare, dela un Limp finalele, declinatiile acestei
limbi au inceput sg nu mai aibg nici un inteles pentru
urechea celor ce le rosteau; insd in mäsura cu care
se pierdea intelesul finalelor, in aceiasi mgsurg se si
lepgdau dela urma cuvantului, precum ramurile unui
copac dupg ce s'au uscat si au putrezit cad la pgmant.

www.dacoromanica.ro
414 B. LOVINESCII

Dar in timp cand se petrece aceste, tot pe nesimtite

se adauga la urma cuvantului in locul pärtii putre-
zite §i cazute pronumele ille, illa, illud, din care s'a
facut articolul romanesc. Tot astfel de prefaceri s'au
Intamplat 0 cu celelalte Orli ale vorbel. In scurt,
pretutindenea unde un organism vechiu pierea 0 se
därama, in locul lui incoltea 0 cre0ea un altul nou,
Elementele locale, care au intrat in compunerea lirn-
bei romane§ti dupa ce au alungat prin lupte pe unele
din elementele latin% nu raman nici ele in starea de
mai nainte, ci se prefac dupd cererile noului orga-
nism limbistic ce se formeaza. Aceastä prefacere a
elementului limbei vechi, pentruca sd dea na§tere unei
limbi noui se sfar§e§te dela o vreme 0 cuvintele limbei
noui, ori de unde luate, se pun intr'o armonie stator-
nick' §i dau limbei noui un caracter particular. De aici
urmeaza ca orice cuvant din limba romaneasca, fie
chiar luat din o limba straina, este romanesc de in-
data ce a intrat in limba pe cand avea ea insu0rea
de a preface elementele straine dupd acelea0 regule
dupa care a prefacut §i elementele latine. Timpul cat
a tinut acea putere a limbei rornane0i ramane de
hotärit; astazi se pare cd a pierdut-o, sau cel putin
nu o mai are la acea treapta la care o avea odatä.
Mai multe cuvinte intrate acum in limba se afla in o
deplina analogie cu acele care au intrat altädata; cu
toate acestea limba de astazi nu le mai poate schimba
Intocmai cum a schimbat pe analoagele lor; de pilda
cuvintele titio, plecatio §i altele sunt analoage cu
natio, fractio, recomendatio §i altele, insa pe cand o-
data limba a facut din titio-tdciune, din plecatio-ple-
cdciune, face din natio-nafie, din fractio-fracfie, din

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 415

recomendatio-recomandafie, etc. Luäm aminte cä for-

mele naciune, frdpciune, recomendeiciune, nu sunt fa-
cute instinctiv, cum sunt fäcute in veacul al 18-lea na-
fie, fracfie, etc. de aceia nici nu trebue a le socoti ca
formatii fire*ti, ci ca pe ni§te forme silite de con-
§tiinta legilor limbei.
Prin urmare paturele de cuvinte adause la limba
romaneasca dui:4 ce a sIäbit puterea el prefäcatoare
se pot asemäna cu päturile ce se a§eaza pe un cristal
format §i se lipesc de dânsul, dar fara a se asemui
materiel cristalului oricAt de mult i-ar sta deasupra,
in timp ce, daca acelea§i elemente din care se corn-
pune patura s'ar fi aflat in vremea cristalizärii, ek
s'ar fi combinat poate cu elementele lui compuitoare
in n4te proportii hotarâte §i ar fi alcatult individuali-
tatea intima a cristalului.
Asupra individualitatii limbei române§ti au stat in
cursul vremilor mai multe paturi depuse de §ivoiul
inrâuririlor straine, insä acele paturi una dupd alta
au pierit cu putine urine a fiintarii kr. Astf el sunt mai
cu seama trei ineduriri ce a primit limba din veacul
al 17-lea incoace, anume Inthurirea turceascd, gre-
ceased i ruseasca; insä cAte trele aceste inrAuriri
mai noui au fost ca ni§te adausuri pe deasupra crista-
lului limbei romaneti fara a se ispiti vreuna sa a-
lunge din principiu elementele compuitoare ale limbei
§i sä le inlocuiasca prin allele, ci numai moda a in-
demnat pe boerii i locuitorii de prin ora§e a lepada
pentru un timp din vorbirea aleasä cfiteva cuvinte
si a le Inlocul prin altele, dar dupa ce a trecutfuria
model, au inceput a pgrasi de pilda cuvintele gre-
ce§ti ca sä ia pe cele ruse§ti. Dedesubtul acestei ne-

www.dacoromanica.ro
416 E. LOVINESCU

contenite schimbäri a modei din afar% se aflau ade-

väratele cuvinte române§ti care niciodafä n'au fost de.
tot pärgsite, mai ales in scriere. Dovada. ea. 'In vAlva
fanariotismului gasim in alcuirea lui Oxenstiern o
limbä curat româneascg. A§a tot s'au schimbat modele
vorbirei una dupg alta fdrä ca Sá aducg mare scadere
limbei române§ti pang la de§teptarea con§tiintei noa-
stre nationale, când s'a curätit de pe cristalul limbei
pätura cea mai din urinal depusä §i. a inceput a fi
la moda sä se scrie romane§te, färä a-i veni cuiva
in minte ea' In limba româneascd insä§i sunt cuvinte
care trebue aruncate fiinda obAr§ia lor este nelatind
sau indoelnica. In mijlocul acestei cursori pacinice a
limbei romane§ti, and ea odräslea ramuri nouä din
tulpina sa §i astfel se pregatea a se mlädia dupa." ce-
rerile noud ale gandirei, primind pe ici pe colea
ajutor dela limba lating §i dela celelalte limbi roma-
nice, insä numai unde era lipsä, iata." ea' yin Transil-
vänenii cu principiul cd nu numai pätura musedleasca,
greceasca §i turceascä trebue inlaturatá, ci §i cuvinte
bgtrâne de când limba, trebue alungate dacä nu sunt
latine§ti; ba chiar §i acele latine§ti trebue intoarse la
altä formä, anume dacd s'ar putea la cea latineascä,
de vreme ce formele de astdzi sunt numai o coruptie
a formelor vechi. Asupra acestei päreri, care voia SA.'
ne sfärâme limba s'a impotrivit cei mai mari bárbati
ai generatiei trecute, dar noutatea lucrului a biruit,
limba româneascä cea istoria, in care s'a urzit ince-
putul bun al literaturei noastre, a fost päräsitä §i in
locul ei s'a ridicat o amestecAturg färä nici un ca-
racter hotarfit; a§a ca" astäzi -unii din cei care se dau
de literati prin capitala României se intreabg ce 'in-

www.dacoromanica.ro
 AL. L 431BRIOR 417

seamna cuvantul mlada, had, cupnii, etc. atata e de

cunoscuta limba romaneascá acelora ce se cred che-
mall a croi o literatura poporului roman; Astfel
s'a parasit adevarata carare a propa§irei limbei, apu-
cata In veacul al 18-lea gat In Moldova cat §i In tara
Romaneasca, dupa cum se va vedea cu un alt prilej,
§i s'a luat un alt drum al caruia sfar§it firesc a tre-
buit sä fie limba academia.
Ciudata e mintea omeneascal A trebuit sä se ispra-
veasca o cladire pana In sfar§it pentruca sä se vada
a c cu desavar§ire gre§ita. In adevar, de cand lu-
creaza Academia dictionarul ei, s'a Ingrozit lumea de
urmarile cele mai indepartate ale principiilor neolo-
giste §i a inceput reactia nu atre o limba arhaica,
ci catre limba graita a poporului romanesc.
In urma acestei repezi ochiri istorice, ne Intrebam
de ce folos sunt pentru limba romaneasca §i litera-
tura propriu zisa (poezia, nuvela, romanul O. drama),
cuvintele noui care se silesc a izgoni pe cele vechi?
S'a zis ca vorbele noui 1mbogatesc limba, dar sa ne
intelegem asupra acestei bogatil: Am al-kat mai sus
a vorbele primite astazi dela limba latinä sau alte
limbi romanice nu ajung niciodata a se pleca la ace-
lea§i regule la care s'au supus materialul latinesc *i
strain in timpul intruparii limbei: ca ele formeaza o
patura deosebitä, ce are numai cateva puncte de ase-
manare cu materialul vechiu. Aceasta patura este in
adevar o boggle numai atunci cand se compune din
cuvinte care nu fiinfau in limba veche, cad atunci
inseamna ca sub fiecare cuvant nou introdus se as-
cunde o idee noua, ap a nu se imbogate§te numai
dictionarul, ci §i magazia cuno§tintelor noastre. Dar
-27

www.dacoromanica.ro
418 E. LOVINEscri

and se scot din limbA vorbe vechi sub cuvant a sunt

strAine limbei latine, §i se Inlocuesc prin altele noui,
care nu pot intra niciodatä in acea legatura armonicA
cu restul limbel in care fusese cele alungate, atunci se
mic§oreaza materialul care alatue§te cuprinsul là-
untric al limbei §i se sporesc pAturile a§ezate oare-
cum deasupra.
Cuprinsul limbei romane§ti se mai mic§oreazd §i in
alt chip: se na§te pe nesimtite názuinta de a parasi
tot ce-i vechiu, fie chiar latinesc §i a se inlocui prin
alte cuvinte noui formate din aceia§i radAcing nu-
mai ca sä fie ceva nou; ap, de pildA, vorbele: rAspun-
zator, danie, defAimare, legiuire, puternic, datornic §i
altele foarte multe, incepuse a ie§i din obiceiul graiu-
lui de soiu §i. a fi inlocuite prin: responsabil, dona-
fune, infamatiune, legalitate, potinte, debitor, etc., etc.
Materialul acest nou adus in limba prin alungarea
celui vechiu, nu numai ca schimbd firea limbei roma.-
ne§ti dandu-i un alt daracter, dar apoi este spre dauna
Inceputurilor noastre literare.
Literatura propria zisä are nevoie de o limba, a
careia cuvinte sä fie in stare a /IAA-tip in mintea
cetitorului acelea0 imagini pe care le-a alatuit fan-
tezia poetului. Acum se na§te intrebarea, care din
cloud materialuri limbistice va sluji mai bine poetu-
lui, acela pe care 1-au adunat 'neologii de prin dictio-
nare, sau acela pe care 1-au hränit necontenit ante-
cele, pove§tile §i zicAtorile poporului roman? RA's-
punsul nu poate fi indoelnic: ceeace ne incantà in
scrierile lui Conachi, VAcarescu, C. Negruzzi §i Alec-
sandri nu sunt numai ideile vArsate in ele, ci *i. limba
romaneasa in toatá vlaga §i virtutea ei. Roteasca-se

www.dacoromanica.ro
 AL. LAMBRIOR 419

In inchipuirea poetului cele mai marete imagini, ele

hu vor putea fi niciodata turnate in forma simtitoare,
daca limba nu-i destoinica pentru aceasta.
Destoinicia unei limbi pentru a zugravi imaginile stä
in aceia ca materialul ei n'a ajuns de tot abstract.
Limba unui popor fära cultura §tiintifica nu putea
fi ridicatä pe o treapta inaltä de abstractie; dimpo-
triva era foarte indemanatecd pentru a infati§a cele
mai plastice imagini poetice.
Singura Olinta avea nevoie de un numär de termeni
noui, dar urmând metoda inceputd in veacul al 18-lea,
adeca primind cuvinte noui numai acolo unde era
lipsa, n'am fi ajuns niciodata la desavfir*ita stricare
a limbei la care am t osit astazi. Läsand la o parte
lipsa de talent ce insU§e§te pe multi din acei care
se apuca sa faca versuri astäzi, dar apoi §i limba nu
le face putinä smintealä, mai ales daca se sile§te
bietul poet sä scrie limba academiei.
Bätranul Eliade, ce are meritul unui staruitor ne-
obosit pentru infiintarea multor lucruri (§coald, ga-
zeta, etc., etc.), s'a incercat f ärd izbfinda mai in toate
felurile de scrieri, poate ca sä dea pilduire altora
mai destoinici. Scrierile lui poetice pot sluji in mare
parte ca exemplu de limba unde imaginile sunt in-
tunecate din pricina vorbelor noui in care le-a im-
brobodit. Iata cateva versuri din poema sa Oracol la
România:
De-atáfi Kateifi seculi un geniu te protege
'Ca scutitorul angel i mistic ca o sphynge
Aceasta e credinfa ce-avuse# d'eterna lege:
Cd bunele principe dau consequenfi mai bune
Cii ceea care semeni, aceea vei culege.

