Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Asdadadada

    Uploaded by

    Gabriell Lazar
    6 views6 pages
    adadadad

    Original Title

    asdadadada

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    adadadad

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views6 pages

    Asdadadada

    Uploaded by

    Gabriell Lazar
    adadadad

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 6
    Camil Petrescu - scriitor eanorte Ultima noapte de dragoste, gntaia noapte de razboi in sublec zh giviziunea deopre Jume intr-un roma’ tema Ga7+O4+ 10411 ‘ote : re incipit gi final ino r-un roman palrolog 748411 tile romanuluipstvologte. . 9+10+11 Varianta propusa: ‘lv, 1. Evidengia: Tt2sS+4+ 2. Prezinta relapia dint 142454445464 S. tustreaz’ particularita qe2eSras5+G47424 ‘ea unui personal. 4, Evidentiaz’ peer de construct ; 14245444 5+6t94 aeeaHl iui romanesc mode; i torii romanulul mn Sh Caml tre inter atea sa lterara este Vasta, abord: WR rarein _apartine perioadel pies s ideea de innoire a | jenurile liric, epic $i . ja cu cea universala. erat romane si de Siena a See an articolul ,Noua structura $i oper, | Conceptia sa despre creaie este exprimate 27 a tora enunid Opin | Miers er aed a roel traditionale de tip balzacian este invechita, © conform careia formula estetica a proze! pica, de provenienta proustiana. In timp os propunand un tip Fee ‘0 propunere de realitate’, cel modern reda e foaltstea fosdsl eioaiand © tehnica narativa inovatoare, anume autenticitatea, Conceptia —_{-s-atura de baza a noului tip de scriitura. Este preferata astfel perspectiva narativa, despreroman <. biectiv, naratiunea se incheaga la persoana intai din punctul de vedere al cely) care o prezinta, fiecare personaj-narator devenind astfelo ipostaza a eului real: Sa nu scriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza simturile mele, cea ce gandese eu. [...] Asta-i singura realitate pe care o pot povesti [...]. D: St: € realitatea constiintei mele, continutul meu psihologic Din mine insumi, ew pot iesi Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai Reflectiile teoretice asupra romanului formulate in acest articol sunt exemplific prin doua opere literare de valoare, anume romanele ,Ultima noapte de dragt intaia noapte de razboi” si ,Patul lui Procust”. = Serierile sale urmeaza astfel principalele principii moderniste formulate di Levees anuimie poole prozei de la prezentarea mediului rural catre axandu-se pe dezvoltarea constiintei complexe a intelect isi de analiza psihologica. : tualulul si crearea to Coordonatele modernismului care sta ieril i lemente paceale astfel: utilizarea clomentlor de anal spot ae oderniste implicité a planului constiintei person i i 2 i sad ‘ajelor si a conflictului inter narativa subiectiv, i TRaI aa i interior, p ‘lesa inrospect, anicaloiismuls * MMO" voluntara sa | Romanul ,Ultima no : ae te de a {880 resin ca tomate dome niente capit jubi +5 mack identtaten, ® Wubirea si razboiuy, i Romanul i ia li &ste 0 speci Asal ao iterera doueieaee Si acting comes sea ae cette intindere, ct lezvoltand conflicte puternice. Suraté pe mai multe planuri Constructia sublectulul Partea Intai Incipitul Tehniea ‘memoriai involuntare 67 de eseurl penteu Bacataureat gilucrulla class Unima noapte de dragoste, Inti noapte de rizbol” este un roman modem de ip sublectiv. Pempectiva narativa este unio’, acesta constituindy-se ca.o confesiune @ personajulul principal, Stefan Gheorghidiu, care indeplineste totodata rolul de narator ai experienjelor traite, Sunt dezvoltate dauh coordonate temporal, prezentul frontulu! si timpul subtectiv al rememoraril povestii de iubire traita