IV 1+20'

3 21ofiZCJoit
U.M.F. TG. MURES
FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
DISCIPLINA DE PEDODONTIE-ORTODONTIE
, .

CAIET
LucRARI PRACTICE

UN/Yo DE MED. ~! FARM.

I

lnv. nr. . . . . •

. Dr.
Asist. uoiv. CRISTINA BICA
Asist. un!v. MARTHA KRISZTINA
Asist. univ. dr. CLAUDIA URSU
univ. dr. DANA E~IANU
Prep. un!v.

2003
 INTRODUCERE

patologia aparatului dento-maxilar, un loc important ocupat de

anomaliile dento-maxilare. Aceste afectiuni au 0 etiologie plurifactoriala
complexa ~i 0 manifestare c1inica variata, afecmnd functiile sistemului
stomatognat, special fizionomia, masticatia ~i functia de automtretinere.
Indreptarul de lucran practice abordeaza ca.teva din examenele
compiementare necesare unui diagnostic ortodontic corect, cat ~i alegerii unei
C"n-nt-""t't'1I" terapeutice adecvate fiecarui caz clinic. Am considerat
prezentarea analizei modelelor de studiu, care ofeTa date valoroase privind
pozitia, forma manmea dintilor, gradul de dezvoltare. a arcadelor dento­
alveolare, cat ~i relatiile stat ice de ocluzie cele 3 planuri spatiale.
De un real ajutor in practica ortodontica sunt §i masuratorile vizand
deficitul de spatiu (indicii Pont, indicii latime, perimetria), precum ~i
examenele radiologice, special radiografia panoramica teleradiografia.
Aceste examene radiologice furnizeaza informatii utile atat pentru un
diagnostic . diferential a1 anomaliei ortodontice, cat pentru prognostic
§i evaluarea finala a cazuIlli respectiv.
Speram ca acest mdreptar de lucrari practice va fi un ghid studen~lor ill
farniliarizarea cu notiunile de "tehnica ortodontica" Sl un real ajutor in
desIa§urarea stagiilor la Disciplina de

Autorii
 I. EXAMENUL CLINIC IN ORTODONTIE

1. Evaluarea comportamentala

timpul . ell copilul, medicul . face 0 prima impresie asupra

dezvoltarii generale ~i psihice, asupra formei capului ~i fetei, asupra
musculaturii oro-faciale, asupra fizionomiei ~i date care Ii vor ghida
mtrebarile ulterioare privind antecedentele personale (AP) ~i antecedentele
heredocolaterale (AH) ~i care-i aduc indicii asupra ceea ce va gasi la examenul
endobucaL
o fanta labiala deschisa . 0 buza inferioara interpusa, duc de exemplu la
suspectarea unei protruzii superioare, la un respirator Pentru a nu scapa din
vedere unele aspecte bine ca medicul sa urmeze un plan examinare, iar
datele se introduc in foais de observatie. Aceasta nu fi de obicei
completata in prima ~edinta, din cauza multiplelor probleme pe care Ie
prezinta cawl, a timpului limitat unel consultatii sau a condipilor
psihologiee.
La prima consultatie trebuie sa se obtina informatiile necesare pentru
conturarea unui diagnostic, pentru indicarea investigatiilor complementare,
unDand ca pe baza unor analize detailate se poata elabora un diagnostic corect
. completa amanuntit de observatie.
2. Examen general
apreeierea de a copilului, a sale
fiziee ~i psihice, a atitudinii sale posturale ~i a eomportamentului.
in funetie se poate morfograma pnn
masuratori antropometrice ~i campara eu valorile medii in eu varsta,
tipul constitutional, Incadrandu-se intr-un normo, hipo sau hipersom.
Se poate coeficientul (QI) se face 0 sene teste
psihologice, care pot oferi date privind gradul de colaborare a copilului,
luarea deciziilor teraputice.
Aprecierea . capului este . eunosdmdu-se relatia ell
tipul faciaL Un . un maxilar sa JUU"".............

armonlos dintii, In timp ce un dolicocefal are de obicel un maxilar lngust ~i

Inghesuieli dentare, ceea ce va indica necesitatea pentru armonizare .
........,.............. a faci£ll (eAobuca~)

se va "'V""L.~
paralel eu podeaua, iar exam mare avem nevme de un instrumentar
specific.

 ~strumentarul obi§nuit de examinare stomatologica - oglinda, sonda,

in ortodontie mai avem nevoie de 0 spatula linguaHi, un un §ubler,
pentru ca unele masuratori se efectueaza direct In cavitatea bucala (diametrul
dinplor, dimensiunea spapului, treapta sagitala).
La examenul din nonna frontal a se observa:
fetei (ovala, rotunda, patrata, triunghiulara);
- simetria, comparand cele dona hemifete. In caz de se va
preciza rona §i eventual cauza: hemipareze, cicatrici, deviapi de sept nazal,
mentonului;
- aspecml ~anturilor faciale (§terse, accentuate);
- raportul etajelor (mijlociu, N-Sn, Sn-Gn) (Fig. 1)

labiala (inchisa, deschisa,

intredeschisa);
- aspectul, culoarea, groS1ll1ea,
tonusul palide,
N fisurate);

Sn sau inversata);

- pozitia stomionului.

\
Fig. I. Raportul etajelor faciale

La dm profil, va fotoliu,
medicul se va situa lateral ~i va aprecia relapa buzelor §i mentonului in dimpul
profil, de un drept, sau convex 2
§l

\
/it

4\

r
2. de prom
J
Fig. 3. Tipuri de profiJ

3
 Palparea contururilor osoase ~i
tesuturilor moi, a sistemulm ganglionar
limfatic~ va completa inspectia precizand topografia ~i caracteristicile
modificarilor constatate.

ExamenulATM
Se va urmari:
amplitudinea deschiderii

- excursia mentonului ~i . interincisive inferioare;

- corelatia liniei interincisive superioare ~i inferioare;

""""",.",u condililor, amplitudinea, deplasarilor;

- prezenta unor crepitatii, cracmente, defonnatii, dureri la presiune;
- saltmi articulare;
- subluxatii;
- anchiloze.

4. Examenul endobucal

Se in rand de orali.
conditia esentiala pentru acceptarea pacientului in tratament ortodontic.
19lena deficitara se va conditiona tratamentul cand copilul va
depnnde ;;i 0 buna igienizare, ;;1 un de a

 Se e~amineaza atent limba, volumul, aspectul mucoasei linguale, pozitiile

posturale . cele din timpul unor functii reflexe, frenullingual.
• Un lingual scurt poate determina limitarea mi~carilor ~i tulburari
fonetice.
• Macroglosia ~i 0 postura anterioara pot favoriza un prognatism
mandibular.
e Deglutitia atipica poate duce 1a 0 proalveolodentie sau ocluzii

Apelul din(ilor

Numaratoarea sa se alent la lima mediana dreapta

stanga pentrn a nu sd\pa din vedere prezenta unor dinti supranumerari sau lipsa
unor dinp din Trebuie diferenpati dinpi permanenti de cel temporari .
stabilit gradul lor de dezvoltare, nu numai clinic ci radiologic. Se apreeiaza
de dentape (temporara mixta sau permanenta) . eoncordanta sau
discordanta v3rstei dentare (dentipa) eu V3rsta eopilului. apreciaza marimea
malsm'an~a diametrului meziodistal maxim (180 nivelul ecuatorului)
secventa ~i pozitia lor de eruptie ~i spatiu! disponihil.
apreeiaza displazii, carn
dentare, fracturi) cat ~i calitatea tratamentelor restaurative.

Compar2pe mire moriologia dinplor temporari

~i a dinplor permanent»:

• lncisivii temporari sunt mai mici decat cei permanenti, au 0 latime

meziodistaHi mai mare sau comparabila cu malpmea eervicoincizala nu
prezinta llll cingulum 1a fei de accentuat. Incisivii permanenti au dimensiunea
cervicoincizala (maltimea) mai mare . §i' un
cingulum accentuat
• Caninii temporari sunt ~i ei g1obulo9i, ell cea mai mare
meziodistala ~i Cll rehef palatinal ~i cingulum ~ters, spre deosebire de caninii
. care prezintii un cuspid, creste palatinale cingulum foarte bine
exprimate, dimensiunea cea mai mare fiind cea cervicoincizala (maItimea).
~ Molarii temporari au dirnensiunea eea mai mare sens meziodistal, iar
pe fata lor ocluzala prezinta patru cusplZi ' . molarii
secunzi temporari . dona (una vestibulara §i una orata) pentru molarii
primi. Molarii secunzi pot avea ~i cuspizi, asemanandu­
se Cll rnolarii primi permanenti inferiori. sunt msa mai mici ca dimensiune

distal, molarul secund temporar fiind mai mare dedit molam! prim temporar.

5
Coletul vestibular liniar, deosebire de coletul premolarilor succesionali
care este arcuat.
• Premolarii, dinti ce se succed iD locul molarilor temporari, au
dimensiunea cea mai mare vestibuloorala, prezentand cuspizi ~i $anturi bine
exprimate. Premolarii superiori au dite doi cuspizi comci, unul vestibular ~i unul
palatinal, dimensiuni comparabile. Premolarul inferior are UD cuspid
exprimat ~i unul lingual mai redus, care pare a fi 0 forma de
trecere mtre cingulumul caninului ~i cuspidul lingual al prem01arului secund.
Premolarul secund inferior poate adesea aiba doi cuspizi linguali mai .
• Molarii permanenp volumino~i, cu fetele oc1uzale
cuspidate. . descresc dimensional catre distal, molarii primi fiind de fapt cei
mai volumino~i dinti definitivi. Molarii secunzi sunt mai iar molarii de
pot . variatii morfologice ~i dimensionale foarte . putind avea
UllUl sau a unor formatiurn gigante cu multipli
CUSplZl ~1

Dentapa dentipa

Formula dentara constatata in momentul examinarii poarta numele de

dentape.
• ,Hue....", fi:

@ Temporara ( mtre 6 luni - 6 ani )

e Mixti ( 6 ani - 12 ani)
~ ( dupa 12 ani )
Procesul evolutiv formare eruptie cunoscut sub numele de
sau varsti dentara. po ate fi :

® Inwziata
dintilor
un fenomen de serialitate. Dintii erup ill
. . precedfuld cu pupn pe
laterali, care
,.... . .,,,."'.. inferiorii.
Ordinea eruPtiei dintilor temporari incisivii centrali in£,
.. centrali sup., incisivii inclSlvn 1
molarul 1 sup., caninul ~i sup., molarul 2 inf ~i sup., dupa schema
JOS:

II IV
T,
1

6
 .

Din aceastii ordine rezultii unnatoarele reguli , fiecare avand dite 0 excep!ie:

~ De obicei, dintii inferiori erop inaintea celor superiori, exceptie face incisivul
lateral.
o Din~i temporari erup In ordinea lor numeric a, exceptie face caninul care
erupe dupa molarul 1.

Nerespectarea ordinii descrise mai sus, care reprezinta 0 valoare statistic a

medie, nu este neaparat de natura patologica.