www.dacoromanica.ro
420 E. LOVINESCII

Licurg spre-a'ntdri legea in cuget 41 propuse

S'apdice la coroand, la interes'umane,
L'affecfiuni, la patrie, cdminele strlibune
Si zice, o viri ai Spartei, prunci, virgini i matroane
Jurafi a fine legile intacte, inviolate;
Jurafi cil numai legile au drept de suverane, etc., etc.
Desigur cd dintre stäruinfele lui Eliade, aceea care
nu va izbuti este stricarea färd mild a limbei romd-
nesti. Cuvintele viri, virgini, matroane, intacte §i altele
de felul acestora luate din dictionare sunt pentru min-
tea românului ca niste semne prin care se deosebesc
conceptele numite prin ele, de altele; pe când echiva-
lentele lor romanesti, bärbafi, fecioare, etc., desteapta
in minte imaginea lucrului mai mult sau mai putin
vie, dupd cum s'au purtat ele in limba mai mult sau
mai pufin concrete.
Dimpotrivd, idei tot ant de obste§ti si prozaice ca
si a lui Eliade stint sprijinite §i. in'alfate in sufletul
nostru prin liml3a simfitoare in care stint zise. Chiar
intre alcdtuirile lui Conachi sunt bucdti pe care nu-
mai limba le mai susfine intre poezii, de pildä urmd-
toarele versuri din scrisoarea catre Zulnia:
Din tofi maritorii tumii cal mai in nenorocire
Si dintre tofi patima#i cel mai mull in osiindire
Este omul care-fi scriel Mai pomenqte-I tu oare?
Ahl de nu-I vei mai cunoa#e de pe slove # scrisoarel
Cunoa#e-I de pe-a lui lacrimi ce le-i gdsi pa hartie.
In toate acestea mai nimic poetic deosebit, gandiri
care se intdlnesc in fiecare scrisoare de dragoste; dar
ceeace ne umple de mulfumire e limba, in care astazi
ca inteun liman se odihneste mintea obositä de invä-
luirile neologismelor celor fard trup viefuitor.

www.dacoromanica.ro
V. BURLA

www.dacoromanica.ro
 Contra ortografiei impuse scoalelor romAne
de Ministerul Instructiunii Pub lice
Cele It filolog al Junimii era V. Budd, bucovinean nitscut la Sto-
rojinet 1840, cu studii fiicule la Cerniiuti; apoi la Gratz, de filo-
logic clasicd. In 1870 era in mare strdmtorare la Berlin, duple
cum afliim din scrisoarea lui A. D. Xenopol adresatd lui Jacob
Negruzzi la 2 Aprilie 18701): Voi sii-ti vorbesc ceva de un biet
student dela Universitatea din Viena, anume V. Bur Id, filolog, care
prin o teseiturd nesfdrsitd de intrigi a ajuns astfel cd era stl-fi
ia viata.
Tclindu-i bursa ce a avea din Bucovina, a rdmas Inaintea doc-
toratului, In neputintd de a-I depune; mijloacele ii lipsesc pand
intr'atdt Mat 0 cele fizice necesare nu si le mai poate pro-
cura. Deja din mai multe scrisori cdtre Bodrairescu, arnicul siiu,
se cede cum disperarea-I cuprinde din oe In ce.
...labile lacob, nu cred cd sunt exagerdri sau chiar neadevdruri.
Badnarescu-I cunoage foarte bine si tine mull la el; Bur Iii a
studiat filologia, mai ales greaca, latina, sanscrita. Bodndrescu
scrie lui Pena, oil vedem de nu cumva e cu putintil a-i gäsi loc
In Institut, miicar ca pedagog, de nu ca profesor. 're rag vor-
be§le qi tu lui Panu 0 oautd de a se face ceva cu Institutul
pentru ddnsul. Noi aici am fiicut o mica colectd pentru a-i lnillta
curajul si speran(a. Insistii pe langii Maiorescu fi ceilalti asociati,
pentru a-1 primi. El e cu total demn de asemenea post, dupd
ceia ce am auzit dela mai multi care-I cunosc".
La 18 Aprilie 1870 li mai scria lui Negruzzi: Deasemenea iti
multumesc de cele ce ai bloat ta 0 Junimea pentru Barbi".

I) I. E. Toroutiu, op. cit. II, p. 73.

www.dacoromanica.ro
424 E. LOVINESCII

Astfel a ajuns V. Bur ld junimist" si unul din eel dot filologi

ai ei, rdmas celebru prin polemicele lui intdi cu Cipariu prin
seria de articole apdrute in Canvorbiri literate: Observiiri eritioa
asupra grarnaticei limbei romine de Cipariu, qi apot cu Hayden.
Avt Ind cunostinti Intinse de gramaticd comparatii, articolele lui
interminabile fdceau desperarea lui V. Pogor:
Bine, cdnd aveti sd sfdrsiti cu caraghioslicurge astea, zicea
el, povesteste G. Perm in Amintirile lui"1).
Drept este .cd articolele lui Bur Id erau foarte indigeste. Acest
filolog luase principiile lui Ciparia fild cu fild si la fiecare ideie
sau cuvdnt a canonicului autor, el opunea altd parere, altd deri-
valie a cuveintalui, incursiunile prin limba sanscritd erau prea
dese, iar forma in care erau scrise poabe sumard.
De aceia cand intra d. Bur Id la Junimea, mai multi zeflemisti
se sculau in picioare tqi luau pdldriile fi intrebau:
Ai ceva filologie in astii searti?
Bur ld, naturd domoald, rdspundea rdzdnd:
Nu.
Atunci zeflemistii respirau ea sati.sfactie si se asezau pe scaune.
Insd polemicele d-lui Bur Id, care au rdmas legandare, au fost
eu d. Hasdeu. 0 luptd titanicd a doi filologi. Cd(i autort si cdte
dictionare qi-au aruncat unul altuia In cap cainpionii! Noroc ed
si le aruncau dela distantii. Dar despre aceastd polernicd voi vorbi
la local cuvenit. Ceia ce a inveselit mult Junimea au fost studiile
interminabile f i polemicile d-lui Burld, apropo de aurtintul rap.
Acest cuctint, care reprezintd o pasiire foarte lacomd st maned-
cioasd, a lost purtat prin toate limbile indo-europene spre marea
veselie a membrilor din Junkmen, cane cum vedeau pe d. Burld
cd intro', incepeau sd strige:
Rap, rata, iacti rata!"
Articolul Contra ortografiei impuse §coalelor române de Minis-
teriul Instructimili publioe, pe care-I reproduoem, a aptirut in Con-
vorbiri literare, VI, 1 Aprilie 1872, P. 41. El se ridicii impotriva
orlografiei impusd de Consiliul permanent al instructiet publice in
sedinta dela 26 Octombrie 1871, impotriva aceluiac regulanzent s'a

1) G. Panu, op. cit. I, p. 162.

www.dacoromanica.ro
 V. BURLA 425

ridicat f i T. Maiorescu in Directia noua, (1872)9. Dupd reprodu-

cerea unui lung extras pentra a arata az ce inconsecven(a linguis-
ticii a fost redactat regulamentul, Maioresca incheia:
Pretentia regulamentalui este dar de a hotdri intrebarile con-
troversate ale limbii gi orlografiei romane pie cale admintstrativii,
gi de a impune hotfirarea sa tuturor gcolarilor gi profesorilor filo-
logi, a cdror chemare este in parte de a sustinea tocmal acea
controversa f tiintificii. Subscrigii sunt: ministrul Chr. Tell; mem-
brii consiliului: A. Orescu, Aaron Florian, G. Zalomit, A. Marin
gi D. Petrescu. Cine sunt acegti domni? D. Christache Tell e ge-
neral, d. Orescu arhitect, d. Aaron istoric, d. Zalomit profesor
de filozofie (pentru a nu zice filozof), d. Marin fizic, gt d. Pe-
trescu matematic. Nici anal din dumnealor ntt este linguist. Dar
atanci de unde Igi aroga dreptul de a impune opinille d-lor ne-
mistaite asupra scrierii gi limbii ca regule obligatorii gcoalelor
romane? Cum! generalul Tell, arhitectul Orescu, fizicul Marin, gi
ceilalti vor sii ordone filologilor Laurian, Massim, Circa, Burla,
Lambrior, etc. profesori specialigti in aceastii materie, ca sit*
pciraseasca scrierea lor de pan' caws gi sit' primeasca pie acea a
consiliului permanent? Nantii au un proverb: cui i-a dat Dumne-
sea tin post, i-a dat gi mintea trebuincioasd pentra el. Nu cumva
d-nii dela consiliu au luat acest proverb in serios?"
Articolul lui V. Burld ce reproducem pune problema pe temelia
ei filologica gi nu logica.
Regulele orthographice ale limbei romane adoptate de Minis-
terul Instructiunii Publice gi al Cultelor .gi introduse in toate
gcoalele de ori care grad de invattimant. Bucuregti, Imprimeria
Statalui, otelul .5erban-Voda, 1871.
In adevär, nu este nici un popor in toatä Europa
de astäzi, care ar fi fost menit de soartä, sä sufere
mai mult de nävgirile barbarilor, ce au cutreerat Eu-
ropa centralá §i meridionala in decurs de douAspre-
zece secole 0 mai bine, cleat poporul roman. Atfit
Gotii, Hunii 0 Avarii, cat i Cumanii, Ungurii, Turcii,
1) T. Maiorescu. Gritice I, ed. Minerva, 1915, p. 208.

