1.

Alegem 3 valori pentru temperaturile agentului termic primar la ieșire:

𝑡1,, = 150 ℃
𝑡1,, = 100 ℃
𝑡1,, = 50 ℃

2. Determinăm temperatura medie a agentului primar:

𝑡1, + 𝑡1,, 227 + 150

𝑡1 𝑚𝑒𝑑 = = = 188,5 ℃
2 2
𝑡1 𝑚𝑒𝑑 = 163,5 ℃

𝑡1 𝑚𝑒𝑑 = 138,5 ℃

3. Efectuăm interpolarea liniară pentru căldura specifică

Interpolarea liniară se face conform formulei:

𝑐𝑝 200 − 𝑐𝑝 180 1,026 − 1,022

𝑐𝑝 188,5 = 𝑐𝑝 180 + ∙ (188,5 − 180) = 1,022 + ∙ 8,5 =
20 20
𝑘𝐽
= 1,0237
𝑘𝑔 ∙ 𝑘

𝑘𝐽
𝑐𝑝 163,5 = 1,0235 ,
𝑘𝑔 ∙ 𝑘

𝑘𝐽
𝑐𝑝 138,5 = 1,0127 .
𝑘𝑔 ∙ 𝑘

4. Efectuăm calculul pentru debitul masic al aerului

Calculul debitului masic al aerului se face conform formulei:

𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑚̇1 = 𝑉̇𝑛1 ∙ 𝜌𝑛 = 1000 ∙ 1,293 = 1293 = 0,3591 ,
ℎ 𝑠
5. Efectuăm calculul pentru determinarea valorii temperaturii aerului în urma răcirii

Calculul pentru determinarea valorii temperaturii aerului în urma răcirii se realizează

conform formulei:

𝑡1, − 𝑡1,, = 227 − 150 = 77 ℃

𝑡1, − 𝑡1,, = 227 − 100 = 127 ℃

𝑡1, − 𝑡1,, = 227 − 150 = 77 ℃

6. Efectuăm calculul pentru fluxul de căldură

Calculul fluxului de căldură se efectuează conform formulei:

𝑄̇ = 𝑚̇1 ∙ 𝑐𝑝 1 ∙ (𝑡1, − 𝑡1,, ) = 0,3591 ∙ 1,0237 ∙ 77 = 28,3 𝑘𝑊

 𝑄̇ = 46,67 𝑘𝑊

𝑄̇ = 64,36 𝑘𝑊

7. Efectuăm calculul pentru determinarea valorii temperaturii îm urma încălzirii apei

Calculul pentru determinarea valorii temperaturii apei în urma încălzirii se realizează

conform ecuației:

𝑄̇ 28,3
𝑡2,, − 𝑡2, = = = 11,67 ℃
𝑚̇2 ∙ 𝑐𝑝 𝑚2 0,580 ∙ 4,18

𝑡2,, − 𝑡2, = 19,25 ℃

𝑡2,, − 𝑡2, = 26,54 ℃

8. Efectuăm calculul pentru determinarea temperaturii apei la ieșire

Calculul pentru determinarea temperatuii apei la ieșire se realizează conform formulei:

𝑡2,, = 𝑡2, + (𝑡2,, − 𝑡2, ) = 20 + 11,67 = 31,67 ℃

𝑡2,, = 39,25 ℃

𝑡2,, = 46,54 ℃

9. Valoarea temperaturii apei aleasă:

𝑡𝑣 = 100 ℃

10. Efectuăm interpolarea liniară pentru viscozitatea cinematică a aerului

Interpolarea liniară pentru viscozitatea cinematică a aerului se face conform formulei:

𝜈200 + 𝜈180 34,85 − 32,49

𝜈188,5 = 𝜈180 + ∙ (188,5 − 180) = 32,49 + ∙ 8,5 =
20 20
𝑚2
= 33,49 ∙ 10−6
𝑠
𝑚2
𝑣163,5 = 30,51 ∙ 10−6
𝑠

−6
𝑚2
𝑣138,5 = 27,62 ∙ 10
𝑠
11. Determinăm viscozitatea la presiunea P1

Calculu se efectuează conform formulei:

𝑃𝑛 −6
0,101325 −6
𝑚2
𝑣1𝑓 = 𝑣 ∙ = 33,49 ∙ 10 ∙ = 4,32 ∙ 10
𝑃1 0,785 𝑠
 −6
𝑚2
𝑣1𝑓 = 3,93 ∙ 10
𝑠
𝑚2
𝑣1𝑓 = 3,56 ∙ 10−6
𝑠

