Psihologia Educatiei PDF

Ramona HENTER
PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI
Îndrumar de seminar
2016
CUPRINS
1. Problematica psihologiei educaţiei ......................................................................................... 2

2. Factorii dezvoltării psihice. Interacțiunea ereditate – mediu - educație ................................. 6
3. Dezvoltarea morală și învățarea ........................................................................................... 15
4. Dezvoltarea psihosocială și învățarea .................................................................................. 23
5. Dezvoltarea cognitivă și învățarea ....................................................................................... 27
6. Personalitatea și învățarea. Temperamentul, aptitudinile și caracterul ................................ 37
7. Factorii cognitivi ai învățării - Inteligența............................................................................ 46
8. Factorii cognitivi ai învățării - Memoria și strategiile de învățare ....................................... 54
8. Factorii metacognitivi ai învăţării ........................................................................................ 60
9. Factorii noncognitivi ai învăţării .......................................................................................... 66
10. Formarea şi modificarea comportamentului în şcoală ....................................................... 74
11. Efectul profesor .................................................................................................................. 83
12. Condiţii psihologice ale organizării activităţii şcolare ....................................................... 91
13. Succes şcolar şi eşec şcolar ................................................................................................ 99
Test de evaluare ...................................................................................................................... 110
Bibliografie............................................................................................................................. 112
1. Problematica psihologiei educaţiei
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească psihologia educației
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze portretul unui profesor
eficient
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice abilitățile ce pot fi
dezvoltate prin intermediul disciplinei Psihologia educației
Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies,
Inc., pp. 1-23
• Slavin, R. (2006). Educational psychology: Theory and practice. Boston: Pearson,
pp.1-27
Activități de învățare:
1. Realizați o schemă cognitivă a definiției psihologiei educației:
„Psihologia educației vizează aplicarea psihologiei și a metodelor psihologice

în studiul dezvoltării, învățării, motivaței, instruirii, evaluării și al altor probleme
care influențează interacțiunea dintre predare și învățare”
(Elliot et al, 2000).
2. Cândiți-vă la profesorul vostru preferat. Face o listă a calităților pe care trebuie să le
aibă un bun profesor.
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
3. Bifați în lista de mai sus acele calități care pot fi învățate.

Auto-evaluarea activităţii de seminar
a. Ce obiective mi-am propus pentru seminarul de azi?






b. Cum am învățat azi (ce metode, strategii etc. am utilizat)?
c. Ce dificultăţi am întâmpinat?
d. Ce voi face pentru a aprofunda tema aceasta?
e. Cum pot utiliza în viitor această experienţă de învăţare?
f. Dacă aș putea schimba ceva la activitatea mea de învățare, ar fi să ...

2. Factorii dezvoltării psihice. Interacțiunea ereditate – mediu -
educație
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice relația dintre gene și
comportament
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să analizeze cazul Genie
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte teoria ereditaristă, teoria
ambientalistă și teoria dublei determinări
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să enumere factorii dezvoltării mentale,
conform lui J. Piaget.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte impactul mediului asupra
dezvoltării
Inc., pp. 31-35
• Rolls, G. (2010). Classic case studies in psychology. London: Hodder Education,
pp.57-69
• Schaffer, R. (2007). Psihologia copilului. Cluj: ASCR, pp. 50-52
• Crahay, M. (2009). Educația poate contribui la dezvoltarea psihologică a copiilor?. În
Psihologia eduactiei. p. 273-281.
• Eysneck, H, Eysenck, M. (2001). Eliberarea potenţialului eduaţional. In Descifrarea
comportamentului uman. Bucureşti: Teora, pp. 190-196
1. Următoarele afirmații (Schaffer, 2007) sunt adevărate sau false? Argumentați!
Afirmația Adevărat / Fals Argumente

Genele reprezintă cauza
comportamentului
Fiecare trăsătură psihologică este
asociată cu operarea unei anumite
gene
Programele genetice controlează

apariția achiziițiilor esențiale ale
dezvoltării într-o secevnță tipică și
la o anumită vârstă
Condițiile determinate genetic nu
pot fi modificate
Caractersticile genetice se
manifestă la fel la nivelul
generațiilor succesive
Influențele genetice se diminuează
odată cu înaintarea în vârstă
Genetica se referă doar la

ereditate și nu ne spune nimic
despre mediu
2. Genele au o influență importantă asupra creierului și comportamentului. Dar sunt ele

responsabile pentru tot? Găsiți exemple de comportamente care nu sunt programate genetic.
Cum se transmit aceste comportamente de la o generație la alta?
3. Citiți textul de mai jos și identificați cauzele comportamentului lui Genie.
Genie este exemplul de copil-lup al epocii moderne. A fost descoperită din

întâmplare, când avea 13 ani. Arăta ca un copil de 6 ani, nu putea să vorbească și își
petrecuse aproape întreaga viață într-un dormitor mic casei lor din Temple City,
California. Pânî în acel moment, majoritatea timpului ea a fost imobilizată pe o oliță
atașată unui scaun unde nu-și putea mișca decât degetele și mâinile, picioarele și
degetele de la picioare. Uneori, noaptea era ținută într-un sac de dormit, modificat să
acționeze ca o cămașă de forță. Deoarece tatăl ei nu suporta să audă zgomote sau
sunete făcute de copii, Genie a fost în mod activ descurajată să facă sunete. Tatăl ei
nu îi vorbea, ci îi mârâia sau chiar lătra ca unui câine. Fratele lui Genie, John, așa
cum i se spusese, rareori a vorbit cu ea. Chiar și în alte părți ale casei, el și mama lor
vorbeau, de obicei, în șoaptă, ca să nu îl enerveze pe tatăl lor. Genie aproape că nu a
auzit nici un sunet în izolarea ei și a învățat să păstreze tăcerea. Nici simțul vizual nu
i-a fost stimulat. Camera sa avea două ferestre, acoperite astfel încât lumina intra
prin doar câțiva centimetri în partea de sus a geamului. Ea a primit doar alimente
pentru copii, cereale și foarte rar ouă fierte tari. Era hrănită rapid, în tăcere, de frate
ei, astfel încât contactul cu ea a fost menținut la un nivel minim.
A fost preluată de spitatul de copii din California și tratată de malnutriție. Nu
putea mesteca hrană solidă, era incontinentă, nu vedea la distanță, nu putea sa
vorbească. După câteva luni, sub îndrumarea specialiștilor a progresat foarte mult în
ceea ce privește abilitățile de auto-servire și relaționare, cognitiv ajunsese în stadiul
pre-operațional, dar tot nu putea vorbi. A ajuns să locuiască cu un membru al echipei
de cercetători care au manifestat un interes deosebit pentru cazul ei. Nu au mai fost
alocate fondurile pentru cercetarea ei și în același timp mama lui Genie, simțindu-se
dată la o parte din viața fiicei, a cerut și a obținut revenirea fetei acasă. Dar, din nou
a fost dată spre adopție, într-o familie cu spirit milităresc, ceea ce a dus la regresul ei.
Întoarsă acasă pentru puțin timp, în cele din urmă mama ei a internat-o într-un spital
de adulți cu întârzieri în dezvoltarea mentală, în aceeași situație de izolare în care
crescuse.
(Rolls, 2010)
4. Evidențiați limitele teoriilor ereditariste și ambientaliste.
Teoriile ereditariste Teoriile ambientaliste

5. Care dintre următoarele afirmații sunt exemple pentru comportamente înnăscute și care
pentru dobândite?
Exemplu Înnăscut sau dobândit?

În studiile pe gemeni, gemenii identici au ales
mai des aceeași carieră decât cei care erau
gemeni fraterni.
Gemeni identici au fost separați la naștere și
crescuți în medii foarte diferite. Cu toate
acestea, la vârsta adultă ambilor le place
fotbalul, cântă într-un cor și și-au denumit
câinele Yoda.
Părinții unui băiat nu erau foarte atletici, dar
le plăcea să se uite la competițiile sportive. L-
au înscris pe băiat într-o echipa de baschet,
care avea un antrenor priceput. Mai târziu,
băiatul a devenit un jucător profesionist de
baschet.
6. Care este influența teoriei dublei determinări asupra sistemului actual de învățământ?
Cum se învață limba maternă?

Care sunt trăsăturile specifice copiilor bilingvi?
7. Comentați următoare afirmație a lui J. Piaget (cit. in Crahay, M., 2009, p.274):
”Nu am nicio opinie în pedagogie. Problema educației mă interesează mult căci am impresia
că este nevoie de multă reformă, dar cred că rolul psihologului este înainte de toate acela de
a oferi fapte pe care pedagogia să le poată utiliza și nu să-i ia acesteia locul pentru a da
sfaturi”.
8. Factorii dezvoltării mentale:

a.
b.
c.
d.
9. Poate fi accelerată dezvoltarea psihologică prin învăţare, în concepţia lui Piaget?