www.dacoromanica.ro
426 E. LOVINESCII

Mongolii i mulfimea nenumarata a celorlalti barbari

au inundat pe rand pamantul Daciei, prädandu-1
pustiindu-1 de-a lungul §i curmezisul. Insä prin aceste
nävaliri n'au suferit Romanii numai In privinta mate-
rialä. Desele devastari au nimicit cu timpul i cultura,.
civilizaia lor romana ce o adusese cu sine strabunii
Romanilor dela Roma cea batranä, a§a. 1ncat colo-
niile lui Traian uitara, in urma, pand chiar si a scrie
ceti. Dovada pentru aceasta uitare este imprejura-
rea trista din istoria literaturii noastre, eä noi nu po-
sedam nici un monument literar scris in limba roma-
neasca de strabunii nostri din evul mediu, si al doi-
lea ca Romanii, dupa ce cerul politic al Daciei se mai
inseninase putin si-i indemnase l pe dânil, sá ia
parte la ridicarea edificiului adturii moderne, au fost
siliti, ca sä Imprumute dela Bulgari alfabetul cirilic hi
a Inveli limba romaneasca inteun vestmant slavic.
Acest vestmant strain a acoperit apoi fata limbii ro-
mane pang pe la sfarsitul secolului trecut, din care
cauza cea mai mare parte din Invätatii Europei con-
siderau limba romaneasca, unicul monument viu al
originii noastre romane, drept un dialect slavic, §i
pe noi, cari vorbim aceasta limbä, drept un popor
de aceiasi origine, de care ne este si limba. Impre-
jurarea cá Roman% venind in contact cu Bulgarii se-
cole Intregi, Imprumutasera cateva cuvinte slavice,
1i facurá pe straini, sà sustina §i mai tare, ca limba
romaneasca este o limba slavica i ca credinta Ro-
manilor, ea limba lor este sora cu celelalte limbi ro-
manice, se reduce numai Ia o iluzie nationala yang.
De aici nimic n'a putut fi mai natural, &cat acea
Incercare a bravilor romani S. Clain si G. Sincai,
de a lepäda alfabetul cirilic si in locul lui de a re-

www.dacoromanica.ro
 V. BIIRLA 427

introduce pe cel latin uitat, invitand totodata i pe

ceilalti romani ca sa urmeze exemplul Mr. (Elementa
linguae Daco-Romanae, sive Valachicae, cornposita zb
Sam. Klein de Szad Ord. S. Basil lii M., etc. locuple-
tata vero et in hunc ordinem redacta a G. G. ,inkai
ejusdem ord. A. A.L.L.Phil. et S. S.Ch. D. Vindobo-
nae 1780. Aceasta gramatica a editat-o a doua oara
G. 5incai la anul 1805, facand multe schimbari orto-
grafice, care in editia intai lipsise cu totul). 5i in
adevar, aceasta prima incercare a aflat in curand
imitare si la alti romani. Cel dintai dupa ClaM si
5incai, care a scris o gramatica romaneasca cu litere
latine, este Cl. Molnar (V. Gramatica sa romang ger-
mana, tiparita la Viena in an. 1788). Dupa dansul ur-
meaza S. Körösi, (Orthographia latino-valachica, Clau-
diopoli 1805), I. Budai, (fundamenta grammatdces lin-
guae Romanicae seu ita dictae valachicae usui tam
domesticorum quam extraneorum accomodata.
Aceastä gramatica, care a fost gata de tipar Inca
in anul 1805, a ramas netiparitä). G. Rosa (Untersuch-
ungen fiber die Romanier oder Vlachen. Pesth. 1808).
M. Boiagi (V. Gramatica sa romaneasca sau macedono-
vlachica, tiparitä la Viena, 1813). P. Maior, (ortho-
graphia rom. sive valachica, una cum clavi, qua pene-
tralia originationis vocum reserantur. Budae 1825). I.
Bob, (V. Diefionarul säu, tiparit la Clusiu 1822). I.
Alexi, (V. Gramatica sa romaneasca, tiparita la Viena
In anul 1826). N. Manu, (V. Orthopedia sa, tiparitä
la Sibiuiu, 1826). T. Laurian (V Tentameri criticum,
etc., tiparit la Viena, 1810). D. Bocriu, (V. Planul
ttiparit la. Sibiniu, 1841). T. Cipariu, (V. Principia de
limba si de scriptura" din ,Organul Luminarer. Bla-

www.dacoromanica.ro
428 E. LOVINES013

siu, 1841), etc. §i alte opuri, §i a§a mai departe pang

la societatea academica romang din Bucure§ti.
Insä pe cat de nimerita §i de salutara a fost pe deo-
parte ideea de a desface limba romaneasca de välul
bulgaric, cu atata de gre§it §i fatal a fost pe de alta
parte principiul ortografic, pe care l'au statornicit
Clain §i Sincai pentru scrierea lhnbei romane§ti ca
litere latine; §i clack' astazi ortografia romaneasca este
cea mai confuld dintre toate ortografiile limbei ome-
ne§ti, ceeace recunoage §i Ministerul Instructiunii
Pub lice, atunci aceasta confuzie ortografica este nu-
mai o consecintä neaparata a principiului a§a numit
ethnologic a d-lor Clain §i Sincal, care s'a adoptat
mai mutt sau mai putin de toti filologii §i filologastrii
no§tri. Blestemul gre§elei de regula consta in aceia
cä gre§ala produce iara§i gre§ala §i in urma confuzie.
De aici principiul etimologic, gre§ala capitala a orto-
grafiei noastre, a produs mai departe §i alte rätaciri
filologice, care au marit confuzia ortografica. Etimo-
logii no§tri adica, fära ca sa albã nici macar ideea cea
mai elementara despre aceia ce se nume§te istoria
limbei, fail ca sä cunoasca, dupa care lege se in-
tampla diferentierea limbei in dialecte, §i ce va sk
zica caracter individual la dialecte, cred ferm §i tare,
ca diferentele limbei romane§ti de cea latina clasica
sunt numai un rezultat al coruptiei fonetice, care s'a
introdus in limba noastra prin feluritele influente ale
popoarelor barbare, cu care au venit romanii in con-
tact. Deci, spre a scapa limba de aceste a§a numite
coruptii fonetice" de care se impiedica la fiecare
pas principiul etimologic, au inventat Inca un prina
cipiu nou, care se tine pretutindeni de mana cu prin-

www.dacoromanica.ro
 V. BIIRLA 429

cipiul etimologic, i care n'are de scop nici mai mult nici

mai putin, deck numai a nimici forma moderng incli-
vidualg a limbei române§ti,reduchendu limb'a la una
forma mai omogenia, mai primitiva", ca a§a sg poata
vedea strainii cat colo, de ce origine ne este limba0.
Numai epoca ping unde trebue sg se reducg limba,
ca sg deving curafita de acele coruptiuni barbare,
este la feluritii etimologi, felurita. Unii cred ca ar fi
bine, de a o reduce pang la epoca inainte de nava-
lirea Gotilor, altii pang la Traian, altii panä la limba
lating poporalg de pe pgmantul Italiei, altii pang la
limba lating clasicg, i iarg§ altii pang la limba latina
veche de pe timpul Scipionilor.
Deoarece insg din nenorocire afara de epoca limbei
latine clasice nu le sunt cunoscute niciunuia celelalte
epoci din istoria limbei, de aceia i directia reducerii
variazg dupg directia, ce §i-o inchipuiesc apriori, cg
ar fi apucat limba in decursul istoriei sale. Deaceia
nu trebue sg ne cuprindä nici o mirare, dacg intam-
pinam pe unii etimologi, reducand limba pang la
epoci, care n'au existat niciodata in istoria limbei, de
cand a inatat omul a vorbi. La acestea toate se in-
telege de sine, ca acest principiu nou, de a curgti
limba de coruptii fonetice, cere neapgrat, ca i orto-
grafia limbei sä fing pas asemenea cu reducerea ei.
De aci ne putem explica destul de clar, de ce prin-
cipiul etimologic al lui Sincai nu este identic cu
1) Ob majorem evidentiarn latinae radicis linguae nostrae",
Körösi op. cit. pg. 9 not. 2). Ad manifestandam originationem
vocum, aut proximam conjunctionem valachicae linguae cum Latina
et Itala". (P. Maior, op. cit. § 4); §. a.

www.dacoromanica.ro
430 E. LOVINESCII

principiul ethnologic al lui Clain, de ce principiul or-

tografic a lui Molnar se deosebege de principiul eti-
mologic al lui Sincai §i Clain, de ce ortografia lui
Körösi, care este bazatä tot pe principiul etimologic,
este altul deck ortografiile etimologice ale lui Mol-
nar, Sincai §i Clain §i a§a mai departe pând la anarhia
totala a ortografillor de astazi, ale caror numar este
ant de mare cki indivizi romani se cred a fi filologi
de frunte §i pretind a cunoage mai bine deck ori-
care altul forma mai omogenia, mai primitiva" a
limbei romane§ti. Si cine nu §tie, ca numarul acestor
filologi este egal cu numärul total al românilor, care
§tiu a ceti §i a scrie romane§tel
Totu§i insä §irul cel lung al ortografillor limbei ro-
mane§ti n'a ajuns la sfk§it cu ortografia societätii
academice. In zilele din urma ale lunei trecute a
primit natiunea românä in posesiune impusa Inca o
ortografie, despre care voiu sa relatez aici eat se
poate mai pe scurt.
Aceasta ortografie noua poarta numele de Regule
orthographice ale limbei romane adoptate de minis-
teriul instructiunii publice §i alu culteloru §i introduse
in tote §coalele de or quare gradu de invetamentu" §i
ni se prezenta in forma unui prescript-verbal" al
consiliului permanent A§a dar noi avem aid a face
cu o ortografie oficiald, care este un eveniment extra-
ordinar in istoria ortografiei noastre. Indata la inceput
citim, ca avand in vedere diversitatea ortografiilor
ce se observa in limba scrisa §i tiparita inck nu nu-
mai fiecare carte, ci §i fiecare individ i§i are orto-
grafia sa particulara; considerand greutatea ce intaln-
ping din aceasta confuzie, ant §colarii când invata a

