Ministerul Educaţiei Ştiinţei şi Sport

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţie

Catedra: Constructii si Mecanica Structurilor

Memoriu explicativ
La disciplina: Constrictii din beton armat

Tema: Calculul si proiectarea unei hale industriale parter.

A efeictuat st. gr. CIC-053 Mocanu A.

A verificat conf. univ. Birca M.

Chişinău 2008
0
 Alcătuirea cadrului
a) dimensiunilor stîlpilor
b) reperarea axelor stîlpilor faţă de axa de trasare
c) reperarea podului rulant faţă de axele stîlpilor
d) alegerea elementelor portante ale cadrului halei parter
Determinarea lungimii părţii superioare a stîlpului – H 1 (stîlpuşorului) în metri
se determină ţinînd cont de dimensiunile podului rulant, înălţimea grinzii podului
rulant, a şinei şi toleranţei dintre podul rulant şi a elementele portante ale
acoperişului.
Stîlp intermediar şi central
H1=Hpr+Hgr+0,15+a1
H1=2,4+1,4+0,15+0,15=4,1 m
Hpr – înălţimea podului rulant
Hgr – înălţimea grinzii podului rulant, pentru traveea l = 12 m, H gr=1,4 m
a1 – toleranţa dintre podul rulant şi nivelul inferior al grinzilor acoperişului
H2=H-H1+a2
H2=6.6+0,15=6.75 m
H1=10.8-6.6=4.2>4.1 m

Determinarea rigidităţii secţiunilor stîlpilor cadrului.

Pentru executarea calculului unui cadru static nedeterminat este necesar să
fie cunoscută rigiditatea secţiunilor barelor cadrului (B=EI). Stîlpii marginale şi
centrale sînt proiectaţi din acelaşi beton (Eb1=Eb2), prin urmare la calculul cadrului
se poate folosi rigiditatea, exprimată prin valoarea momentului de inerţie a
secţiunii respective.
Momentul de inerţie al secţiunii transversale a stîlpuşorului (porţiunii
superioare a stîlpului marginal)
bh 3 5 * 6 3
I1  1   90dm 4
12 12
Momentul de inerţie al secţiunii transversale a părţii inferioare a stîlpului
marginal
bh3 5 *83
I2  2   215dm4
12 12
Momentul de inerţie al secţiunii transversale a stîlpuşorului stîlpului central
bh3 5 * 63
I3  3   90dm 4
12 12
Momentul de inerţie al secţiunii transversale a părţii inferioare a stîlpului
central
bh3 5 *83
I4  4   215dm4
12 12

1
 Determinarea sarcinilor de calcul care acţionează deasupra cadrului halei
industriale.
Sarcini de la acoperiş:

2
 Sarcina de
Sarcina normată Coeficientul
Denumirea sarcinii calcul
N/m2 de siguranţă
N/m2
1.placa de acoperiş 3x12 şi
betonul de îmbinare a 2050 1,1 2255
rosturilor 6900*10/36+135
2.sratul de bitum topit pentru
50 1,3 65
bariera vaporilor
3.sratul de izolare termică 0,1*
400 1,2 480
*400*10
4.stratul de nivelare (şapă de
350 1,3 455
mortar 2 cm)
5.sratul de hidroizolare din
150 1,3 195
ruberoid (carton gudronat)
Total: 3000 3450

Sarcina de calcul de la greutatea şarpantei transmisă stîlpului marginal şi

central (deschiderea 24m)
L 24
Gs1  g * l *  3.45*12*  496.8kN
2 2
�G � 17.4
Gf1  � � * g *g f  *10*1.1  95.7 kN
�2 � 2
G1  Gs1 + G f 1  496.8 + 95.7  592.5kN

Sarcina de calcul de la greutatea şarpantei transmisă stîlpului marginal şi

central (deschiderea 18m)
L 18
Gs 2  g * l *  3.45 *12 *  372.6kN
2 2
�G � 12.1
Gg 2  � � * g *g f  *10 *1.1  66.6kN
�2 � 2
G2  Gs 2 + Gg 2  372.6 + 66.6  439.2kN

Sarcina de calcul de la greutatea peretilor si geamurilor suspendate superior

cotei 6.600
G2  ( g1 * �hp + g 2 * hg ) * l * g f  (2.5 * 5.4 + 0.4 *1.2) *12 *1.1  184.5kN
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a grinzilor căii de rulare
G3  G gr * g * g f  10.7 * 10 * 1.1  117 .7 kN
aici Ggr- greutatea grinzii de rulare
g- acceleraţia căderii libere, g=10m/sec2

Sarcina de calcul de la greutatea proprie a stîlpilor:

Stîlpul marginal: greutatea stîlpuşorului
G4  b * h1 * H1 * r * g * g f  0.5 * 0.6 * 4.2 * 2.5 *10 *1.1  34.7 kN

greutatea părţii inferioare a stîlpului

G6  Gs * g * g f - G4  11.6 *10 *1.1 - 34.7  92.9kN
Stîlpul central: greutatea stîlpuşorului
G5  b * h1 * H1 * r * g * g f  0.5 * 0.6 * 4.2 * 2.5 *10 *1.1  34.65kN

3
 greutatea părţii inferioare a stîlpului
G7  Gs * g * g f - G5  13*10 *1.1 - 34.65  108.35kN
Sarcina temporară de la zăpadă se calculă în dependenţa de zona pentru care se
proiectează hala parter. Pentru zona III conform normelor în vigoare, greutatea
zăpezii pe 1m2 de teren orizontal S0=1.0kN/m2.
Sarcina de calcul de la zăpadă pe stîlpul marginal (axa A) şi pe stîlpul central
(axa B) din stînga
�L � 24
S1  S0 * m * l * � 1 � * g f  1*1*12 * *1.4  201.6kN
�2 � 2
Sarcina de calcul de la zăpadă pe stîlpul central (axa B) din dreapta
�L � 18
S 2  S0 * m * l * � 2 �* g f  1*1*12 * *1.4  151.2kN
�2 � 2
aici m - coeficientul ce ţine cont de stratul de zăpadă pe construcţia calculată.
Pentru şarpanta orizontală sau cu partă mai mică de 15 __ m  1.0
Sarcina de la acţiunea podurilor rulante se determină în dependenţa de
deschiderea halei
l1=24,0-0,75*2=22,5m
l2=18,0-0,75*2=16,5m
Forţa orizontală transversală de calcul ce revine unei roţi de la frînarea
căruciorului podului rulant
Q + Gc 200 + 85
T fr  *g f  *1.1  7.84kN
20 * n 20 * 2
Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a două poduri rulante ce acţionează pe
stîlpul marginal sau central din stînga determinată cu coeficientul de combinare
  0.85 este
4
NS max  Fmax,n * g f * * �yi  220*1.1*0.85* 2.95  606.8kN
i 1
4
NS min  Fmin,n * g f * * �yi  60*1.1*0.85* 2.95  165.5kN
i 1
4


i 1
y i  1.0 + 0.633 + 0.842 + 0.475  2.95

Pentru cazul acţiunii unui pod rulant

4


i 1
y i  1 + 0.633  1.633

Prin urmare, sarcina de lungă durată, care conform normelor în vigoare este
egală cu 0,6 din sarcina unui pod rulant cu regimul de lucru mediu
NS max,l  220*1.1*1.0*1.63*0.6  236.7 kN
NS min,l  60*1.1*1.0*1.63*0.6  64.6kN
Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a două poduri rulante alipite ce
acţionează pe stîlpul central din dreapta determinate cu coeficientul de combinare
  0.85
N D max  195 *1.1* 0.85 * 2.95  537.9kN
N D min  48*1.1* 0.85 * 2.95  132.4kN
Prin urmare, sarcina de lungă durată, care conform normelor în vigoare este
egală cu 0,6 din sarcina unui pod rulant cu regimul d elucru mediu

4
 NDmax,l  195*1.1*1.0 *1.63* 0.6  209.8kN
NDmin,l  48 *1.1*1.0 *1.63* 0.6  51.6 kN
Sarcina verticală de calcul pentru varianta de acţiune pe stîlpul central a patru
poduri rulante (două din stîngă şi două din dreaptă) se determină cu coeficientul de
combinare   0.7 .
Prin urmare
N S max  220 *1.1* 0.7 * 2.95  499.7 kN
N S max  60 *1.1* 0.7 * 2.95  136.3kN
N D max  195 *1.1* 0.7 * 2.95  442.9kN
N D min  48 *1.1* 0.7 * 2.95  109kN
Sarcina orizontală care acţionează prin intermediul grinzilor de rulare, de la
frînarea cărucioarelor a două poduri rulante (  0.85 )
4
T  T frs * * �yi  7.84 * 0.85 * 2.95  19.7 kN
i 1
Presiunea normată de la vînt la înălţimea de 10m deasupra terenului pentru
zona II Wn=0,3kN/m2 (p 6,4 tab5 [3]). Valoarea normată echivalentă uniform
distribuită a presiunii vîntului asupra pereţilor halei cu înălţimea 10.95m se
determină cu relaţia.
K5 * H 2 1 � 2 �
Wn  2Wn * {
'
+ * ( K10 - K 5 ) * ( 10 - 5 ) * �
5 + * ( 10 - 5 ) �+ ( K10 - K 5 ) * ( H - 10 ) *
2 2 � 3 �
� 1 � 1 � 2 � 0.5*10.952
10 + * ( H - 10 ) �+ * ( K N - K10 ) * ( H - 10 ) �
*� 10 + ( H - 10 ) �} / H  2 * 0.3* {
2
+
� 2 � 2 � 3 � 2
1 � 2 � � 1 �
+ * ( 0.65 - 0.5 ) * ( 10 - 5 ) * �
5 + ( 10 - 5 ) �+ ( 0.65 - 0.5 ) * ( 10.95 - 10 ) * �10 + * ( 10.95 - 10 ) �*
2 � 3 � � 2 �
1 � 2 �
* * ( 0.67 - 0.65 ) * (10.95 - 10) * �10 + * (10.95 - 10) �} / 10.952  0.174kN / m 2
2 � 3 �
’
unde W n –valoarea normată echivalentă uniform distribuită a presiunii vîntului;
Wn –valoarea normată a presiunii vîntului la înălţimea 10m deasupra
terenului conform p.6.4 СНиП 2.01.07-85;
Ki –coeficientul cu ţine cont de schimbarea presiunii vîntului în
dependenţă de înălţimea Zm (tab 6 СНиП 2.01.07-85). Coeficientul Ki se
determină prin interpolare;
H –înălţimea stîlpului cadrului
Sarcina de calcul echivalentă uniform distribuită de la acţiunea directă
(apăsare)
W1  Wn' * l * C1 * g f  0.174 *12 * 0.8 *1.4  2.34kN / m
de la acţiunea indirectă – aspirare
W2  Wn' * l * C2 * g f  0.174 *12 * 0.5 *1.4  1.46kN / m
aici l – traveea (pasul) cadrelor;
Ci – coeficienţii aerodinamici ce ţin cont de dimensiunele clădirii, configuraţia
acoperişului şi luminatoarelor ect., care sînt recomandaţi: C 1=0,8 pentru acţiune
directă (apăsare) şi C2=0,5 pentru acţiune indirectă (aspirare);
g f – coeficientul de siguranţă a sarcinii, pentru vînt g f =1,4
Valoarea sarcinii de la vînt ce acţionează asupra acoperişului halei concentrat
aplicată la extremitatea superioară a stîlpului.

