Motor cu ardere

internă
Problemele paginii

Motorul cu ardere internă este

motorul care transformă energia
chimică a combustibilului prin
intermediul energiei termice de
ardere, în interiorul motorului, în
energie mecanică. Căldura
degajată în camera de ardere se
transformă prin intermediul
presiunii (energiei potențiale)
aplicate pistonului în mișcare
mecanică ciclică, de obicei[1]
rectilinie, după care în mișcare de
rotație uniformă, obținută de
obicei[1] la arborele cotit. Camera
de ardere este un reactor chimic
unde are loc reacția chimică de
ardere.

Căldura introdusă în ciclul care se

efectuează în cilindrii motorului se
obține prin arderea combustibilului,
de obicei un combustibil lichid ca:
benzina, motorina sau gazul
petrolier lichefiat, dar se pot folosi
și combustibili gazoși, ca gazul
natural, sau chiar solizi, ca praful
de cărbune. Oxigenul necesar
arderii se obține din aerul
atmosferic. Combustibilul în
amestec cu aerul se numește
amestec carburant. Arderea poate
fi inițiată prin punerea în contact
direct a amestecului carburant cu
o sursă de căldură sau se poate
produce aproape instantaneu în
toată masa amestecului caz în care
se numește detonație și are un
caracter exploziv.

Prin arderea carburanților rezultă

diferite produse de ardere cu o
temperatură de aproximativ
2000 °C. Majoritatea acestor
produse se prezintă sub formă
gazoasă. Pentru o ardere completă
se asigură combustibilului o
cantitate de oxigen dozată astfel
încât să producă oxidarea integrală
a elementelor sale componente.

Clasificarea motoarelor cu
ardere internă
Din punctul de vedere al obținerii
lucrului mecanic, aceste motoare
se clasifică în:

motoare cu ardere internă cu

piston, cu mișcarea liniară a
pistonului, sau rotative;
 motoare cu reacție.

La turbinele cu gaze, denumirea de

motor se folosește doar pentru
cele folosite în aviație, când se
discută despre întregul motor,
adică toate părțile lui, în care se
execută ciclul termodinamic, nu
doar la discul paletat.

Motoarele cu ardere internă

rotative sunt utilizate pe scară mai
redusă datorită problemelor
tehnologice mari si a fiabilității mai
scăzute. Cel mai cunoscut tip de
motor cu combustie internă rotativ
este motorul Wankel, dar există și
alte soluții, de exemplu cu
pistoane în foarfece, sau cu diferite
alte sisteme.

Clasificarea motoarelor
cu ardere internă

După natura combustibilului

motoare la care se
întrebuințează drept combustibil
benzina, au carburator sau
pompă de injecție.
motoare la care se
întrebuințează drept combustibil
motorina, au pompă de injecție.
motoare cu gaz la care se
întrebuințează drept combustibil
un combustibil gazos, de obicei
 gaz natural sau un amestec de
combustibil.

Motor cu piston în 4 timpi.

După numărul de curse simple

efectuate de piston într-un
ciclu ( sau numărul de timpi)
motoare în patru timpi;
motoare în doi timpi.
Motor în patru timpi.

Motor în doi timpi.

