<s> O. lYVIi. Io..

Ediţie Specială!
Cu Memoriile Complete ale d-nei Lupescu
ANUl, I. iio. 43. — MARŢI 22 NOEMBRIE 1927 Preţul 7 lei

REALITATEA (SAU LUCRURILE A SM

Il/ IIS Y B A V
CUM LE VEDEM CU OCHII)
A
. , ___ __ , . Pa nn an 300 lai; fa jnm&tata an 160 lai; Director: ]. B. Sima. Radactia |i Adminiatratlai
Abonamente: „ w i « i w w. Apare totdeanna Dom in act Cin], Str. Ragina H ula M.

O f

EdironaJ TeUphone, Beekman 2000 oUNDAY. sKPTfcMliEK. lt . 192T 8usme$s Telephont. Cotumbus' 7000 g |

Destăinuirile doamnei lupescu Observatiunea ziarelor Ameri

Desvâlolrea avenfurei care a costal pe Prinţul Carol
tronul
DOCUMENT THAT ADDS TO DOCUMENT CARE VA RĂM­
HISTORY NEA IN ISTORIE
Un luna Septem vrie anut curent, trustul de gazete „SFCearsf, din
(T) r* T^EMININK influence on influence on T MFLEUNţA femeilor asupra
EMININE
J im e rica , care cuprinde 47 de cotidiane, a cumpărat de ta d-na Cfena JT the destinies of nations destinelor popoarelor s’a
JPupescu, o serie de articote, care au fo st publicate ş i răspândite, n u 1lias exemPllilcat,on today_ in exemplificat astăzi, în situaţia
the situation in Rumania. The din România. Documente!*
numai în presa americană, dar ş i în Suropa. historical records of the mo- istorice ale monarhiilor din
narchies of France and En- Franţa şi Anglia, precum şi a
SFără a ne apropia părerile autoarei, ş i fă ră nici un comentar din gland, as well as other Euro­ altor naţiuni europene, sunt
partea noastră, revista „^Realitatea 3 tustrată“ socoate interesant a pre­ pean nations, bear witness to mărturii îndestulătoare a influ­
the part played by fascinating enţei femeilor, fascinatoare, în
zintă cititorilor, în traducere fidelă, din gazetele americane, memoriile women through the infatuati- soarta regilor şi împăraţilor.
on of kings and emperors. Astăzi, o tânăra remete di­
d-nei S le n a jBupescu, însoţite de fotografiile care au fo st publicate, în
Today, a pretty young di- vorţată, are la picioarele sal»
JT e w -JJ o rd SM mer ic an ş i j£ o s SRngelos Sxam iner. vorcee has at her heels Crown pe Prinţul de Coroană, Carol
Prince Carol of Rumania, who al României, care a renunţat
renounced his rights to the la drepturile sale la tron, pen­
Tratez pe Carol ca pe nn copil!"
»»
throne because of his amours. tru amorurile sale. Copilul să»
His infant son is king, in a re- minor este astăzi Rege, sub o
de Elena Lupescu gency in which the grandmo- regenţă în care bunica sa, Re­
ther, widowed Queen Mărie of gina Maria a României, este
TN cele mai multe cazuri, Rumania, is a dominant factor. factor precumpănitor.
când dragostea este ade­ Prince Carol deserted his Prinţul Carol şi-a părăsit so­
vărată, dar împrejurările sunt vvife, who was Princess Helene ţia, rare a fost Prinţesa Elena
vitrege, suferinţa cea mai ma­ of Greece, and sacrificed the a Greciei, sacrificând purpura
re o îndură femeea. chance for the royal purple in regulă, pentru legătura cu Ma-
Eu, Elena Lupescu, sunt his liaison with Madame Lu­ dam Lupescu. Dânsul o cuno­
socotită, în lume, drept o pescu. He had known her when ştea de când avea 15 ani, iar
curtezană, ca multe altele, fă­ he was fifteen and she nine dânsa 9. Timp de 12 ani căile
ră scrupule, o sirenă egoistă, |years oîd. For a dozen years lor s’au despărţit, in care timp
pentru ale cărei mângâieri, :their paths divergend, in which ea s’a căsătorit şi s’a divorţat
un Prinţ, de neam regese, a ! time she married and divorced de un ofiţer român, iar el a în­
renunţat la tronul său. |a Rumanian officer and he con- cheiat o căsătorie morganatică,
In interesul acestui om, cât tracted a morganatic marriage cn Zizi Lambrino, pe care apoi
şi pentru justificarea mea, with Zizi Lambrino, whom he a părăsit-o, acum doi ani, când
m’am hotărît să scriu adevă­ deserted two years ago when d-na Lupescu a apărut iar, pe
rul, în această chestiune. Fap­ Madame Lupescu again flashed orizontul său.
tele cunoscute sunt că: acest on his “horizon. Situaţia din România prile­
Carol, născut Prinţ de Coroa­ The situat'on in Rumania juieşte multe griji cancelariilor
nă al României — tară, care gives grave concern to the europene, existând temerea câ
după războiu s’a întregit, a chancellories of Europe, for it înamorata Prinţului Carol, 11
fost întărită, şi civilizată de is feared that at any time Pri- poate împinge pe acesta, în ori­
unchiul său, Carol I, şi apoi j ce Carol’s înamorata may im- ce moment, să răstoarne Re­
de tatăl său, Ferdinand I, ca­ pel h!m to overthrow the re- genţa, prin revoluţie, şi să se
re a murit de curând - trăi­ gency through a revolution aşeze pe sine, pe Tron. Prinţul
eşte în exil împreună cu mi­ and establish himself on the se bucură de multe simpatii, în
ne, într’o vilă dela Neuillv, throne. The prince has a great armata naţională. Aşa încât
într’unul din faubourgurile hold on the sympathies of the istorisirea d-nei Lupescu, des­
Parisului. naţional army. So that Madame pre legăturile ei de dragoste cu
ÎNVINUIRI de com plot Lupescu’s own story of their Prinţul, nu sunt numai intere­
Iov affair is not only a vivid, sante, ci totodată un document
O UNT arătată drept ,,ncea |human document in itself, but omenesc în sine, şi o contri­
evreică cu părul roşu, is a contribution to a historical buţie la o situaţie istorică, ca­
Magda Lupescu“ , iar căminul situation that may lead to gra­ re poate avea grave uraări in­
(Citiţi continuarea în pag. 2). ve internaţional consequences. ternaţionale.
 REALITATEA ILUSTRATA No. 43. — 22 Noemvrie 1927.

R E A L IT A T E A nostru e numit „Vila miste- Mi-a părut bine când s’a nă­ \
cunosc acum atât de bine! boiul şi preocupările perso­
FOAIE SĂPTĂMÂNALĂ ILUSTRATA \rioasă a unei iubiri neîngă- scocit moda părului scurt. Dar atunci nu puteam să în ­ nale au trebuit să fie lăsate la
\duite“, în care „se complotea- Acum port părul bubikopf, ţeleg dedesubtul acestei ma­ o parte. Imediat tatăl meu s’a
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA |ză împotriva României.“ nu scurt băieţeşte; la ceafă niere brusce a sa; care nu pus, dânsul şi activitatea sa,
Cluj— iti. Regina Maria Nr. 36— CInj Voiu încerca să restabilesc puţin mai lung. era altceva decât dorinţa de la dispoziţia guvernului. A
La Bucureşti: Calea Victoriei 39. adevărul. Am surâs tânărului Prinţ a prelungi şederea, oferindu- mers pe front, unde l-a în­
Telelőn 63— 92 Garol a semnat abdicarea şi dânsul m ’a îmbiat să de­ mi bomboanele una câte una. soţit şi mama. Am fost şi eu
Ila tron, în Ianuarie 1926. schid cutia. „Mănâncă"! a Prefera această metodă, de­ împreună cu soţul meu. Toţi
PREŢUL ABONAMENTULUI: Aceasta n’a fost, după cum spus dânsul, cu felul său re­ oarece nu era obligat la con­ patru ne-am pus în slujba
Pa an an întreg Lei 300 presupune lumea, o dezertare ce şi brusc, întinzându-mi' cu­ versaţie. Patriei. Eu şi mama mea dă­
Pa o jumătate de an . „ 160 laşă, făcută cu sânge rece, de­ tia de ciocolată, cu un gest deam ajutor soldaţilor şi co­
Pc trai l n n i ................... ....... 85 GREŞIT JUDECAT
la îndatoririle sale, ca Prinţ energic. Am luat o bomboană, piilor mici şi părăsiţi, în ur­
de coroană şi moştenitor al dar nu apucasem s’o mănânc, TI IUTI L băiat! Cum l-am ma groaznicelor evenimente,
PENTRU STRĂINĂTATE
Panbn A m e r ic a .........................$3
tronului, unei ţări, care-şi când Carol mi-a oferit alta. ■LJ judecat de greşit! Şi câţi care au urmat. Şi erau atât
lugoilavia f i Cehoslovacia Lei 400
pusese întrînsul toate nădej­ Am ezitat. Atunci dânsul a nu-l judecă şi astăzi greşit! de mulţi cei fără ajutor! copii
dile, de viitor. Pasul său l-a apucat o bonbonná, cu două Eu insă. mai mult, nu l pot şi soldaţi muriau ca muştele.
făcut, în împrejurări insu­ degete, şi mi-a pus-o în gură. judeca astfel. I)in întâlnirile
Editor f i Director: I. B. Sima REÎNOIREA VECHEI PRIETENII
portabile, create de falsifică­
Secretar da redacţia: M. Comatantin rile şi intrigile duşmanilor T > RINŢUL s’a-Căsătorit cu
săi. Zizi Uambrino. în ţinu-
Cenzorát Intrigile acestea s’au urzit pul războiului. Bineînţeles ca
MARŢI, 22 NOEMVRIE. 1927. ani dearândul. încă din tim­ această Căsătorie m’a intere­
pul căsătoriei morganatice a sat şi pe mine mult, deşi pe
lui Garol, cu Zizi Lambrino atunci, gândul unei legături,
— o incursiune romantică de între Carol şi mine, nu se nă­
tinereţe, care s’a sfârşit cu o scuse încă şi poate deaceea,
căsătorie, deoarece Garol era am considerat căsătoria sa.
Umanitatea este încă neferici­ prea cinstit şi prea cavaler cu sentimente altruiste, do­
tă, dar nenorocirile nn se mai ca să facă altfel — el a fost ri ndu-i fericire.
abat din tăria bolţii răzbunătoa­ hărţuit, ameninţat, silit, te­
re, căci oamenii au grije să şi-le
Când s’a terminat războiul
rorizat şi pus într’o situaţie am rămas împreună cu pă­
împărtăşască ei între ei — cu
insuportabilă, pentru un om rinţii mei, socotind că eu şi
susţinută râvnă.
Credem totuş că există pe glob de o voinţă- tare, imulsivă ca bărbatul meu nu ne potrivim
un muritor în dezacord cu sum­ a sa şi de un caracter rigid. împreună, deşi eram foarte
brele reflexii de mai sus: e vor­ BRUSC ŞI FĂRÂ TACT buni prieteni şi suntem încă.
ba de acel foarte modest slujbaş De comun acord, am hotărît
a cărui nevastă i-a dăruit, în A CESTEA sunt însuşirile să divorţăm, lucru care se fa­
primul an de căsnicie, un copil, lui Carol. Este brusc şi ce foarte uşor, în România.
în al doilea an doui copii, şi în adesea lipsit de tact. Ii lipsesc
Am intentat procesul de di­
beilea bei. răspunsurile prompte şi e
Societatea se opreşte deocam­ sfios, în manifestările vorţ şi legea ne-a separat.
sale. Am rămas mai departe cu
dată aci peutru simplul cuvând
că omul e căsătorit num ai de
Decât să argumenteze sau să părinţii, făcând bineînţeles,
patru ani. Probabil însă, că dat se pnă într’o situaţie penibi­ din când în când, călătorii
fiind numărul ascendent al lă, preferă să recurgă la ac­ prin străinătate. In decursul
odraslelor cu cari Provindenţa îl ţiune. uneia dintre aceste călătorii,
fericeşte va avea la an încă pa­ II cunosc, de aceea vorbesc, la Paris, s’a întâmplat că
tru moştenitori. Rezultatul a căci prietenia dintre Prinţul Prinţul Carol a venit ,să-mi
patru ani de productiv b a i con­ Garol şi mine durează de mul­
facă o vizită. Era pe la înce­
jugal: zece moştenitori.
Uimitor şi îngrijorător noroc
tă vreme, şi-l cunosc mai bi­ putul lunii Decemvrie 1925.
pentru casa modestului slujbaş — ne, decât însuş mama sa, Re­ Garol se înapoia dela funera-
e un slujbaş german, — dacă gina Maria. Nimeni nu mă riile reginei văduve Alexan­
lucrurile vor continua în chipul ooate înşela, în ceeace prive­ dra, din Londra, unde fusese
în care au decurs în cei dintâi şte pe Carol. trimis, ca să reprezinte fami­
bei ani o să aibe în juru-i, când Ne-am întâlnit încă de eo­ lia regală.
va sărbători nunta de argint, nu nii, în România. Asta a fost
Ne-am întâlnit la o recep­
o casă de copii c i . . . bei bata­
cu multă vreme înaintp, căci ţie, în casa unui ataşat ăl Le-
lioane.
Problema repopulăm nelinişte­ acum e usunt de 28 de ani, gaţiunii române, din Paris.
şte de multă vreme unele state iar Garol de 34. Sunt născu­ „Aş dori“ — a început vor­
europene. In Franţa se constată tă la Bucureşti, tatăl meu ba Prin(ul — ,,Sâ reînoim
o alarmantă scădere a natalităţii fiind român şi mama mea rochea noastră prietenie, din
explicată de cei pe cari chestiu­ rusoaică. Tatăl meu era . chi­ zilele când eram în Romă-
nea îi preocupă, ca o urmare a mist. Nu suntem evrei, deşi nia.“ Am observat că e foarte
libertinajului moravurilor. s’a spus că suntem. Am prie­ obosit şi deprimat, şi n ’am pu­
Explicaţia, natural, este justi­ teni roai'te iubiţi printre ev­ tut să-i rezist. Răspunsul meu
ficată. Dar ea păcătuieşte prin
rei şi dacă aş fi evreică, aş a fost din adâncul sufletului,
insuficienţă. Compleuxl împreju­
rărilor de după războiu nu a
fi mândră de aceasta. fără alt gând decât acela de
contribuit la cimentarea legătu­ M’am întâlnia pentru pri­ a mi-l face prieten, l-am ră ­
rilor de familie. Dinpotrivă, le-a ma oară, cu Prinţul Garol, spuns: ,,Te aştept, mâine,
destrămat. în casa administratorului de­ apartamentul meu.“ Astfel
Insuficientă explicaţia fenome­ le una din moşiile Regelui. început a înmuguri în ,
nului, era de aşteptat ca şi so­ Intr’o zi, tatăl meu m’a luat sentimente noui pentru băia­
luţiile să păcătuiască la fel. Una şi pe mine la un ceai, cu Re­ tul sfios de odinioară, cam
dintre soluţiile preconizate a gina Elisabeta, soţia Regelui voia, cu deasila, să mă hraJ
fost, de pildă, acordarea de me­ Carol I care era cunoscută
niască cu bonboane.
dalii celor cari au mai mult de
cinci copii.
sub numele de „Carmen Syl- In ziua următoare. Prinţul
Natural că decoraţia ar putea va“, „Regina poetă.“ mi-a făcut o vizită, acasă la
să fie un stimulent şi nici o Regina Elisabeta adora co­ mine, şi a fost cât se poate de
consolare. rnii. Unica ei fetită a murit corect cu mine, deşi afectuos.
Un locuitor cu o droaie de copii in vârstă de 4 ani şi inima LEGATURI SUFLETEŞTI
şi necazuri a respins medalia, Reginei era plină de duioşie,
Zizi Lambrino
motivându-şi hotărîrea astfel: pentru copii. Era foarte iu­ l Y f ’AM străduit să-l liniş-
— Decât o tinichea penbu m i­bitoare faţă de mine şi a tri­ tesc pe Garol, să-l fac
ne, mi-aţi da mai bine o casă mis să-mi aducă ciocolată. Si „Nu mai vreau alta“. am ulterioare cu Carol, am învă- să se simtă bine, în tovără­
penbu diavolii ăştia I când s’au adus bomboanele, spus eu. fat foarte multe, deşi uneori
şia mea, amint i ndu-i de tim­
. . . Deocamdată cetăţeanul ger­ Prinţul .Carol, care stătea în „Ba da, mănâncă", a insi­ treceau luni şi ani, când abia purile când dânsul era băiat
man despre care am pomenit mai stat dânsul. ne mai vedeam unul pe altul.
sus aduce valoroasa-i ofrandă la apropiere, a luat cutia, ca să Era încăpăţânat, şi a stă­ |Cu toate acestea între noi
de 15 ani iar eu eram în vâr­
altarul cu predicatori zeloşi ai mi-o prezinte el. Dânsul era ruit, spunând: exista prietenia, şi simţiam
stă de 9 ani. Acum puteam
problemei natalităţii. de 15 ani, iar eu de 9. să-l înţeleg mai bine.
„De multă vreme am vrut „Vreau s’o mănânci şi pe ! că eu îl înţeleg, pe acest om. Femeile, in genere_im not
Ion Pas asta “ Vedeam sub maniera brutală
să te cunosc“ , a spus dânsul. să găsinscă ne Carol prea
. Ai un năr atât de frumos"! Nu înţelegeam pe atunci o inimă adevărată şi un ca- afrăgaioT. CI im arc'dibacia
Această intervenţie bruscă ce înseamnă această insisten­ |racter ferm. pe care o au alţii, de a linguşi,
şi acest compliment copilăresc tă, şi m’am supărat. Mândră, La vârsta de 16 ani, m’am şi este ~}>red sinee.x__&L_orjp;c,
era caracteristic Prinţului m’am uitat încruntat la dân­ (căsătorit cu un ofiţer român. spre a f i un om de salonTDes-
meu. Inim a sa este atât de sul, ,şi am împins cutia de Un timp scurt, am trăit feri­ gustat de faptul că prietenii
bună, dar nu ştie totdeauna bomboane, şi nimic nu m’ar ciţi împreună, dar mai apoi săi îl judecă greşit, adesea e
să se exprime. Cu toate ace­ fi putut, hotărî să mai iau [ne-am dat seama că caracte­ în stare, pe neaşteptate, să-şi
stea complimentul mi-a plă­ una. rele noastre se deosebesc pree, schimbe toată activitatea, să
cut mult, căci părul era una De câte ori n’am râs îm- j mult şi gusturile diferă atât, lase un lucru baltă, spre a
dintre vanitălile mele. M’a nreună de acest episod al încât o viaţă armonioasă era se apuca de automobilism, de
r»/-vo4of rrtnl f ^ rlviT*QT»£i rlp p a n 1 tininlinanAlnr dp a t u n c i TI ' i îi neuutintă. A venit însă răz­ aviaţie sau de călătorii înde-
 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 43. — 22 Noemvrie 1927. 3

