BETONUL ÎN

FUNDAŢII
Criterii de alegere a metodei de calcul
Stări limită ultime. Metode de calcul
Proiectarea geotehnica
Proiectarea geotehnica
 Metoda de calcul – Categoria geotehnica (1,2,3)
(NP074/2014)
CG1
- Clădiri de locuinţe şi social
culturale (cu 1-2 nivele)
- Încărcare de proiectare pe
stâlp (≤250KN) şi pe ziduri
(≤100KN)
- Fundaţii obişnuite
- Ziduri de sprijin cu H <2,00m
- Lucrări de susţinere cu
H≤2,00m
- Excavaţii mici pentru lucrări,
de drumuri şi de canalizare
SLU.1
CG2
- Fundaţii de suprafaţă
- Fundaţii pe radier
- Fundaţii pe piloţi
- Ziduri de sprijin
- Pereţi îngropaţi şi lucrări de
susţinere a excavaţiilor (≤6m)
- Pile şi culee de pod
- Umpluturi şi terasamente
- Ancoraje si alte sisteme de
tiranţi
- Tuneluri în roci tari
SLU.2 + SLS
CG3
- Clădiri foarte înalte
(>10-12 nivele)
- Poduri mari
- Excavaţii adânci (>6m)
- Terasamente şi terenuri moi
- Tuneluri în terenuri moi sau
foarte permeabile
 Etape la verificarea dimensiunilor în plan a fundaţiei

SLU1 - Capacitate portantă CAZURI DE PROIECTARE

Vd  Rd
CP 1:
SLU2 - Alunecare Combinaţia 1: A1 + M1 + R1
Combinaţia 2: A2 + M2 + R2
H d  Rd  R pd
CP 2:
SLS - Tasare + Deplasare (   1 ) Combinaţia: A1 + M1 + R2
CP 3:
s ef  s max Combinaţia: (A1*/ A2†) + M2 +R3
 ef   adm
A1* - pentru încărcări structurale
A2† - pentru încărcări geotehnice

Coeficienţi parţiali pe seturi:

A - pentru încarcări şi efectele încărcărilor;
M - pentru parametrii geotehnici a terenului de fundare;
R - pentru rezistenţe.
 Coeficienţi parţiali pentru verificarea în starea limită
structurală (STR) şi geotehnica (GEO):

ACŢIUNI (A)

STR+GEO
Acţiune Notaţie EQU
Notaţie A1 A2 A3-SEISM
Permanente (G)
-nefavorabile  G,d 1,10 G 1,35 1,00 1,00
-favorabile  G,d 0,90 G 1,00 1,00 0,90
Variabile (Q)
-nefavorabile  Q,d 1,50 Q 1,50 1,30 1,00
-favorabile  Q,d 1,00 Q 0 0 0

Ex: NEd   Gi  Gki  Q1Qk1   Q i Qk i

Coeficienţi parţiali pentru verificarea în starea limită
structurală (STR) şi geotehnica (GEO):
PARAMETRII PĂMÂNTULUI (M)
STR+GEO
Parametrii pământului Simbol EQU
M1 M2 M3-SEISM
Unghi de frecare internă *
1,25 1,00 1,25 1,25
Coeziunea efectivă  c' 1,25 1,00 1,25 1,25
Rezistenţa la forfecare  cu 1,40 1,00 1,40 1,40
nedrenată
Rezistenţa la compresiune  qu 1,40 1,00 1,40 1,40
(monoaxială)
Greutatea volumică  1,00 1,00 1,00 1,00

tgk' ck'
Ex: tgd'  ; cd' 
 ' c'
REZISTENŢE (R)
GRUPARE
Rezistenţe Simbol
R1 R2 R3 R4-SEISM
Capacitate portantă  R,v 1,00 1,40 1,00 1,00
Alunecare  R, h 1,00 1,10 1,00 1,00
Rezistenţa pasivă  R, E 1,00 1,40 1,00 1,00