După spațiul producerii

amestecului carburant
Motoare cu formarea în
exteriorul cilindrului a
amestecului carburant. Este
cazul motoarelor cu carburator,
injecție de benzină în conducta
de aspirație și al motoarelor cu
gaze cu instalație de formare
externă a amestecului aer-
combustibil.
Motoare cu formarea în cilindru a
amestecului carburant. Din
această categorie fac parte
motoarele cu injecție de
combustibil cum sunt motoarele
Diesel sau și unele motoare cu
aprindere prin scânteie și
motoarele cu gaze la care
combustibilul gazos este
introdus în cilindru printr-o
supapă aparte în timpul
aspirației.
După felul aprinderii
amestecului carburant
Motor cu aprindere prin scânteie
(prescurtat MAS). După admisia
și comprimarea amestecului
carburant în cilindrii motorului, în
apropierea PMI(punctul mort
interior) al pistonului, are loc
aprinderea. Aceasta se
realizează prin producerea unei
scântei între electrozii bujiei,
care aprinde amestecul
carburant. Arderea are loc într-
un interval de timp relativ scurt,
în care presiunea și temperatura
gazelor din cilindru cresc repede
până la presiunea de
30 - 40 daN/cm³ și temperatura
de 1800 – 2.000 °C. Datorită
presiunii gazelor din cilindru,
care acționează asupra
pistonului, acesta se deplasează
spre PME (punctul mort
exterior), și rotește prin
intermediul sistemului biela-
manivela, arborele motor.
Această cursă a pistonului, se
mai numește și cursă activă sau
cursă motoare.
Motor cu aprindere prin
comprimare (prescurtat MAC
sau Diesel). La sfârșitul
compresiei, combustibilul este
introdus sub presiune în cilindru,
fiind pulverizat foarte fin cu
ajutorul injectorului, montat în
chiulasă. Datorită contactului cu
aerul fierbinte din interiorul
cilindrului, particulele pulverizate
se aprind și ard, iar presiunea
din cilindru crește, moderat,
menținându-se relativ constantă
pe durata arderii. Gazele
rezultate în urma arderii apasă
asupra pistonului, determinând
deplasarea acestuia spre PMI,
efectuând cursa activă.
Supapele rămân închise până
aproape de sfârșitul acestei
curse.
După așezarea cilindrilor sunt
motoare cu cilindrii în linie.
motoare cu cilindrii în V.
motoare cu cilindrii în W.
motoare cu cilindrii și pistoanele
opuse, boxer.
motoare înclinate, la care cilindrii
au axele situate în același plan,
însă înclinat față de planul
vertical.
motoare cu cilindrii așezati în
stea, utilizate cu precădere unde
este nevoie de un raport
 putere/greutate mare, de
exemplu în aviație și în marina
militară (vedete).
Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta,
Napier Deltic-motoarefolosite la
căile ferate și vapoare
englezești.

Galerie

Motor cu cilindrii în linie

Motor cu cilindrii în V de raliu
Mercedes 1996

Motor cu cilindrii în W NapierLion

VII 1 [1]
Motor cu cilindrii opuși boxer
Volkswagen 1945 [2] boxer H-16

Motor cu cilindrii în linie alături în

U „King-Bugatti U-16”
Motor cu cilindrii în stea [3] [4]
[5]

Motor cu cilindrii în „Δ” Delta [6]

Motorul Wankel [7]

Motorul Junkers, „Jumo 205D” [8]

 Motor cu (clapă / obturator ?)

Caracteristici
Un motor cu ardere internă este
caracterizat printr-o serie de
parametri:

Punct mort interior (PMI)

(învechit: punct mort superior,
PMS) este poziția pistonului care
corespunde volumului minim
ocupat de fluidul motor în
cilindru.[2] La motoarele cu
mecanism bielă-manivelă,
arbore cotit și chiulasă (motorul
Wankel n-are nimic din astea,
dar are PMI) este poziția
pistonului când aceasta se
găsește - în timpul deplasării
sale - la cea mai mare distanță
posibilă față de axa arborelui
cotit; această poziție coincide cu
distanța minimă a pistonului față
de chiulasă și este determinată
de montajul pistonului în
ansamblul mecanismului bielă-
manivelă.
Punct mort exterior (PME)
(învechit: punct mort inferior,
PMI) este poziția pistonului care
corespunde volumului maxim
ocupat de fluidul motor în
cilindru.[2] La motoarele cu
mecanism bielă-manivelă,
arbore cotit și chiulasă este
poziția pistonului când aceasta
se găsește - în timpul deplasării
sale - la cea mai mică distanță
posibilă față de axa arborelui
cotit; această poziție coincide cu
distanța maximă a pistonului față
de chiulasă și este determinată,
de asemenea, de montajul
pistonului în ansamblul
mecanismului bielă-manivelă.
Cursa pistonului este distanța
dintre punctul mort interior și
punctul mort exterior,[2] (la
motoarele cu mecanism bielă-
manivelă fiind măsurată pe
generatoarea cilindrului motor)
parcursă de piston între două
schimbări de sens ale deplasării
sale. Pentru motoarele cu
mecanism bielă-manivelă cu
excentricitate nulă (cazul
obișnuit) fiecare cursă a
pistonului corespunde unei
rotații de 180° a arborelui cotit și
este egală cu diametrul ( )
cercului descris de axa
geometrică a fusului maneton în
jurul axei geometrice a fusurilor
paliere ( ).
Alezajul cilindrului este
diametrul interior al cilindrului
motor.[2]
Volumul minim al camerei de
ardere este volumul ocupat
de gaze când pistonul se află la
PMI.[2] La motoarele cu cilindru
și chiulasă este spațiului cuprins
între fundul pistonului, peretele
interior al cilindrului motor și
chiulasă, în momentul când
pistonul se găsește în punctul
mort interior.
Cilindreea unitară (pe scurt,
cilindree) este volumul
generat prin deplasarea
pistonului în timpul unei curse.[2]
Cilindreea totală (pe scurt, litraj)
este suma cilindreelor unitare
ale tuturor cilindrilor unui
motor.[2]
Volumul total al cilindrului
este volumul maxim ocupat de
gaze măsurat când pistonul se
află la PME; volumul total al
cilindrului este format din
însumarea cilindreei unitare cu
volumul camerei de ardere.[2]
Raportul de comprimare este
raportul dintre volumul total al
unui cilindru și volumul camerei
de ardere:[2]
 În notația curentă, raportul este
exprimat sub formă de fracție
zecimală.
Turația motorului (pe scurt,
turație) este numărul de rotații
efectuat într-un minut de
arborele cotit,[3] în timpul
funcționării motorului într-un
anumit regim constant.