5
 �K + K n1 � �0.714 + 0.67 �
W  Wn * � n � * ( H1 - H ) * l * ( C1 + C0 ) * g f  0.3* � * ( 13.2 - 10.8 ) *12 *
�
� 2 � � 2 �
* ( 0.8 + 0.5 ) *1.4  10.88kN
aici H, H1 – cota superioară a stîlpului şi respectiv a halei (în proiect a
parapetului);
Kn, Kn1 – coeficienţii ce ţin cont de variaţia presiunii vîntului în dependenţă
de înălţime (v.tab.6 СНиП 2.01.07-85) şi determinaţi prin interpolare;
C1, C2 – coeficienţii aerodinamici conform normelor (C1=0,8 şi C2=0,5).

Determinarea excentricităţilor sarcinilor

cu care este încărcat cadrul transversal

Excentricităţile sarcinilor de la acoperis transmisa stilpului marginal

e1  0.25 + 0.15 - 0.5h1  0.25 + 0.15 - 0.5*0.6  0.1m
Dezaxarea stilpului marginal
e2  0.5 * ( h2 - h1 )  0.5* (0.8 - 0.6)  0.1m
Excentricităţile sarcinilor de la acoperis transmisa stilpului central
e3  0.15
Excentricitatile de la peretii suspendati
h + d 0.8 + 0.3
e7  2   0.55m
2 2
Excentricităţile sarcinilor podului rulant:
- pentru stîlpul marginal
� h �� 0.8 �
e5  � 0.25 + l - 2 � � 0.25 + 0.75 - � 0.6m
� 2�� 2 �
- pentru stîlpii centrali
e6  e8  e9  l  0.75m

Informaţia iniţială pentru calculul stîlpilor cadrului halei parter

Notarea ei
Valoarea
Denumirea informaţiei La În
inform.
displei memorie
Numele, prenumele, grupa: Mocanu A. gr.- CIC-053
1. Numărul de stîlpi al cadrului N NS 4
Lungimea stîlpilor marginali şi centrali
2. HSH HSH 1
e egală ( Da – 1, nu – 0)
Lungimea stîlpuşorului, m
3. HS H1 4,2
(porţiunii superiare a stîlpului)
Lungimea porţiunii interioare a stîlpului H1
4. H2 6.75
(marginal, central) (M/C)
Numărul de zăbrele (goluri) ale atîlpului
5. (pentru stîlpul cu secţiunea plină Z z 1000
z=1000)
Rigiditatea secţiunii stîlpuşorului
6. RSSM I1 90
stîlpului marginal, dm.4
Rigiditatea secţiunii părţii inferioare a
7. RSIM I2 215
stîlpului marginal dm4
8. Rigiditatea secţiunii ramurii stîlpului RRSM I7 -

6
 marginal, dm4
Rigiditatea secţiunii stîlpuşorului
9. RSSC I3 90
stîlpului central, dm4
Rigiditatea secţiunii părţii înferioare a
10 RSIC I4 215
stîlpului central, dm4
Rigiditatea secţiunii ramurii stîlpului
11 RRSC I8 -
central, dm4
12 Indicile stîlpului C C 2
Sarcina de la greutatea proprie a
G1 G1 592.5
13 acoperişului (deschiderile stîngă şi
G8 G8 439.2
dreaptă)
Sarcina de zăpadă, kN ( deschiderile S1 S1 201.6
14
stîngă şi dreaptă) S2 S2 151.2
Greutatea grinzii de rulare a podului
15 G3 G3 117,7
rulant , kN
Greutatea stîlpuşorului stîlpului central,
16 G5 G5 34.65
kN
Greutatea porţiunii inferioare a stîlpului
17 G7 G7 108.35
central, kN
18 Excentricitatea grinzilor de acoperiş, m e3 E3 0,15
W W 10.88
19 Sarcina de la vînt: kN, KN/m W1 W1 2.34
W2 W2 1.46
Nsmin N6 165.5
20 Sarcina de la podul rulant stîng, kN Nsmax N7 606.8
Ts Ts 19.7
Nd min N8 132.4
21 Sarcina de la podul rulant drept, kN Nd max N9 537.9
Td Td 19.7
e5 E5 0,6
22 Excentricităţile podului rulant stîng, m
e6 E6 0,75
e8 E8 0,75
23 Excentricităţile podului rulant drept,m
e9 E9 0,75
Coeficientul de conlucrare spaţială a
24 K K 1
cadrelor

Datele pentru calculul stilpului central

NS= 4 HSH= 1 HS= 4.20 HI= 6.75 Z=1000
RSSM= 90.0000 RSIM= 215.0000 RRSM=%10000.0000 RSSC=90.0000 RSIC=
215.0000
7
 RRSC=%10000.0000 G1=592.50 G8=439.20 S1=201.60 S2=151.20
G3=117.70 G5= 34.65 G7= 108.35 E3=0.15 W=10.880
W1= 2.34 W2= 1.46 NSmin=165.50 NSmax=606.80 TS=19.70
NDmin=132.40 NDmax=537.90 TD= 19.70 E5=0.600 E6=0.75
E8=0.75 E9=0.75 K=1.00 HIC=0.00 ZC=1000
---------!--!---!-----------------!-----------------!------------------------!
!Nr!K-f! SECTIUNEA 2-2 ! SECTIUNEA 3-3 ! SECTIUNEA 4-4 !
SARCINA !or! de!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
!d.!k-b! M ! N ! M ! N ! M ! N ! Q !
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Perm-ta I 1I1.0I -9.76 I1077.90 I -9.76 I1313.30 I 11.50 I1410.10 I -3.15I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Zapada I 2I1.0I -3.21 I 352.80 I -3.21 I 352.80 I 3.78 I 352.80 I -1.04I
I 3I0.9I -2.89 I 317.52 I -2.89 I 317.52 I 3.40 I 317.52 I -0.93I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Vint I 4I1.0I 28.09 I 0.00 I 28.09 I 0.00 I 73.25 I 0.00 I -6.69I
I 5I0.9I 25.29 I 0.00 I 25.29 I 0.00 I 65.92 I 0.00 I -6.02I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
NS-max I 6I1.0I 177.10 I 0.00 I-278.00 I 606.80 I 6.64 I 606.80 I-42.17I
la 0.85 I 7I0.9I 159.39 I 0.00 I-250.20 I 546.12 I 5.97 I 546.12 I-37.95I
NS-max I 8I1.0I 145.85 I 0.00 I-228.94 I 499.72 I 5.47 I 499.72 I-34.73I
la 0.7 I 9I0.9I 131.27 I 0.00 I-206.04 I 449.75 I 4.92 I 449.75 I-31.25I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
NS-min I10I1.0I 88.09 I 0.00 I -36.04 I 165.50 I 105.53 I 165.50 I-20.97I
la 0.85 I11I0.9I 79.28 I 0.00 I -32.44 I 148.95 I 94.97 I 148.95 I-18.88I
NS-min I12I1.0I 72.54 I 0.00 I -29.68 I 136.29 I 86.90 I 136.29 I-17.27I
la 0.7 I13I0.9I 65.29 I 0.00 I -26.71 I 122.66 I 78.21 I 122.66 I-15.54I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
TS st-p I14I1.0I 12.95 I 0.00 I 12.95 I 0.00 I -59.32 I 0.00 I 10.71I
la 0.85 I15I0.9I 11.66 I 0.00 I 11.66 I 0.00 I -53.39 I 0.00 I 9.64I
TS st.vecI16I1.0I -12.27 I 0.00 I -12.27 I 0.00 I -31.99 I 0.00 I 2.92I
la 0.85 I17I0.9I -11.04 I 0.00 I -11.04 I 0.00 I -28.79 I 0.00 I 2.63I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
ND-max I18I1.0I-159.24 I 0.00 I 244.18 I 537.90 I -11.75 I 537.90 I 37.92I
la 0.85 I19I0.9I-143.32 I 0.00 I 219.76 I 484.11 I -10.57 I 484.11 I 34.12I
ND-max I20I1.0I-131.14 I 0.00 I 201.09 I 442.98 I -9.68 I 442.98 I 31.22I
la 0.7 I21I0.9I-118.03 I 0.00 I 180.98 I 398.68 I -8.71 I 398.68 I 28.10I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
ND-min I22I1.0I -87.44 I 0.00 I 11.86 I 132.40 I-128.67 I 132.40 I 20.82I
la 0.85 I23I0.9I -78.70 I 0.00 I 10.67 I 119.16 I-115.81 I 119.16 I 18.74I
ND-min I24I1.0I -72.01 I 0.00 I 9.77 I 109.04 I-105.97 I 109.04 I 17.15I
la 0.7 I25I0.9I -64.81 I 0.00 I 8.79 I 98.13 I -95.37 I 98.13 I 15.43I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
TD la stI26I1.0I 12.95 I 0.00 I 12.95 I 0.00 I -59.32 I 0.00 I 10.71I
la 0.85 I27I0.9I 11.66 I 0.00 I 11.66 I 0.00 I -53.39 I 0.00 I 9.64I
TD s.vecI28I1.0I -13.23 I 0.00 I -13.23 I 0.00 I -34.50 I 0.00 I 3.15I
la 0.85 I13I0.9I -11.91 I 0.00 I -11.91 I 0.00 I -31.05 I 0.00 I 2.84I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Momentul maximal la nivelul planului de frinare de la TS M= 26.44058 !
Momentul maximal la nivelul planului de frinare de la TD M= 26.44058 !
-----------------------------------------------------------------------------!

Grupările de calcul ale eforturilor

Tabelul 1

8
 2–2 3–3 4–4

Permanentă şi una nefavorabilă

Mmax, N 1(6,14) 1(18,28) 1, 4
şi Qresp 180.29 1077.9 247.37 1851.2 87.75 1410.1 9.84
Mmin, N 1(18,28) 1(6,16) 1, 4
şi Qresp -182.23 1077.9 -300.03 1920.1 -61.75 1410.1 3.54
1,2 1(8,20,14) 1(8,20)

Nmax, M
şi Qresp -12.97 1430.7 -24.66 2256 7.29 2352.8 -6.66
Permanentă şi una nefavorabilă

Mmax, N 1,5(7,17) 1,5,(19,29) 1,3,5,(13,21,27)

şi Qresp 185.96 1077.9 247.2 1797.4 203.71 2248.96 -7.18
Mmin, N 1,3.5,(19,29) 1,5,(7,17) 1,3,5,(9,15,25)
şi Qresp -193.17 1395.42 -299.18 2176.94 -198.26 1957.98 -3.31
1,3(9,21) 1,3,5,(15,9,21) 1,3,(9,21)

Nmax, M
şi Qresp 0.59 1395.42 -0.76 2479.25 11.11 2576.05 -7.23

Calculul şi alcătuirea stîlpului central pe axa B

Secţiunea părţii superioare a stîlpului (mai sus de podul rulant) este

dreptunghilară cu dimensiunile 500x600 (mm), iar secţiunea părţii inferioare (sub
podul rulant) este de 500x800 (mm).
Grupările de calcul ale eforturilor se admit din tabelul 1.
Date pentru proiectare:
Beton greu de clasa B 20, tratat termic la presiunea atmosferică
Rb  14.5( MPa); Rbt  1.05( MPa); Eb  30 *103 ( MPa).
Armătura longitudională de clasa A–III. Rs  Rsc  365( MPa); Es  2.05 *10 ( MPa ).
5

Armarea transversală de clasa A – I. Rsw  290 MPa

Partea superioară a stîlpului (mai sus de podul rulant), dimensionarea secţiunii
b  0.5(m);
h  0.6(m); a  a �
 0.04(m); h0  0.6 - 0.04  0.56(m).
a s  Es / Eb  (2.06 *105 ) / (30 *103 )  6.87;
I b  b * h3 / 12  0.5 * 0.63 / 12  9 *10 -3 ( m4 );

Calculul în planul de încovoiere.