Ex: E pd  E pk
 R ,E
 Fundaţii izolate tip talpă de beton simplu pentru stâlpi
(lemn, cărămidă, piatră, beton simplu)

a bs a
NEd

Gf
Df Vd H


L(B)
Rd
Având în vedere importanţa construcţiei, sistemul de funadare se încadrează într-una
din CG pentru care se admite determinarea în (MSLU) metoda stării limită ultime:
a suprafeţei în plan a tălpii fundaţiei prin metoda presiunilor acceptabile pentru terenul de
fundare. (verificarea presiunilor de contact). Pentru determinarea presiunii acceptabile a
terenului se vor folosi valorile presiunilor covenţionale, presiunilor plastice sau ale presiunilor
acceptabile determinate pe baza încercărilor de teren (presiometrie, încercarea cu placa,
penetrare dinamică, etc.).
 Fundaţii izolate tip talpă de beton simplu pentru stâlpi
(lemn, cărămidă, piatră, beton simplu)

• Predimensionare
Vd
pef   pconv (se consideră 0,8  pconv )
B L
în care: Vd  N Ed  G f  1,2  N Ed ;

considerând: L  1,2  B    B , avem:

1,2  N Ed
pef   0,8  pconv ;
 B 2

1,2  N Ed
B şi L    B .
  0,8  pconv
 Fundaţii izolate tip talpă de beton simplu pentru stâlpi
(lemn, cărămidă, piatră, beton simplu)

• Verificare
G f  L  B   m  D f , cu  m  20  22 KN / m 3

Vd  N Ed  G f

N Ed  G f
p ef   pconv
B L
în care: pconv  pconv  C D  C B (conform NP 112-14 / STAS 3300-2/85)
Determinarea înălţimii blocului de beton simplu

Ned
a a
I
s f cd
M0
M0  
H

Sb

p ac  a 2
M0 
pacc i f ctd 2
I
Fig.3.2 Determinarea înălţimii blocului de beton simplu
a 9  pacc
H (SR EN 1992-1-1.12.13)
0,85 fctd

în care: f ctd - valoarea medie a rezistenţei la întindere directă a betonului din

fundaţie

Se poate admite: H 2
a
Determinarea înălţimii blocului de beton simplu
În cazul în care blocul de beton simplu reazămă pe un teren stâncos ( pac  500 KPa ),

în blocul de beton simplu apar şi tensiuni orizontale importante (fig.3.3).

bst
Ned
s f cd
Fs
H

i f ctd
pac

Fig.3.3 Fundaţie de beton simplu rezemată pe rocă

Forţa de despicare orizontală (fig.3.4) poate fi calculată cu relaţia:
 b 
Fs  0,25  N Ed  1  s 
 H
în care: N Ed - este jumătate din valoarea de calcul a efectului acţiunilor la baza

 N 
stâlpului  N Ed  Ed  .
 2 
Determinarea forţei de despicare a blocului de beton

a. Talpă cu L≥H b. Talpă cu L<H

Fundaţii izolate pentru stâlpi de beton armat

>200mm

TBF
NAS

>200mm
Tip talpă de beton armat Cuzinet de beton armat

Bloc de beton simplu

NAS TBF

Tip bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat

Fundaţie tip talpă de beton armat

a. Fundatie prismatică b. Fundaţie tip obelisc

 Conformarea fundaţiei.

La conformarea fundaţiei tip talpă de beton armat se va ţine seama de următoarele

reguli generale :
• Fundaţiile se poziţionează, centrat cu axul stâlpului;
• Pentru stâlpi de calcan, etc. se pot utiliza fundaţii excentrice în raport cu axul
stâlpilor.
• Pentru valori ale excentricităţii sau acţiuni verticale faţă de centrul de greutate
al suprafeţei tălpii care nu depăşesc 0,1 L/B, fundaţiile se consideră încărcate
centric, situaţie în care suprafaţa în plan a tălpii fundaţiei se alege de formă
pătrată/circulară sau poligolanlă;
• Pentru excentricităţi mai mari, soluţia cea mai economică este alegerea unei
suprafeţe în plan de formă dreptunghiulară. Se consideră că raportul laturilor
(L/B) va fi egal cu raportul laturilor stâlpului, de regulă   L B  1,2  1,4 .
Fundaţii de tip obelisc

hidroizolatie rigida pardoseala beton armat (5/200)

strat separatie (folie PVC, hartie
kraft, etc.) ±0.00
10 cm
N M 10 cm
D

pietris (strat anticapilar)