Cronologia eruptiei este urmatoarea:

• IC la 6luni
G IL la 1 an
., Molaml 1 la 1 V2 ani
e Caninulla 2 ani
Cl Molaru} 2 la 2 Yz ani

Diferenta In timp privind eruptia dinti10r omologi ( superiori ~i inferiori) este

de ordinul saptamamlor. Abaterile de 3 - 4 tum, in plus sau In minus, sunt
considerate normale. Se acceptii abateri mai mari la dintii care erop mai tarziu.
Eruppa precoce este caracterizatii prin aparitia pe arcada a unui dinte sau
grup de dinti cu mult inaintea de perioada nonnala de eruptie: primul dinte apare
inainte de 4luni ~i se termina eruptia inainte de 2 ani.
Eruppa intarziata este situatia in care primul dinte apare dupa 1 an, iar
terminarea eruptiei are loe dupa 3 ani.
Eruptiile mtarziate sunt mai frecvente decat eruptiile precoce.
Mai existii situatii exeeptionaie eand la na~tere sunt prezenti pe areada un
numar de dinti temporari (ineisivii) care pow numele de dinp nat~di (ex.:
Napoleon, Alexandru eel Mare, Ludovie XIV - eorelatia eli genialitatea este
absolut mmmpUitoare).
Uneori pot apare eruptii ill primeIe 30 zile de la na~tere. Aee~tia se
numese dinp neonatali. Cauzele pot fi:
~ dezvoltarea foarte rapida a germenului dentar
- pozitia superfieiala , imediat sub mueoasa bucala
Pentru eft lezeaza mamelonul, se iau unnatoarele mfumri:
- se aeopera dintii ell 0 gutiera din eaueiuc ( numai in perioada
aHiptarii),
- se ~lefuiesc dintii (foarte dificll),
- se treee cat mai repede la alimentatia mixta sau artificiala.
De obicei, radacinile aeestor dinti raman incomplet fonnate ~i se pierd
precoce. Uneori fac par(e din seria normala, aHtOli pot fi formatiur..i
supranumerare.
 Variapi normale ale eruppei dinplor temporari

Apar in functie de :
a) greutatea naS1tere (cu mal mare cu dintii
, TPYTITU

erop mai repede)

b) sexul copilului (la baiep incisivii apar mai repede, dar apoi celelalte secvente
mai avansate
c) varsta mamei ~i numarul de na~teri (cu cat este mai tananl cu atilt dinpi
temporari erup mai repede)
d) momentul na~terii (n~terele premature duc inwzieri ale eruppei)

Variapi patologice ale eruppei dintilor

a) rahitismul, sifilisul congenital ~i rubeola prenatal a sunt lnsotite Inwzieri

mari ale eruppei dentare
b) unele anomalii cromozomiale (sindromul Down) due la Intarzieri de eruptie
c) febrele eruptive accelereaza eruptia.

P3.ftile laterale ale arcadelor inca nedentate raman contact intim. Abia dupa
eruppa molarului 1 temporar zonele alveolare, care inca nu sunt §i
care vor erupe caninu! §i molarul se una alta' gradul
supraacoperirii dinplor frontali se mic~oreaza. Aparitia m()larului 1 temporar
determina deci 0 ma1tare a oc1uziei care constituie prima mi1tare fiziologica a
ocluziei. starliu, arcada dentara prezinta spatii care vor fi completate cu
OCazIa eruptiei dintilor pennanenp, prin deplasarea meZlala a dintilor
....."'<'11-""....,,,..... fie catre . anteriori mai lati.

Modificarue premergitoare eruppei dintilor permanenp

Pana 13 varsta de 4 ani :

dintii temporari au relieful ocluzal pastrat (cuspizii bine exprimap), iar

• intre dinti un raport de contiguitate prin existenta punctelor de contact
\I la acela~i cu
extremitatile
, distale
.. molarul2 superior situat Imediat inaintea tuberozitatii maxilarului
molanll 2 situat imediat maintea marginii anterioare a ramurii
ascendente mandibulare
ambele au de semicerc

 Dupji vanta 4 ani:

Se produc 0 de . Ia nivelul arcade lor care

pregatesc terenul eruppa dintilor permanenti lnlocuire ~i de
completare. Acestea necesare pentru ca dinpi permanenti se dezvolta intr-o
situape de inghesuire evoluand in aceI~i timp eu temporarii, cillar
fata de ace~tia, intr-un spatiu mai redus. Cele mai importante modificari care
pregatesc realizarea unei ocluzii echilibrate a dentapei sunt:
a) uzura dinplor temporari ( sau atritia) Or.

b) aparipa diastemelor a tremelor

c) aparitia campului retromolat

d) a doua a mandibulei

a) Pe langa influenta care 0 are atripa cuspizilor

mandibulei (prin liberatatea mai mare a mi~carilor .:>alt:;u.a.l~
faptul ca anfractuoase
are ca urmare ~i 0 scadere a incidentei de carii noi, aceste .........,..... 4·"'+.....
autocuratibile.
copiii masticatori . care prefera alimentele moi, atripa cuspizilor
se produce mult mai Uneori, se constata 0 atripe a
cuspizilor: caninii, special, deasupra planului de ocluzie.
Cuspizii neabrazati ai caninilor temporari pot provoca deplasarea mandibulei
in pozitii vicioase (iucand folul planuri inclinate), catre distal, .
lateraL Aceste ocluzii fO$te de conducere cuspidiana au urman UuU;~1OJ
nefavorabile asupra dento-maxilar ~i necesita
terapeutica imediata. consta, in aceasta perioada
~lefuirea cuspizilor neabrazati.
diastemelor ~i a se datoreaza dezvoltarii
. in regiunea frontal a stimulul produs de mugurii dintilor
permanenti in dezvoltare. Suma M-D ale incisivilor permanenti
mai mare Cll 4-7 mm dedit cea a temporari corespunzatori. De
<4"'' -,'' '....... pentru alinierea coreeta a dintilor permanenp este necesar ca areul
alveolar frontal sa ereasca.
Repartitia tremelor nu este uniforma. maxilarul superior cele mai mari
treme sunt localizate intre incisivul lateral . canin, iar la mandibula intre
eanin ~i molarul 1. Se considera diastemelor ~i a tremelor
fiziologice constituie 0 premisa normal a a procesuilli de
n.n •• ~ .."" a dintilor temporari. Aceasta nu ca !ipsa lor se soldeaza
ell illghesuiri ale dinplor ca este posibil ca
frontal se perioada schimbaril

T~n."rn';>n pregatitor al eruppei dintilor aparipa campului

adica a unui ultimilor molari
Importanta acestui spatiu mai mare mandibula deoarece
alCl alveolara este limitata posterior anterioara a ramului
 ascendent mandibular. Aparitia campulu! liber retromolar da posibilitatea de
eruptie primilor dinti de completare, care sunt molarii primi permanenti, la 6
anI
d) A dona mezializare fiziologica a mandibulei se datoreaza abraziei fiziologice
~i se traduce prin:
planului postlacteal
conditii pentru realizarea unor . corecte la nivelul
molarilor de 6 ani, odam cu eruptia lor

Rizatiza dintilor temporari

un proces fiziologic care incepe cu aproximativ 2 ani lnaintea

perioadei de inlocuire, avfu1d 0 anumita cronologie pentru fiecare grup dentar.
tTCICeSUl debuteaza, de obicei, pe suprafata care vine In contact eu dintele
permanent.
Incisivii permanenti au 0 pozitie intramaxilara mai oralizata fata de cei
temporari. Eruptia lor are loc printr-o deplasare inainte ~i pentru maxilar
~i, inainte ~i 'in sus pentru mandibula, ceea ce face ca radacinile dintilor
temporari sa fie resorbite oral spre vestibular. Dintii permanenti se vor ~i
situa astfel in afara eelor temporari, largind perimetrul arcadei. Alteori, rizaliza
nu se produce ~i ei vor erupe fata de dintii temporari care continua
persiste pe arc ada, aparand a~a numita ocluzie dubla.
lv1ugurii premolarilor fiind situati radacinile molarilof tempora.-i,
rizaliza aeestora incepe interradicular. Sunt resorbite mai repede fadacinile
vestibulare datorim " vestibular a premolarilor.
dintilor temporari poate patologica atunci cand se declan~eaza
mult mai repede decat perioada ei obi!?nuitii. De exemplu: poate
incisivului lateral temporar odata Cll a incisivului central in momentul
eruPtiei incisivului central permanent sau a caninului temporar odam en cea a
incisivului lateral temporar in momentul . incisivului lateral permanent.
. . sunt considerate semne precoce ale unor disarmonii dento­
alveolare determinate de macrodontia dintilor permanenti·

Importanta clinici a procesuJui de inlocuire a dintilor temporari

Acest proces conditionat de Intre dintii

,
temporari ~i dintii permanent!
• lncisivii permanenti sunt mai mari decat cei temporan. Suma diametrelor
ale acestora sunt cu aproximativ 4 rom mai mari la mandibula ~i 5
mm mai mari la '-<u... " '....."'"'

diastemelor a a
rnaxilarelor, asigura, de obicei, spat:iul necesar pentru 0 inlocmre armonioasa.

10
 • In zQna molarilor temporari relatiile dimensionale sunt inverse: diametrele
M-D ale molarilor temporari sunt mai mari decat ale premolarilor eu
aproximativ 2,5 mm la mandibula ~i 1 rom la maxilar.
Acest surplus de spatiu (lee way space) va asigura 0 inlocuire
(permutare dentara). Molarii 1 ~i precum ~i eaninul temporar asigura pana la
eruptia molarului de 6 ani dimensiunea a ocluziei ~i au rol esential in
pastrarea spatiului pe eeea ee a dus la numirea edor 3 dinti (ill, IV, V)
zona de sprijin.
Woeuirea zonei sprijin are anumite partieularitati, datorita fenomenelor ce
se petree intr-0 zona limitata amt . cat ~i distal de dintii permanenti §i
M de 6 ani) care au 0 mare tendinta de migrare ~i de mic~orare a spatiului. De
aceea pastrarea integritatii dintilor temporari din zona sprijin este obligatorie
pana la'inlocuirea lor fiziologica, ei asigurand ~i funetia de mentIDator de spatiu.
Compromiterea zonei de sprijin va duee la tulburan de eruptie !ipsa
spatiului de incadrare pentru ultimii dinti de inlocuire care apar pe arcada (de
obieei, caninul superior ~i premolaru12 inferior).

Dintii temporari se deosebesc de dintii permanenp prin:

1) numar (20 fata de 32 dinti permanenti)

volum (sunt in mai mici, ell exeeptia molarilor temporari care soot
mai mari decat premolarii)
3) fonna (coroane globuloase, ell 0 zona de retractie la nivelul eoletului ce
accentuata existenta lli,ei protuberante de small plasate imediat
deasupra lui; vizibila mai ales ~i, indeosebi la nivelul MJ

4) culoare (alb-Hiptoasa) deosebita de eea a dintilor permanenti

5)' tesuturilor dentare mai redusa, ceea ce explica abrazia
accentuata.
6) grosime redusa a structurilor dure
7) camera pulpara mai mare raport eu tesuturile dure, eanalicuiele
dentinare mai largi, eeea ee . evolupa rapida a procesului earios
spre complicatii pulpare
8) pulpare situate superficial, ceea ce predispune la deschideri

9) fadacini canale radiculare inguste

10) tUL·",,",. calitativ superioara prenatal a.

separate lima neonatala care

molarilor . zona coletului 1a ineisivi

11) "'.... ~. .''''Jl de pulpara mai redusa datorita OfC)Ce:sellDI

precoce.

 Ordinea ~i cronologia eruptiei dintilor permanenp

Ordinea eruppei dintilor permanenp

1) Emptia dinti10r permanenti eu molaml 1. In eontinuare, dintii

inferiori emp in ordinea lor numerica. dintii superiori, caninul
dupa premolari.
2) Dintii inferiori din cadrul fiecarui grup dinti, emp eu saptamani sau
chiar luni de zile Inaintea eeloT superiori, cu excePtia lateralului care
erupe mai intiii eel superior.