12. Efectuăm interpolarea liniară pentru conductivitatea termică

Interpolarea liniară pentru conductivitatea termică se face conform formulei:

λ200 − λ180 −2
(3,93 − 3,78) ∙ 10−2
λ188.5 = λ180 + (188.5 − 180) = 3,78 ∙ 10 + ∙ 8.5 =
20 20
𝑊
= 3,84 ∙ 10−2
𝑚∙𝐾

𝑊
λ163.5 = 3.66 ∙ 10−2
𝑚∙𝐾
𝑊
λ138.5 = 3.47 ∙ 10−2
𝑚∙𝐾

13. Numărul Prandtl

Numărul Prandtl va fi:

Pr = 0,68

Pr = 0,68

Pr = 0,68

14. Efectuăm calculul pentru debitul volumic

Calculul pentru debitul volumic se realiziază conform formulei:

𝑉 ̇ ∙ 𝑃𝑛 ∙ 𝑇 0,101325 ∙ 1000 ∙ (188.5 + 273) 𝑚3

𝑉̇ = = = 218,2
𝑃𝑛 ∙ 𝑇 0,785 ∙ 273 ℎ

𝑚3
𝑉̇ = 206,38
ℎ
 𝑚3
𝑉̇ = 194,56
ℎ

15. Calculăm viteza aerului

Viteza aerului o calculăm cu relaţia:

𝑉̇ 218,2 𝑚
𝑤1 = = = 17,22
𝐴𝑞1 0,00352 ∙ 3600 𝑠
𝑚
𝑤1 = 16,28
𝑠
𝑚
𝑤1 = 15,35
𝑠
16. Calculăm numărul Reynolds

Numărul Re se calculează astfel:

𝑤1 ∙ 𝑑𝑖 17,22 ∙ 0,011
𝑅𝑒 = = = 43847
𝑣1𝑓 4,32 ∙ 10−6

𝑅𝑒 = 45567

𝑅𝑒 = 47429

17. Calculăm numărul Nusselt

Numărul Nusselt se calculează conform formulei:

2
𝑑 3
𝑁𝑢 = 0,0214 ∙ (𝑅𝑒𝑓0,8 − 100) ∙ 𝑃𝑟 0,4 ∙ [1 + ( ) ] ∙ 𝑓𝑤
𝐿
2
11 3
= 0,0214 ∙ (438470,8 − 100) ∙ 0,680,4 ∙ [1 + ( ) ] ∙ 0,9 = 86,4
2000

𝑁𝑢 = 89,1

𝑁𝑢 = 92,1

18. Calculăm coeficientul de transfer de căldură prin convecţie

Coeficientul de transfer de căldură prin convecţie se calculează cu relaţia:

 𝑁𝑢𝑓 ∙ λf 86,4 ∙ 3,84 ∙ 10−2 𝑊
𝑎1 = = = 301,6 2
𝑑𝑖 0,011 𝑚 𝐾

𝑊
𝑎1 = 296,5
𝑚2 𝐾
𝑊
𝑎1 = 290,5
𝑚2 𝐾
19. Determinăm valoarea medie a temperaturii apei

Valoarea medie a temperaturii apei se calculează cu formula:

𝑡2′′ + 𝑡2′ 31,67 + 20

𝑡𝑚𝑒𝑑 = = = 25,8 ℃
2 2

𝑡𝑚𝑒𝑑 = 29,6 ℃

𝑡𝑚𝑒𝑑 = 33 ℃

20. Efectuăm interpolarea liniară pentru viscozitatea cinematică

Interpolarea liniară pentru viscozitatea cinematicăse face conform formulei:

ν30 − ν20 −6
(0,805 − 1,006) ∙ 10−6
ν25,8 = ν20 + (25,8 − 20) = 1,006 ∙ 10 + ∙ 5,8 =
10 10
𝑚2
= 0,889 ∙ 10−6
𝑠
𝑚2
ν25 = 0,813 ∙ 10−6
𝑠

−6
𝑚2
ν33 = 0,761 ∙ 10
𝑠

21. Efectuăm interpolarea liniară pentru conductivitatea termică

Interpolarea liniară pentru conductivitatea termică se face conform formulei:

λ30 − λ20 (61,8 − 59,9) ∙ 10−2

λ25,8 = λ20 + (25,8 − 20) = 59,9 ∙ 10−2 + ∙ 5,8 =
10 10
𝑊
= 0,61
𝑚∙𝐾
 𝑊
λ29,6 = 0,623
𝑚∙𝐾
𝑊
λ33 = 0,623
𝑚∙𝐾

22. Calculăm numărul Prandtl

Calculul numărului Prandtl se efectuează prin interpolare liniară conform formulei:

𝑃𝑟30 − 𝑃𝑟20 5,42 − 7,02

𝑃𝑟25,6 = 𝑃𝑟20 + ⋅ (25,6 − 20) = 7,02 + ⋅ 5,6 = 6,1
10 10
𝑃𝑟29,6 = 5,48

𝑃𝑟33 = 5,08

23. Calculăm viteza apei 𝑤2

Calculul vitezei apei se efectuează conform formulei:

𝑚2 0,580 𝑚
𝑤2 = = = 0,103
𝑄2 ⋅ 𝐴𝑞2 995 ∙ 0,00562 𝑠

24. Calculăm numărul Reynolds

Calculul numărului Reynolds se efectuează conform formulei:

𝑤2⋅ 𝑑𝑔1 0,103 ⋅ 0,0112

𝑅𝑒𝑓 = = = 1297
𝜈𝑓 0,889 ⋅ 10−6

𝑅𝑒𝑓 = 1418

𝑅𝑒𝑓 = 1516.

25. Numărul Prandtl

Numărul Prandtl va fi:

𝑃𝑟 = 1,73.

26. Calculăm factorul temperaturii 𝑓𝑝

Calculul factoruli temperaturii se efectuează conform formulei:

 0,11
𝑃𝑟𝑓 6,1 0,11
𝑓𝑝 = ( ) =( ) = 1,15
𝑃𝑟𝑝 1,73

𝑓𝑝 = 1,13

𝑓𝑝 = 1,12

27. Calculăm numărul Nusselt

Calculul numărului Nusselt se efectuează conform formulei:

1 1
𝑑𝑔1 3 0,0112 3
𝑁𝑢𝑓 = (3,663 + 1,613 ⋅ 𝑅𝑒𝑓 ⋅ 𝑃𝑟𝑓 ⋅ ) ⋅ 𝑓𝑤 == (3,663 + 1,613 ⋅ 197 ⋅ 6,1 ⋅ ) ⋅ 1,15
𝐿 2
= 6,96

𝑁𝑢𝑓 = 6,80

𝑁𝑢𝑓 = 6,72

28. Calculăm coeficientul de convecție 𝛼2

Calculul coeficientului de convecție se efectuează conform formulei:

𝑁𝑢𝑓 ⋅ 𝜆𝑓 6,96 ⋅ 0,61 𝑊

𝛼2 = = = 379
𝑑𝑔1 0,0112 𝑚⋅𝐾

𝑊
𝛼2 = 374 ;
𝑚⋅𝐾
𝑊
𝛼2 = 373 .
𝑚⋅𝐾

29. Calculăm coeficientul global de transfer de căldură 𝑘𝑖

Calculăm coeficientul global de transfer de căldură se efectuează conform formulei:

1 1 𝑊
𝑘𝑖 = = = 185 2 ;
1 𝑟𝑖 1 1 1 𝑚 ⋅𝐾
+ ⋅ + 0,785 ⋅
𝛼1 𝑟𝑎 𝛼2 301,6 379

unde: 𝑟𝑖 reprezintă raza internă,

𝑟𝑎 − raza externă.
 𝑊
𝑘𝑖 = 182 ;
𝑚2⋅𝐾
𝑊
𝑘𝑖 = 180 .
𝑚2⋅𝐾

30. Calculăm diferența maximă de temperatură

Calculul se efectueaza conform formulei:

∆𝑡𝑀 = 𝑡1, − 𝑡2,, = 227 − 31,67 = 1195,3 ℃

∆𝑡𝑀 = 187,7 ℃

∆𝑡𝑀 = 180,4 ℃

31. Calculăm diferența minimă de temperatură

Calculul se efectuează conform formulei:

∆𝑡𝑚𝑖𝑛 = 𝑡1,, − 𝑡2, = 150 − 20 = 130 ℃

∆𝑡𝑚𝑖𝑛 = 80 ℃

∆𝑡𝑚𝑖𝑛 = 30 ℃

32. Determinăm temperatura logaritmica medie

Temperatura logaritmică medie se determină conform formulei:

∆𝑡𝑀 − ∆𝑡𝑚𝑖𝑛 195,3 − 130

𝛥𝑡𝑚 = = = 160 ℃
∆𝑡𝑀 195,3
𝑙𝑛 ∆𝑡 𝑙𝑛 130
𝑚𝑖𝑛

𝛥𝑡𝑚 = 126 ℃

𝛥𝑡𝑚 = 84 ℃

33. Calculăm fluxul termic

Calculul fluxului termic se efectuează conform formulei:

𝑄̇ = 𝑘𝑖 ⋅ 𝐴𝑖 ⋅ 𝛥𝑡𝑚 = 185 ⋅ 2,56 ⋅ 160 = 56,33 𝑘𝑊;

𝑄̇ = 58,7 𝑘𝑊;

𝑄̇ = 38,7 𝑘𝑊.
Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute de către ecuațiile fluxului de căldură:

Flux de căldură, kW

80

70

60

50

40

30

20

50 100 150 Temperatura ,°C

Concluzie
În lucrarea dată am efectuat calculele de verificare a unui răcitor de aer, am determinarea
temperaturile la ieșire a aerului și a apei. Din reprezentarea grafică a rezultatelor obținute prin
ecuațiile fluxului de căldură, observăm că:

Temperatura de evacuare a aerului 𝑡1,, = 85 ℃

Fluxul termic 𝑄̇ = 51,8 𝑘𝑊

Temperatura de ieșire a apei se poate determina din formula:

𝑄̇ 51,8
𝑡2,, = + 𝑡2, = + 20 = 41,4 ℃
𝑚̇2 ⋅ 𝑐𝑝𝑚2 0,580 ∙ 4,18
 INTRODUCERE
Schimbatoarele de căldură sunt dispozitive în interiorul cărora, un agent termic cald, numit
agent termic primar, transferă căldura unui agent termic mai rece, numit agent termic secundar.

Transferul se poate face direct, prin amestecarea celor doi agenți termici, sau indirect, prin
intermediul unei suprafețe de transfer. Schimbătoarele de căldură sunt folosite în multe domenii
ale tehnicii, în literatura de specialitate fiind întilnite sub denumirile de: răcitor, încălzitor,
preîncălzitor, baterie de încălzire, condensator, vaporizator, generator de abur, amestecător
acumulator, scrubber etc.

Transferul termic poate fi staționar în timp (continuu) sau nestaționar (periodic). Cele cu
transfer continuu sunt realizate de obicei cu suprafață de separație și sunt numite recuperatoare,
iar cele cu transfer nestaționar acumulează căldura într-o perioadă de timp și o restituie în alta,
fiind numite regeneratoare. Un alt tip de schimbătoare de căldură nestaționare sunt
acumulatoarele, în care căldura este acumulată și livrată apoi la cerere.

Suprafața de schimb de căldură poate fi realizată din țevi în fascicul tubular, de tip ,,țeavă în
țeavă’’ din țevi în formă de serpentină sau din plăci profilate. Suprafața poate fi netedă sau cu
nervuri, aripioare (suprafețe extinse). De-a lungul suprafeței , fluidele pot curge în acelașii sens,
caz în care se spune că curg în echicurent, sau în sensuri contrare, caz în care se spune că curg în
contracurent. Există scheme de curgere complexe, cum sunt curgerile în curent încrucișat, în care
cele două fluide curg perpendicular unul pe altul, cu amestecarea șuvițtelor de fluid pe parte
respectivă a suprafeței (curgere amestecată) sau fără amestecarea lor și scheme mixte, cu una sau
mai multe treceri.

Mărimea caracteristică unui schimbător de căldură este sarcina termică, Q, adică fluxul termic
schimbat între cei doi agenți:
𝑄̇ = 𝑘 𝐴 ∆𝑡𝑚

unde:

A- Suprafața de transfer termic,

k- coeficientul specific total de transfer de căldură,

∆𝑡𝑚 - diferența medie a temperaturilor celor doi agenți termici.

În ceea ce privește schimbătoarele de căldură,relația dată duce la trei probleme și anume

probleme de:

 Proiectare, adică determinarea suprafeței de transfer, A;

 Verificare, adică determinarea sarcinii termice, Q;
 Exploatare, adică determinarea coeficientului k și a diferenței de temperatură.
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA ENERGETICĂ și INGINERIE ELECTRICĂ
Catedra Termotehnică și Management în Energetică

LUCRARE GRAFICĂ DE CALCUL

La disciplina ’’Instalații de transfer de căldură’’

Calculu de verificare a răcitorului de aer

A efectuat: st.gr. TE-121

Nicolaescu Sergiu

A verificat: conf.univ

Baboi Nicolae

Chișinău 2014