www.dacoromanica.ro
 V. BURLA 431

dti si a scrie, cat i chiar publicul matur, neavand o

regula, de care sa se Una; considerand cä sistema de
ortografie introdusä in §coli de fosta eforie la anal
1858, dupd dezvoltarea ce a luat limba de atunci in-
coace, a degenerat §i nu mai (sic) corespunde nece-
sitatii ce se simte astäzi; considerand cä Ora cand
societatea academica... va reu§i a dota limba cu o
gramatica §i ortografie, §coalele nu mai pot rämane
In haosul ce domne§te i care i'mpiedica progresul;
consiliul permanent s'a intrunit in §edinta din 28 Oc-
toimbrie 1871", sub pre§identia D-lui Ministru al
cultelor §i instructiunii publice" §i in dorinta de a
face sä dispara aceasta anarhie ortografica i ajunge
la o uniformitate in modul de a scrie §i a ceti, o sta-
bilit pentru §coale urmätoarele reguli". Pentru acea-
sta. dorinta" meritä in adevar gat consiliul perma-
nent" cat §i D. Ministru Tell toata recuno§tinta. Nu
aa insä §i pentru regulele orthographice", cu cari
s'a incercat consiliul permanent sub pre§identia D-lui
Ministru al cultelor" de a face sa dispara aceasta
anarhie ortografica §i a ajunge la o uniformitate" prin
introducerea kr in mod obligator in toate §coalele
din Romania.
Daca un ministru poate avea dreptul de a impune
unei natiuni regule ortografice, dupa care trebue sá
se scrie, este o chestiune care daca a cuteza a o
pertracta aid intr'un spatiu ap de ingust, ar pierde
pe jumatate din valoarea sa. Pentru aceia ma margi-
nese aici de a face numai o observatiune la aceia,
ce ar trebui sa faca un ministru de culte, cand ras-
punsul la intrebarea de sus ar fi favorabila pentru
dansul. Si aceasta observatiune constä in cuvintele

www.dacoromanica.ro
432 E. LOVINESCII

foarte importante ale renumitului ortograf german

R. v. Raumer: Ori si cum, nu poate incape nici o
Indoialä ca bärbatii, cgrora le incredinteazä statul
greaua misiune de a stabili regule pentru o orto-
grafie, pe care voeste a o introduce in mod oficial
trebue sä cunoascä din fundament chestiunea, ce au
sa pertracteze. La aceasta insä se cere astäzi mai
mult, decfit ii poate Inchipui cineva. Caci atata ar
trebui sä stim numaidecfit cä aceste lucruri (chestiunea
ortografica) in aparenta mid, sunt numai marginile
extreme ale intregii scrutaliuni linguistice. Cel ce
voeste sä stabileasca astäzi regule ortografice trebue
sa cunoascd cu exactitate stadiul prezent al cercetäri-
br linguistice i pe baza acestora sä inampine cu
constiintä clara chestiunea ortograficr.
Dacg privim acuma regulele ortogiafice din pres-
criptul-verbal" al consiliului permanent din punct de
vedere al conditiunilor, ce pune R. v. Raumer unui
minister, si care au valoare absolutä pentru fiecare
ortografie de pe fata pamântului, suntem siliti a
spune, cä d. ministru Tell s'a inselat In bärbatii, ca."-
rora le-a lncredintat greaua misiune, de a stabili
reguli pentru ortografia" limbei românesti, si cä d-nii
A. Orescu, Aron Florian, G. Zalomit, Al. Marin si
Dim. Petrescu nu cunosc nici macar din departare
principiile i rezultatele linguisticei moderne. Din con-
tra regulile ortografice" stabilite de d-lor sunt i vor
ramane numai un conglomerat confuz din toate siste-
mele ortografiei etimologice, ce maltrateazd necontenit
limba româneascg incepand dela ortografia lui Clain
si pang la ortografia cea plina de autoritate a socie-

www.dacoromanica.ro
 V. DURLI 433

nth academicte din Bucuresti, si care a putut avea o

valoare stiintificd doar numai la invdtatii evului mediu.
A cum sä trecem la constatarea acelor defecte eat
filologice stiintifice, cat si practice, care sunt cu deo-
sebire bdtdtoare la ochi".
Mai intai, dupd ce autorii ne-au fdcut cunoscut li-
terele alphabetului", la care adaug si literile k, q, w,
x, si y ca litere, cu quare se scrie limba romand"
stabilesc principiul fundamental al ortografiei. Acest
principiu care la intaia privire s'ar pgrea cel mai ino-
cent si mai potrivit dintre toate principiile ortogra-
fice, este urrndtorul: a scrie dupe quum vorbimu,
fdrd a i'ntrebuintau pentru orquare sunetu al limbei
mai multe litere dequat pe quea correspundinte". De
oarece insd in limbd se audu nisce sunete", precum
sunt vocalele a si i si consonantele s, t, z si altele
pentru a qudrora expresiune lipsescu din alphabet
literele correspundinti" vedem Indatà cd acest prin-
cipiu incepe a schiopäta chiar la intaiul pas. Drept
este, cá autorii cred cd.aceastá lipsa se poate inlatura
foarte lesne prin oarecare semne conventionale, pre-
cum sunt: semnul scurtdrii ., accentul circomflex ^
accentul ascutit ' , accentul gray ' si semnul, quare,
puse d'asupra vocaleIor si de desubtulfi unord consu-
nante, le modified valOrea, fdeandu-le capabile de
a exprima aquele sunete". Dar aceastd credintd de-
vine vand, indatd ce domnii membri ai consiliului
permanent declard, cd intrebuintarea aquestor semne,
n'are de scop numai inlesnirea de a exprima toate
sunetele limbei si de a scrie, in virtutea principiului
fundamentalu, dupe quum vorbimu; ci totd odatá de a
scrie clicerile intr'un modu rationalu, dupe forma loru
28

www.dacoromanica.ro
434 E. LOVINESCU

originara", sau cu alte cuvinte, ca prncipiu1 etimo-

logic al lui Clain §i al urma§ilor sai este idolul, la
care se inching i d-nul A. Orescu dimpreuna cu
colegii sal.
Insa precum ctimologii antecedenfi ratacira pe caile
cele mai obscure intru urmärirea, formei originare
a cliceriloru", tocmai a§a pafesc i autorli regulilor
orthographice" ministeriale. D-lor scriu vocala cirilica a
cu a, c, I, o, §i u §i cu semnul scurtarii deasupra §i
prel I lara§i cu a, e, i, o i u i cu semnul accentului
circomflex A deasupra, pr. barbd (lat. barba), res-
pundu (lat. respondeo) silbaticu (lat. silvaticus) rö-
tundu (lat. rotundus), fliclitoru (de la participiul fa-
cutu)... pane (lat. panis), yenta (lat. ventus), in (lat.
in), fôntánd (lat. fontana), siintu (lat. sunt).
La aceste exemple gall de facutoru forma origi-
nare este forma limbei latine. Sunt insa o mulfime
de alte exemple, uncle forma originara" se deosebege
foarte mult de forma cuvintelor latine. A§a scriu d-lor
rôndunicd, liingd, dupe, sei add, cu (5, ü, e, à, e, de0
in limba latina se afla scrise cu u, o, o, i, i hirundd,
longus, de-post, si, video §. a. De aci in zadar 0-ar
framanta cineva creerii, ca sa afle cauza rat:Iona-la a
acestei diferenfe, cu toate ca autorii susfin, ca d-lor
scriu intr'un mod rafional, dupa forma originara"-
a cuvintelor. Noi §tim, ca consoanele finale din cuvin-
tele limbei latine nu le-au suferit limba romaneasca,
ci le-au tocit cu totul; a§a din lat. quod, tocindu-se
consonanta d, a ramas quo, de unde ortografil notri
punand deasupra vocalei o semnul scurtarii au for-
mat cuvantul romanesc quo, pe care il i scriu cu o,
dupe forma lui originara". Din contra din prepozi-

www.dacoromanica.ro
 V. BURLA 435

fiunile latine de7post sau du-post, pe cand conso-

nantele finale sunt st, formeazg d-lor cuvantul româ-
nesc dupe cu e si nu cu o. Un i scurt din limba latinä
a trecut in limbile romanice in e, pr. lat. videre, rom.
vede, lt. vedere, prov. vezer, fr. vechiu veeir, etc. Tot
din lat. silvaticus au format limba it. selvatico, esp.
selvatico, port. selvatico, etc. Pre a din vad 11 scriu
domnii autori cu é: vedu (pr. 7) pe and pe a salbatic
il reduc la lat. i 0-1 scriu cu i: silbatic. Din Jorma
aricä primitivA asanti, tocindu-se a dela inceput, a
rämas in limbd sanscritä santi, iarä in limba latinä
veche, cu prefacerea lui a din mijloc in o: sonti, si
cu tocirea lui i final: sont. Pe când limba latinä cla-
sick prefacand pe o in u, a format din sont sant, limba
latinl poporalä care este mama limbilor romanice a
pAstrat pe o, de unde it. sono, esp. son, prov. son, fr.
.sont D-nii A. Orescu, etc. scriu pretutindeni sant cu
a din cauza lui sunt din limba latind clasicl, pe când
pe I din dndunicá il scriu 6 róndunica din cauza it.
rondinelle, prov. irondella, fr. hirondelle, desi acest
cuvant in limba latind clasica se aflä scris cu u:
hirundo.
La multe cuvinte, precum se presupune, au dat d-nif
autori de mai multe forme originare". A*a scriu
d-lor odatä péstreza cu e (pg. 9) altAdatä pastréza cu
d (pg. 10) §i. cine mai §tie od de nu cumva imcurând
vor da O. de alte origini §i vor scrie pastrezu, postrezu
sau pistrezu. In multe locuri se afla scris i in loc de
1, pr. in, inquat, intimpina, introdusd (pg. 3 sq.) in
loc de in, inquat, intimpind, introdusd si o multime
altele. La pg. 3 afläm scris considerand de trei ori cu
a §i apoi alergand cu a (pg. 7). In limba româneascii

www.dacoromanica.ro
436 E. LOVINESCU

se aflä, precum §tim, un numar foarte mare de cu-

vinte straine, a cdrora forma' originare ne este
adese on cu totul necunoscutä. Multe din aceste cu-
vinte contin vocalele d §i i pr. nddu,sala, nätärau,
ndsip, stilp, §. a.
Pentru scrierea acestor vocale dupd principiul eti-
mologic nu exista in regulele orthographice" nici o
norma §i de aceea trebue sa ghiceti, cum se scrie,
de exemplu, cuvantul nisip, cu ndsipu, nosiipu, nesdpu
sau niisem. Din latinescu sibi picand b dintre ii, a
ramas in limba romaneasca mai intai sii §i apoi dupd
contractiunea acestor ii in i forma i. Acest i a primit
mai tarziu la inceput un i fonetic ca razim: W. Tot
pe aceastd cale fonetica s'a näscut §i i din imi, ifi,
ii, 4 §i a. Precum pentru i din cuvintele straine, 4a.
lipse§te §i pentru acest i o regula etimologica in or-
tografia ministerialä, §i de aceia autorii acestei orto-
grafii il scriu cand cu 'i: '4i (pg. 3), cand cu i : 4i (pg.
7). Tot aceastd confuzie domne§te §i in modul ratio-
nal" al scrierii diftongilor. Noi §tim cd e intonat se
preface in diftongul ea, de Cate on in silaba urma-
toare se afld sau se aflase vocala d, pr. ceapd, loagd,
inceatd. Dacd ea este precedat de vocala i, sau de con-
soanele labiale p, b, m, v, I, atunci diftongul ea, 1§i
pierde vocala e §i din ea remane numai a pr. piard,
patd, imbatd, masa', yard, laid. nip' cu aceastä regula
eufonica a limbei romane§ti principiul etimologic al
ortografiei oficiale pretinde in principiu ca e unde se
preface in ea i a, sä ramand tot e, numai insemnat
cu accentulu ascutitu", deasupra lui, pr. cépd, etc. In
practica insa scriu aceste regule atat é §i, a cat §i
chiar ia: sémd, chiamd (pg. 10), masd (pg. 10), invafd