părtate. Poporul îşi spune \ Sentimentele unuia fată de I mea. Dânsa nu poate vedea" Am rămas ascunsă, insă nu-l părăsesc niciodată, şi
atunci: „Iar s’a sălbăticit: nu altul au devenit şi mai pu- j ambele laturi ale situatiei. prinţul mai eşia câteodată, nici să nu stau între dânsul
popi pune nici un temem pe >temice şi inai dulci, datorităPentru, dânsa sunt o ,,Sirenă Oriunde se ducea se găsiau şi tara lui, dacă aceasta va
dânsul/“ tocmai acestor întristări şi fără scrupule“, care i-am emisari români, cari făceau dori înapoierea sa, sau dacă
Lucrul nu e adevărat, Ca­ necazuri. Cu cât Carol avea j atras copilul în păcat; sunt fel de planuri, spre a-1 supă- datoria lui faţă de copilul
rol nu este un fanatic şi te neajunsuri mai multe, cu |„femeea pătimaşă“, care am ra şi a-1 jigni. Ne făceau via- \ său îl va reclama. Primul Mi-
poti bizui totdeauna pe dân­ atât simtia mai mult, că are ispitit pe un barbat, mai pre- ;ţa nenorocită. Spionagiul de- nistru Brătianu nu mai vrea
sul. Totdeauna e atent şi îşi nevoie de mine. A spriuim jxiit sus de puterea lui de rezisten- 1venise atât de plicticos, încât să ştie de Carol, căci CamJ
iubeşte prietenii. E generos, stărilor, care sosi an din Do- ţă, căutând prin toate mijloa- am curmat şederea în Milano este foarte greu de stăpânit,
binevoitor, loial si patriot. inânia. era, tot mai mare şi cele, să-i distrug caracterul, şi am plecat 1a, Veneţia. E MANRDU DE COPILUL REGE
Dragostea sa pentru mine e aceasta sporia furia lui Carol, I O, dacă ar şti dânsa cât Dragostea noastră creştea
blândă şi lipsită de egoism. care pe neaşteptate a năra ^ 1mi-e de scump, în- sufletul tot mai dulce. Nenorocirea ne I "p R IN Ţ U L Carol îşi iu-
|Dacă ar putea să divorţeze de sit l’arisi 11. pjemml. Iu.__Mi- î meu, binele şi fericirea lui |legase laolaltă şi ne-am cu- j beşte copilul, pe Mihai,
soţia sa, Prinţesa Elena a lano. ' Carol! Am toată nădejdea că fundat, într’un fel de fericire j care ocupă patetica situaţie
Greciei, Carol m’ar lua în că­ Poate că din partea mea a odată ea va înţelege. Poate că furtunoasă. Erau clipe când de Rege, la. vârsta de 5 ani.
sătorie, IcTcea mai mică indi­ fost prea multă grabă, ca să-l există în mine ceva matern, ne «simţiam absolut singuri, Carol este mândru de el. A
caţie a Unea, că aceasta esle urmez imediat, dar n’am pu­ în ceea ce priveşte iubirea într’o lume de viscole şi de avut însă nefericirea de a nu
latoria lui. tut să fac altfel, decât să-l ur­ mea, fată de dânsul. In tot primejdii fantastice. M’am ţi­ petrece prea mult împreună
Când, pentru prima dată, mez. Ştiam .că el doreşte un cazul, urmându-1 la Milano, nut strâns legată de dânsul cu copilul său, datorită ne­
s’au înodat. între noi legături \in&nţitor , si ncer, şi simpiu n’am făcut-o cu altă inten­ — şi care femeie n ’ar fi fă­ potrivirilor care au existat,
de dragoste, primul său gând ceeace i-a lipsit, în toată via­ ţie' decât aceea de a-1 îngri­ cut la fel, dacă ar fi fost în între Carol şi soţia sa Elena.
a fost pentru mine şi la pre­ ta lui. Eu de asemenea eram ji cu toată dragostea mea. Am locul meu? — căci îl iubiam Intre dânşii a fost respect re­
ţul pe care voiu avea să-l plă­ o femeie, care nu avusesem tras la un hotel, şi Carol a şi eu nu sunt o ipocrită, sau ciproc, dar căsătoria lor iva
tesc. In mod sincer însă, de­ parte de prea multă fericire venit şi dânsul la acelaş ho­ o puritană. era decât o căsătorie de stat.
clar că nu doresc o căsătorie în viaţă, şi a cărei inim ă se tel, arătându-se vesel şi mul­ Din zi în zi mă hotărâm Unirea noastră este o unire
ţii mit. că am venit. tot mai cu nestrămutare, să de dragoste!
morganatică. Şi eu îmi iubesc revărsa către acest băiat izo­
ţara. II iubesc şi pe Carol, lat şi neînţeles.
dar recunosc obligaţiile sale Eram şi eu o supusă a ţării
faţă de poporul său. sale. Cunoşteam copilăria sa;
Căsătoria lui Carol cu Zizi respectul pe care-1 avea faţă
I Lambrino a fost o greşală a de părinţi şi de bunicii săi;
Elena lupescu zugrăveşte viaţa
I tinereţii. Să fiu eu oare -a cunoşteam pe mândra lui
i doua femeie, care să-l ducâ'la mamă. Regina Maria.
I o -greşalâ identi('ă? Nici nu Şî tocmai aci vreau să spun
intimă a Iuitarol
mă pot gândi la aşa ceva. cât îmi este inima de since­
Nici un moment nu mi-a tre­ ră, faţă de dânsa. In acest „Prinful spalâ vasele”
cut prin gând ideia unei că­ moment dânsa suferă mai
mult decât oricare, de pe ur­ RIUtNDE, eu şi Carod, am fost b.ia şopt ită, ambii cuprinşi în su- j nu răspuvSea la aceasta şi o sim-
sătorii, între noi.
D-na Lambrino, până mai ma acestei tragedii dureroase.
O în decursul iernii 1926, „fu- flet, de pacea pe care o inspiram 1ţiam bine că el se necăjeşte, fă r i
dăunăzi, a trăit în apropiere Regina Maria este o fe­ ga noastră era vestită totdeauna
unul altuia şi care este cea mai să spună vr’o vorbă.
de noi, la Paris. N’am discu­ meie de inimă, adesea rău în­ prin ziare. Se publicau poveştile . . . . ,
tat cu Carol niciodată acea­ ţeleasă, datorită spiritului ei cele mai fantastice şi toate erau duJee tormă a prieteniei omeneşti. . „Dânsa s u f e r e spunea el
stă dragoste de tinereţe şi nici vioiu, neînfricat şi nerăbdă­ crezute. La Veneţia — paradisul Câteodată Prinţul spunea: „In-!desen şi eu ştiam, că se tjânde-
despre căsătoria lor, deşi pen­ tor, când e pus sub control. dragostei şi al poeţilor — am gă­ ţeleg că sunt ţapul ispăşitor, l-am şte la mama sa, Regina Maria.
tru dânsul această întâmpla­ De multe ori face greşeli, du­ sit o clipă de odihnă. Adesea ne desamăgit: ştiu că mă vor numi .Ştiam şi eu că dânsa sufere şi
re a fost un izvor nesecat de pă cum fac toti acei cari se furişam noaptea târziu, când nu laş şi dezertor, mă vor deplânge, că Prinţul meu nu poate face ni-
necaz şi nedumeriri. Nu am emoţionează. Dânsa are însă miaâ era nimeni care să ne spio­ ca pe unul care cutreeră faţa pă- mie spire a-i alina întristarea. De
neze, ca să facem câte o plim­
nici un drept să mă amestec iubire şi bunătate, în sufletul
în această chestiune, şi în ei. Regina Maria nu este n ic i;
nici un caz nu se cuvine s’o vicleană şi nici nu se pretea- î
discut în public. Oricine poa­ ză la intrigi.
te să-şi desvălue în faţa lumii, Ea de asemenea iubeşte pe i
sufletul său propriu, dar su­ Carol. Fiind însă Regină, j
fletul altuia este sfânt şi tre­ n ’are dreptul să fie şi mamă. I
buie să răm ână acoperit. Controlul apropiat al copii­
Nici o femeie n’ar trebui să lor săi şi supravegherea edu-!
judece pe alta, deoarece ni­ eaţiei lor mai ales în ceea j
meni nu poate şti sau cunoa­ ce priveşte primii copii
şte, ceeace se găseşte sub stra­ n’au fost lăsate pe dea’ntre
tul de deasupra. Oare n’am ls'd . în mâinile sale. Influen-
suferit eu însumi condamna- I te puternice au lucrat împo-
rea societăţii, care poate n’ar triva acestei dorinţi a ei, şi
fi atât de severă şi îndârjită aceasta a însemnat o mare
împotriva mea, dacă ar cu­ încercare, pentru dânsa.
noaşte toate faptele şi toate Am fast şi eu de clouă ori
intrigile, care există îndără­ mamă, şi cu toate că ambele
tul acestei afaceri? fetiţe au murit, una la naşte­
Mai dăunăzi am fost, siliţi re şi una după un an —- am
să concediern pe camerier si în sufletul meu instinctul de
.pe soţia lui, descoperind că mamă şi încerc sentimentele
amândoi făceau spionagiu, tuturor celorlalte mame. _Aş
pentru d-na Lambrino, căreia dori să pot îngenunchia la pi-
îi raportau zilnic,lt o t ce fă= 5îflaraie Măriei, să-i povestesc
ceam. In urmă am aflat că toată suferinţa, toată tragedia
s’au' Tiopus stăruinţe mari, pe lui Carol, în aceste momente
lângă aceşti servitori, spre de criză, din haosul cărora,
a-i ademeni să ne otrăviască nent.rn lin mnmwü.—nil vpdft.
m â n c a r (Ta! EI însă” aü n ici .a scaparer
refuzat să comită o crimă. Situaţiile familiilor regale
N’avem dovezi concrete, de- nu sunt tot atât de uşoare ca
spre acest complot, dar sunt ale celorlalte. Pe lângă acea­
rnulte altele, care au fost des- sta trebuie să ţinem seama că
văluite pe deplin, şi de care este împotriva tradiţiunii, ca
omul rămâne înmărmurit. familiile regale să se apere
încă din timpul când la Pa- , dânsele, împotriva itacurile
ris Carol şi cu mine nu eram publice.
decât prieteni, au început să IŞ I IUBEŞTE MAMA
circule svonurile cele mai fan­
^AROL îşi iubeşte frumo-
tastice. S’au făcut rapoarte şi
s’au trimis în România, în C 'o.
'asa mamă. Intriganţii au Castelul dela Neuilly.
caro se arăta că eu şi Carol reuşit însă să-i învenieze min-
trăiam o viaţă degradatoare, tea, împotriva copilului ei. Ea bare, \ k canalele mai dosnice ale m ântuiţii, ca pe un alungat,, fără;aceea, cea mai mare parte din
Dela Rucureşti sosiau mus- este atât de cinstită şi de Veneţiei, în gondolele conduse |fam ilie şi fără ţară! timip tăoeaim şi prin tăcere îl fă
trări atât de aspre, de o ne- dreaptă, încât nici nu-i vine de oameni, cari habar nu aveau T ... ,. ceam să înţeleagă că i nupărtA-
La aceasta u şopttam: „ Poţi sa
dreptate atât de evidentă, în- în minte că poveştile ce i-şe cine suntem. . „ „ iese grijile.
jcât Carol s’a înfuriat şiJjjŢa raportează, spre disgraţia lui n legănarea „bărcii nevinova- te ^po te zi; nu încerca sa m- Nimeni nu se poate încrede î„
gândit că poate ar fi m ai bi -1Carol. sunt false. Acei cari o te“, sub razele reci ale lunei, piu- drepţi singur lucrurile; se vor în- intrigile meschine, cârc înconjură
ne să renunţe, la drepturile înşeală sunt în anturajul său tutun fără scop şi fără destinaţie, drepta ele dela sine. Oricând te tronul. Lumea dinafară nici nu
pe care le avea, prin naşte­ Desigur că Regina trebuie turhurârd arare ori, liniştea nop- poţi reîntoarce, dacă socoti că e bănuieşte cât de multiple tart a
rea sa. să fie înfuriată împotriva ţiii, cu câte o vorbă două, dea- bine. Nu te necăji“. El niciodată 1ceste conspiraţiuni.
 4 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 43. — 22 Noemvrie 1927.

CU. °f
N e tS ^ ^ lg g îr a n YEN T S
SUNDAY. SEPTEMUKB 18. 1927________________________________ __________ T<,rphoo>. Colomba, 7000 & _1

SEAR paie SCORN FOR PRINCE CAROL!

WiiL 80 m TO WHATEVER ÍND TNEBEIS’
INTWOI ANDÜHÍ5PERED 60SSÍP SHADÖUROTflL LI1/ES

J O S BPA TJANOt Prime Minister of Rtimania, who is

believed io have b«en responsible fór Carol** re-
n u n e i o t i o n of the throne in favor of his son, MtcHaeL

$ / U l: M v / fa / d .