Vd
Md
CTF
 Condiţii constructive:

• Betonul utilizat la realizarea fundaţiei: clasa minimă C8/10

• Sub fundaţia de beton armat monolit se prevede un beton de egalizare de
50-100 mm grosime, stabilit în funcţie de condiţiile de teren şi execuţie;
• Sub fundaţiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70-150
mm grosime;
• Faţa superioară a fundaţiei se va coborî cu cel puţin 200 mm sub nivelul
pardoselii, prentru a permite executarea acesteia (~100 mm) şi a stratului
anticapilar (pietriş, ~100 mm);
• Suprafaţa feţei superioare a fundaţiei se extinde faţă de suprafaţa stâlpului cu
maxim 50 mm pe fiecare parte (rezemare cofraj pentru stâlp).
Determinarea dimensiunilor în plan a tălpii fundaţiei

a bs a
NEd MEd

Df Vd
Md H

L(B)
Rd

L pmin
e< pmax
6

L 2Vd
e= pmax=
6 BxL

L 2Vd L -e
e> pmax= c=
6 3Bxc 2
L'>0,8L

Fundaţie tip talpă de beton armat

 Etape la verificarea dimensiunilor în plan a fundaţiei
• Se aleg pe baza experienţei valorile suprafeţei în plan a tălpii fundaţiei B şi L
• O soluţie mai simplă este cea a determinarii dimensiunilor suprafeţei în plan
plecând de la condiţia de predimensionare:
Vd
pef   p acc ;
B L
p acc  0,8  pconv ( sau p pl ) ;

iar Vd  N Ed  G f  1,2  N Ed

se consideră: L    B (  1,2  1,4) , de unde:

1,2  N Ed
B şi L    B (multiplu de 5 cm).
  0,8  pconv
• Dimensiunile minime ale suprafeţei în plan a fundaţiei pot fi evaluate cu relaţia:

2.3 72  M dx  M dy  p acc  
LxB  ,
  p acc
 Etape la verificarea dimensiunilor în plan a fundaţiei

• Pentru cazul în care fudaţia este încărcată cu momente acţionând pe o singură

direcţie:
N Ed
B min  ,
 
m   p acc  1  k    md  D f 
2 
în care k=pmin/pmax având valorile date în funcţie de valoarea maxima a
 B
excentricitaţii acceptate  e   .
 6
e L/6 L/10 L/12 L/18 L/30 L/42 0
k 0 0,25 0,39 0,50 0,67 0,75 1
• Se consideră ca presiunile de contact pe talpa fundaţiei au o distribuţie liniară
cu valorile pmin şi pmax
Etape la verificarea dimensiunilor în plan a fundaţiei
• Determinarea valorilor de proiectare a rezultantelor verticale (V d), orizontale
(Td) şi a momentului (Md) ce acţionează în centrul de greutate al talpii fundaţiei
(fig. 3.1):
Vd  N Ed  G fd ,

în care: G fd - este greutatea (de calcul) fundaţiei şi a pământului susţinut:

G fd   dm  B  L  D f ,

cu:  dm  20  22 KN / m 3 ,

M d  M Ed  H  TEd ,

H d  TEd .

• Determinarea excentricităţilor eforturilor verticale (eB şi eL) şi a dimensiunilor

reduse a tălpii fundaţiei:
M Bd M
eB  ; eL  Ld ;
Vd Vd

B'  B  2eB ; L'  L  2eL .

