arta

bizarrtiria

« 0 arta IIU apare pe deplin constituita inca de la nasrerea statului

dupa care i~i capata denumirea ~i nu l'QIbare cu desavir~ire odata
cu el. La inceput a existat 0 faza inevitabila de tranzttie intre arta
imperiala romana ~i arta bizanttna, faza despre care unli socotesc
ca soar fi prelungi-; pina la moartea lut lustinian. Dar daca geneza artei
bizantine ap ••re mai limpede atunci cind se considera perloada sa
paleocrestlna ca 0 ultima manifestare a artei romane, ar fi nedrept
sa nu se puna ~i mai mult accentul pe tot ce a creat e-\ nou ~i prin
care mal degraba a vestit viitorul decit a prelungit trecutul ».
CHARLES DEL yon
Vol. I Ii II lei 31
Arta
bizantina

Biblioteca de arta
Arte ~i civilizatii
 Consultanl ~tiin1iflc: Charles Delvoye
CARMEN-LAURA DUMITRESCU

arta
bizarrtina
Vol. I

Tn romane~te de
FLORICA-EUGENIA CONDURACHI
Prefa~a de
VASILE DRA-GUT

CH.\.RLE" DELVOYE,
L'Arl byzantin,
e by B. Arthaud, Paris, 1967

Toat~ drcpturile
EDITURA MERIDIANE
asupra prezentei erli~ii In limb a romana
slnt rezervate Editurii Meridlane Bucureftl, 1976
 PREFATA

Inuiatioa Editurii Meridiane de a publica

lucrarea profesorului Charles Deloope, Arta Bizan-
tina, trebuie salutaui ca un autentic act de culturd
menit sa participe la reafirmarea pe planul valo-
rilor spirituale a uneia dintre cele mai strdlucite
$i~ deopotriod, conirooersate epoci din istoria ome-
ruru:
Literatura de specialitate acumulaui in legatur«
cu studiile prioind. cultura si arta bizantina
este imensii. Cel care ar dori sa aiM 0 imagine
globau: asupra cercetdrilor de bizantinologie
efectuate numai in secolul nostru ar putea fi lesne
inspiiimtntat de cantitatea uriasti de lucriiri cu
caracter monografic, articole, comuniciiri si dez-
bateri pe diferite teme, 0 adeoaraui nebuloasd de
titluri in cuprinsul cdreia descifrarea unor struc-
turi de rezistentii pare a fi deosebit de anefloioasa.
Para sa ne propunem - ar [i dealtfel imposibil
in limitele unei prefete - sa facem un inoentar
al coturooerselar pricitoare la procesul de consti-
tuire, la aria teritoriala si la problemele de stil
ale artei bizantine, apare ca necesard evocarea
acelor aspecte din istoria aut de agitaui a imperiului
constantinopolitan si a artei sale, care au general
Pc coperU\: numeroase interpretdri coruradictorii.
Implirdteasa Teodora $i ~~ita ei Ca succesor al Romei antice, prin voitua imptira-
(detaliu: 0 patrlciana), tului Constantin, la anul 330 al erei noastre,
mozatc, catr 547
Itavenna, an Vital' 5 Constaruinopolul. devenea capitala unui imperiu
polimor], loc~l de tnttlnire al unor striioechi t::a~itii
culturale si artistice, a cdror zestre spiruualii p de
mijloace de expresie prezentau, 0 largii dwersL~ate.