Stîlpul are o formă simetrică şi este solicitat de momente alternative. De aceea
admitem armătura simetrică. Aria armăturii se calculează la eforturile care
acţionează în secţiunea II – II. Lungimea de calcul a părţii superioare cu evidenţa
sarcinilor de la podurile rulant în planul de încovoiere l0  2 * H1  2 * 4.2  8.4(m), şi
fără l0  2.5* H1  2.5 * 4.2  10.5(m).

9
 Deoarece flexibilitatea l0 / h  8.4 / 0.6  14 < 10 nu este necesar de luat în
considerenţă flambajul stîlpului cu valoarea excentricităţii forţei longitudionale.
Se examinează trei gupări de eforturi:
I. M max  185.96(kN * m), N  1077.9(kN ). (cu coeficient de grupare
g c  0. 9 )
II. M max  -193.17(kN * m), N  1395.42(kN ). (cu coeficient de grupare
g c  0.9 )
III. N max  1430.7(kN * m), M  -12.97(kN ). (cu coeficient de grupare g c  1 )
 De la sarcina permanentă şi de lungă durată
M e  180.29(kN * m), N  1077.9( kN ).
M 185.96
Excentricitatea forţei longitudionale e0  + ea  + 0.02  0.193m.
N 1077.9
Excentricitatea adiţională ea  h / 30  0.02(m).
Dacă se ia în consideraţie şi eforturile de la sarcinile podului rulant, atunci
lungimea de calcul se admite l0  8.4( m).
e0 0.193 8.4
d0    0.322 > d min  0.5 - 0.01 - 0.01*14.5  0.215;
h 0.6 0.6
180.29
j1  1 + b * M e / M I  1 + 1*  1.97
185.96
�h �
2
�h �
2
� �60 ��
2

I s  As � - a �+ As' � - a ' �  2 * � 24 * � - 3 �� 34992 cm 4  3.5 *10 -4 m 4

�2 � �2 � � �2 ��
Ab  b * h  50 * 60  3000 cm 2
As  Ab * 0.8%  3000 * 0.8%  24 cm 2
Atunci:
6.4 Eb �I b � 0.11 � �
N cr  � � + 0.1�+ as I s �
l0 � �j1 ��0.1 + d / j sp
�
� �
�
6.4 � 30 � 103 �9 *10 -3 � 0.11 � �
N cr  2 �1.97 �0.1 + 0.322 + 0.1�+ 6.87 � 10-4 � 11.03MN ,
3.5 �
8.4 � � � �
1 1
h   1.108
N 1077.9 �103
1- 1-
N cr 106
11.03 �
Deoarece secţiunea II – II este situată în adoua treime a înălţimii stîlpului
precizăm valoarea coeficientului h şi îl admitem
h  1.108; e0  e0 *h  0.193*1.108  0.214m;
e  e0 + 0.5h - a  0.214 + 0.5 * 0.6 - 0.03  0.484m;
Pentru beton de clasa B 20 şi armătură de clasa A – III cu g b 2  1.1, x R  0.580.
N 1077.9 *103
x   0.149m
g b2 �
Rb �b 1*14.5 � 106 * 0.5
x 0.149
z    0.261 �z R  0.58
h0 0.57
Aria necesară a secţiunii armăturii:

10
 � N � 3� 103 �
1077.9 �
e - h0 +
N� � 1077.9 �
10 0.484
� - 0.57 + �
2 Rb b � 106 * 0.5 �
2 *14.5 �
As  As� �  � 10-5 m2
 -6.38 �
Rsc ( h0 - a ) 10 ( 0.57 - 0.03)
6
'
365 �
m  2%  0.002
As  50 * 60  3000cm 2
As ,min  3000 * 0.002  6.0cm 2
Acelaşi algoritm de calcul este şi pentru secţiunea 4–4 . Calculele arată că
armătura longitudională nu este necesară şi se admite din condiţii constructive
4Ø16 A - III; As  As  8.04(cm ). si doua bare constructive 2Ø14 A – III.
2

Partea inferioară a stîlpului:

Secţiunea părţii inferioare (sub podul rulant) este de 500x800 (mm).
a s  Es / Eb  (2.06 *105 ) / (30 *103 )  6.87;
I b  b * h 3 / 12  0.5 * 0.83 / 12  21.3*10-3 (m 4 );

Calculul în planul de încovoiere.

Lungimea de calcul a părţii inferioare cu evidenţa sarcinilor de la podurile rulant
în planul de încovoiere l0  2 * H1  2 * 6.6  13.2( m), şi fără l0  2.5* H1  2.5 * 6.6  16.5(m).
Deoarece flexibilitatea l0 / h  13.2 / 0.8  16.5 < 10 nu este necesar de luat în
considerenţă flambajul stîlpului cu valoarea excentricităţii forţei longitudionale.
Se examinează trei gupări de eforturi:
1) max  203.71(kN * m), N  2248.96(kN ), Q  -7.18( KN )
M 2)
M max  -198.26(kN * m), N  1957.98(kN ), Q  -3.31( KN ),
3) N max  2578.06(kN * m), M  -11.11(kN ), Q  -7.23( KN ).
De la sarcina permanentă şi de lungă durată
M e  84.75(kN * m), N  1410.1(kN ).
M 203.71
Excentricitatea forţei longitudionale e0  + ea  + 0.027  0.118m.
N 2248.96
Excentricitatea adiţională ea  h / 30  0.027( m).
Dacă se ia în consideraţie şi eforturile de la sarcinile podului rulant, atunci
lungimea de calcul se admite l0  13.2(m).
e0 0.118 13.2
d0    0.148 < d min  0.5 - 0.01 - 0.01*14.5  0.19;
h 0.8 0.8
84.75
j1  1 + b * M e / M I  1 + 1*  1.416
203.71
�h
2
� ' �h '�
2
� �80 ��
2

I s  As � - a �+ As � - a �  2 * � 32 * � - 3 �� 87616 cm 4  8.8*10-4 m 4

�2 � � 2 � � �2 ��
Ab  b * h  50 *80  4000 cm 2
As  Ab * 0.8%  4000 * 0.8%  32 cm 2
Atunci:

11
 6.4 Eb �Ib � 0.11 � �
N cr  � � + 0.1�+ as I s �
l0 �j1 �0.1 + d � �
6.4 �30 � 103 � 21.3*10-3 � 0.11 � �
N cr  2 � 1.416 �0.1 + 0.19 + 0.1�+ 6.87 � 10 -4 � 14.6 MN ,
8.8 �
13.2 � � � �
1 1
h   1.18
N 2248.96 �
10 3
1- 1-
N cr 14.6 �106
Precizăm valoarea coeficientului h şi îl admitem
h  1.18; e0  e0 *h  0.118 *1.18  0.138m;
e  e0 + 0.5h - a  0.138 + 0.5 * 0.8 - 0.03  0.508m;
Pentru beton de clasa B 20 şi armătură de clasa A – III cu g b 2  1.1, x R  0.580.
N 2248.96 *103
x   0.31m
g b2 �
Rb �
b 1*14.5 � 106 * 0.5
x 0.31
z    0.403 �z R  0.58
h0 0.77
Aria necesară a secţiunii armăturii:

� N � 3� 2248.96 �103 �
e - h0 +
N� � 2248.96 �
10 �0.508 - 0.77 + �
� 2 Rb b � � 106 * 0.5 �
2 *14.5 �
As  As�  10-4 m2
 -8.9 �
Rsc ( h0 - a ) ( - )
6
'
365 �
10 0.77 0.03
m  2%  0.002
As  50 *80  4000cm 2
As ,min  4000 * 0.002  8.0cm 2
Calculele arată că armătura longitudională nu este necesară şi se admite din
condiţii constructive 4Ø16 A - III; As  As  8.04(cm ) , si doua bare constructive 2Ø14
2

A – III.

Calculul consolei

l < 0,9h0  0,9 * 1450  1278

Consola va fi scurta
Q < 0,8 * j  2 * Rb * b * l b * sin 
j 2  1 + a * m
E s 2,06 *10 5
a   6,87
Eb 30 *10 3
A 6 * 12
m  s   5,4 * 10 -3 As  6 D12  6,69cm 2
b * s 50 * 25

12
l b  l sup * sin   500 * sin 73 0  0,479 m
j  2  1 + 6,87 * 5,4 * 10 -3  1,19
Q < 3,5Rbt bh0
1420
tg   3,34
425
  73 0
0,8 * 1,19 * 14,5 * 10 6 * 0,5 * 0,479 * sin 73 0  3,167 * 10 3 kN
3,5 *1,05 * 0,5 * 0,5 * 1,42 * 10 6  3,61 *10 3 kN

Prin urmare 3,167<3,61 conditia se satisface

Calculul şi alcătuirea fundaţiei sub stîlpul central

Fundatia se executa din beton greu de clasa B-15; Rbt =0.75 Mpa; Rb =8.5
Mpa
Armatura de rezistenta clasa A-III; Rs =365 Mpa.
Calculul fundatiei se face la gruparile de eforturi de calcul in sectiunea IV-
IV.
În urma simetriei fundaţiei faţă de axa geometrică a părţii inferioare a
stîlpului, în calcul se ţine cont de două grupări posibile de eforturi, care
acţionează asupra fundaţiei.
1. momentul de încovoiere maximal după valoarea apsolută faţă de axă,
care trece prin centrul de greutate al fundaţiei şi forţele longitudionale şi
tăietoare respective.
2. forţa longitudională maximală, momentul de încovoiere şi forţa
tăietoare respectivă.
Presiunea de calcul convenţional pe terenul de fundaţie R0  0.3MPa.
Greutatea specifică medie a fundaţiei inclusiv greutatea pămîntului deasupra
fundaţieie g m  20(kN / m ).
3

Din condiţiile constructive, adîncimea de fundare a fundaţiei o

determinam
lan �0.33h2 + 0.5m  0.33* 0.8 + 0.5  0.764m
lan > 30d  30 *1.6  48cm  0.48m
hph  lan + 0.05  0.764 + 0.05  0.814m
H f  hph + hpl  0.814 + 2 * 0.3  1.414m
Adoptam H f =1.45 m
În secţiunea IV – IV a stîlpului, la extremitatea superioară a fundaţiei se
transmit eforturile.
Gruparea fundamentală de eforturi I.
Pentru g f > 1, M IV  203.71(kN * m); N IV  2248.96(kN ); QIV  -7.18(kN ).
Penru g f  1,
M IV  203.71 / 1.15  177.1( kN * m);
N IV  2248.96 / 1.15  1955.6(kN );
QIV  -7.18 / 1.15  -6.24( kN ).
Gruparea fundamentală de eforturi II.
13
 Pentru g f > 1, M IV  11.11kN * m); N IV  2576.05(kN ); QIV  -7.23(kN ).
Penru g f  1,
M IV  11.11 / 1.15  9.7(kN * m);
N IV  2576.1 / 1.15  2240( kN );
QIV  -7.23 / 1.15  -6.3( kN ).

