PROGNOZE HIDROLOGICE.

EVALUAREA VOLUMULUI
DE APA DIN STRATUL DE ZAPADA

Intrările în sistemul hidrologic sunt reprezentate de precipitaţiile lichide sau solide căzute pe
suprafaţa bazinului hidrografic.
Apa este elementul cel mai răspândit şi cel mai mobil şi deţine un rol foarte important în toate
procesele fizice, chimice şi biologice, condiţionând existenţa vieţii pe glob, precum şi dezvoltarea
economică şi socială a unei comunităţi. În natură, apa se poate întâlni sub trei stări de agregare:
- solidă: zăpadă şi gheaţă;
- lichidă: apa chimică pură sau în soluţii;
- gazoasă: vapori sub diferite grade de presiune şi saturaţie.
Schimbarea fazei în care se află apa depinde esenţial de temperatură şi de presiune dar şi de
gradul de poluare al atmosferei.

Precipitaţii înregistrate pe suprafaţa unui bazin hidrografic

Una din problemele principale ale hidrologiei este evaluarea corectă a afluxului meteoric dintr-
un bazin, deci a cantităţii de precipitaţii care este recepţionată de o suprafaţă într-un interval de
timp.
Într-un bazin hidrografic pot exista un număr insuficient de posturi pluviometrice sau
acestea pot fi situate doar în zonele accesibile ale acestuia. În plus distribuţia precipitaţiei pe
suprafaţa unui bazin este foarte diferită de la o zonă la alta. Mai mult în zonele de munte şi cele
colinare se recepţionează cantităţi mai mari de precipitaţii în comparaţie cu zonele de câmpie.
Precipitaţiile înregistrate pe un bazin hidrografic reprezintă valori de calcul obţinute admiţând
anumite ipoteze privitor la distribuţia spaţială a precipitaţiilor. Cantităţile de precipitaţii căzute în unitatea
de timp sunt maxime în zona nucleului ploii şi descresc neliniar spre periferia ariei cu precipitaţii.

Măsurarea căderilor de zăpadă

Căderile de zăpadă se măsoară prin topirea unei coloane-eşantion de zăpadă şi reducerea la

echivalentul în apă. Astfel, înregistrările privind cantitatea de ploaie şi de zăpadă pot fi combinate în
vederea unor comparaţii. Un strat de zăpadă de 10 cm echivalează cu un centimetru de apă de ploaie,
raportul putând însă varia de la 30/1 în zăpadă foarte afânată până la 2/1 în zăpada veche şi parţial
topită.
Stratul de zăpadă are o mare varietate de densităţi, de la zăpada proaspătă, spulberată, la cea
veche, umedă în curs de topire. Această densitate se măsoară prin cântărirea probei de zăpadă, cu
ajutorul densimetrului pentadic sau prin topirea la temperatura camerei.
Densimetrul gravimetric constă dintr-un cilindru similar cu cel al pluviometrului, care întors în jos
se înfige în zăpadă, proba cântărindu-se cu o balanţă, cu greutate (tip cursor) (figura 1).
Determinarea densităţii se face cu relaţia dz = m/v g/cm3, ca raport între masa cântărită şi
volumul probei, ce se citeşte pe exteriorul gradat al cilindrului.
Suprafaţa cilindrului este de 50 cm2, iar cu adâncimea măsurată pe cilindru hz vom avea volumul
V = 50 hz cm3. Cu aceasta densitatea va fi dz = m/50 hz g/cm3, rezultând prin cântărire.
Echivalentul în apă al zăpezii, adică rezerva de apă în zăpadă se obţine prin relaţia: ha=hz . dz
2
l/m sau mm.
Echivalentul de apă se mai poate obţine şi prin topirea lentă la temperatura camerei a probei de
zăpadă şi măsurarea cantităţii de apă cu o epruvetă pluviometrică. Astfel se poate obţine densitatea prin
relaţia:

dz = ha /hz (1)

Dacă este cazul se poate măsura şi grosimea crustei de gheaţă la sol.