Tu u î. , /& /■

' i i U t /A . M £ - tt

fa t

DORINŢA DE A RĂMÂNEA tuşi noi aveam iubirea. Nimeni nu Cea mai anuUtă vreme am stat |drăgostiţi - un soiu de sincer i- România, nu are nevoie de un
ASCUNŞI .ie-o putea răpi. la Biarritz. : tate' eroică, căci ne dedeam sca­ om ou voinţă, ca Prinţul Carol.
ELA Veneţia, care a însem­ Când a sosit primăvara şi a ma că vom fi priviţi ca nişte oa- Partidul său voieşte să-l scoată
„Să încercăm la Biarritz", a
D nat pentru noi amândoi pa- j sugerat odată Prinţul. început să fie prea cald şi cei j menii, cari păcătuiesc împotriva j din linia de succesori ai tronului.
mai mulţi oameni plecau în ţinu­ j precedentelor sociale. ! Pentru a^şi atinge acest scop.
ae şi romantism, Ca.rol -şi ou mi-
Ideea a fost bună, pentru că pe turile dela nord, am fost cuprinşi dânşii trebuie să rupă orice 1©-
■a© am plecat la Nizza, Monte Intre timp. s’a stârnit o adevă­
coasta Bască am putut să ne de dorinţa să ne întoarcem la
Dario şi Cannos. Ne-am ameste­ rată furtună pentru noi, şi ava­ gătură. intre Carol şi familia sa.
j
pierdem în lumea de spanioli, Paris.
cat în lumea de petrecere a Cazi­ francezi, italini, greci şi argen­ lanşe de mustrări ven iau furioase I Dânişii i-au otrăvit mintea, infăţi-
noului îşi am încercat să ne pier­ „Să mergem şi să ne adăpostim împotriva noastră, din România» ând „afacerile de iubire ale lu i
tinieni. Am locuit la Hotel Palace într’o casă liniştită, departe de
dem pe noi şi toate grijile noas­ Carol — niciodată nu voiu putea Carol“ şi chipul în care el îşi
şi petreceam ceasuri întregi, pe mulţime, şi să aşteptăm desfă­
tre, pe mesele de joc, pe plajele \ insista destul — nu are acea „înjoseşte ţara“.
ţărmul mării. Amândorura ne şurarea evenimentelor. . . “
iji prin cafenelele de lux. Dar tot­ însuşire aleasă, care se numeşte I-s’a dat ordinul să se înapo­
place baia de mare şi aci am că­ Această ideie a venit dela tact. Dânsului i repugnă să se as­ ieze imediat la Bucureşti şii să
deauna oahii iscoditorii ne urmă-
pătat. cei doi câini, ai noştrii, pe­ Prinţul meu, dar n’aş putea fi
riau şi limbile viclene cleveteau. cundă îndărătul unei măşti de cu­ semneze abdicarea sa. Dânsul a
rechea minunată de Schnauzer- sigură că ríam exprimat şi eu a-
Eram însetaţi de dorinţa arză­ vinte ticluite şi de maniere di­ refuzat aceasta. Em isarii guver­
Pincers, pe oare îi avem cu noi, ceeaş dorinţă.
toare de a ne izola, ca să fim bace. Pentru dâsul aceste subter­ nului au promis că, dacă el va
la Neuilly.
numai noi amândoi, doi inşi cari „Ba . . . “ şi de fapt nu ştiu fugii înseamnă neonestitate. Toa­ smna abdicarea, dânşii se obligă
se îmbiau într’adevăr, şi cari vo­ De fapt, avem o familie nume- ! care dintre noi a dat acest răs­ tă viaţa lu i a suferit de această să ţină secret acest act, mai multe
iau s i se ascundă de ura şi în văl- roasă de câinii cari mă iubesc ş i j puns. lipsă de „savoir faire". luni, în tim pul căruia el va avea
mă-vigul lumii. Un prieten ne-a m ă privesc fără mustrare, în ochii Astfel „luna noastră de miere“ Astfel,, ân urma nesfârşitelor tin>(p să se răsgândească. Carol
considerat odată că am fi în „lu­ lor. Câinii au însuşirea să te în­ a luat sfârşit. dojeniri, Caroll s’a oţe-lit şi sub a semnat.
na de miere". Am zâmbit cu amă­ ţeleagă cu inima, şi nu judecă Am venit la Paris, şi am gă­ impulsul mâniei, a renunţat la Promisiunile au fost călcate în
răciune, gândind u-rnă la această după legile şi calapoadele ome­ sit această casă. A fost nevoie drepturile sale la n. După cum picioare.
carac\prizare a timpului, pe care neşti. Sunt o adâncă mângâiere de mult curaj, spre a ne afiş: ! am spus, Primu istru Bră- Im ed'at s’a anunţat în public,
îl în atâtea griji. To­ I pentru mine. faţa lumii, ca o pereche do , , tianu, care caută tăpânească actul în vreme ce trim işii au cău-
 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 43. — 22 Noemvrie 1927. 5

LUPESCU SHIELDS CAROL FROM FOI

Companion of Rumanian Prince Visions Dark, Lonely Future
P 1o 1 1e r s
M eoace
Moitlier
fŢ}HIS ij ihr o’înriu/tma chui*■
i *er ol a serie.» of arttctt*
t>v Undam r Lt/prtru. fot
«to n fprmi r Croim Prtncr C'iroi
Utivr vp Mie ihrnrtf of fiumanui
.im th*.*r. ahxortiino artic Ir* sh*
ŞUu ftarcrt fccr Iove fur ht* mya»
frtenrf, an< m;eol.i fho' .9Ar fear*
ttuit tnvtr dny tfte.y witl Itr fnrvrrf
*<»part
By n elene Lupescn
Chapter UI
)C doubtless hear diead
Y fiii tbinga sald of me,
but Í do i'ot fee! ] am dread-
fu l It is natural for a not
Ogly woraan to have friende
aed to Iove amusements. But
the8e have never taken se-
rious place in my life—else
i would not. be living the se-
«luded existence of the pres­
ant
I have avoided publicity,
thoagh I am fond of admira
tion and Iove to appear wcli
jP Own Design
F B IA R R IT Z 1 took a
prize as the “ best-dressöd
woman.” It amused me—
and pleased me a little, too
The dress was gray and of
my own design, set off with
a very large and beautiful
aquamarine ring Carol gave
mo. Cool colors 1ike gray
?.ud bliie-green look best with
T.y red hair. My Prince has
î>:i eye for beauty in al)
i'-rin:». but does noi like dis­
play or conspicuous beha
Tior.
He himself is always per-
fectly dressed, and looks
well because he has a good
figure suci fctands struighl
Iie is Llond, w ith his móth
« r s very blue eyes and thick.
light-brown h a i r w h i c b
■«’aves He wears a eîose,
ia ir rnustache, but, while his
îeatares are good, I would
■not call hii© quite handsome,
althougb at limes, in uniform
or evenmg clothes, he comes
aear_beuig.soi
NOPELESS ENTANGLEMENTOr HEfiRTS ANDPOLITICS
R A R R E D B Y B I R T H ! Z is i Lam brino, C a ro is first wife
and their son, who are not recogmsed by royal
Rum anians because Z iz i îs o commoner by birth
the memorial services at the
Rumanian chapel in Paris.
It seemed cruel, but Carol
had “ renounced the throne”
and was an exile, l i v i n g
abroad with a “ designing
woman who was holding her
speli over him to keep him
for hqrself!”
| Lőve Not Counted J and H elen was not a happy one.— int'l Newsreel photo.
J ^ Ő É S it ever occur to any-
one that the “ designing
w om an" truly loves Prince
Carol, even to the point of
sacrificing herself complete*
ly for him 7
No— of course i t does not.
Y e t I would stand aside this
T H E IR H H R O ! This recent picture of P rince C arol moment and give him every
ingly indifferent regarding
the Russian revolution! And
were not its, atrocities laid
against a background of
careful preparation of tbe
public finind 1
Ever since we have been
living here at Neuilly we
h'ave been reported in all
sorts of places, when we did
not actually leave our villa.
Once Carol’s arrival at
Rapallo to see his wife and
son was described in the
press, when actually Prince
Carol was ill with grip herq
at home with me. A ll these
tales are spread to misrepre-
sent him to his faaii\j and
to the p u b lic i
STA T E S W E l i n i i : A R T S! P n nce Cart,! and l,is sccond
wife, Prtncess H elen of Greece, mother of his son,
Ktng M ichael of R um ania. The married life of Carol
rob his enemies of their ehief
ammunition? In the first
place, I Iove him. I Iove him
s t much that I would sacri­
fice my owu happiness for
his, and I would go away, but
that would not be a solutiou
to his problfems.
I used to sing. In girlhood
— I am in my twenty-eighth
year now— I had a good
voice, wjiich my p'arents
managed to have cultivated
to somé extent. Now I havo
little heart for singing.
I Song for Puppies
fapt, sI»g helped roe. The in­
stant I struck the piano and
began a song. she set. up sueft
n howhng that at first I was
vuirtied, and then it mp.de me
taugh as l have not. laugbed
m mont ha
| Smites Necessary j
g l ' T I must keep up a good
spirit, no matt.er what. hap-
ptns. and be philosopbicaL
The world has no use for the
aorrowful ones. You call it
the “ groueb,*’ I think. Well,
one must not be a groueb,
bowever dark the skies, for
the sun may break glorious-
ly through at a n j moment
and bnghten the woűld.
If 1 somelimes feel afraid
and solifary, I seek in. my
writing desk a little sympa-
thet.ic note sent me by sa
American lady, with a box
of pansies, enclosing alsó a
passage from one o£ your
philosophers, Emerson:
" I t is easy in the world to
live after the world’s opin-
ion; it is easy in solitude to
live after our own, but the
Great Mán is he who in the
midst of the crowd keeps
with perfect sweetness tho
independence of solitude."
I tind thjs very b e au tifu l
and fom fo rtin g
|! M a n of Virtues
"MOVV [ come to the close of
tliese bttle cbapters,
writren imperfeetly and full
ofdiscrepaneies. Il'theyhavc
pnen any picture of Carol,
Pnnce of Rumania, as a man
of m;>ny virfues and fine
qunlities as well as a man
w'jth faults, a man around
whom the cruel anii unscru-
pulous weave nets for their
own profit, yet whose heart
holds Iove and a sense of
duty. it is all I hope for
As for me, I am ^ust Tfcl-
ene Lupescu. whose past lica
buried in Rumanta, whose
present is tvilling.y rn“rî;ed
in that of an uohap[>y evded
Prince, and wh«»se future ia
— w hat7 Alas. i cannot pen­
etrate the veill I am just
“ the red haired Uumaniao