Cronologia ernppei dintilor permanenp

1) Eruptia dintilor permanenti lncepe la 6 ani ~i se termina la 18 - am

2) In an erope un grup de dinti, exceptie face M3
3) La varsta de 6 ani, la intervale foarte scurte un mare de dinti:,u. ................

molarii 1 . incisivii centrali inferiori

4) La varsta de 7 ani incisivii centrali superiori
5) varsta de 8 ani emp incisivii laterali inferiori §i superiori
6) varsta 9 ani erop caninii inferiori . premolarul 1 superior
7) varsta de 10 ani emp premolarul 1 inferior ~i premolarul 2 superior
8) varsta II ani erop premolarul 2 inferior §i caninul superior
9) La vf.irsta de 12 ani emp molarii 2 superiori §i inferiori
10) La varsta de 18 20 ani erop molarii 3

Variapi normale ale eroppei dinplor permanenp

funetie
,
a) sex (dintii mai la fete)

b) rasa (la negri, dintii permanenti apar mai repede dedit la europeni)

e) (cea tropicala accelereaza eruptia)

d) factorii soclo--eeonomiei (copiii din zone eu conditii bune de

prezJ'nta 0 emptle accelerata)

e) urbanizarea (accelerarea la copiii din ora§e)

Factori generali

a) activitatea glandelor (hipersecretia hormonului de

""1"""C't""~t:> din lobul
'.l1'">I/"""1"1'.... r hipofizei ~i biperactivitatea
produc aecelerari ale dentare, iar deficitul acestor glande
duce la intarzieri)

12
 b) boli genetice (sindromul Down, Turner), nanism ~i disostoza
cleidocraniaml'intarzie aparipa dinplor permanenp
c) deficitele nutritionale ~i metabolice (rahitism) determina 0 eruptie
intarziata

Facton locali

a) angioamele fetei, datorita cre~terii fluxului sangum detennina

accelerarea eruppei
b) gangrena complicata la dinpi temporari determina eruptia precoce a
dinplor permanenp corespunzatori, datoritii proceselor de osteita.
c) Obstacolele locale . 0 eruppe intarziata:
4) Deplasarea dinplor vecini eu limitarea spapului de eruptie
e Organizarea unui capac fibros prin pierderea timpurie a
dinplor temporari
e Formapuni tumorale
e Osteoscleroza posttraumatica
Eruppa dentara este folosita ca un criteriu de apreClere a dezvoWirii
generale a copilului. dezvoltari armonioase,
cronologica, varsta dentara ~i varsta osoasa (aprecierea pe radiografii carpiene)
trebuie fie 'in concordantii.
,

Examenul parodon(iului

Va fi atent condus pentru fiecare dinte in parte, urmannd existenta unor

congestii, edeme, sangerari spontane sau provocate, prezenta tartrului ~1
subgingival, gingivale, pungi parodontaie, a caror localizare §ol
profunzime trebuie notate, mobilitati patologice, . dentare.
radiologic va datele eventualelor resorbtii osoase.
 II. NOTIUNI UZUALE DE ORTODONTIE '
1. Termmoiogie ortodontica

Termenul de anomamalie exprima 0 abatere de la normaL Dar

variabilitatea mare a trasaturilor faciale, a formei ~i dimensitmilor a
sistemului dentar, fac dificila gasirea unor valori considerate absolute chiar ~i
pentru ceea ce obi~nuim numim normal.
Este important fusa, ca diferitele parti componente ale aparatului dento­
maxilar sa in armonie. una din paqile componente nu se incadreaza in
ansamblului se folose~te . termenul de disarmonie.
JLUVUU;'''

In funciie de sediul primar al anomaliei putem vorbi de anomalii:

- alveolare;
- maxilare;
musculare.
in fimctie de planul spatial care se pot produce modificarilc, vorbim
de in sens:
- sagital;
- transversal;
- vertical.
a propus definirea unei anomalii prin unnatorii Y""r1'n&in

- un radical care defme~te organul afectat. de "'''''',.,J..ll

gna~e - ma~lar

cheilie buza

- un prefix care precizeaza sensul modificarii:

In sens

spre anterior

retro spre posterior

vestibulo spre vestibulul oral

oro spre cavitatea

meZlO spre linia mediana

disto zona

sens
endo - apropiat de planul medio-sagital, sinomm eu

14
 . exo = mai indepartat de planul medio-sagital (expansiune)
sens vertical:

infra = nu planul de ocluzie

supra = depa~e~te planul de ocluzie

- un calificativ, care precizeaza exact frontal, unimaxilar,

bimaxilar, \.U.LJ',"U~"'"
- un sufix.

Pentru modificarile de unilaterala se adauga urmatoarele sufixe:

Gresiune = deplasarea corporala cu axului in pozipe corecta.

Sensul deplasarii po ate fi mezio-distal, vestibulo-oro, sau

4)

r\, \
\

21.
Fig. Meziogresiune Distoversi une
14.

deplasare ell in ax, l"r\~·At4>~ sau apicala..

...",

Rotafie in . lung. fata <:llnrr'C:'{lU_"'~.L'" care

spre ~l se grade 6)
Transpozipe = inversarea locului pe a doi dinp alaturati, de
exemplu canmul cu incislvullateral sau cu premolarul prim, (Fig. 7)
Heteropozipe eruptia la distantii de locul' de exemplu molarul
. inferior in ramura ascedenta
Induzie sau retenpe = dintelui pe dupa un . de
1 ani de la superioara a eruptiei ~i lUI intramaxilara ell
fadacma complet

termeni UUJtllLU,~'
Baza linia B",ual', .. care trece la ' apexurilor
 h
r\
, I
\

\ ~ I
,I ,

6. Rotatia mezio-vestibulara 14 7. Transpozitie 23 eu

eu 90 grade

8. Baza apicala, F" 9. Protruzie

Baza = lima iruagmara care trece la nivelul fetelor vestibulare

(Fig. 8)
Protruzie (proalveolodentie) = modificare grup dentar frontal, sens
sagita!, ell vestibul (baza apicaia mai decat coronara)

Retruzie (retroalveolodentie) = modificare de grup dentar sens

sagital, cu dentara spre oral (baza apicala mare dedit baza
10)

10. Retruzie 11. inghesuire

16
 ingb.esuire=disparitia relatiilor de contiguitate proximale
(Fig. 11)

Spapere = hpsa contact, prezenta unor sau treme

(Fig. 12)

Pentru ocluzie:

Treapta sagitaUi (ovexjet) distanta, in sens Intre fetele

palatinale ale frontalilor . f?i fetele vestibulare ale celor Tl ..Q"nro 13)

Fig. 12. Spatiere Fig. 13. Overjet si

Ang:renare inversa = "'An..... ~" .... care fata linguaHi a unui dinte
. .
cU'cumscne (Fig. 14)

vemcalii irOltltallU' superiori acopera 1/3

mal din fata vestibulara a celor .

Fig. 14.
inversa 2 L

= contact ,,""....c...... .., sau suprafetele de

15).

1'"1
 15. lnocluzie verticaHi

Ocluzie incruc~ata (cross bite) = crrcuscrierea arcadei maxilare de catre

cea mandibulara (Fig. 16)

fig. 16. 17.0ciuzie

incrucisata lingualizata

Ocluzie (scissors bite) = . ai molarilor ~i

premola.rilor Vlll in contact cu cuspizii vestibulari ai omonimilor
inferiori
= limitarea mi~carilor denivelarii
prin migrari dentare sagitale sau 18)

18, ocluza!

18
 Puncte antropometrice

Punctele antropometrice utilizate , sunt:

ortodontie
e punete mediane:

- anterioare

- posterioare

e punete paramediane
.. punete

Puncte antropometrice mediane anterioare:

• Tn - Trichion punetul aflat la a

linia mediana la dintre' glabra ~i cea paroasa.
• Ophr - Ophrion (Glabella - GI) punetul osos aflat la interseetia liniei
mediane eu tangenta la arcadele spraneenoase osoase (rebordul orbitar superior).
• N -- Nasion punetul 080S mai anterior al suturii frontonazale (In plan

uonazale (Nazospinals) - punctul aflat

filtrumul buzei supenoare ~i eolumela in planul mediosagital.
.. SpNA - nazaHi anterioara - punctul osos eel mai anterior al spinei
U(..S,L""-""" anterioare; reprezinta antcrioara a maxilarului ~i poate fi
In profunzimea punetului Subnazale.
• A - Punetul lui - punctul mai infundat sau nAC'f"",?'1!

al rebordului alveolar el granita

imaginara intre maxilarului superior ~i ...,...,.....,.... alveolar, deci loeul
proieetie a1 apexurilor ineisivilor superiori.
~ PI' - Prosthion - punctul mai inferior . anterior al rebordului alveolar
In plasat in langhetei osoase dintre eei
incisivi centrali c<",..,.o.....,r......
.. Is - eel mezial

supenOf, ~i vestibular

Id
¢> eel mai ~1
alveolar inferior in plan mediosagital, plasat varfullanghetei osoase dintre cei
doi incisivi . inferiori .
• B Punctul B al lui Downs - punctul eel mai infundat sau posterior
planul mediosagital al rebordului alveolar inferior; reprezinta
imaginara de proiectie
apexurilor' .. inferiori.
• Sf - eutanat afiat interseepa mediane ell
intereomisurala.

19
 • Pg - Pogonion punctul osos mai anterior in planul mediosagital
de pe proeminenta mentoniera.
• Me - Menton - mijlocul mandibulare in planul mediosagital.
• Go - Gnathion - punetul osos aflat eel mai inferior de pe simfiza
mentonienl.

Puncte antropometrice mediane posterioare:

.. Se Sellae - mijloeul geometric al un punct construit 1a

intersectia diametrelor maxime ale acestela .
• SpNP - Spina nazala posterioara - Pm) punetul osos
mt4~rSleetle al conturului distal al JLL<"'.~...... eu planul palatinal,
endobueal pe linia
.................""'-'UL,u manevra

antropometrice parlunediane:

- Orbitale (Infraorbitale) - punctul osos eel mai rebordului

antl'opometrice laterale:

• Zygion punetul osos eel mai arcada

se stabile;;te eu ajutorul unui (plimbat de-a
temporozigomatice) ill dreprul deschiderii maxime a . se
VVA"" ....... cam la 1 em anterior de tragus. intre cele doua puncte se

a fetei.
... "UA......... U.l.U,C>.LLU.....

punctul cutanat eel mai superior

" " ..... ,.FlU. ­

• Porion - punetul osos eel mai superior

osos eel mai de la

reprezinta raportul dintre lungimea ~i a

craniului.
distanta in (IIDn) intre Eu-En (Eurion fiind punctul mal
extern al bolpi cramene aflat la nivelul bazelor parieto-temporale) .
(glabela) eel m~j proeminent alliniei u'lter'SDI'an(::enoa~;:e
Op topistocraniu), punctul posterior eel mai proeminent al craniulw

20
 Eu-Eli indo eefalie

G-Op

in June/ie de valoarea aeestui indiee se deosebese trei tipuri craniene:

a. dolicoeefal: indicele ",,,,,.. ,CI,u·v are valoare sub

b . ....,,0..,'.,."£1..... 75 80;
e. brahieefal: 80.

Indicele facial: reprezinta raportul Intre ina1timea ~i latimea maxima a

. (fig. 19).
Se masoara "'.......... 1'" (In mm) N-Grefon. N (nazion punetul
LU""",lUCll eel mai decliv nivelul radaeinii Grefon (gnation), punctul
.s.u.""","u",,,,, eel mai barbie .

19. Diverse tipuri

fadal:
a. leptoprosop~
mezoprosop;
e. eunprosop.

Apoi se masoara distanta (nun) intre (zygion) punctul

arcadei £..j·,;;;.,.<.T.Il ......." ...v"".

av'.,,:n..., distante se eli ajutorul antropometrice.

21
Valoarea acestui indice permite impartirea indivizilor in tipuri faciale:

a. leptoprosopie - se fata a carei indice 80% (fata alungirn);

b. Mezoprosopie - cand indicele este de 80%
c. Euriprosopie - cand indicele este mai mic de 80% (fata lata).

22
 FISA DE OBSERVATIE CLINICA

1. Date personale ale pacientului

In fi~a pacientului se vor urmatoarele date:

c nume, prenume;

• sex - important exista in dezvoltarea aparatului

dento-maxilar;
e data na§terii - pe ei se po ate stabili concordanta mtre
dentara ~i cronologica, precum ~i momentul optim pentru instituirea
tratamentului ortodontic ~i tipul de recomandat;
" codul numeric personal . seria . de medicale;
o adresa, telefon,.
Se mai poate preciza mvelul de ~colarizare ~i conditiile socio-economice
in care traie~te copiluL

Motivul prezentarii

Motivul prezenta::rii ortodontie II constituie in tuIbunlrile de

fizionomic, tulburari de mai rar disfunctii
eu acestea putini paeienti relaxap, iar mtrebarile adresate
parintilor ce-mi §i "Ma sunt Dadl aU{J.Y~.ClUU
nelini~tea ~l nerabdarea parinlilor mai timpul a~teptare a
prelungit, atmosfera tensionata este gata pregatita. Medicu! eu rabdare tact
trebuie s-o spulbere, acordandu-i toata atentia copilului :}i lncercand sa
stabileasca ell un dialog teme dedit cele medicale.
In de varsta copilului, de atitudinea sa de 1a intrarea ill "".... u'.......'V

pana la In fotoliul dentar, 1~1 da seama tipul

psihologic copilului ~i poate gasi un subiect de conversatie legat sport,
spectacole, §coaia, familie, prietem, care sustraga la lui
legata de "''V.L''U'''',Lw.4~AV
Uneori probleme mai mari ridica parintii care incearca intervina in
dialog in locul copiluiui, cu explicatii, plfuIgeri, atirudini protectoare. Politicos,
trebuie sa Ii se explice acel rolul lor de observator §i este
preferabil in pot 0 fi~a cu despre
copil, . chemati dupa consultatie exphcatii1e necesare.
se va ca este
intelege . dore§te sa-I· ;;i va la nilldul Ca~tigarea din prima
a '. copilului este obligatorie, vedere necesitatea
colaborani durata ill ortodontica.