Eforturile de calcul care acţionează faţă de axa de simetrie la baza

fundaţiei (fără evidenţa greutăţii fundaţiei şi a pămîntului diasupra ei):
 pentru grupare de efort I cu g f > 1,
M tot  M IV + QIV * H f  203.71 + 7.18 *1.45  214.1(kN * m);
N tot  N IV  2249(kN ).
 pentru grupare de efort II cu g f > 1,
M tot  M IV + QIV * H f  11.11 + 7.23*1.45  21.6( kN * m);
N tot  N IV  2576.1(kN ).
Eforturi normale g f  1,
 pentru grupare de efort I
M tot ,n  M IV + QIV * H f  177.1 + 6.24 *1.45  186.1(kN * m);
Ntot ,n  N IV  1955.6(kN ).
 pentru grupare de efort II cu g f > 1,
M tot ,n  M IV + QIV * H f  9.7 + 6.3*1.45  18.8( kN * m);
N tot , n  N IV  2240(kN ).
Suprafaţa bazei fundaţiei o determinăm cu relaţia:
A  1.2 N tot ,n / ( R0 - g m H1 )  1.2 * 2240 / (300 - 20 *1.6)  10.0( m 2 ).
unde H1  H f + 0.15  1.45 + 0.15  1.6m

Admitem b / a  0.8, b=0.8a atunci a  A / 0.8  10.0 / 0.8  3.54(m),

b=0.8*3.54=2.83m
Dimensiunile bazei fundaţiei le adoptăm multiple la 300 mm
a  3.6(m), b  3.0(m).
Modulul de rezistenţă a bazei stîlpului.
W  3.0 * 3.6 2 / 6  6.48( m3 ).
Deoarece adîncimea de fundare este mai mică de 2 (m), iar lăţimea tălpii
depăşeşte 1 (m), este necesar de concretizat valoarea presiunii de calcul
convenţional pe terenul de fundaţie.
� �b f - b0 � �d + d 0
� � � �3.0 - 1 �
��1.6 + 2 �
R  R0 �
1 + k1 � �* �
� � 300 �
1 + 0.05 � �
�*� � 297(kPa).
� � b0 � � 2d 0
� � � � 1 � � �2 * 2 �
Încărcarea normată de la greutatea fundaţiei şi pămîntului deasupra ei:
G f .n.  a * b * H1 * g f  3.6 * 3.0 *1.6 * 20  345.6(kN ).
Încărcarea de calcul:
G f  G f .n. * g f  345.6 *1.1  380.16(kN ).
Exercitatea rezultantei N tot ,n faţă de centrul de greutate al suprafeţei tălpii
fundaţiei:
 pentru gruparea de eforturi I:
14
 M tot ,n 186.1
e0    0.08(m);
N tot ,n + G f .n. 1955.6 + 345.6
 pentru gruparea de eforturi II:
M tot ,n 18.8
e0    0.007( m).
N tot ,n + G f .n. 2240 + 345.6
Deoarece e0  0.0.08 < b / a  3.0 / 3.6  0.8( m) presiunea sub talpa fundaţiei se
calculează adoptîndu-se ipoteza de repartiţie liniară a lor.
 Penru gruparea de eforturi I
N tot ,n + G f .n.
M tot ,n 1955.6 + 345.6 186.1
Pmax,n ,min,n  �  �  213.1 �28.7( kPa)
A W 3.0 * 3.6 6.48
Pmax,n  241.8 < 1.2 * R  1.2 * 297  356.4( kPa);
Pmin,n  184.4 < 0.8* R  0.8 * 297  237.6( kPa);
N tot ,n + G f .n. 1955.6 + 345.6
Pm ,n    213(kPa ) < R  297(kPa).
a *b 3.0 * 3.6
 Pentru gruparea de eforturi II
N tot ,n + G f .n.
M tot ,n 2240 + 345.6 18.8
Pmax,n,min,n  �  �  239.4 �2.9(kPa)
A W 3.0 * 3.6 6.48
Pmax,n  242.3(kPa ) < 1.2 * R  1.2 * 297  356.4( kPa);
Pmin,n  236.5( kPa ) < 0.8 * R  0.8 * 297  237.6( kPa);
N tot ,n + G f .n. 2240 + 345.6
Pm ,n    239.4(kPa ) < R  297(kPa).
a *b 3.0 * 3.6
Mai departe calculul se va efectua la II-a grupare de sarcini deoarece
presiunile din aceasta grupare sint mai mari ca in I-a grupare.
Controlul tensiunilor terenului de fundaţiei demonstrează că
dimensiunele tălpii fundaţiei sunt admisibile. Dar noi nu sîntem încrezuti că
ele sunt eficiente din punct de vedere economic. Pentru calculul acesta se
urmăreşte următoare:
N
P +gm *h  R
b*l
bl  ba
N 6M
Pmax  +gm *h +  1.2 R
b *l b *l3
Cele mai bune dimensiuni ale tălpii fundaţiei din punct de vedere
economic vor fi pentru valoarea maximală g R , cînd inegalitatea a şi b se
transformă în egalitate. Pentru încărcarea excentrică a fundaţiei e necesar de
ales forma dreptunghiulară în raport cu b  0.6.....0.85a
Din condiţiile de mai sus a şi b vor fi:
N
+ gm *h  g R *R
b*a
N 6M
+ gm *h +  1.2 R
b*a b * a3
Calculăm g R din condiţia:

15
a1 * g R3 - a2 * g R2 + a3 * g R - a4  0
R 297
a1  36 * e02 * m *  36 * 0.007 2 * 0.8 *  0.00019
N 2240
h 1.6
a2  1 + 3a1 * g m *  1 + 3* 0.00019 * 20 * 1
R 297
2 2
� h� � 1.6 �
g m * �  2.4 + 3* 0.0002 * �
a3  2.4 + 3a1 * � 20 * �  2.4
� R� � 297 �
3 3
� h� � 1.6 �
a4  1.44 + a1 * �g m * � 1.44 + 0.0002 * �
20 * �  1.44
� R� � 297 �
0.00019g R3 - 1.0g R2 + 2.4g R - 1.44  0
g R  1.182
Dimensiunele fundaţiei se determină cu formula:
N
al 
m * ( g R * R - g m * h)
b  ml
2240
al   2.96m Adoptama  3.0m
0.8 * ( 1.182 * 297 - 20 *1.6 )
b  0.8 *3.0  2.4
b  2.4
Modulul de rezistenţa a bazei fundaţiei:
2.4 * 3.02
W  3.6m 2
6
Presiunea de calcul convenţională pe terenul de fundaţie:
� �2.4 - 1 �
�� 1.6 + 2 �
R  300 * � 1 + 0.05 * � �
�*� � 289 kPa
� � 1 � � �2 * 2 �
2240 + 345.6 18.8
Pmax,min  �  359.1 �5.2
3.0 * 2.4 3.6
Pmax  364.3 < 1.2 R  1.2 * 289  346.8kPa Nu ne satisaface conditia facem inca o aproximatie
Pmin  354 > 0
Pm ,n  359.1kPa > R  289kPa
2240
al   3.0m Adoptama  3.3m
0.8 * ( 1.182 * 289 - 20 *1.6 )
b  0.8 * 3.3  2.64
b  2.7
Modulul de rezistenţa a bazei fundaţiei:
2.7 * 3.32
W  4.9m2
6
Presiunea de calcul convenţională pe terenul de fundaţie:

16
 � �2.7 - 1 �
�� 1.6 + 2 �
R  300 * � 1 + 0.05 * � �
� *� � 293kPa
� � 1 � � �2 * 2 �
2240 + 345.6 18.8
Pmax,min  �  290 �3.8
3.3* 2.7 4.9
Pmax  293.8 < 1.2 R  1.2 * 293  351.6kPa
Pmin  276.2 > 0
Pm ,n  290kPa < R  293kPa
Determinam dimensiunile paharului
Dimensiunile tălpii sunt suficiente. Ţinînd cont de adîncimea
considerabilă a fundaţiei se adoptă fundaţia cu talpă de înălţime variabilă şi
soclul de tip pahar. Grosimea pereţilor paharului la extremitatea superioară
se adoptă 225 (mm), iar restul dintre stîlp şi pahar 75 (mm). Deoarece
dimensiunile secţiunii stîlpului sunt egale cu hst  800(mm); bst  500( mm) ,
dimensiunile paharului în plan :
a ph  hst + 2 * 225 + 2 * 75  800 + 450 + 150  1400(mm);
bph  bst + 2 * 225 + 2 * 75  500 + 450 + 150  1100(mm).
Înălţimea treptelor se adoptă egală cu 300(mm).
Determinăm presiunea de calcul sub talpa fundaţiei de la efortul de calcul
g f > 1 fără evidenţa greutăţii proprii a fundaţiei şi greutetea pămntului de
asupra ei
2240 18.8
Pmax  +  255.2(kPa );
2.7 * 3.3 4.9
2240 18.8
Pmin  -  247.6(kPa).
2.7 * 3.3 4.9
P + Pmin
Pm  max  251.4(kPa ).
2
Înălţimea utilă a plăcii de fundaţie din condiţiile de asigurare a rezistenţei
la străpungere de pahare se determină cu relaţia:
2
a ph + b ph N �a ph + bph � 1.4 + 1.1
h0  - + 0.5 * +� � - + 0.5 *
4 Rbt * g b 2 + Pmax � 2 � 4
2
1881 �1.4 + 1.1 �
* +� �  -0.625 + 0.91  0.285( m) > 0.2( m).
750 *1.1 + 255.2 � 2 �
Unde N  Pmax * (a * b - a ph * bph )  255.2 * (2.7 *3.3 - 1.4 *1.1)  1881( kN ).
Rezistenţa plăcii de fundaţie la srăpungerea de pahar este asigurată.
Înălţimea adoptată a plăcii este egală cu 60 cm (in 2 trepte), iar
h0  60 - 7  53(cm)
Armătura de rezistenţă a fundaţiei în direcţia lungă se determină din
calculul la încovoiere a scţiunii I – I, II – II.
Pm1  0.5 * ( Pmax + P1-1 )  0.5 * (255.2 + 254)  254.6( kPa);
P1-1  Pmax - ( Pmax - Pmin ) * a1 / a  255.2 - (255.2 - 247.6) * 0.5 / 3.3  254( kPa );
M 1-1  Pm1 * a12 * b / 2  254.6 * 0.52 * 2.7 / 2  85.9(kN * m).
Aria necesară a armăturii de rezistenţă de clasa A – II