■tat să interpreteze greşit, atât bilul lini Carol, când nu şi-i con- : beşti şi să descoperi aceasta în «io în tovărăşia copilaşilor şi a cruri personale — cărţi, tablouri,
regim entele lui Carol către fa­ [duce singur, o cameristă, 'şi o |viaţa intimă! căţeilor, cari să se j oace, iam a tapiţerii, bibelouri, lucruri sal­
m ilia sa, cât şi pe ale fam iliei ! bucătăreasă, toţi trei români. Am ! Nu am gusturi extravagante; Ca- în preajma focului, decât să fiu vate din prăbuşirea casei mele
sale, către Carol. avut un bucătar francez, dar ne 1şi nici el. li place auto-turismul o regină nefericită — şi numai de mai înainte, inclusiv un piano
j place 'bucătănia românească —-! şi S'borul, dar în afară de aceste Dumnezeu ştie că toate reginele mare. Am brodat un şal, cu mo­
„AM FOST LÂSĂŢI IN PACE“ nejericue.
|ostropel de pui, plăcintă cu car­ două sporturi costisitoare, socot tive româneşti, pe care l’am în ­
IN cilipa semnării, a.m fost ne şi altele asemenea — şi n ’am că dânsxul ar putea trăi fericâit, cu Voiu încerca acum să zugră­ tins peste piano şi pe care aşez
D lăsaţi într’o paee relativă. putut îdiivăţa vre-u.n bucătar fran- 12 mâi dolari pe an, în America» vesc, în cuvinte, casa noastră fotografiile, pe care le preferă
Aveau acium în m ână ceeaiee do­ ! cez să ninle facă, poate pentru „plină de păcate“ şi o zi oarecare Carol, copilaşul său Mihai, Regina
nau — renunţarea sa la tron. că parizienii socot că arta lor PRINŢUL PLÂTEŞTE 265 j din viaţa noastră ,,destrăbălată“. Maria, fratele său Nicolae, suro­
Ceeace mai rămânea de făcut culinară e cea dintâi în ilume. Noi DOLLARI CHIRIE PE LUNA Prinţ,ui Carol plăteşte .*fairie 8(1 rile sale şi tatăl său mort, Regele
pentru comiplotiiijtiii din întune­ j însă ţinem la bucătăria noastră,
ric era să continue să prezinte, i din ţară. Î
NTRUCÂT mă priveşte pe mi­ mii de franci pe an, pentru vila Ferdimand. Mai am atârnate nişte
ne, şi de sigur mă vor ore- ; sa din Neuilly. Cred, că aceasta rol ivii de păsări în faţa ferestre­
în.tr’o lumină proastă, purtarea |de toate femeile, declar că mai reprezintă cam 265 dollari pe lor odăii de culcare, de unde o
lui CaroL să-l arate ca nepăsător CAROL ŞTERGÂND TACÂMURI ! bucuros aş fi femeea iubită a |lună, în banii voştrii, americani. I>ereche de canari ne înveselesc,
şi ingrat, faţă 'de interesele Ro­ AND am închiriat vila, nu unui o>m sărac, într’o casă. mică, Este o 'Caisă simplă şi era par- cu cântecul lor, şi o draperie sim­
mâniei, precuim şi viiiata sa „des- C
ne-am putut găsi servitori. j a noastră, _ ou perdele ailibe cu­ i niall mobilată, când am ooupat-o. j plă încreţită.
frânată11, eu imikie ila Neuilly. Timp de şase săptămâni nici nu rate, cu o mică grădină în jurul I Ani mai adus şi noi câteva lu­ V ia noastră se găseşte pe Bu­
Dintre pereţii muţi ai vilei noa- am avut vr'un slujitor, şi Prin­
tere, înicerc să trimit lumii acest ţul. împreună cu mine, făceam
mesagiu de simplu adevăr. toate treburile casei. Bu n,u sunt
Mulţimea trece prin faţa casei ! gospodină rea — mama mea a
noastre şi priveşte îndelungat la. ; îngrij it de acea/ta — şi cu plă­
dânsa, închipuindu-şi scenele ca­ cere am văzut >de curăţenie, am
re se petrec înlăuntru {perechea şters praful, am pregătit mân­
veselă care se desfătează, în dra­ carea si am spălat vastele.
gostea nepermisă, într’o atmos­ P rinţul mă ajuta cu voie bună,
feră sensuală — o femeie îndrăz­ făcându-şi toată partea lu i de lu­
neală, rea, care a înlănţuit şi ţine cru, în facerea paturilor, m atura­
în ghiarele ei ascuţite, un Prinţ tul odăilor, ştergerea tacâmurilor
de neam regesc, exilat din ţara şi a farfuriilor şi deschizând uşa,
sa, o victim ă a dragostei! dacă suna cineva. Dacă, cu ume- \
•Cât die 'deosebit «.unt faptele! rit săi largi, U) via vr’un vas, sau,
I n oasia noastră se găseşte pu­ cu degetele neobişnuite, strica \
ţină veseliile, afară doar când sun­ vre-o farfurie, rădeam am ândoi şi
tem <în disperare, şi încercăm să eram m ândră de dânsul, cum ar
râdem şi să gilumirm, spre a mu ne fi fost oricare femee, când îşi ve­
cuifumda prea mult, în marea în­ de bărbatul că-i sare într’ajutor.
tristării. Comandam tot ce ne trebuia la
Actualmente trăim la fel cu telefon, dar uneori mergeam sin­
uiii de tineri căsătoriţi, înconju­ gură să târguesc carnea, fructele
raţii de respect, fiindcă au fost şi legnmeile, după cum ar fi fă­
foineauvântaţi de biserică şi au cut oricare soţie de funcţionar. |
.aprobarea societăţii. lini plăcea, aceasta. Şi dacă n ’aş
Menagiul nostru este simplu. fi urmărită cu atâta insistenţă a,ş
Avem trei servitori: camerierul face-o şi acuma,-;t
care totodată conduce şi automo­ Ce lucru i v ’ |at este să iu- Fotografia Elenei Lupescu, făcută pe plajă la Biarritz
 6 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 43. — 22 Noemvrie 1927.
levardul Bin-neaiu, în fundul curţii
şi un zid de piatră desparte gră­
dina, din faţa vilei, de trotuar,
având o poartă de fier, care se
deschide ipe un drum pietruit,
care conduce la verandă.
Avem, un salon, o bibliotecă, o
sufragerie), toate la parter, eu bu­
cătărie, cămară şi toate ceMalte
dependinţe, în partea -dinapoi, pe
umdle se poate eşi îin girădiină şi
la garaj. La etaj avein 6 camere
— -apartamentul niu se deosebeşte
cu nimic de cameneile hotelelor
obişnuite, în care locuesc călă­
torii comuni, ou faimifliiHie lor.
Carol primeşte lunar, din Ro­
mânia, bani, venituri ale imobi­
lelor, castelelor şi moşiilor sale,
moştenite dela tatăl şi unchiul
său.
Rare ori ne sculăm des de di­
mineaţă, fiind obişnuiţi să ne ouil-
căm târziu, dejunul îl luăm în ca­
mera mea — cafea eu brioşe (uu
fel de cozonac) şi fursecuri. A-
ceasta, de obiceiiu,, cam pe la a-
miază. Ne îmbrăcăm apoi, spre
a primi pe vizitatori. Câteodată,
de dimineaţă, eşiim şi mergem că­
lare la „Roia de Bouilogne“. Vara
trecută am jucat din când în
când, tenmis, .‘unul acesta, ne .lip­
seşte însă energia necesară.
La început, eram vizitaţii de
puţini oameni. Acum vizitatorii
s’au înmulţit în mare parte
aviatori români, printre care Ca­
rol are mulţi prieteni. Ne place
să avem oaspeţi, dar noi nu ne
ducem la nimeni. Prinţului îi pla­
ce să facă lungi călătorii cu
automobilul şi să c.ălătoriască.
„EU NU MĂ PLÂNG"
T N timpul
după amiezii ies une-
ori la ptemlbare, cu câinii şi
mă joci, în fiecare zi eu dânşii,
în grădină căci sunt atât de
drăguţi.
Adesea avem la masă oaspeţi
aleşi, din numărul restrâns de
amici, carii me iubesc şi cari nu
vin ca să ne spioneze şi să ne
criti.oe. Printre aceştia este un
scriitor francez, un deputat din
Franţa şi o artistă româncă: El­
vira Popescu. -care actualmente
uimeşte Parisul.
Nu ne obosim jucând cărţi, în căznit, asupră-i şi, diesfăcănd gazete şi reviste. Adesea îl invi­ societate, în România. Toţi »o-
deosebi bridge. Partidele noastre pachetul, s’a înviorat ca electri­ diez, văzând cât de bine stăpâ­ mânii cu educaţie vorbesc fran­
se termină noaptea târziu. După ficat. M’am apropiat să văd ee-1 neşte o limbă de care eu am atât ceza, germana şi uneori engleza.
aceea mâncăm, eu puţin vin, dar |poate interesa atât de mult. Şi de puţină cunoştinţă. îmi place Engleza, pe care o vorbeşte Cá­
cu multă voie buna. Nu discu­ ce era? Nimic alta decât două literatura românească, istoria ţă­ rod, e foarte frumoasă. Câteodată
tăm, chestiuni grave şi nici afa­ volume, scrise de un aviator fran­ rii mele şi folklórul; citesc uneori stă cu mine de mă înrvaiţă «a-
ceri politice, despre care Carol se cez, asupra mecan icei, pilotaj ui şi nuvele franţuzeşti. îm i pllaoe, g Iezeşte.
opreşte să vorbiască. decând a- |şi construcţiei aeroplanelor! Ca­ în mod deosebit, Maurice De- Viaţa noastră e atât de liniş­
ceasta l ’a înstrăinat de familia rol a sitat până ila trei dimineaţa, kobra.
tită! Hotărît că nu suntem S a­
sa Regală. j absorbit de ele, nepăsător la tot Acasă, în mod obişnuit vorbim
Acei cari il numesc pe Carol ce4 înconjura, inclusiv la mine. cu Carol franţuzeşte, lirnibă care turi socialii, eu nu mai m ait 4»
încăpăţânat, rigid şi sfidător, ax Citeşte mult şi englezeşte — poate fi socotită drept grai de cât Carol.
trebui să-l vadă serile acasă, fe­
ricit, între prietenii săi, simplu,
binevoitor, iubitor şi făcând tot
ce poate, spre a nu întrista pe
prietenii săi, cu grijile sale. Ceea Ileno Lupescu apára pe Carol
ce îi lipseşte lui Carol este o ma
mă iubită, care să-l înţeleagă. Şi
uneori sunt în situaţia ca să-l tra­
tez, ca şi când ar fi un copil, iair
de duşmani
eu mama sa.
încerc să-i îndrept. gândurile îngrijorata de viitorul el
şi conversaţia, în oarecare măsu­
ră, mă ascultă. Aceasta a dat T > R O B A B IL că ati auzit decât vede P rin ţu l şi Elena Nu-mi pot băga capul îm n i ­
naştere poveştilor despre „influ­ -*■ lu c ru ri grozave despre : Lupescu! Carol a fost la Mont- sip, ca u n struţ, şi să fiu oar­
enţa mea“ şi „acapararea mea vi­ m ine, d ar eu n u cred că sunt m artre n u m a i de d o uă ori în bă la g rijile prezente şi la
cioasă“ asupra sa. Este natural ca
ch ia r atât de groaznică. E n a ­ toată viata lu i. Cea m a i obi­ team a de viitor.
tu ra l ca o femeie, care n y 7i c in u ită distracţie pe n tru noi EXILATĂ DE ACASĂ
u râ tă , să aibe prieteni şi să : este cinem atograful. Suntem
iubiască desfătarea. Toate m a i p u ţin observaţi aici, de­ C UNT o exilată, o alun-
acestea însă, n ’a u ocupat un cât la Teatru sau la Oper§. gată, o ex patriată, din
loc prea m are în viata mea A m ândorora ne plac „come- ta ra în care m ’am născut, elin
— altm in te ri n ’aşi tră i viaţa j diile“ , acele în care joacă ţara, pe care o iubesc. Da doi
închisă, pe care o duc astăzi. j Buster Keaton, C harlie Cha- a n i de zile n u m i-am văzut
A m evitat reclama, deşi îm i {p lin , . H a ro ld Lloyd, Douglas p ă r in ţii şi n u ştiu dacă-i voin
place să fiu a d m ira tă şi să F airb an ks şi dulcea lu i M ary m a i vedea, vre-odată. A u fost
ap a r îm b răc a tă cu gust. |Pickford. C inem atograful este totdeauna bun i faţă de m ine
( o binecuvântare: ne putem şi viitorul lor m ă îng rijore a­
HAINE DUPĂ MODELE uita g rijile aci. ză. V isul m eu este să pot fa ­
PROPRII
A m p rim it oferte, dela so­ ce ceva pentru d ânşii, căci ei
T N B ia ritz, am obţinut un cietăţile americane, ca să ap ar îm bătrânesc şi aşteaptă a ju ­
prem iu, ca „cea m a i b im în film . S ă n u credeţi în să torul meu.
îm b răc a tă femee,.“ Aceasta că sunt atât de proastă, ca să P ă r in ţ ii mei sunt rom âni
m ’a m ă g u lit — şi mi-a făcut cred că a u făcut această ofer­ curaţi, şi deoarece au idei se­
plăcere. H a in a p re m iată a tă, pentru că văd în m ine ta­ vere, în p riv in ţa u m ilir ii tă ­
fost de culoare gri şi croită lent, sau o m are frumuseţe. rii lor, n u li se d ă paşapoar­
d u p ă u n model p ro p riu, avân d N u e vorba de calitătile mele te, de team ă să nu complote­
u n cordon foarte frum os, d ă ­ personale; îi interesează si­ ze, pentru restaurarea lu i C a­
mulţimea să fie pornită împotriva r u it de Carol. P r in ţu l meu tua ţia mea. rol.
j unei femei care s’a devotat din are u n ochiu foarte atent, la Este groaznic să fii o cu­ I-SE REFUZĂ PAŞAPORTUL
iubire, încercând să mângâie pe formele frum oase, nu-i plac riozitate de B a rn u m ; totuş
un om, în nenorocire. însă atitu d in ile extravagante mi-ar plăcea să in tr u la film , ■jVTlGI eu nu capăt pa#a-
Nu mă plâng. Eram dela în- şi p urtarea bătătoare la ©chi. dacă am vreun m erit pentru port. D acă aş vrea să
! ceput pregătită -la, sacrificiu şi E l însuşi totdeauna este aceasta. M i se spune că n u plec în R o m â n ia , n u m a i spre
; la suportarea oprobriului public foarte bine îm brăcat şi-i stă toate femeile a p a r la fel pe a-mi vedea fa m ilia , desigur
j pentru CaroL Sunt gata să în­ bine, căci are o sta tu ră dreap­ ecran, ch iar dacă sunt m ai că aş fi oprită la g ran iţă. Si­
frunt orice adversitate ce nai s’ar tă. Este blond, cu ochi alb a­ frum oase decât m ine — şi de tu a ţia mea n u este dintre cele
pregăti. ştrii, ca a i m am ei sale, poar­ aceea socot aceasta un noroc m ai plăcute. Carol îm i este
Intre acestea pentru mine e o tă o m ustâţă tunsă, şi cu — ca şi jocul de cărţi. Sunt fericirea — tot ce am pe lu ­
fericire să fiu cu Carol, care este toate că în general evste foarte me. Va veni oare tim p u l când
cu totul nedibace pentru afa ­
un om a l culturii şi un gentleman prezentabil, n ’aş putea spune
ceri, lu cru de care îm i pare nu-1 voiu m ai vedea? N u
adevărat. Ce se numeşte un gent­ vreau să m ă amăgesc pe m i­
că este extrem de elegant, deşi rău.
leman? Un om de creştere aleasă ne. Această eventualitate r-a
în u n ifo rm ă , sau în h a in ă de S u n t de părere că fiecare
eu consideraţie, îndrăzneală şi fi­ fi sin g ura soluţionare, a pra-
seară atinge eleganta! copil — b ăiat sau fată — tre­
delitate, în principiile sale. Acea­ blemei noastre.
sta e ideea mea despre un gentle­ N u d ăm interview uri şi nu buie să fie deprins cu o me­
C ân d a venit vestea că Re­
man şi aceasta este Prinţul Carol. vorbim ziariştilor. Aceste ca­ serie sau o profesiune, aşa
gele F e rd in an d al R o m ân ie i
II plac cărţile ştiinţifice. îmipitole sunt absolut primele în cât să-şi poată câştiga exi­
cuvinte scrise pentru presă, şi stenta. Doresc aceasta din aste grav bolnav şi situaţia
amintesc de o seară, care a urmat
unei zile de grele încercări, în în ain te de aceasta n ’am a u ­ toată in im a, căci nu sunt disperată, C arol a fost cuprins
de a d â n c ă durere. S ’a rugat
care toate se păreau că au mers torizat să se publice nim ic, am e n in ţată oare eu de o soar­
m u lt să-i fie în g ă d u it să m ear­
pe dos. Dâsul şedea în odaia din nim ic, scris de mine. tă întune cată şi nesigură?
Cine ştie, se apropie poate gă la Bucureşti. Şi eu în su m i
etaj, tăcut, descurajat, cu totul
PUŢINE VIZITE ziua, când voiu trebui să m ’am rugat de d ânşii, să i-se
abătut, ţinându-şi capul în mâini,
în semi-obseuritatea lămpii de A R O L şi eu n u mergem trăiesc- independentă. In e v ita ­ perm ită, să îngenunche lâ n ­
masă. Servitorul a adus un pa­ nicăeri. deşi n u există b ilă trebuie să vie aceea în ­ gă p atul tatălui său şi să-şi
chet, care pentru mine nu pre­ vre-un m otiv special pentru grozitoare separaţiune de Ca­ ia răm as bun.
zenta nici un interes şi l-am lă­ aceasta. Cel m a i modest fu n c ­ rol. Be sigur că n u m a i g â n ­ N u s’a putut însă. Cu s â n ­
sat. nedesfăcut. ţionar şi cu d răguţa lui, văd dul la aceasta, cauzează d u ­ ge rece a fost oprit să plece.
Ochiul obosit al lui Carol a m ai m u lt din viata P aris u lu i. rere, dar trebuie să prevăd. A fost chiar am e n in tat că. da­
 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 43. — 22 Noemvrie 1927. V