............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
10. Poate mediul unui copil să fie prea stimulativ? Ce efecte poate avea un mediu prea
stimulativ?
11. Impactul mediului virtual asupra dezvoltării.
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
12. Găsiți exemple care să pună în evidență interacțiunea mediului și eredității în

determinarea comportamentului uman. (găsiți argumente care să susțină influența mediului /
eredității pornind de la exemplul copiilor pierduți în natură)
George Popescu și Mihai Ionescu sunt prieteni. Ei locuiesc în același

bloc și au fost în aceeași clasă până în la finalul școlii primare. Din clasa a V-a, George s-a
mutat la un liceu cu clase de gimnaziu deoarece părinții lui au considerat că școala din cartier
îi poate oferi toate oportunitățile de care ar trebui să benefieze un copil provenit dintr-o
familie „bună”. George semănă foarte mult cu tată său, are aceeași ochi pătrunzători și păr
negru și de aceea dl. Popescu speră să îi semene și la fire, să fie la fel de ambițios și
stârguincios ca și el, acum director de bancă. George nu prea și-a dorit să schimbe școala, să
se îndepărteze de prietenii săi, dar a făcut așa cum au dorit părinții săi. Ar fi preferat să fie în
continuare coleg de bancă cu Mihai, băiatul care locuiește cu mama și sora lui, care are 5 ani,
în apartamentul vecin. Mihai este inalt, blond și cu ochi albaștri, exact ca mama sa, cea care îl
încurajează permanent și îl ajută să învețe cât mai bine. Ambii băieți doresc să urmeze același
liceu, Mihai la secția de informatică și George la cea de științele naturii, de aceea se pregătesc
de multe ori împreună la matematică.
a. Gândiți-vă că sunteți un adept al teoriei ereditariste. Identificați elemente care vă susțin

teoria.
b. Gândiți-vă că sunteți un adept al teoriei ambientaliste. Identificați elemente care vă susțin
teoria.







3. Dezvoltarea morală și învățarea
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie stadiile dezvoltării morale din
perspectiva lui J. Piaget.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie stadiile dezvoltării morale din
perspectiva lui L. Kohlberg.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să construiască o activitate a cărei
metodă principală să fie dilema morală.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie dezvoltarea morală din
perspectiva lui C. Gilligan.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte influența societății asupra
dezvoltarea morale.
Inc., pp. 85 - 93
• Papalia, D. E., Olds, S. W. Și Feldman, R. D. (2010). Dezvoltarea umană. București:
Editura Trei, p.378
• Piaget, J. (1980). Judecata morală la copil. București, Editura Didactică și
Pedagogică.
• Cocorada, E.și Cazan, A. M. (2011). The development of moral judgement during
childhood and pre-adolescence in the Romanian setting. Bulletin of the Transilvania
University of Braşov Series VII: Social Sciences – Law, 4(53), 1
• Kohlberg, L. (1968). The child as a moral philosopher. Psychology Today, 2, 24-30
1. Descrieți stadiile dezvoltării morale din perspectiva lui J. Piaget.
Stadiul Caracteristici
Stadiul motric şi individual
Stadiul egocentric sau al

moralei heteronome
Stadiul egalitarismului
progresiv
Stadiul autonomiei morale sau

al relativismului moral
2. Care este mecanismul tecerii de la un stadiu la altul?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Metoda folosită de Piaget este __________________________________________.
3. Construcţia dilemelor morale ale lui Kohlberg pornește de la povestiti ale caror final
presupune doua alegeri la fel de justificate. Constriți o dilemă pe această structură.
4. Pornind de la modul în care însuși Kohlberg și-a realizat cercetarea, realizați un plan al unei
activități în care să utilizați o dilemă, activitate desfășurată cu o clasă de elevi. Utilizați
următoarea schemă (Cocoradă, 2009):
- se prezintă dilema;
- se formulează întrebări generale, comune: personajul central a procedat corect? De
ce da? De ce nu?;
- se formulează întrebări particulare: este greșit din punct de vedere moral să furi chiar
dacă lupți pentru salvarea unei vieți omenești? De ce da? De ce nu?;
- se introduce întrebarea: Ce ai fi făcut tu în aceeași situație? De ce?
5. Descrieți nivelurile de dezvoltare morală conform lui Kohlberg.
Nivelul de Stadiul Caracteristica esențială

moralitate
Preconvențional
Convențional
Postconvențional
5. Care este punctul de plecare al ambelor teorii?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Identificaţi trei limite ale teoriilor dezvoltării morale.
a.
b.
c.
7. Prezentați, pe scurt, teoria lui C. Gilligan.
9. Cum intervin diferenţele culturale in explicarea dezvoltării morale?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
10. Analizați articolul indicat la bibliografie și comparați rezultale obținute de autoare cu
teoria lui Piaget.
Piaget Cocoradă și Cazan
11. Care este rolul societății în dezvoltarea morală?
Într-o zi, Mihai a venit foarte supărat de la școală. I-a povestit lui
George că un coleg de-ai lui, Andrei, nu și-a pregătit un referat pentru ora de georgrafie.
Când profesorul i l-a cerut, Andrei s-a dus și a predat o lucrare, spre surprinderea lui
Mihai, căruia îi spusese în pauză că nu și-a făcut acea temă. Ora a decurs normal, Mihai
nu a fost ascultat și după oră au plecat acasă. Ajuns acasă, Mihai a descoperit că îi lipsește
referatul la geografie și și-a dat seama că Andrei predase profesorului lucrarea lui. L-a
sunat și Andrei și-a recunoscut fapta, dar l-a rugat să nu îl pârască deoarece mai are o notă
mică și risca să rămână corigent. Mihai nu știe ce facă, să păstreze secretul sau să îi
mărturisească totul profesorului.
a. Oferiți răspunsuri posibile, atât afirmative cât și negative, pentru fiecare stadiu al
dezvoltării morale, conform teoriei lui Kohlberg, și argumenți-le.
b. Ce credeți că ar răspunde sora lui George, Sorina, care are 17 ani (conform teoriei lui
Gilligan)?







4. Dezvoltarea psihosocială și învățarea
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte stadiile evoluției din
perspectiva lui E. Erikson
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să dea exemple relevante pentru stadiile
evoluției din perspectiva lui E. Erikson
Inc., pp. 71-81
• Erikson, E. H. (2015). Copilărie și societate. București: Editura Trei, pp.302 - 333
1. Conform lui E. Erikson, dezvoltarea fiinţei umane este marcată de două procese opuse şi
complementare: socializarea şi individuarea. Socializarea presupune formarea şi menţinerea
de relaţii cu alte persoane, reglarea comportamentelor în funcţie de norme sociale, iar
individuarea presupune atingerea unui maxim în dezvoltarea personală, concretizat în
formarea respectului de sine şi a capacităţii de autocontrol. Pornind de la bibliografia
recomandată, completați tabelul de mai jos:
Stadiul Criza Rezolvarea crizei
Sugarul Încrederea opusă

(0-1 an) neîncrederii
Prima copilărie Autonomia opusă

(1-2 ani) nesiguranţei
Vârsta jocului Iniţiativa opusă

(3-5 ani) vinovăţiei
Vârsta şcolară Priceperea opusă

(6-10/12 ani) sentimentului de
inferioritate
Adolescenţa Identitatea opusă
confuziei
Adultul tânăr Intimitatea opusă

izolării
Vârsta adultă Creaţia opusă

(adultul de consumului
mijloc)
Ultimii ani Acceptarea opusă

(bătrâneţea) disperării
Este sâmbătă dimineața. Ca în fiecare săptămână, cei doi băieți de

11 ani se întâlnesc pentru a rezolva împreună cele mai grele probleme de matematică pe
care le-au găsit pe parcursul săptămânii. Ei sunt foarte încrezători că vor reuși să intre la
liceul pe care și-l doresc, dar sunt conștienți de necesitatea de a exersa cât mai mult.
Identificați stadiul în care se află Mihai și George și imaginați-vă o situați concretă în care
poate apărea criza specifică vârstei.







5. Dezvoltarea cognitivă și învățarea
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte stadiile dezvoltării
psihogenetice din perspectiva lui J. Piaget.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să analizeze principalele achiziții
cognitive specifice fiecărui stadiu
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie nivelurile formării
conceptelor conform lui H. Klausmeier.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească zona proximei dezvoltări.
Inc., pp. 35-47
• Piaget, J. (1976). Construirea realului la copil. București: Editura Didactică și
Pedagogică
• Piaget, J., & Pricop, M. (2005). Reprezentarea lumii la copil. București: Cartier.
• Tudge, J. și Scrimsher, S. (2003). Lev S. Vîgorsky on Education: A Cultural-
Historical, Interpersonal, and Individual Approach to Development. In Zimmerman,
B. J. și Schunk, D. H. (coord), Educational Psychology: A Century of Contributions:
A Project of Division 15 (Educational Psychology) of the American Psychological
Society (251-289). London: Lawrence Erlbaum Associates, pp. 251-289
• Radu, I. (2001). Procesul de învățământ în Didactica Modernă, coord. Ionescu, M. și
Radu, I., Cluj-Napoca: Editura Dacia, p. 51-54.
• Crahay, M. (2009). Dezvoltarea cognitivă un process multiliniar și contextualizat. în
Psihologia educatiei, p. 273-281.
1. Realizați o schemă a proceselor implicate în dezvoltarea cognitivă.
2. Prezentați stadiile dezvoltării psihogenetice conform lui J. Piaget.
Stadiul senzorio-motor
Stadiul exerciţiului
reflexelor
Stadiul primelor
deprinderi si al
reacţiilor circulare
primare
Stadiul reacţiilor
circulare secundare
Stadiul coordonarii
schemelor secundare si
al aplicarii lor la
situaţii noi
Stadiul reacţiilor Conduita sforii

circulare terţiare si
descoperirea de
mijloace Conduita suportului
noi prin experimentare
activa
Stadiul inventarii de Conduita bastonului

mijloace noi prin
combinari mentale
Conceptul de obiect permanent
Stadiul preoperational
Substadiul gândirii
simbolice
Substadiul gândirii
intuitive
Stadiul operaţiilor concrete

Clasificarea multiplă
Reversibilitatea gândirii
Conservarea
Operaţiile logico-matematice
Stadiul operaţiilor formale

Raționamentul ipotetico-deductiv
3. Explicați următoarele concepte
 conservarea lichidului, substanței/masei, numărului, lungimii (la 6-7 ani)
 conservarea suprafeței (9-10 ani)
 conservarea volumului (9-12 ani)
4. Explicați următoarele concepte care apar în teoria lui J. Piaget.