17
 M 1-1 85.9 *105
As1   2
 11.4(cm 2 );
0.9 * Rs * h01 0.9 * 365*10 * 23
Pm 2  0.5 * ( Pmax + P2- 2 )  0.5 * (255.2 + 253)  254.1( kPa);
P2- 2  Pmax - ( Pmax - Pmin ) * a2 / a  255.2 - (255.2 - 247.6) * 0.95 / 3.3  253( kPa);
M 2- 2  Pm 2 * a22 * b / 2  254.1* 0.952 * 2.7 / 2  310( kM * m).
M 2-2 310 *105
As 2   2
 17.8(cm 2 ).
0.9 * Rs * h02 0.9 * 365 *10 *53
Stabilim pasul barelor S  200(mm) . Pe lăţimea fundaţiei b  2.7(m) instalăm
14 bare de armătură.
Aria necesară a unei bare de armătură:
17.8
fs   1.27(cm 2 ).
14
Adoptăm 14 Ø 14 A – III cu As ,real  14 *1.54  21.6(cm ).
2

Armătura de rezistenţă a fundaţiei în direcţia laturii scurte b se determină

din calcul la încovoiere în sectoarele 3 – 3 şi 4 – 4.
Momentul de încovoiere:
M 3-3  Pm * b12 * a / 2  251.4 * 0.42 * 3.3 / 2  66.4( kN * m);
M 4 -4  Pm * b22 * a / 2  251.4 * 0.82 * 3.3 / 2  265.5( kN * m).
Aria necesară a secţiunii armăturii de rezistenţă:
M 3- 3 66.4 *105
As 3   2
 8.8(cm 2 );
0.9 * Rs * h01 0.9 * 365 *10 * 23
M 4-4 265.5 *105
As 4   2
 15.3(cm 2 ).
0.9 * Rs * h02 0.9 * 365 *10 * 53
Stabilim pasul barelor S  200(mm) . Pe lungimea fundaţiei a  3.3(m) instalăm
17 bare de armătură.

Aria necesară a unei bare de armătură:

15.3
fs   0.9(cm 2 ).
17
Adoptăm 17 Ø 12 A – III cu As ,real  17 *1.131  19.2(cm ). Placa de fundaţie se
2

14�14 A - III - 200

armează cu reţea de armare P 2640 x3240
17�12 A - III - 200

Calculul armăturii longitudionale de rezistenţă a paharului

Pereţii paharuui se calculează la eforturile transmise de stîlp. Secţiunea

armăturii longitudionale se determină la nivelul fundului paharului. Paharul
fundaţiei este solicitat la compresiuni excentrice. Secţiunea paharului de
forma unui cadru închis se reduce la secţiunea echivalenră de forma dublu
T;
h  1.45; b f  b �
f  1.1; h f  h f  0.3; a  a  0.04;
� �
Eforturile de calcul în secţiunea data:
M  M IV + QIV * hl , ph  203.71 + 6.24 *1  210(kN * m);
N  N IV + G ph  2248.96 + 1.45*1.1*1.0 * 25 *1.1  2293( kN ).
18
 h1, ph  H f - 2 * 0.3  1.45 - 0.6  0.85m
h0  h - a '  1.45 - 0.04  1.41m
Excentricitatea forţelor longitudionale
e0  M / N  210 / 2256  0.09(m) �ea  h / 30  1.45 / 30  0.048( m).
Excentricitatea adiţională nu se ia în consideraţie. Distanţa de la centrul
de greutate al armăturii întinse pînă la forţa N este egală:
e  e0 + 0.5h - a  0.09 + 0.5 *1.45 - 0.04  0.775(m).
Determinăm poziţia axei neutre.
Deoarce Rb * b� f * h f  9.0 *1.1* 0.3  2.97( MN ) > 2.52( MN ) , axa neutră trece prin
�
talpă şi secţiunea se calculează ca dreptungiulară cu lăţimea bf iar
g b 2  1.1 .
Admitem armarea simetrică. Atunci:
a n  N / Rb * b f * ho  2.3 / 9 *1.1*1.41  0.165;
a m1  N * e / Rb * b f * h02  2.3* 0.09 / 9 *1.1*1.412  0.01
Rb * b �f * ho a - a n (1 - 0.5 * a n ) 9 *1.1*1.41
As  As� * m1  *
Rs 1-d 280
0.04 - 0.0165(1 - 0.5 * 0.165)
* < 0.
1 - 0.03
a ' 0.04
d s   0.03
h0 1.41
Doarece, As  As < 0 , armătura longitudională se determină din condiţii
constructive:
As  As  0.0005 * (a ph * bph - a0 * b0 )  0.0005 * (1.45 *1.1 - 1.5 * 0.7)  0.00027m 2  2.75cm 2
Adoptăm pe laturile scurte ale paharelor 3 Ø 12 A – II cu As ,real  3.39(cm ) ,
2

pe laturile lungi adoptăm 8 Ø 12 A – I. cu As ,real  9.05(cm )

2

Armătura transversală se instalează din condiţiile constructive deoarece:

e0  0.047 m < hst / 2  1.4 / 2  0.7 m
Din condiţii constructive adoptăm plase de armătură transversală cu Ø 8
A – I. Pe înălţimea paharului instalăm orizontal 7 plase de armătură cu pasul
S  150( mm) . Plasa superioară cu stratul de acoperire cu beton egal cu 50
(mm). Fundul paharului se armează constructiv cu două plase de armătură.

Calculul şi alcătuirea grinzii cu zăbrele de acoperiş din beton armat

cu deschiderea 18m

8.1 Date pentru proiectare

Beton greu clasa B35; coeficientul condiţiilor de lucru ale betonului
γb2=0,9

Rb = 19.5*0.9 = 17.55 MPa;

Rbt = 1.3*0.9 = 1.17 MPa;
Rb,ser = 25.5 MPa; Rbt,ser = 1.95 MPa; Eb = 3.1*104 MPa.
Armatura pretensionată clasa A-V
Rs = 680 MPa; Rs,ser = 785 MPa; Es = 1.9*105 MPa
19
 Armatura nepretensionată clasa A-III pentru
Ds < 10 mm – Rs = 355 MPa;
Ds >= 10 mm – Rs = 365 MPa.
Sârma cu profil periodic clasa Bp-I
d = 5 mm (Rs = 360 MPa, Rsw = 260 MPa, Es = 1.7*105 MPa).
Metoda de pretensionare – cu armatura preîntinsă. Efortul unitar de
pretensionare se determină din relaţia
σsp + Δσsp <= Rs,ser, unde Δσsp = 0.05 σsp – pentru întinderea mecanică a
armăturii

σsp = 785(1-0.05) = 745.7 MPa

Admitem σsp = 740 MPa > 0.3 Rs,ser = 0.3*785 = 236 MPa. Preluarea
acţiunii de precomprimare se efectuează după atingerea rezistenţei
prescrise a betonului
Rbp = 0.8 B = 0.8*35 = 28 MPa > 11 MPa

Pe grindă se reazemă panourile cu nervuri cu dimensiunile 3X12m;

coeficientul de siguranţa pentru destinaţia clădirii γ n = 0.95

Deschiderea de calcul şi sarcinile

Deschiderea de calcul a grinzii între axele reazemelor

Lo = 17.96-2*0.13 = 17.7 m.
Sarcina care se transmite de la panourile acoperişului ca forţe concentrate
cu evidenţa coeficientului
γn = 0,95 se determină în tab. 8.1

20
 Tabela 8.1

γfCoeficient
Valoarea de
Valoarea normală
calcul a
Tipul încărcării a forţei
forţei
N (γf = 1)
kN (γf >1)
I. Permanentă
1.49*3*12=53.64
- panou de acoperişi şi betonul de 1.1 59.00
monolitizare 0.16*9.81*0.95 = 1.49
kN/m2
0.14*3*12=5.04
- covor hidroizolant prundiş cu mastică 1.3 6.55
de gudron
0.15*0.95 = 0.14 kN/m2
0.1*3*12=3.6
- covor în rulouri din trei straturi de 1.3 4.68
ruberoid
0.336*3*12=12.1
- strat de egalizare din asfalt – 20mm 1.3 15.72
(ρ=1.8 tp/m3)
1.8*0.02*9.81*0.95=0.336 kN/m2
0.513*3*12=18.47
- termoizolant (beton celular) 100mm 1.3 24.00
0.05*3*12=1.8
(ρ=0.55 tn/m3) 1.3 2.34
0.55*0.1*9.81*0.95=0.513 kN/m2
Total Gn=94.65 1.4 G=112.31
II. Temporară (zăpadă)
-de scurtă durată Sn,sb
0.665*3*12=23.94 1.4 33.52
0.7*0.95=0.665 kN/m2
-de lunga durată Sn,l
0.285*3*12=10.26 1.4 14.36
0.3*0.95=0.285 kN/m2
Total Sn = 34.2 S=47.88
Sarcina pe 1m liniar al grinzii de la greutatea proprie de 12.1 t cu
evidenţa coeficienţilor γf =1 şi γn = 0.95

12.1 � 9.81 �0.95

g1n   6.28 kN / m;
17.96
g1  g n1 * g f  6.28 *1.1  6.91 kN / m;

Determinarea eforturilor
Schema de calcul al grinzii (fig. 8.1)

G+S

Forţa taietoare pe reazem:

- de la sarcina normată totală

21
 q1n � ( Gn + Sn ) 6.28 �
l0 5 � ( 94.65 + 34.2 )
17.7 5 �
Qn  +  +  335.0kN ;
2 2 2 2
- de la sarcina normată de lungă durată

Ql ,n 
q1n �
+
( Gn + Sl ,n )  6.28 �17.7 + 5 �(94.65 + 10.26)  305.0kN ;
l0 5 �
2 2 2 2
- de la sarcina de calcul totală
q1 � ( Gn + Sn ) 6.91 �
l0 5 � ( 112.31 + 47.88 )
17.7 5 �
Qmax  +  +  401.8kN .
2 2 2 2
Schema grinzii cu secţiunele de calcul (fig. 8.2)
Valorile momentelor încovoietoare în secţiunile grinzii se determină cu
relaţia
q1 �x2
M  Q�
x- - �( G + S ) i �
( x - ai )
2
Valorile momentelor încovoietoare (kN*m) sunt date în tab. 8.2.
Tabela 2.
Sarcina de Sarcina totală
secţiunea X, m lungă durată
γf=1 γf>1
γf=1
1-1 2.95 872.4 960.9 1155.2
2-2 5.9 1360.5 1537.5 1848.4
3-3 8.85 1464.3 1729.8 2079.5
4-4 6.55 1388.1 1584.6 1904.5
Calculul grinzii la starea limită de rezistenţa în secşiuni normale