că va încerca să intre în ta­ FALSA PROPAGANDA Astfel com plotul a fost ză­ „Lumii îi este uşor să tră­ alese, care nu e lipsit de oare­
ră, ra fi oprit la graniţă. Ast­ dărnicit, însă com plotiştii au iască, după părerile lumii; este care greşeli, în jurul căruia în-
T 3 K I E T E N I I ne-au preve-
fel Carol n’a putut face altce­ putut să se folosească de p ub li­ lesne pentru cel solitar să tră­ j să s’au ţesut nenumărate in-
n it asu p ra u n u i p lan
va decât să se resemneze, în citatea afacerii, cu arestul, iască după voia lui; dar omul }trigi, spre folosul duşmanilor,
prin care se încearcă să se in ­ spre a susţine că P rin ţul Ca­ cu adevărat mare este acela, a cărui inimă, cu toate acestea,
faţa situaţiei şf adânc întri­ fluenţeze o p in ia p ublică, cu
stat să participe, la slujba fu­ rol duce o v ia ţă nevrednică de care, în mijlocul mulţimii, cu o [păstrează dragostea şi spiritul
m in c iu n i şi p ro p ag a n d ă fa l­ un Prinţ şi că stă în legătură pricepere desăvârşită, ştie să-şi de datorie, atunci aceste me­
nerară, din Capela românea­ să, în c ât orice interes şi sim ­
scă, dela Paris. cu escrocii. păstreze independenţa singu- morii şi-aiu atins scopul lor.
patie pentru R o m â n ia să dis­ Este vre-o mirare că u rm ă­ rătăţii.“ In ceeace m ă priveşte, eu
A fost aceasta o situaţie pară. A tunci, la m om entul
crud ă, dar Carol „renunţase riţi de a tâ ţia duşm ani, Carol şi Găsesc acest citat foarte fru­ jsunt pur şi simplu Elena Lu-
potrivit, agitatori străini să
la tro n “ şi eră un exilat, eu stăm u n u l lâ n g ă altul, gă­ mos şi aflu într'însul multă |pescu, a l cărei trecut e îngro­
porniască o revoluţie, care să sind m ângâiere în iubirea noa­ mângâiere. pat în Rom ânia, al cărei pre­
tr ă in d în străinătate, cu o răstoarne dinastia şi să in sta­
„femeie a ră ta tă oa vicleană, stră? zent este, cu voinţă, legat de
leze o republică sovietică, în Lum ea ar putea întreba că UN OM AL VIRTUŢII soarta un u i Prinţ exilat şi ne­
care l-a ră p it şi-l tine pentru R o m ân ia . de ce n u părăsesc pe Carol şi fericit şi a l cărei viitor este cu
dânsa. “
Oare nu e uim itor, că lumea astfel să dezarmez pe duşm ani, M Aacestor
apropiu de încheerea
memorii, scrise în totul incert. V ai, aci n u pot să
NI] SE TINE SEAMA DE a rămas cu totul indiferentă, de armele lor? In prim ul rând m od nedibaciu şi pline de ne­ pătrund! E u sunt „rom ânca cu
DRAGOSTE fa ţă de revoluţia ru&eaacá? pentru că-1 iubesc. II iubesc potriviri. D ac ă prin ele am iz­ părul roşu“ care-1 iubeşte pe
I
De când ne aflăm aci, la a tâ t de m ult, în c â t sunt în sta­ b utit să-l zugrăvesc pe Carol, Carol.
S
’A g ân d it oare cineva
că „această femeie" iu ­ Neuillv, am fost. a rătaţi ca lo ­ re siv-mi sacrific iubirea mea, P rin ţu l Rom âniei, ca pe u n om (semnat) Elena Lupesc*
cuind în diferite locuri, deşi pentru a lui şi de sigur a*ş pu­ de m ulte virtuţi şi de calităţi Paris, 1927.
beşte cu adevărat pe P r in ţu l
n ’am părăsit vila noastră. tea să-l părăsesc, dacă aş şti
C arol. în t r ’atat, în cât este în
Aşa bunăoară presa scria de­ că aceasta este o soluţie a si­
stare să se jertfiască pe
dea'n tregul, pentru dânsu l? spre sosirea lu i Carol, la Ra- tuaţiei sale.
D acă l ’aş părăsi, s’ar răspân­
Dn recordman
De sigur că n u . C u toate
acestea, în acest m oment, do­
ppalo, spre a-şi în tâlni soţia şi
copilul, când de fapt P rinţul di cele m ai scandaloase aser­ foarte dibaclu
era bolnav de gripă şi stătea ţiuni. Aş fi în făţişată ca o fe­
rin ţa mea vie este să m ă dau
în tr ’o parte, şi să-i las liber­ în casă cu mine. Toate aceste
m inciuni şi poveşti sunt răs-
meie care „cau tă alte cuceriri"
sau că „am treeut în tabăra
A vastfel
i a t o r u l — ca să spunem
— Callizo şi-a făcut o
tatea să se înapoieze, la Prin­ duşm anilor, ca spioană“ . Sau
specialitate din recordul lumii în
ţesa Elena, femeea sa, dacă riândite. Spre a-1 diescredita pe înălţime. Desigur cel mai important
dacă dânsul m ’ar părăsi, ime­ lucru în viată este să ştii să te
d iat s’ar spune că „m ’a p ără­ specializezi. Callizo, în mod obiş­
ECONOAMA
sit pentru altă femeie“ , sau că nuit, în mod obişnuit, e negustor
' • V ' - ^ ^ „i-am periclitat via ţa fiindcă Numai femeile pot să fie atât de de faianţe şi — din timp în timp —
econoame:
voieşte să m ă părăsiască“ . se a vântă în nouri, ca să mai
In autobus. Sunt în cochetărie
Şi dacă s’ar putea înapoia, bată câte un record de înălţime!
de priviri cn o blondină foarte nosti­
în Rom ânia, fără de mine, cum De trei ori a bătut recordul lumii.
mă.
aş putea fi sigură că duşm anii Prima dată a afirmat că va atinge
Dar am sosit la stafia mea de
săi politici nu se vor răzbuna? 12 mii de metri. Rezultatul a fost
oprire, zona terminală a biletului
homologat la . 12088 de metri. A
Nu; locul meu este aci îm ­ cumpărat. Nu vreau însă că mă co­
doua oră a declarat că se va sui
preună cu el! bor — vrean să continui drumnl —
până. la 12500 de metri. Homolo-
şi flirtul cu blondina mea.
OBOSIT ŞI DESCURAJAT garea s’a făcut cu 12442. Callizo
„Conductori Dă-mi un alt bilet!"
se înşelase în prevederile lui cu
( 1' Acurajat,
N D îl v ăd obosit şi des-
privesc în ochii
„Până unde?"
(Da, până unde?) „Fână la capăty
58 de metri; cine-şi poate face mai
dinainte socoteli precise? In sfâr­
săi şi v ăd că are nevoie de m i­ spun eu.
şit, în ultimile zile ale lunii Au­
ne, de dragostea mea — tot Conductorul: „Până la capăt —
gust a venit la aerdrom, afirmând
ceeace pot să-i dau! 5 lei."
că se va sui la 13 mii de metri.
Carol mui poate fi împins, Atunci blondina, se amestecă în
Poate i-s’ar fi recunoscut atingerea
m ânat; el trebue să fie câşti­ conversaţie cu o admirabilă ener­
şi a unei înălţimi mai mari dacă...
gie: „Domnul merge nnmai până în
gat, prin iubire, şi înţelegere. dacă nu se descoperia toată afa­
strada Romană — 4 lei."
D ar cine a ltu l l-ar putea câş­ cerea: Callizo îşi pregăţia recordu­
(Roda Roda). rile, la umbra farfuriilor, din ma­
tiga? Nu pot decât iubindu-1,
j să-i arat, grija şi gratitudinea gazinul său! Intr’adevăr, d. Lauga.
mea, fa ţă de dânsul. A fost şef de pistă al casei Bleriott, a
ascuns, în momentul când Callizo
a tâ t de bun cu mine!
voia să bată ultimul record. un
In timp ce scriu aceste rân­ barograf suplimentar, în fuselagiul
duri, privirea mea se plimbă -L Pitădescu, un mare__ îm­
asupra dăruirilor sale — giuva- D
bogăţit de războiu, şi-a trimis avionului, şi acest martor indiscret
şi docil, revenind la pământ, a- do­
ericale şi iarăş giuvaericale: pe unicul fiu să urmeze cursurile vedit că omul care se pretindea
la Universitatea din Roma. Termi­
j briliante în inele şi brăţări; un „cel mai înalt din . lume" nu între-
nând învăţătura, băiatul se întoarse
I colier de perle; braeelete de acasă. Foarte curios — şi nerăbdă­ cuse 4000 dp'. metri.. în vreme ce
diamante şi safire; im pendan- tor să afle adevărul — tatăl său barograful pe care-1 avea, trucat,
i t'if de emeraude — toate dă- îl şi întrebă îndată ce sosi: anunţa peste 13,000.
]mite cu inima voioasă şi dra- E nevoie să adăogăm că d. Callizo,
— Ascultă Mitică, adevărat e cam
' goste. pilot amator, dar nu tocmai dezin­
scrio în care că tlalia are forma
] Ori de câte ori îmi citeşte în unei cizme? teresat, a fost decorat cu legiunea
Carol fotografiat după moartea tatălui său Regele de onoare, pentru performanţele sale
; ochi întrebarea: „N’ar fi bine — ? !? ...
de înălţime, de altminteri singu­
Ferdinand, în uniformă cu doliu pe braţ |să-l părăsesc*1?, îmi spune: rele!
„Cine sa va îngriji de tine?u Se mai găsesc oameni dibaci şi
pentru aceasta, i-s'ar netezi el şi fam ilia sa, în faţa p ub li­ I De sigur că nu există răspuns în alte ţări, nu numai la noi!
calea. cului. |la aceasta.
Lucrul nu este însă atât de SPIONII RECURG LA TOT Mă străduiesc să găsesc răs­
simplu. Se pierd din vedere SOIUL DE ISCODIRI puns, la această întrebare, cău­ ALCOOLUL VANT DE TOAMNĂ
faptele care sunt ţesute, într’o tând în bătrâneştile cântări şi
LTĂ dată ne găsiam la un poezii ale Rom âniei, care toate „Nu-mi vorbi de prohibit! In Nu ştiu ce le spuse vântnl
pânză de intrigi, pânză care A restaurant îm preună cu
cuprinde întreaga familie re­ doi prieteni, dintre care un u l j sunt scrise, în ton minor.
America, dintr’o sută de americani
82 beau alcool!"
Tnfănelelcr din glastre,
Tufănelelor albastre;
gală. Se depun sforţări neo­ N u cânt prea m u lt la piano, „Ce fac ceilalţi 18?“ Nu i-am înţeles cuvântul.
s’a îm bolnăvit. Spionii cari ne
bosite, spre a face lumea să pândiau pe fereastră, au răs- deşi obişnuiam să cânt. Când „Aceia îl procură".
Ele însă-1 pricepură
creadă că însăşi mama lui I pândit im ediat vestea despre eram fată tân ără — şi acum a Foarte bine, c’au plecat
Carol ar fi o conspiratoare, „orgii bacanale“ , La care prie­ sunt de 28 de ani — aveam o
Triste capul parinmat,
care doreşte să devină ..îm ­ tenul nostru s’ar fi îm bolnăvit voce m inunată, pe care p ărin ţii Se uscară, se trecură!
părăteasa Balcanilor." mi-o cultivaseră, în oarecare
j de prea m u ltă băutură. m ăsură. A cum însă n ’am cura­ Vânt cu tainică solie
Până şi soţia lui Carol, Apoi, v ărul meu George jul să cânt şi nici dispoziţie. PRECAUT Vânt de toamnă călător,
Prinţesa Elena, nu este scu­ Bogdan, de la Iaşi, a căzut Ce le-ai spus atuncea lor
„Domnişoară, cunoşti dumneata
tită de aceste intrigi. I se victim ă unui complot drăcesc, ZÂMBETUL OBLIGATORIU co deosebire este între un automobil O să’mi spui odat şi mie.
ascund scrisorile personale, în scopul de a fi discreditat C a­ Ecat.
r r i li EBUE să mă arăt tot- şi un tram vai?"
se răspândesc tot felul de rol. Bogdan trăia de câtăva „Nu". _____
deauna, într’o dispoziţie
minciuni despre soţul ei şi se vreme la Paris, şi bineînţe­ bună, orice s’ar întâmpla şi să „Bine, atunci mergem cu tram­
pun tot soiul de obstacole, les era totdeauna bine ve­ mă silesc a lua lucrurile filo­ v a iu l!" i
spre a împiedeca o înţelegere, nit, la noi în casă. Şi atunci, zofic. Lumei nu-i plac oamenii
între dânşii. duşmanii noştrii s’au dus la j trişti. Astfel de oameni sunt
Prinţesa Elena doria de Poliţia din Paris şi la anibasa- j num iţi ,.posaci", şi posacii n’au
multă vreme un divorţ, întoc­ :îa engleză, cu dovezi false, nici o căutare, oricât ar fi ce­
mai cum îl doreşte şi Carol. cum că vărul meu se ocupă cu j rul de întunecat, soarele poa^ I
Sunt în mod radical nepotri­ íáMffeare de paşapoarte şi vi- j să se iviască şi să spargă -’n LA ŞCOALĂ
viţi, unul pentru celalt, din ze false, ca să înlesnească tre- razele sale, nourii grei. Profesorul: „Păsările şi peştii de­
pun ouăle. Păsările le aşază în cuib
pricina temperamentelor lor. ccrea românilor, in Canada. Dacă sunt mai întristată şi şi stau pe ele până când se clocesc.
şi în parte s’au şi înţeles, asu­ A fost arestat, dar în ziua mă simt singură, c*uL pe bi­ Şi ce fac peştii, Ionescule?"
pra unui aranjamnt mutual. urm ătoare a trebuit să fie li­ roul meu, o mici epistolă de lonescu: „Stau pe ou ă!" Clientul!: „Nn lu crsză nimeni
Dar duşmanii lui Carol au berat, cu scuze din partea po­ simpatie, trimisă mie, de o j Profesorul: „Zevzecule! ai văzut în biroul acesta?"
convins pe Elena, să refuze liţiei, căci „dovezile14 aduse doamnă a m o r f ă , cu un ci-; vre’odată pşti cari să stea pe o n ă?“ Funcţionara: ,,Nu vezi d-le că
să-i dea libertatea. nu se puteau confirma. tat din filo-oful Emerson: Tnnp.orii ' -ţinti,-! 3 a r d o I o l o ! “ rlirprtnrnl a plecat în concedir” ’
 8 REALITATEA ILUSTRATĂ No. 43. — 22 Noemvrie 1927.

LEALITATEA
SINGURA REVISTA ILUSTRATA IE MARE TIRAJ IN ROMÂNIA
Apare Dumineca în 30.000 exemplare In cele mai
Dune şi mai moderne condi f i uni (echnice

Revista ilustrată „REALITATE A“ aduce săptămânal în

chipuri toate evenimentele importante din lume,
având pagini speciale care se ocupă de ştiinţă, tecli-
nică, industrie, comerţ, teatru, cinematograf,
artă, sport, lămuriri cititorilor, jocuri, nuvele,
filozofie populară, evenimente curente,
modă, publicaţiuni, reclame, ş. a.

Atelierele grafice p ro p rii şi fotografi speciali in toate părţile tării

g PALATUL „REAL TĂTII“.

m m w m m m m m m M m m m m m m & m M g& m M
Abonaţi şi păstraţi revista „REALITĂŢII*' şi veţi avea o adevărată
comoară de artă, de ştiinţă şi de spirit — A bonam ente: pe un an
300 lei, pe o jum ătate an 160 lei, pe trei luni 85 lei.
Redarţia şi Administraţia în Palatul „REALITATEA. ILUS<RATĂ“
C luj, Strada Regina Maria 36 j B u c u r e ş t i , Calea Victoriei 39
Telefon 4-46. — Adresa teiegr. „Realitatea ‘ Cluj Telefon 63,92

Reclamele făcute în „ R E A L I T A T E a ‘ prezintă cea mai mare eficacitate, revista fiind păstrată în colecţii de cititori
T a rifu l p u b lic a ţiu n ilo r şi r e c la m e lo r in s e r a te , e ste de 20 lei r â n d u l s a u 12 lei c. m . p.
P a g in a în tr e a g ă 8 0 0 0 lei, ju m . 4 5 0 0 , s f e r t 2500

z z xxX z X X. X z x X. X. X X. X X. X. X. X. X. X X z x z x

Concursul literar al neaiHâţii Concursul fotogenic

In numărul 39 al revistei noastre am publicat tema unui
concurs literar.
Vom publica în numărul ur­
Am oierit cinci desene, pe baza cărora concurenţii ur­
mător al revistei noastre, o ul­
mează să scrie o schijă sau o nuvelă, a cărei întindere
timă serie de fotografii. Dela 15>
să nu treacă de 2 pagine de revistă.
Noemvrie nu se mai primesc
Schitele sau nuvelele se vor primi la redacţie în tot
spre publicare fotografiile con­
cursul lunei Noemvrie.
curentelor. Buletinele de vot
In luna Decemvrie un comitet va alege 3 sau 4, dintre
complectate vor fi primite până
„Cnnoaşte-te pe tine insuti“ este nn adagio care babaié apli­ cele mai bune şi le va publica pe rând, cu numele fi fo­ la 8 Decemvrie a. c. Pe m ăsuiâ
cat cât m ai m nlt în viată. Grafologia, adică ştiinţa cn ajulorul tografia autorului. ce sunt primite la redacţia noa­
căreia se poate stabili caracterul cuiva din scrisul săn permite stră, un funcţionar din adminis­
cercetarea obiectivă a firei cuiva. Revista „Realitatea Ilustrată", traţie, anume însărcinat cu ace­
a angajat un grafolog special care să analizeze caracterul citi­ astă operaţie, introduce buleti­
torilor ere vor solicita acest lucru.
nele de vot într’o urnă specială
care a fost sigilată de către Pre­
Pentru răspuns, care apare în această rubrică, in fiecare săp­
fectura de Poliţie Cluj. Despui­
tămână, solicitatorul va detaşa cuponul din josnl paginei, va
erea scrutinului se va face în
trimite un manuscris, pe cât posibil de dată mai veche, nn unul ziua de 9 Decemvrie a. c. iar
anume făcut, pentru cercetarea grafologică şi scris cu cerneală îezultatul votului se va publica
adăogând tot odată o taxă de Iei 60, pentru cercetările grafo­ la 11 Decemvrie a. c., împreună
logice simple şi 100 lei pentru acele în care e vorba de a ana- ca fotografia fericitei alese.
liz?. caracterul a doi îndrăgostiţi, a doi logodnici, care intenţio­ Veiül este universal şi sec-ret:
nează să-şi lege viata laolaltă. In acest din urmă caz e nevoie pot vota toţi cititorii trimiţind Ia
bineînţeles de două scrisori: una a d-nei sau d-şoarei, şi cealaltă redacţia noastră, în plic, ca im ­
primat cu un timbrn postai de
a bărbatului.
1 leu, Buletinul de Vot detaşai
de pe aceasta pagină în care se
va înscrie numărul fotografiei
Jean Padua. Voinţă energică, Munceşte cu hrănicie. E om citit, alese. D-na sau d-şoara care va
îşi poate concentra toată atenţia la are cunoştinţe din toate domeniile. întruni cele mai multe voturi
-■n. lucru. Şi ar putea valoriza bine Fiire pracitică suiflet neoomimicativ. Cineva, de undeva, aşteaptă cu mare dor portretul Dum ­ va fi declarată aleasă şi va ple­
muncit. Tj pjace g£ termine lucrul Puiniotouial.- BrobabiA că a, călătorit neavoastră. Faceţi-i o surpriză plăcută de Crăciun, cu o ca, pe cheltuiala revistei noas­
şi astfel şija adumat impe&ii pe fotografie comandată în atelierele ,,FOTOFILMULUI“ din tre, în călătorie de studio şi plă­
început. Are -^u|imentul formelor.
cere, la Paris (călătorie dus şi
Ii liniştit. Dă mult I ^ ^ e r i o r . Ji care le foloseşte. E rece în drago­ CLUJ- strada Regina Maria No. 6-8. — Telefon 8-26.
întors cl. II) şi întreţinere timp
enervează mult mediul de âctw* si ste. Om sorios şi a<re. fantazie. (Fotograful special al ,,Realităţii" şi „Erdelyi-Kepeslap). de 2 săptămâni în Metropola
este hotărît să-şi schimbe mediul. Franţei şi eventual se va putea
angaja, prin intermediul nostru

ISS DIONISIE la o casă de filme.