Ciclul motor este succesiunea

proceselor (transformărilor de
stare) care se repetă periodic în
cilindrul unui motor.[4]
Convențional, ciclul motor începe
cu procesul de admisiune și se
termină cu procesul de evacuare.
Într-un minut un motor efectuează
cicluri.

Un timp al motorului este partea de

ciclu motor care se efectuează într-
o cursă a pistonului.[4] La
motoarele cu excentricitate nulă
fiecare timp din funcționarea
motorului corespunde unui unghi
de rotire a arborelui cotit de 180°.
În cursul fiecărui timp agentul
motor trece prin diferite
transformări de stare caracteristice
(volum, presiune, temperatură).
Uzual se construiesc motoare (care
funcționează după un ciclu) în
patru timpi ( ) și motoare în
doi timpi ( ).[4] Se cunosc și
motoare în șase timpi.[5] La
motoarele în patru timpi, deoarece
procesele termice corespund
aproximativ cu cursele pistonului,
timpii poartă numele de admisiune
(1), comprimare (2), ardere și
destindere (3), respectiv evacuare
(4).[4]

Cu numărul de timpi, legătura

dintre numărul de cicluri și turație
este:[3]
Puterea indicată și puterea
efectivă a unui motor cu
ardere internă

Aparat indicator mecanic pentru trasarea

diagramei indicate a unui motor.

Lucrul mecanic indicat (sau

lucrul mecanic ciclic) efectuat în
cilindrul unui motor de gazele de
ardere în timpul unui ciclu și
preluat de piston se poate
determina prin analiza diagramei
indicate, ridicate cu aparatul numit
indicator. Lucrul mecanic indicat
se poate exprima ca produs dintre
presiunea medie indicată și
cilindreea unitară:[6]

[J]

cu exprimată în bar și în
litri.

Puterea indicată a unui motor este

suma lucrului mecanic indicat
produs în toți cilindrii săi într-o
secundă. Dacă cilindrii sunt
identici (cazul obișnuit):[7]
 [ kW ]

Puterea livrată de motor la cuplă

(ambreiaj) este numită putere
efectivă și depinde de randamentul
mecanic al motorului ( ):[8]

kW ]

Vezi și
Detonație
Diagramă de inflamabilitate
Vehicul hibrid

Note
1. ^ a b Există și alte tipuri de
motoare, de exemplu motorul
toroidal, la care mișcarea
pistoanelor nu este rectilinie și nu
are arbore cotit.
2. ^ a b c d e f g h i Grünwald, p. 21
3. ^ a b Grünwald, p. 22
4. ^ a b c d Grünwald, p. 23
5. ^ en Six-stroke engine ,
bajulazsa.com, accesat 2011-01-
10
6. ^ Grünwald, p. 27
7. ^ Grünwald, p. 29
8. ^ Grünwald, pp. 29-31

Bibliografie
 Berthold Grünwald, Teoria,
calculul și construcția motoarelor
pentru autovehicule rutiere,
București: Editura Didactică și
Pedagogică, 1980
Gheorghe Frățilă, Mariana
Frățilă, S. Samoilă Automobile,
Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007
Victor Pimsner, Gheorghe
Aurelian Rădulescu, Energetica
turbomotoarelor, ET, 1975

Legături externe
Adus de la
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?
title=Motor_cu_ardere_internă&oldid=117
45154

Ultima modificare efectuat…

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA

3.0 , exceptând cazurile în care se
specifică altfel.