Calculul se execută pentru secţiunea 4-4 amplasata la distanţa 0.37 l o de

la reazem.
Înălţimea secţiunei
h = 890+(130+0.37*17700)/12=1450 mm,
înălţimea utilă a secţiunei
h0=h-a= 1450-360/2= 1270 mm.
Pierderea de tensiune datorită deformaţiilor din ancoraje la blocare:

l 3.95
3   Es   19  104  41.7 MPa
l 18000

Unde Δl=1.25+0.15d=1.25+0.15*18= 3.95mm

(d=18mm – diametrul prealabil al armaturii)
 5 se admite  5  30 MPa
Devierea limită a efortului unitar în armatura pretensionată la întinderea
mecanică
Δγsp=0.1. Efortul unitar în armatura pretensionată până la transfer
 sp1   sp  (1 - g sp ) -  3 -  5  740  (1 - 0.1) - 41.7 - 30  594.3 MPa .
Devierea efortului unitar în armatura pretensionată
 sp1 594.3
 sp  1500  - 1200  1500 - 1200  111 MPa > 0,
Rs 680
 sp  0.6  Rs  0.6  680  408 MPa
Înălţimea rellativă limită a zonei comprimate
22
 
xR  ,
 SR   
1+  1 - 
 SC , 4  1.1 
Unde   a - 0.008  Rb  0.85 - 0.008  17.55  0.71
a  0.85 - pentru beton greu.
Efortul unitar
 SR  Rs + 400 -  sp -  sp  680 + 400 - 408 - 111  561 MPa
cu coeficientul γb2-0.9 efortul unitar
 sc , 4  500 MPa
0.71
xR   0.508.
561  0.71 
1+  1 - 
500  1.1 
Poziţia axei neutre se determină cu relaţia:

M  Rb  bf  h h0 0.5  h f 
 
M  1904.5 �
106 N �
mm p 17.55 �
280 � ( 1270 - 0.5 �
360 � 360 )  1928.3 �
106 N �
mm
Condiţia se indeplineşte deci axa neutră se guseşte în limita tîlpii
supericare a grinzii cu zăbrele
M 106
1904.5 �
am    0.240
bf �
Rbt � �h0 2 17.55 �
280 �12702

Pentru a m  0.240 din tabela admitem

x  0.27 ; h  0.892.
Coeficientul condiţiilor de lucru al armăturii
� x � � 0.27 �
g sb  h - ( h - 1) �
�2 * - 1� 1.15 - ( 1.15 - 1) �
�2* - 1� 1.14
� xR � � 0.508 �
h  1.15 - pentru armatura A-V
Deoarece g sb  1.14 p h  1.15 admitem g sb  1.14.
Aria necesară a armăturii longitudinale de rezistenţa
M 106
1904.5 �
Asp    2169 mm 2  21.69 cm 2
g sb � h h0 1.14 �
Rs �� 680 �
0.892 �1270

Admitem 6 Ø22 A-V

22.81 - 21.69
As ,real  22.81 cm2 < As , p  21.69 cm2 .  %   5%
21.69

Calculul grinzii la starea limită de rezistenţa în secţiuni înclinate

Iniţial examenăm secţiunea pe distanţa a1=1000mm
Înălţimea secţiunei grinzii la capătul secţiunei înclinate
1
h  890 + (1000 + 260)   995 mm.
12
Înalţimea utilă
h0  h - a  995 - 50  945 mm  a1  1000 mm
Forţa tăietoare minimă, preluată de beton
Qb  j b3  (1 + j b )  Rbt  b  h0  0.6  (1 + 0.292)  1.17  280  945  239988 N ,
23
 j b 3  0.6 - pentru beton greu.

fb  0.1 �
(  sp -  l ) �( 1 + g sp ) �Asp  0.1 �( 740 - 300) �( 1 - 0.1) �2281  0.292.
Rbt ��b h0 1.17 �280 � 945
Deoarece Q=401800N>Qb=239988N, continuăm calcul.
Lungimea maximă a proiecţiei secţiunei înclinate
j 2
C  b 2  h0   945  3150 mm  a1  1000 mm.
j b3 0.6
Admitem C  1000 mm
Forţa tăietoare Qb2:
Rbt ��b h0 2 1.17 �280 � 9452
Qb 2  fb 2 �( 1 + fn ) �  2� ( 1 + 0.292 ) �  755941 N f Q  401800 N ,
C 1000
deci reese că în secţiunea înclinată armatura transversală nu este
necesară. A doua secţiune înclinată cu distanţa.
a 2  3000 - 300  2700 mm.
Este necesar de examinat încă o secţiune înclinată cu lungimea proiecţiei.
1000 + 2700
a  1850 mm.
2
înălţimea secţiunei grinziila capătul acestei secţiuni înclinate
1
h  890 + ( 2700 + 260)   1137 mm
12
Înălţimea utilă a secţiunei
h0  1137 - 50  1087 mm  a 2  2700 mm.
( 1 + 0.254 ) �
Q  401800 N f Qb  0.6 � 1.17 � 1087  267857 N .
280 �
unde
( sp -  l )  (1 + g sp )  Asp ( 740 - 300)  (1 - 0.1)  2281  0.254.
j n  0.1   0.1 
Rbt  b  h0 1.17  280  1087
Lungimea maximă a proiecţiei secţiunii înclinate
j b2 2
C
 h0   1087  3623 mm  a 2  2700 mm.
j b3 0 .6
Admitem c  a2  2700mm,
b h0 2
Rbt �� 1.17 � 1087 2
280 �
( n)
Qb 2  fb 2 �1 + f �  2 (
� 1 + 0.254 ) �  359556 N p Q  401800 N .
C 2700
Deoarece Q  401.8kN f Qb 2  359.6kN . Este necesar clculul armăturii
transversale. Din condiţii constructive adoptăm armatura transversala din
sirma clasa 5 B p - I - 200 .
Rsw  260 MPa ; Asw  0.39 cm 2
260  10 2  0.39
q sw   507 N / cm.
20
Qb ,min ( )
 j b 3  1 + j f + j n  Rbt  b  h0
j f  0 ; j n  0.254
Qb ,min  0.6  (1 + 0 + 0.254)  1.17  10 2  28  108.7  268 kN
Qb ,min 268  10 3
  1.2  10 3  1200 N / cm  q sw
2  h0 2  108.7
Corectăm valoarea Mb

24
 2 j b2 2
M b  2  h0  q sw   2  108.7 2  507   399  10 5 N  cm.
j b3 0.6
Determinăm lungimea proiecţiei figurii înclinate
Mb 399  10 5
C   280.5 cm  0.28 m  2.17 m.
q sw 507
Deoarece C0  0.28 m p h0  1.087m
Adptăm C0  h0  1.087 m
Qsw  q sw  C 0  507  108.7  55111 N  55.1 kN .
Verificăm condiţia:
Qb + Qsu  359.5 + 55.1  414.6 kN f Q  401800 kN .
Verificăm condiţia:
fb 4 �
Rbt ��
b h0 1.5 � 102 �
1.17 � 28 �108.7 2
S max   14.5 cm p 20 cm
Qmax 103
401.8 �
Examinăm secţiunea înclinată cu lungimea maximă posibilă.
Determinăm înălţimea utilă şi proiecţia acestei secţiuni:
1 1  1 
h0   ( h + 260  i - a )    890 + 260  - 50   1193 mm
j b2 2  12 
1- i  1- 
j b3 12  0.6
unde h0  890 - înălţimea secţiunei grinzii la capăt
260-distanţa de la capătul grinzii până la marginea reazemului
i  1 / 12 - panta tîlpii superioare a grinzii
Deoarece c  3977 mm în limita secţiunei înclinate examinate, se află o
singură forţă concentrată şi forţa taietoara pe reasem
Q1  Q - F  401.8 - ( 112.31 + 23.94 + 6.91 �
3.977 )  238 kN .
Verificăm condiţia
Q1  Q - F  0.6 ( 1 + 0.231) �
1.17 � 1193  288693 N .
280 �
unde
(  sp -  l ) �( 1 + g sp )  0.1 �( 740 - 300 ) �( 1 - 0.1) * 2281  0.231.
fn  0.1 �
Rbt �� b h0 1.17 � 280 � 1193
Prin următoare în rezultatul calcului în toate secţiunele înclinate
armătura transversală se ia conform cerinţilor comstructive.
Definitiv, admitem armătura transversală din sîrma clasa 5 B p - I - 200 .
Verificarea rezistenţei fîşiei înclinate între fisuri solicitată de eforturile
principale de compresiune nu este necesară, deoarece Q b<Q1

Caracteristicele geometrice ala secţiunei

Caracteristicele geometrice se determină pentru secţiunea 4-4, pentru
care în limita înălţimii găurii betonul lipseşte.
1. Aria secţiunei betonului
n
A   Ai  28  36 + 28  36  2016 cm 2  201600 mm 2 ;
i n

2. Aria secţiunei armăturii longitudinale 6 Ø 22 A-V

6Ø22 A-V ( Asp  22.81 cm )
2

25
 4Ø5 Bp-I ( As  0.785 cm ) - armatua nepretensionată din talpă inferioară
2

 A   4.52 cm 2  -
4Ø12 A-III  s  armatua nepretensionată din talpă superioară
Asp + As + As  22.81 + 0.785 + 4.52  28.1 cm 2 ;
3. Deoarece A  0.008  2016  16.13 cm 2  28.1 cm 2 ; caracteristicele geometrice ala
secţiunii reduse a grinzii se determină cu evidenţa armăturii longutudinale;

4. Coeficientul de echivalenţa:
- pentru armătura clasa A-V
E s 1.9  10 5
a1    6.13;
E b 3.1  10 4
- pentru armătura clasa Bp-I
E s 1.7  10 5
a2    5.48;
E b 3.1  10 4
- pentru armătura clasa A-III
Es 2.0  10 5
a3    6.45;
Eb 3.1  10 4
5. Aria secţiunei reduse

Ared  A + a 1  Asp + a 2  As + a 3  As  2016 + 6.13  22.81 + 5.48  0.785 + 6.45  4.52 
 2189 cm 2  218900 cm 2 ;
6. Momentul static al secţiunie reduse în raport cu muchia inferoară

S red  b  hf  ( h - 0.5  hf ) + b  h f  0.5  h f + a 1  Asp  0.5  h f + a 2  As  0.5  h f + a 3  As  ( h - 0.5  h f ) 
 28  36  (145 - 0.5  36) + 28  36  0.5  36 + 6.13  22.81  0.5  36 +
+ 5.48  0.785  0.5  36 + 6.45  4.52  (145 - 0.5  36)  152458 cm 2 .
7. Distanţa de la centrul de greutate al secţiunii reduse până la muchia
inferioară
S red 152458
y0    70.97 cm;
Ared 218900
8. Momentul de inerţie al secţiunii reduse în raport cu axa ce trece prin
centrul de greutatea al secţiunii reduse.
b ( h 'f )
3
bh3f
+ bh ( h - y0 - 0.5h ) + bh f ( y0 - 0.5h f ) + a1 Asp ( y0 - 0.5h f )
2 2 2
I red  '
f
'
f + +
12 12
28 * 363 28 * 363
+a 2 As ( y0 - 0.5h f
) + a 3 As' ( h - y0 - 0.5h 'f
)
2 2
+ 28 * 36 * (145 - 70.97 -0.5 * 36) 2
+ +
12 12
+28* 36 * (70.97 - 0.5* 36) 2 + 6.13* 22.81* (70.97 - 0.5 * 36) 2 + 5.48 * 0.785 * (70.97 - 0.5 * 36) 2 +
+6.45 * 4.52 * (145 - 70.97 - 0.5 * 36) 2  6706 *103 cm 4  6706 *10 7 cm 4
9. Modulul de rezistenţa al secţiunii reduse pentru fibra extremă
interioară.
I red 6706 *103
Wred    94491cm3  9449 *104 mm3
y0 70.97
10. Poziţia axei neutre a secţiunei cînd zona inferioară este întinsă se
determină din relaţia.
( h - x ) Abt
S b' 0 + a * S so' - aS so 
2
26
 '
Unde S bo - momentul static al yonei comprimate în raport cu axa neutră
'
S bo  b * 0.5 x  28 * 05 x 2  14 x 2
aS so
'
- momentul static al armaturii din yona comprimată în raport cu axa
neutră
aS so'  a 3 As' * ( x - 0.5h 'f )  6.45 * 4.52 * ( x - 0.5 * 36)  29.15 x - 524.8
aS so - momentul static al ariei armaturii din zona întinsă în raport cu axa
neutră
a S so  a1 Asp ( h - 0.5h f - x ) + a 2 As * ( h - 0.5h f - x )  6.13* 22.81* (145 - 0.5* 36 - x) +
+5.48 * 0.785 * (145 - 0.5 *36 - x)  18304 - 144 x
Abt - aria yonei întinse a betonului
Abt  bh f + b ( h'f - x )  28 * 36 + 28* (36 - x)  2016 - 28 x
( 145 - x ) �
( 2016 - 28 x )
14 x 2 + 29.15x - 524.8 - 18304 + 144 x  ;
2
x  51.38 cm > h �
f  36 cm