23
 3. Anamneza

Antecedente heredo-colaterale

Se vor obtine privind existenta in . a unor boli cronice,

afectiunile
, suferite in timpul sarcinii, predispozitia pentru carii,
parodontopatii, unele .. dento-maxilare, cum ar ocluzii acoperite,
ocluzii deschise, .......r·g,'TI.""..L~
.. JL..>, variatii numerice.

Antecedente personale-jiziologice

Se vor solicita privind n~terea la sau tipul de

alimentatie sau varsta ~i ordinea a dintilor,
pubertatea.

Antecedente personale-patologice

Se vor cere relatii privind:

- prezen!a unOf malfonnatii congenitale;
- boli generale . neuro-endocrine,
"'' '............... , discrazii sanguine,

- afectiuni cronice, vegetapi .......... 'JUVJlU"". u.u'.J.~""uu.

- tratamente sau in curs;

- interventi i

- obiceiuri vicioase de sau interpozitii (deget, ~Lll.Jj.lU<.lI._ obraji,

judirii);
- tratamente stomatologice sau ortodontice urmate
- profilaxie eu fluor.

24
 IV. EXAMENE COMPLEMENTARE

1. Modelul de studiu

~i
a ocluziei direct ill caviatatea bucala
~i uneori
'"-U"''-IULI. prin folosirea . de masurare.Este
. deci, de studiului pe modele aeestea reperezentind totodata
un document privind a aparatului """'JU,"V

Pentru realizarea modelelor de studiu se vor ambele

numai dupa igienizarea buco-dentari, eu linguri standard de marimi potrivite.

Amprenta

Amprenta superioari trebuie sa euprinda:

• Arcada dento-alveolara pilla ill fundul de sac
e dur eu rugile ""..... '''''''LL......
Q median;
e J\J1',
Q Tuberozitiiple maxilare;

supenoare.

Amprenta inferioara sa cuprinda:

dento-alveolara PIlla in fundul sac vestibular;
':)(4"''''''''' lingual alll .......uJ.v la plan~eu;
lingual §i raraa

Punprentrreacuprinde etape obligatorii:

~. Pregatirea pacientului:
• primul rind memc Ii va explica pc copilului manevrele
care va fi
" Copilull~i va clati eu

J.J... ..,U''"'"" ........ a arcadelor

gTJ:>""<J> se vor
marimi ,.,."""'''"".. ,''...·.. '''i-r'''...''' . se vor proba eavitatea
aleasa trebuie lndeplineasca unnatoarele conditii:
.. Sa errcumscrie dentare;
G cuprinda zone Ie la mandibula

25

 metaliee se pot adapta prin modelare eu un cle~te in cazul

in care prea se pot prelungi eu Lingurile din material
trebuie sa corespunda dimensional.

c. Pregatirea lingurii:
~ Materialul de ...............""rot"'"
trebuie aiba 0 buna retentie in din
urmatoarele motive:
1) C'unpurile ortodontice au 0 retentivitate din cauza
malpozipilor ~i a inghesuirilor dentare . de aceea exista riscul
desprinderii amprentei marginile portamprentei;
2) Amprenta trebuie sa reziste 1a doua tuman:
- una pentru obtinerea modelului de lucru din ghips
Moldano - pe care se va realiza aparatul ortodontic;
- una obtinerea modelului studiu - din ghips
obi~nuit.
e RetenP.a materialului in se va prin lipirea unor benzi
leucoplast marginile acesteia.
Prepararea materialului de amprenta: se folosesc materiale de tipul
alginatelor sau materia Ie de tip silicoruc (in situatii speciale). Se prepara
indicatiilor fabricantului. Materialul se a~aza in mal mare
partea a " pentru a nu reflua c posterior a nu
produce de voma. caml se Cli mina umeda,
sehitindu-se diseret . areadelor.
>

e~ A
mprentarea propriu-zisa:
(') arcada inferioara: medicul se a~aza fata ~i ill dreapta pacientului,
introduce lingura cu materialul de in bueala dinspre
dreapta spre stinga tin1nd-o de maner, in timp ce ell . stang
indepaIteaza comisura dreapta; apoi eentreaza lingura simetric
. simultan cu portiuni1e distale la mvelul retromolare, execufmd
o presiune lenta ce se continua zona anterioara pe masura a~ezarii
lingurii arcada. cere copilului ridice spre palat 0
proiecteze u~or anterior timp ee se lingura ell doua
miHni: degetele aratatoare pacientului ~i cele police
mandibula.
~ La superioara: lingu..rii eavitatea se
aplica intii la nivelul tuberozita!ilof, se centreaza ~i apoi se preseaza
treptat wna . pana sunt cuprin~i incisivii superiori.
acest medicul buza superioara eu degetele
sfmgi, iar eu dreapta impinge in vestibulul superior materialu!
t ........""..... in continuare buza cornplet .. L·u.s•.
n

Memcul se muta spatele copilului ~i lingura

superioara in zonele laterale cu degetele aratatoare imbrati§ind capul

26
 paci~ntului ~i apleclndu-l u~or inainte pentru ca saliva sa se scurga in
tavita·
f. Desprinderea amprentelor: se incepe la zoneIe cu retentivitate mai mica
pentru a se evita deteriorarea amprentei sau se insufla aer la limita fundurilor
de sac.
Dupa Indepartare, amprentele se spala bine ~i se controleaza la nivelul
dintilor, proceselor alveolare ~i marginilor (grosime, lungime). Se transporta
In tavite ~i se toarml cat mai repede pentru a se evita modificarile
volumetrice.

Analiza tridimensionaJi a arcadelor

Planurile de referinta
Pentru analiza tridimensionala a arcade lor ~i a modelelor se utilizeaza trei
planuri de referinta:
" Planu} medio-sagital: are ca reper anterior intersectia celei de a 2-a perechi de
rugi palatine Cli rafeul median, iar ca reper posterior spina nazala posterioara;
G Planul transversal este perpendicular pe planul medio-sagital. Trece prin
vartul cuspizilor vestibulari ai molarilor primi ~i premolarilor doi;
® Planul vertical (tuberal): este perpendicular pe celelalte doua. Trece tangent
la tuberozitatea maxilara cea mm proeminenta sau la fata distala a molarului
situat cei mai distal.

Forma arcadelor
Forma arcadelor este data de curba ce trece prin marginea incizala, varful
cammlor ~i ~antul intrecuspidian a1 premolarilor ~i molarilor. in mod normal
arcadele temporare au forma de semicerc, iar arcadele permanente: parabola (la
arcada superioara) ~i hiperbola (la arcada inferioanl).

Ii
.,: 1
; ~~-.

r----\

Fig 20 Arcada in fOima de parabola Fig, 21 Arcada 'in forma de hiperbola

Arcada in forma de parabola se caracterizeaza printr-o curba ~oara in

regiunea frontala care se continua prin doua linii divergente spre distal. (fig. 20)

27

 Arcada fonna de hiperbola se printr-o

aplatizata in regiunea frontala care se continua spre distal sub forma a doua
linii divergente. (fig. 21)
Patologic arcadele pota avea diferite forme: in "V", in "omega",
In"W", in , in"pentagon", in "M.
In cele ce unneaza vom prezenta pe care
frecvent in modelelor:
.. Suma incisiva
eo Indicii Pont
e Simetroscopia

"" Indicele Bolton

e Determinarea lungimii arcade lor dento-alveolare
(l Determinarea arcade lor dento-alveolare
(; dintre coronara

Suma incisiva (SI)

Reprezinta suma diametrelor meZlo-distale ale 4 incisivi

Se utilizeaza Korkhaus. (fig.22).

!' "

Pentru calcularea sumei . este nevoie de pc arcada

a unui incisiv Pentru omologul se cia valoare, iar """',,.......-,
ceilalti doi centrali san laterali se adauga (in in care arcada
un mClSlV sau se (in care pe este un
smgur incisiv 1,5 mm. mezio-distal unui incisiv central
este mod normal mare diametrul meno-distal al unui lateral.
Interpretarea valorilor
28<SI<35
SI<28 - microdontie
,
SI>35 - macrodontie

28
 Indicu lui Poot

ajutorullor se dezvoltarea transversala a arcadelor In functie

,
de:
• Suma incisiva;
o Distanta interpremolara;
• Distanta intrermolara.

utilizeaza compasul Korkhaus ~i 0 rigla milimetrica.

Distanta interpremolari superioara:

• Se noteaza
Cl Se calculeaza dupa una din formulele:
IPcal cul at=SI+SII4 sau IPca1culat=SI 00/80
e Se masoara: centrul §antului intercuspidian al primilor premolari

Distants intermolari superioara:

f.I Se noteaza IM

~ dupa una din

sau IMcalculat=SixlOO/64

o masoara ill foseta centrala a primilor molari permanenti superiori.

inferioara:

$ noteaza ip

~ Se calculeaza dupa una din formulele:

iPca1culat=SI+SIJ4 sau iPcalculat=SI 00/80

() pUlletul eel mai vestibular

§i al doilea premolar.

inferioara:

noteaza im

ca1culeaza dupa una din fonnulele:

sall 00/64

cllspizilor

inferion.

29
 Dupa cum se observa valorile calculate fonnulelor)
valabile aut pentru superioara elt ~i pentru cea inferioara. valorile
masurate sunt diferite in funcpe de reperele la care ne rapomm.

IMcalculat=il11caJ.culat

In oentatiei mixte masurarea diametrelor transversale superioare

inferioare se face la temporari.

Interpretarea indicilor Pont:

compara valorile calculate (care reprezinta normalul) cu valorile

masurate (care reprezinta realul). Rezultatele obtinute se exprima in milimetrii,
Cll semnul sau "-".
0 ingustare a
U..lUJ.vu predominant anterioara
(diferenta mai mare la IP) sau posterioara (diferenta este mai mare la 1M).
Diferentele pozitive pot reflecta 0 largire a arcadelor.
Diferentele se interpreteaza astfel:
~ 2mm
tl +/-2-4 mm abatere AU.. ·.., ......

+/-4-10 mm abatere grava;

e peste! 0 mm foarte grava.

=41 mm

deficit = 4 mm ceca ce inseamna 0 Ingustare a arcade! cu4mm

mica)

imcalculat= 38 mm
mm
Unl1lAsurat=40
surplus=2 mm ceea ce lnseamna 0 largire a arcadei . cu2 mm (In
normale)

Indicele Pont nu are valoare in urmatoarele situatii

I€ micro~sau macrodontie;
<!> cind premolarii sau molarii au erupt ectopic;
o dnd .. sau molaril sunt mult iL.U."".,-,,,~ precoce
temporari din zona sprijin;

30
 Dupa cum se observa valorile calculate (conform formulelor) sunt
valabile atit pentru arc ada superioara clt ~i cea inferioara. Doar valorile
IDasurate sunt diferite functie de reperele la care ne rapomm.

IMcruculat=illicalculat

In dentatiei mixte masurarea "-'LU.L1L,.,"-A transversale superioare .

inferioare se face la dintii temporari.