allituri de Ela. Autoanaliza ta care recurge acesta se remarca prin luckditate in raport clu cele doua experiente existentiale. Firu! epic al romanulyl se abate de Ia ordinea cronologica a faptelor, prezentarea Intamplarilor de pe front fiind Intrerupta de amintirera iubérk. Scrierea are dou’ pari, sugerate si de titlul amplu, prin care se sintetizeaza o aventura in planul cunoasterit absolute, prin intermediul a dou’ experiente unice ale constiintel, .noaptea® facand referire la o stare de incertitudine a personajulut narator In raport cu acestea. in vreme ce prima parte apartine filonulul fictional, partea a doua pomeste de la date reale din biografia autorulul, care fusese ofter al armatei romane In Primul Razboi Mondial, Reperele temporale si spatiale proiecteaza actiunea in imaginar, pe doua coordonate: in plan exterior, dar mai ales in cel interior, al constiintei personajulul principal. Perspectiva temporala prezinta timpul sublectiy al rememorarit povestii de lubire, Inserat in prezentul actiunii de pe front, fixata la inceputul secolului al XX-lea. Astfel, romanul se abate de la prezentarea cronologica a faptelor, actiunea bazandu-se pe alternanta planurilor narative. Spatiul real, obiectiv, delimitat prin indici specifici, cum ar fi Campulung, Dambovicioara, Valea Prahovel, Bucuresti se Impleteste cu cel subiectiv al framantarilor sufletesti Constructia subiectului alterneaza planurile narative, exterior si interior, obiectiv- subiectiv, al realitatii - al constiintei. Incipitul romanului il surprinde pe naratonul-personaj ca sublocotenent, luptand pe front in Primul Razboi Mondial. El contine indici temporali $i spatiali: ,In primavara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capitala, la fortificarea Vaii Prahovei, intre Busteni si Predeal.”. Relatand ja persoana intai, reprezentata de marci gramaticale specifice, acesla prezinta, in mod ironic, superficialitatea cu care sunt amenajate fortificatiile romanesti, care aratau ca ,niste sntulete ca pentru scurgere de apa, acoperite ici si colo cu ramuri si frunzis, intarite cu pamant ca de un lat de mana” si pe care cu totii le numeau atransee", desi ele ar fi putut sa fie facute cu usurinta si intr-un timp foarte seurt de .ze¢é porci tiganesti, cu boturi puternice”. Un fapt divers aparut in presa declanseaza, intr-una din zile, 0 discutie aprinsa intre superiorii strangi la popota: ,Un barbat din asa-zisa societate buna si-a ucis nevasta necredincioasa si a fost absolvit de vina de catre judecatorii lui.”. Opinille exprimate sunt variate, chiar contradictorii, relevand artistic muttitudinea perspectivelor subiective asupra aceluiasi subiect. Capitanul Dimiu sustine ca ~nevasta nu trebuie sa-si faca de cap”, in vreme ce Corabu este intrigat de faptul cd sotul inselat alesese pedeapsa capitala dispunand de viaja celei care nu il mai iubeste, pe cand Floroiu este un aparator inversunat al dreptulul fiecdruia la fericire Individuala, caci ,dreptul la dragoste e sfant” si nu trebuie condamnata femeia, care igi cauta implinirea sufleteasca. r “a Pentru ca parerea generala tinde sa banalizeze sentimentul complex al iubirii, Stefan Gheorghidiu simte nevoia de a exprima propria conceptie in legatura ou mobilul discutiei $i intervine vehement si patimas: .Trebule sa se stie ca si iubirea are riscurile el, Ca acel care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt.” El formuleaza, de asemenea, o viziune particulara asupra iubirii, o cale de cunoastere a absolutulul; , © lubire mare e mai curand un proces de autosugestie [...] Orice iubire e ca un monoiceism, voluntar. la inceput, patologic pe urma.” Prin intermediul memoriei, Gheorghidiu exteriorizeaza involuntar framantarile sufletesti latente, concretizate prin datele esentiale ale unicel sale iubiri pentry Ela, Readucerea in prezenta faptelor care apartin trecutului este, de fapt, un proces 67 de eseur pentru Bacalaureat 91 luorul la clad Tehnica narativa a confesiunil Episodul mosteniri derea regasiril sinelul, El reface mon, toate etapele acesteia. tae mnul incertitudinil: ,Eram insurat de qe jniverstiale gi banulam ca ma ingala,”. Sonting | marturiseste cA se simtea ,magulit” de ae jerdut” In vet cautare a .timpulul plerdut in ve 1a de lubire, preze! pe Confestunea dobuteaza\ jumatate cu o colega de la Dove Naste din orgoliu, caci ieraton oentar de la Litere. acordata de ,cea mal furiia ermediul caracterizéll diracte zug,q Poet lel prezen a past vl canis inkrebei de gees prototipul femeil ideale: ,Cu oc! i necontenit umeda si frageda, cu 9 inteligg neastamparulteupulll 72F mull din nima cat de sub frunte, era, de aft care irumpea, izvordta tot atts ata de camarazi, baleti si fete dea Ul spectacol minunat. Izbutea sa aaa Hs Potting. cfc infrumuseta toaté la tera sub smn fericirll Originare, cAci cei Inceputul relat fntr-un mod unic, precum membrii cuplului agar Se Te Se ersnae eterndi: ,Simteam eu c& femeia aceea ‘ jie a fericirli, TEI Se mi roner ne ea ca eul meu, ca mama mea, C& ne Tntalnisem ae inceputul lumii [...] si aveam sa pierim la fel aa ee i Episodul mosteniri, considerat de critica literara un nucleu epic de ror balzacian, prin descrierea detaliata a casei si prin evidentierea tipului umay 4 avarului, prezinta dezechilibrul noului cuplu. Unchiul lui Stefan Gheorghidiu, nume Tache, le lasa celor doi tineri drept mostenire o avere considerabila. Stefa, constata ca Ela este atrasa de discutille despre avere si de viata mondenai, doringy sa schimbe radical modul lor modest de existenta. Aceasta situatie Neasteptars este menita sa reliefeze adevarata natura a protagonistilor. Stefan considera averea o povara, neavand ,notiunea banulu”, la fel ca si tata fire boema, multumit cu placerile spiritului, el este ironizat de celalalt unchi al ‘Au, Nag Gheorghidiu, un reputat om de afaceri: .Cu Kant ala al dumitale si cu Sel nu/faci in afaceri nicio branza. Eu sunt mai destept ca ei cand @ vorba de parale® Naratorul-personaj pattrunde asttel involuntar intr-o lume: pe care nu o intelege, care ii provoaca repulsie si de care simte nevoia sA se fereasca. Totusi, deseo} oH stupoare ca Ela este foarte interesata de mostenire, care va scoate Ta iveala latuy é despre chestiuni financiare: My as « a vulgare [...]. M& cuprinde: a credeam aproape suflet, nu. intelegea Ca poti sé lupti cu indarjire si fara crufare pentru triumful ui acelasi timp savt fie sila ste freimanti pentru o suma, fie ea coricat de m Di inctia majora, care se contureaza treptat, intre aparenta Ele ‘ Strecoara in sufletul indragostitului indoiala, observata minutios. Et viet de cuplu debuteaza sub semnul iror continua printr-o acumulare de de ¢ Sensibila a [uj In curand 6 tortura continua”. : Motivele esecului sau full declarand cu ead gelos, desi Acordarea exclusiy tat din partea Soliei sale ise pare 9 si th ie' ituatie nSa de atitudinea acesteia fata de un AVocat obscur gj .¢, Hy Partea a dova fomel’, dom £7 do oneurt nul G. Muri pentru Bacalaureat gf lucrills class » CAaruia. am stat la Odobest), Aceasta Ti aco dureroasa = eth am fost ca gi tolnay Vent mutta atentie: .in cole trei zile cAt Declansarea crizol¢ descoperaam nevasta cu o uimire ma - dol macina sutietul Dae 'a Constatarea anumitor gesturi tamiliare di if famniliare dintre cel in speranta aflaril un I, Constituindu: 191 Conn 1-80 C2 prile) de analiza a fiecdrui detaliu sunt aScUNSe CU gra din heee Stamanta rite ae na ain tama darisan ae fates dogt ating cote nebanuite suterinta manitosee ae fom Ofgolins gi, de acaea, 4 hinuiarn Muniric ca Sa par vesel [...] Si eu ma’ simteam imbecil gi ridi leu, Urmeaza 0 perioad; Pentru Stefan, imagines feat Vala de cupla, marca engelcd oe sone ae8 femetiuite prezini os ar cata de certo npc ff nitsceatishooeee al SU, $1 con de scilatit Chinuitoare intre ipostaza sl hotérdste perdi Si S2- Ingele senivieten marcata de gandul ca aceasta Sara cone involeze voluntartecand ey locortucinea ii domning spirtist eee aes cu moartea, perianta unel lubiri eguates la intoarce abla diminoaier ge melale acasd, observa absenta sole, care soldeaza cu 0 despacten re oante Ge deznédejde, incerttudine si pei led wiciodas, Sedaee pies oe Gheorghidiu, find convins ca Ela nu a tub dovada clara c& sotia sa petrecu: rd explicatil suplimentare, desi ulterior gaseste nou situatia devine INGoee coe eee ee 18 Anigoara, al care sot plecase. Ox cand aceasta ii cere sa treaca ie insets intre cei doi e urmata de noi banuieli, in care el va muri pe front. ean a mostenire pe numele ei in eventualitatea ‘Campulutigy Undereatalssere care vede intamplator pe domnul G. in orasul tradat, gandind ea 0 coincidenta a . petreaca vacanta, Stefan se simte din nou amandoi, dar este slit de improju aa Mee = astfel hotarat s4-i omoare pe (A dota parte a rarer e intoarca la regiment. campat SUES lulu debuteaza sub semnul ororilor frontului. Jurnalul de ae ieee acti oe dramei generata de lupta intre forte saratar armatei dezorganizate din care f CGHCOTGRITU(ce TCIeaa A Cua rnbive GATO(pebs Gonna Oe cle nidiu se inrolase dir jotive principale: dorinta ‘obsesia neimplinirii in iubire si nevoia de a acumula 0 noua nar ceptel necesara propriei formarica alt isi iste e personalitate, insusi marturisind: .N-as vrea sa existe pe lume 0 experient& definitiva de la care sa lipsesc.". i Din punctul de vedere al intelectualului lucid, razboiul este ca un carnagiu, iar unicul scop al celor care lupt& este acela de a scapa cu viata. Drama razboiulu descrisa in mod obiectiv, fara idealizare, dar cu 0 tenta ironica, este coplesitoare si umbreste, in constiinta personajului, neimplinirile din planul sentimental. Experienta luptei pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupatie austro-ungara este traita la intensitate. maxima. Haosul general, sbalciul de oameni’, .viziunea miilor de morti, a uraganului de obuze, a trupurilor zvarlite in aer’ compun imaginea terifianta a unei lupte inumane. In mod bizar, se creeaza o legtura sufleteasca intre participantil la lupta, Gheorghidiu simtindu-se mai apropiat de tovarasii de front decat de propria mama, cu care avusese divergente in ceea ce priveste mostenirea primita. ‘Scene memorabile $i jnfioratoare se succed prin fata ochilor sai Jn momentul in care batalionul pe care il conducea, este luat prin surprindere de inamici. Soldatul Marin Tuchei rosteste neintrerupt cuvintele sententioase ;Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu”, iar un altul, desi capul -a fost retezat de un obuz, alearga In continuare dupa Gheorghidiu, din reflex, pana cand se prabuseste inert, Intro. scena marcata de tragie si grotesc: raknaraton pane . Drama razboiului, prezentata ou ‘autentictate de personalul care a luat parte: ta aceasta experienta definitorie,creez# ee col de Pe (font ices meau doar sa comen " renee! j de ae aloo a “icestei unice experient® Gheorghidiu se site, in conditil Find ranit si spitalizat, el revine la vat de framantarile sufletesti anterioare- Ela se dovs ui is cid utului. Dest ae que a rantasmeve Sree cu nepasare: ~Sunt ob " rormpina, ta care 9 2 inet “ 9 consxier® 0S watt” cA ea nu reprezinta cont cin’ a8 e riarh o urbra Oe aes asa, cAzAnd In “ m ce, rus third 0 nic de porec ; Serizoriy gtetar rook? aractanu wate decal 8B} adreseze 0 inrebayg a oncare # nt, Agoulld > un gest de me ndiferent ‘este urmath de Ui age interogane reroricd one ‘ibaolut tot ce # in casa, de la Oblecte ge He vere consider’ pint, Adic® fot IrecutUl”. Marini a0 07 reonald la 4 oar eta fucrur! PATeOTT eprazentand toate framantarile $i toatg weg (1 wr wasat in ut mt Nidicat la nivelul aspiratilor celui care a simborce are nu 8-8 ‘0 1 2 ntru ai cata de fomna Care gia devine astiel pragalit Pentru a incepigg Stet g ir majore. area permanent & aceasta al romanulul, indeplining o- Stlan Choong ee mneaza la persoana Int In mod subledty, a al de narator E ee cooiionals esentiale ale destinulul sau, iubirea gj sonajiki propane in raport ee | intelectualului lucid, aflat in cautarea absolutulyi, ta Intruchipeaza put biectiva a razboiului $i cu cea int : 4 in raport cu realitatea abiect erioarg , spies eau despre povestea de dragoste traita alaturi de Ela. ‘Porvetl acestula prinde contur pe parcurs, prin acumulate de daie:¢ a ssupra deveniri sale. Absolvent al Facultatii de Filosofie, Stefan se simte fg in lumea cartilor, ale caror idealuri le transpune in viata de zi cu zi, Relatia oye se fundamenteaza initial pe orgoliu, insusi mArturisind ulterior: ,Incepusem totugi magulit de admiratia pe care o avea mai toata lumea pentru mine, eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente si cp est orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri. Individul superior nu poate concepe iubirea decat in varianta sa ideal, calé de cunoastere a absolutului, prin unirea spirituala a doua sufle Cautam 0 identificare $i o verificare a eului meu [...]. Nu m-as fi putut intr-o dragoste absoluta."* in prezentul frontului, el retraieste drama neimplinirii erotice, 88 Ge iubire se afla sub semnul incertitudinii. inca din primul personajul-narator isi releva superioritatea, evidenta prin ironia ‘ i ami fortificatillor de pe Valea Prahovei, dar si Prin interventia sa impulsi un fapt divers discutat la popota Conceptia Partici D le E ulara asi jul een Sa “ oe ca iubirea reprezinta o regasire a _ wal cuplulul, de la care niciunul din i doi ‘2 iubirea absoluta, parte Bice Memoria esentiala a ptualului Relatia cu Ela Modalitati de caracterizare 10 Arta narativa 11 Incheiere 67 a == SE eeuri pentru Bacalaureat gilucrullaclasd Excursia la Odo! besti importany vliefeaz: importanta. unui anume domn G, 2elozia personajulul, a carui sotie pare ca acorda Gheorahicis respinge ins Meo sear arf pututavea o relate exraconjugala Sale; CU toate ace a cA ar fi gelos, considerA rst achat et swans a aa : sl otgolios : dezamagirii in iubi Peste masura, Gh 4 x aeeca pant la eel wala soa to err Ores nou atl -0 a en transformandue fain caver do ereemaleall amplifica dilernele Conant isuportand framantar| Portii catastrofice ’ gies Seat mantarile sufletesti, dar dorind totodata sa participe activ la 5 mental, i i inroleaza voluntar, in mod one, ‘ar putea definitiva ca personalitate, acesla se colectiva a confruntari Prezentarea razboi i inlocuind drama person: lipermanente cumoatea iului i is culo capacitate sports ae = ale in mod veridic, de catre un fin observator, luciditatea personajului-narator ng. ae Si in condi tragice. Notatiile sale vadese in fata mori si abandonarea ae ul sau polemic, asumarea reactiel de groazé Drama razboiului estompeaza eee completandu-si propria identitats treptat drama neimplinirii erotice, personajul c&tela tl apaitine

    You might also like