Reiese, că îaloarea. Abt şi x- trebuie preciyate deoarece în prealabil a fost

adoptată relaţia x  h f
'

Abt  bh f  28 * 36  1008cm 2
(145 - x)1008
14 x 2 + 29.15 x - 524.8 - 18304 + 144 x 
2
x  60.37cm

Modulul de rezistenţa al secţiunii reduse (cu evideenşa deformaţiilor

plastice ale betonului întins) pentru fibra extremă inferioară întinsă se
determină cu formula
2( I bo + aI so + aI so' )
W pl  + S bo
h-x
Unde Ibo momentul de inerţie al yonei comprimate a betonului în raport cu
axa neutră
b ( h'f ) + bh 28 * 363
( x - 0.5h )
2
I bo  '
f
'
f  + 28 * 36 * (60.37 - 0.5 * 36) 2  1918443cm 4
12 12
aI so - momentul de inerţie al ariei reduse a armaturilor A sp şi As în raport
cu axa neutră
a I so  a1 Asp ( h - x - 0.5h f ) + a 2 As ( h - x - 0.5h f )
2 2
 6.13* 22.81* (145 - 60.37 - 0.5 * 36) 2 +
5.48 * 0.785 * (145 - 60.37 - 0.5 * 36) 2  639860cm 4
aI so
'
- momentul de inerţie al ariei reduse a armăturii A s în raport cu axa
neutră
a I so'  a 3 As' ( x - 0.5h'f )
2
 6.45 * 4.52 * (60.37 - 0.5 * 36)2  52338cm4
Sbo- momentul static al yonei întinse în raport cu axa neutră
Sbo  bh f ( h - x - 0.5h f )  28 * 36 * (145 - 60.37 - 0.5 * 36)  67163cm3
2 * ( 1918443 + 639860 + 52338 )
W pl  + 67163  128858cm3
145 - 60.37

27
 11. Modulul de reyistenţa al secţiunii rsduse pentru fibra extremă
superioară
I red 6707000
'
Wred    90598cm3  9060 *104 mm3
h - yo 145 - 70.97
12. Poziţia axei neutră cînd zona superioară este intinsă se determină cu
metoda dată.
Sbo'  bx * 0.5 x  14 x 2
a S so'  a1 Asp ( x - 0.5h f ) + a 2 As ( x - 0.5h f )  6.13* 22.81* ( x - 0.5 * 36) + 5.48 * 0.785* ( x - 0.5 * 36) 
 144.13 x - 2594.3
a S so  a 3 As' ( h - 0.5h'f - x )  6.45 * 4.52 * (145 - 0.5* 36 - x)  29.15 * (127 - x)  3703 - 29.2 x
Prespunem că x > hf
Abt  bh  28 * 36  1008cm 2
'
f

(145 - x)1008
14 x 2 + 144.13x - 2594.3 - 3703 + 29.2 x 
2
x  53.46cm
Modulul de rezistenţa al secţiunii reduse Wpl pentru fibră extremă
superioară întinsă se determină de asemenea cu metoda din poz. 10
b ( hf )
3
28 * 363
+ bh f ( x - 0.5h f )
2
I bo   + 28 * 36 * (53.46 - 0.5 * 36) 2  1376335cm 4
12 12
a I so  a 3 As' ( x - 0.5h 'f )
2
 6.45 * 4.52 * (145 - 53.46 - 0.5 * 36) 2  157669cm 4

a I so'  a1 Asp ( x - 0.5h f ) + a 2 As ( x - 0.5h f )

2 2
 6.13* 22.81* (53.46 - 0.5 * 36) 2 +
+5.48 * 0.785 * (53.46 - 0.5 * 36) 2  181227cm 4
Sbo  bh 'f ( h - x - 0.5h 'f )  28 * 36 * (145 - 53.46 - 0.5 * 36)  74128cm3
2 ( I bo + a I so + a Sso' )
2(1376335 + 157669 + 181227)
W 
'
pl + Sbo 
+ 74128  111603cm3
h-x 145 - 53.46
'
Schimbarea metodei de calcul al modulelor de reyistenţa W pl şi W pl este
impuse de lipsa valorelor tabelor ale coeficientelor g şi g ' . La determinarea
simplificată a săgeţii grînzii cu înălţimea secţiunii constantă şi egală cu cea
din secţiunea 4-4 calculul caracteristicilor geometrice în alte secţiuni nu este
necesar.

Determinarea pierdelor de tensiune in armatură.

a) Pierderile primare.
1. Datorită relaxării armăturii pretinsionate în cazul întinderii mecanice.
 1  0.1 sp - 20  0.1 * 740 - 20  54 MPa
2. Datorită efectului tratamentului termic al betonului pentru clasa B 35
în lipsa datelor concrete  2  80MPa
3. Datorită deformaţiilor locale din ancaraje la blocare.
l 4.55
3  Es  19 *10 4  48MPa
l 18000
t  1.25 + 0.15d  1.25 + 0.15 * 22 + 4.55mm

28
 4. Datorită frecării armăturii preăntinse ănclinate prin difectarea  4  0 ,
deoarece armatura este rectilinie.
5. Datorită deformării cofrajului portant  4  30MPa în lipsa datelor
experementale.
6. Datorie curgii lente de scurtă durată a betonului  6 . Valoarea efortului
unitar în armătura pretinsionată ţinind cont de pierderile de tensiuni  1 ... 5
şi g sp  1
 sp1   sp -  1 -  2 -  3 -  4 -  5  740 - 54 - 80 - 48 - 30  528MPa
Efortul de precomprimare.
P  Asp *  sp1  22.81 * 528  7265 * 10 2 N
În secţiunea 4-4 excentricitatea efortului de precomprimare în raport cu
centrul de greutate al secţiunii reduse.
l op1  y o - 0.5h f  70.97 - 0.5 * 36  52.97  529.7 mm
Efortul unitor în fibra de beton la nivelul centrului de greutate al
armăturii Asp pentru
ysp  lop1
P Plop1 ysp 7265 *102 7265 *102 * 529.7 2
 sp  +  +  6.36MPa
Ared I red 218900 6707 *107
Efortului unitar în fibra extremă superioară de beton
P Pl op1 ( h - y 0 ) Mg ( h - y 0 )
 bp'  - +
Ared I red I red
Unde Mg – momentul încovoietor de la greutatea proprie a grînyii.
g1n 6.28
Mg  x ( l - x)  * 0.37 *17.7 * (17.7 - 0.37 *17.7)  230kNm  2300 *105 Nmm
2 2
x  0.37l
7265 *102 7265 *10 2 * 529.7 * (1450 - 709.7) 2300 *10 5 * (1450 - 709.7)
 bp'  - +  1.61MPa
218900 6707 *107 6707 *107
Deoarece coeficientul α
  0.25 + 0.025 * Rbp  0.25 + 0.025 * 28  0.98 > 0.8
admitem a  0.8
Pentru
 bp 6.36
  0.227 < a  0.8
Rbp 28
 bp 6.36
 6  34  34  7.72 MPa
Rbp 28
 bp 1.61
 6'  34  34  2 MPa
Rbp 28
Pierderile de tensiune primare
 l1   1 +  2 +  3 +  3 +  4 +  5 +  6  54 + 80 + 48 + 0 + 30 + 7.72  219.72 MPa �220MPa
Pierderile de tensiune secundare
8. Datorită contracţiei betonului greu de clasa B 35 tratat termic
 8  35MPa
Efortul unitarn în armătura pretinsionată ţinind cont de pierderile
primare
29
  sp1   sp -  l1  740 - 220  520MPa
Eforturile unitare în armatura nepritinsionată
 s   6  7.72MPa  s'   6'  2 MPa
Efortul de precomprimare şi axventricitatea lui
P1   sp1 Asp -  s As -  s' As'  520 * 2281 - 7.72 * 78.5 - 2 * 452  11846 *10 2 N
 sp1 Asp ysp +  s' As' ys' -  s As ys
520 * 2281* 529.7 + 2 * 452 * 560.3 - 7.72 * 78.5 * 529.7
eop1   530mm
P1 11846 *102
ys  y0 - 0.5h f  709.7 - 0.5 * 360  529.7 mm
ys'  h - y0 - 0.5h'f  1450 - 709.7 - 0.5 * 360  560.3mm
Efortul unitar de compresiune în beton
P1 Pl
1 op1 ysp Mg ( h - y0 ) 11846 *102 11846 *10 2 * 530 * (1450 - 709.7)
 bp  + -  + -
ARED I red I red 218900 6707 *107
2300 *105 (1450 - 709.7)
-  9.8 MPa
6707 *107
P Pl
1 op1 ysp Mg ( h - y0 ) 11846 *102 11846 *10 2 * 530 * (1450 - 709.7)
 bp'  1 - +  - +
ARED I red I red 218900 6707 *107
2300 *105 (1450 - 709.7)
+  1.0 MPa
6707 *107
Pierderea de tensiune  9 de la curgerea lenta în baza finală, pentru
 bp 9.8
  0.35 < 0.75
Rbp 28
 bp 9.8
 9  128  128  44.8 MPa
Rbp 28
 bp' 1
  128
'
9  128  4.57 MPa
Rbp 28
Pierderile de tensiune secundare
 l 2   8 +  9  35 + 44.8  79.8 MPa
Pierderile de tensiune totale
 l   l1 +  l 2  220 + 79.8  300 MPa

Verificarea grinyii la starea limită de fisurare

1. Calculul la apariţia fisurilor normale în faya de exploatare.

Grinda se referă la categoria trei, de fisurabilitatea, deoarece este armată
cu bare de armătură clasa A-V. De acea calculul se execută la acţiunea
încărcărilor tptale cu coficient g f  1 .
'

