Anomalii în evoluţia arcurilor arteriale aortice

1. Persistenţa ductului arterial Botallo permeabil – una din maladiile cianogene cele
mai frecvente (incidenţă de 1/1.250 naşteri); apare de obicei la prematuri, poate fi
singulară sau asociată altor malformaţii cardio-vasculare.
2. Coarctaţia de aortă (1/3.000 naşteri) – reprezintă stenoza aortei distal de
desprinderea a. subclavii stângi (joncţiunea a. arcului IV din stânga cu porţiunea
distală a aortei dorsale stângi). Raportată la locul de deschidere a ductului arterial
Botallo are două variante:
 Preductală – este cianogenă şi are pronostic grav, deoarece ductul arterial rămâne
permeabil;
 Postductală – nu este cianogenă deoarece se deschid anastomoze între aa. toracice
interne aa. intercostale anterioare aa. intercostale posterioareaorta
descendentă toracică;prognosticul este mai bun.

3. Origine aberantă a a. subclavii drepte – din arcul aortic, distal de originea a.

subclavii stângi, ca urmare a involuţiei a. arcului IV din dreapta.

4. Arc aortic dublu – lipsă de involuţie a porţiunii distale a aortei dorsale drepte, între
emergenţa a. intersegmentare 7 şi locul de unire a celor două aorte dorsale.
5. Crosă aortică la dreapta – se datorează involuţiei a. arcului IV din stânga şi
segmentului distal al aortei dorsale stângi, cu persistenţa structurilor omoloage pe
partea dreaptă.
6. Crosă aortică discontinuă – este variantă mai gravă a coarctaţiei aortice, datorată
involuţiei ambelor aa. ale arcurilor IV; originea a. subclavii drepte este anormală,
distal de originea celei stângi iar sângele din aorta descendentă este neoxigenat, fiind
adus de ductul arterial.

7. Absenţa a. carotide interne – apare ca urmare a lipsei dezvoltării veziculelor

prosencefalice, asociată cu anomalii de dezvoltare a feţei şi alte anomalii ale
extremităţii cefalice; în aceste cazuri sursa arterială a encefalului rămâne tr. bazilar
(format prin unirea celor două a. vertebrale).