A~ezat pe malurile Bosforului, la hotarul dintre
douii continente - pozuie unicti dar profund sem-
nificati()ii pentra 0 capitald de ,imperi.u, - C!0n-
staruinopolul a fost, incii din. p'nmn sC!t ant de
existentii, creuzetui unor ,exc~Pfw,:ale ==: cul-
turale dintre orientui anuc F occideniul medt,lera-
nean. Desi beneficial' al unei religii de stat unuare,
cresunismul, ~mperiul ,b~~anti,! nu, a putut fac~
abstraciie nici de traduiile smcret~te ale Romei
imperiale, nici ~~ ratio,!a~tSmul, ir;tbtbat de senzua-
litate al eulturii elenistice, nlCt de splendoarea
[ascinanui a monarhiilor ,orienta,le, c,o~truite de
milenii pe suportul [anatismului religios. De la
inceputurile sale, Biza':fU:~ a deoenit un. adeoiira;
nod gordian de contrtuliciii, n,od ntct~data dezlegat,
nici retezat de sabia ()reunut cuiezator.
De-a lungul celor unsprezece secole de existentii,
hotarele imperiului bizantin au fost tntr-o necon-
teniui miscare. Larg desfa~uratii in ()reme,a imp~-
ratului I usiinian (527- 565) saa a lui Vasile
al Il-lea Buigaroctonul (998-1024), suipinirea
imperiuiui bizantin a ri(),!it nii 0 datii, s~ redo?in-
deascii tntreaga mosteture a Romei imperiale,
din desertul Mesopotamiei pirui in indepiirtaia
Iberie. Nu au lipsit insii nici acele dramaiice
momente cind. ins~i existetua capitalei s-a aflat
sub semnul tntrebiirii: persii sasanizi, arab ii,
bulgarii, au ajuns. in repetate .rinduri sub zid~r~le
Constantinopolulut, petura ca m anul !204 slaoita
cetate sa cada in miinile armatelor celei de a patra
eruciade. Din 1261, cind. Mihai al V Ll l-lea Pa-
leologul tsi fdcea intrarea triumfalii in cate~ralr:
Sfintei Sofii, si pirui in 1~53 cirui s~a priibusi:
definiti() sub lo()iturile, turc~or otom~nt, Con~t~n-
tinopolul a dus ~ e~tstenfa, pre,.cara,. ~e .nel~n~t~
politicii si de aguaue religioasii, far a sa ptar~a
totusi fascinanta sa autoritate, riiminirui pr~n
deiinuie capitola imperiului, a ace,lut tmperui
ideal la a ciirui mostenue rioneau mat toate cape-
tele tncoronate ale timpului, Neincetata deplasare
a frontierelor .co~oborr:t~ cu puternica forld de ira-
diere culturala ~t artisticd explicii in burui mas •
de ce L:n d t~ec' t a.' conexiune cu arta metropolei ura se
reclama •a ft ~ercetate numeroase opere si monu-
mente rasp.,indtte pe 0 arie largii in leoaniul medi-
~er~ner:n, m peninsula bolcanicd, in Italia sau
m tntinsele tere ale Ucrainei ~i Rusiei.
o E ,lesn~ de inseles c~ in co,!,~yiile unui proces
oelt!ttc, aiu de complex, ui conduiile unei dispersdri
tent~nale atit de largi, in cadrul cdreia
co,ns id ~ra te t ra di£tLt
'ile si" impulsurile locale se arta
cer
bizantinii nu a .a()ut ~~ nu putea sii aiM 0' confi-
gurr:/te ~r;to$ena, apta un?r stricte definuii de
ordtn, stt!tStte. , Pusa, tn slU:j~a bazileului, servind
cL!' ft~el~tate tera:hta politicd si religioasii, arta
bizantirui ~ J~st m permancrud artd cu program,
Compnrabila in. mare miisur~ ,cu arta Egiptului
a,:ttc, ,tI'.!str:ument al teocraiiei [araonilor, art a
b~zar:tma si-a elaborat un. limbaj codificat capa-
b:l,sa exprt"!e, o!,d~nea terestrii si autoritatea di()ina,
facmd. sensibild ,td.ee~ de supunere, de valoare
mo~ala, de credirud m perfectiune. Dar intruclt
o~dme~ terestrd a imperiului a fost in repetate
rinduri sUl!usii, seisrYI:elor, odaui cu contest area
unor ~e()~r,un considerate sacrosancte (nume-
roase "!~c,an eretice sau indelunga perioadd ico-
noclasta stnt cele ,m.ai grditoare dooezi in acest
sens) , !;rta btz,antmf! p:e,.z~nta ea insdsi 0 eooliuie
mar~atr: de disconiinuiuiti, incit subsumarea ei
u,:et su!gure categorii stilistice ar fi condamnata
dintni inceput erorilor.