• Verificarea rezistenţei pentru stari limită de teren (GEO)
 Metoda de calcul – Categoria geotehnica (1,2,3)
Predimensionare (MPA)

NEd
NEd MEd
MEd
TEd
TEd H Vd
H Vd
Md
pcr Hd
p1 p2 Rd
L'
Vd M
p1, 2   d
B L Sf

p1  pconv ( pacc ) presiunea convenţională de calcul

p2  0
pconv  pconv  C D  C B
 VERIFICAREA LA CAPACITATE PORTANTĂ (SLU.1)
Vd  Rd
Vd  N Ed  G1  G2  G f
G1 NEd G2
MEd
M d  M Ed  TEd  H *

TEd (determinarea înălţimii blocului de

H Vd Vd
Md beton armat conform paragrafului 3.2.1.3)
L'  L  2eL
pcr Hd
Rd B'  B  2eB
L'(B')
Vd
eL 
L M dL

Vd
eB 
MdL M dB
B
eB MdB Rd  B'L' pcr

eL
 VERIFICAREA LA CAPACITATE PORTANTĂ (SLU.1)

pcr  c' d N c ,d  bc  s c ,d  ic  q'N q ,d  bq  s q ,d  iq  0.5   'N  ,d  b  s ,d  i

N c ,d , N q , d , N  , d = f  d 

s c ,d , s q ,d , s ,d = f  d 

c' d  c'  c

tg ' d  tg '  tg '

 Factori adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare.

Condiţii nedrenate:
relaţie de calcul
Factor adimensional Notaţie
Forma rectangulară Forma circulară
înclinaţia bazei fundaţiei bc 1  2 /(  2)
forma fundaţiei sc 1  0,2( B' / L' ) 1,2
înclinaţia încărcării
produse de o încarcare ic
1
2

 1  1  H /( A'cu ) 
orizontală
 Factori adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare.
Condiţii drenate:
Nq e tan '  tan 2 45   ' / 2

Capacitate portantă Nc N q  1 1

tan  '
Nγ 2  ( N q  1)  tan  ' si    ' / 2

bq=bγ (1    tan  ' ) 2

Înclinarea bazei fundaţiei
bc bq  (1  bq ) /( N c  tan  ' )
sq 1  ( B ' / L' )  sin  ' 1  sin  '
Forma fundaţiei sγ 1  0,3  ( B ' / L' ) 0,7
sc ( s q  N q  1) /( N q  1)
iq [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m
Înclinarea încărcării iγ [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m1
ic iq  (1  iq ) /( N c  tan  ' )
m  mB  [2  ( B' / L' )] /[1  ( B' / L' )] daca H acţionează pe direcţia B’
m  mL  [2  ( L' / B' )] /[1  ( L' / B' )] daca H actionează pe direcţia L’
m  m  m L  cos 2   m B  sin 2  H acţionează pe o direcţie care formează unghiul θ cu direcţia L’
Determinarea înălţimii fundaţiei

Determinarea înălţimii fundaţiei izolate elastice

 Determinarea înălţimii fundaţiei
La determinarea înălţimii tălpii de beton armat se pleacă de la următoarele
condiţii:
1 1
a) constructiv: H min  300mm ; H min
'
 250 mm ; H min
'
   H ;
 2 3
b) asigurarea rigidităţii fundaţiei ca element de beton armat; se
impune respectarea valorilor minime ale raportului H/L (L-
dimensiunea cea mai mare în plan), date în Tabelul 3.1. ; coloana 3 ;
c) dacă se asigură respectarea valorilor minime ale raportului H/L
date în Tabelul 3.1., coloanele 1 şi 2, secţiunea de beton poate
prelua forţa tăietoare, nefiind necesare armături transversale;
d) se impune condiţia posibilităţii realizării lungimii de ancoraj a
armăturii din stâlp: H’ ≥ 15ø, în care ø – diametrul armăturii de
rezistenţă de la partea inferioară a stâlpului.
 Determinarea înălţimii fundaţiei

Presiunea efectivă H/L minim pentru care nu este H/L minim pentru care
maximă pe teren necesară verificarea la forţă nu se verifică
(kPa) tăietoare a fundaţiei rigiditatea fundaţiei
Beton C8/10 Beton C12/15*
1 2 3
100 0.22 0.20 0.25
150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35
* pentru betoane de clasă superioară se utilizează valorile date în tabelul 4.2. pentru clasa
C12/15.
 Verificarea la stăpungere a fundaţiei