Interpretarea indicilor Pont:

Se compara valorile calculate reprezinta normalul) cu valorile

masurate (care reprezintii realul). Rezultatele obtffiute se exprima in milimetrii,
Cli semnul sau "-".
Un rezultat 0 a arcadelor predominant anterioara
(diferenta este mai mare la IP) sau posterioara (diferenta este mai mare la IM).
Diferentele pozitive pot reflecta 0 largire a arcade lor.
. astfel:

~ limite normale;

® +/-2-4 mm abatere

(') 10 mm abatere grava~

e peste 10 mm foarte

Exemplu:

=41 rom
=
deficit = 4 mm ceca ce inseamna 0 a arcadei eu4mm
(abatere mica)

mm
Unm!lsurst=40 rnm
surplus=2 mm ceea ce lnseamna 0 largire a . inferioare ell 2 mm (in
normale)
A.LLUU,"'"

Indicele Pont nu are valoare in urmatoarele situalii

o miero- sau macrodontie;

(!) clud premolarii sau molarii au erupt ectopic~

o dnd premolarii sau molarii mult '"-'U"-',"-'''<''u

a dintilor temporari din zona de sprijin;

30
 • apl.azia incisivilor laterali~
• la dentitia temporara.
Se face exceptie la dentitia mixta orientativ, in loc de premolari sunt
luati ca repere molarii temporari.

Simetroscopia

Se realizeaza cu ajutorul care 0 placuta transparenta

care are trasate iinii milimetriee "'."",""'''JUl de axe de coordonate.
In prealabil pe modele planul medio-sagital. Astfel se va
u..;) .... 'a.t:,.u

no un plan de simetrie fala

",ht.. care vom . modificanle In sens sagital ~i
transversal.

In sens transversal
La maxilar:

a) lima interineisiva

t> in mod normal, coincide Cll .u ...." j J u...

e patologic, este medio-sagital la dreapta sau

stlnga, deviere pe care 0 vom exprima in milimetrii
b) arcadele pot f i ' . sau asimetrice: se proiecteaza pc .,
mediana punete de asimetrie, se masoara eu compasul
distanta de 1a . . la hemiarcada dreaptii ~i stinga.
doua arcadele sunt simetrice daea masuratorile
"''''''-'Lvn... sunt asimetrice.

cosidera ca este suficienta stabilirea

lingual.Majoritatea autorilor de
mai subtila, pentru
timp ce arcada
simetrica ill sine.

in sens sagital: se nJ.u.'~VaJL sageata sagitala (SS) sau J.\,UJ.5J.U-''''U

La maxilar:

"-'-"1~JlLL"'V'" anterioara):

G Se .... u.J< .... "" •. ..., ......" ' "

e Se distanta
, de 1a interseetia
, liniei mediene eu orizontala ce trece
prin fetei ocluzale a primilor premolari . pilla la punctul
mtreincislV apropiat marginii incizale. (fig. 23) eu

(lungimea posterioara):

31
 . Lungimea ~i ..... ~.u
....""" .uv" ..... §1

Tot plan sagital cu ajutorul . aprecia mezializarea

unui grup fata de cehUalt: se aplica simetroscopul deasupra modelului astfel
indit 0 lillie groasa sa treaea tangenta fata distala a ultimului molar situat mai
aproape de tuberozitate ~i se verifiea pozipa ultimului molar din hemiareada
'Vu .....~u. Diferenta se . in mm.

ajutorul se disponibil
arcadei dento-alveolare ~i spatiul necesar pentru alinierea dintilor pennanen~.

Dupa Nance:

PE (perimetrul existent sau spatiu1 disponibil): se Intre fete1e

meziale primului molar drept ell un sau care
punctele de contact ale premolarilor sau molarilor temporari ~i marginile
incizale ale tuturor dintilor considerati ca avand 0 normala (nu se
urmaresc dinpi malpozitionati). FinIl se intinde 0 rigHi ~i se obline