• E!e fon,dl!l unor at~t de ,indlcile probleme, cerce-
tdrile pn()md, arta bizantina au mai fost compli-
cat~ ~L de, existerua prejudecdtilor unor cdrturari
occtdenta,lt, p,entru care, 0perele orientului ortodoz
erau « hieratice l}, « S~Ct l}, ,« ituepenue l}, « lipsite
d~ ~aloare l}. 0 graoa prejudecatd, ln. substratul
c~reta se aflau =«. ,cite()a secole de dispute
$~ de cC!~~ nu erau striiine mentalitatile catolice
~L ,a,mbt(ule de su~rem.atie ale Vaticanului, a
prunt ,rG:portu! genetic dmt~'e Bizant si mostenirea
Romei tmpenale. Numerosi au fost saoatuii peruru
6 7 care ezplicarea fenomenului cultural si artistic
medieoai din Europa a a()u.t ca ,unic punct de tala, incorporind de-a lungul secolelor oariate
plecare antica Romd constd:;ratf!'. drel!t model influente care au coniribuit La continua sa imbogii-
ideal de organizare ~i de forfa sptntuala .. P_ent~u tire si dioersificare atU in perspectiod teruorialii
Franz Kaoer Kraus 1 £ntreaga art a cre$tma: tlin. cLl si in perspectiod cronologicd. Traditio romand
secolele IV - V III .era, expli~ata f.n funIcfte de este lesne de recunoscut in concepiia de largd respira-
o singurii si aiuoruara sursa: Roma.. n .m01 tie a ansamblurilor urbanist ice, 1.11, rigoarea com po-
similar da; cu mai multe nuanfe, Alois Rte~L, ziiionald ca $i £11, tehnica savanui dar economicoosii
a incer~at sa demonstreze £n ~e ,!"as.ura a!ta eresuna a constructiilor care [oloseau zidurile cu emplec-
timpurie, deci si. cea. biza:ntma ,d:n. primele secole ton si placaj. Tradiiiei elenistice ti este proprie
de existenfa ale imperiului de Rasant, s-a tntemeiat cultioarea studiilor prioind cultura si arta greacd,
pe nW$tenirea artei imperuile romf!'ne care tniocuise de asemenea preferirua pentru eleganta si rafina-
oechile arte din oastul spaftu ",!,e~t~~ranea:n.. Aces~or ment, pentru canonul efeminat al figurii umane,
uniLaterale interpretiiri ale origuui art~t bizantine pentru logicd si echilibru. Orientul a participat
le-a fost opusd La tncepuiui secolulut nostru, 0 La constituirea fondului genetic cu gustul sau
alta teorie tot dtU de exclusi()istii: 1.11, a sa. luc~are pentru fast si grandios, cu sensul ierarhiei, cu
d e()ent'ta celebrti « Orient S oder Rom », istoricul voluptatea culorii $i a ornamentului.