Verificarea la străpungere se face

în lungul unor perimetre de control
(U1, U2 şi U3). Perimetrul de
control de bază (U3) se consideră
la distanţa 2d faţa de aria de bază
(stâlp). În cazul în care acesta este
în afara bazei fundaţiei, se aleg
două perimetre în interiorul
fundaţiei la distanţe de: 1,5d şi d,
faţa de aria încarcată (suprafaţa
stâlpului Ast). Daca blocul de
fundaţie are înălţime variabilă
(fundaţie tip obelisc) înălţimea (d)
se consideră la perimetrul ariei
încărcate.
Verificarea la stăpungere a fundaţiei
Înălţimea utilă pentru fundaţia tip obelisc

NEd

H
d

Cnom
1,5d
(U2)
Înălţimea utilă a blocului de fundare (d) se ia egală cu media înălţimilor
utile pe cele două direcţii (dx şi dy):
 
d x  H  cnom  ; d y  H  cnom    ;
2 2
dx  dy
d ;
2
c nom  50mm
Verificarea la stăpungere a fundaţiei
Verificarea se face cu relaţia (SR EN 1992-1-1:2004, 6.4.3):
 Ed   Rd ,c
în care:
 Ed – efort unitar maxim din efectul de străpungere,
 Rd ,c – capacitatea portantă la străpungere a unei dale fără armătură de

străpungere.
Valoarea efortului unitar de străpungere se calculează cu relaţia:
'
N Ed
 Ed  ,
Ui  d
unde: d - este înălţimea medie;
U i - este lungimea perimetrului de control considerat (U1, U2 şi U3);

 - coeficinet calculat conform SR EN1992 (  =1,5)

 Verificarea la stăpungere a fundaţiei
În cazul fundaţiilor izolate valoare fortei de străpungere se poate reduce cu reacţiunea
terenului (pef) în interiorul conturului de calcul considerat:
N ' Ed  N Ed  pef  A p

N Ed
unde: pef  .
A
Norma germană (DIN 1045-1) admite o reducere de cel mult 50% dacă unghiul 
este mai mic de 45º .
N ' Ed  N Ed  0,5  pef  Acr , 2 .
Verificarea la stăpungere a fundaţiei
Valoarea capacităţii portante la străpungere a dalei fără armătură (νRd,c) se evaluează
conform SR EN 1992-1-1-2004, relaţia 64.4. Ea poate fi determinată şi din tabelul 3.2.
(BS 8110)
Rezistenţa la străpungere a elementelor fără armare, Rd,c (MPa).Tabelul 3.2.
Înălţimea efectivă, d

300 400 500 600 700 800 900 1000a
0,25% 0,47 0,43 0,40 0,38 0,36 0,35 0,35 0,34
0,50% 0,54 0,51 0,48 0,47 0,45 0,44 0,44 0,43
0,75% 0,62 0,58 0,55 0,53 0,52 0,51 0,50 0,49
1,00% 0,68 0,64 0,61 0,59 0,57 0,56 0,55 0,54
1,25% 0,73 0,69 0,66 0,63 0,62 0,60 0,59 0,58
1,50% 0,78 0,73 0,70 0,67 0,65 0,64 0,63 0,62
1,75% 0,82 0,77 0,73 0,71 0,69 0,67 0,66 0,65
2,00% 0,85 0,80 0,77 0,74 0,72 0,70 0,69 0,68
k 1,816 1,707 1,632 1,577 1,535 1,500 1,471 1,477
a
pentru înălţimi mai mari decât 1000 se calculează Rd,c direct
Verificarea la stăpungere a fundaţiei

Armătura care se dispune pentru preluarea eforturilor de străpungere se dispune sub formă
de etrieri, ce se dispun pe cel puţin 2 rânduri sau bare înclinate (forţă tăietoare)

~2d
armatura de strapungere
(forta taietoare)

<50mm