PI (perimetrul ideal sau spa~ul necesar) reprezinta suma diametrelor

mezio-distale dintilor permanenp.

~~~~~ PI este dat de fonnulele:

La mandibula: PI=si+2x+3,4
unde,
si=suma diametre10r mezio-distale ale celor 4 incisivi permanenti inferiori:
x=suma diametrelor mezio-distale ale caninului permanent, primului ~!
. de-al doilea premolar;
space mandibular. Rezulta din valoarea mal redusa a diametrelor
ale molarilor temporari care permite
mezializarea molarilor pentru fiecare hemiarcada cu 1,7 (pentru mandibula) ~i
0,9 (pentru maxilar) dupa extractia molarilor temporari.
La maxilar: PI=SI+2x+ 1,8
unde,
SI=suma diametrelor mezio-distale ale celor patru incisivi permaneti superiori
x=suma diametrelor mezio-distale ale caninului, primului premolar ~i a celui de­
al doilea premolar.
1,8=lee-way-space maxilar.
Prin diferenta intre PE ~i PI se obtine deficitul sau surplusul spatiului de
pe arcada.
Exemplu:

Pnecesar=72mm

Pdisponibil=68 mm => Deficit=4 mm

In DDM-ul eu inghesuire, perimetria ne orienteaza asupra prognosticului ~i

planului de tratament:
e in dentatia , mixta:
}I> Deficit de spatiu<2mm - expectativa (este posibila alinierea
spontana odata eu ere~terea maxilarelor ~i pe baza lee way spaee­
ului);
)<> Deficit = 2-4 rom - tratament ortodontic ell Hirgire sau extractie;
~ Deficit> 5 mm - extractie. ,
~ In dcnta!ia permanenta: deficit> 3 mm - extractie ill foear san la
distanta
,

Arcadm §uperiomri A~cada inferioara

Suma incisivilor Suma C+PMl +PM2 Suma incisivilor Suma C+PMl +PM2
SI=21 x=13,45 si=20 x=20,1
SI=28 x=I9,8 si=20,5 x=20,8
SI=285 x=20,l si=21 x=21,2
SI=29 x=20,5 si= 21,5 x=2I,S
SI=2,Q,5 x=20,8 si=22 x=21,9
SI=30 x=21,3 si=22,5 x=22
SI=30,5 x=21,5 si=23 x=22,4
r---- .
SI=31 x=21,8 si=23,5 x=22,4
SI=31,5 x=21,9 si=24 x=22,9
SI=32 x=22,1 si=24,5 x=23
SI=32,5 x=22,4 si=25 x=23,1
SI=33 x=22,8 si=25,5 x=23,5
SI=33,5 x=23,1 si=26 x=24
SI=34 x=23,2
SI=34,5 x=23,S
SI=35 x=23,9

Tabel de prezum!ie dupa Victoria Leheni Vernescu

34
 Indicele lui Tonn

Indicele lui TODD ne permite calculam suma incisiva superioara pornind

de la suma incisiva inferioara. Formula lui TODD

unde are urmatoarele valori:

K = 0,4 pentru SImr<22,2 mm.
= 0,5 pentru SImrlntre 22,3 ~ 28,1 mm.
= 0,6 pentru SImr >28,2 mm.

Astfel, dupa TODD-Jackel unnatoarelor sume mClSlve inferioare Ie

corespund urmatoarele sume incisive superioare confonn tabelului urmator:

SI maxilar mandibular
28,0 20,7
21,46
22,2

23,68
33,0 24,4
34,0 25,15

IndiceJe Bolton

Indicele Bolton compara lapmile meziodistale ale grupului eelor ~ase dinti
"'~A. inferiori cu cei superiori ~i
'V..... . 12 dinti ell eel
supenon.

<P 6 inf 12inf

-::::::::::::::---=76% ~---= 9130/0
<l> 6 sup 12 sup ,

Daca latimile meziodistale ale dintilor supenon nu sunt

proportionale, nu posibilitatea . ell
interdigitatie buna. aceea, in cazuri se recomanda

excedentare prin stripping (~lefuiri aproximale) sau maruea substantei dentare

pM euw~uv~

Bolton sustine ca relatiile dento-dentare,

avea ~i elc efecte

36
 Valorile indicelui:
• = 91,3% indica posibilitatea obtinerii unor relatii , ideale de
a unel a unor
normale de ocluzie
• < 91,3 % indica un exces de
Un raport' se calcula dinti frontali (incisivi
~i canini): suma diametrelor 6 dinti frontali mandibulari
se imparte la suma diametrelor mezio-distale ale celor 6 dinti maxilari.
Dadi procentul obtinut:
\III = 77,2 posibilitatea obtinerii unor ideale sagitale ~i de
supraacoperire (daca angulatia incisivilor este corecta ~i daca
grosimea labio-linguala a marginilor incizale nu este excesiva)~
(jJ • un exees de material dentar mandibular.

Determinarea lungimii arcadelor alveolodentare

Lungimea areadei alveolare .r>""T"ln·~T'" se masoara mtre Alv

unde,
Pr , Prosthion=punctul proeminent al proeesului alveolar superior situat
lima mediana.
AIv , Alveolare punctul situat la . planul ui vuu. eu .LU 'U'

distala a tuberozitatilor ..........n.u .......

intre id alv

IJ ......"""" ..''''..la interseet1a planului

"""·.....4,. UU."" ..... HJ"'U""J.~<,u ell
a tubereulilor

Lung1mea areadei dentare se masoara mITe I - DM

unde,
I , Incizale punctul eel mai inferior interincisiv superior, linia
mediana
DM la interseetia planului mediosagital
distala a ultimilor molari superiori erupti pe arcada.

Lungimea areadei dentare se masoara mtre i dm

unde,
i , ineizale inferior=punctul mc:u
interincisiv inferior,
mediana.
dm , distomolare inferiOi -punctul situat la intersecpa planului mediosagital eu
pe

37
 Determinarea lapmii arcadelor alveolo-dentare
Dupa se face in modul

Latimea arcadei alveolare: se masoara cu compasul distanta dintre

apexurile primilor premolari superion, 0 parte . de alta a arcadei. (Se
nume§te: latimea arcadei la fosa canma sau latllnea arcului bazalla premolari).

Latimea arcadei dentare: se masoara distanta dintre virfurile cuspizilor

vestibulari ai primilor premolari superiori.
In mod normal latllnea arcadei dentare la nivelul primului premolar
supenor cu 4 mm mai mare dedt latimea arcadei alveolare la nivel.
diferenta este mai mare de 4 mm inseamna ca exista 0 a
maxilarului superior.

Relapa dintre baza apicaia ~i baza coronari

apicala este lima imaginara care apexurile dintilor de o

arcada.
coronara este linia imaginara care prin fetele vestibulare
coronare.
mal
se

coronara mai mare ell 15 0

baza apicala este mal mare eli 5° decit baza coronara.

Analiza oduziei

Pentru a obtine pozitia corecta de oeluzie a eeloT doua mOCle

ocluzia pacientului se va ocluzia de obi~nuinta.
Se decupeaza 0 banda liniara de ceara lata de aproximativ 2 em ~i de
lungimea arcadei dentare. Se ramole~te ceara j se forma arcadei.
eu pacientii de a inchide gura
avOl........ h · pozitia de intercuspidare

maxima dupa care banda de ceara se aplica arcada inferiara indicind

pacientului sa inchida Apoi ceara se apliea pe modele ~l se
nlscroie~te surplusul vestibular pentru a observa contactele interareadice.
Se coreleaza apoi ocluzia pe modele, eu rapoartele ocluzale ale
pacientului, 1a nivelul a eel putin 2 repere sagitale (dreapta-stanga) unul
(liDia J

,L.Ul " " ...................

. . 1
analizeaza ocIuzla P1anun: sagtta.. , la
nivelul eelor trei "'' ' 1' \&>'' ' ' '
. .
e mCISIV1~

G canini dreapta ~i stmga;

38
 nivelul incisivilor

relatii
, normale
" fe!ele vestibulare ale incisivilor inferiori viTI ill contact eu
palatinale ale incisivilor superiori (psalidodontie); 26)
@ treapta sagitaHi de 1-2 mm~
" raport cap 1a cap (labiodontie) este considerat normal In ortodontie
atunci cmd ocluzia la celelalte repere este echilibrata. (fig. 27)

v o
v o

Fig. 26. Raport sagital Fig. . Raport cap la cap

(normal)

sagitala, overjet, spaliu de . . "'''EO,............ este spa{iul dintre

ale . supenon

reiapi anormale:
o treapta sagitala mai mare 2 rom (fig. 28)~
'" : dind a unm inferior vine

cu fata vestibulara a unui dinte superior (fig. 29)~

v o v

. 28. Treapta "'-"j'o,A<'''''''''''' 29. myers.

39
 .. angrenaj myers eu mocluzie sagitala sau eu treapta sagitala negativA:
cand intre fata vestibulara a incisivului superior ~i cea linguala a
mcisivului exista un spatiu de inocluzie care poate masurat
eu rigla ~i exprimat in milimetrii. (fig. 30);

v o

Fig. 30. Angrenaj myers cu . . sagitalA.

e ocluzie mversa frontala: situapa ill care mai mult de 2 ineisivi sunt

angrenati invers

.
relatii normale:
~ varful caninului spatiut dintre incisivullateral ~i
caninul <'"....,"'..... ,....... 31)

31. Relatii normale Ia eanin.

anormale:
raport distalizat: cand vfuful caninului inferior
spapul incisiv lateral-canin superior. Se masoara in mm sau in funetie
de cuspizi (112 cuspid, 1 cuspid) (fig. 32).

M D

call1ll.

40
 It articuleaza mezial de
spapul incisiv . Mezializarea se poate in rom sau
in functie de cuspizi (fig. 33).

33. Raport mezializat 1a canin.

La nivelul molarilor

relapi normale
III Se analizeaza raportul existent intre molarii de 6 ani a caror pozitie) Angle
a considerat-o ei nefiind supu~i sagitale. Raportu) normal
sau al 6 ani se cheia
~i se realizeaza . cind ~antul intrecuspidian al molarului 6 ani
articuleaza in dreptul cuspidului mezio-vestibular a1 molarului de
6 ani superior 34).

M D

Fig. 34. ''-<J!fi)'UR la molan.

I.HUI<.JU1l. a1 molarului de 6 ani inferior

cuspidul mezio-vestibular a1 molarului de 6 ani superior

Fig. 35. Luu......L. . la

41
 • raport mezializat: cand ~antul intercuspidian al molarului 6 ani
inferior este mezial de cuspidul mezio-vestibular al molarului 6 ani
supenor;
Gradul de mezializare sau distalizare se masoara in milimetrii cu rigla
sau se exprima ill functie de euspizi.

nivelul incisivilor

relatii normale:

C) linia mediana superioara coincide eu linia mediana . iar linia

intreincisiva superioara coincide eu linia interincisiva inferioara. (fig.
36)

relatil anorma]e:
o migrari dentare: clud linia mediana nu coincide eu spapul interineisiv
la . arcada;
e latreodeviere mandibulara la dreapta sau la sfmga: cind linia rnediana
superioara nu coincide Cll linia inferioara (fig. 37);

37, Laterodeviere mand ibulara,

in plan transversal.

nive1ul caninilor
relafii DOI"male:
(7)' fata vestibulara a canlnului inferior vine contact eu fetele palatinale
ale ineisivului lateral superior ~i canmului superior.
relapi anormale:
e pontie lingualizata cu spatiu inocluzie cand lntre fata
vestibulara a caninului inferior ~i fetele palatinale ale dintilor superiori
exista un spatiu de inocluzie.
o angrenaj invers: cand fata linguala a vine III contact Cll
fata vestibulara a dinplor superiori.
v angrenaJ mvers eli inocluzie cand linguala a
caninului . fata vestibulara a dinplor . exista un spapu

42
----~--~,

nivelu1 molarilor

relatli normale
4) cuspizii vestibulari ai molari1or superiori circumscriu pe cei inferiori sau
cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori articuleaza in ~antul
intrecuspidian a1 molarilor superiori (fig. 38);

v o

38. Relatii normale la molari.

reiapi anormale:
® cap 1a cap: dind cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori Yin in contact Cll
. ai molarilor supenori~
6; ocluzie Incruci~ata: 1n care §antul intrecuspidian a1 molarilor , .........,.....

contact Cll cuspizii vestibulari ai molariIor . Poate fi

bilateraHi;
® ocluzie lingualizata: cand . .. vestibulari ai molarilor inferiori yin in
... " "..11"<,,,,,,11" ell . ., palatinali a1 molarilor
@ ocluzie . cand . ai molarilor VIn
ell CUSplZll vestibulari ai molarilor superion. intllne§te
foarte rar: in cazun mgustare foarte mare a maxilarului superior, in
macrognatie mandibulara, despicaturi labio-velo~palatine.;

3. in pian vertical:
nivelul incisivilor

relatli nonnale

• frontalii superiori 1/3 din vestibulara a frontalilor

inferiori (psalidodontie verticala)

~ raport cap la cap (labiodontie)

reiatli
® in cazul in care este mai mare de 1/3
1 )
G supraacoperire inversa: dind sens sagital a fost ocluzie mversa

43
 ., oeluzie deschisa, inoeluzie verticala sau overbite cand intre marginile
incizale frontalilor inferiori ~i superiori exista un spatiu de
inoeluzie.

La nivelul caninilor
relapi normale:
., supraacoperire 1/3 (in zona frontala exista un raport normal de
acoperire a dintilor inferiori catre dintii superiori cu 2-3 mm, ceea
ce . 1/3 din inaltimea caninilor inferiori);
relapi anormale:
., supraacoperire mai mare de 113 (112, 2/3, %, 111) sau ocluzie adanca;
II vertical a sau ocluzie deschisa.

La nivelul molarilor:
relatD normale:
!tI cand molarii superiori ii acopera pe cei inferiori cu maltimea unui
cuspid;
.
relatii anormale:
@ diferite grade de supraacoperire (cand sens transversal exista rapoarte
lingualizate sau myers complet);
. verticala: mire oeluzale ale molarilor _.~_·
n .. ~i
•

inferiori exista llil spatiu de inoeluzie care exprima m rum;

~ ocluzie prabu~ita; cand lipsesc dinti d.: pe 0 hemiarcada, antagoni~tii
sa vina In contact eu . . zonei edentate.

Examen fotografic

faciale reprezinta un
..",u,,,u·· ",.lVU.l..,JlJ.l

diagnosticului ~i planului terapeutie al unei anomalii

Edward Angle (1900) a fost llml dintre . .. medici care a recunoscut
interconexiunea normele ortodontice ~i canoanele
examenul fotostatic necesare din profil,
executate la 0 distanta de 0,65 m. Pentru ea analiza sa cat mai se
fixeaza in prealabil reperele eutanate pe fata pacientului eu ajutorul creionului
dermatograf ~i trebuie sa se respecte anumite conditii m ceea ce prive~te
marimea diafragmei aparatului, distanta, iluminarea, timpul .
pozitia corectii a capului.
Aceste repere cutanate sunt: ophrion (Opb), nasion (N), naso-spinalis~
anterior (NSA), pogonion (pg), suborbitale (Or), auriculare (Au) .
(Go). Celelalte puncte folosite sunt evidentiate direct pe . trichion
gnathion (Gn)~ labiale (Ls)s labiale in.ferior stomjon (St)
supramentale (Sm).

44

 Capul pacientului va astfe1 mcat planul Frankfurt ~i linia care

une~te cele doua puncte orbitale sa fie orizontale; pacientul trebuie sa priveasca
drept fata lui, cu arcadele dentare In ocluzie ~i Cll buzele repaus.
In scop se folose~te cefalostatul (fig. 39).

39. Cefalostat

Analiza fotostatica din norma frontal a evidentiaza:

,
-forma fetei

-proportionalitatea etajelor fetei;

-aspectul ~anturilor faciale;
- T<->TI,"n> labiala.

va trasa mai mtai . a fetei prin punctelor Oph, N .

SpNA, de care se va simetria diferitelor componente ale fetei. Prin
punctele Oph, SpNA ~i Gn se vor duce perpendieulare pe linia mediana a
fetei care 0 vor imparti In trei etaje:
Q superior san frontal (Tr-Oph)~
@ mijlociu sau nasal (Oph-SpNA);
$ inferior sau oral (SpNA-Gn).
In mod normal etajul mijlociu ~i la aceste reperc, ar
trebui randul lui inferior impartit de St in
doua subetaje:
e SpNA-St reprezinta 1 din etajul inferior;
o St-Gn reprezinta 2/3 din etajul inferior.
fotostatica din norma lateraHi pune evidenta
, care se
...,.l"OLU

conturul . eel al . in cadrul schemel

analiza ne va ajuta . la confirm area diagnosticului ~l
oportunitatea lLllUi anumit tratament ortodontic.
fotografia din profil se va trasa la prin
punctelor Au . Or> deja eli creionul dermatograf Pe acest plan se vor
doua perpendiculare ~i anume:
o perpendiculara din nasion (1'.1) se va sau
planullui Dreyfuss;
o a doua perpendiculara
sau planullui Simon.

45
 2 planuri vor delimita un denumit campul de profII in care se
vor incadra elementele profilului (Fig. 40).

40. Analiza fotografica din norma laterala.

Campul profil se va imparti in 3 paqi egale:

• in treimea anterioara a campului de profil se va gasi buza superioara;
o in treimea mijlocie inferioara;

~ ill treimea posterioara mentonul.

trasarea campului de se poate observa u~or abaterea

oricarui dintre trei elemente de la normele estetice. poate evidentia 0
procheilie sau retrocheilie superioara sau inferioara, 0 situare anteriora san
posterioara a mentonului, indicandu-se eu exactitate zona asupra careia va trebui
a obtine un echllibru AUVJI.UA

annonios considerat normal este profllul drept.

ProfiluJ convex . CODcav sunt considerate patologice fiinde evidente
diferite anomalii dento-maxilare (fig. 41). In caml'in care vom avea lID pro·m
convex sau un profit concav va trebui sa precizam care dintre 3 elemente nil
se incadreaza campul profil ce au suferit

profiJ convex profit proftl concav

(dupa Proffit).

46

 a aprecia proeminenta mentonului fatA de buza superiara, Schwarz

(1953) introduce tangenta gurii, care este 0 dreapta care une~te Pg eu SpNA,
fonnand eu planul naso-frontal un unghi eu 0 valoare medie de 10°. Daea
unghi seade 0 prognatie mandibulara (0 situare mai anterioara a Pg), iar
daca acest unghi cre~te este 0 retrognatie mandibulara (0 situare mai posterioara
a Pg). (fig. 42)

Tangenta . (dupa

modalitate de de data recenta fotografia

tridimensionaHt Pe baza el se dezvolta un sistern de masurare in trei dimensiuni
a umane utilizarea clinidi de ~i printr-o
simp la, prin intennediul computerului fiind calculate coordonatele
tridimensionale.

Examen antropologic

Prill antropologic Se relatii1e intre

capului . fetei, obpnandu-se date privitoare 1a directia
~i rata in care
periodic. infonnatii sunt deosebit de utile diagnosticul'
anomaliilor dento-maxilare.

Indicele cefalic . anterior, au valoare 1ar

pentru clinica a cazului soot folositi indicii alveolo-maxilari.
<.Uu.UlI.L,....

Indicii alveolo-maxHari apreciaza daca dezvoltarea arcade lor

s-a racut paralel cu dezvoltarea maxilarelor sau a fetei In generaL
e Indicele Izard. raporteaza Hipmea areadei alveolare supenoare
1a faciala intre
superior este punctul eel mai
procesului alveolar aflat la coletul primului molar pennanent, In dreptul
. .
laY

47
de pe areada zygomatiea. mod normal distanta ektomolara este egala
eujumatate din distanta bizigomatiea 2 nun). (fig. 43)

EKM _ EKM = Zy - Zy (indiee Izard)

Fig. 43. lndieele Izard.

elndicele mandibular. arcada inferioara se raporteaza latimea areadei

.
alveolare inferioare ekm-ekm 1£1 latimea maxima mandibulara Go-Go .
Ektomolare inferior este un pUllet situat la eoletul primului
inferior, iar gonion un pUllet simat la mvelul unghiului mandibular.
In mod normal, ega! ell jumatatea distantei Go-Go (± 2
mm). (fig. 44).
ekm ekm
2

. 44. mandibular.

o Indicele Dreyfuss reprezinta. raportul dintre lungimea areadei alveolare

superioare (Pr-Alv) ~i adancimea fetci (Au-N-Au).Aunculare
corespunde porionului de pe . se ohime .
dusa. ~antul pretragian eu orizontala la marginea
zigomatiee.
Mlsursrea dista:ntei Au-N-Au se face co un instrument spechd
denumit prosopometm (Firu).
in mod normal lungimea arcadei alveolare egala ell jumatate
adancimii faci~ale (± 2 45)

48

 Pr-Alv = ::....:=..::::....:-~ (indice Dreyfuss)

2
Masuratorile antropometriee 1a paeienti cu anomalii dento-maxilare
eonstituie singura metoda de apreciere a tulburarilor de dezvoltare
eantitativa, de ~i ehiar de direqie, perrnitand un diagnostic de tip
constitutional, care arata tendintele de dezvolate intr-una din cele 3
directii ale spatiului dirijeaza tratamentul ortodontic a1 anomaliei
raport eu capacitatea reactie a organismului respeetiv.
Pr

Atv

45. Indice Dreyfuss.

4. Examenul radiologic

Odata cu dscoperirea razelor X de catre Roentgen ill anul 1895, examenul

clinic a putut fi completat . intregit cu examenul radiologic.
In stomatologIe se ulitizeaza multiple tehnici ~i tipuri de radiografii, dintre
care pentru se utilizeaza UfIDatoarele:

Examenul radiologic cu film intraoral

Radiografia Cll film retroalveolar~
e Radiografia eu

. cu film .<:>"'''...<:01'\11'<:)
G Radiografia panoramica
c Ortopantomografia;
~ Teleradiografia.

Examenul radiologic ell fum intraoral

Radiografia eli film retroalveolmr se utilizeaza freeven! in stomatologie,

mai rar in ortodonti,e, ill stabilirii diagnostic:
o de anomalie dentara de hipodontie,

~ de volum (dinti naniei, taurodontie);

49
 • de pozitie (versiuni, rotapi), dinti inclu~i;
• pozipa mugurilor dentari ~i gradul10r de mineralizare;
• rizaliza dintilor temporari;

It posibile procese inflamatorii periapicale.

Acest tip de radiografie prezinta avantajul calitatilor analitice deosebite

de structura osoasa, corectitudinii proiectiei geometrice a lungimii radacimi .
raporturilor dintilor ei fata de celelalte elemente anatomice.
Ineonvenientul acestei radiografii de a fi segmentara, a nu
prezenta in totalitate imaginea unei leziuni mai intinse.

Radiografia cu film mu~cat

Aeeasta radiografie se utilizeaza in eompletarea altor tipuri de raruografil,

pentru apreeierea eoreeta a pozitiei dintilor in sens vestibulo-oral, in eazul
dintilor incl~i ~i a eelor malpozitionati( dinti ectopici, entopici etc.).
Se pot utiliza dona incidente perpendiculare pe planul ocl uzal, Belot ~i
Simpson.

Examenul radiologic CD flim extraoral

panoramica
Radiografia panoramica permite obtinerea un film a UU.f~H" il'

a unei arcade alvelo-dentare maxilara, mandibulara) in

_,"",4~
__ De pc aceastii radiografie se pot culge date privind:
e coroanele dintilor, marimea camerei pulpare;
o nUffiarul . ra<iacinilor, eventualele
radacini suspranumerare;
$ prezenta tratamentelor endodontice, a reactiei paradontale sau a

. periapicale, a chistelor, formatiuniior tumorale~

t) gradul a radacinilof, caml dinplor temporari;
o gradul formare a radiicinilor §i a apexurilor aeestora (apex U.1~llU'::>
sau inca larg deschis), caml dintilor permanenti tineri.

Se pot obtine informatii ~i dintilor care nu au erupt mea:

c prezenta san absenta dinplor de Lvtlocuire . a
completare;
gradullor formare 1?i gradul de mineralizare coronara ~i
pozitia de relatie ell creasta alveolara sau fata de dintele ,."'"",.. . ."'.."""..
~ prezenta unor muguri sau dinp supranumerari ~i rela~a lor eu ceilalti
. . ell dintii eropp;
o septele osoase interdentare, smusurile famura
LUU.f>..U'CU a
mandibulei.

50
 Dezavantajul acestei metode ca pe masura ce ne indreptam
linia mediana, imaginea structurilor se deformeaza, aparand mante de volum.

Ortopantomografia

Ortopantomografia a fost introdusa de Paatero . are 0 tehnica de realizare

unei tomografii,
masivul facial.
Se bazeaza pe principiul deplasarii unui fascicul de radiatii sub forma de
.........,......., pentru a arcade printr-o parcurgere continua la 0
la cealalta. Imaginea obtinuta este deosebit de cuprinzatoare:
@ imaginile celor doua arcade alvelo-dentare (eoncomitent) ill oc1uzie

habituala; bazele osoase maxilare ~i . maxilare;

~ ramurile orizontale~i aseendente mandibulei, etalate din profil eu
cele doua articulatii temporo-mandibulare;
e marimea unghiurilor mandibulare . sensu} rotatiei (de
anterior sau posterior).
Datorita mi~carii, entitatea t::lt::me;::][ut::l
de suferit, iar regmnea incisivilor este mascata

Teleradiografia

de catre Carrea ~i imbunatatita de

mai fidel mijloc
. studiul de model, ajuta 1a precizarea

Teleradiografia cramana 0 echidimensionala a

scheletului ~i se efectueaza in 3 incidente: de profil, fata ~i axiala. Obtinerea
film a ' ell din realitate 0 distantA
, focar-film
2 pana distanpi 1a care radiatiile se pot considera aproape paralele,
coniee. pozitionarii .
corecte a eapului de film ~i de fasciculul de radiatii a impus aparitia
cefalostateior, avand ea plan de referinta orizontala de la Frankfurt.
. . '. .
corecte, cu studiate
anatomice.
asupra
in sens vertical ~i transversal.
releva ramurilor Sl a

o cea mal

51 B 3 L1 -:;"
 asupra direc~ei ~i a gradului de dezvoltare a structurilor osoase (fig.
46).

46. Teleradiografie de profil.

Pentru interpretarea teleradiografiei, necesara evidentierea

principalelor structuri osoase, puncte antropometriee, planuri, linii,
acestea realizandu-se eu ajutorul cefalogramei.
Cefalograma reprezinta fapt decalcarea care se poate
face doua oro:
eu ajutorul computerului care contine un program de
decalcare . interpretare;
~ clasic, aplicand pe teleradiografia profil 0 hfutie de calc pe care,
prill transparenta §i Cll ajutorul unui se transpun principalele
contururi osoase ~i dentare lnsemnandu-se pooctele de 47).
Structurile de evidentiat teleradiografia de profil pentru a realiza 0
analiza cefalometrica soot:
$ \.Iv...." ...... ~l
ii osul propriu nasului, partea anterioara a osului frontal sutura
naso-frontala;
.;, marginea ~i infenoara a
o conductul auditiv extern~
c fanta pterigo-maxilara;
~ a maxila..rului superior;
c posterioara a ramurii ascendente a mandibulei, unghiul
marginea a corpului """'Jlnr'il

de ansamblu al simfizei mentoniere;

a

52

..

Ro

. Decalcul teleradiografiei de profil (dupa Cocarla).

c conturul primilor molari permanenti superiori ~i inferiori, respectand

axele lor la nivelul radacinilor meziale, punctele lor de contact cde
mai meziale ~i situarea a fetelor lor oc1uzale~
® contuml . . maxilari ~i rnandibulari, respecmnd
lor . pozipa marginilor lor mcizale;
• profilul cutanat (conturul parlilor moi) la partea
inferioanl a mentonului, urmarind proeminenta acestuia, bombarea
buzelor, contuml nasului pana 1a inceputul frnntii.

structuri se vor nota puncte me diane

. paramediane.

Punctele mediane sunt:

i€ i nasion
mal 1a
nasofrontale,
e spina nazala anterioara SpNA­ punctul de eel mai antenor
al jonctiunii dintre plan~eul supenoara a
concavimtii a maxilarului;
() A punctul eel mai
a maxilarului, capul fiind orientat dupa planul de la
Frankfurt·,

53
• prostion - PI' punetul eel mal proeminent anterior al areadei
alveolare superioare;
• incizale superior I - este punetul anterior ~i ineizial al incisivului
central maxilar;
e incizale inferior i - punetul mai proeminent anterior al
marginii ineizale a ineisivului eentral inferior;
c infrndentale - pu.ct}ctul eel mai proeminent anterior a1 <:llrl'·",rt."',
alveolare inferioare;
\0 punctul Beste punetul eel mai deeliv al eoneavitlpi anterioare a

simfizei eapul fiind orientat dupa planul onzontal la

Frankfurt;
e pogonion - Pg - este punetul eel mai proeminent de pe u..,...... u:......

mentoniera;
o gnation - este pnetul eel mai inferior de pe marginea bazala
mentoniera dat de la intiHnirea edor dona eonvexitati, simfizei
mentoniere.

e punctul Ro - se gase~te la nivelul plafonului orbitei, fiind PUllctul cel

mai inalt intracranian regmnea eraniului, anterior
e punctuI temporale - este situat la intersectarea umbrei
etmoidului eu anterior a1 fosei infratemporale;
• dinoidale anterioare CIa - punctul eel mai malt al . . . . "''-'L.u'-''''..''n

clinoide ..,nT,,,,,,.,r.,<:>r.o
o sellae S - punctul care se in spatiului delimitat de
conturul turce§ti;
Ell inferior - punctul situat eonturul
turee§ti;
(') senae posterior - - este punctul situat posterior pe eonturul ~eij
turee§ti;
(2) porion - Po - punctul superior eonductului auditiv e»...n-,e»"..",
Ell orbitale Or punctul cel mai de' de pe orbitei. In eazul
care cele doua imagini nu coincid, se alege un punet situat 1a
mijloeul distantei . doua imagini;
(!l spina nazaia posterioara - SpNP - este punctul posterior
joncpunii dintre plan~eul foselor nazale ~i plafonul eavitatii bueale
(palatul dur);
o basion -Bg punctul inferior margml1 a
foramenului magnum (punctul mal jos ~i posterior
occipital);
" amculare - Ar punetul la intersectia paqii inferioare a
piramidei occlpitale
mandibulei;

54
--
.. gonion - Go - un punct situat la nivelul unghiului mandibulei.
realizeaza printr-o geometriea ~i anume: se 0
tangenta la marginea posterioara a ramurii ascendente a mandibulei ~i
o tangenta la nivelul . a corpului mandibular,
tangente care se vor mtalni formand un unghi a earui biseetoare va
intretaia mandibula in punctul Go;
.. punetul pterigoidian Ptm - punctul superior . posterior al
fosei pterigo-maxilare;
• condHion - Kdl - este punctul dat intersectia tangentei la "...,..,.'e .........

superioara a eondilului (paralela eu planul Frankfurt) eu tangenta la

. posterioara a eondilului.

ace:ste strueturi ~i puncte conturate ....."'-'.....u""" baza pe

care se vor construi diferite planuri

48. Planuri de analiza cefalometrica.

in analizelor cefalometrice la care ne vom

. sunt mmatoarele:
~ phnud supraorbital - a construi acest plan se vor
T\t:l>"Tr, urn
mal intai
Ro' La av.... U0 se va 0
baza tUIce~ti care va fi planul
plan a fost . catre Sassouni;
planum-ul bazei cramului se obpne prill unirea punctelor Nell
. eraniului se obpne prill unirea punctelor N eli
plam.d de la Frankfu este planul care trece tangent
marglllil . a conductului auditiv (prin punctul Po) ~i
prill punctul
planul de orientare a capului;
se UI1.rrec:
posterioare;

55

 y pIa nul de oduzie este planul care trece posterior, . varful

cuspidului al molarului prim permanent inferior, ~i anterior,
mijlocul segmentului de dreapta care une~te marginile incizale ale incisivilor
eentrali maxilari ~i mandibulari;
y planul bazal mandibular este planul care, trecand anterior prin
punctul Gn, se va duee tangent posterior parpi inferioare a unghiului
goniac. Planul bazal mandibular folosit in analiza lui Steiner este diferit
de eel descris anterior, el unind punctele Go ~i Gn;
~ axa incisivului inferior este dreapta care une~te marginea incizala a
incisivului mandibular eel mai vestibular cu extremitatea sa apicala;
axa Y (sau linia lui Brodie) une~te punctele S eu Gn; ea exprima
directia de cre~tere a mandibulei. Axa Y trebuie sa treaca prin
jumatatea anterioara a molarilor primi permanenti superiori pana la 12
ani pentru ea dupa 12 ani ea treaea prin jumatatea posterioara a
acelora~i molari.

Exista numeroase metode analiza a teleradiografiei de profil, eu 0

interpretare foarte diferita: metrlca, angulara, propoqionaH'i. Toate aceste metode
stabilesc date standard la care se vor raporta obtinute. mal
cunoscute metode de analiza a teleradiografiei de profil sunt:

Metoda

Metoda de eefalometrica a lui este astazi freevent utilizatA.

Ea contine un ansamblu de linii planuri care formeaza unghiuri
ffiasUIabile baza analizei lui Tweed triunghiul care Ii numele ~i
. prelungirea urmatoarelor planuri, care la an moment dat
se triunghiul (fig.
- planul de Frankfurt
- planul mandibular
- axa incisivului inferior.

FMA .

Fig. Tweed.

56
 Din interseetarea iau na~tere . unghiuri: FMA~ IMPA . FMlA, care
au valoare prognostiea ill ortodonfie.
Ansamblu de valori cefalometrice ale analizei . Tweed va treeut in
ordine tabel, menpomilldu-se numele paeientului, varsta cand s-a
exeeutat teleradiografia de ~i data executare. pot mUltiple
teleradiografii de profil Inainte de tratament, la illeeputul tratamentului,
timpul tratamentului (faze importante), la sfar~itul . la
eontenfiei ~i dupa dipva . iar valorile obtinute VaT fi menponate in aeela~i
tabel pentru eompararea modifiearilor arhitecturii faeiale survenite de-alungul
tratamentului.

Metoda de analiza Downs

Downs, unghiurile SNA ~i SNB euprinse lui a

introdus unghiul eare se formeaza intre axa Y(S-Gn) ell planul la Frankfurt
(SGn-PF). Acest se ill poqiunea antero-inferioara a eadranului
rezultat prin interseetarea axei eu HF (inalpmea faciala), indidind sensul de
ere~tere a mandibulei sau 50). Valoarea a unghi
de 60°

50. facial.a (HFA)

Un situat sub 55°, deci 0 mcrudere a ~I""'~ . ilustreaza 0 rotatie

,
anterioara a mandibulei.
a unghiului peste se a
mandibulei dind ea coboara masura ee propulseaza.

Metoda analiza

H.U""'" simpla ~i precisa, care utilizeaza un

51). Aceste planuri

- realizarea repozitionarii incisive;

57
 alegerea dintilor care trebuie extra~i in functie de zona
deficitara;
- stabilirea unui plan de tratament.

5 " (dupa

sau (0 - 4°)
> 4°
< 0°
mai este influentata de alti

important
care determina directia
, mai

<

58
 Go Gn / SN = 32° (27 - 37°) = normodivergent
Go Gn / SN > 37° = hiperdivergent.
fp Unghiul dintre axa ineisivului superior Is eu NA (valoarea aeestui
unghi exprima gradul de versie a incisivlllui central superior) .
Valoarea normaH'i = 22°.
e Pentru 0 mai corecta analiza a pozitiei Is pe baza sa osoasa maxilara,
Steiner adauga valoarea in mm a proiectiei ortogonaie pe linia NA
a punctului cel mai vestibular al coroanei incisivului central situat cel
mai anterior pe filmul radiografic.
Valoarea medie = 4 mm.
e Unghiul dintre axa Ii Cll NB (valoarea acestui unghi exprima gradul de
versie al incisivului central inferior pe baza sa mandibulara).
® Pentru pozitia incisivului inferior pe mandibula, Steiner adauga 0
valoare milimetrica a proiectiei ortogonale pe linia NB a punctului eel
mai vestibular al coroanei incisivului central inferior situat cel mai
anterior pe filmul radiografic.
Valoarea medie = 4 mm.
o Variatiile valorilor lineare se traduc prin vestibulo-pozitia sau linguo­
pozilia incisivului .
Valorile tuturor acestor masuratori sunt notate pe hfutia de calc , iar apo!
sunt cautate ill "carta cefalometrica Steiner" valorile medii corespunzatoare.

Tabel eli valorile Steiner.

59
 V. CLASIFICAREA ANOMALULOR DENTO-MAXILARE

1m

cea mai vee he clasificare, recunoscuta plan mondial, cu

deficientele pe care Ie prezinta, explicabile prin nivelul cuno~tintelor
~4~_"._ ~i la secolului al
Aceasta clasificare ocluzionista se bazeaza teoria fixitatii molarului de
6 ani superior ~i considera ea rela~ile mezio-distale ale acestuia eu omonimul
inferior, reprezinta relatia mandibulei (maxilarul mobil) de maxilarul
superior (maxilar fix)
functie de rapoartele molarilor primi permanenti, anomaliile sunt
impartite in . clase:

"""'A ......"'" I se raport al molarilor primi

.0 relatie sagitala normal a a maxilarelor (fig.
sunt prezente daar . frontala ~i 1"'111''\'''''-'''11

Clasa a anomalii caracterizate

exprimfuld 0 pozitionare posterioara a mandibulei fata de

cupnnse

60
-"

. Clasa IIII Angle. Clasa W2

a llI-a cuprinde anomaliile care raportul primilor molari

U Lll"'AJl~.
..... este cu mai de 2 mm 55) .
.. lui Angle is-au adus unnatoarele obiectii:
nu Ia m in plan sau vertical;
nu cuprinde elemente etiologice . nu tine seama de scheletul
AU.""AUL de rolul ..

Fig. 55. "L/11U1..:>U

6
• retrognatia mandibulei~
• mezializarea dintilor
, din
De aceea aUituri de stabilirea clasei dentare ~i

clasei scheletice in urrna analizei teleradiografiei de profil.

2. Clasificarea lui Benett

a Incercat sa amelioreze clasificarea lui introducand unele

elemente etiologice (factori genetici, functionali).
Acest autor a lmpartit anomaliile In 3
• clasa 1. - cuprinde anomaliile produse de cauze locale
clasa a - cuprinde anomaliile datorate deficientei de cre~tere a unei
poqiuni din maxilar
o clasa a III-a - cuprinde datorate unor rapoarte anonnale
celor doua maxilare.
Aceasta clasificare biogenetica extrem de complexa a fost completata
de devenind un care cuprinde toate forrnele
permitand un diagnostic

3.

(de

62
 clinice ar fi

VUA.JUlVJ'..,

Sindromul compresiei de maxilar;

);> Sindromul ocluziei

Sindromul progenic;
Sindromul ocluziei distale;
Sindromul ocluziei
Sindromul ocluziei deschise~

Consecintele traumatismelor, defonnarilor cicatriceale, anchilozei temporo­

mandibulare;

Dizannonia lntre marimea maxilarelor . a dintilor;

Anomalii dentare (malpozitii, bipodontii, dinti supranumerari).

5. (FIRU)

Bazata pe cercetarile antropologice proprii ~i 0 vasta experienta

.
tine seama de a ""''',,",UA,",'SU'-'

'-'~LL"""""'" rapoartele .
este precizat prin

genetnci.

2.

3 rapoartele 1i1'M,tra.
func~onah (pante

4.

63
 5. .. dentare . anomalii dimensiune, sau
structura precum ~i anomalii izolate de pozitie. In etiologie intervin
factori genetici, neuroendocrini, locali.

CLASIFICAREA DE PLANUL SPATIAL

,

Din PUllct de vedere clinic este preferabila clasificarea pe sindroame, in

cm-ora se pot tablouri specifice. preclzarea
topografica a modificarilor se folosesc eele trei planuri spatiale se incepe eu
planul in care anomalia este predominanta.
Foarte rar se intalnesc tulburari de localizate,
asociate, fiind necesara precizarea atilt a sediului primar al anomaliei ( maxilar,
alveolar, dentar) dit ~i a directiei de cre~tere modifieata.
Pentru u~urinta mtelegerii se pot sindroamele in trei V.1QU'LU

lar se poate ~i clasificari, in special

cat ~i la tenninologia ~colii 1T",~"""",r7D>

( maxilarul ingus! )

fi

( endoalveoHe co .... ltl",lU'...,.::lu.u )

. anatomica

Sindromul ocluziei distaie( cL

mandibulara ...... U;''"'VLU.V

Sindromul progenic(cl. ITl Angle)

 - progenia adevarata (prognatism mandibular anatomic,

macrognatie)

ocluziei adanci

- ocluzia in acoperi§ ( cl.I1/1 Angle)

- ocluzia acoperita ( cLII/2 Angle)
- ocluzia coborata (prabu~ita)

Sindromul ocluziei deschise

doua
- ocluzia deschisa functionala
- oc1uzia deschisa anatomica

Disarmoniile dento-maxilare ( DDM)

- eu
ell spatiere.

7. )

K.07

07 3

07 4
5
.07 6
 VI. DIAGNOSTICUL iN ORTODONTIE

in ortodontie, diagnosticul consta sinteza a informatiilor obtinute

din examinarea clinica ~i din examinanle complementare (studiu de model,
examen antropologic, fotostatic, radiologic, examene de specialitate).

Diagnosticul:
- morfolog;c stabile~te abaterile de la dezvoltarea normal a a aparatului
dento-maxilar (ADM). Anomaliile se enunta ordinea gravitatii sau
interdependentei lor ~i primuI plan va fi pusa anomalia cea mai grava de a
. rezolvare n.QT1,.,nn celelalte anomalii.
stabile~te funcliile ADM afectate de anomaliile
deglutitia,

mal cauze:

66

 BIBLIOGRAFIE

1. BOBOC L., STANCill D.: Ortodont1e - Caiet de lucrari practice,

medicala, Bucure~ti, 2000.
2. BRATD D.: Aparatul dento-maxilar. Date de morfologie functionala clinica,
Editura Helicon, Timo~oara, 1997
3. cocARLA : Stomatologie pediatrica, Medicala Universitara Iuliu
Cluj-Napoca,2000.
4. MILICESCD V.: Examenul clinic in ortodontie ~i ortopedia £lPT1l1r"_'r<Jro,

Editura Cerma, Bucure§ti, 1996.

5. MILICESCU V., MlLICESCU-DUDUCA I.: Cre~terea . dezvoltarea
generalA ~i cranio-faciaUi copii, Editura Viata Medicala RomaneascA,
2001.
6. pACURARM., I.: Introducere tehnica arcului drept, vo1.l,
. Ia~i, 1998.
7.

67
 CUPRINS

I N T ROD lJ C ERE .......................................................................................................................... ,....... 1

I. EXAMENUL CLINIC ORTODONTIE ................................................................................................ 2

1. EVALUAREACOMPORTAMENTALA ......................................................................................................... 2

2. EXAMEN GENERAL ................................................................................................................................... 2

3. EXA.'\lENUL FACIAL (EXOBUCAL) .............................................................................................................. 2

4. EXAMENULENDOBUCAL........................................................................................................................... 4

II. NOTIUNl UZUALE DE ........................ 14

1. TER.\flNOLOGIEORTODONTICA ............................................................................................................. 14

2. PuNcrE ANTROPOMETRICE.......................................................................... 0 19

.........................................

ill. FISA DE OBSERVATIE CLINICA ..........................,........................................................................... 23

1. DATE PERSONALE ALE PACIENTULUl .................. ,............................................................... ,.................. , 23

2. MOTIVUL PREZENTA.RlI ............................................................................................ ,............................. 23

3. ANAMNEZA.............................................. ,....................................... 0 ................................................... 24

IV.EXAMENE ............,..... 25

L MODELUL DE STUDIU ................................................. ,.......... ,. ......... ,. ............. . .25

2. EXAMEN FOTOGRAFJ[C............................................................................ ,...... . .. ................ 44

3. EXAMEN ANTROPOUXHC. .. .......... .

4. EXAMENUL RADIOLOGIC ..... .. ....... 49

.. ..... 60

........ 62

...... 62

... 62

1"-'UTU..J.u->.\JL>. Lu..' ..... L~.. n.'~HI......... .......................... . '" 62

5. LLJn.u", ~"'J.r.u,......" (FIRU) ..... ................. . .................... 63

6. IN DEPLANUL SPATIAL ....................................................................... 64

7. CLASIFICAREA ~'VI."I!.n.I...L....,'-'L"PE
CODuru (OMS· 1997) ............... .............. ..65
VI.

68