ki 3 . e sat Deosebit de importanui a fost, pe parcursul
de arui austriac Joseph .trzygow~ t a ~n() r
importanfa factorilor ~e mflu,enta, acordind ~n: cercetdrilor, precizarea tot mai clara a raportului
rol prioritar orieniului apropiai, res'pectt~ .A:ste~ dinamic care a existat intre statul bizantin, in
mici, Persiei sasanide, Caucau~ulut, St~tet. $t dubla sa ipostazd: politicd $i teologald, si arui,
Egiptului. La rindul sau, I. V. At~a~o()' a t~~tat care, indiferent de domeniile de referin(a - laic
mai ales asupra substratnlui ~lentstt:, c~nstdertn~ sau religios - a constituit un instrument apolo-
ca arta bizantina a fost .in .pnmul rind. mdatorata getic al autoriuuii imperiale, consideraui a fi de
tradifiilor artist ice constttu~te 1.11, Leooni pe fondul esenui dioind. In [apt, datoriui seoerei ierarhizdri
mai oechii sinteze greco-onen.tale... . sociale, creaiia artisticii din imperial bizaniin
I nieresui crescind pentru istorui $t cultura tn~- s-a dezooltat pe mai multe nioeluri riguros demar-
periului bizantin - aceasta largii .pun~e de lega: cate ca posibiliuui materiale, ca program spiritual
turii dintre antichitate $i Iumea medte()a:la europeana si, [ireste, ca posibiliuui de ezpresie. Tocmai de
_ s-a concretizat in secolul nostrii pr.tT':,~umeroase aceea s-a putut oorbi despre un « dualism» al
lucriiri purtind girul un:o~ !erso?,,-alttaf~ de recu- artei bizantine: pe de 0 parte arta de curte, desti-
noscuui repuuuie ~tiinftf~ca u.nt()ersala .. Charles nata inaltei nobilimi $i ()irfurilor clericale ale
Diehl Nicolae Iorga, Gabnel Mtllet, Andre Graber, metropolei, pe de alta parte 0 arui a piiuirilor
Lou~ Brehier, O.M. Dalton, ~te()en R~nCLma,!, sociale inferioare, 0 arui a colectioiuiiilor monahale
Viktor Lasarec, au marele
e()idenfa importonia
=»
Bizanfulut
de a f: pus m
ca, ()a,.tra ~e cui-
sdrace. Cultioind rafinamentul $i somptuosul,
de curie a cdzu; deseori in capcana conoeniiona-
arta

turii de generoasa fert~Litate, rolul sau m p~t~a!~c: lului, in timp ce arta categoriilor populare s-a tnnoit
si transmiterea marilor oalori ale an~~ch.ttafH~ la combustia miscdrilor de masd care i-au transmis
[orta sa de creafie $i, de stimulare a cuuurii $t artei exaltarea pasiunilor $i dramatismul expresiei.
din intreaga Europa. . .. Dar problema «dualismului » priveste si una
Eliminind succesio oechile teorii cu curact~r dinire cele mai dificile preciziiri cerute de studiul
exclusi()ist, cercetiirile recen:te au fi!Cut ~emonst~l1:tw artei bizantine si anume natura relatiilor care au
cd arta imperiului bizantin a ~ttut. sa: ~en.eftc~eze existat Entre Constantinopol $i dioersele centre
de 0 tripid mostenire: romatui, eIentSttca $t onen- 8 9 artistice aflate in sfera sa de infLuen(a. Reiinind
adeodrui ca notiunea de arui bizantind s-a con- bizantini, iar .cet~tenii li.beri au fost redusi La
stituit fn legatu;a cu creaiia artisticii a metropolei treapta de ~lfbLectL eXpU$L oricaror ingerinte din
si a principalelor orase ale imperiului, Salonicul pa!tea put~m de stat. Imprumutind de la despoiiile
in. primul rind, nu trebuie pierduta din oedere one.nt,!-!e ~deea. ~e sacralitate a naturii puterii,
timpuria aparuie a unor centre auionome, basileii .bLzantmL au reunit intr-uti singur tot
asa numitele « scoli naiionale », a ctiror ort-. ceren:omal.ul de c!"'rte cu eel religios $i astfel ideea
ginalitate $i capacitate de finalizare au uneort d~ ierarhie s-a. tmpus, cu toate exigetuele de
o impre ionanui prestanui. In aceasui perspec- ngo,!-r~, t~ dwers~le forn;e ~e manifestare ale
tioii, prin « art a bizantind» nu se mai ituelege arte~, tar iconografia a dobindit valoarea unui au-
doar produciia unui anumii centru - in spera tenuc manifest !,oliti~. I n acelasi timp, tocmai
Constantinopolul - ci 0 categorie stilisticii deosebit c£fracte~ul imperial prin definifie al artei constan-
de complexd, aplicabild artei din farile orieniuiui ~mopoltta~~, cu a sa o,:dine .idealii transferaui
ortodox. Asadar, nu pot fi omise realiziirile artis- tconografL~t curente,. 0 diferensiazd structural de
tice din cnezatele ucrainiene si rusesti, din (arile artele ?c~tdentale, [ie ca este vorba despre arta
Caucazului, din tdrile balcanice din (arile romdne, romanica sau despre arta goticd.
din Asia mica si din Siria, [iecare dintre centrele Obseroind, aldturi de Andre Mirambel cd una
de arui din aceste fari ilustrlndu-se prin opere de din~,:e trdsdturile caracteristice ale artei $i litera-
o pregnanui autenticitate. In acelasi timp nu p~t turii btz'!-ntme eS.te « a glndi dupa un model $i
fi neglijate, fara riscul unei eronate tnielegeri, a se elibera pn~t se~timen~ », r:~arles Decloue
puternicele ecouri ale artei bizantine in. farile pune problema dinamismului spiritual implicat
Europei occidentale, in: ltalia si Spania, dar si in. opere ca:e, numai aparent, stnt copii lipsite
En Franta sau Germania si chiar tn Lndepartata de personalitate.
si nordica Scandinaoie. Fenomenul artei bizan- Deosebit de importanui fn economia lucrdrii
tine are, prin urmare, 0 ampliuuline coniineniald, este analiza premiselor artei bizantine desci-
configuralia sa coniplicindu-se neinceta.t in t=: tra.rea aportului artei paleocrestine in cri;talizarea
primelor sale experierue. Originald este in acest
tie de coordonatele locale si de implacabilele mutafn
temp orale. . . se~ cla,:a sub!iniere a faptului CeL perseciuiile
Abreoiai prezentate, acestea au fost pnncLpalele a'!'t~cr~!me dt!1' =r«, ~- I I I nu au fost
dificultdfi care au stat in [aia profesorului Charles nwt • au: de sLStemat~ce mct aut de pustiitoare
Delooue in. momentui in. car.e si-« pr~pus. sa . re- p~ C!t le-a .prezentat literatura mai veche. Dimpo-
dacteze 0 noiui monografie a artei btzantme. trwa, p~~wadele. d.e perseciuie au fost relativ
Acreditat de 0 indelungii naioitate ca cerceuiior scurte, . [iind post.btl~. co~truirea de biserici si
al artei bizantines, prof. Charles Delooue pare sa amenajarea de cimiure, ui cadrul cdrora arta
fi fost preocupat de realizarea unui manual c~ primilor crestini s-a putut dezvolta tara constrin-
oaloare de instrument de lucru, accentuarea laturii
geri. Inc~ ~in primele sa!e sec?le de existent a,
documentare $i a referinselor fundamentale fiind
arta c!~tma a pr~luat .dm orient e perspectioa
eoidenui. morala », asadar dimensionarea personajelor re-
N umeroase sint obserotuiile si sublinierile de
pre~en!ate in [unciie de importania religioasd sau
o marcatii importan(a teoreticii. A~ttel, in. capit~lu~
introductio se araui ca autontatea imperiald sociala. In consens cu riguroasa ierarhizare a
bizantitui ~ fost inspiraui de aceea a monarhiilor socieuuii bizantine, « perspectioa moral a » a fost,
orientale $i ca, drept consecituii, magist!a(ilo!. vreme d~ seco,le, 0 caracteristicd majora a artei
romani din antichitate ie-au urmat [unctionarii 10 11 constantinopolitane, determinind 0 conceptie com-
pozuionaia edreia ii erau subordonate atit forma
cU $i culoarea. . manter a convingatoare astfel ca ansamblul conclu-
Urmdritd din aproape tn aproape - p~ epoct,.