Egocentrism
Joc simbolic
Imitaţia
amânată
Sincretism
Transducţie
Animism
Artificialism
Realism
Centrare
Decentrare
5. Identificaţi critici aduse teoriei lui J. Piaget:
6. Care sunt șansele de success ale programelor școlare care încearcă să accelereze
dezvoltarea cognitivă a copiilor? Argumentați.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
J. Bruner considera că evoluția cognitivă a copiilor presupune

trecerea de la sistemul acțional de reprezentare alumii la cel de tip
imagistic (iconic) și, în cele din urmă, la cel de tip simbolic. Pornind de
la acest raționament, cercetătorii au reușit să îi învețe pe un număr de
copii de 8 ani să rezolve ecuații de gradul II prin utilizarea simbolurilor
iconice (traducerea în limbaj vizual a calculelor algebrice prescurtate).
(cit. în Schipor, 2012)
Care credeți că este utilitatea unui astfel de demers?
7. Descrieți nivelurile formării conceptelor conform lui H. Klausmeier (cit. in Radu, I.,
p.51) și oferiți exemple pornind de la studiul de caz de la șfârșitul capitolului.
Nivelul Descriere Exemplu
Nivelul
concret
Nivelul
identificării
Nivelul
clasificator
Nivelul
formal
8. Ce este strategia inductivă? Oferiți un exemplu de situație când poate fi folosită strategia
inductivă în predarea psihologiei. Ce este strategia deductivă? Oferiți un exemplu de situație
când poate fi folosită strategia deductivă în predarea psihologiei.
Strategia inductivă ..................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Strategia deductivă ..................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Comparaţi viziunea lui Piaget şi Klaussmeier utilizând Diagrama Venn.
10. Definiți conceptul de zonă a proximei dezvoltări (conform lui L. Vîgotsky) și oferiți câte
un exemplu pentru fiecare dintre următoarele etape de vârstă:
Vârsta Exemple
3-4 ani
7-8 ani
12-13 ani
18-19 ani
Mihai și George rezolvă o problemă de geometrie despre un cub.
Deși de obicei Ioana, sora de 5 ani a lui Mihai, este curioasă și încearcă să „rezolve” și ea
exerciții, azi are o prietenă în vizită, Cristina și cele două fete îi tot întrerup. Mai întâi, le
spun băieților că le e frică în camera lor deoarece acolo este un monstru. După ce George
le „alungă” monstrul, fetele se apucă de gătit și le pregătesc băieților tort și ceai, pe care le
servesc în serviciul de cafea al păpușilor, exact așa cum mama Ioanei face atunci când au
musafiri. Le-au adus chiar și cuburile de construit pentru a-I ajuta să rezolve problema.
a. Identificați stadiul dezvoltării cognitive în care se află Mihai și George și identificați

elemetele care sunt implicate în rezolvarea problemei de geometrie.
b. Completați tabelul de la punctul 5, identificând nivelurile formării conceptului de cub.
c. Identificați stadiul dezvoltării cognitive în care se află cele două fete și prezentați
caracteristicile stadiului respectiv.
d. Ce ar putea să învețe fetele de la băieți, în cadrul zonei proximei dezvoltări.







6. Personalitatea și învățarea. Temperamentul, aptitudinile și
caracterul
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească învăţarea activă
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească învăţarea pasivă
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice diferențele privind
personalitatea şi capacitatea de învăţare a introverților și cea a extraverților
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze profilul comportamental al
copilului inhibat, respectiv neinhibat
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să precizeze influențele mediului asupra
temperamentului
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să precizeze influența aptitudinilor
asupra performanței școlare
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să enumere trăsături caracteriale ale
unui elev care se află ân situația de reușită școlară
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze portretul unui copil
supradotat
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze portretul profesorului
eficient în lucrul cu copiii supradotați
Inc., pp.155-178
• Kagan, J., Snidmen, N. (2004). The Long Shadow of temperament. Cambridge,
Massachusetts London: The Belknap Press of Harvard University Press, pp. 4-32.
• Stanescu, L-M. (2002). Caracteristicile copilului supradotat. În Instruirea diferențiată
a elevilor supradotați. Iași: Polirom, pp. 44-55.
1. Definiți învăţarea activă și învăţarea pasivă și prezentați modul în care se realizează.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Identificați diferențele privind personalitatea şi capacitatea de învăţare a introverților și cea

a extraverților, pornind de la bibliografia recomandată. Precizați ce presupune adaptarea
metodelor de predare la coordonatele de personalitate.
3. Ce tip de experiment a fost folosit in detectarea tipului inhibat/neinhibat? Care au fost

sursele profilurilor comportamentale?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Care este profilul comportamental al copilului inhibat? Care sunt trăsăturile fizice specifice
copilului inhibat? Care este profilul comportamental al copilului neinhibat? Care sunt
trăsăturile fizice specifice copilului neinhibat?
Copil inhibat Copil neinhibat
Comportament
Trăsături
fizice
5. Cum ar trebui să ne comportăm cu un copil inhibat și cu unul neinhibat?
6. Influențele mediului asupra temperamentului.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Definiți și exemplificați următoarele concepte:
a. Anxietatea legată de testare

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
b. Fobia faţă de şcoală

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Identificați trăsături caracteriale și temperamentale și aptitudini care facilitează sau

frânează adaptarea școlară și implicit, învățarea.
Facilitator Frenator
Trăsături caracteriale
Trăsături temperamentale
Aptitudini
temperament
aptitudini caracter
mediului și educației
influența
influența eredității
(Schipor, 2012)
Comentați schema de mai sus, identificând relațiile care

sestabilesc între dimensiunile personalității.
9. Care sunt caractersiticile elevului supradotat?
10. Pornind de la caractersiticile enumerate mai sus, descrieți o strategie de predare ce ar

putea fi utilizată cu succes la un copil supradotat.
11. Elaborați un ghid de observație pe baza căruia puteți identifica un elev supradotat.
12. Ce caracteristici de personalitate ar trebui să aibă un profesor care lucrează cu copiii

supradotați? Argumentați răspunsurile oferite.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
13. Optați pentru una din soluțiile pentru tratarea supradotaților – separare, îmbogățire,
accelerare pe care o apreciați ca adecvată și găsiți argumente prin care vă susțineți
alegerea.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Sorina, sora lui George, a primit ca temă să realizeze două compuneri în
care să caracterizeze niște persoane cunoscute, în maxim 100 de cuvinte. Iată ce a scris:
„George este fratele meu mai mic. El are 11 ani, este foarte chipeș, brunet și cu ochi verzi.
Învață foarte bine, este vesel și optimist. Se integrează rapid şi bine în grup, îi place să
lucreze cu alţii, cooperează eficient. Îi place să creeze tot felul de lucruri, să inventeze
povești, dar nu întotdeauna reușeșete să termine ceea ce a început. Câteodată trebuie să îl ajut
să își stabilească programul, ca să nu piardă din vedere lucrurile importante”.
„Mihai este prietenul fratelui meu. Sunt de aceeași vârstă și uneori se comportă de parcă ar fi
frați. Le plac aceleași lucruri și chiar dacă fratele meu mai are și alți prieteni, Mihai pare a fi
fi prieten doar cu George. Mihai este calm, liniștit, prudent şi conştiincios în tot ceea ce face.
Are un simţ al datoriei dezvoltat şi, de regulă, duce lucrurile la bun sfârşit, fiind o persoană
pe care se poate conta. Nu pre îi plac schimbările și este un pic cam lent. Cred că ar trebui să
își facă mai mulți prieteni”.
Sorina este elevă la cel mai bun liceu din oraș, într-o clasă cu predare în limba
franceză, adesea profesorii îi dau teme suplimentare deoarece se descurcă foarte bine la toate
sarcinile. Este interesată de literatura franceză și de matematică, a participat la toate
concursurile școlare de profil și a câștigat numeroase premii. Se pregătește să susțină
examenul de bacalaureat, dar deja a primit aprobarea să participe la anumite cursuri de la
facultatea de informatică și cea de relații publice, pe care dorește să le urmeze în paralel.
a. Identificați cărui tip temperamental îi aparțin cei doi copii și formulați sugestii psiho-
pedagogice pentru fiecare dintre ei.
b. Cum o puteți caracteriza pe Sorina? În ce categorie de elevi poate fi încadrată? De ce?