www.dacoromanica.ro
 V. BIIRLA 437

(pg. 3), iar (pg. 11) tocit din iaro i format din ero
(lat. vero) §. a.
Interesanta este Inca o reg ala orthographicr, care
ne spune ca substantivele i adjectivele feminine ter-
minate in e, prirnind articolul a, formeaza diftongul
ea precum: carte cartea... Cu toate acestea citim pre-
tutindeni ortographie, Anse' articulat nu orthographiea ci
orthographia cu a In loc de ea dupa o regula, care stä
in contrazicere cu regula ortografica de sus. Si asa
mai departe se aflä pertractat tot vocalismul limbei
românesti, gramadind o contrazicere una peste alta pi
o nestiinta rara de a scrie clicerile Inteun mod ratio-
nal, dupa forma lor originare.
Tot la acest rezultat ajung regulele ortographice"
§i in privinta scrierii consoanelor derivate. Asa zic
orfografii consiliului permanent, ca c cu h se Intre-
buinteazd spre a se scrie zicerile derivate din limba
elena in loc de h sau k, precum: Christosu, Christianu,
Chrestinu..." Daca trebue sä scriem cu ch pana chiar
§i cuvintele romanesti stravechi de origine greceasca,
atunci de ce d-lor Inii calca aceastd regula orto-
grafted i scriu carte (pg. 3) gr.x&Filc, scold (pg. 3) gr.
si nu charte, schóld?
Asemenea cer dela noi, ca sa scrim ph in loc de f
In clicerile derivate din limba elleng si mai cu seama
termenii technici, de ex. graphit..." pc and d-lor In-
ii ignoreazA aceastä regula scriind pretutindeni dif-
tong cu f si nu diphtong cu ph. Din compozitia Cu-
vantului latin eccum sau eccc cu pronumele ista §i ale
a format Ifinba romaneasca acest §i acel. D-nii orto-
grafi ministeriali pretind ca aceste cuvinte sä le. scriem
cu qu in loc de c: aqua.stu, aquelu dupa forma lor

www.dacoromanica.ro
438 E. LOVINESCII

originara". Zicerile stergu, asternu, desteptu, §. c.

desi se aude dela dansele sunetul lui $ pretind ca
sa nu se scrie at sc, d cu I". Ne este cunoscut, ca
limba romfineasca a prefacut un e latin Inainte de
doted consonante In ie, ceeace au facut si celelalte limbi
romanice. Daca acest ie se afla precedat de t, d §i. s,
atunci aceste consonante dimpreunä cu I trec In f, d,
g, pr. fard (lat. terra), fes (lat. texo) §. a. Insa un t
precedat de s se preface In t §i. nu in sf (compar.
acest cu acegti). Daca d-lor sufera aceastä regula ca-
racteristica la cuvintele fard, fes, gede, §. a., atunci nu
pot pricepe acea ratiune etbnologica, de ce sa o igno-
ram la cuvintele terg, agtern §. c. 1. Cat pentru deg-
teptu, agteptu, d-nii membri ai consiliului permanent
nu-si cunosc meseria de fel. Cad din radacina verbala
primitiva spak a format limba sanscr. spag, zendica
gpag, germ. speh, lat. spec. Grecul Insä a stramutat
pe k In locul lui p si pe p In locul lui k, zicand
axen (mthrcTop.,c(0.
Romanul, urmand aici exemplul limbei grecesti, a
facut din lat. spec scep: lat. ad-spec-to, de-spec-to
rom. ascep-t, de-scep-t §i. nu a-step-t, de-step-t. Si
aceasta confuzie ortografica merge tot mai departe
pana la sfarsitul prescriptului verbalu", aratandu-ne
astfel Insisi autorii acestei ortografii, sub presidentia
d-lui ministru al cultelor" ca., considerand greutatea
ce inta.mping din aceasta confuzie" noted ortografica,
atat scolarii and invata a citi si a scrie, cat si chiar
publicul matur dimpreund cu consiliul permanent",
neavand o regula, de care sä se lira", anarhia orto-
graphice prin aceste regule ortographice" n'a dispa-
rut" intru nimica, ci din contra, confuzia a devenit mai
mare si mai nesuferita.

www.dacoromanica.ro
PETRU TH. MISSIR

www.dacoromanica.ro
 Poezii de Al. A. Macedonski
Bucureltf, Libr. edit. Ing. Haiman i SchOnfeld, Ed. II. 1885.

Se cunoaste ostilitalea lui T. Maiorescu fa(a de AL Mace-

donski, precum i lupta -dintre Literatorul si Convorbirile literare...
Raporturile n'au fost rele dela inceput; Al. Macedonski i-a dedicat
lui T. Maiorescu volumul stir: de Poezii, iar in seara de Vineri
5 17 Martie 1882 e unul din cititorii sedintei Junimei.
Seara literaturd la mine, noteaza T. Muiorescu 1): Alecsandri, stir-
bep, Hasdeu, Barit, (Al.) Roman, (Simion) Florea MarM, dela
Cernauti (.1n realitate, Suceava). I. Cerchez, Th. Rosetti, Ne-
gruzzi, Burghelea, Laurian, Anghel Demetrescu, .5tefan Mihailescu,
Zizin Cantacuzino, tancirut Rosetti (Dirnitre R. Rosetti), Baican,
Eminescu. (Teodor) Nica, Slavici, Chibici, Fro llo, Macedonskt Al.,
A. Carp. Citit Macedonski (teatral si arogant) poezia Noaptea de
Octomvrie sau Noemvria (in realitate Noaptea de Noemvrie), Carp
neplacut in ocazia asta". Scena a povestit-o si Al. llfacedonski in
nota ce insotes(e poemul Viata da apoi. Hasdeu, se pare ca l'a
felicitat calduros; 7'. Maiorescu si V. Alecsandri s'au aratat mai
rezervati. Pe Eminescu Literatorul Il atacase printr'un articol
Frunze gasite prin volume din 24 Februarie 1880, sub pseudonimul
Rienzi. Articolul nu era to'usi al lui Macedonski et al Mt Duiliu
Zamfirescu2). Polemica Eminescu-Macedonski incepe in 1882 prin
Timpul qi Literatorul care avea sd duca la vestita epigrarna a lui
Macedonski impotrica lui Eminescu nebun, act de sinucidere morala.
Participarea mi Al. Macedonski la sedin(a Junimii din 5 Martie,

1) T. Maiorescu, Insemndri zilnice, II, p. 46.

2) T. Vianu, Introducere, p. XLIII la Alexandru Macedonski,
Opere, I. Poezii, ed. Ed. Fundatiilor regale.

www.dacoromanica.ro
442 B. LoviNEscur

a lost urmaid de articolul lui Petra Missir impotriva lui. Apdrut

peste un an in Convorbiri literare, XVI, din 1 Martie 1883; in
articolul sdu Poeti i critici (scris in Martie 1886) T. Maiorescu
avea sa-si pronunte §i el sentinta: Poeziile" lui Eminescu, Paste-
lurile" i Osta§ii" lui Alecsandri vor curati dela sine atmosfera
esteticd vifiatii de Macedonski, Aricescu, Aron Densiqeanu, etc. etc.".
Sentintele lui T. Maiorescu erau de obiceiu definitive; in cazul
lui Macedonski istoria literard n'a ratificat-o. Pe cand poetii
minori i clasicizanti ai Convorbirilor literare au dispdrut din con-
stiinia publicii, singur Macedonski din acea epocd (nu vorbim de
M. Eminescu), reprezintii Inca fi astdzi o valoare poeticd pozitivd.
Talentele recunoscute au un singur punct, in care
se intalnesc cu nulitafile lipsite de orice valoare. 51
unele §i. altele n'au a se teme de cenzura aspra a cri-
ticel literare, de§i pentru motive deosebite. Cele dintai
merita indulgenfa criticei, acele din urmä nu merita
asprimea ei. In amandoua privirifele trebue pastrat o
limitä. Cand producfiile rele ale unui spirit ce s'a
aratat a fi ales, precumpanesc pe cele bune, atunci
datoria criticei este de a striga §i a impiedica contra-
banda literara. Cu atat mai mult Inca trebue reduse
la dreapta lor valoare pretenfiunile scriitorilor, care
au luat drept admirafie tacerea ce s'a facut in jurul lor.
D-1 Macedonski cu poeziile ce le-a publicat ar fi
putut sa ramana mult timp nesupgrat de orice criticä
§i se va vedea mai jos pentru care motiv anume.
D-sa insä a pierdut acest avantaj in urma stäruinfil
sale prin revista sa Literatorul" de a ramane cu
orice pref un mare literat §i poet, persecutat din toate
funcfille bine platite.
Autorul ne spune ca poeziile sale inaugureaza un
nou gen poetic, acel al poeziei sociale, cu deosebire

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 943

de poezia duio§iei care ar fi predominat pana acum

3n operele poetilor no§tri.
Inainte de a cunoa§te ceeace d-1 Macedonski nu-
me§te poezie sociala, am fost ispititi de a ne intreba
daca exista vreun gen poetic, care sa nu stea in lega-
tura cu reteaua sociala In care traiesc indivizii, §i
de a ne da astfel seama de deosebirea ce o face au-
torul intre genurile poetice.- Modelele sale de poezie
sociala ne-au scutit Insä de aceastä sarcina. Ele pa-
räsesc cu totul tendinta de a reprezenta idealul fru-
mosului, §i sunt o reproducere in versuri a unui con-
tinut strain sferei estetke. Farmaturi de metafizica
§i sociologic puse in versuri färä nici un fond pa-
sional fac la un kc o suma de banalitäti. Autorul le
nume§te poezii sociale".
Cine poate mustra pe autor ca a versificat inteo
meditatie (pag. 234) urmätoarele randuri, la adresa
divinitätii:
Unii i-au zis: Rafiune
lar alfii: Iluziune
Unitn materiel pun
Mulfi dupd plac il cornpun
Dar El care'mi curge'n vine
Crieru'mi card! confine
lin! strigii cu tofi impreunei
Este ori uncle voe#I...
Sau ce se poate observa, din punct de vedere estetic
acestor doua strofe socialiste, relative la conduita
secolului nostru (pag. 50):
Care-a fost a ta" rdspuncle?
Lumea toatd-ai despdrfit

www.dacoromanica.ro
444 E. LOVINESOU

sS"ai trunchiat-o'n doud taberi

Cei ce au t cei ce n'au!
los cu taberele tale
Cop s'avem cJ tofi muneim!
531pdmiintu-acesta mare
Sd dea roade tutulorf
In fines pentru ce nu s'ar scrie versuri ca acestea
pentru o desAvArsitä combatere a institufiei familiei
(pag. 252)z
Nafiile din familii s'au format de-aci rdzboiul"
Uri le tot din- familii 4i-au organizat convoiul"
Lipsa de patriotism din familii au ndscutt
Pofi ca sà mai fii al fdrii cdnd egi rob eui te-a Peat?"
Nu regretam deloc soarta familiei strivite de a-
ceste anduri. Ne pare insA au ca nivelul nostru li-
terar este ant de jos clzut, incat se gasesc scriltori
cari sä indazneasa a arunca in fafa publicului cetitor
asemenea insanitAfi.
Dupa citatele de mai sus nu me-am mira deloc sä
vedem apArAnd autori, care sA astearnA in versuri ig-
noranta kr, in materii matematice i fizice, i apoi
sl se fericeasea, cl au creat genul poeziei matematice
sau fizieo-chimice.
Volumul d-lui Macedonski confine insä i alte ge-
nut. de poezii, in care lipsa adevAratului sentiment
poetic pentru frumosul literar, nu mai poate trece ca
o invenfie nouA, ci aratA pe autor in toed. goliciunea
sufletului lui. Asa de ex. este in om o coardA sensi-
bild pentru cpeace numim patriotism si nafionalitate.
CAnd afecfiunile ce le dä acest sentiment ating de-
aproape personalitatea individului, atunci manifesta-