Momentul încovoietor în secţiunea 4-4

M = Mr =16520.3 *105 N * mm
Valoarea efortului unitar în armătura pretinsionată, tindind seama de
pierdirile de tensiune totale
σ sp2 = γ sp ( σ sp - σ l ) = 0.9 * (740 - 300) = 396MPa
γsp =1- Δγ sp =1- 0.1 = 0.9
30
 Efortul unitar în armătura longitudinală nepretinsionată As ,de la
contracţie şi curgerea lente a betonului
 s   6 +  8 +  9  7.72 + 35 + 44.8  87.52 MPa
similar în armătura superioară
 s'   6' +  8' +  9'  2 + 35 + 4.57  41.57 MPa
Efortul de precomprimare cu evidenţa pierderilor de tensiune totale.
P2   sp 2 Asp -  s As -  s' As'  396 * 2281 - 87.52 * 78.5 - 41.57 * 452  8776 *102 N
Excentritatea efortului P2

 sp 2 Asp ( y0 - 0.5h f ) -  s As ( y0 - 0.5h f ) +  s' As' ( h - y0 - 0.5h 'f )

lop 2 
P2
396 � (709.7 - 0.5 �
2281 � 360) - 87.52 � (709.7 - 0.5 �
78.5 � 360) + 41.57 � (1450 - 709.7 - 0.5 �
452 � 360)
 2

8776 *10
 553mm
Efortul unitar în fibra superioară a betonului.
P2 P2 lop 2 ( h - y0 ) M r ( h - y0 ) 8776 *102 8776 *102 * 553* ( 1450 - 709.7 )
b  - +  - +
Ared I red I red 218900 6707 *107
16520.3*105 * ( 1450 - 709.7 )
+  16.89MPa
6707 *107

Coficientul
 16.89
f  1.6 - b  1.6 -  0.938 < 1
Rb , ser 25.5
f  0.938
Destanţa de la centrul de greutate al secţiunii reduse pînă la limita
superoioară a sîmburei centrale.
W 9449 *104
r '  f red  0.938  405mm
Ared 218900
Momentul de precomprimare în raport cu limita superioară a sîmbure
centrale
M rp  P2 ( l0 p 2 + r ' )  8776 *102 ( 553 + 405 )  8407 *105 Nmm
Condiţia formării fisurilor
M r  M  16520.3*105 Nmm
M erc  Rbt ,ser Wpl + M rp  1.95 *1288.58 *105 + 8407 *105  10920 *105 Nmm
Reise, că în faza de exploatare se formează fisuri normale fata de axa
elementului.

Calaulul deschiderii fisurilor normale în faya de exploatare

Deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea de scurtă durată a

încărcării

31
 M r + P2 lsp 2 16520.3*105 - 8776 *10 2 * 23.3
   0.14
Rb , ser bh02 25.5 * 280 *1270 2
lsp 2  ysp - lop 2  529.7 - 553  -23.3mm
Secţiunea 4-4 aici şi în continuare se examinează ca dreptunghiunlară
as ' 6.45
As * 452
2g 2 * 0. 45
jf    0.0091
bh0 280 * 1270
 h 'f 
l  j f 1 -   0.0091* 1 - 360   0.0078
 2h0   2 * 1270 
 
Excentricitatea l s ,tot
M r + P2 lsp 2 16520.3*105 - 8776 *102 * 23.3
ls ,tot    1859mm
P2 8776 *102
Înălţimea relativă a zonei comprimate
1 1.5 + f f 1 1.5 + 0.0091
x +  +  0.324 < 1
1+ 5( d + l ) l 1 + 5 ( 0.14 + 0.0078 ) 1859
b+ 11.5
sp ,tot
- 5 1.8 + 11.5 -5
10ma h0 10 * 0.0086 * 6.15 1270
As + Asp 785 + 2281
m   0.0086
bh0 280 *1270
a  a1  6.13
Înălţimea relativă a yonei comprimate nu poate fi mai mare decît înălţimea
tălpii superioare a1 grînyii
Adoptem x  h f  360mm atunci x  0.324
'

Braţul de pîrgie pentru x  h f

'

� h 'f �
� ff + x 2 �
� h0 � � ( 360 / 1270 ) * 0.0091 + 0.324 2 �
Z  h0 1 -  1270 �
1- � 1065mm
� 2( f + x ) � 2 ( 0.0091 + 0.324 )
� f
� � �
� �
Excentrititatea e0,tot
M r - P2 lop 2 16520.3*105 - 8776 *10 2 * 553
e0,tot    1329mm > 0.8h0  0.8 *1270  1016mm
P2 8776 *10 2
h - x - a2 1450 - 360 - 40
d   1.154
h - x - a1 1450 - 360 - 180
a1  0.5h f  0.5 * 360  180 mm
a2  40mm
Efortul unitar în armatura întinsă
M r - P2 ( z - lsp 2 ) 16520.3*105 - 8776 *102 ( 1065 + 23.3 )
s  d *1.154  320 MPa < Ps , ser  785MPa.
(A s + Asp ) Z ( 78.5 + 2281) *1065
Deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea de scurtă durată a
încărcării totale
 320
acrc ,1  dflh s 20 ( 3.5 - 100m ) 3 d  1*1*1 5
* 20 ( 3.5 - 100 * 0.0086 ) 3 22  0.249 mm
Es 1.9 *10

32
 d=22mm diametrul mediu al armăturii longitudinale pretinsionate.
Determinăm deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea de lungă
durată a încărcării totale cu g f , a crc , 2 .
Înălţimea zonei comprimate
x '  h 'f  360mm în acest caz nu se va schimba de aceea nu se va schimba şi
braţul de pîrghie Z=1065mm
Efortul unitar în armătura întinsă
M r - P2 ( z - lsp 2 ) 15020 *105 - 8776 *10 2 ( 1065 + 23.3)
s  d *1.154  251MPa
(A s - Asp ) Z ( 78.5 + 2281) 1065
251
acrc ,2  1*1*1* 5
* 20 ( 3.5 - 100 * 0.0086 ) 3 22  0.195 mm
1.9 *10
Deschiderea de lungă durată a fisurilor a crc,3 la acţiunea de lungă durată a
încărcării cu g f  1
În cazul acţiunii de lungă durată a sarcinii pentru betonul greu cu
umiditate naturală ( m  0.02 )
fl  1.6 - 1.5m  1.6 - 1.5 * 0.195  1.308
Deschiderea de lungă durată a fisurilor
acrc ,3  fl * acrc ,2  1.308 * 0.195  0.255mm < acrc,l  0.3mm
Deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea sarcinii totale ţinind
cont de acţiunea de lungă durată a sarcinii de lungă durată
acrc  a crc ,1 -acrc ,2 - acrc ,3  0.249 - 0.195 + 0.255  0.309mm < acrc , sh  0.4mm.

Calculul simplificat al săgeţei grinzii.

În scopul simplificării calculului admitem convenţional înălţimea secţiunii
grinyii constantă cu caracteristicele geometrice pentru secţiunea 4-4
Efortul unitar în armătura pretinsionată, ţinind cont de pierderile de
g sp  1
tensiuni sumare cu coeficientul
 sp   sp -  e  740 - 300  440MPa
Efortul de precomprimare cu evidenţa pierdirilor sumare
P2  440 * 2281 - 87.52 * 78.5 - 41.57 * 452  9780 *10 2 N
Excentricitatea efortului P2
 sp Asp ( y0 - h f ) -  s As ( y0 - 0.5h f ) +  s' As' ( h - y0 - 0.5h 'f )  440 * 2281* (709.7 - 0.5 * 360) -
lop 2 
P2 9780 *102
-87.52 * 78.5* (709.7 - 0.5 *360) + 41.57 * 452 * (1450 - 709.7 - 0.5 * 360)
 551mm
9780 *102
Momentul de precomprimare în raport cu limita superioară a sîmburelui
central
M rp  P2 ( lop 2 + r ' )  9780 *102 ( 551 + 405 )  9350 *105 Nmm
M r  16520.3*105 Nmm > M crc  Rbt , scrWpl + M rp  1.95 *1288.58*105 + 9350 *105  11863*105 Nmm
În calculul săgeţei este necesar de luat în consideratie de prezenta fisurilor
normale. În calcul admitem ipotează că încărcarea totală este de lungă
durată.
1 1
     se reduc.
 r 1  r  2
33
 Rbt ,ccrW pl 1.95 *1288.58 *105
fm    0.35 < 1
M r - M rp (16520.3 - 9350) *105
Excentricitatea
M + P2 lsp 2 16520.3*105 - 9780 *10 2 * 21.3
es ,tot    1668mm
P2 9780 *102
esp 2  ysp - lsp 2  529.7 - 551  -21.3mm
1 - fm2 1 - 0.352
Y s  1.25 - flsfm -  1.25 - 0.8 * 0.350 -  0.737
( 3.5 - 1.8fm ) es ,tot / h0 ( 3.5 - 1.8 * 0.35 ) 1668 / 1270
Curbura elementului la acţiunea de lungă durată a sarcinii totale

�1 � M � Y s Yb � P Y
��  � + �- 2 
�r � h0 Z �Es As + Es Asp ( f f + x ) bh0 Eb g � H 0 Es As + Es Asp
3
� �
16312 *105 � 0.737 �� 0.9 �
 + + � �-
1270 *1065 � �1.7 *10 * 78.5 + 1.9 *10 * 2281 �
5 5
�� ( 0.0091 + 0.324 ) 280 *1270 * 3.1*10 * 0.15 �
4

9780 *102 0.737

- *  711*10-9 mm-1
1270 1.7 *10 * 78.5 + 1.9 *105 * 2281
5

M  M r + P2 lsp 2  16520.3*105 - 9780 *102 * 21.3  16312 *105 Nmm

Yb  0.9 pentru beton greu
  0.15 la ac’iunea de lung[ durat[ a sarcinii
Curbura datorită contrasăgeţei elementului de la contracţiei şi curgerilia
lenta a betonului
�1 � e s - e s 515 *10 - 219 *10
' -6 -6
-9 -1
� �   233*10 mm
�r �
4 h0 1270
s 87.52  s' 41.57
es   5
 51.5 *10 -5
 515*10 -6
; e '
s  '
 5
 219 *10 -6
Es 1.7 *10 Es 1.9 *10
Curbura totală
1 �1 � �1 � �1 � �1 � �1 � �1 �
 � �- � �+ � �- � �  � �- � �  711*10-9 - 233*10-9  478 *10 -9 mm
r �r � 2 �r �2 �r �
3 �r � 4 �r �
3 �r � 4

Segeată grinzii de la sarcina totală cu relaţia simplificată

�1 �2 5 1 1
f  s� � l0  478*10-9 *177002  15.6mm < l0  17700  70.8mm
�r � 48 250 250
deci rigitatea grinzii este suficienţă.

Bibliografie

1. СНиП - 2. 03. 01. 84 Бетонные и железовееонные конструк. Госстрой СССР –

М. Госстроя СССРю 1985 – 79сю.
2. СНиП П – 6 – 74. Нагрузки и воздесттвия. – М 1976 – 57с.

34
3. Баиков В. Н. Железовееонные конструированию железовееонные ферм
покрымий. М. Госстрой СССР, 1971.
4. I. M. Ciupac, S. A. Coreiba. Elemente comprimate şi întinse din beton armat.
Chişinău 1991.
5. Ferme de acoperiş din beton armat (broşura 293).
6. Calculul cadrului halei parter din beton armat ( broşura 301).
7. E. Livovski, I. Ciupac, A. Scripnic. Construcţii din beton armat. Editura „Tehnica
Info” Chişinău 2001.

35