 Figura 1 Densimetru pentru zăpadă. 1 - cilindru receptor gradat;
2 - greutate glisantă; 3 - tijă gradată; 4 - sistem de fixare la cântărire

STUDIU DE CAZ

Se considera un bazin hidrografic cu suprafata de 10 km2, avand un coeficient de impadurire

Cp=10% (Fp=1 km2) si o panta medie de 30o care este acoperit in data de 25 martie cu un strat de
zapada cu grosimea de 60 cm in zona impadurita si cu un strat de 40 cm in restul bazinului.
Prognozele meteorologice indica pentru temperatura media zilnica Tm, precipitatia hp si viteza
vantului W valorile prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1
Ziua Tm (oC) Hp (mm) W (m/s)
25.03 10 0 2
26.03 12 50 4
27.03 14 0 4

Din cauza ca zapada se afla in plin proces de topire se considera necesar sa se stabileasca
echivalentul de apa din stratul de zapada, stratul de apa cedata zilnic de stratul de zapada si volumul
total de apa cedat de stratul de zapada in perioada 25-27 martie.

Figura 2 Bazinul hidrografic

a. Echivalentul de apa din stratul de zapada se poate determina cu ajutorul formulei:

ha = ρz . hz (2)

unde hz este grosimea stratului de zapada in cm; ρz densitatea zapezii, care in perioada de topire are
valoarea de aproximativ 0,4 g/cm3.
Conform formulei , echivalentul de apa din stratul de zapada in zona impadurita (hai) respectiv in
zona despadurita (had) are urmatoarele valori:

hai = ρz . hzi = 0,4 . 60 = 24 cm = 240 mm

had = ρz . hzd = 0,4 . 40 = 16 cm = 160 mm

b. cedarea zilnica din stratul de zapada haz se determina pe baza formulelor urmatoare:

- in perioadele fara ploaie

haz = M (Tm – Te) (3)

unde Te este temperature de echilibru in oC la care inceteaza schimbul de caldura cu mediul

inconjurator care uzual are valoare de 0oC; Tm este temperature medie zilnica a aerului in oC peste Te;
M este factorul de topire sau factorul grad-zi in mm/oC zi care se determina in functie de perioada din
timpul anului si viteza vantului (figura 3).

Figura 3 Corelatia dintre factorul de topire a zapezii si viteza vantului

Relatia se aplica diferentiat pentru zona impadurita respective zona despadurita prin intermediul
unor factori de topire adecvati, notati cu Mi, respective Md. Cedarea zilnica din stratul de zapada
pentru zona impadurita hazi (W=0 m/s), respective pentru zona despadurita hazd (w = 2 m/s) in ziua
de 25.03 va fi:
 hazi = 1 . 10 = 10 mm

hazd = 2,8 . 10 = 28 mm

Echivalentul in apa al stratului de zapada din ziua 26.03 va fi:

hai = 240 – 10 = 230 mm

had = 160 - 28 = 132 mm

- in perioadele cu ploaie cedarea din stratul de zapada haz se determina pe baza ecuatiei
urmatoare:

 
haz  1,1  k i  C p  1,52  k v (1  0,3w)  0,0125h p   Tm  Te   1,5
 

unde, hp este cantitatea de ploaie in mm/zi; w, viteza vantului in m/s; Cp, coeficientul de impadurire
(Cp = 1 pentru zona impadurita respectiv Cp = 0 pentru zona despadurita); kv parametru cu valoarea de
0,2 pentru un bazin impadurit, respective 1,0 pentru zona despadurita; ki coeficient de inclinare a
suprafetei cu valori intre 1 si 0,6 atunci cand panta variaza intre 0o si 60o.
Cedarea din zapada pentru zona impadurita hazi, respective pentru zona despadurita hazd are
valorile urmatoare:

hazi= [ 1,1 . 0,8 . 1 + 1,52 . 0,2 . (1 + 0,3 . 4) + 0,0125 . 50] (12-0)+1,5 = 27,6 mm

hazd= [ 1,1 . 0,8 . 0 + 1,52 . 1 . (1 + 0,3 . 4) + 0,0125 . 50] (12-0)+1,5 = 49,5 mm

Calculele pentru ziua de 27.03 se efectueaza similar ca pentru ziua de 25.03. rezultatele sunt
prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2
Mi Md hai had hazi hazd
Ziua
(mm/oC) (mm/oC) (mm) (mm) (mm) (mm)
25.03 1 2,8 240 160 10 28
26.03 1 3,2 230 132 27,6 49,5
27.03 1 3,4 202,4 82,5 14 47,6

c. cantitatea total de apa provenita din topirea stratului de zapada in perioada 25-27.03 este:

hazi = 10 + 27,6 + 14 = 51,6 mm

hazd= 28 +49,5 + 47,6 = 125,1 mm

Volumul total de apa V scurs din bazin va fi:

V = hazi . Fi + hazd . Fd = 51,6 . 10-3 . 1 . 106 + 125,1 . 10-3 . 9 . 106 = 51600 + 1125900 = 1,1775 mil. mc