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 445

rea lui In conceptii poetice se _face cu mai multa u§u-

rintä. Cu cat conceptia poetica se indeparteaza mai
mult de soarta individului §i vrea sä cuprindä o mani-
festare colectiva a sentitnentului patriotic §i national,
cu atat ea devine mai eterica §i cu atat Ii trebue
poetului o doza mai mare de simfire pentru a putea
da o forma vie §i calda conceptiilor sale.
Aceasta ne explica /n genere pentru ce versurile
facute pentru serbari nationale i ocazii oficiale sunt
de obiceiu o In§irare de cuvinte goale §i ne da in
acela§ timp masura cea mai justä a valorii poetului
Macedonski.
Iata in adevar cum incepe d-sa o oda catre armata
romana, cu ocazia ultimului razbolu (p. 144):
Rezbelul crcincen de loc nu'mi plate
.
Astfel de pace nu'mi place mie
Pezbelul crancen mai bine fie
In lanfuri fraiul e chin amarl
Romeini, Ia luptáL. Cine v'acazd2
Fi-vei tu oare tdneird Muer?...
Cauza sacrd ei au drept scuza.
Vor libertatea frafilor tor/

tin scriitor care voind a ridica sentimentul patriotic

al Romanilor, le spune ca-1 place, §i Ca nu-i place-
rezbelul ori pacea, §i care-i indeamna la lupta spu-
nandu-le ca este sacra cauza lor, dar ca ei o iau
drept scuza nu §tiu c1cä e patriot, dar desigur
nu e poet.

www.dacoromanica.ro
446 E. LOVINEE1017

Mai nostime sunt ni§te versuri pentru 10 Mai 1881

(Ix 67):
Adeseori mi s'a'ntdmplat
SrJ vdd armata'n defilare
Adeseori m'a inflorat
0 tainicd infiorare.
mai mult cleat ori and d-sa a rämas uimit In ma-
rele tumult, la a patriei reinviere" cand
Mi-am readus aminte iar
Prin gramddirea de cocarde
Cd eu sunt fiu de militar
53i cam ndscut infra stindarde.
Ce rol mare joaca In mintea autorului cocardelel
PrintrInsele el Ii aduce aminte ceeace n'a putut sa
uite niciodata, caci daca omul *tie odata a cui fiu
este, de obiceiu nu o mai uita.. Mai mult Inca, d-sa
Ii aduce aminte tot prin cocarde de ceiace n'a §tiut
niciodata, a a" nascut Intre stindarde.
Dar A poeziei dulce aroma", Ii spune a Ro-
mania va reinvia stravechia Roma, tott4 d-1 Mace-
donski face parte dreapta.
Italia in Occident
Croneazd'n Roma, triumfald
Dar Roma ta dn Orient
Constantinopol, capitaMI
Asemenea versuri ne fac a vedea perspectiva Infiin-
-Orli unui acord de justitie literara, pentru a se pe-
depsi cu constrangeri corporale delicventii literari,
ce gacesc fenomenele viitoarei politice prin aroma
poeziei.

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 447

In multe strofe din colectia d-lui Macedonski, ca-

racterul poeziei sale sociale, adica banalitatea, 11 0.-
sim amestecat cu figuri incorecte, comparafii gre§ite
cu urk dispref suveran pentru deosebirea de nuanfe
si ideL defecte, care toate la un kc ne dovedesc cat
de putin simtite sunt randurile de versuri ce se In-
Ora unele dupa altele, numai pentru a complecta
volumuL
In poezia Ocnele" (p. 6) in descrierea kr ne spune,
cä d-sa a vfizut
Catacombe imbrdcate intr'a negurilor hainei
Cum 4i prelungesc refeaua pe sub muntele Writ
Zgomotul de voci confuze pare s'azi cit aud Inca
Acolo a fost de väzut
tinerefea in deplina-i bdrbdfie
Cu suavele ei forme .si cu muschii ei de fier.
$1. batranetea
Cum 41 primbld imprejuru-i ochii care te'nspdimiintil
Ochii in care nu mai arde nici-un simfdmiint uman!...
Asa dar, zglomotul glasurilor ramane mult timp in
urechile celui ce viziteaza ocnele, dar muntele in care
se prelungesc gropile de tacut, tinerefea bärbateasca
are muschi de fier, dar in acelas timp si forme suave
si, in fine, autorul ramane inspäimantat a vedea cum
Ii primbla ochii imprejurul kr niste batrani, in a
carora ochi stinsi nu mai arde nici o pasiunel Ce
note ar pune n profesor elevului, care i-ar turna In
versuri asemenea figuri false?
La pag. 13 gasim o legenda a Miozotisului.

www.dacoromanica.ro
448 E. LOVINESCU

Pe Ormurile unui rau, albastru -cAlAtorea o junä

päreche;
Era o tiindrd copild
Cu farmece ca o zambild
Era- un iiindr cavaler
Ca indlfa ca o rdchitd
De frumusefi impodobitd
O frunte miindrd third car!
Cine'§i poate inchipui o pareche -mai potrivitg
ran5ra ca a zambilá, tânärul ea o rachital Dar In fine:
In noaptea poleitd`n raze
Priveau la albele talize
Ciirdnd in ele smulse foi.

Priveau... i blonda'namoraid
Zdri plutind pa rdu de-odatd
O ramurd cu flori de-azur
O rdmurd care'n dezasiru
Cu floricelele'n alb'astru
Gemea'nteal rdului murmur!

Ea'ntinse o mad cdtre floare

Caci auzise-a ei pleinsoare
5S'i mirele infelegánd
So azvárli in apd laid
53i innotd spre ea indatd
De-o fi ajunse innoteind.
Precum se vede, tinerii d-lui Macedonski sunt oa-
meni cu sensurr foarte desvoltate, deoparte acea blon-
dina care vede atat de bine, incat printre celelalte

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 449

foi pe care le duce apa, ea zfireete la lumina unei stele

deodatA ramura cu flori de azur i vede chiar cä
se Ineaca cu floricelele In albastru In dezastru,
aude atAt de bine, Inc At distinge gemetul ramuril de
murmurul rAului. Dar nici cavalerul nu-1 prost, abia
lntinse ea mAna cAtre acea floare ei el pe loc, deei
scena se petrecea numai la lumina lunei, a inteles
dorinta lubitei sale el se asvarlit In apa lati.
Cerem dela un poet, cand ne prezintI oameni din
lumea aceasta, sA compunA astfel figurlle sale, Mat,
daca lectorul le reconstrueete In concret, sA Ie ga-
seasca reale, sau cel putin realizabile In ipoteza sa
imaginara. Mai cerem dela poet sä ne insemne nu-
mai faptele i träsaturile acelea, care sunt caracteris-
tice imaginelor ce ni le InfAtieeazA; sä spunä mult,
Inc At se poate de putine cuvine. Cand Insä, pentru a
se reprezenta faptul cl tAnAra a zärit o creanga plu-
find, se deseneath creanga de douI ori, odatA cu
flori de azur 0 altAdatA In albastru, el se consumA
pentru acest singur scop o strofA de ease versuri,
desigur cl acest stil nu este al celor aleei. Dease-
menea este de prisos motivarea cici auzise, etc".,
etc.", deoarece ea rezultA odatA din versul gemea
Inteal rAului murmur". Apoi, and inteligentul mire
se svArle In apA, lectoruI uman se Ingrijeete mai IntAi
dacA apa e repede i adAncl, iar nicidecum daca e
latA. In fine, odatA ce lectorul aflä ca mirele e In
apfi, famine curios sA mai etie dacA el prinde floarea
dacA scapä sau se IneacA, dar nu deloc 0 cum a
Inotat
zs

www.dacoromanica.ro
450 E. LOVINAS017

4511 innotei spre ea indatd

De-o fi prime innotand.
La pag.30 pentru caracterizarea fruntil posomorâte a .
poetilor d-1 Macedonski adunI urmAtoarele greutatir
De ce ca norii cei de iarnd
Ce yin pe campuri ca s'a#earnd
Lung! strate de zapadd.
Se strang pe unele frunfi tune
Nori viforofi, sumbre furtune
Ce se'mbulzesc griimadd?
Sub ce povarA zac bietil poeti, nurnal fiindca trebue
sA nu-1 inchipuim posomorAti la fat&
D-1 Macedonski consecvent cu valoarea banalitAti-
lor sale, se Intelege ca nu are nevoe sä se mai fe-
reascA de a mntrebuinta forme triviale.
Neagu (p. 199) era un om bogat, avea falI §1 pu-
tere. El zice rAului ce curgea pe mo§ia lui, cä este
al sAu. RAul i-a rAspuns cA este al Dunärii, DunArea
a Marl §i. Marea a lui Dumnezeu. Tot aa a vorbit
Neagu §i. pamântulut dar acesta pretindea din con-
tra, ca Neagu e al sAu:
Ori Fi uncle urndirindu-1
Glasul ii Foptea mercy,
Rodul meu e pentru tine
lna tu WI pentru mine!
Eu te-am scos din mine afard
Eu to bag In mine iard,

Inteo dedicatie (p. 98) poetul -spune:

Mama, vecinic zgomotoasd, s'auzea urldnd afar'

www.dacoromanica.ro
 P. WIEISIR 451

Inima'mi cea sfaWata vdrsa gemetu'l amar

$i cu fruntea innorata, cu speranfele'n wine
M'aFteptam la orke role, neputand eel tred in bine/
0 inima sffi§iatä care varsä geme i acea frunte
Innoratä, pe and era furtunä pe mare, este o situatie
foarte penibila, pentru o poezie firicL
Iatä In fine, douä strofe, din care se poate vedea
cum §1. uncle dore§te d-1 Macedonski sä expire cand
este fericit, sau am6rat de iubire.
La pag. 94, d-sa ne istorise§te cä un fluture se le-
gana i sugea parfum §1 amor dintr'un trandafir,. cä
Ea a rupt aceasti floare si a aruncat-o impreunä cu
fluturele.
In local atelui fluturel
Pierind pe tranclafir
Cat co ji vrut i eu pe el
Ca el, ca sa expirl
Mintea noastra abia ajunsese a-si construi moartea
unui poet, Ingramadit pe trandafir l introdus astfel
In corsetul iubitei, and auzul nostru a fost lovit de
cuvintele pe el, ca el, ca se".
In alt loc, la pag. 241:
De ai vrea sa Ftii cat te tubesc
E &cm foarte greu imi pare
Pe buze-ar trebui salt mor
In cea d'intaiu imbrafifarel
Ce sä mai zicem i despre aceasta jalnicä moarte
pe buze, menitä a fi expresia cea mai sincerä a iubirlit
Preferim o compätimire discreta.

www.dacoromanica.ro
452 K. LOVINEBOU

La sfarsitul colectiel de poezii se afla publicata

o comedic originala In doul acte, i In versurr
ntitulati Jades", In care se petrec urmätoarele lu-
cruri:
Tanara Elena a fost maritag contra voinfei sale,
dupi Gugufa, pe cand ignima el era data lui Anino-
sescu, bun prieten cu Guguf a. Ea violeaza credinfa
oonjugala pentru vechiul ei uubit. Barbatul nu simte
nimic, dar este pus pe ganduri de catre d-na Davi-
descu, care vrea sa-si marite fata dupa Aninosescu.
Gugufa ca sa afle adevarul 1ntinde femeii sale cursa
3,obisnuitä: pleaca la taxa cu gand de a se reintoarce
seara acasä, pe neasteptate. Se 1ntampla ca o arnica,
careia Elena li marturiseste grepla, sa reuseasca a o
convinge cfi nu trebue sa mai alba relafii adultere.
Astfel pe carid Elena resemnata incearca de a i`n-
udeparta pe Aninosescu, propunandu-i sa se Insoare
cu fiica Davldeascai, soseste bärbatul l atunci aman-
tul trece Inteun dulap, dela care Gugufa vrea sa
alba numaidecat cheia, pretextand ca vrea SA scoata
o hartie. Elena se Impotriveste, Gugufa vrea sa strice
up Oulapului,. atunci femeia 1i da cheia cu strigatul
Ia4es1 Gugufa Infuriat cä a pierdut o prinsoare ce
avea sa-1 coste scamp, o rochie de bal, arunca cheia
iese. Amantul este astfel condus afara. Bärbatul re-
infra In casä cu Aninosescu, care-i anunfa casatoria
sa cu d-ra Davidescu...
Cu toata aprobarea Onor. comitet teatral din Bucu-
resti, farsa scrisa de d-1 Macedonski pentru teatru,
dupa o anecdota populara cunoscuta, este o copie
fidell dupa. Intreaga aparifie literara a autorului ei.
Aceiasi lipsa totala de sentiment estetic i aceiasi fri-

www.dacoromanica.ro
 P. anssm 453

volitate apare i aci la lumina zilei din comedia au-

torului, caci numai cu acest pret situatia luata In piesa
a putut si se termine cu o pacalealä.
Adulterul unei femei de curand 'maritata cu un
barbat, pe care 1-a iubit Inainte de a se casatori, este
desigur un eveniment de mare Insemnätate pentru
sufletul ei i desigur ca emotii foarte mari Intovara-
§esc hotararea ei l o asemenea fapta. Nu mai putin
gray este faptul aceluia ce calca in picioare legatu-
rile prieteniel, fie chlar i In favoarea pasiunei sale.
Autorul ,. care nu poveste§te o anecdota, ci ridica pe
scenfi asemenea fapte omene§ti, este dator sa le dea
imp ortanf a ce fi se cuvine, on In ce 'sens va voi, dar
in nici un caz nu-i este iertat, nici chiar Inteo farsi,
a se juca cu dansele ca §i cum ar fi lucruri secun-
dare, pentru a putea rezolva cu succes sau partea
morala a piesei, sau vreo pacalitura cu iadee.
Tofi cerem ca teatrul sa fie un element de cultura
§i. de educafie a naravurilor i tot'. §tim ca societatea
noastra nu are un prisos din cale afara mare de mo-
ralitate. La noi, mai mult decat In oricare alta parte,
trebue sa ne ferim a trata cu wurinta i cu frivolitate
materia pasionala a omului, cad aceasta dá nagere
5i Intrefine cinismul i blazarea sentimentelor celor
mai bune din om. Cine urmare§te Insä In Iadee
scenele dintre Elena §i amantul ei, vede ea este Intre
dan§ii o afectiune reciproca foarte puternica, dar afli
In urmi ca Elena nu ramane nici dusa de .pasiunea ei,
nici nu este un tip real ca sa se resemneze din In-
demnul ratiunei sale propril, ci se hotara§te la acest
pas din Indemnul strain al unei amice rezonabile
pretue§te astfel cateva insistenfe ale unei prietene mai

www.dacoromanica.ro
454 E. LOVINESOIT

malt cleat glasul celor mai intimi amid ai omului,

deeât glasul rafiunii, sail al pasiunii sale proprii. Apoi
chiar dacä am admite cä exista in viafa reala multe
caractere ware ca ale Elenei, ne mai ramâne de
observat un alt defect i mai gray. In adevar, dupd
ce atenfiunea publicului a fost afintitä asupra unui
adulter de condifiunile aratate mai sus, evenimentele
care incheie i lamuresc situafia, §i formeazd sift-
mole impresii asupra piesei aratal o tolerantai abuzivä,
pentru ceeace numim adevarata moralitate i dease-
menea un scepticism de sentimente, foarte fidel copiat
dupa obiceiurile societkii noastre.
0 glum, o tragere pe sfoard abil executata lamu-
rege, dar face in acela timp mu§ama" un conflict
de sentimente §i datorii, in care fusese jertfite cre-
dinfa conjugala i increderea prieteneascal i cu toate
acestea lumea de pe scenä impreunä cu autorul ramân
lini§tifi §i mulfumifi, ca i cum nu s'ar fi intamplat
nimic. 0 femee care a avut curajul sá fie adulterd,..
dar pe care nu o ajung nici mustrari, nici suferinfi,
dar nici fericirile pacatului sau §i care va petrece la
nunta cumnatului ei, ca la nunta unui strain, un bar-
bat in§elat §1. impacat, fard a §ti macar eä a fost
1n§elat, un avocat §iret care se acomodeaza dupa im-
prejurari, pentru a trage foloase, violând intAi prie-
tenia i apoi iubirea lui toate aceste figuri frivole,
scoase din uncle paturi ale societafii noastre, autorul
le tidied pc scena i le considera atdt de norrnale
inofensive, inedt i se par destul de bane pentru a le
intrebuinf a ca instrwnente la alt scop principal, la in-
cheierea glumeaf a a piesei.
Lectorul §I la rilndul sau spectatorul nu gase§te

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 455

nicaeri indignarea profunda, ce trebue sa o sima

un caracter drept in asemenea imprejurari. Nici o
protestare, nici o ironie nu revarsa razbunarea autoru-
lui a§a numitelor poezii sociale, asupra acestor enor-
mitäli desgustatoare. Din ceeace lipse§te Iadeplur
lectorul 0 spectatorul este dus dela sine sa faca corn-
parafia intre moralitatea aparenta inscenata de d-1
Macedonski, aprobata de onor. comitet teatral din
Bucure0i 0 intre o adevarata morala a sentimentelor
ce ar fi putut isvori: numai din sufletul unui ade-
varat poet. Dar d-1 Macedonski este poet social.
In ceeace prive0e formele de limba din care d-1
Macedonski 10 intocme0e stilul sau poetic, trebue sä
semnalam diferite abuzuri. Nu suntem dintr'aceia cart
cer ca autorii literari sa evite orice licenfe 0 orice ne-
ologisme, dar cerem urmatoarele garanfii: formele 0
cuvintele intrebuinfate de autor sä existe in uzul co-
mun, sau daca autorul incearca formafiuni noui, atund
rezervam criticei dreptul de control, pentru ca sa se
poata aprecia daca formele introduse stint potrivite
limbii 0 daca Intrebuinf area kr nu este abuziva 0
lipsita de armonie.
Stilul d-lui, Macedonski are nevoe de aceastä co-
rectare. Expresiuni ca urmatoarele: buze brunite, de-
zastru, concista, md-sa, chicsuri, mama ce rdsgdia co-
pii; lumea ce a iurdit pe d-1 Macedonski, cineva care
se intearipa sa sboare, ziceri ca in orice piepturr,
sarcazme rdniinde, un ciobanel care afintii iarba in-
frdgezitd, mantle azurd, Intaiul palpit, lunga grinfare
0 altele de acest fel, sunt urfite 0 nu este nici o
nevoe sä fie primite in limba noastra literara.

www.dacoromanica.ro
456 E. LOVINESCE

Deasemenea sufere auzul nostru cand cetim:

La pag. 34.
Ale Izlamului hoardele barbare
La pag. 38.
Insu# al Ariei triumfatorele
Mare le, falnicul, mándrul Vizir.
La pag. 37.
Insu# vizirele sta cu pwlele-i.
In materie de versificare d-1 Macedonski are o spe-
cialitate particularä. D-sa a pus in curs cfiteva versi-
ficatii, menite a intäri nervii lectorilor. Astfel (p. 160).
Un an ddnd d'ani leag'an d'an-d'ani van!
D'atunci un lanf intreg s'a format
D'atunci de cad in groapa-a intratl
Un an dad, etc
Din turn prelung ,i vibrator zvon
Prin limbi de clopot sunete di;
Unda'n ochii lacrami, pe fefi under/
Din turn prelung i vibrator zvon
Facea miKat om d'om a se da
Unda'n ochi lacrand la tristul, ton
Unda-Unda-Unda-Undal
Aceste versuri poartà titlul Inmormântarea §i. toate
sunetele clopotului" §i. este un specimen de armonie
imitativä, Impreunä cu 0 altä poezie lupta §i toate
sunetele ei" (p. 162).
Tip'triimbile; fepeni pe cai, cavalerii
Rarira-ale randuri; Rede#eptat'a
ritanica frunte a munfilor antici
Sunetul repede robe bat rabara, etc.