K
CUPON PENTRU COLOANA GRAFOLOGICĂ
Alăturez nn manuscris scurt, spre a se face cercetarea
Iui grafologică. V’am trimis totodată taxa respectivă. R ă­
FRUMOASA-CIUC
spunsei rog să se publice în num ărul următor al revistei PROPRIETAR DE A U T O B U S E ŞI DE
Semnătura şi adresa:
TAXIMETRI DE LUX, CART CIR­
CULĂ ÎN TOATE DIRECŢIILE
 INUL I. N". 43. — MIERCURI 27 NOEMBRIE 1927 Preţul 5 lei

Aripa morţii nu cruţă pe nimeni

A murit Ion I. C. Brătinnu. — Viaţa şi faptele lui
Omul cu energia de fier, cure a fost Ion I . C. Brătianu, li 1iza Ştirbey, 4. Constantin Bră luat bacalaureatul la 1882. Ser­ conservator şi m ai ales la căde­
omul neînfrânt, a trebuit să se plece, ca oricare alt muritor, tianu căsătorit cu d-şoara Ale­ viciul m ilitar şi l a făcut în Re­ rea lui, în Bucureşti, fată de
de rând, in fata morţii necruţătoare: Ion 1. C. Brătiann xandrina Costinescu şi având 2 gimentul 2 Artilerie, din care a A început cariera politică în
fii pe Ion şi Constantin; 5. Vin- eşit cu gradul de sublocotenent. 1895, după moartea tatălui său,
<i murit. tilă Brătianu-, actualul preşedinte In toam na anului 1883 a ple­ când s’a ales deputat al Colegiu­
Joi de dimineaţă la ora fi, preşedintele consiliului de de Consiliu căsătorit cu d-şoara cat la Pariş, unde a intrat ca in ­ lui. I de Gorj. Atunci; pentru pri-
miniştri si conducătorul partidului liberal, a încetaI din Lya Stolojan; 6. Maria căsăto­ tern, la secţia matematici, a li­
viată. rită cu Ion Pilat şi având 3 co­ ceului Sainte-Parbe. D upă o pre­
In fafa mormântului deschis, orice ură şi orice patimă pii: Ion, Pia şi Nicolae; 7. Ta- gătire de u n an, s’a prezentat la
tiana căsătorită cu I. Niculescu- I examen la şcoala politehnică,
încetează, spre a face loc aprecierii obiective, care îndeamnă
Dorobantu, fost prefect având un unde a fost admis, împreună cu
pe fiecare să recunoască faptul că prin moartea lui I. C.
Brătianu a dispărut, de pe arena politică, o personalitate
importantă, de care se leac/ă strâns cele mai mari eveni­
mente istorice, care au dus la Románia de astăzi.
I)î- aceea, la catafaldul său. se găseşte astăzi îndure­
rată şi îndoliată (ara întreagă.
Uitând, în faţa rămăşiţelor pământeşti. Unde greşelile,
datorite firii lui mândre, iertând păcate, de care nici nn
om nu poale fi lipsit, cu reculegere pioasă toţi românii
înţeleg pierderea suferită şi rostesc duioasa .urare: Jlf
..Fie-i ţărâna uşoară!"
* *
■<j,
lon I. C. B rătianu este fiul cel I. Sertarul lene, care are un
■
m ai mare al lui I. C. B rătianu fiu: Stolnicul Dincă, din care au
şi al d-nei Pia 1. C. B rălianu, eşit: Teodor Brătianu, fost m a­
născută Pleşoianu. ior, căsătorit de două ori şi a-
F am ilia Brătianu îşi are ori­ ! vând 4 copii: George Brăti-
ginea în trecutul îndepărtat al [anu, Grigorie Brătianu, fondato­
ţărilor româneşti şi prim ul Bră­ rul Ligei culturale. Constantin V
*- A:'• -'
tianu cunoscut este Eftimie, Pi - Brătianu şi Teodor Brălianu. . ÎP '.*'V.
- ■v * TON I. C BRĂTIANU
ca voluntar în regt. 2 artilerie

m a dată, în ziua de 21 Noem­

I)-na PIA I. C. BRĂTIANU, născută PLEŞOIANU
fiu Ion şi 8. Pia.
VI. Z inca Brătianu căsătorită
cu G hiţă Enescu.
VII. Cteopatra Brătianu, căsă­
torită cu George Lerescu.
Ceilalţi copii ai Pârcălabului
Enache şi ai Logofătului lene au
făcut ca fam ilia B rătianu să se
ceilalţi rom âni, cari se aflau aci,
să urmeze cursurile. D upă doi
ani de studii, în această şcoală,
a intrat la Şcoala de poduri şi
şosele din Paris pe care a termi
vrie, şi-a expus ideile politice, la
o întrunire din Tg.-.Iiu, inspirate
de opiniile şi sentimentele tată­
lui să. Discursul face aluzie la
căderea părintelui său I. C. B ră­
tianu, în diferite alegeri parţiale,
făcute în 1888, sub guvernul

(anii din satul Brătieni, care tră ­
ieşte prin veacul al XVI-lea. D in
fiul acestuia, D im a (mort la
1623) colwrî Căpitanul lene, din
care purcede Pârcălabul Ienache
(mort la 1723). Copiii acestuia
sunt: Logofătul lene.. Oancea,
•Comisul Iordache şi lanca.
D in logofătul care a fost zap-
<úu la banii poclonului bairam u­
lui, în anul 1727 şi care a m urit
în anul 1776, coborî:
II. M aria M ax’m ila. Brătianu,
superioara M ănăstirii Ostrovul-
Călimăneşti.
III. A na Brătianu, căsătorită
cu Alecu Furduescu.
IV. Dim itrie C. Brătianu, fost
prim-ministru.
V. Ion C. BrătiâPU, căsătorit
cu Pia Pleşoianu şi având 8 co­
pii: 1. Florica, 2. Sabina căsăto­
rită cu I)r. Cantacuzino, 3. loan
I .C. Brătianu, căsătorit cu d-na
ION I. C. BRĂTIANU
ION I O. BRĂTIANU ION I. C. BRĂTIANU
în 1884, elev al Şcoalei
în 1879, la vârsta de 14 ani, elev în uniformă de sublocotenent de
al liceului Sf. Sava. Sainte-Barbe. artilerie.
nat-o în anul 1889.
înrudiască cu fam iliile Slăvescu, Inapoindu-se în tară, Ion I. C. Zerlsnti, supus grec, care atunci
Miclescu, Rădulescu, Rîmnicea- Brătianu, a fost num it inginer se afla la Atena.
]nu, Vulturescu, Dimancea, etc. la Calea ferată şi, în această ca­ In acest discurs Ion I. C. B ră­
Ion I .C. B rătianu s’a născut litate, a transformat lin ia îngustă tianu spune: „ . . . adevăratul
! în ziua de 20 August 1874, la Bacău-Piatra Neamţ, în linie r ă u , de care suferim, stă în
î Florica. Şi-a făcut studiile se- normală, şi a construit lin ia du- nerespectarea legilor şi refor­
cundare la liceul Sf. Sava şi a b lă Chitila-Ploieşti. ma politică esenţială care se
 2 REALITATEA ILUSTRATĂ, No. 43. — 27 Noemvrie 1927.

R E A L IT A T E A numeroaselor elemente nepro­ In 1908, Sturdza fiind sufe- nand a urmat destinul poporu- biruinţa Germaniei şi dezertarea
FOAIE SĂPTĂMÂNALĂ ILUSTRATĂ ductive, din societatea ro­ rind a demisionat şi la 27 De- lui român. Băzboiul a fost de trupelor ruseşti dela datoria lor
mână. I cemvrie Regele Carol a numit clarat şi oştile României au tre- România a fost silită a încheia
REDACŢIA fi ADMINISTRAŢIA In preocupările noastre im­ prim-ministru po Ion I. C. Bră­
Cluj— itr. Regina Maria Nr. 36— Cluj portanta chestiunilor econo­ tianu. La 11 Ianuarie 1909
La Bncnrefti: Calea Victoriei 39. mice creşte zilnic% membrii partidului naţional -
Telefon 63— 92 La 31 Martie 1897, Ioan I. C. liberal, reprezentanţi prin dele­
Brătianu a intrat ca ministru al gaţiile unite în sala Eforiei din
PREŢUL ABONAMENTULUI: lucrărilor publice,, în cabinetul Bucureşti, au recunoscut la rân­
prezidat de D. A. Sturdza. dul lor pe Ion I. C. Brătianu ca
Fa nn an întreg . . . Lei 300
De aci încolo Ion I. C. Brăti­ preşedinte al comitetului execu- I
Pa o jumătate da an . . „ 160
anu a făcut parte din toate m i­ tiv şi conducător al partidului
Pa trai I n n i ............................ 85
nisterele liberale care s’au pe- naţional liberal.
PENTRU STRĂINĂTATE
Pántra A m e r ic a .........................$3
lagoslavia fi Cehoslovacia Lei 400

Editor fi Director: J. B. Sima

Iscretar da redacţia: N. Constantin

Cenzurat
DUMINECĂ, 27 NOEMVRIE 1927.
Casa familiei Brătianu la Florica

I cut munţii. Retrăgându-ne di- pace. Guvernul lui Brătianu s’a

impune, ca o cordifie cardi­ j naintea puhoiului german, pără­ retras. El n ’ar fi putut trata pa­
nală a însăşi existentei noa­ sind Capitala, Camerile liberale cea. Dar când aliaţii noştri, în
stre, e respectul legilor. |au votat la laşi, cele două refor- Apus au frânt trufia germană
Acest respect al legilor, do­ j me: exproprierea şi votul ob- oştile noastre refăcute au pornit
mnia lor reală, dela constitu-
ţiune până la ultimul regula­
ment, cu obiect special, im-

Interiorul cavoului familiei Brătianu

ştesc. Astfel se îndeplinea, în din nou la Kiptă, înscriind glo­

(Jţ| Doamna ELISE ION BRĂTIANU născută ŞTIRREY
rindat sub conducerea lui Stur­
dza, luând, rând pe rând foto-
j liul lucrărilor publice, al dome-
niilor al externelor, războiul
şi, la 1907, când au izbucnit,
ION I. C. BRĂTIANU
sub guvernul conservator, răs­
plică înfrănarea apetiturilor coalele ţărăneşti, portofoliul in­
ternelor. Cu acest prilej Ion I.
excesive şi stabilirea nu se j C. Brătianu s’a manifestat de o
poate face numai prin m ă­ energie deosebită, deşi tot tim-
suri co°rcitive, ci exige o altă j pul n ’a încetat de a face tot po-
îndrumare, dată activităţii ră­ sibilul spre a împiedeca prea
tăcite şi rău făcătoare, a prea I numeroase acte de violentă.
ION 1. C. BRĂTIANU
în cerdacul caselor sale, în stil românesc, din Bucureşti,
construite de d. Arhitect P. Antonescu.
Vedere spre grădină.
acele triste zile, făgăduinţa dată rioase pagini în istorie, Ion I. C.
în 1913 de şeful partidului na- Brătianu a venit din nou în
tional-liberal. fruntea tării. La adunarea po­
In 1913 Ion I. C. Brătianu fi­ poarelor pentru pace se ştie cu
xează principiile, care aveau să Curând după aceia, fată de
ce putere a sprijinit intere­
sele noastre. Nevoind a subscrie
ruperea Banatului în două, a
părăsit, adunarea aceia şi s’a
retras dela guvern.
A luat însă din nou cârmă, în
Ianuarie 1922.
Tara a primit în această gu­
vernare constituţia cea nouă pe
care o avem iar Begele Ferdi­
nand, înfăptuitorul României
Mari, a fost încoronat 1a. Alba
Julia.
Chemat din nou în fruntea
|statului în vara anului curent,
Ion I. C. Brătianu avea o sar­
cina dintre cele mai grele, în
împrejurările actuale şi situaţia
îi producea griji mari.
Moartea neaşteptată l-a răpit
Regele Carol, Prinţul Carol, Ion I. C. Brătianu, Regele Ferdinand
al Bulgariei, Panaitescu, directorul Politiei în plină desfăşurare a acestei ac­
tivităţi.
fie baza acţiunii sale politice.
Şeful partidului national-liberal
declara că e timpul ca tara să
fie înzestrată cu cele două mari
reforme în favoarea poporului
de jos: exproprierea pământului
şi lărgiră dreptului de vot. Pen­
tru aceasta, propunea revizui­
rea îndată a Constituţiei, spre
a se prevedea într’însa acele re­
forme.
Venind la guvern în 1914,
foan I. C. Brătianu, hotărât a-şi
înfăptui gândul, a făcut alegeri
pentru constituantă.
I Dar în anul acela izbucni răz­
boiul cel mare. Toate atenţia oa­
menilor noştri politici era acum
îndreptată asupra celor ce se pe
i (rece în afară. Soarta neamului 1
nostru se hotăra şi dânsa în
acele grave momente. Băzboiul
nostru nu putea să fie decât
pentru desrobirea fraţilor subju-
Igati. Begele Carol, care n ’ar fii
primit bucuros un război împo-1
j triva Germaniei muri, în toam- j
na acelui an, şi Begele Ferdi-; Biserica dela Florica. In fata uşa cavoului
 REALITATEA ILUSTRATĂ, No. 43. — 27 Noemvrie 1927. 3

Ivcniméntele Sâptamânei
Răspunsul Corpurilor Legiuitoare la Mesagiul Regal Achitarea d-lui M. Manoilescu

D. M. Manoilescu cn d-na, imediat după achitarea fostului m i­

nistru, de către consiliul de lăsboi din Bucnreşti

1. Cortegiul pe Calea Victor ei; 2. M. S. Regele Mihai cu Principesa-Mamă Elena; 3. M. S. Regele Mihai, după slujba de D um inică dela Patriachie. Instanta­
neul nostru reprez'ntă pe micul rege, împreună cu principesa mamă Elena, principesa Irina, prinţul Paul al Greciei şi Sanctietatea Sa Patriarhul regent Dr.
Miron Cristeii: 4. Comisia Senatulu,i şi 5. comisia camerei înainte de plecare la palat, cu răspunsul la Mesaj; 6. Cortegiul coborînd Dealul Patriarhiei.
_______ _______________ __________________________________________________________ ___________ ______ (Serviciul Kotgrafic al Realită ţii Ilustrate).______________

AFACEREA BLUMENSTEIN
ÎNŞTIINŢARE In Paris a fost arestat, săptă­
mâna trecută, bancherul Blu-
Deoarece „Realitatea Ilustrată" a mai apărut săptămâna
menstein. Această arestare a
aceasta odată, în ediţie specială, cu memoriile complete şi produs senzaţie. Bancherul este
fidel traduse ale d-nei Lupescu (opt pagine de text şi 12 învinuit de-a fi comercializat
clişee luate la Paris), am fost nevoiţi să scoatem numărul titluri de stat ungureşti false, pe
de faţă num ai în opt pagine şi să suprimăm rubricele care le valoriza înlocuind stam­
pila ungară, cu stampila france­
obişnuite: pagina de morală ş; filosof ie populară, buletinul
ză sau cehoslovacă. In felul ace­
săptămânal, pagina ştiinţifică, rubrica teatrală şi artistică, sta s’au produs pagube statului
rubrica sportivă, urmarea romanului ,,Războiul pentru foc“ vecin, în valoare de circa 300
de mii coroane aur, 15.000,000 lei.
curiozităţile; hazurile, etc.; spre a face loc interesantei
Istantaneul nostru arată pe
biografii ilustrate a lui Ion I. C. Brătianu. bancherul Blumenstein arestat,
după prima înfăţişare la procu­
Dat fiind numărul redus de pagine preţul revistei e de ror. Dânsul îşi tine pălăria în
cinci lei. fată, spre a nu fi fotografiat.
4 REALITATEA ILUSTATĂ No. 43. — 27 Noemviie 1927.