7. Factorii cognitivi ai învățării - Inteligența
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte diversele teorii privind
inteligența
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice tipurile de inteligență din
perspectiva lui. H. Gardner
• Armstrong, T. (2009). MI Theory and Teaching Strategies. In Multiple intelligence in
the Classroom (15-19). Alexandria: ASCD
• Armstrong, T. (2009). MI Theory and Teaching Strategies. In Multiple intelligence in
the Classroom (72-99). Alexandria: ASCD
• Schipor, D. M. (2012). Psihologia educației. București: EDP, pp. 93 -99
• Feldman, R. S., & Garrison, M. (1993). Understanding psychology. Reading essentials
and study guide (Vol. 10). New York, NY: McGraw-Hill, pp.124-125
Teoriile privind inteligența sunt diverse. Cele mai importante dintre ele (Schipor,
2012, Feldman și Garrison, 1993) sunt prezentate mai jos. Ce tipuri de inteligență
sunt vizate în școală? Prin intermediul căror tipuri de activități/discipline
școlare?
 Teoria biologică a inteligenței, formulată de A. Binet, E. Stern și Ed. Claparede,
vede inteligența ca fiind funcția generală de adaptare la mediu.
 Conform teoriei bifactoriale a lui Charles Spearman, inteligența este cea
combinație dintre o aptitudine generală (factorul G) și aptitudini specifice (factori
s). Inteligența generală este capacitatea persoanei de a efectua munca mentală
dificilă,cum ar fi rezolvarea problemelor. Aptitudinile specifice indică nivelul
abilității dintr-un anumit domeniu (lingvistic, tehnic etc.).
 L. L. Thurstone nu a sprijinit ideea inteligenței generale. În schimb, el credea că
inteligența are la bază anumite abilități mentale primare, care nu corelează între
ele. Acestea sunt (1) înțelegere verbală, (2) fluență verbală, (3) abilitatea
spațială, (4) viteza perceptivă, (5) aptitudinea numerică, (6) memorie
reproductivă, (7) raționamentul inductiv, (8) raționamentul deductiv.
 Howard Gardner a identificat opt tipuri de inteligență. Ele sunt (1) inteligența
lingvistică; (2) inteligența logico-matematică; (3) inteligența spațial-vizuală; (4)
inteligența muzicală; (5) inteligența kinestezică; (6) inteligența interpersonală; (7)
inteligența intrapersonală; și (8) inteligența naturalistă.
 Teoria triarchică a inteligenței (R. Sternberg) consideră că inteligenta este
formată din trei moduri de prelucrare a informațiilor. Primul mod este de
gândirea analitică sau capacitatea de a rezolva probleme. A doua modalitate este
gândirea creativă, care este capacitatea de a găsi noi modalități de a rezolva
problemele și de a gestiona situațiile noi. A treia cale este o gândire practică, de
adaptere la mediu. Aceste componente sunt tratate separat, în „sub teorii”:
subteoria componentelor (pentru realizarea unei sarcini, o persoană va utiliza
componente ale performanței, metacomponente și componente ale achiziției de
cunoștințe), subteoria experienței (orice sarcină se va raporta la experiența
individului cu sarcini similare) și subteoria contextului (se va alege un anumit
mod de rezolvare a problemei în funcție de contextul său social și cultural)
 Un alt tip propus, inteligența emoțională (D. Goleman), este similară inteligenței
interpersonale și intrapersonale a lui Gardner. Aceasta include abilitatea de a
percepere și exprimare emoții, de gestionare a emoțiilor, de a înțelege propriile
emoții, de a empatiza, de a stabilii relații cu ceilalți, a directționa emotiile spre
crestere personală.
1. Conform lui H. Gardner, există opt tipuri de inteligență. Enumerați-le și oferiți o scurtă
definiție pentru fiecare dintre ele.
Tipul de inteligență Definiție
1
8
2. Utilizând bibliografia recomandată, identificaţi argumentele care stau la baza acestei teorii
şi explicaţi-le.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
3. Cum explică Gardner existenţa mai multor tipuri de inteligenţă?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Gardner oferă următoarele puncte cheie in teoria inteligentelor multiple:

1. Fiecare persoană posedă cele opt tipuri de inteligență.
2. Cele mai multe persoane își pot dezvolta fiecare tip de inteligență până la un
nivel acceptabil de competență.
3. Inteligențele interacționează în moduri complexe.
4. Există mai multe feluri de a fi inteligent în cadrul fiecărei categorii.
Găsiți câte un exemplu relevant pentru fiecare afirmație.

5. Care credeţi că sunt criticile care au fost aduse teoriei inteligențelor multiple? Cum pot fi
ele combătute?
6. Evidențiati relația care există între stilul de învățare și teoria inteligențelor multiple.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Realizati o lista de control prin care puteti evidentia măsura in care un elev poseda una
dintre cele 8 tipuri de inteligenta.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Alegeți unul dintre tipurile de inteligență propuse de Gardner și propuneți modalități de
dezvoltare a ei. Cum credeți că va influența acest lucru învățarea?
9. Care este relația dintre aptitudini și inteligențele multiple?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
10. Crezi că cineva ar putea obține scoruri mari la un test de inteligență, dar să aibă rezultate
slabe la școală? Explicați de ce.
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
George are abilități de lucru cu cifrele, deductibilitatea, gîndire
logică. Este bun la fizică, matematică și chimie. Are abilități in rezolvarea problemelor,
recunoasterea modelelor, stabilirea de relații între elemente.
Lui Mihai îi place să invete despre plante și animale, să participe la excursii și
expediții, să ajute la conservarea mediului.
a. Identificați tipurile de inteligență specifice fiecărui copil și oferiți recomandări pentru

orientarea lor școlară viitoare.







8. Factorii cognitivi ai învățării - Memoria și strategiile de învățare
 Buzan, T. (1984). Use your Head,. BBC Books, pp. 71 - 116
 De Vecchi, G. (2002). Memorisation et attitude face aux programme lourds. In Aider
les eleves a apprendre. Paris: Hachette, p. 145-158.
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să explice rolul factorilor cognitivi în
învățare
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze o hartă mentală a factorilor
cognitivi ai învățării
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să caracterizeze lateralizarea cerebrală
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să ofere o definiție a cuvintelor cheie
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte modul de realizare a unei
hărți mentale
1. Care este diferența dintre memorie și memorare?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Ce categorii de informații sunt supuse memorării?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Care este relația dintre comprehensiune și memorie?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Analizati rolul fiecărui proces cognitiv în învățare: (senzatii, perceptii, reeprezentari,

gandire, memorie). Analizati rolul procesului psihic, argumentați folosind 1-2
exemple, formulati sugestii pentru optimizarea invatarii din perspectiva procesului
5. Cum puteți explica faptul că volumul memoriei și cel al atenției coincid (5-7 elemente)?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Identificati caractersticile învățării in functie de fiecare dintre cele doua emisfere cerebrale.
Pornind de la aceste caracteristici, formulati recomandari legate de activitatea profesorului si
stilul de invatare al elevului.
Profesor Elev
Emisfera
stângă
Emisfera
dreaptă
7. Cuvintele cheie si utilizarea lor

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Identificați cuvintele cheie pentru conceptul de hartă mentală.