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 457

In notele publicate la sfârsitul colectiunii, gasim

una relafivä la aceste armonii imitative. Autorul 1si
exprima. teama &a' vor fi multi, care nu vor sti sA pre-
tuiasca truda sa pentru a imita sunetele clopotului si
ale trambitei, prin intreciocniri de consoane intentio-
nate", adicl prin Intreciocniri intentionate de con-
soane. Dar zice autorul:
Ori cum ar fi pretuite versurile In chestiune, ek
vor ramanea pentru mine de multA insemnAtate si
nu voi uita niciodatä greutatile ce am Intampinat In
asternerea lor pe hârtie".
Aceasta este culmea indrAznelii. SA presupunem ca
niste mesteri italieni ar fi In stare sA imite vorba ome-
neasca prin mijlocul clopotelor si a trâmbitelor. Poate
fi vorba Intre oameni In toatA mintea, cl o asemenea
armonie are vreo valoare poeticA? De ce sä fie alt-
ceva, pentru activitatea inversä a d-lui Macedonski?
D-sa imitä sunete prin cuvinte. SA-i fie de bine. Este
poate un joc hazliu pentru d-sa. Poate deveni chiar
folositor un asemenea exercitiu perfectionat. Dar a
cere publicului literar sA-1 guste dandanalele ca poezii,
si A mai tinA si cont cA si-a dat multä trudA 'pang
le-a 1ntocmit, aceasta o putea pretinde chiar si In WA
la noi, numai d-1 Macedonski. Ina, un pas pe acea-
stä cale si vom fi nevoiti a Inampina in publicitate
halucinatille oaspetilor de prin ospiciile de alienati.
Acestia vor avea cel putin o calitate pentru darisii
sinceritatea nevinovatä.
Apreciind In rfindurile de mai sus publicatia d-lui
Macedonski, dupä cum meria, simtim nevoia de a
ne justifica fall cu cetitorii acestei reviste, cA am spus
Inteo recenzie criticA lucruri ce se Inte leg dela sine,

www.dacoromanica.ro
458 A 1,01721E8017

pentru orice om cult. Poeziile d-lui Macedonski vor-

besc singure pentru inferioritatea lor de forma si de
fond. Scuza noastra este insa urmatoarea. Suntem ta
drept a considera product:tile literare ca o imaginä
fidela a individualitätii ce le-a produs. Cand o ase-
menea individualitate ataca cu insinuarile ei ridicole
tot ce are un prestigiu literar si moral la noi, suntan.
datori a arata din ce se compune piedestalul pe care
se ridica acea individualitate. In adevar, cand cetim
cele scrise de d-1 Macedonski in prefata volumului
sau de poezii, chiar claca am sti ca autorul este un
geniu in arta, inca ar trebui sa ne zicem ca a avut
an moment de slabiciune, and si-a aruncat in fata
laudele, ce trebuia sa astepte dela altii. Cand insa d-1.
Macedonski nu este deck un scriitor, asa cum l'am
vazut mai sus, atunci lucrul se schimba cu totul. Nu
putem läsa pe autor in uitare, la o parte, alaturea cu
conceptiile sale. Nebagat in sea/nä prin ceeace a pro-
dus in literatura, autorul devine interesant prin atitu-
dinea lui moralk i datoria criticei este de a-si da
socoteala de gravitatea unei asemenea aparitii. Critica
trebue sa apere buna cuviintä i moralitatea literark
contra unor pretentiuni ridicule.
Astfel, d-1 Macedonski ne arata cu mandrie cä
este unul din cei intai poeti, iesiti din scoala nenoro-
cirir, ca. a sosit timpul ca maim poetului sä atina
o noug coarda a Harper, deck pe acea a duiosiei,
care se obtine printr'o nimerita combinare de cu-
vinte, iar mai cu seama printeo dulce frazologie",
pe cand:
Nord gen, pe care acest volum cuteath sd-I inau-
gureze este mai bdrbdtesc in durere, ci un condei ins-

www.dacoromanica.ro
 P. MISSIR 459

pirat va putea sd tragd foloase dinteinsul, Wind ea

dwerea sd vorbeascd cu adevdrata ei voce, adied cu
simplitate".
Oricat de defecfuoasä ar fi o scriere literarA, ea
nu-§1 poate atrage atata indignare §i desgust In pu-
blicul cult, pe cat §i-o atrage scriitorul IndrAznef §i
Ingamfat de sine, care neputand vedea nulitatea sa
proprie, disprefue§te pang §i pufinele bunuri poetice
ale nafiunii sale.
Dar d-1 Macedonski nu se mulfume§te a fi unul
dintre cei dintai poefi näscufi §i apoi formafi in stu-
diul viefii, nici a gasi invechite genurile poeziei ro-
mane, d-sa se aruned §1. pe terenul etic §i gase§te ne-
cesar a arAta cum trebue eä fie adevAratul poet In pur-
tarea sa, spunandu-ne cl poetul trebue sä fie desin-
teresat §i cä dacA e bogat nu trebue sl traga foloase
bane§ti din operele sale, etc.
Aceste lecfii de moralä le dä d-1 Macedonski, care
s'a supArat pe Academia Romanä, fiindca nu-i da §i
d-sale premii, pe membrii comitetului teatral din Bu-
cure§ti, fiinda nu-i fac loc §i d-sale, care ocArA§te,
boerimea romAne fiinded nu se aboneald la Lite-
ratorul" sat', care publia pe copertele acelei reviste
numele tuturor oamenilor ce refuzd de a se abona,
care nume§te in fiecare ora§ din farA cate doi, trei
prezidenfi a unui comitet de redacfie pentru Litera-
torul", comitet ce nu existä, toate acestea pentru a
putea cere In urmä mai u§or abonamentele dela pre-
zidenfi, care Insfar§it organizeaza un bal cu tombolA
In profitul jurnaluhii slu vliterar"...
Terenul e prea personal §i nu mai voim sA con-
chidem.

www.dacoromanica.ro
460 2. LOVINESOU

Dupä toate acestea ne intrebäm, care mai poate fi

träsura de unire", cum ar zice d. Macedonski (p.
236), 1ntre d-sa §i dedicatia ce o face d-lui T. Maio-
rescu, criticul care a lovit cu neindurare atalea putre-
gaiuri, pentru a curgi atmosfera poeziei romfine? Nu
gasim decat un singur punct comun: o asemanare 1n
ortografie.
Stima care o avem pentru d-1 Maiorescu ne face
sä dorim o singura neconsecventa sAii schimbe
ortografia.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
Pag.
Prefap , 3
I. T. Maioreseu:
1. Pentru ce limba latind este chiar In priuinta edu-
caliei morale studiul fundamental in gimnaziu . . 9
2. lnvatilmtintul primer amenintat! 43
3. Despre reforma Inviitiimdntului public 62
4. ldei dintean ciclu de prelectiuni populare" din
cursul anului 1868 87
IL V. Pogor:
H. 1. Buckle, Istoria civilizatiunii In Englitera . 97
III. Th. Rose 111:
Despre directiunea progresului nostru 115
IV. A. D. Xenopol:
Studii asupra stiirii noastre actuale 165
V. G. Panu:
Studiul istoriei la Romdni 281
VI. AL Lambrior:
Limba veche gsi nand 401
VII. V. Bur là:
Contra ortografiei impuse de Minister fcoalelor romdne 423
VIIL P. Miss's:
Al. A. Macedonski 441

www.dacoromanica.ro
PUBLICATIILE CASEI $COALELOR
1942-1043
Istoria literaturii rolmine moderne . . de .5erban Cioculescu, Vlad
Streinu qi Tudor Vianu.
Antologia Filozofica . . . . . N. Bagdasar,V.Bogdan,
C. Narlp
Antologie a ideologiet junimiste E Lovinescu
Antologie a scriitorilor romAni I A. Bassarabescu
V. V. Haney
Titu Maiorescu si posteritatea sa critica . E. Lovinescu
Istoria teatruki romAnesc 1 M. Sadoveanu
Teatrul romAnesc in versuri Al. Cioranescu
Studii istorico-filozofice I Petrovici
Momente solemne
Etnicul rometnese
.. .. . I. Petrovici
C Radulescu-Motru
Orizonturi filozof ice I Zamfirescu
Aspecte din civilizatia romitna si elena e. Gerota
Esseurl filozofice C Georgiade
Critics ratiunii pure Imanuel Kant . . Trd. T. Braileanu
Pedagogia contemporana G . G. Antonescu
h l n oua . . . . . . . C. Narlp
coala de azi
Istoria educatiei fizice
Portretc de scriitol romani
...
M. Biciulescu
, C. Kirifescu
1 1 Pi Ilat
Aspecte lirice contemporane . . , . ..5erban Cioculescu
Clgsicii nostri . . Vladimir Streinu
Demiurgul . . Dr. V. V. Voiculescu
Electra - Sofocle . . . , G . Murnu
Qedip - Sof ocle . G. Murnu
Alcibiade - Platon . . St. Bezdechi
. . . . .
Despre mangaierile filozofiei (BAetius) . David Popescu
Rasfoind scriitorii clasici 1 M. Marinescu
Formarea ideilor literare in antichitate b I. Pippide
Istoria literaturii latine N. Herescu
Infernul (Divina Comedie) Trd G. Tundrea
Pe urmele lui Don Quichote . . . . Al. PoPescu-Telega
Istoria literaturif italiene . . .. . Liberale Netto
Continentul care se desteapta, . . C. S, Antonescu, I. Royca,
A. Cote;

www.dacoromanica.ro
Dramuri de luminti ... . e Rada Comma
Studiu asupra Bulgariei
Pietre de vad vol. III
Prin vaile si muntii MoldoN ei
.... ('ol Budif
. Em. Bucu fa
I Gavanescu
Arta veche romaneasca Al. Tzigara Samurcaf
Picforul Mires . . . . ... N. Petrafcu
Pagini de critica, de arta . . . N. Zambaccian
Mitropolitul Varlaam fraspuns la cate-
hism) . . . . . . . , . . N. Cartojan
Legenda lui Afro Alan Persul . . . . Dan Simonescu
Udriste Na§turel . . E Turdeanu
Cronica lui Stefan cel Mare (v ersittne
germana) . . . . . . -. . . I. Chifimia
Documente din arhii, ele Bistritei . . . Al. Rosetti
Cea mai veche pravila româneasca . . N. Cartojan
Toponimie veche romaneasca Pr. Matasa
Folklor medical romanesc I Candrea
Poezii populare V. Alecsandri
Povesti si amintiri I Creanga
Poezii
Basmele romanhor ... ..
.. . .

.
V. Eminescu
P. Ispirescu
Po% estea vorbii
Datini ardelenesti
Romani din secuime
... R . Cioflec
.
A. Pann
Ion Pop Reteganul
Cand Moldovenii tineau straja la Nistru . Ap. Culea
Dela noI Leca Morariu
Povesti basarabene T S Kirileanu
Faptele lui Stefan cel Mare T . S . Kirileanu
Emigranyti din Brazilia I M. Rdureanu
Isopia . . . . , . I M. Rdureanu .

Varlaatn si loasal I M. Rdureanu

Apa cea vie Al. Lascarov-Moldovanu
Mica pravila
Cetatea de munti
.. . . N. Mihciilescu
U. Vdlsan
Sfaturl pentru studenti G. Vinson
Pamaatul romanesc i frumusetile lui . G. Vdlsan
Scriitori bucovineni
Basmile brivatului
Pagini basarabene
.....
..... . .
P V. Haneq
Emanoil Bucuf a
P. Faid

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro