MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ „CAROL DAVILA”

PROIECT DE ABSOLVIRE

INDRUMĂTORI:

Dr.________________________
ABSOLVENT:
As.________________________

- 2018 -
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
 SCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ „CAROL DAVILA”
DOMENIUL: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU HEPATITĂ ACUTĂ
VIRALĂ

ÎNDRUMĂTORI:

Dr.________________________
ABSOLVENT:
As.________________________

- 2018 -
 Aleg întotdeauna, pe cel care are mai multa nevoie de ajutorul meu. Este singurul meu
criteriu în preferința pe care o dau bolnavilor.
Chr. Bernard

Sănătatea este bunul suprem al omului, elementul principal al calității vieții în contact cu
sanatatea, boala este o non valoare ce constituie obiectul luptei pentru înlaturarea ca si pentru
realizarea valorii de sanatate.
Hepatita virală are o incidență destul de mare datorită în mare parte nerespectarii regulilor de
igiena.
Pe langa ajutorul pe care il, acordam vindecarii hepatitei virale, trebuie sa le explicam
necesitatea respectarii unui regim igieno-dietetic strict pentru preintampinarea recaderilor,
cronicizarea bolii care in timp poate duce la ciroza hepatica.
Aceasta preocupare de a nu lasa boala sa eracizeze, de a fi alaturi din punct de vedere
medical si moral de bolnav, sa-l ajuti sa-si recapete linistea sufleteasca si sanatatea, m-a determinat
sa aleg aceasta lucrare.
Dupa statisticile făcute în ultimii ani un milion de români sunt infectaţi cu virusul hepatitei C
și încă pe atăt cu virusul hepatitei B. România ocupa locul I în Europa ca numar de cazuri şi locul IV
ca rata a mortalităţii din cauza bolilor hepatice. Aceste doua infecţii evoluează în timp spre hepatită
cronică sau ciroză hepatică, afecţiuni ce duc în cele mai multe cazuri la deces.

II. CONŢINUT

II.1.Scopul

Motto: “ Atenţia umanităţii trebuie să treacă de la maşini şi lumea fizică la corpul şi spiritul
omenesc, la acele procese fiziologice şi spirituale, fără de care maşinile şi Universul lui Newton şi a
lui Einstein nu ar exista.” (Alexis Carrel)
Scopul lucrării este acela de a investiga şi a analiza afecţiunea pentru a localiza factorii de
risc şi pentru a trece în revistă cauzele reale ale hepatitei virale.
De asemenea, un alt scop este de a ilustra mecanismele ce conduc la apariţia hepatitei pentru a fi
de ajutor în preîntâmpinarea acestei maladii.
 Dorinţa mea a fost de a descrie semnele şi simptomele pentru ca în activitatea mea de asistent
medical să pot depista şi identifica hepatita virală.
Prin tehnicile practice reprezentate am dorit sa arăt cunostiinţe pe care personal mi le-am însuşit
pentru a putea realiza practicile medicale propuse.
II.2. Obiectivele lucrarii

OI- A reda şi a descrie noţiuni despre anatomia şi fiziologia ficatului

OII- A analiza şi a investiga noţiuni teoretice legate de etiologia şi patogenia hepatitei virale.

OIII- A rezuma şi a diferenţia noţiuni de teoretice legate de tablou clinic, diagnostic paraclinic,
diagnostic pozitiv, diagnostic diferenţial, evoluţie, prognostic şi complicaţiile hepatitei virale.

OIV- A prezenta şi a trece în revistă posibile metode terapeutice în cadru hepatitei virale.

Anatomia Si Fiziologia Ficatului

Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractusului digestiv provenind
dintr-un mugure al mucoasei duodenale numit diverticul hepatolitic.
Asezare – se afla asezat in cavitetea abdominala, etajul supramezocolic, in partea superioara
dreapta imediat sub diafragma iar lobul sau stang se intinde pana in epigastru. Locul ocupat de ficat
poarta numele de loja hepatica.

Configuratie ext.

Are forma unui hemiovoid, asezat transversal in abdomen cu lungimea de aproximativ 28 cm

cu diametru anteropost de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1400 g si are
culoare rosie-caramizie, datorita cantitatii mari de sange pe care o contine.
Ficatul contine 3 fete:
Fata superioara sau diafragmatica este conversa in sus si vine in raport cu diafragmul si cu
peretele anterior al abdomenului. De aceea i se mai spune si fata antero-superioara.
Pe aceasta fata se observa 2 lobi, lobul drept si lobul stang.
 Fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul, duodenul, colonul,
nazocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta.
La aceasta fata se afla trei santuri:
- santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea sa anterioara vezica biliara iar in
cea posterioara veca cava inferioara.
- santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea sa anterioara un cordon fibros,
ligamentul rotund provenind din obliterarea venei ombicale, iar in portiunea posterioara
gazduieste ligamentul Arontius provenit din obliterarea canalului venos Arontius de la fat.
-santul transversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si coincide cu hilul
ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta, limfaticile, nervii si canalele
hepatice care alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.
Cele trei santuri dau aspectul literei h si impart fata inferioara in 4 lobi. Pe laturile santurilor
antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang iar intre ele in raport cu santul transversal se afla
lobul patrat dispus inaintea santului transversal si lobul posterior dispus inapoia acestui șanț.
Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in raport cu peretele posterior al
cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7 – T1. Are pozitia aproape verticala si pe ea se vad
lobul drept, lobul spiegel si lobul stang.

Mijloacele de fixare

Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente care nu sunt alceva decat pliuri
peritonial. Aceste ligamente sunt:
- ligamentul falcoform, care este o formatie peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a
diadragmului la fata superioara a ficatului
Sper parte anterioara prezinta o margine care se intinde pana la ombilic si depaseste in
grosimea ei ligamentul rotund.
- ligamentul falcoform imparte fata superioara a ficatului in lobul drept si lobul stang.
Aceasta nu corespunde insa delimitarii anatomicea celor 2 lobi asa cum era considerat mai inainte.
- ligamentul coronar se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata posterioara a
ficatului de o parte si de alta a ligamentului falcoform pe care il continua, lasa neacoperita o mica
parte numita areaunda.
Este cel mai important mijloc de fixare a ficatului.
Un alt mijloc de fixare este micul epiplon sau omentul luic, care mai este si denumit
ligamentul esofago-duodeno-hepat.
 Tot ca mijloace de fixare trebuie considerate vena cava inferioara, prese abdominala si
pendiculul hepatic.

Structura ficatului

Segmentatia ficatului.
Impartirea in lobi a ficatului nu mai este corespunzatoare in practica medicala. Aceasta
segmentatie are la baza o anumita distributie a vaselor sanguine, artera hepatica, vena porta si caile
biliare intrahepatice.
Tinand seama de acest criteriu se pot descrie:
- lobul drept este format dintr-un segment anterior si un segment posterior;
- lobul stang are un segment lateral si un segment median;
Segmentul lateral ii corespunde partea lobului stang aflate la stanga ligamentului falciform si
a santului antero-posterior stang de pe fata inferioara. Segmentului median ii corespunde restul
lobului stang lobul patrat si lobul posterior. Fiecare segment primeste printr-un pedicul o ramura
segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei pote si un canal segmentar biliar.
Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care formeaza ligamentul
falciform si ligamentul coronar ramanand neacoperita numai cele de s-au numit areanude.
Sub aceasta temica se afla o membrana fibroasa de invelis capsule Glisson si apoi substanta
proprie a ficatului sub pareschinul hepatic.

Structura microscopica a ficatului

Capsula Glisson patrunde in ficat prin hil urmarind traiectul vaselor sanguine si formeaza
pereti lametari conjuctivi care impart impreuna cu reteaua vasculara masa de substanta proprie in
formatiuni numite lobuli hepatici.
Lobulul hepatic
Lobulul hepatic reprezinta unitatea sixanatomica si functionala a ficatului. Are forma
unei piramide asezata pe cu baza pe suprafata ficatului si cu varful spre interior in sectiune
transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. In structura lobulului distingem: formatiuni
vasculare, celule hepatice, canalicule biliare si filete nervoase vegetative.

Vascularizația
 Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine: artera hepatica – ramura a trunchiului celize
care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional provenind din intestin, stomac,
pancreas si splina.
Prin alaturarea a cel putin 3 lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei spatii triunghiulare
in sectiune, numite spatii portal sau spatii Kiernan care sunt pline cu tesut conjuctiv si contin o
ramura a venei porte, o ramura a arterei hepatice, unul sau doua canale biliare, limfatice, si filete
nervoase. De jur imprejurul spatiilor Kiernan se afla un strat celular numit lama celulara limitanta,
celulele acrestei locul au o mare capacitate de inmultire.
Ramurile venei porte din spatiile Kiernan trimit ramificatii care merg in lungul lobului de la
baza pana la varf. Aceasta se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara care limiteaza
lobulul de periferie. Ajunse in varful acesteia venele parilobulare se unesc intr-o o vena centrala,
vena centrolobulara care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza. De la reteaua nervoasa
perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara numeroase vase cu traiect sinuos-capilare
sinoide care formeaza o retea intralobulara. In peretii acestei capilare se gasesc niste celule speciale,
celulele lisorale sau Kimpffer. Unele dintre ele se pot desface din capilare capatand insusiri
fagocitare iar altele formeaza impreuna reteaua de reticulina din substanta proprie tesutul
Kumfferian sau sistemul reticulo-histocitar al ficatului. Venele centrolobulare ale diferitelor lobuli se
unesc la baza lobulilor in vene sublobulare care formeaza in cele din urma 3 vene hepatice: vene
hepatice stanga, in care se colecteaza tot sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice din spatiul Kiernan trimite asemenea ramificatii in jurul lobulilor
formand artere care se anastomozeaza cu reteaua venoasa perilobulara.
Datorita acestiu fapt in ficate de cele doua feluri de sange nutritiv adus de artera hepatica si
functional adus de vena porta se amesteca in reteaua vasculara intre lobulara asa ca la nivelul
celulelor hepatice ajung un singur fel de sange.
La nivelul ramificatiilor venei porte, al venei centrolobulara al arterei hepatice se afla
sfinctere anatomice, sfinctere de intrare si de iesire care regleaza fluxul de sange in ficat.
Sistemul vascular formeaza un fel de schelet al lobulului pe care celule mari cu forma
poliedrica avand unul sau doi melci mari si o citoplasma a carui aspect variata cu starea functionala
citoplasma contine multe incluziuni de glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar in ochiurile retelei capilare
intralobulare alcatuind cordoanele Remak.
In cadrul acestor cordoane intre celulele hepatice si peretele capilar sanguin se afla un spatiu
de trecere numit spatiul Disse.
 Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2-3 alaturate formand-trabecule. Intre cordoane se
formeaza prin simpla lor alaturare spatii inguste numite canalicule biliare. Canalele biliare se
formeaza deci intre cordoanele Remak si nu au pereti proprii, ele se anastomozeaza si formeaza in
interiorul lobului o retea vasta. Spre periferia lobuluicanaliculele biliare isi constituie un perete
numit colangiola.
Colangiolele din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul spatiilor Kiernan,
canale biliare perilobulare, care se unesc intre ele si dau nastere la doua canale hepatice drept si
stang corespunzatoare celor 2 lobi ai ficatului care parasind ficatul la nivelul hilului se unesc si
formeaza canalul hepatic comun.
Dupa un traiect de trei patru centrimetri canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic si
alcatuiesc impreuna canalul coledoc care se deschide in duoden impreuna cu canalul Wirsung la
nivelul casunculei mari. Canaliculele biliare si canalele biliare perilobulare formeaza caile biliare
intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc caile biliare extrahepatice. Prin
caile intra si extra hepatice se scurge, bila care reprezinta secretia externa a ficatului.

Limfaticele
Sunt doua categorii de vase limfatice
- unele superficiale la nivelul tesutului sub peritoneal si care ies prin hil si altele profunde
care formeaza traiectul veselor sanguine si iesind fie prin hil fie pe calea venelor hepatice care merg
spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatici si ganglionii hiliari.

Inervatia ficatului

Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul celiac si filete parasimpatice de la

nervul vag stang prin micul epiploon.

Functiile metabolice ale ficatului

Metabolismul glucidic

Glucidele sunt absorbite la nivelul tractusului digestiv sub forma de monozaharide in special
sub forma de glucoza. Tot sangele care vine de la intestin, stomac si pancreas se aduna in vena porta
si prin intermediul ei ajunge la ficat. Acest sange numit si sange functional contine pe langa celelalte
substante alimentare organice si minerale, glucoza ca rezultat al digestiei glucidelor. Glucoza este
retinuta in cea mai mare parte de celulele hepatice si numai o mica parte trece direct mai departe de
circulatia generala prin venele hepatice. In celulele hepatice glucoza este condensata si transformata
in polizaharidul glicogen care este depus sub forma de rezerva in citoplasma lor.
Procesul de sinteza a glicogenului poarta numele de glicogenogeneza si se face sub influienta
hormonului pancreatic insulina, produs de insulele Longerhaus. Ficatul printr-un proces de desfacere
a unei parti din glicogenul de rezerva in glucoza trimite in mod continu glucoza in organism la
muschi prin venele hepatice. Acest proces se pretece sub influienta unui fermentat glicogenolitic din
celula hepatica a adrenalinei a tiroxinei precum si a glucogonului si este cunoscut sub numele de
glicogenoloza cu rol de a mentine constanta contitatea de glucoza in sange.
Reglarea umorala-insulina pancreatica ajunsa la nivelul celulelor hepatice produce
condensarea glucozei in glicogen glicogenogeneza, iar adrenalina si tiroxina produc desfacerea
glicogenului in glucoza-glicogenaliza.

Metabolismul lipidic

Ficatul poate imunoganiza o cantitate oarecare de grasime ca rezerva. In starea de inanitie a

organismului el mobilizeaza grasimea de rezerva din stratul celular subcutanat pentru acoperirea
nevoilor corpului. Acizii grasi si grasimile neutre sub influienta unor ermenti sunt sintetizate in
fosfolipide (lecitine, cefalina, sfirigomielina) forme mai usoare oxidabile si trecuti apoi in circulatie
sanguina. La nivelul ficatului acizii grasi sunt oxidati si produc energie, CO2 si H2O. Tot in ficat se
produce transformarea glucidelor in exces in grasimi si invers. Aceasta functie a ficatului poarta
denumirea de functie adipogenica sau lipogeneza.

Metabolismul proteic

La nivelul ficatului protidele sufera diferite procese de sinteza si de degradare necesare

compozitiei plasmei si refacerii celulelor.
In metabolismul protidelor vom deosebi:
- functia proteinoformatoare
- functia de echilibru protidic
- functia urogena

Functia proteinoformatoare
 In cadrul acestei functii vom urmari formarea fibrinogenului si a protombinei. Fibrinogenul
este o substanta proteica de mare importanta in coagularea sangelui, se sintetizeaza in ficat si este
trecut in plasma.
Protidele nu se depun in ficat sub forma de rezerva. Surplusul de protide este convertit in
grasimi si glucide depozitati in aceasta forma.

Functia urogena

Aminoacizii care nu au fost folositi de celulele corpului sunt adusi de sange la ficat. Aici sunt
degradatii la nivelul celulelor hepatice cu formarea de NH3 sau sunt folositi pentru sinteza glucidelor
si lipidelor. In celulele hepatice NH3 se transforma in uree un produs mai putin toxic care se elimina
la nivelul rinichilor si al pielii. Aceasta functie orin care se formeaza uree se numeste functie
uropoietica. Ea are loc in prezenta fermentului arginoza produs de ficat.
Nucleoprotidele sufera in ficat o serie de transformari de dezasimilatie. Sub actiunea unor
fermenti specifici produsi de ficat ele sunt transformate in acid uric care este eliminat prin urina.

Metabolismul substantelor minerale

Ficatul realizeaza si metabolismul unor substante minerale cum sunt: fierul, cuprul, ionii de
NA+, K+, CL-.
Fierul – ficatul este organul cel mai bogat in fier, are functie de depozitare a fierului. La
adulti se afla in cantitate de 3 grame depozitat in celulele Kupffer sub forma de compusi
protidoferici si lipoidoferici.
Cuprul – este depozitat in ficat si provine din alimente are rol catalitic in sinteza
hemoglobinei.
Ionii de NA+, K+, CL- provin din alimentatie. Ei se depoziteaza in ficat impreuna cu apa
unde sunt mobilizati in organism la necesitatile acesteia.

Metabolismul apei

Ficatul indeplineste si functia de depozit al apei. Din metabolismele intermediare in special

din oxidarea acizilor grasi nesaturati, in ficat se formeaza circa 100 ml apa prin degradare a 100 g
grasime neutra. Prin functia de neutralizare a hormonului antidiuretic produs de hipofiza ficatul
joaca rol de reglator al apei in intregul organism, daca hormol creste in sange apa este retinuta in
corp.
In legatura stransa cu metabolismul apei este si functia de rezervor sanguin al ficatului.
Ficatul reprezinta un vast rezervor sanguin datorita vascularizatiei sale bogate si particularitatilor
circulatiei intrahepatice.
In stare functionala normala ficatul contine 800-1200 ml sange regland astfel circulatia de
intoarcere a sangelui la inima si ferind in modul acesta inima de o crestere brusca a cantitatii de
sange.
Mecanismul de reglare a venelor hepatice este realizat de muschii peretilor acestora,
mecanismul de reglare a venelor hepatice poarta numele de sistem de baraj.

Metabolismul vitaminelor

In ficat se depoziteaza vitaminele A, B, B2, D, K, PP. Ficatul este organul cel mai bogat in
vitamina A ea se depoziteaza in celulele Kupffer avand 2 surse:
- una din alimente si alta din alimente insa provenind din transformarea la nivelul ficatului a
diferiti coroteni. In ficat vitamina A se afla sub forma de esteri, pentru a fi eliberata organismului
forma esterica este hidrolizata.
Vitamina B.1 provine in ficat prin absortia intestinala la nivelul ficatului ea este transformata
prin fosforilare intr-o substanta care are un rol deosebit in procesul de glucoliza.
Vitamina B.2 se absoarbe din intestin sub forma fosforilara iar la nivelul ficatului se uneste
cu o proteina si da nastere unor fermenti oxidanti.
Vitaminele D si K se afla depozitate in ficat provenind din absortia intestinala in prezenta
bilei. Vitamina K este folosita de ficat pentru sinteza protombinei.

Alte functii ale ficatului

Functia hematopoetica

Aceasta functie se refera in general la globulele rosii. In legatura cu aceasta functie are loc in
ficat 2 procese:
- unul de formare a globulelor rosii si
- altul de distrugerea acestora.
Ficatul formeaza globule rosii numai la fat deci in perioada intrauterina. Dupa nastere aceasta
functie inceteaza si este indeplinita de celelalte organe hematopoetice(maduva osoasa, hematogenul
sistemulreticuloendotelial). Globulele rosii batrane ajung la ficat distruse iar fierul din hemoglobina
este depozitat aici impreuna cu fierul provenit din alimentatie.
Ele sunt mobilizate la nevoie si trimis in organele hematopoetice pentru formarea de noi
globule rosii.
Functia antitoxica

La nivelul intestinului se formeaza in procesul digestiei si substante toxice. Astfel ca rezultat

al actiunii bacteriilor de putrefactie iau nastere indolul, fenolul, scatolul care sunt produsi toxici.
Ficatul primind prin vena porta acesti produsi toxici ii neutralizeaza si ii elimina. Sunt neutralizati
prin conjugare cu sulful glicolul si eliminati prin urina sub forma de acid hipuric acid indozil
sulfuric.
Tot aici sunt inactivati si hormonii estrogeni si androgeni produsi ai glandelor masculime
precum si hormonul hipofizal antidiuretic vasopresiune care conjugandu-se cu acidul gliconic si cu
sulful sunt eliminati prin urina.

Sinteza fermentilor in ficat

Ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fermentii necesari organismului si
anume:
- arginoza si ureaza care intervine in functia uroproteica a ficatului;
- tributiroza care intervine in procesul de oxidare a acizilor grasi;
- fosfatozele si fosforiozele care au rol in fosforizarea grasimilor si a glucidelor;
- histidoza care transforma histideina in histamina;
-colinesteroza care desface si neutralizeaza acetilencolina cu rol deosebit ca mediator chimic
nervos.
In ficat se mai sintetizeaza si fermentii transaminoza si carboxiloza.

Mentinerea echilibrului acido-bazic

Se realizeaza prin:
- secretia bilei care elimina valente alcaline, face ca sangele care paraseste ficatul sa aiba o
- reactie acida mai atenezata, aciditatea acestuia este crescuta datorita acidului clorhidric
produs de stomac.
- transformarea acidului lactic din sange in glucoza si apoi in glicogen.
formarea amoniacului din aminoacizi si prin eliberarea de potasiu, se urmareste numarul de
valente alcaline din plasma.

Functia termoregulatoare

Ficatul participa si la reglarea temperaturii corpului.

Temperatura corpului variaza osciland intre 36,4 si 37° C.
Cand omul se afla in repaus ficatul prin actiunea sa este cel mai important generator de
caldura.

HEPATITE ACUTE VIRALE

Hepatitele virale acute sunt infectii premare ale ficatului specific umane, transmisibile cu
evolutie endemica, epidemica sau sporadica determinate de 4 virusi.
- virusul hepatitei A (VHA)
- virusul hepatitei B (VHB)
- virusul hepatitei non A, non B (VHNANB)
- virusul hepatitei Delta (HVD)

Hepatita virala acuta tip A

Este cea mai frecventa si se intanleste de regula la copil cu exceptia sugarului si adultului
tanar fiind exceptional la varstinic.

Etiologie

Virusul hepatitei A (VHA) este incadrat drept extra entero-virusul 72. Este o partienta sferica
de 27 mm care contine un miez de ARN sub forma de spirala simpla. Se multiplica in citoplasma
hepati=ocitelor si se elimina prin bila in fecale in care este prezent la persoanele infectate cu 1-2
saptamani inainte de boala clinica si in primele 2 saptamani de boala.

Patogenie

Virusul patrunde in corp de obicei prin apa, alimente, maini murdare si exceptional
parenteral, prin trandfuzie, infectii si invadeaza ficatul unde se inmultesc intens determinand leziuni
directe ale hepatocitelor si infiltrate inflamatorii.
Din ficat virusul trece in sange dar mai mult in lumenul digestiv provocand, gastroduodenita
acuta. Aceste leziuni perturba functiile hepatocitului rezultand scaderea in sange a substantelor
fabricate de ficat, albumina, factorii de coagulare si fractiunea esterificata a colesterolului.
Scade de asemenea functia hepatica detoxifianta si cresc in sange o serie de leziuni care
traduc citoliza (TGP) precum si substantele prelucrate de hepatociti: corpi catonici, glucoza, cuprul,
fierul, bilimbina, fosfatoza, alcalina si colesterolul total ca expresie a corestozei.
De obicei hepatita virala A se vindeca complet in cateva saptamani ea nu cronicizeaza iar
formele grave exceptionale. Imunitatea dupa boala este definitiva.
In hepatita virala persistenta, in formele usoare si medii, vindecarea histologica completa are
loc in 2-3 luni mai rar in 4-6 luni intanlita mai frecvent la copii.

Debutul

Se afirma ca doar 10 % din hepatitele virale primare acute si indeosebi HVA sunt manifestate
clinic. Incubatia variaza intre 2 si 6 saptamani in medie 25 zile. Perioada prodromala preicterica
incepe de obicei brusc si dureaza 4-10 zile la copil, 2-12 zile fiind marcate de unul sau mai multe
sindroame.
- sindromul digestiv prezent la 70-90 % din bonlavi consta din: inapetenta, greturi, varsaturi,
gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept prin distensia capsulei de catre ficatul marit,
cu iradiere in zona apendiculara sau renala, balonari abdominale si la copii diaree in 20 % din cazuri.
- sindromul pseudogripal cu febra moderata timp de 3-5 zile, mialgii si calor respirator,
survine la 2-4 % din cazuri.
- sindromul pseudoreumatismal consta in mialgii si artrolgii care afecteaza articulatiile mari,
au o intensitate redusa, cedeaza o data cu instalarea icterului.
- sindromul neuropsihic manifestat prin cefalee, astenie marcata si irascibilitate debutul
pseudomeningian cu cefalee intensa poate fi intanlit la scolari.
 - sindromul eruptial de tip urticarie, rujeliform, scarlatino form sau purpuric.
Debutul in HVA poate fi uneori:
- debutul de purit;
- debutul de tip abdomen acut ca o apendicita acuta sau colecistica acuta.
La copil mai frecvent decat la adult tabloul clinic al hepatitei se limiteaza la perioada
perodromala constituind forma aniferica de boala.

Perioada de stare sau icterica

Icterul sclerotegumentar precedat de urinari hipercrome, se instaleaza relativ rapid

extinzandu-se de la mucoase la tegumente in 1-3 zile dupa aparitie icterului febra si varsaturile
disparcelelate fenomene digestive redreseaza treptat si apetitul revine.
Icterul poate fi discret ca lamaia-franc-portocalie sau rubinie in formele medii si intens
bronzat, pamantie in formele severe.
La aparitia icterului, copii au adesea o masca similara celei din scarlatina: pometi intens
congestionati care contrasteaza cu culoarea din jurul guri, nasului si ochilor.
Icterul dureaza 8-17 zile la copii, 10-28 zile la adulti.
Materiile fecale sunr decolorate pentru o perioada de 7-10 zile iar urina este colorata galben-
portocaliu datorita pigmentilor biliari-urobilingeni si bilimbina si pateaza lenjeria.
Ficatul este marit de volum, consistenta este normala sau usor crescuta cu sensibilitate la
palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se face in medie in 4 saptamani. Splina este hipertrofiata in
special la copii.
Sistemul cardiovascular, bradicardia este curenta la adulti insotita de scaderea TA si de
modificari electrocardiografice consecutive actiunii directe a virusului sau perturbariilor metabolice.
Pulmonar apar uneori imagini radiologice de pneumonie interstitiala.
Renal se pot intanlirareori albuminuree, hematurie si cilindrurie.
Din partea sistenului nervos este intanlita astenia pronuntata cu apartia din prima saptamana
de icter si direct proportionala cu intensitatea leziunii hepatice.

Evolutie

Intensitatea icterului ajunge la apogeu in decurs de o saptamana se mentine asa timp de 7-10
zile si dispare spre sfarsitul saptamanii a 3-a. In perioada de covalescenta abaterile alimentare sau
eforturile fizice pot decompensa functiile ficatului, producand scaderi. Aceasta impune
supravegherea clinica si de laborator cel putin 6 luni.

Forme clinice

1. In functie de prezenta sau absenta icterului exista hepatite icterigene si hepatite

anicterigene in 98-95 % din cazuri.

2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice si indeosebi a icterului se disting:

- forme usoare
- forme medii
- forme severe

3. In functie de durata evolutiei se disting:

- forme abortive 14 zile
- forme abortive o durata medie 21-30 zile
- forme prelungite cu icter ce depasesc 30 zile

Complicatii

Sunt forme rare in HVA se discuta posibilitatea aparitiei de anemie hemolitica in faza acuta
sau in covalescenta, sau anemie aplastica. Suprainfectii baxteriene de cai biliare pot surveni in forma
colestatice.

Diagnostic

Diagnosticul clinic este doar prezumtiv sugerat de varsta pacientului absenta in antecedente a
hepatitei, debutul digestiv si aspectul bening al bolii.

Examen de laborator
 1. Specifice – evidentierea virusului hepatic A prin vizualizarea virionului in filtratul de
materii fecale la microscopul electronic, sau prin R.I.A.-imun electromicroscopie, cultivarea VHA
pe culturi celulare, evidentierea in serul pacientului a antiicorpilor de tip IgH.
2. Teste functionale specifice
- teste de citoliza – cresterea de 20-50 ori a valorii TGP sugereaza hepatita virala.
- teste de insuficienta hepatocelulara scade timpul Guik si plasminogenul, albumina serica
este normala sau putin scazuta, scade proalbumina serica.
- teste de retentie biliara – creste bilimibenemia fosfatoza alcalina si colesterolul total.
- teste de disproteinomie.
- imunograma – imunoglobulinele de tip M evolueaza paralel cu necroza hepatica.
- proteinoelectroforeza se modifica putin in hepatita acuta si important in hepatita cronica.
- testul de turbiditate la Hyenol creste la inceputul HVA si persista cateva luni.

Diagnosticul diferential

In perioada prodromala HVA poate fi confundat clinic cu gastrita acuta, gastroduodenita,

toxiinfectie alimentara, pancreatita, colecistita, apendicita, gripa si alte viroze respiratorii sau cu boli
eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, RAA, eruptii urticariene, menigite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu virus
citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza, salmoneloza, febra
tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor biliare: colecestite, angicolite,
abcese hepatice cu icterele din parazitoze sau icterul din hepatitele toxice: tetraclorura de carbon,
etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice sau hemolitice.

Prognostic

Hepatita A evolueaza obisnuit spre vindecare formele grave sunt rare iar cronicizarea
absenta.
Influienteaza negativ prognosticul: hipertiroidismul, diabetul boli digestive cronice,
lambrioza, alcoolismul, activitatea fizica si intelectuala intensiva.

Tratament
 In HVA bonlavii se izoleaza obligatoriu in spital 21 de zile de la debut, daca in acest timp
icterul a disparul si TGP este sub 100 U.I. tratamentul este doar igieno-diatetic si simptomatic.
Repaosul fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a eforturilor intelectuale
se recomanda pe toata perioada icterica si de hepatocitoliza. In covalescenta reluarea activitatii
normale se face gradat si intr-un ritm proportional cu forma de boala si ameliorarea testelor hepatice.
Dieta este larga, sa asigure 200-300 cal/zi cu cateva restrictii in faza digestiva acuta nu se
forteaza ingestia, bonlavul consumand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de capsuni, fragi,
nuci verzi, fie crude sau sub forma de sucuri sau compoturi, legume exceptand castravetii, conopida,
varza, vinete crude sau fierte, supe, borsuri, fainoase, iaurt, lapte.
Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci si untdelemn crud, sare de bucatarie si otetul sunt
permise de la inceput.
Cand incepe sa regreseze se introduce carnea slaba fiarta sau gratar de pasare, vita, peste si
untul prajit. Ouale si smantana se introduc dupa disparitia icterului. Timp de 6 luni de la debutul
hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si alcoolul.

Tratament simptomatic

- varsaturile se combat cu clordelazon 1 mg./kg C.I.V. sau 1.m, emetiral supozitoare.

- la cei cu toleranta alimentara sau anorexie totala se administreaza I.V. glucoza oral sau in
perfuzie sau injectii cu seringa timp de 5-7 zile.
- pentru prurit se folosesc lotiuni cu alcool mentolat 2-3 %
- in formele colestatice trebuie castigat timp folosind tubaje duodenale, perfuzii cu glucoza si
vitamine, iar in cazurile rebele abia dupa 1-2 luni se poate recurge la Prednison 1-1,5 mg/kg si zi.

HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B

HVB reprezinta 10-50 % din totalitatea cazurilor de hepatita virala acuta fiind mai rara la
copii.
Prin viremia lunga ea se incadreaza intre infectiile virale persistente. Tabloul clinic este
polimorf cu variate modalitati evolutive si cu prognostic rezervat datorita cronizarii si letalitatii.

Etiologie
 Virusul hepatic B face parte din hepatovirusurile. Virusul intreg sau particule Done are forma
sferica si masoara 42 mm.
Obisnuit AgHB se mentine in sange 2 luni. Persistenta lui peste 3 luni de la debutul bolii
inseamna fie cronicizarea bolii, fie trecerea la starea de purtator aparent sanatos.
Antigenul Delta (Rizzetra 1977) este un virus de protidica de 68000 daltoni fara structura
capsivica. El se inmulteste doar concomitent cu VHB obtine invelis de AgBH3 si determina evolutia
hepatitei sub formafulminanta.

Patogenie

Infectia se realizeaza preponderentparentrala dar si digestiva sau prin contract sexual

“hepatita venerica”.
In perioada HVB procesele imunologice au rol esential.
In functie de raspunsul imun infectia cu VHB poate evolua sub urmatoarele aspecte.
- starea de purtator sanatos la subiectii cu toleranta imunologica completa, adica
neproducerea de anticorpi.
- boala inaparenta la subiectii cu raspuns imun direct.
- forma fulminanta de obicei letala cu producerea masiva precoce de antiicorpi, complet
imune, necroza hepatica.
- boala cronica in deficitul imun care determina si manifestari extrahepatice: poliartrita,
exantem, unele glucorulonefrite subacute sau cronice.
La bonlav la care HVB se vindeca (90%) etapele patogenice sunt:
- aparitia AgHB3 in sange la 7-8 zile de la infectie
- citoliza hepatocitelor – cresterea TGP cu 2 saptamani inaintea semnelor clinice
- aparitia sindromului clinic cu febra, artralgii, exanteme urticariene
- aparitia icterului
- convalescenta AgHB3 disparut si cresterea TGP
Aproximativ 10 % din bonlavi nu se vindeca, infectia realizand mai multe aspecte:
- starea de purtator cr, asimptomatic
- forma fulminanta sau subfulminanta
- hepatita cronica la subiectii incapabili sa elimine virusul din ficat
- trecerea cu sau fara hepatita cronica activa spre ciroza si cancer hepatic primar
 Tablou clinic

Incubatia dureaza in medie 70 zile cu extreme 45-200 zile, bonlavul fiind contagios in acest
interval.
Debutul insidios poate dura 2-5 saptanani cu febra, tulburari digestive, moderate, frecvente
intanlindu-se manifestarii alergice.
Perioada de stern se manifesta prin icter cu instalare lenta, se mentine ridicat 2-3 saptamani,
gastro-duodenita, inflamatia cailor biliare, pancreatita catarala, conjuctivite, pleurezie.

Forme clinice

- forma anicterica
- forma colestatica mai frecventa la adultii cu valori bilinbinemiei intre 5-15 md/dl cu
cresterea fosfatozei alcaline intre 15-30 U.I a globulinelor Alfa 2 si Beta;
- forme prelungite – sunt patru tipuri:
- hepatita virala prelungita simpla
- hepatita virala acuta persistenta – 3 ani
- hepatita virala ondulanta cu scaderi multiple
- hepatita virala prelungita cu potential de cronicizare
- forme grave – hepatita fulminanta survine in primele 2 saptamani de boala la copii si adultii
tineri.

Complicații

- infectioase: anemii in perioada acuta sau in covalescenta, anemie aplastica, panarterita

nodoasa, suprainfectii biliare sau redesteptarea tuberculozei;

- functionale: vegetative, balonare abdominala, diskinezii biliare, digestia dificila,

hiperbilimbenemia;
- hepatita cronica poate fi persistenta sau agresiva
- ciroza hepatica
- cancerul hepatic primar – VHB este primul virus uman sigur oncogen
 - starea de purtator cronic, asimptomatic – riscul dezvoltarii de portaj cronic este maxim la
virsta mica.

Diagnosticul HVB

Diagnosticul clinic este sugerat de varsta, de prezenta in copilarie a unei hepatite virale, de
debutul alergic sau reumatismal, de forma clinica si de datele epidermiologice, efectuate in ultimile 6
luni de injectii, transfuzii, tratament dentar, tatuaj, contact intim cu un bolnav de HVB sau purtator
de AgHB3.

Examene de laborator

1. Specifice: evidentierea particulelor Done in sange sau in heptocit prin

imunodectronominoscropie si evidentierea agentului Delta
2. Teste functionale: testul de disproteinemie tymol este normal. TPG creste lent ramanand in
platon peste o luna de zile.

Diagnosticul diferentiat

In perioada preicterica HVB poate fi confundat clinic cu gastrita acuta, gastroduodenita,

toxiinfectiile alimnetare, pancreatite, colecistita, apendicita, gripa si alte viroze respiratorii sau boli
eruptive: scarlatina, rubeola, monomeleoza infectioasa, eruptii urticariene, meningite virale.
In perioada icterica se face cu icterul din monomucleoza infectioasa din infectia cu virus
citomegal cu virusul ECHO, cu icterul din rubeola congenitala leptospiroza, salmoneloza, febra
tifoida, speticemii, in icterul din hepatitele “Satelita” infectia cailor biliare: colecestite, angicolite,
abcese din hepatitele toxice, tetraclorura de carbon, etilism, indigestie de ciuperci, icterele mecanice
sau hemolitice.

Prognostic

Prognosticul hepatitei virale acute: bune in general este mai rezervat cand se insoteste de
fenomene nervoase, somnolenta, neliniste, delir, cand varsaturile sunt persistente si icterul se
prelungeste masura ori este recidivant si insotit de puseuri febrile.
 Evolutia

Vindecarea in HVB se obtine doar in 80-85 % din cazuri din care 10-15 % se cronicizeaza, 1-
25 % raman purtatori cronici de AgHB1 si 1 % mor.

Tratament

Tratamentul igieno-dietetic si medicamentos

Tratamentul igieno-dietetic

Repaos fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia icterului
repausul va fi la pat apoi in perioada de covalescenta va fi relativ 10-12 ore culcat timp de 2-3 luni.
Bolnavul de hepatita odata considerat vindecat va putea sa si reia activitatea abia dupa 2-3
luni cu program de munca redus.
Se recomanda sa fie disoensarizat timp de cel putin 2 ani controlandu-i-se starea de sanatate
la intervale de 2-3 luni.
Dieta va tine seama de faptul ca la hepatita virala acute exista o hiperfermentatie gastrica,
biliara si panoreatica si deci sa nu se ceara un efort digestiv prea mare.
Dieta este larga sa asigure 2000-3000 cal/zi cu cateva restrictii. In faza digestiva acuta nu se
forteaza indigestia bolnavului consunand dupa plac si toleranta fructe cu exceptia de capsuni, fragi,
nuci verzi.
Regimul vs fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii.
In prima saptamana se vor da compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de legume cu
fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita.
Din a doua saptamana se vor adauga: oua moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba
(pui, vitel, vaca) sau peste slab pregatite rasol cu adaos de ulei si lamaie.
In a treia saptamana se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse: conservele,
mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul, legume bogate in
celuloza.
Timp de 6 luni de la debutul hepatitei se contraindica grasimile prajite, sosurile, conservele si
alcoolul.
 Tratamentul medicamentos

Tratamentul medicamentos in formele prelungite se indica tratament cu factori lipotropi si

vitamine, colagoge, hepatotrofe.
Greturile si varsaturile se trateaza cu Metoclopramida iar la nevoie cu Emetiral sau Torecan.
Corticoterapia este indicata doar in formele severe prelungite .
Se administreaza Prednison 1 mg/kg corp in doza unica la ora 9 sau la 10 dimineatza o data
la 2 zile 7-10 zile cu intrerupere brusca.
Glucoza, vitaminele, aminoacizii, Medicatia hepatodropa nu influienteaza evolutia dar este
util mai ales in formele grave.
Se combate anemia si se controleaza repetat analizele. La bolnavii cu anorexie si varsaturi se
foloseste glucoza in solutie hipertona IV eventual asociata in formele prelungite sau severe cu
arginina si sorbital 10-20 ml/kg.c/zi, vitaminele din complexul B in doze mari, vitamina C, vitamina
E si K.1, K3 in sindromul hemoragic.
Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea lui
morfofunctionala.
Vitamina C si complexul B sunt necesare si dau rezultate bune.
Medicamentele lipotrope si extractele hepatice bine purificate sunt utile in formele cu
evolutie prelungita sau severa.
Corticoterapia va fi indicata in aceleasi situatii – forme severe sau prelungite avand efecte
bune. Scade bilimbinemia, scurteaza durata icterului, combate procesele inflamatorii intrahepatice
creste diureza si stimuleaza apetitul.
Se va avea grija ca regimul sa fie desodat si sa aiba un adaos de clorura de potasiu.

HEPATITA NON A, NON B

Este o boala virala acuta primara cauzata de trei tipuri de virusuri cu tablou clinic
nediferentiat de HVA si HVB diagnosticata prin excluderea altor hepatite, reprezinta o problema
majora prin frecventa ei si prin cronicizarea foarte frecventa.

Etiologie
 Se considera ca 3 virusuri produc HVNANB:
- virusul “transmis prin sange” termolabil inactivat la 60°C in 10 ore sensibil la formol si
cloroform
- virusul “transmis prin factorii antehemolitici 8 si 9” ar masura 27 mm si este rezistent la
cloroform
- virusul “transmis oral”
Hepatita non A, non B este mai frecventa la barbatii in mediul urban si nu are variatii
sezoniere ca si la HVB care are in comun caile de raspandire cu exceptia transmiterii pe cale sexuala.
In schimb transmiterea verticala transplacentara sau in cursul travaliului cand gravida a contractat
HVNANB in trimestrul 3 de sarcina.

Clinica

1. HVNANB posttransfuzionala si prin factori antihemolitici

Incubatia variaza in cea posttransfuzionala intre 2-6 sapatamani, fiind in medie 7-8 saptamani
iar in cea prin factori antihemolitici este cea mai scurta uneori numai o saptamana.
Perioada prodomala are o durata de 7-10 zile.
Perioada de stare asemanatoare cu HVA HVB dar prezinta frecventa ridicata forme cronice.
Cresterea in sange a transaminazelor este in general mai mica decat in HVB iar concentratia de igne
mai mica decat in HVA.
2. HVNANB transmisa pe cale “hidrica” are o simtomologie diferita, peste jumatate din
cazuri au febra in perioada prodromala si o treime din cazuri au atralgii. Acest tip ca si HVA nu duce
la cronicizare.

Tratamentul
Ca si in HVA si HVB.
Epidermiologie
In HVA se descriu urmatoarele surse de infectie:
- omul bonlav cu HV acute icterica sau anicterica.
Virusul se elimina prin fecale din a doua jumatate a perioadei de incubatie si dispare sau se
reduce la cateva zile dupa aparitia icterului, este prezent scurt timp in sange. Persistenta virusului in
fecale este apreciata in general la 4 saptamani.
- persoane cu infectii aparente
- purtatorii sanatosi de virus
 Nu exista stare de purtatori cronici.
- bolnavi cu forme acute icterice sau anicterice
- bolnavi cu hepatita cronica persistenta sau agresiva
- bolnavi cu viroza tip B
- bolnavi cu cancer hepatic, cu AgHBS prezent
- bolnavi cu infectii subchimice
- purtatorii covalescenti si purtatorii cronici de AgHBS prezent mai mult de o tema
- purtatori sanatosi de AgHSB
In HVNANB sursa de infectie este constituita de omul bolnav cu forme icterice si anicterice
si posibil de catre purtatorii asimptomatici.

Mecanism de transmitere

Transmiterea HVA are loc preponderent pe cale intestinal-orala posibil si aerogen contact
strans in familie, colectivitati de copii, institutii de bolnavi neuropsihici, in conditii igienico-sanitare
defectoase, transmiterea indirecta prin intermediul mainilor, apei, alimentelor si obiectelor
contaminate, mustelor.
Posibila transmiterea parenterala a virusului HA prin sange sau fractiuni sanguine inurma
transfuziilor, folosirii in serie a instrumentarului medical contaminat prin taieturi sau zgarieturi
accidentale. Transmiterea prin sange este rara.
Transmiterea HVB se realizeaza primordial in urma contaminarii percutane sau a mucoaselor
cu sange sau diferite fractiuni sanguine, transfuzii, accidente de laborator, instrumentar medical
contaminat, instrumentar chirurgical si stomatologie, in urma operatiilor de manichiura, tatuaj,
perforarii lobului urechii, acupuncturii, a circumciziilor rituale, injectarea de droguri, utilizarii in
comun a obiectelor de toaleta, intepaturi si accidentari accidentale posibil prin insecte hematofoge,
transmiterea prin organe si tesuturi, saliva, contact sexual. Posibila transmiterea de la persoana la
persoana indeosebi printre copii in regiunile in care HVB este endemica, contaminarea prin mucoase
sau solutie de continuitate a pielii.
De asemenea transmiterea transplanetara si perinatala de la mame infectate la fat.

Modalitati de transmitere in HVNANB

- sange si derivati de sange contaminale
- inocularea accidentala, injectare de droguri
 - transmiterea intrafamiliala si verticala
- transmiterea pe cale digestiva prin alimente si apa contaminata

Receptivitatea

Receptivitatea populatiei este generata pentru toate cele 3 forme de hepatita. In HVA
frecventa cea mai mare a imbolnavirilor se inregistreaza mai ales la copii si la persoanele de varsta
tanara. In HVB incidenta este mai mare tot la copii iar in HVNANB este preponderent
posttransfuzionala.

Imunitatea

Imunitatea postinfectioasa este prezenta si specifica pentru fiecare tip de hepatita.

Manifestarile procesului epidemiologic

Evolutia sporadica, sporada-endemica sau ende-epidemica a hepatitei virala A,

sporadico-endemica si rar epidemica a hepatiteor B si non A si non B.
In HVA se remarca o sezonalitate de toamna-iarna cu tendinte de crestere a imbolnavirilor
inca din lunile de vara, morbiditatea cea mai ridicata fiind intanlita la grupele de varsta scolara si
prescolara. De asemenea caracterul de periodicitate, valurile epidemice evoluand la intervale de 4-7
ani.
HVB nu are sezonalitate si nici periodicitate.

Masuri in focarul de hepatita virala

Masuri privind bolnavii si suspectii: depistare precoce cu internarea cazurilor suspecte si

confirmate in spitale sau sectii de boli infectioase.
Durata minima de izolare: in HVA 14 zile de la aparitia icterului si 21 de zile de la aparitia
primelor semne de boala, in HVB este in raport cu evolutia clinica.
Decontaminarea continua a excretelor si urinei bolnavului.Declarare nominala, obligatorie,
conform sistemului informational.
Raportarea prescriptiilor epidemice si a focarelor in cazuri multiple. La externare se va
specifica daca fostul bolnav sau purtator de AgHB. Fostii bolnavi de HVA vor fi dispensariati minim
6 luni si controlul la 1-3-6-12 luni (TGP, electroforeza). Vor fi respectate indicatiile privind regulile
de igiena individuala, regim dietetic de viata si de munca.
Ancheta epidemiologica este obligatorie pentru fiecare caz, va stabili sursa de infectie si
modalitatile de transmitere precum si contactii cu risc epidemiologic crescut.
Masuri privind contactii – vor fi supravegheati clinic si prin examen de laborator (TGP) in
vederea depistarii cat mai precoce in HVA in stadiul preicteric si a formelor anicterice si inaparente
de boala.
Fostii bolnavi de HV vor fi excusi definitiv din randul donatorilor de sange iar contactii
directi ai acestor bolnavi vor fi eliminati de la donarea de sange cel putin 6 luni de zile de la
incetarea contactului infectant.
Decontaminarea curenta si terminala in focare si spitale se adreseaza lenjeriei si obirctelor
contaminate cu produsele patologice ale bolnavilor. Se va folosi solutia de 2% cloramina sau solutia
de var 20% 30 minute pentru lenjeria inainte de spalare, fierberea vaselei dupa spalare cu detergenti;
formolizarea camerei.

Profilaxia cu imunoglobuline in HVB

Administrarea de IgHB trebuie facuta in primele 6 ore si nu mai tarziu de 48 ore de la

instalarea accidentala. Doze 0,06-0,08 ml/kg c I.M, repetare dupa o luna de zile.

Masuri preventive in HVA

Se va institui supravegherea epidemiologica a terisonului in vederea cunoasterii morbiditatii

prin HV in colectivitati de copii si tineret cu aplicarea riguroasa a masurilor de igiena individuala si
colectiva, asigurarea unei cantitati suficiente de apa potabila si cloraminarea acestor confirm
normelor, dezinfectia fantannilor, manipularea igienica a alimentelor si evitarea consumului de
produse in stare cruda, indepartarea si neutralizarea corecta a rezidurilor fecaloid menajere, epurarea
apelor reziduale provenind din spitale si sectii de boli infectioase ca si a apelor folosite la irigatii;
intretinerea in conditii igienice corespunzatoare a grupurilor sanitare, sterilizarea corecta a
instrumentarului medical – seringi, ace, mometre, patul, educatie sanitara a populatiei.
 Masuri preventive in HVB

Pe langa cele expuse anterior se adauga masuri de profilaxie in hepatite posttransfuzionala,

respectarea normelor de protectie a muncii in sectiile de hemoliza, laboratoare de analize medical,
recolectare si conservare de sange, servicii de oncologie obstretico – ginecologice, boli infectioase,
servicii de stomatologie.