9. Construiți harta mentală de mai jos.
Harta
mentală







8. Factorii metacognitivi ai învăţării
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească metacogniția
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie componentele
procesului metacognitiv, utilizând teoria lui Flavell;
 Flavell, J. H. (1979). Metacognition and Cognitive Monitoring A New Area of
Cognitive—Developmental Inquiry. American Psychologist, 34(10), 906-912.
 Henter, R. (2012). Metacognitive training for awareness of reading strategies.
Scientific Research and Education in the Air Force – AFASES 2012, ISSN – L: 2247 –
3173, 359 – 362
1. Citiți textul de mai jos:
După Flavell (1979), metacogniţia îmbracă forma experienţelor metacognitive,
cea a cunoştinţelor metacognitive, a obiectivelor sau scopurilor şi cea a activităţilor
sau strategiilor.
 Experienţa metacognitivă se referă la sentimentele conştiente din timpul unei
activităţi pe care le avem despre propria noastră cogniţie, cum ar fi
sentimentul că nu înţelegem ceva. Ele pot apărea însă şi înaintea, şi după
activitate.
 Cunoştinţele metacognitive cuprind credinţele şi cunoştinţele noastre despre
ce factori sau variabile afectează rezultatele acţiunilor cognitive şi pot fi
grupate în trei categorii: cele care ţin de persoană, de sarcină şi de strategie.
Categoria persoană se referă la tot ceea ce o persoană crede despre natura sa
şi a celor din jur ca agenţi cognitivi, ca indivizi care gândesc sau învaţă. Se
referă de asemenea conştientizarea propriilor abilităţi. Categoria sarcină
cuprinde toate informaţiile privind ceea ce are individul de făcut, privind
managementul rezolvării problemei şi gradul de probabilitate al succesului în
finalizarea sarcinii. Oamenii învaţă cum afectează natura informaţiilor primite
modul în care un individ le utilizează. Variabila strategie se referă la
identificarea obiectivelor şi sub-obiectivelor şi selectarea proceselor cognitive
necesare îndeplinirii lor, a strategiilor care vor fi probabil eficiente pentru
atingerea scopurilor în anumite condiţii cognitive. De cele mai multe ori,
cunoştinţele metacognitive vizează interacţiuni sau combinaţii ale factorilor
prezentaţi mai sus.
 Cea de a treia componentă, cea a obiectivelor, este reprezentată de rezultatele
dorite ale unei intreprinderi cognitive.
 Ultima categorie de factori, strategiile, monitorizeză progresul cognitiv şi sunt
folosite de cei care învaţă pentru a-şi atinge obiectivele cognitive şi
metacognitive. Trebuie menţionat că toate cele patru categorii de cunoştinţe
metacognitive pot fi integrate în procesul de monitorizare şi reglare.
Metacogniția are două dimensiuni: cunoştinţe despre cogniţie şi reglarea
cogniţiei.
Cunoştinţele despre cogniţie pot fi grupate în trei factori:
 cunoştinţe declarative („a ştii că”) - înțelegerea propriului mod de a
gândi și a cunoaște, în general; cunoștințe despre sine ca persoană care
învaţă, precum și despre factorii care ar putea influența performanța
cuiva.
 cunoştinţe procedurale („a ştii cum”, unde putem încadra şi strategiile
de învăţare) presupun conștientizarea și managementul cunoașterii,
inclusiv cunoștințe despre strategii.
 cunoştinţe condiţionale (a ştii unde, când şi de ce o persoană foloseşte
o anumită strategie) reprezintă cunoașterea motivului şi momentului
poritvit utilizării unei anumite strategie.
Cercetătorii au remarcat faptul că, deși capacitatea de a articula în mod
explicit cunoștințe cognitive tinde să se imbunatăţească odată cu vârsta, multi adulţi
nu reuşesc să explice ceea ce știu despre gândirea lor, ceea ce poate suger că aceste
cunoștințe cognitive nu trebuie să fie explicite pentru ca oameni să le poată accesa și
folosi.
Reglarea cogniţiei include:
 planificarea (care presupune selectarea strategiilor adecvate şi
alocarea resurselor necesare îndeplinirii sarcinii),
 monitorizarea (care vizează conştientizarea nivelului de înţelegere şi
rezolvare a sarcinii, în timpul realizării acesteia). Flavell (1979)
discută despre monitorizarea cognitivă în contextul unore „experienţe
cognitive”, reprezentate prin percepții sau priviri spre interior în
timpul proceselor de cunoaștere, exprimate prin fraze cum ar fi: „Eu nu
înțeleg acest lucru”. Flavell constată că aceste experiente pot servi
drept „control al calității”, ceea ce îi care ajută pe elevii să-și
revizuiască obiectivele.
 testarea (punerea în practică),
 revizuirea
 evaluarea strategiilor (include evaluarea metodelor utilizate, dar şi a
obiectivelor şi rezultatelor)
1. Identificați cuvintele cheie din textul de mai sus și subliniați-le.
2. Utilizați metoda SINELG pentru a studia textul de mai sus. Citiți textul și utilizați
următoarele notații:
 bifă dacă știați acel lucru
+ (plus) dacă acum ați aflat
- (minus) dacă nu sunteți de acord
? dacă nu vă e clar, nu ați inteles.
3. Realizați o hartă cognitivă pornind de la informațiile de mai sus.
4. Implicațiile metacogniției în învățare. Ce ar trebui să facă profesorii pentru a cultiva

metacogniția la elevii lor?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Formulati 3 sarcini de învățare individuală care sa vizeze planul cognitiv pentru disciplina
Psihologia educației. Reformulati sarcinile astfel incat ele sa vizeze planul metacognitiv.
1a.
2a.
3a.
1a.
2b.
3b.
George știe că nu este bun la literatură și că îi este mai dificil să realizeze

un rezumat sau un comentariu literar decât să rezolve probleme chiar mai complicate de
matematică. Tema lui este să caracterizeze personajul principal al unui roman studiat. Pentru a
reuși să își facă tema el și-a propus să citească romanul în trei zile, apoi să citească aprecieri
critice ale romanului în a patra zi, urmând ca în a cincea zi să redacteze caracterizarea și să o
verifice înainte cu o zi de a fi predată. I-a cerut sfatul și lui Mihai, care i-a recomandat niște
analize literare, dar și surorii lui care i-a promis că îl va ajuta să stabilească ideile principale
ale romanului și liniile de analiză a personajului.
a. Ce strategii cognitive a folosit George?

b. Ce strategii metacognitive a folosit George?







9. Factorii noncognitivi ai învăţării
a. Motivaţia
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte modele teoretice ale
motivației
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să precizeze influența fiecărei teorii
asupra educației
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte modalități de dezvoltare a
motivației intrinseci a elevilor
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice tipurile de emoții resimțite
cel mai des de elevi (utilizând bibliografia recomandată)
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să precizeze efectele emoțiilor asupra
învățării
 Ticu, C. (2006). Motivația în învățare. Date ale cercetării și sugestii pentru
activitatea profesorilor. în Revista de Psihologie și Științele Educației. 1(2), p. 29-
40.
 Pekrun, R., Goetz, T., Titz, W., & Perry. (2002). Positive emotion in education. In
E.Frydenberg (coord.) Meeting goals, visions, and challenges. (149-173). Oxford :
Oxford University Press.
1. Cele 4 modele teoretice ale motivatiei, conform lui T. Constantin, sunt:

a.
b.
c.
d.
2. Teoria autodeterminarii vizează..............................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Prezentați drumul de la demotivare la motivație intrinsecă.
4. Teoria obiectivelor vizează .....................................................................................
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Teoria expectanțelor vizează .....................................................................................
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
6. Modelul cognitiv – behaviorist presupune …………………………………………..
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Identificați implicațiile educaționale ale fiecăruia dintre determinanții motivației:
Percepțiile Percepția propriei Percepția valorii

atribuționale competențe sarcinii
Mod de
acțiune
Exemple
concrete de
acțiune a
profesorului
8. Ce fel de emoții sunt resimțite mai des de către elevi/studenți?
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Efectele pozitive ale emotiilor pozitive
10. Descrieti modelul cogntiv – motivational

.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
11. Influența emoțiilor pozitive asupra:
a. motivatiei –
b. strategiilor de invatare –
c. resurselor cognitive –
d. auto-reglarii invatarii –
e.performantei scolare -
12. Care sunt determinanțtii emoțiilor pozitive?
a.
b.
13. Care este relatia dintre mediul social și emoțiile pozitive ale studenților?
14. Implicatii pedagogice ale teoriei control-valoare.
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Urmează perioada tezelor. George și Mihai învață separat și la sfârșit de

săptămână se întâlnesc pentru a se verifica unul pe celălalt. Se pregătesc intens deoarece
amândoi doresc să obțină note cât mai bune. Ambii sunt printre cei mai buni elevi din clasele
lor și consideră că pot rezolva sarcinile pe care le vor primi la teză. Profesorii lo rde
matematică de asemenea îi încurajează și le spun că pot reuși să obțină note foarte bune.
a. Identificați implicațiile educaționale ale fiecăruia dintre determinanții motivației:

- percepțiile atribuționale;
- percepția propriei competențe;
- percepția valorii sarcinii.
b. Ce fel de emoții credeți că trăiesc cei doi băieți când merg la școală?







10. Formarea şi modificarea comportamentului în şcoală
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească stima de sine
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice elementele componente ale
stimei de sine
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să stabilească modalități eficiente de
recompensare a elevilor
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice modele de management al
clasei potrivite diverselor situații concrete
 Martin. J. & Sugarman, J. (1993). Models of classroom management. Bellingham,
Washington: Temeron Books Inc., 119-143.
 Cocoradă, E., Lupu, D.A. (2007). Relaţia stimă de sine - microviolenţă la adolescenţii-
elevi în Simpozionul Internațional „Universitatea ca resursă de cercetare valorificată
la nivelul comunității locale. Brașov: Editura Universității Transilvania, pp. 301-307
1. Cum este definită stima de sine? Care sunt componentele ei?

.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Realizați portretul psihologic al unui elev cu stima de sine scăzută/ridicată!

4. Care este relația dintre stima de sine și rezultatele școlare?
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Construiţi liste de 5-10 recompense eficiente pentru următoarele clase.
Clasele I - IV Clasele V - VIII Clasele IX - XII
6. Argumentaţi alegerea recompenselor.
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
.
..........................................................................................................................................................
7. Construiţi liste de 5-10 pedepse eficiente pentru următoarele clase.
Clasele I - IV Clasele V - VIII Clasele IX - XII
8. Argumentaţi alegerea pedepselor.