Concursul fotogenic
Cea din urmă serie de fotografii ale concurentelor

68 Elena Antonescu — Bucureşti; 97. Stella Bulgăreanu-Pencn — Bucureşti; 65. Miry Seciu — Galaţi; 8! Tajiana Pulver — Iaşi; 70. Paula Nicolescu,
— Roşiorii de Vede; 75. Melania Holder — Abrud; 88. Hera — Chişinău; 71 Lncrejia Sindilan — Târgul Ocna; 91. Nata Varelopol — Cluj; 90. Hariclea
Nicolaides — Tg. Bălceşti, jud. Vâlcea; 10. D-na Gina Nardi — Tg. Ocna; 83. Aurelia — Gonstanta-Caramurat; 67. Leny Lucien — Pompier-Ploieşti
82. Zoe Stere Gheorghiu — Constanţa-Andalchioi; 39. Lena Raşcu — Tulcea; 66. Antoaneta Nestor.

Vom mai publica o ultim ă dată buletinul de vot şi apoi vom aştepta ca cetitorii să-şi i acă datoiia şi să aleagă pe cea mai fotogenică dintre concurente. Despuierea scru­
tinului se va face in ziua de 9 Decembrie. Am primit până acum nn total pe peste 200 de voturi, care toate au fost adunate în urna specială, sigilată de Prefectura
vtl’ Yv ne baza Procesului Verbal No. 30879— 927.
j triva ^
a acelu
 REALITATEA ILUSTATĂ No. 43. — 27 Noemvrie 1927. 5

Concursul fotogenic
Ultima serie de 16 fotografii ale d -lor şi d-şoarelor care au concurat la concursul fotogenic

89. Tette Marinescu — Constanta; 89. Lelica Brucker — Galaţi; 73. Varvara Cazacioc — Podenii Noui; 77. Louise Yermont — Bucureşti; 78. Q’ga Gantz
— Târgul Mxeşr; 74. Milly Simionescu Iaşi; 85. Viorica Bobăiceanu — Turnu Severin; 72. Gioconda — Turnu Severin; 76. Consueîia — Târgovişte;
87. Maria T alio n ! — Chişinău; 61. Silvia Pârcălab — Cluj; 69. Rina Olteanu — Brăila; 84. Ana Niirenberg, Piteşti; 79. Livia Loană — Oradia-Mare;
83. Margareta Lazar — Piteşti.

Numerotaier. fotog. a iilor s’a făcut în ordinea sosirii lor, la redacţie. Faptul că diferitei» clişee, publicate de noi, nn sunt de aceeaş mărime şi astiel nu favorizează la
fel po concu er.ta co daîo;e;ti exclusiv doamnelor şi domnişoarelor, care aa pârtieinaţ la concursul fotogenic şi care-au trimis tot felni de fotografii, pe care noi am
fost siliţi să le grupăm cum s'a putut mai bine.
 8 REALITATEA ILUSTRATĂ, No. 43. — 27 Noemviie 1927.

Nu cred să aibe mulţi prieteni.

Nu se prea ocupă cu artele, şi
chiar cu lectura numai ocazio­
nal. Are un suflet calculat şi o
Botezai cqaaforului
INIA Equatorului, care se în­
gândire nesistematizată Posedă
însă inleligentă naturală. N’a
L tinde pe tot pântecul pămân­
lung de o jumătate de metru. Şi !n
! vreme ce pacientul ţine ochii strânşi
tului, trece peste Oceanul Atlantic, i închişi, din pricina săpunului, in­
învăţat niciodată cu atenţie. îşi
în punctul unde razele soarelui cad tenţionat dat în ochi, bărbierul,
recunoaşte greşelile. E altruist
perpendicular pe luciul apei. J brusc, îl apucă de picioa 'e şi-l amii-
şi bun la suflet. Poate să sufere
Locul, pe unde trece această linie, [că peste cap, în bazin, cu haine cit
mult.
e socotit de călătorii vapoarelor, tot, în hazul general. De aci, după.
„Cnnoaşte-te pe tine însnti“ este nn adagin cais trebuie apli­ Silviu B. — Lugoj. înflăcărat, care cobor spre sud, ca foarte În­ |ce e lăsat să înghită o cantitate mai
cat cât mai mnlt în viată. Grafologia, adică ştiinţa ca ajntoml cu sentimentul datoriei foarte semnat şi evenimentul traversării măricică de apă sărată, e scos afa­
căreia se poate stabili caracterul cuiva din scrisul său permit* desvoltat, iubeşte mult familia lui, pentru cei cari călătoresc întâia ră, de trei marinari, în vreme ce lu­
cercetarea obiectivă a firei cuiva. Revista „Realitatea Ilustrată", deşi este egoist. Cult şi inteli­ oră, se numeşte: „botezul Equaioru- mea din jur petrece, cât se poate de
a angajat un grafolog special care să analizeze caracterul citi­ gent. Nu glumeşte şi adesea fără lui". bine, fără. să bănuiască că fiecăruia
torilor ere vor solicita acest lucru. voie vatămă pe ceilalţi. E ratio­ Marinarii au superstiţia că bote­ ii va veni rândul, să fie păcălit.
nabil, cu judecată nună. Sever zul cu apă sărată, dela Equator, Femeilor, bunăoară, doctorul le
Pentru răspuns, care apare în această rubrică, în fiecare săp­
fată de oameni. Idealist. Ar fi aduce noroc. Emigranţii, cari după dă un binoclu, prin care — spune
tămână, solicitatorul va detaşa cuponul din josul paginei, va
un medic bun. Sensibil în iubire. noroc aleargă, prin meleagurile dânsul — vor putea vedea pe Ocean,
trimite un manuscris, pe cât posibil de dată mai veche, nn nnul
Josefsohn V. — Ploeşti. O acestea, încearcă orce cale, spre a linia care împarte pământul în două.
anumo făcut, pentru cercetarea grafologică şi scris nn cerneală
femeie cu suflet viril, agresivă, pune mâna pe dânsul, deci primesc părţi egale. In realitate acest bi­
adăogând tot odată o taxă de lei 60, peniru cercetările grafo­
cu putere de creaţie, cu fanta- şi botezul. noclu sunt două sticle pline cu apă,
logice simple şi 100 lei pentru acele în care e vorba de a ana­ La un semnal, lumea toată se lipite între ele, pe care femeile ri-
zie mare. Inim ă bună, foarte
liza caracterul a doi îndrăgostiţi, a doi logodnici, care intenţio­ idealistă, se ocupă mult cu lite­ suie pe covertă. In alai de trâmbite dicându-le ca să priviască, le ră­
nează să-şi lege viata laolaltă. In acest din urmă caz e nevoie ratura şi probabil că în această şi de tobe, soseşte bărbosul zeu al stoarnă, vărsându-şi apa în sân. Lai
bineînţeles do două scrisori: una a d-nei sau d-şoarei, fi cealaltă direcţie are succes. Logică, echi­
a bărbatului. librată, foarte ageră. Delicată dă
mult pe exterior. Are o durere
sufletească care o apasă. Judecă
M. V. B. — Bucureşti. Nervos, cupe toată viaţa. Minte ageră, repede şi bine. Cunoaşte oame­
neinfluentabil, sensibil. Suflet are talent, bun observator me­ nii, e altruistă. Are un gust ales
sigur în hotăfîrile luate. Gust lancolic, nu se dă pe fată. pentru îmbrăcăminte. Mai întâi
ales. Rationabil. Probabil a că­ cugetă şi pe urmă dăruieşte dra­
Hercules. — Piteşti. Suflet gostea cuiva.
lătorit mult. Manierat, cunoaşte
complex. Om de convingere, în­
valoarea banilor deşi este idea­ depărtează dela sine tot ce este Eugen Ar . . . — Bucureşti. Ex­
list. Nu se umileşte. Se plicti­
imoral şi nedrept. Nu-i place trem de nervos. Stă sub influen­
seşte şi caută senzaţii. Cult, spi­
minciuna. Se plictiseşte repede ta altora. Mândru, sensibil, dis­
ritual, plăcut în societate, sprin­
de orice lucru. Fire intuitivă. Iu­ poziţia sufletească se schimbă
ten, iubeşte femeile. beşte arta şi literatura. E sensi­ repede, neglijent. A avut o voin­
Sergiu H. — Oradea. Sever, bil, pasiv, doreşte să călătorească ţă puternică, dar în ultimii ani
punctual, milităros, energic, pe­ şi să trăiască o viată liniştită. s’a schimbat. Are tendinţa să
dant, are sentimentul datoriei, Ss acomodează după împreju- I producă efect. E nervos şi ade-
probabil mândru, ager, îi place , rări dar se descurajează iute. E I sea brutal. Are multă amărăciu­
să producă efect. Are gustul for­ j pusinamil ne. Din punct de vedere psihic
|este zdrobit. II caracterizează ne­ mărilor Neptun, însoţit de zeiţa Am- ţipetele celei păcălite, publicul bine­
melor, probabil se ocupă cu pic­ D. V. Vlad. — Silistra. Suflet fitrite, atât unul cât şi celalalt înţeles, râde.
tura. In societate e prevenitor, foarte interesant. Foarte desvol- liniştea. E foarte capricis. E po­ marinari grimaţi, cu buzele vopsite Şi dacă nimeni nu mai îndrăz­
discret, îi place singurătatea. tat simţul.estetic, creer logic, ju­ lemist şi în iubire pervers. şi cu păr din fuior de cânepă. In neşte să se prezinte în fata „comi-
Iartă cu greu,, cu inferiorii e bun. decată bună, rationabil. Se îm ­ A. Rădulescn. — Sascut. Om urma lor suita e alcătuită dintr'un siunii" de botezare, deodată u»
Foarte sensibil în iubire, îi plac pacă în aparentă cu toate. Con­ cult, inteligent, ager la minte, doctor, un judecător, un bărbier şi ploaie artificială cade potop, pe ca­
femeile. secvent cu hotărîrile luate. Prac­ se împacă repede cu orice situa­ o ceată de negri, şi aceştia tot mi- petele mulţimii, aruncată de un fur­
Albu I. — Hunedoara. Om tic. Dă mult pe exterior. Nu poa­ ţie. Nu se arată nimăntri în chi­ teloţi, spoiţi cu păcură, pe faţă. tun, acţionat de o pompă: ficare
foarte nervos, nehotărît, sincer te fi fidel nim ănui — e vorba pul adevărat şi aceasta nu o Alaiul se opreşte pe o tribună, în ţipă când apa îl udă, dar fiecare
şi corect însă. Logic, are o pă­ de femei — îi plac mult senza­ face fiindcă e timid ci din so­ fata unui bazin şi apoi începe ,,bo­ râde, când vede pe vecini leoarcă de
rere foarte bună despre sine. Sâr­ ţiile. Deşi în aparentă acum e coteală. Are o putere mare de tezul". apă, de sus şi până jos.
guitor, îi place ordinea, se poate idealist, se va transforma cu în­ a-şi concentra voinţa, aşa încât Primul sosit e un bărbat. Adus în Dar sună clopotul, care ch iam i
concentra la lucru dar preferă să cetul ajungând materialist con­ îşi poat satisface orice. E insu- faţa doctorului, acesta îl ciocăneşte lumea Ia masă şi oamenii aleargă
stea liniştit. Molatic. Se socoate vins. E bun şi şovinist. ! fleţit şi sensibil sau iubeşte până în frunte şi-l întreabă dacă-1 doare în cabine să se primeniască. Seara
însărcinat a îndeplini o misiune „Didy“. — Ploeşti. Iute la ho- la nebunie sau urăşte extrem. capul. Ii dă apoi să bea un păhărel un bal costumat încheie petrecerea,
mare, e sensibil, preocupat mult tărîri, cu judecata superficială, Nu e tolerant. A îndurat multe dintr’un lichid, care la culoare adu­ fiecare primind şi „actul de botez",
de dragoste, mai mult ca joc niţel încăpăţînată. Dacă îşi pune dureri, totuş e optimist. E mai ce cu un liquer, dar are gustul un­ cu nume ca acestea: peşte de uscat;
estetic. însufleţit dar timid. Ne­ un lucru’n minte îl duce până la fidel în prietenie decât în iubi­ tului de ricină. Rezultatul e cât se ariciu de ocean etc. sau: gâscă de
încrezător, nu cunoaşte pe oa­ capăt, chiar dacă observă că nu re. Are spirit practic şi e egoist. poate de comic. Neofitul se strâmbă mare, broască ţestoasă, etc.
meni, are momente de pesimism, e bine ce a lăcut. Nu cunoaşte Török dela Nelu. Suflet bun. de mama focului, în vreme ce pe de Acesta este botezul Equatorului,
încăpăţînat. piedeci. Graţioasă. Idealizează Nu trăieşte viaţa pe care a do­ lături toată lumea râde cu poftă. prilej de petrecere pentru marinari
Ceremonia nu s’a terminat încă. Cel
V. Christescu. — Tumu-Seve-pe cine iubeşte. Altruistă, citită, rit-o, prea de tânără a cunoscut şi călători, pe lunga cale a Ocea­
care se botează e dat pe mâna băr­
rin. Minte ageră, ştiinţă m ai pu­ influenţată de muzica sentimen­ viata reală şi doreşte o viată fru­ bierului, care după ce-1 instalează
nului . . .
tină. Simţul formelor. D iscipli­ tală. Energică, n’are siguranţa lu­ moasă veselă. Suferă că nu poa­ (Din notele: „O călătorie îs
pe marginea bazinului, îl săpuneşte
nat, echilibrat, niciodată nu va crurilor, are suflet bun. Se în ­ te trăi o viată de boem deşi e America latin ă" de Ion Teu-
pe faţă, cu o bidinea şi începe să-l
face un pas care să-i fie piedecă crede în oameni, în cuvinte neîndoios că ar fi fost prea uşu­
lea — Bucureşti).
bărbierească cu un briciu de lemn,
în viitor. Gândeşte clar şi logic, dulci, şi de multe ori s’a înşelat. ratic să alegeţi viata cum aii
e răbdător. E sensibil, bun, in ­ „R. S.“ — Ploeşti. Suflet ma­ voit-o. Acum sunteţi ocupată cu
stinctiv se dă în lături în fata terialist, nervos, neliniştit şi ade­ realităţile vieţii şi n ’aveti vreme
celui rău. Judecată bună, sen- sea nesocotit în hotărîre. Fan­ să vă ocupaţi prea mult de pro­
sua! şi sârguitor la împlinirea tastic, îndrăzneţ, cu tendinţa de pria voastră persoană. Nu sun­
POŞTA REDACŢIEI
datoriei. a produce efect. Sceptic, răută­ teţi înţeleasă în societatea din Ioan Teulea. — Bucureşti. Tri­ primit azi la redacţia noastră
care faceţi parte, pentru că vă
S. C. M. — Bucureşti. Obosităcios. Va fi un sot bun dacă va ocupaţi mult cu literatura, vă miteţi, rămânând ca noi să ale­ un buletin de vot, într’o scrisoa­
şi pesimistă. Fără prea multă găsi o tovarăşe caldă pentru gem şi să Vă restituim ceea ce re, care poartă stampila poştei
dânsul. place natura şi progresul. In ca­
cultură, are însă multă inteli­ eventual nu s’a publicat. elveţiene.
să sunteţi polemistă, nerăbdătoa­
gentă naturală. Foarte bună şi Hygeon. — Găieşti. Om cu su­ re, vă place mult luxul. Aveţi Tuturor cititorilor cari trimit Tuturor participanţilor la Concur­
altruistă. Ii place să producă flet şi gestul de femeie. Voinţă gust bun şi distins, vă plac ope­ fotografii la concursul fotografic sul literar le comunicăm că am pri­
efect. Simte plăcere în a învăţa slabă, mai mult încăpăţînat de­ rile de cugetare. le comunicăm că dăm preferinţă mit manuscrisele şi la începutul lu-
pe alţii. Probabil că a avut m ul­ cât hotărît. Neîncrezător. Sensi­ fotografiilor cu subiecte neprevă­ nei Decemvrie vom menţiona pe
te dureri în viată. Deşi practică bil şi înflăcărat. Se agită repede „Marcela C. — Sebeş. Om bol­ zute: animale, mişcare, via{a în toţi cei câţi au trimis schite şi nu­
totuş este foarte sentimentală. şi în toiul preocupărilor nu-şi dă nav de nervi, se ocupă mult cu mersul ei. vele, publicând bineînţeles numai
Conştiincioasă în treburi, nu-i seama de ce face. E timid, îşi muzica şi are talent. E egoist, Administrator Lt. G. V. Geor- pe cele trei alese.
place prea mult ordinea. B olnă­ schimbă repede dispoziţia sufle­ preocupat de sine, uşor influien- gescu. — Râmnicul-Sărat. * Am Beşicariu Constantin — şi tuturor
vicioasă şi melancolică. In so­ tească. In lectură preferă operile ţabil, nervos, nerăbdător, se ocu­ primit fotografiile, Vă mulţumim celor cari ne trimit jocuri spre des-
cietate se află bine pentru că populare. E caracterizat de neli­ pă cu lucruri mărunte, suflet şi vom publica două din ele. legare. Toate scrisorile se primesc
găseşte alinarea şi uitarea dure­ nişte. Nu judecă limpede şi nu nemulţumit. II plictisesc toate Kitzler M. Nanm. — Bârlad. la redacţia noastră dar suntem ab­
rilor sufleteşti. are logică strânsă. E pasionat în afacerile. Caută senzaţii. Cunoa- Am primit toate hazurile şi jocu­ solut în imposibilitate de a răspun­
i te valoarea banilor şi ştie să-i rile pe care le-ati trimis dar nu de fiecăruia. Ne-ar trebui pentru a-
„Toamnă". — E intuitiv, ager iubire şi egoist. A suferit mult şi adune. Nehotărît, se ocupă cu aceasta 6 pagine de revistă săptă­
de bună seamă va mai suferi putem publica decât pe rând şi
şi are putere de creaţie. Senti­
mentul datoriei, om practic şi câtă vreme nu-şi va schimba multe dar nu termină toate. A în limita spaţiului de care dis­ mânal. Rugăm pe cititori să fie cu
firea. avut o creştere severă militară, punem. Aveţi răbdare. răbdare căci apreciem străduinţele
ştie să-şi câştige oameni. Purtare aşa încât în afară de muzică lor şi răsfăţaţi de interesantele jo­
Didina Alexandrinovici. —
nu prea bună. Totuş sârguitor, Epicur. — Cluj. Cu greu se nu şi-a putut dedica sufletul la
Cluj. Ne facem plăcerea de a vă curi pe cari ni le (trimit ,le publi­
punctual şi echilibrat în senti­ hotărîste la un lucru. Nu se prea altă artă. căm în ordine, după cum se poate
anunţa ca ati fost votată de un
mente. Gust distins. A lucrat ocupă de ce fac alţii. Suflet
constata, excluşi vale lor.
Robespierre. — Aiud. Nu e cititor tocmai din Elveţia. Am
mult în viaţă şi aşteaptă „pasiu­ cald, deschis, cu gânduri curate,
nea cea mare“, care să-l preo-1 li place liniştea şi singurătatea. frumoasă dar are mult şic. Ochii
sunt interesanţi. Are educaţie
aleasă. Probabil vorbeşte mai
Repertoriul Teatrul National din Cluj
multe limbi. Are gusturi fine, DRAMA: OPERA:
CUPON PENTRU COLOANA GRAFOLOGICĂ
îi place muzica grea şi în lite­ Sâmbătă 26 Noemvrie ora 8 jum. Luni 28 Noemvrie: „Concert sim­
Alăturez un manuscris scurt, spre a se iace cercetarea ratură operile decugetare. Poate seara Comedia fericirii. Duminecă fonic", dirigent: I. Perlea. Mercuri,.
lui grafologică. V’am trimis totodată taxa respectivă. R ă­ că a trăit mai mult timp în 27 Noemvrie ora 3 p. m. Ciufulici 30 Noemvrie: „Traviata" cu D-na
spunsul rog să se publice în nn mărul următor al revistei străinătate. E pedantă însă. Ii de G. Silviu. Marţi 29 Noemvrie Pia Ravenna si d-1 A. Costescu-
plac covoarele şi ţesăturile de ora 8 jum. seara Comedia Fericirii. Duca. Vineri, 2 Decemvrie: „Rigo-
mână. Elegantă. Se acomodează Joi 1 Decemvrie ora 8 jum. seara l letto" cu D-na Pia Ravenna şi d-It
Semnătura şi adresa:
după situaţie. E îndrăzneaţă şi Comedia Fericirii. Duminică 4 De­ A. Costescu-Duca. Sâmbătă, 3 De­
altruistă. Are suflet vessel şi în cemvrie ora 8 jum. seara Comedia cemvrie: „Crai nou" şi „La şeză­
dragoste e fidelă. Fericirii. toare."
 REALITATEA ILUSTRATA, No. 43. — 27 Noemvrie 1927. 11

La Jocul muzical No. 3 din Rea­

Deslegările celei de-a 3-a serie a jocurilor, se primesc la redac­
ţie, până la 10 Decembrie cor. Fiecare, joc acordă deslegătornlui
an nnmăr oarecare de puncte. Cel care obţine numărul cel mai
mare de puncte, prin deslegarea celni mai mare număr de jocuri,
diu numerile 40, 41 şi 42 ale Revistei noastre, va primi nn
premiu de 1.000 (una mie) lei. Premial al doilea e de 500 (cinci
iute) lei; premial al treilea de 300 (trei sate) lei. Următorii şapte
deslegători primesc câte un volum din operile autorilor români.
Deasemenea vom publica numele tuturor deslegătorilor.
Premiile se vor distribui până la 15 Decembrie.
B on n i D . 3.
Subsemnatul «............ ........................
trimit alăturat deslegarea jocurilor No.
Deslegătorii jocurilor noastre, sunt rugaţi să detaşeze
acest bon şi să ni-1 trimită în plic împreună cu deslegările,
în acest fel vom putea ţinea socoteală de notele fiecărui
deslegător, la împărţirea premiilor.
Joc. No. 1 trimis de Constantin D- Bottez. Cuvinte
(10 puncte).
i In No. 40 la Jocul No. 1. cuvinte de sigur că în loc de 1607-1875
AVIZ
Anunţăm pe toţi cititorii noştrii
că într’unul din numerile viitoare
vom publica într’o pagină deslegă­
rile tuturor jocurilor încrucişate şi
al jocurilor mai grele publicate de aaaaa bbb ccc ee ff 1 II m nnnn
noi în ultimile luni. coo rrr tt zz.
Joc No. 3. trimis de P. I. Antonescu
— Ţigăneşti (Bucureşti). Joc in
triunghiu (5 puncte).
încrucişate
1. Regină asiriană. 2. Gâze care
trăiesc o zi. 3- Figură gramaticală.
4. Chip. 5. Parte din ochi. 6. Te­
ren de luptă. 7. Partea depusă în
asociaţie. 8. Nume vechiu al unui
lanţ de munţi în Creta. 9. Propo­
ziţie. 10. Vocală.
Vertical şi orizontal la fel.
Joc. No. 2. Geografic şi istoric trimis
|de Remus Onoe - Bistriţa (5 puncte)
1 Şl 11 litatea No. 41, cititorii au înţeles
încrucişate, s’a omis să se scrie în­ (timpul cât a trăit generalul fran­
semnarea rândului orizontal No. 37. cez), trebuie citit 1807-1875.
Această însemnare este: 37. Cele
ce pot fi încorporate.
De asemenea în coloana orizon­
tală în loc de 2 batjocuritor se va
citi 10 batjocuritor.
In coloana verticală se va mai In numărul de fată publicăm
adăoga 18 faimos brigand. ultimele fotografii, din concursul
In acelaş număr, la Jocul No. 2, fotogenic şi cerem iertare concuren­
suntem hotărîti — în urma cere­ telor, ale căror fotografii sosind
rilor — să uşurăm deslegarea, dând prea târziu, n ’au m ai putut fi pu­
literile care compun jocul. Aceste blicate.
litere sunt:
In numărul viitor, pentru u lti­
ma dată, vom mai publica Buleti­
nul de vot şi in zina de 9 Decem­
vrie, după cum am hotărît dela În­
ceput, în prezenta autorităţilor, vom
despuia scrutinul.
Rezultatul votării se va publica
la 11 Decemvrie a. c., împreună cu
fotografia fericitei alese.
Reamintim, pentru cei cari nn cu­
nosc regulamentul concursului no­
stru, că prin vot aniversai şi se­
cret, cu buletinul de vot, din acea­
stă pagină, cititorii sunt rugaţi să
aleagă, pe una dintre cele aproape
100 de concurente, care după pă­
rerea lor e cea m ai fotogenică şi pe
care noi, suntem hotărîti s’o trim i­
Joc No. 4. (tri­ tem pe cheltuiala revistei noastre,
mis de Remus în călătorie de studiu şi plăcere. Ia
Paris (călătoria dus şi intors clasa
Onoe — Bistri­
II şi întreţinere timp de 2 săptă­
ţa). Joc în tri- mâni, în Metropola Franţei) şi la
uunghiu (3 p). dorinţa acestei premiate să-i pro­
curăm un angajament, la o casă de
1. Locuitor în filme.
Asia. 2. Bărbie­ Cu buletinul de vot din numărul
rit. 3. Carte de prezent al revistei, cititorii pot vota
joc. 4. Consoa­ pe oricare din concurente, ale căror
fotografii au apărut în numerile 40,
nă. Vertical şi
41, 42 şi 43 al revistei noastre.
orizontal la fel
Votul se trimite la redacţia noa­
stră, în plic deschis, cu o marcă de
un leu, ca im prim at
P KOCS S V S R B A l .

âstfezi i a 12 Koembrie 1927.

•N oi,' Kugan I . Ciontă In sp e c to r ln P r e f e c t u r f l f S o i i t l # C lu j

Având in vedere peti'viunea im -e g is t ia t a sub No. 30879

d in lfi Noembrie 1927,a r e v i s t e i R e a lit a t «a ,* m prooedat l a * 1 -

g i l * r * a unai urne cartonate necesara pentro strân gerea v o t u r ilo r

,ocncursuxui devfotogenlo d esch is d -* cTt ră sus z is a r e v i s t ă .

S i g i l u l a fo s t a p lic a t de noi in prezenţa reppezejjtan^

t t u lu i r e v i s t e i K e a lita L e a §i este prevăzut cu o e tic h e tă do

ORIZONTAL: VERTICAL: h â r t ie pe oare se prevede numărul i n r e g is t r ă r e i p lu s a t â t sub*

s r ie r e a subsem natului, c i t %i a domnului N .Ionoscu re p re s a n -

1. împărat roman (51-96) 1. Poet român (1835-1900) 1. Arhipelag în Oceanul Pacific.
9. Ostrov al Nilnlui 2. Profit 2. Cum interpretează ţăranii plescăi- ta n tu l r e v i s t e i .

10. Fals 25. Balustradă tura noroiului. 3. Sat lângă Bistri­ D rept care am d reaat p rezen tu l proces v e r b a l in dublu

11. Obiect de lier 3. Moschee turcească mică ţa (Jud. Năsăud). 4. Grup de stele. exem plar, d in oare unul rămâne in b i r o u l a c e s te i P r e íe o t n r l»
12. In gura omului 10. Arată posesiunea 6. Locuitor al unei peninsule din
i a r unul se predă re p rezen tan tu lu i r e v i s t e i .
26. Animal domestic Asia. 6. Oraş care a suferit mânia
13. Izolat
4. Numărul cerească, în Biblie. C l u j , l a 12 Hoeiabrie 1927.
14. Fluviu în Spania
27. Pom fructifer Literile însemnate cu o cruce lua­
15. Unitate de măsură
5. Verb care arată separaţinnea te în ordinea dată produc numele
16. Publicitate
14. Aglomerat unei ţări din Europa.
17. Luptă Fără folos
6. Literile puse în exagon, în ordi­
18. Sterp 7. Comună rurală nea dată, produc numele Regelui
19. Preot la Mahomaedani 28. Personagiu comic acelei ţări. Literile din rotocoale,
20. învăţăcel 8. Zăpadă în ordinea dată produc numele ca­
21. Vulgar 29. Fluviu in Africa pitalei aceleiaşi ţări. Literile care
22. Interjecţie 30. Loc de extras mineralele formează acest joc sunt:
23. Imperativ 31. Intestine popular aaaaaa ddd e f iii 11 mm nnn
24. Ţară în Europa. 32. Nume turcesc. oooooo p rr ss.

Procesnl-Verbal încheiat de Prefectura Politiei Cluj,

Ia sigilarea urnei în care se depnn voturile concursului.

* * !
C O N C U R S U L F O T O G E N IC îi
al revistei „Realitatea Ilustrată"
I
i
BULETIN DE VOT
i
Cercetând fotografiile concurentelor, la concur­ $
sul fotogenic, aleg Chipul No. i
După părerea mea, e cea mai frumoasă şi cea
mai fotogenică, şi se cuvine să fie premiată şi tri­ i
misă în călătorie de studiu şi de agrement, la Paris. I
UN CITITO
I
Í$
Joc No. 5. (4 puncte).
Din aşezarea la locul potrivit a bucăţilor tăiate alcătuiţi o imagine.
 Un dar preţios: „Muzeul Simu“ a fost donat Steiului

CLIŞEUL NOSTRU REPREZINTĂ: MUZEUL SIMU, EXTERIOR ŞI INTERIOR; DONATORII ANASTASE ŞI ELENA SIMU ŞI SOLEMNITATEA PREDĂREI.

„Inspirat şi cârmui; de ideia Fru­
mosului, principiu salutar, etern,
— m'am hotărât şi devotat cn to­
tal la fondarea Templului din stra­
da Mercur, colecţionând şi îmbogă-
tindn-1, ani dearândul, cu opere de
artă, in măsura mijloacelor de care
am putnt dispune.
Considerând ziua de azi ca una
din cele mai fericite ale vieţii mele,
declar în mod solemn, că atât te­
renul ce am cumpărat în anul 1904,
oât şi clădirea „Muzeului Simn“ ce
-am construit pe el, precum şi toate
operele de Ărtă aflate în el — a
căror evaluare fată de preturile
actuale extraordinare mă abţin a o
face — declar că le închin, cn dra­
goste, României-Hari, şi le fac da­
nie do veci Natinnei, prin Ministe­
rul Artelor şi Cultelor".
Şi dacă la început am scris pe
frontispiciul mnzeului „Nu numai
pentru noi dar şi pentru al|ii“ azi
sunt cel mai fericit a zice: „Nimic
pentru noi totul pentru Ţară".
Aceste cuvinte rostite de d. Ana-
stase Simu, donatorul Muzeului, lă­
muresc mai bine decât orice, fru­
museţea gestului pe care dânsul,
împreună cu soţia sa Elena Simu
l-au făcut.
La cuvântarea d-lui Simu, a răs­
puns Ion I. C. Brărtianu — a fost
ultima manifestare publică a de­
functului bărbat de Stat — oferind
donatorului insignele maréi cruci a
Ordinului Coroana României, cu ca­
re a fost distins de înalta Regentă.
La solemnitatea predărei au mai
vorbit d. Tzigara S.amurcaşi, direc­
torul Muzeului National, Jalea pre­
şedintele sindicatului artiştilor plas­
tici, Oscar Czizec, din partea cri­
ticilor de artă plastică şi cu toţii
I au adus omagii donatorului.
In Parlament d. Alexandru La-
pedatu a cerut Camerei — ca re­
prezentantă a natiunei să exprime
recunoştinţă d-lui Simu pentru ge­
neroasa donaţie.
La propunerea d-lui N. N. Să-
veanu, preşedintele Camerei, o de­
legaţie a adunării, a prejentat d-lui
Simu, sentimentele de gratitudine
ale Camerei, pentru donaţia făcută.
Ion I. C. Brătianu a felicitat pe d.
Simu, spunându-i:
„Ne-a legat in vremuri o priete­
niei în mijlocul unei vijelioase stepe
; Ia Tecuci. îm i amintesc şi acum 4*
noaptea grea când ne-am cunoscut
într’o luptă politică. Atunci am
constatat că ai suflet capabil s i
creeze ceva bnn in tară.
De atnnci şi-a schimbat directiva
şi în loc să-l găsesc adversar pe tă­
râmul politic l-am găsit lucrând la
ridicarea neamului săn.
Posteritatea te va privi, c i n ’ai
lucrai numai pentru frumos, dar
pentru cultară: pentru irumos, bisa
şi adevăr."