Masurile preventive in HVNANB sunt similare celor din hepatitele A si B.

PREZENTARE DE CAZ

Nume: O
Prenume: I
Data nasterii: 30.09.1972 Varsta: 24 ani
Sex: femeiesc
Statutul socio-profesional: casnica
Domiciliul:Bistrița, Bistrița Năsăud
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizare, a adus adeverinta de la sotul ei
Situatia familiala: Este buna, sotul lucreaza operator CFA, are o fetita in varsta de 1 an
Descrierea bolnavei: Este in varsta de 24 ani, are 1.68 m inaltime, 56 kg, ochi albastri, par
saten, este sociabila, vorbareata, are spirit de grup, adaptabilitate prompta, este calma, si stapana pe
sine. Se impresioneaza mai greu, este inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, emotiile
nu si le manifesta deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: 3
Data internarii: 3.06.2018, ora 14:00, a venit cu salvarea.
Diagnostic la internare: HVA, confirmat pe 7.06.2018
Motivele internarii: adinemie, inapetenta, greata, sindrom icteric
Antecedente hetero-colaterale: sotul ulcer gastric
fetita sanatoasa
Din convorbirile cu bolnava reiese ca:
- Debut in urma cu 3 zile manifestat prin: cefalee, asenie, inapetenta, senzatie de voma, urina
tulbure, portocalie, pateaza lenjeria. Tegumente si mucoase icterice. Observand ca starea sa nu se
amelioreaza se prezinta la dispensarul din Chiscani de unde este trimisa cu Salvarea de boli
contagioase cu specificatia pe biletul de trimitere de suspect HAV. Diagnosticul se confirma pe data
de 7,06,2018. Pacienta sustine ca nimeni din familie sau din cunoscuti nu au avut recent si nu au
hepatita.

Investigatii de laborator efectuate:

Examen sange: VSH, hemoleucograma, HT, HGP, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar urina

Plan de recuperare:
Repaos fizic la pat si psihic prin evitatarea traumelor emotionale si a eforturilor intelectuale.
Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructe, legume
fierte sau sub forma de sucuri. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata, sarea este permisa
de la inceput. Dupa 10 zile se include in alimentatie carne slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.
Se contraindica: capsuni, fragi, nuci verzi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira

3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
 9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi

Evaluare S-au atins acest obiective persista S-au atins aceste R=16 r/min
teama de boala si evolutia ei, obiective, bolnava bolnava respira
Ta=120/70 mmHg, P=78 p/min, respecta regimul mai usor,
R=16 r/min T=36,4°C alimentar nu necesita coopereaza
ajutor in a se alimenta
Rol Analiza VHS 13mm/h, 27 mm la 2 Regim dietetic vitamina
delegat ore, hematocrit 44%, TGP 176 U.I, C 200 III cp/zi, vitamina
tymol 4,8 nMd, Kunkel cu sulfat de B.12 f.I.M emiteral
zinc 14,2 Ush/h
Rol Discutii cu bolnavii in ceea ce Obsevarea modului de Aerisirea
propriu priveste evitarea traumelor alim. a bolnavei, regimul salonului, inspectia
emotionale, a eforturilor fizice si dietetic sa asigure 2000- pac in ceea ce
intelectuale. Masurarea functiilor 3000 cal/zi, se priveste evitarea
vitale, au recoltat sange pentru recomanda in primele
VHS, hemoleucograma. TGP, zile de la debutul boli,
probe hepatice si evidentierea. fructe si legume fierte
AGHBS sub forma de compoturi,
sucuri de fructe, supe de
zarzavat
Obiective Sa inspiram incredere bolnavului in Instruirea bolnavei in Aerisirea saonului,
ceea ce priveste tratamnetul si ceea ce priveste crearea unui
regimul igienico-dietetic precum si excluderea din alim. a microclimat
evolutia boli unor alimente cum ar fi favorabil,
varza, conopida, fragi, bolnavului sa
castraveti recomandarea respire normal.
 alimentelor ce trebuiesc
consumate in ac. per. a
boli
Dg. Comunicare ineficace la nivel Alim. Insuficienta in Anexitate, stres
Nurssing intelectual cantitate si calitate, apetit
diminuat, greata
Surse de Lipsa de cunoastere de noi mijloace Inapetenta, fatigabilitate Dificultate in a
dific. de comunicare teama de boala si de respira
evolutia ei, s tarea de oboseala
Necesitati A bea Comunicare 03.06.1996 A bea si a manca A respira

Evaluare Bolnava este Nu refuza Bolnava care Ta=13/70 S-au atins Bolnava
de religie de a inf. In ceea ce mmHg aceste respira mai
ortodoxa, participa la priveste boala P=74/min obiective, usor
bolnava este activitati si evolutia ei T=36,4°C bolnava
preocupata recreative respecta reg,
de boala dietetic
Rol Repaus fizic Regim
delegat si intelectual dietetic, vit
obligatoriu C 200 III
cp/zi vit
B12lf/zi I.M
emetiral
Rol Sa capatam Observarea De a invata Limitarea Observarea Evitarea
propiu increderea interesului bolnava in ceea miscarilor se modului de eforturilor
bolnavei in si care sunt ce priveste recomanda alimentare al fizice a
ceea ce preferintele regimuligienico repaus fizic si bolnavei, se stresului si
priveste pacientei – dietetic pe intelectual. recomanda asezarea
insemnatatea care trebuie sa Masurarea ceai, sucuri bolnavului in
suferintei se tina, precum functiilor de fructe pozitii
si importanta vitale legume confortabile
acestiua fierte, supe
de zarzavat
Obiective Respectarea Propunem Familiarizare Limitarea Instruirea Aerisirea
diferentelor diferite pacientului cu miscarilor bolnavei in salonului,
constrageri actiuni in simptomele si pentru a nu ceea ce asigurarea unei
religioase functie de evolutia bolii obosi priveste respiratii
aptitudini evitarea unor normale prin
alimente evitarea
combaterea prafului
greturilor
stimulare
pofteide
mancare
Dg Inacceptarea Oboseala Oboseala, Hiper- Greata Anxietate stres
nurssing bolii neliniste somnolenta activitate senzatie de oboseala
lipsa de varsaturi
activitatii apetit
recreative diminuat
in jur
Sursa de Perceperea Stres Oboseala, Epuizare este Inapetenta, Dificultate in a
dific. bolii ca pe o oboseala gandire dinamica in fatigbilitate respira
deap neliniste incetinita, schimb
somnolenta oboseste
repede
Necesitate A actiona A se recrea A invata A mentine o A bea si a A respira
dupa buna postura manca
credinta si 4.06.1996
valorile sale
Evaluare Prezinata Bolnava s-a Bolnava este Bolnava este S-au atins S-au atins
mictiuni putut constienta in receptiva aceste aceste
fizioligice odihni ceea ce priveste obiective obiective
cu urin evitarea prezinta
inchise si pricolelor tegumente si
scaune mucoase
bilioase icterice
Rol Diazepan 1 Se combate ampicilina Regim Se combate
delegat cp pe zi anemia si se 250 mg la 6 h hepatic anemia adm.de
controleaza I.M ampicilina 250
repetat mg/6 h I.M
analizele
Rol Favorizarea Am aerisit Invatarea mas. Explicarea Respectarea Sa inspiram
propriu cond.de salonul si de prevenire a nec. demnitatii si incredere pac.
eliminare, crearea infectiilor prin Regimului pudori In ceea ce
urdiurezei unui evitarea igienico pacientului, priveste
din 24h si a microclimat prafului si a dietetic reducerea evolutia bolii c
scaunelor favorabil curentilor de coloratiei are este
aer tegumentelor favorabila
daca respecta
regimul
igieno-dietetic
Obiective Prevenirea Crearea Ferirea Familializarea Obs. Psihoprofilaxia
iritarii unui bonlavei de bolnavei si a modului de bolnavei in
zonelor microclimat eventuale familiei cu pastrare si ceea ce
sensilibe favorabil pericole, de simpt. si efect. a priveste
intox. si infectii evolutia boli igienei evolutia bolii
corporale
Dg. Scaune Epuizare Oboseala stres Altera Frica stres
Nurssing bilioase, frica tegumentelor
urina inchisa si a
la culoare mucoaselor
obosereaala
slabiciune
Surse de Tranzit Slabiciune Risc fata de Insuficienta Tegumente Teama de
dific. modificat oboseala complicatii cunoastere a colorate boala si de
evolutiei bolii icterice evolitia ei
si a
satisfacerii
nevoilor
Necesitate A elimina A dormi si Evitarea A invata A fi curat si A evita
a se odihni pericolelor ingrijit pericolele
5.06.1996
Evaluare Mictiuni R=16 r/min Bolnava sa Bolnava este Bolnava este
fiziologi ce cu putut odihni receptiva interesata
urini inchise si
scaune biliare
Rol Diazepan 1 Introducerea in
delegat cp/zi alientatie a
branzei proaspete
de vaci
Rol Favorizarea Sa evite efort Aerisirea Atragerea Explicarea nec.
propriu condiitilor de fizic si salonului si atentiei respectarii
eliminare urm. emotiile crearea unui bolnavei de la regimului
diurezei si a puternice microclimat preocuparile igienico- dietetic
scaunelor favorabil legate de boala
cusfera
destinderii,
lecturile
activitatii de
divertisment
Obiective Favorizarea Aerisirea Crearea unui Propunem Familiarizarea
cond. de salonului, microclimat diferite actiuni bolnavei cu
eliminare asigurarea favorabil in functie de simptomatilogiasi
prevenirea unui inaturari aptitudini evolutia boli
iritarii zonelor microclimat factorilor
sensibile favorabil perturbanti
Dg. Scaune Anexitate Epuizare Oboseala lipsa
Nurssing bilioaseurini oboseala de acticitate
inchise stres recreative
Surse de Schimbarea Dificultate in Epuizare Oboseala Insificienta
dific. deprinderilor a respira oboseala slabiciune cunoasteri
alim. si trazit slabiciune evolutiei bolii in
 midificat satisfacerea
nevoilor
Necesitate A elimina A respira A dormi si a A se recreea A invata
se odihni
Evaluare TA-120/65 mmHG Bolnava R – 16 r/min Bolnava s-a Bolnava este
P-74 p/min bolnava prezinta odihnit interesata si
respecta regimul mictiuni coopereaza
fiziologice cu
urini inchise
scaune
decolorate
Rol Introducerea in ex. urina d- Diazepan 1
delegat alimentatie a 10,5 ph acid cp/zi
branzei de vaci alb. absent
proaspete, vit C III urobilinogen
cp/zi vit B 12 l.f I.M mult crescut
emiteral
Rol Observare Urmarire Aerisirea Inlaturarea Propunerea
propriu respectarii diurezei salonului, factorilor diferitelor
regimului dietetic observarea inlaturarea perturbanti actiuni in
am administra scaunelor a factorilor aerisirea functie de
medicatia prescrisa coloratiei perturbanti, salonului aptitudini,
instruirea recomandarea
pacientului revistelor de
in ceea ce divertisment,
priveste sa nu depuna
evitarea un efort
emotiilor intelectual
prea mare
Obiective Instr. Bolnavei in Prevenirea Aerisirea Asigurarea Propunem
ceea ce priveste iritarii zonelor salonului, unui diferite
evitarea unor sensibile igiena asigurarea microclimat actiuni in
alimente organelor unui favorabil functie de
 introducerea in genitale microcimat odihnei aptitudini
alimentatie a favrabil
branzei de vaci
proaspete
Dg. Inapetenta Mictiuni Oboseala Epuizare Oboseala
Nurssing fiziologice cu stres neliniste
urini inchise anexitate
scaun
decolorat,
bilios
Surse de Inapetenta, greturi Tranzit Dificultate Oboseala Refuz de a
dific. senzatii de varsaturi modificat in a respira slabiciune participa la
act. recreative
stres oboseala
neliniste
Necesitati A bea si a manca A elimina A respira A dormi si a A se receea
6.06.1996 se odihni
Evaluare Bolnava se alim Prezinta scaune bilinoase, si Pacienta este constienta in ceea
corespunzator mictiuni fiziologice cu urinarii ce priveste evitarea pericolelor
portocalii
Rol Regim dietetic Ampicilina 250 mg/6h I.M
delegat vit C 200 III
cp/zi vit B12
l.f/zi I.M
Rol Observarea Favorizarea cond de eliminare, Ferirea pac de eventuale
propriu modului de alim urmarirea diurizei in 24 h si a pericole, evitarea curentior de
a bolnavei scaunelor aer, respectarea regulilor de
regimul dietetic igiena
sa-i asigure
2000-3000 cal/zi
Obeiective Bolnava sa se Prevenirea iritarii zonelor Ferirea pac de eventuale
alimenteze mormalizarea scaunelor pericole de int si de infectii
conform
 nevoilor zilnice
Dg. Apetit diminuat, Greata scaune bilinoase, urina Stres oboseala frica
Nurssing greata alim inchisa la culoare
insuficienta in
cant si cal
Surse de Inapetenta Senzatia de varsaturi tranzit Risc fata de complicatii
dific. fatigabilitate modificat
Necesitati A bea si a A elimina A evita pericolele
manca
7.06.2018

PREZENTARE DE CAZ
I
INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: A
Prenume: R
Data nasterii: 24.IX.1989 Varsta: 7 ani
Sex: feminin
Statutul socio-profesional: prescolar
Domiciliul: comuna Movila Miresii, judetul Braila
Situatia administrativa din spital: nu plateste spitalizarea, este insotita de mama sa
Situatia familiala: este buna, tata lucreaza la FNC Urleasca, mama este casnica, mai are un
frate in varsta de 13 ani elev in clasa a VII-a
Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten, este
comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai greu, este
inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata
Data internarii: 4.06.1996, ora 13,00, nu a venit cu salvarea.
Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctorul Berla N, de
la Dispensarul din Comuna Movila Miresii, cu specificatia suspect HAV.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.1996
Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata.

Antecedente heredo-colaterale - tata HTA

- mama RAA
- frate sanatos
Antecedente personale: nu a mai fost bolnava

Alimentatia
- Ce alimente prefera?
- Ciorbe, friptura, prajituri de casa
- Ce alimente nu iti plac?
- Fasolea, carnea de miel
- Ce bauturi preferi?
- Ceai de plante, suc de fructe, compoturi
Eliminari
- mictiuni fiziologice cu urina de culoare portocalie
- scaune decolorate
Alergii:
- Esti alergic la vreun medicament?
- Nu
Istoric socio-cultural:
- Ocupatia bolnavei: prescolar. Se duce la gradinita din Movila Miresii
- Unde locuiesti?
- La casa, cu mama, tata, fratele meu
- Bei apa multa la masa, in timpul mesei?
- Nu beau apa multa dar beau in timpul mesei
- Respectati orele de masa?
- Nu intodeauna

- Respectati regulile de igiena, te speli pe maini inainte de a manca?

- In general da, dar se mai intampla sa mananc fara sa ma spal pe maini
- Fructele inainte de a manca le speli?
- Nu doar cand sunt murdare
- De unde bei apa?
 - De la canal din curte
- Ai auzit de vreun copil de la gradinita care sa fi avut de curand hepatita?
- Nu
- In familie a avut sau are cineva hepatita?
- Nu
Mod de a petrece timpul liber:
- Cum iti place sa petreci timpul liber?
- Vizionand desene animate, jucandu-ma
- Exercitii fizice – nu obisnuesc
Vizitatori:
- Ai o dorinta, o preferinta pentru vizitatori?
- Nu
Din convorbiri cu bolnava reiese ca:
- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta, senzatie
de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa trei zile mama
observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la Dispensarul din comuna
Movila Miresii i se da un bilet cu trimitere catre Spitalul de boli contagioase.
Investigatii de laborator efectuate:
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a
eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele, legume
fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata, iar dupa
10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
 III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi

Evaluare S-au atins aceste obiective persista teama
de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1
o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min
T=36,2°C
Rol Analize VHS 13mm/h 27mm/2h
delegat hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2
uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h
Rol Discutii cu blnava in ceea ce priveste
propriu evitarea traumelor emotionale eforturilor
fizice si intelectuale masurarea functiilor
vitale, s-a recoltat sange pentru VHS,
hemoleucograma, TGA, probe hepatice si
S-au atins aceste obiective bolnava respecta
regimul alimentar nu necesita ajutor in a se
alimenta. Am administrat medicatia
Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi
regim desodat
Observarea modului de alim a bolnavei, regimul
dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada
in primele zile de la debutul boliifructe si legume
fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe,
supe de zarzavat
 evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu
date despre evolutia bolii
Obiective Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea
priveste tratamentul regimul dietetic din alim a unor alimente cum ar fi varza,
precum si evolutia boii conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea
alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a
bolii
Dg. Comunicare ineficace la nivel intelectual Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate
Nurssing apetit diminuat, greata
Stare de Lipsa cunoasterii de noi mijloace de Inapetenta fatigabilitate
dificultate comunicare teama de boala si de evolutia
ei. Stare de oboseala
Necesitati Comunicare 4.06.1996 A bea si a manca
Evaluare Bolnava respira mai Prezinta Bolnava nu Bolnava s-a Nu necesita
usor, coopereaza mictiuni necesita ajutor in a putut odihni ajutor in a se
fiziologice cu se deplasa si a se imbraca si
urini portocalii misca dezbraca
si scaune
decolorate
Rol Diazepan 1
delegat cp/zi
Rol Aerisirea salonului Favorizarea Asezarea lenjeriei Aerisirea Informarea
propriu instruirea pacientei conditiilor de de pat, masurarea salonului, pac in ceea ce
in ceea ce priveste eliminare functiilor vitale, ewducerea priveste
evitarea emotiilor urmarirea am sfatuit bolnava factorilor purtarea
incerc sa indepartez diurezei in 24 h sa se aseze comod stresanti, hainelor in
gandul pac de la si a scaunelor in pat discutii pe functie de
boala daca sunt diverse teme sezon
normale pentru
inducerea
somnului
Obiective Aerisirea salonului Bolnava sa Schimbarea Bolnava sa aiba Respectarea
asigurarea unui aiba scaune sa lenjeriei de pat un somn pudorii si
 microclimat urineze normal pozitie adecvata si linistit, demnitatii
favorabil si bolnava si prevenirea disparitia anxietati inlaturarea pacientei
sa respire normal iritarii zonelor factorilor
sesibile stresanti
Dg. Anxietate si stres Greata scaune Anxietate stres Epiuzare Slabiciune
Nurssing decoloarate stres
Surse de Dificultate in a Senzatie de Absenta act. ficica Oboseala Dificultate in
dific. respira varsaturi tranzit slabiciune a se imbraca
modificat si a se
dezbraca
Necesitati A respira A elimina A mentine o buna A dormi si a se A se imbraca
postura a se misca odihni si a se
dezbraca
Evaluare Bolnava nu Bolnava este constienta Bolnava este Bolnava S-a atins
necesita ajutor in ceea ce priveste de religie prezinta interes acest
in a mentine evitarea pericolelor ortodoxa. in ceea ce obiectiv,
ingiena. Bolnava este priveste bolnava este
Bolnava a preocupata de preferintele cooperanta
inteles si boala sale, muzica,
respecta lectura
indicatiile
Rol Regim hepatic Ampicilina 200 mg/6h
delegat I.M Recoltarea probelor
pentru examenul de
laborator
Rol Urmarirea Ferirea pacientului de Sa capatam Luarea de Observarea
propriu aspectului eventuale pericole prin increderea decizii interesului si
tegumentelor si avitarea prafului bolnavei in impreuna cu preferintelor
a mucoaselor curentilor, respectarea ceea ce pacienta asupra sale ii citesc
asig cond de regulilor de igiena, urm priveste actelor sale bolnavei
mentinerea si notarea functiilor insemnatatea literatura
igienei vitale evitarea oricarui suferintei preferata, ii
pericol povestesc
 emisiunile
TV
Obiective Asigurarea si
respectarea
regulilor de
igiena,
reducerea
coloratiei
tegumentare
Dg. Sindrom icteric Frica stres oboseala Inacceptarea Oboseala
Nurssing bolii neliniste lipsa
activitatilor
recreative in
jur
Surse de Tegumente Risc fata de complicatii Perceperea Stres
dific. colorate icterice bolii ce pe o oboseala
pedeapsa neliniste
Necesitati A fi curat si Evitarea pericolelor Asi pastra A se ocupa de A se receea
ingrijit credinta propria
realizare
Evaluare Nu refuza sa Bolnava Mictiuni Bolnava Bolnava s-a odihnit Nu necesita
participe la respecta fiziologice cu respira mai ajutor in a
activitati regimul urini portocalii, usor se imbraca
recreative scaune coopereaza si dezbraca
decolorate
Rol Vit.C.200 III Ex. urina Diazepan 1 cp pe zi
delegat cp, Vit.B.12
emitiral l tb pe
zi
Rol De a invata Observarea Urmarirea Aerisirea Aerisirea salonului Informarea
propriu bolnava in ceea respectarii diurezei, salonului, asig unui pac in ceea
ce priveste regimului observarea inlaturarea microclimat si adm ce priveste
regimul igieno- dietetic scaunelor factorilor de diazepan purtarea
 dietetic pe care masurarea perturbanti hainelor si a
trebuie sa-l tina functiilor vitale mentinerea
precum si si igienei
importanta administrarea
acestuia medicatiei
Obiective Familiarizarea Instruirea Prev iritarii Aerisirea Asigurarea unui Respectarea
pac cu bolnavei in zonelor sensibile salonului microclimat pudorii si
simptomele si ceea ce printr-o igiena asigurarea favorabil demnitatii
evolutia bolii priveste corespunzatoare unui indepartarea pac.
evitarea unor microclimat factorilor stresanti
alimente. favorabil
Combaterea
greturior si
stimularea
poftei de
mzancare
Dg. Oboseala Inapetenta Mictiuni Anxietate Slabiciune oboseala Neglienta
Nurssing somnolenta senzatie de fiziologice cu stres dezordonata
varsaturi urini portocalii,
scaune
decolorate
Surse de Oboseala Inapetenta Tranzit Sursa de Anxietate apatie
dific. gandire greturi modificat ficat dificultate in a cantitate
incetinita, varsaturi senzatie de respira necorespunzatoare
somnolenta varsaturi de odihna
Necesitati A invata A bea si a A elimina A respira A dormi si a se A se
manca odihni imbraca si
5.06.1996 dezbraca
Evaluare Bolnava este T.A = 120/60 Hg P = S-au atins Bolnava Prezinta
interesata, 84/min T = 36,5 °C aceste respira mai mictiuni
coopereaza obiective usor, fiziologice cu
bolnava coopereaza urini
respecta portocalii,
 regimul scaune
dietetic decolorate
Rol Regim Ex. urina
delegat dietetic Vit Dens. 10,5 pH
C.200 III cp, acid
vit.B.12 l f albumina-
I.M emiteral urme slabe
l tb pe zi urobilinogen -
crescut
Rol Propunem Limitarea miscarilor, Observarea Aerisirea Favorizarea
propriu diferite actiuni in se recomanda repaos modului de salonului, conditiilor de
functie de fizic si intelectual, alim se instruirea pac eliminare
aptitudini, masurarea functiilor recomanda in ceea ce urm. diurezei
recomandarea vitale ceai, sucuri priveste si a scaunelor
revistelor de de fructe, evitarea
divertisment sa supe de eforturilor
nu depuna un zarzavat fizice, a
efort intelectual stresului si a
prea mare emotiilor
Obiective Propunem Limitarea miscarilor Instruirea Aerisirea Prevenirea
diferite actiuni in pentru a nu obosi bolnavei in salonului, iritarii zonelor
functie de disparitia anxietatii ceea ce asigurarea sensibile
aptitudini schimbarea lenjeriei priveste unei respiratii
de pat evitarea normale prin
unor evitarea
alimente prafului
stimularea
poftei de
mancare
Dg. Oboseala Hiperactivitate, Greturi Oboseala stres Mictiuni
Nurssing epuizare lipsa de anxietate varsaturi anxietate fiziologice cu
act reareative in urini
jur portocalii,
 scaune
colorate
Surse de Neliniste stres Epuizare este Inapetenta Dificultate in a Tranzit
dific. oboseala dinamica oboseste fatigabilitate respira modificat
repede greturi
Necesitati A se recreea A mentine o buna A bea si a A respira A elimina
postura 6.06.1996 manca
Evaluare Bolnava s-a putut Bolnava nu Bolnava Nu necesita de Bolnava este
odihni necesita ajutor in este a participa la receptiva si cere
a-si mentine constienta act. recreative inf. in ceea ce
igiena, bolnava a in ceea ce priveste boala si
inteles si respecta priveste evolitia ei
indicatiile evitarea
pericolelor
Rol Diazepan 1 tb/zi Regim hepatic Ampicilina
delegat 200 mg/6h
I.M
Rol Aerisirea salonului, Urmarirea Invatarea Integrarea Explicarea nec.
propriu asigurarea unui aspectului masurilor bolnavei in regimului
microclimat tegumentar si de grupul si igieno-dietetic
favorabil si mucoaselor, asig. prevenire a atmosfera pe care trebuie
administrarea conditiilor de infectiei destinsa din sa-l respecte si
medicamentelor mentinere a prin salon imp. acestuia
igienei evitarea
prafului si
curentilor
Obiective Asig. unui Respectarea Ferirea Prpunem dif Familiarizarea
microclimat demnitatii si bolnavei de actiuni in bolnavei si a
favorabil bolnavului pudorii pac. Asig eventuale functie de fam cu
sa aiba un somn cond de pericole aptitudini simptomele si
linistitor respectarea a intoxicatii evolutia bolii
igienei si infectii
Dg. Epuizare Sindrom icteric Frica stres Lipsa act Oboseala
Nurssing teama recreative in somnolenta
oboseala jur
Surse de Oboseala slabicune Tegumente cu Risc de Oboseala stres Oboseala
dific. coloratie icterica complicatii neliniste gandire
incetinita
somnolenta
Necesitati A dormi si a se A fi curat si Evitarea A se recreea A invata
odihni ingrijit pericolelor
Evaluare S-au atins aceste obiective Bolnava este Mictiuni Bolnava nu R = 16 r.min
prezinta tegumente si constienta in fiziologice necesita ajutor Bolnava
mucoase icterice ceea ce cu urini in a se deplasa respira mai
priveste portocalii si a se misca usor
evitarea scaune
pericolelor decolorate
Rol Regim hepatic Se combate
delegat anemia, adm.
de ampicilina
200 mh/6h
I.M
Rol Observarea modului de Sa inspiram Favorizarea Limitarea Se evita
propriu pastrare si efect. igienei incredere conditiilor miscarilor, eforturile
corporale supravegherea pacientei in de eliminare, observarea fizice si
lenjeriei cearceafului sa ceea ce urma- modului de intelectuale
fie curat si bine intins priveste diurezei si a asezare a
evolutia bolii scaunelor lenjeriei. Am
care este sfatuit bolnava
favorabila sa se aseze
daca respecta comod in pat
regimul
igieno-
dietetic
Obiective Respectarea demnitatii si Favorizarea Favorizarea Schimbarea Aerisirea
pudorii pacientului conditiilor si conditiilor lenjeriei de pat, salonului
 asigurarea si invatarea phiho de eliminare pozitie asigurarea
igienei corporale, profilaxia in prevenirea adecvata disp. unui
reducerea coloratiei ceea ce iritarii anxietatii microclimat
tegumentelor priveste zonelor favorabil
evolutia bolii sensibile
Dg. Alterarea tegumentelor si Insuficienta Insuficienta Anxietate stres Anxietate
Nurssing mucoaselor oboseala cunoasterii a cunoasterea oboseala stres
slabiciune necesitatii a nec
igienei, frica, ingienei,
stres scaune
decolorate,
urini inchise
la culoare
Surse de Tegumente colorate Schimbarea Schimbarea Absenta Dificultate in
dific. icterice deprinderilor deprinderilor activitatiilor a respira
alimentare, alimentare, fizice
teama de tranzit
boala si de modificat
evolutia ei
Necesitati A fi curat si ingrijit A evita A elimina A se misca si a A respira
pricolele mentine o buna
postura
Evaluare Bolnava s-a Nu necesita Bolnava Bolnava s-a Prezinta Bolnava este
putut ajutor in a interesata alimentat mictiuni constienta in
odihni se imbraca nu refuza de corespunzator fiziologice cu ceea ce
si dezbraca a participa urini portocalii, priveste
la activitatii scaune evitarea
recreative decolorate pericolelor
Rol Diazepan 1 Regim Ingerarea unor Ampicilina
delegat tb/zi dietetic vit.C cantitati 200 mg/6h
200 III cp corespunzatoare I.M
vit.B.12 l f de lichide
I.M emiteral
 1 tb pe zi
Rol Aerisirea Observarea Atragerea Observarea Favorizarea
propriu salonului, modului de bolnavei in modului de conditiilor de
bolnava sa imbracare sfera alim. a elimnare, urm
aiba un si destinderii bolnavei, diurezeisi a
somn dezbracare lecturilor regimul scaunelor daca
linistit act. de dietetic sa sunt normale
divertisment asigure 2000
– 3000 cal/zi
se recomanda
ceai, sucuri
de fructe,
puire de
legume
Obiective Asigurarea Respectarea Propunem Bolnava sa se Bolnava sa aiba Ferirea pac
unui pudorii si diferite alimenteze scaune sa de eventuale
microclimat demnitatii actiuni in conf nevoilor urineze normal, pericole de
favorabil bolnavei functie de zilnice prevenirea intoxicatie si
inlaturarea aptitudini combaterea iritarii zonelor infectii
factorilor greturilor sensibile
stresanti stimularea
poftei de
mancare
Dg. Epuizare Epuizare Oboseala Alimentatie Scaune Frica stres
Nurssing lipsa de act insuficienta decolorate, oboseala
recreative in in cantitate si mictiuni
jur neliniste calitate fiziologice cu
greturi, urini inchise la
senzatie de culoare
varsaturi
Surse de Oboseala Dificultate Stres Inapetenta Tranzit Risc fata de
dific. slabiciune in a se oboseala fatigabilitate modificat complicatii
imbraca si a neliniste
 se dezbraca
Necesitati A dormi si A se A se recreea A bea si a A elimina Evitarea
a se odihni imbraca si a manca pericolelor
se dezbraca 8.06.1996

PREZENTARE DE CAZ
I
INTERVIUL BOLNAVULUI

Nume: A
Prenume: R
Data nasterii: 24.IX.2011 Varsta: 7 ani
Sex: feminin
Statutul socio-profesional: prescolar
Domiciliul: comuna Dumitra, judetul Bistrița Năsăud
Descrierea bolnavei: este o fetita in varsta de 7 ani, 1,5 m inaltime, 28 kg, par saten, este
comunicativa, este o fire deschisa si prezinta un limbaj corect. Se impresioneaza mai greu, este
inclinata spre sentimente si obisnuinte foarte stabile, iar emotiile nu si le manifesta deschis.
Prezentarea bolnavei: spitalizari anterioare: nu a mai fost internata
Data internarii: 4.06.2018, ora 13,00, nu a venit cu salvarea.
Diagnosticul de trimitere: S-a prezentat cu bilet de trimitere eliberat de doctor cu specificatia
suspect HAV.
Diagnostic de internare: HAV confirmat pe 8.06.2018
Motivele internarii: sindrom icteric, adinemie, inapetenta, greata.
Antecedente heredo-colaterale - tata HTA
- mama RAA
- frate sanatos
Antecedente personale: nu a mai fost bolnava

Din convorbiri cu bolnava reiese ca:

- Debut: inapetenta in urma cu 4 zile manifestate prin: cefalee, astenie, inapetenta, senzatie
de voma, urina tulbure, galben-portocalie ce pateaza lenjeria, galbena la fata. Dupa trei zile mama
observand ca starea fetitei nu se amelioreaza se prezinta la medic. De la Dispensarul din comuna
Dumitra i se da un bilet cu trimitere catre Spital.
Investigatii de laborator efectuate:
Examen de sange: VHS, hemoleucograma, HT, TGP, tymol, Kunkel, cu sulfat de zinc
Examen sumar la urina
Plan de recuperare: Repaos fizic la pat si psihic prin evitarea traumelor emotionale si a
eforturilor intelectuale.
- Dieta sa asigure 2000-3000 cal/zi, nu se forteaza indigestia. Se recomanda fructele, legume
fierte sub forma de sucuri sau compoturi. Dupa 2-3 zile se adauga branza de vaci proaspata, iar dupa
10 zile se include carnea slaba fiarta sau gratar de pasare sau vita.
- Se contraindica: capsuni, fragi, castraveti, conopida, varza si vinete.

ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE

I. Identificarea problemei pacientului
- hepatita virala
- astenie, anorexie
II. Manifestari de dependinta
- bilimbinemie
III. Sursa de dificultate
- infectie hepatica
IV. Dg. Nurssing
- infectie hepatica datorita infectarii ficatului
V. Gradele de dependenta sunt in functie de cele 14 nevoi fundamentale
1. A bea si a manca
2. A respira
3. A elimina
4. A se misca si a mentine o buna postura
5. A dormi si a se odihni
6. A se imbraca si a se dezbraca
7. A mentine tempertura corpului in limitele normale
8. A fi curat si ingrijit si a-si proteja teg.
9. A evita pericolele
10. A comunica cu semeni
 11. A actiona dupa credintele si valorile sale
12. A se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza
13. A se recreea
14. A invata, a descoperi

Evaluare S-au atins aceste obiective persista teama S-au atins aceste obiective bolnava respecta
de boala si evolutia ei, tensiunea art. 1 regimul alimentar nu necesita ajutor in a se
o/70 mm hg P=to p/min R=16 resp/min alimenta. Am administrat medicatia
T=36,2°C
Rol Analize VHS 13mm/h 27mm/2h Regim dietetic Vit C 200 III cp, emirateral 1tb/zi
delegat hematocrit 44%, TGP-176 U.I, tymol-3,2 regim desodat
uEd. Kunkel cu sulfat de zinc-14,2 U, sh/h
Rol Discutii cu blnava in ceea ce priveste Observarea modului de alim a bolnavei, regimul
propriu evitarea traumelor emotionale eforturilor dietetic sa asigure 2000-3000 cal/zi se recomnada
fizice si intelectuale masurarea functiilor in primele zile de la debutul boliifructe si legume
vitale, s-a recoltat sange pentru VHS, fierte sub forma de compoturi, sucuri de fructe,
hemoleucograma, TGA, probe hepatice si supe de zarzavat
evidentiere. Familiarizarea bolnavei cu
date despre evolutia bolii
Obiective Sa inspiram incredere bolnavei in ceea ce Instruirea bolnavei in ceea ce priveste excluderea
priveste tratamentul regimul dietetic din alim a unor alimente cum ar fi varza,
precum si evolutia boii conopida, castraveti, fragi capsuni. Recomandarea
alim ce trebuiesc consumate in aceasta perioada a
bolii
Dg. Comunicare ineficace la nivel intelectual Alimentatie insuficieta in cantitate si calitate
Nurssing apetit diminuat, greata
Stare de Lipsa cunoasterii de noi mijloace de Inapetenta fatigabilitate
dificultate comunicare teama de boala si de evolutia
ei. Stare de oboseala
Necesitati Comunicare 4.06.1996 A bea si a manca
Evaluare Bolnava respira mai Prezinta Bolnava nu Bolnava s-a Nu necesita
usor, coopereaza mictiuni necesita ajutor in a putut odihni ajutor in a se
 fiziologice cu se deplasa si a se imbraca si
urini portocalii misca dezbraca
si scaune
decolorate
Rol Diazepan 1
delegat cp/zi
Rol Aerisirea salonului Favorizarea Asezarea lenjeriei Aerisirea Informarea
propriu instruirea pacientei conditiilor de de pat, masurarea salonului, pac in ceea ce
in ceea ce priveste eliminare functiilor vitale, ewducerea priveste
evitarea emotiilor urmarirea am sfatuit bolnava factorilor purtarea
incerc sa indepartez diurezei in 24 h sa se aseze comod stresanti, hainelor in
gandul pac de la si a scaunelor in pat discutii pe functie de
boala daca sunt diverse teme sezon
normale pentru
inducerea
somnului
Obiective Aerisirea salonului Bolnava sa Schimbarea Bolnava sa aiba Respectarea
asigurarea unui aiba scaune sa lenjeriei de pat un somn pudorii si
microclimat urineze normal pozitie adecvata si linistit, demnitatii
favorabil si bolnava si prevenirea disparitia anxietati inlaturarea pacientei
sa respire normal iritarii zonelor factorilor
sesibile stresanti
Dg. Anxietate si stres Greata scaune Anxietate stres Epiuzare Slabiciune
Nurssing decoloarate stres
Surse de Dificultate in a Senzatie de Absenta act. ficica Oboseala Dificultate in
dific. respira varsaturi tranzit slabiciune a se imbraca
modificat si a se
dezbraca
Necesitati A respira A elimina A mentine o buna A dormi si a se A se imbraca
postura a se misca odihni si a se
dezbraca
Evaluare Bolnava nu Bolnava este constienta Bolnava este Bolnava S-a atins
necesita ajutor in ceea ce priveste de religie prezinta interes acest
 in a mentine evitarea pericolelor ortodoxa. in ceea ce obiectiv,
ingiena. Bolnava este priveste bolnava este
Bolnava a preocupata de preferintele cooperanta
inteles si boala sale, muzica,
respecta lectura
indicatiile
Rol Regim hepatic Ampicilina 200 mg/6h
delegat I.M Recoltarea probelor
pentru examenul de
laborator
Rol Urmarirea Ferirea pacientului de Sa capatam Luarea de Observarea
propriu aspectului eventuale pericole prin increderea decizii interesului si
tegumentelor si avitarea prafului bolnavei in impreuna cu preferintelor
a mucoaselor curentilor, respectarea ceea ce pacienta asupra sale ii citesc
asig cond de regulilor de igiena, urm priveste actelor sale bolnavei
mentinerea si notarea functiilor insemnatatea literatura
igienei vitale evitarea oricarui suferintei preferata, ii
pericol povestesc
emisiunile
TV
Obiective Asigurarea si
respectarea
regulilor de
igiena,
reducerea
coloratiei
tegumentare
Dg. Sindrom icteric Frica stres oboseala Inacceptarea Oboseala
Nurssing bolii neliniste lipsa
activitatilor
recreative in
jur
Surse de Tegumente Risc fata de complicatii Perceperea Stres
dific. colorate icterice bolii ce pe o oboseala
pedeapsa neliniste
Necesitati A fi curat si Evitarea pericolelor Asi pastra A se ocupa de A se receea
ingrijit credinta propria
realizare
Evaluare Nu refuza sa Bolnava Mictiuni Bolnava Bolnava s-a odihnit Nu necesita
participe la respecta fiziologice cu respira mai ajutor in a
activitati regimul urini portocalii, usor se imbraca
recreative scaune coopereaza si dezbraca
decolorate
Rol Vit.C.200 III Ex. urina Diazepan 1 cp pe zi
delegat cp, Vit.B.12
emitiral l tb pe
zi
Rol De a invata Observarea Urmarirea Aerisirea Aerisirea salonului Informarea
propriu bolnava in ceea respectarii diurezei, salonului, asig unui pac in ceea
ce priveste regimului observarea inlaturarea microclimat si adm ce priveste
regimul igieno- dietetic scaunelor factorilor de diazepan purtarea
dietetic pe care masurarea perturbanti hainelor si a
trebuie sa-l tina functiilor vitale mentinerea
precum si si igienei
importanta administrarea
acestuia medicatiei
Obiective Familiarizarea Instruirea Prev iritarii Aerisirea Asigurarea unui Respectarea
pac cu bolnavei in zonelor sensibile salonului microclimat pudorii si
simptomele si ceea ce printr-o igiena asigurarea favorabil demnitatii
evolutia bolii priveste corespunzatoare unui indepartarea pac.
evitarea unor microclimat factorilor stresanti
alimente. favorabil
Combaterea
greturior si
stimularea
poftei de
 mzancare
Dg. Oboseala Inapetenta Mictiuni Anxietate Slabiciune oboseala Neglienta
Nurssing somnolenta senzatie de fiziologice cu stres dezordonata
varsaturi urini portocalii,
scaune
decolorate
Surse de Oboseala Inapetenta Tranzit Sursa de Anxietate apatie
dific. gandire greturi modificat ficat dificultate in a cantitate
incetinita, varsaturi senzatie de respira necorespunzatoare
somnolenta varsaturi de odihna
Necesitati A invata A bea si a A elimina A respira A dormi si a se A se
manca odihni imbraca si
5.06.1996 dezbraca
Evaluare Bolnava este T.A = 120/60 Hg P = S-au atins Bolnava Prezinta
interesata, 84/min T = 36,5 °C aceste respira mai mictiuni
coopereaza obiective usor, fiziologice cu
bolnava coopereaza urini
respecta portocalii,
regimul scaune
dietetic decolorate
Rol Regim Ex. urina
delegat dietetic Vit Dens. 10,5 pH
C.200 III cp, acid
vit.B.12 l f albumina-
I.M emiteral urme slabe
l tb pe zi urobilinogen -
crescut
Rol Propunem Limitarea miscarilor, Observarea Aerisirea Favorizarea
propriu diferite actiuni in se recomanda repaos modului de salonului, conditiilor de
functie de fizic si intelectual, alim se instruirea pac eliminare
aptitudini, masurarea functiilor recomanda in ceea ce urm. diurezei
recomandarea vitale ceai, sucuri priveste si a scaunelor
revistelor de de fructe, evitarea
 divertisment sa supe de eforturilor
nu depuna un zarzavat fizice, a
efort intelectual stresului si a
prea mare emotiilor
Obiective Propunem Limitarea miscarilor Instruirea Aerisirea Prevenirea
diferite actiuni in pentru a nu obosi bolnavei in salonului, iritarii zonelor
functie de disparitia anxietatii ceea ce asigurarea sensibile
aptitudini schimbarea lenjeriei priveste unei respiratii
de pat evitarea normale prin
unor evitarea
alimente prafului
stimularea
poftei de
mancare
Dg. Oboseala Hiperactivitate, Greturi Oboseala stres Mictiuni
Nurssing epuizare lipsa de anxietate varsaturi anxietate fiziologice cu
act reareative in urini
jur portocalii,
scaune
colorate
Surse de Neliniste stres Epuizare este Inapetenta Dificultate in a Tranzit
dific. oboseala dinamica oboseste fatigabilitate respira modificat
repede greturi
Necesitati A se recreea A mentine o buna A bea si a A respira A elimina
postura 08.06.2018 manca
Evaluare Bolnava s-a putut Bolnava nu Bolnava Nu necesita de Bolnava este
odihni necesita ajutor in este a participa la receptiva si cere
a-si mentine constienta act. recreative inf. in ceea ce
igiena, bolnava a in ceea ce priveste boala si
inteles si respecta priveste evolitia ei
indicatiile evitarea
pericolelor
Rol Diazepan 1 tb/zi Regim hepatic Ampicilina
delegat 200 mg/6h
I.M
Rol Aerisirea salonului, Urmarirea Invatarea Integrarea Explicarea nec.
propriu asigurarea unui aspectului masurilor bolnavei in regimului
microclimat tegumentar si de grupul si igieno-dietetic
favorabil si mucoaselor, asig. prevenire a atmosfera pe care trebuie
administrarea conditiilor de infectiei destinsa din sa-l respecte si
medicamentelor mentinere a prin salon imp. acestuia
igienei evitarea
prafului si
curentilor
Obiective Asig. unui Respectarea Ferirea Prpunem dif Familiarizarea
microclimat demnitatii si bolnavei de actiuni in bolnavei si a
favorabil bolnavului pudorii pac. Asig eventuale functie de fam cu
sa aiba un somn cond de pericole aptitudini simptomele si
linistitor respectarea a intoxicatii evolutia bolii
igienei si infectii
Dg. Epuizare Sindrom icteric Frica stres Lipsa act Oboseala
Nurssing teama recreative in somnolenta
oboseala jur
Surse de Oboseala slabicune Tegumente cu Risc de Oboseala stres Oboseala
dific. coloratie icterica complicatii neliniste gandire
incetinita
somnolenta
Necesitati A dormi si a se A fi curat si Evitarea A se recreea A invata
odihni ingrijit pericolelor
Evaluare S-au atins aceste obiective Bolnava este Mictiuni Bolnava nu R = 16 r.min
prezinta tegumente si constienta in fiziologice necesita ajutor Bolnava
mucoase icterice ceea ce cu urini in a se deplasa respira mai
priveste portocalii si a se misca usor
evitarea scaune
pericolelor decolorate
Rol Regim hepatic Se combate
delegat anemia, adm.
de ampicilina
200 mh/6h
I.M
Rol Observarea modului de Sa inspiram Favorizarea Limitarea Se evita
propriu pastrare si efect. igienei incredere conditiilor miscarilor, eforturile
corporale supravegherea pacientei in de eliminare, observarea fizice si
lenjeriei cearceafului sa ceea ce urma- modului de intelectuale
fie curat si bine intins priveste diurezei si a asezare a
evolutia bolii scaunelor lenjeriei. Am
care este sfatuit bolnava
favorabila sa se aseze
daca respecta comod in pat
regimul
igieno-
dietetic
Obiective Respectarea demnitatii si Favorizarea Favorizarea Schimbarea Aerisirea
pudorii pacientului conditiilor si conditiilor lenjeriei de pat, salonului
asigurarea si invatarea phiho de eliminare pozitie asigurarea
igienei corporale, profilaxia in prevenirea adecvata disp. unui
reducerea coloratiei ceea ce iritarii anxietatii microclimat
tegumentelor priveste zonelor favorabil
evolutia bolii sensibile
Dg. Alterarea tegumentelor si Insuficienta Insuficienta Anxietate stres Anxietate
Nurssing mucoaselor oboseala cunoasterii a cunoasterea oboseala stres
slabiciune necesitatii a nec
igienei, frica, ingienei,
stres scaune
decolorate,
urini inchise
la culoare
Surse de Tegumente colorate Schimbarea Schimbarea Absenta Dificultate in
dific. icterice deprinderilor deprinderilor activitatiilor a respira
 alimentare, alimentare, fizice
teama de tranzit
boala si de modificat
evolutia ei
Necesitati A fi curat si ingrijit A evita A elimina A se misca si a A respira
pricolele mentine o buna
postura
Evaluare Bolnava s-a Nu necesita Bolnava Bolnava s-a Prezinta Bolnava
putut ajutor in a interesata alimentat mictiuni este
odihni se imbraca nu refuza de corespunzator fiziologice cu constienta
si dezbraca a participa urini portocalii, in ceea ce
la activitatii scaune priveste
recreative decolorate evitarea
pericolelor
Rol Diazepan 1 Regim Ingerarea unor Ampicilina
delegat tb/zi dietetic vit.C cantitati 200 mg/6h
200 III cp corespunzatoare I.M
vit.B.12 l f de lichide
I.M emiteral
1 tb pe zi
Rol Aerisirea Observarea Atragerea Observarea Favorizarea
propriu salonului, modului de bolnavei in modului de conditiilor de
bolnava sa imbracare sfera alim. a elimnare, urm
aiba un si destinderii bolnavei, diurezeisi a
somn dezbracare lecturilor regimul scaunelor daca
linistit act. de dietetic sa sunt normale
divertisment asigure 2000
– 3000 cal/zi
se recomanda
ceai, sucuri
de fructe,
puire de
legume
Obiective Asigurarea Respectarea Propunem Bolnava sa se Bolnava sa aiba Ferirea pac
unui pudorii si diferite alimenteze scaune sa de
microclimat demnitatii actiuni in conf nevoilor urineze normal, eventuale
favorabil bolnavei functie de zilnice prevenirea pericole de
inlaturarea aptitudini combaterea iritarii zonelor intoxicatie
factorilor greturilor sensibile si infectii
stresanti stimularea
poftei de
mancare
Dg. Epuizare Epuizare Oboseala Alimentatie Scaune Frica stres
Nurssing lipsa de act insuficienta decolorate, oboseala
recreative in in cantitate si mictiuni
jur neliniste calitate fiziologice cu
greturi, urini inchise la
senzatie de culoare
varsaturi
Surse de Oboseala Dificultate Stres Inapetenta Tranzit Risc fata
dific. slabiciune in a se oboseala fatigabilitate modificat de
imbraca si a neliniste complicatii
se dezbraca
Necesitati A dormi si A se A se recreea A bea si a A elimina Evitarea
a se odihni imbraca si a manca pericolelor
se dezbraca 8.06.2018