.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Realizaţi o listă cu comportamente ale profesorului care ar putea să genereze efecte

negative în comportamentul elevilor.
10. Enumerati modele de management al clasei

a.
b.
c.
11. Terapia controlului are 7 faze. Descrieți-le!
Faza Definire
Implicarea
Concentrarea pe
comportamentul prezent
Evaluarea
comportamentului
Planificarea unui
comportament responsabil
Luarea unui angajament
Nu se acceptă scuzele
Fără pedepse
12. Terapia realității vizează 10 pași progresivi care pot fi făcuți pentru a rezolva o problemă.
Prezentați-i!
Pasul Descriere
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
13. Care sunt sugestiile lui Glaser pentru a restructura scoala pentru a veni în întâmpinarea
celor 4 nevoi de bază ale elevilor?
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
14. Completați tabelul

Drepturile profesorului Drepturile elevului
15. Definiți și exemplificați competențele care încorporează Disciplinarea asertivă în

activitatea de la școală.
a. Recunoașterea și eliminarea blocajelor
b. Utilizarea efectivă a răspunsurilor de tip asertiv
c. Stabilirea limitelor
d. Stabilirea consecințelor
e.Implementarea unui sistem de afirmații asertive pozitive

16. Tehnicile disciplinării asertive
1) .
2) .
3) .
4) .
5) .
6)
17. Prezentați componentele planului sistematic de management pentru disciplina în școală:
1)
2)
3)
4)
5) .
6) .
7) .
18. Identificați câte o situație în care ați putea utiliza fiecare model de management al clasei:
Modelul de management Situație
Terapia controlului
Terapia realității
Disciplinarea asertivă
Planul sistematic de
management al lui Duke
a. Utilizând tot ce ați aflat până acum despre Mihai și George, descrieți stima de sine a
fiecăruia și identificați influența acesteia asupra activității lor.
b. George a primit drept recompensă pentru rezultatele școlare foarte bune o tabletă nouă.
Este o recompensă adecvată? De ce?
c. George are un coleg nou, transferat din alt oraș, care se numește Cristian. Cristian încalcă
frecvent regulile clasei (folosește telefonul în tmpul orelor, nu își face temele, refuză să
participe la activitățile organizate de colectivul clasei). Ce i-ați recomanda dirigintei să facă?







11. Efectul profesor
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească didactogenia
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte exemple de didactogenii
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice principalii factori care
influențează activitatea și viața în grup
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice tipurile de lideri
 Poenaru, R. și Sava, F. (1998). Didactogenia in scoala. Bucuresti: Ed.
Danubius., pp 30-47, 102-106
 Rosentahl, R. (2002). The Pygmalion Effect and Its Mediating Mechanisms. În
Aronson, J. (2002). Improviong Academic Achievement. Impact of
Psychological Factors on Education. San Diego: Elsevier Science, p. 25-40.
 Trouilloud, D., Sarrazin, P. (2003). Les connaissances actuelles sur l’effet
Pygmalion : processus, poids et modulateurs. Revue Française de Pédagogie,
145, 89-119.
 Lippitt, R., White R.K. (2001). Studiu experimental privind activitatea de
conducere și viaţa în grup. În A. Neculau (coord.). Dinamica grupurilor. Texte
de bază. Iași: Polirom, pp. 105-115.
1. Cine credeţi că a fost cel mai bun profesor al vostru? Numiţi trei caracteristici esenţiale
care au făcut ca acea persoană să vă placă.
a.
b.
c.
2. Didactogenia este ................................................................................................................

.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Cauzele didactogeniilor
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Clasificarea didactogeniilor
4. Ce rol are autoreglarea in activitatea profesorului?

.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Explicați procesele de atribuire pe care le fac profesorii cu privire la comportamentele

elevilor
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Big Ideas in Effective Teaching(Elliot, S (2000). Educational Psychology,

p. 571).
1. Profesorii comunica in mod clar astepările pe care le au de la elevi.
2. Regulile si standardele de comportament în clasa sunt explicit
communicate.
3. Elevii sunt orientațși spre învățarea eficientă.
4. Predarea este adecvată nivelului de dezvoltare al elevilor.
5. Predarea este centrată pe nevoile de învățare ale elevilor.
6. Progresul în învățare este atent monitorizat.
7. Profesorii revin asupra informațiilor incomplet aprofundate.
8. Timpul de învățare este crescut în mod progresiv.
9. Interactiunile intre elevi si profesor sunt pozitive.
6. Efectul Pygmalion și experimentul

7. Critici aduse acestor experimente
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
8. Teoria celor „4 factori”
9. Rolul expectantețor
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
11. Principalii factori care determină activitatea și viața în grup
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
12. Tipuri de lideri
13. Stiluri de viață de grup
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Colegul cel nou al lui George s-a dovedit a fi nepotul unuia dintre
profesorii lor. La o oră cu acel profesor, de chimie, acesta l-a ascultat pe George, care nu prea
a știut să răspundă. Apoi le-a cerut altor doi elevi să răspundă. Nici ei nu răspuns mai bine
decât George, dar profesorul le-a dat câte un cinci doar celor doi și pe George l-a iertat,
spunând că e nou în școală și nu cunoaște regulile.
La școala lui Mihai, profesoara de educație tehnologică s-a amuzat pe seama celor care nu au
știut la ce folosesc anumite unelte din atelierul școlii. Mihai a fost printre cei care au răspuns
corect, dar, cu toate acestea, la sfârșitul orei nu se simțea confortabil. Următoarea săptămână,
a început să își facă griji înainte de ora de educație tehnologică, fiindu-i teamă că profesoara îi
poate pune vreo întrebare la care să nu șit să răspundă pentru că, fiind crescut doar de mamă,
nu a avut acces la prea multe unelte.
a. Care dintre cele două sitații prezintă o didactogenie? De ce?








12. Condiţii psihologice ale organizării activităţii şcolare
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească supraîncărcarea școlară
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze un orar școlar conform
nevoilor elevilor
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze realizeze oglinda unei clase
ideale
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să enumere principalele norme de igienă
școlară prezentate în bibliografia recomandată
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice influența elementelor
contextuale asupra învățării
 Bivolaru, A., Lemeni, G, Mih, V. (1997). Supraîncărcarea școlară. Aspecte și

consecințe. În Creier, cogniție, comportament, 3, pp. 1-13
 Lemeni, G. (2005). Rolul contextului în procesul de învăţare. Un studiu al relaţiei
dintre abordarea învăţării şi percepţia contextului de învăţare de către studenţi. În
Creier, cogniție, comportament, 1, 151-163.
1. Realizați oglinda unei clase ideale pentru ora de Consiliere și orientare școlară și
vocațională. Precizați numărul de elevi din clasă, indicați poziția ferestrelor, a tablei sau a
altor materiale didactice.
2. Cum este definită supraîncărcarea școlară?
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
3. Tipuri de supraîncărcare școlară
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Care sunt efectele supraîncărcării asupra învățării?
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
5. Cum influențează supraîncărcarea dezvoltarea proceselor cognitive? Care sunt
consecințele supraîncărcării?
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
7. Enumerați principalele norme de igienă școlară prezentate în bibliografia recomandată
8. Evidențiați relația dintre strategiile de predare folosite și strategiile de învățare
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
9. Explicați caracterul contextual al învățării
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
10. Evidențiați relația între contextul perceput și strategiile de învățare:
11. Definiți conceptele:
 abordare de suprafață
 abordare de adâncime
 abordare competițonală
12. Explicați relația dintre strategiile motivaționale și strategiile de învățare
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
Acesta este orarul lui Mihai:

Ora Luni Marti Miercuri Joi Vineri
7.50 Matematica Germana Engleza Matematica Istorie
8.50 Biologie Matematica Romana Romana Geografie
9.50 Desen Muzică Matematica Ed.fizica Romana
11.00 Germana Ed.fizica Germana Priet.calc Dirigentie
12.00 Romana Romana Ed.Tehnologica Germana Engleză
13.00 Religie Engleza Religie G.C. Baschet/Tenis
Acesta este orarul lui George:
Ora Luni Marti Miercuri Joi Vineri

7.50 Română Franceză Germană Română Engleză
8.50 Română Germană Germană Română Engleză
9.50 Germană Muzică Română Istorie Biologie
11.00 Desen Engleză Ed. Fizică Geografie Franceză
12.00 Matematică Matematică Matematică Matematică Germană
13.00 Ed. Fizică Ed.Tehnologica Dirigenție Religie

a. Analizați orarele și identificați greșelile de organizare a activității de învățare.
b. Construiți un orar adecvat clasei a V-a.
c. Elaborați un program de pregătire a temelor pornind de la orarul întocmit de dvs. astfel
încât să respectați curba oboselii și a efortului, ritmurile circadiene și ultradiene







13. Succes şcolar şi eşec şcolar
Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili identifice influența capitatului social
asupra performanțelor școlare
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească eșecul școlar
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească succesul școlar
 Orzea, I. (2007). Factorii care influențează reuşita şcolară a elevilor imigranţi. O
sinteză a literaturii internaţionale. În Simpozionul Internațional „Universitatea ca
resursă de cercetare valorificată la nivelul comunității locale. Brașov: Editura
Universității Transilvania,
 Croizet, J. C. (2006). Les prejuges sur la resussite et l’echec. In E. Bourgeois, G.
Chapelle (coord). Apprendre et faire apprendre (pp. 285-296). Paris : Presses
Universitaire de France.
 Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura Grafoart, pp. 4-15,
 Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura Grafoart, pp. 32-43.
1. Definiți conceptul de capital social. Analizați importanţa capitalului social în cadrul

şcolii
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. Rolul capitalului social în explicarea reușitei scolare.
Rol
Capital social
intrafamilial
Capital social
interfamilial
3. Limitele explicative ale capitalului social

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
4. Analizați succesul și eșecul școlar din perspectiva următoarelor criterii:
Eșec școlar Succes școlar
Definiție
Indicatori
Factori
5. Realizați o hartă conceptuală pentru conceptul de reușită școlară.

REUȘITA
ȘCOLARĂ
a. Pe baza informațiilor pe care le-ați primit până acum despre Mihai, identificați în ce
situație școlară se află și argumentați răspunsul.
b. Pe baza informațiilor pe care le-ați primit până acum despre Mihai și George,
spuneți care dintre cei doi beneficiază de un capital social mai bun și de ce.
c. Utilizând toate informațiile pe care le-ați primit despre George, completați fișa
psihopedagogică de mai jos.
Fisa psihopedagogica
Liceul / Scoala……………………………
Localitatea………………………………..
Judetul…………………………………….
FIȘA PSIHOPEDAGOGICĂ
I. DATE PERSONALE
1. Numele si prenumele elevului ...................................................................

2. Nascut in anul……………..luna………………….ziua………localitatea……………
3. Domiciliul ………………….str……………………………………..nr………………
4. Este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………..)
5. S-a transferat de la scoala …………………localitatea……………….. în anul………
din motivele ………………………………..................……………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
6. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza :
clasa In anul La scoala Media Obs.date, situatii

generala deosebite (gazda, camin,
la absolvire naveta)
7. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a
dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………
………………………………………………………………………….......................................
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA
8. Parintii
numele varsta profesia Locul de munca
Tatal
Mama
9. Tipul de familie
Familie obisnuita □
Parinti vitregi: mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □

Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □
mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati □
copil înfiat □
10. Situatia fratilor

Numar de frati mai mari ………………………..numar de frati mai mici……………………
Sora/frate Anul Pregatirea scolara Observatii

nasterii (resurse materiale, influente
11. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul

(daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
12. atmosfera si climatul educativ din familie
a. relatii dintre parinti
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….……………………
…….......…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
b. relatia dintre parinti si copil.

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….……………………
…….......…………………………………………………………………………………………
c. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului

…………………………………………………………………………….……………………
…….......…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………….……………………
…….......…………………………………………………………………………………………
13. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala, biblioteca, program
sistematic organizat, studiul particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
14. influente extrafamiliale (prieteni, anturaj)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
.......................................................................................................................................................
III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI

14. Situatia scolara
clasa Media anuala Media la clasificare Discipline Discipline cu
purtare preferate rezultate
slabe
15. concursuri si cercuri scolare si extrascolare

clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati
16. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului
Lectura (domeniul) □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □
Arte plastice □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Muzica (ce fel?) □
Altele
□ ……………………………………………………………………………………………….
17. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare

(capacitate, interes, conditii de studio, starea de sanatate, rezistenta la efort)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………
IV CARACTERIZAREA ELEVULUI
18. NIVEL DE INTELIGENTA
Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
19. SPIRIT DE OBSERVATIE

Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □
20. ATENTIE
Foarte buna □ mediocra □ slaba □
21. RITMUL ACTIVITATII

Rapid □ destul de mobil □ incetinit □ lent □
23. INCREDERE IN FORTELE PROPRII

Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □
24. INDEPENDENTA
independent □ manifesta uneori independenta □ mai mult sablonar □ dependent □
25. ECHILIBRUL EMOTIONAL

calm □ controlat □ emotive □ agitat □
26. FIRE
comunicativ □ foarte sociabil □ putin sociabil □
27. TEMPERAMENT
coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □
28. LIMBAJ
vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □
cocabular si redare greoaie □ vocabular redus, exprimare incomplete □
29. alte trasaturi pozitive

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
....................................... ………………………………………………………………………...
.................................... ……………………………………………………………………….....
....................................... ………………………………………………………………………..
30. alte trasaturi negative

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
....................................... ………………………………………………………………………...
....................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
31 interese profesionale si aptitudini speciale
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.
32. aprecieri de ansamblu
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.................................................... ………………………………………………………………..
.....................................................................................................................................................
33. recomandari pentru scoala si familie

.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
....................................... ………………………………………………………………………
…………………………………
34. orientare scolara si profesionala
GIMNAZIU LICEU
aspiratiile elevului a).............................. a) ..........................................
dorintele parintilor b)..................................... b) ..........................................
recomandarea scolii c).................................... .. c)..............................................
Data, ................................................................
Întocmit de .........................................................................







Test de evaluare
Alegeți răspunsul corect!
1. Atunci când predă un concept nou, profesorul trebuie:

a. Să folosească exemple artificiale
b. Să compare conceptul ce alte concepte din alte categorii diferite
c. Să folosească exemple puţine ca sa nu ii deruteze pe elevi
d. Să evite sa se raporteze la cunoştinţele anterioare ale elevilor, pentru ca acestea
pot fi greşite.
2. Motivaţia
a. este credinţa individului ca este capabil de performante superioare
b. consta din totalitatea reacţiilor individului în situaţii de eşec
c. susţine energetic, mobilizează şi direcţionează comportamentul individului
d. este credinţa individului ca poate controla rezultatele unei activităţi
3. Clasa la care este profesor dl.Andrei este una suportivă. Acesta înţelege nevoile
elevilor săi şi încearcă să stabilească obiective in funcţie de aceste nevoi, monitorizează
dificultăţile şi nivelul efortului pe care îl depun elevii pentru a le depăşi. Deci, clasa lui
Andrei
a. Îndeplineşte precondiţiile necesare unui nivel ridicat al motivaţiei pentru
învăţare
b. Nu îndeplineşte precondiţiile necesare unui nivel ridicat al motivaţiei pentru
învăţare
c. Se bazează pe o concepţie behavioristă a învăţării
d. Se bazează pe o concepţie cognitivistă a învăţării
4. Un elev interesat de poezia americana aduce in discuţie la scoală un poem pentru

ca vrea să înveţe cum să interpreteze metaforele din poem. Ce tip de motivaţie îi
este caracteristic elevului?
a. Afectivă b Intrinsecă c Cognitivă d. Reglarea externă
5. Metacogniţia este:
a. totalitatea cunoştinţelor despre propria memorie
b. abilitatea de a reactualiza cunoştinţele din memoria de lungă durată
c. manipularea mentală a informaţiilor
d. cunoaşterea despre cunoaştere
6. Care dintre următoarele situaţii corespunde unei abordări cognitive a predării şi a

învăţării?
a. Profesorul este mai interesat de răspunsul specific al elevului decât de
maniera în care ajunge la răspuns
b. Profesorul nu considera ca este important sa ia in considerare ce ştiu deja
elevii despre un anumit subiect
c. Profesorul aloca timp pentru a le preda in mod explicit elevilor cum să-şi
îmbunătăţească abilitaţile mnezice
d. Niciun răspuns nu este corect.
7. Care dintre următoarele situaţii este cea mai adecvată ilustrare a metacogniţiei?
a. Anca stă până noaptea târziu ca să înveţe la geografie. A doua zi este atât de
obosită, încât nu se mai poate concentra la lecţie.
b. Corina ştie că are dificultăţi la istorie, de aceea după fiecare capitol rezolvă
testele de autoevaluare.
c. Andreea învaţă la română. Ea rescrie notiţele profesorului pentru fiecare lecţie.
d. Dorina se pregăteşte pentru un test despre războaiele mondiale. A căutat mai
multe cărţi pe această temă şi le-a citit în întregime.
8. Cercetările lui Rosenthal si Jacobson arată că atunci când profesorii aşteaptă mai mult
de la elevii lor, aceştia:
a. ajung in situaţii de eşec
b. fac mai multe greşeli
c. atribuie succesul norocului
d. ating aşteptările profesorilor.
9. Alegeţi răspunsul corect:

Elena a luat note mici la patru teste de matematică. Ea consideră că nu va reusi
nicioadata sa inteleaga matematica. Elena a dezvoltat ceea ce se numeşte:
a) neajutorare învăţată
b) atribuiri instabile
c) scopuri orientate spre învăţare
d) atribuiri controlabile.
10. Teoria ……………………….. porneşte de la premisa existenţei unui continuum al

motivaţiei intrinseci, care porneşte de la lipsa motivaţiei, trece prin
etapele ……………………………………………….… până ajunge la motivaţia
profund intrinsecă.
Bibliografie
Armstrong, T. (2009). MI Theory and Teaching Strategies. In Multiple intelligence in the

Classroom (72-99). Alexandria: ASCD
Bivolaru, A., Lemeni, G, Mih, V. (1997). Supraîncărcarea școlară. Aspecte și
consecințe. în Creier, cogniție, comportament, 3, 1-13
Buzan, T. (1984). Use your Head. BBC Books
Cazan, A. M. (2013). Strategii de autoreglare a învățării, Brasov: Editura Universității
Transilvania
Cocoradă, E. (2009). Psihologia educației, Brasov: Editura Universității Transilvania
Cocorada, E. și Cazan, A. M. (2011). The development of moral judgement during childhood
and pre-adolescence in the Romanian setting. Bulletin of the Transilvania University
of Braşov Series VII: Social Sciences – Law, 4(53), 1
Cocoradă, E., Lupu, D.A. (2007). Relaţia stimă de sine - microviolenţă la adolescenţii-elevi în
Simpozionul Internațional „Universitatea ca resursă de cercetare valorificată la
nivelul comunității locale. Brașov: Editura Universității Transilvania, 301-307
Crahay, M. (2009). Psihologia educatiei, București: Editura Trei
Croizet, J. C. (2006). Les prejuges sur la resussite et l’echec. In E. Bourgeois și G. Chapelle
(coord). Apprendre et faire apprendre (pp. 285-296). Paris : Presses Universitaire de
France.
De Vecchi, G. (2002). Memorisation et attitude face aux programme lourds. In Aider les
eleves a apprendre (145-158). Paris: Hachette
Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000). Educational
Inc.
Erikson, E. H. (2015). Copilărie și societate. București: Editura Trei
Eysneck, H. și Eysenck, M. (2001). Eliberarea potenţialului eduaţional. In Descifrarea
comportamentului uman (190-196). Bucureşti: Teora
Feldman, R. S. și Garrison, M. (1993). Understanding psychology. Reading essentials and
study guide (Vol. 10). New York, NY: McGraw-Hill
Flavell, J. H. (1979). Metacognition and Cognitive Monitoring A New Area of Cognitive—
Developmental Inquiry. American Psychologist, 34(10), 906-912.
Henter, R. (2012). Metacognitive training for awareness of reading strategies. Scientific
Research and Education in the Air Force – AFASES 2012, ISSN – L: 2247 – 3173,
359 – 362
Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura Grafoart
Kagan, J. și Snidmen, N. (2004). The Long Shadow of temperament. Cambridge,
Massachusetts London: The Belknap Press of Harvard University Press
Kohlberg, L. (1968). The child as a moral philosopher. Psychology Today, 2, 24-30
Lemeni, G. (2005). Rolul contextului în procesul de învăţare. Un studiu al relaţiei dintre
abordarea învăţării şi percepţia contextului de învăţare de către studenţi. în Creier,
cogniție, comportament, 1, 151-163.
Lippitt, R. și White R.K. (2001). Studiu experimental privind activitatea de conducere și
viaţa în grup. În A. Neculau (coord.), Dinamica grupurilor. Texte de bază (105-
115). Iași: Polirom
Martin. J.și Sugarman, J. (1993). Models of classroom management. Bellingham,
Washington: Temeron Books Inc.
Orzea, I. (2007). Factorii care influențează reuşita şcolară a elevilor imigranţi. O sinteză a
literaturii internaţionale. În Simpozionul Internațional „Universitatea ca resursă de
cercetare valorificată la nivelul comunității locale. Brașov: Editura Universității
Transilvania
Papalia, D. E., Olds, S. W. și Feldman, R. D. (2010). Dezvoltarea umană. București: Editura
Trei
Pekrun, R., Goetz, T., Titz, W. și Perry. (2002). Positive emotion in education. In
E.Frydenberg (coord.). Meeting goals, visions, and challenges. (149-173). Oxford :
Oxford University Press.
Piaget, J. (1976). Construirea realului la copil. București: Editura Didactică și Pedagogică
Piaget, J. (1980). Judecata morală la copil. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Piaget, J. (2005). Reprezentarea lumii la copil. București: Cartier.
Poenaru, R. și Sava, F. (1998). Didactogenia in scoala. Bucuresti: Ed. Danubius.
Radu, I. (2001). Procesul de învățământ. În. Ionescu, M. și Radu, I. (coord.), Didactica
Modernă (51-54). Cluj-Napoca: Editura Dacia
Rolls, G. (2010). Classic case studies in psychology. London: Hodder Education
Rosentahl, R. (2002). The Pygmalion Effect and Its Mediating Mechanisms. În
Aronson, J., Improviong Academic Achievement. Impact of Psychological
Factors on Education (25-40). San Diego: Elsevier Science
Schaffer, R. (2007). Psihologia copilului. Cluj: ASCR
Schipor, D. M. (2012). Psihologia educației. București: Editura Didactică și Pedagogică
Slavin, R. (2006). Educational psychology: Theory and practice. Boston: Pearson
Stanescu, L-M. (2002). Caracteristicile copilului supradotat. În Instruirea diferențiată a
elevilor supradotați (44-55) . Iași: Polirom
Ticu, C. (2006). Motivația în învățare. Date ale cercetării și sugestii pentru activitatea
profesorilor. în Revista de Psihologie și Științele Educației. 1(2), p. 29-40.
Trouilloud, D., Sarrazin, P. (2003). Les connaissances actuelles sur l’effet Pygmalion:
processus, poids et modulateurs. Revue Française de Pédagogie, 145, 89-119.
Tudge, J. și Scrimsher, S. (2003). Lev S. Vîgorsky on Education: A Cultural-Historical,
Interpersonal, and Individual Approach to Development. In Zimmerman, B. J. și
Schunk, D. H. (coord), Educational Psychology: A Century of Contributions: A
Project of Division 15 (Educational Psychology) of the American Psychological
Society (251-289). London: Lawrence Erlbaum Associates

Psihologia Educatiei PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Psihologia Educatiei PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ramona HENTER

1. Problematica psihologiei educaţiei ......................................................................................... 2

„Psihologia educației vizează aplicarea psihologiei și a metodelor psihologice

3. Bifați în lista de mai sus acele calități care pot fi învățate.

a. Ce obiective mi-am propus pentru seminarul de azi?

b. Cum am învățat azi (ce metode, strategii etc. am utilizat)?

d. Ce voi face pentru a aprofunda tema aceasta?

e. Cum pot utiliza în viitor această experienţă de învăţare?

f. Dacă aș putea schimba ceva la activitatea mea de învățare, ar fi să ...

Afirmația Adevărat / Fals Argumente

Programele genetice controlează

Genetica se referă doar la

2. Genele au o influență importantă asupra creierului și comportamentului. Dar sunt ele

Genie este exemplul de copil-lup al epocii moderne. A fost descoperită din

4. Evidențiați limitele teoriilor ereditariste și ambientaliste.

Teoriile ereditariste Teoriile ambientaliste

Exemplu Înnăscut sau dobândit?

Cum se învață limba maternă?

8. Factorii dezvoltării mentale:

9. Poate fi accelerată dezvoltarea psihologică prin învăţare, în concepţia lui Piaget?

12. Găsiți exemple care să pună în evidență interacțiunea mediului și eredității în

George Popescu și Mihai Ionescu sunt prieteni. Ei locuiesc în același

a. Gândiți-vă că sunteți un adept al teoriei ereditariste. Identificați elemente care vă susțin

a. Ce obiective mi-am propus pentru seminarul de azi?

b. Cum am învățat azi (ce metode, strategii etc. am utilizat)?

d. Ce voi face pentru a aprofunda tema aceasta?

e. Cum pot utiliza în viitor această experienţă de învăţare?

f. Dacă aș putea schimba ceva la activitatea mea de învățare, ar fi să ...

Stadiul egocentric sau al

Stadiul autonomiei morale sau

2. Care este mecanismul tecerii de la un stadiu la altul?

3. Metoda folosită de Piaget este __________________________________________.

5. Descrieți nivelurile de dezvoltare morală conform lui Kohlberg.

Nivelul de Stadiul Caracteristica esențială

6. Identificaţi trei limite ale teoriilor dezvoltării morale.

7. Prezentați, pe scurt, teoria lui C. Gilligan.

9. Cum intervin diferenţele culturale in explicarea dezvoltării morale?

Piaget Cocoradă și Cazan

11. Care este rolul societății în dezvoltarea morală?

a. Ce obiective mi-am propus pentru seminarul de azi?

b. Cum am învățat azi (ce metode, strategii etc. am utilizat)?

d. Ce voi face pentru a aprofunda tema aceasta?

e. Cum pot utiliza în viitor această experienţă de învăţare?

f. Dacă aș putea schimba ceva la activitatea mea de învățare, ar fi să ...

Stadiul Criza Rezolvarea crizei

Sugarul Încrederea opusă

Prima copilărie Autonomia opusă

Vârsta jocului Iniţiativa opusă

Vârsta şcolară Priceperea opusă

Adultul tânăr Intimitatea opusă

Vârsta adultă Creaţia opusă

Ultimii ani Acceptarea opusă

Este sâmbătă dimineața. Ca în fiecare săptămână, cei doi băieți de

a. Ce obiective mi-am propus pentru seminarul de azi?

b. Cum am învățat azi (ce metode, strategii etc. am utilizat)?

d. Ce voi face pentru a aprofunda tema aceasta?

e. Cum pot utiliza în viitor această experienţă de învăţare?

f. Dacă aș putea schimba ceva la activitatea mea de învățare, ar fi să ...

Stadiul reacţiilor Conduita sforii

Stadiul inventarii de Conduita bastonului

Stadiul operaţiilor concrete

Stadiul operaţiilor formale

 conservarea suprafeței (9-10 ani)