pe genuri $i pe centre autonom~ - eoolutia art~~
bizantine este tnsotiui de pertinenie eomeniarii
menite sa precizeze momentele $i problemele funfla-
mentale ale complezului unwers artistic al orien-
tului ortodox. Expunerea ~te clar~. $i . trydd~o:zd
ooctuia didactiai a auiorului, semntfLCa~L(Ja fLm~
in acest sens grija cu care sin: exp~LCat~ ~ermenH
de specialiuiie, astfel ca expunerea istorica se im-
pleteste cu analiza lexicografica. Unele paranteze
se dovedesc de 0 reaui utilitaie, ca de exemplu,
prezentarea monograficii .a a,rhitect,ilor ~natolieni
Anthemius din Tralles $L Isidor din. MLlet, cons-
tructorii bisericii Sfinta Sofia din Constantino-
pol. Demonstrind calitatea de ingineri-matemati:
cieni a celor dOL Charles Delpoye demonstreaza
implicit elabora~e~ .con$ti.enta ,a pr?gramului e~ifi-
ciilor de cult din. imperiui bizaniin, faptul co.. la
elaborarea acestui program rolul impiiraiului a
fost hotdriior. In esenui, un ldcll$ de cult. trebu.i~
sa fie un microcosm, 0 reproduc~re a ~era~hLeL
divine, cupola semnificind. cerul., w~ ~p'afLUl mte-
rior fiind un echiooleni ~l lumii oizibile. ~entru
atingerea acestui scop arhLte:tura a c~laborat indea-
proape cu decortuia murala - mozaicul sa.~ frescf!
_ organizarea iconografica a acesteia fund rt-
guros codificata.. y • ' '
Cititorul acestei lucrtiri pa afla mulie $t utile
date prioind arhitectura,. pictura~. icoanele, min~f!-
turile artele somptuare, mformatule $L comenta:L~le
pripi~d lucrdrile de artii fiind epurate de $op(iLeLLle
prelungite sau de indlceala coturoverselor. ~harle~
Delooue a preferat sa of ere . un material. c~~ mat
solid organizai, potrioit .unet. s~h~mey proprn ca~e
_ dincolo de once rezerva principiald sau de ama-
nunt - are meritul de a deschide 0 cale sigurd
pentru patrunderea in marele unioers al art~i .biza,!-
tine. Unele capitole au 0 ~aloare aniologicd pn'}-
claritatea si rigoarea si~tezeL~ ca.• de ~xe"!plu, capi-
tolul dedicat inilueniei artei bizantine m Europa
occidentald si eentrold. Faptele sint, in general
cuno~cu!e, du~' Charles Dell/oye le grupeazd de 0
ziilor se impune cu eoidenta necesiuue. Furulamen-
tala este constatarea ca, pentru Europa occidenta-
u. ,Bizantul a jllC~t r?lul unui initiator, al
unuL mentor art a bizantitui sub dioersele ei as-
pecte, [iind imitaui de artistii din idrile apusului,
ell precddere in epoca romanicd. Calitatea de « eu-
ropean,a », ~n sensul larg ~i pro{und al cuotntului,
ar~a bizaruitui a piistrat-o plrui la sfir$itul secolu-
lUL al XII-lea, dupa care, odaui cu deciiderea
~mperiului, capacitatea sa de innoire si aria de
mfluen~a s-.au, redus progresio, D~i in declin
art a bizantind n-a, 'inc~tat sa anticipeze unele
experienie ale artei occidentale si - asa cum se
observd cl!' ~u.~tila justeie - in mozaicurile si
frescele !'tsencLL Chora (Kariye Djami) din
Constantinopol, executate in 1315-1320, se poate
oorbi de 0 prefi~urare a stilului gotic international
ace~ style co~rtOls care a inflorit in tarile Europei
occid:entale $L centrale in a doua jumdtaie a seco-
lului al XIV-lea $i in primele doud decenii ale
secolului al XV-lea.
Ul~im,ul capitol al lucrtirii lui Charles Delooue
este intitulat « Byzance apres Byzance» (Bizani
dupa Bizant),
Cititorul roman Cia recunoaste, neindoielnic ti-
~lul celebrei lucriiri a lui Nicolae Iorga, pubzicata
'n., 193~6, ft. se (Ja astepta, in mod justificat, sa
gaseasca aLCL 0 eoocare concludenui a artei medie-
vale di,nJar~le r?mane, al cdror rol in piistrarea
mastenirii bizantine a fost deosebit de important.
Spre regretul nostru, prof. Charles Delooue nu
pare a fi tndeajuns de bine informat cu prioire
La dezooltarea artei romdnesti din secolele XI V -
XV I I, referirea sa cu prioire la monumentele din
sptuiul carpato-danubian fiind prea sumard si
nu intotdeauna ezactd. Desi a adoptat formula
« By~a,!ce apres .Byzance» autorul nu face nici
o. tn'!"Ltere la Nicolae Iorga - care a invetuat-o
$L.a m!rodus-o in circu,itul $tiinfific, - si '!U deli-
mueazd, asa cl!.m ar [i fost de dorit, acei factori
12 13 care au [aoorizat perpetuarea oieiii artistice de
traditie bizantind, dupd dramatica priibusir« a nesc s fiind azi unanim recunoscuui. De 0 caloare
Constantinopolului, in 1453. .' comparobild sint $i ansamblurile de picturii muralii
Este obligtuoriu sd consemniim - [ie ~.t pe .~curt de la Radauti, Pdtrauti, Voronet, Biilinesti,
_ cd incd din secolui al XI V -lea, lIotellozLt ro- Botosani, dovedind cd, inca inainte de sfir$itul
mani' tncepuserii sd exercite un actio protec~ora~ secolului al XV-lea, Moldova dispunea de 0 ade-
al munielui Athos 7 si cd, dupd cdderea imperiului IIdrata ~coala de picture. Deplina afirmare a acestei
bizaniin mai to ate centrele de culturd traduionalii [coli s-a produs in timpul lui Petru Hares, ctnd
din vechiul orient ortodox all, beneficiat de sprijinul numeroase monumente all, fost pictate si pe [atade,
moral ~i material al tdl'ilor romiine. u nu"!ai picturile ezterioare moldooenesti fiind azi de mon-
~ezdrile monastice de la Athas, M eteo.ra, .Ieru:aLLm, diald notorietate. Nil, puiem sd nil, notdm aici
Sinai, etc. all, putut astfel sa sUp"rf:!'lI.tetuta~ca, ~ar~ eronata consideraiie a lui Charles Delooue, care
~a cum araui Nicolae Iorga, ins~t tde~a. imperiald crede cd picturile ezterioare s-ar ezplica prin
bizantirui a puiui fi saloaui 8. Dar mat importante aceea ca bisericile moldooenesti erau « prea strimte
chiar decit aaioiuuea de protectorat cultural au $i intunecate », deci n-ar fi putut fi decorate la
fost realizdrile artistice vdin tii:ile romiine, realizdri interior. In [apt, toate monumentele care fac obiectul
care all, atins nil, 0 data oalori foarte tnaue. disciuiei - Humor, Mo ldo II ita, Arbore, Voronet,
Pe fondul unor straoechi l.egaturi -: la drep~ • etc. - posedd remarcabile picturi interioare, deco-
oorbind Bizatuui a aoui 0 neintrerupui prezenta rarea interioarelor aoind. 0 [carte oeche traduie.
euluirala la Dundre - arta {drilor romiine s-a Pe de alui parte, trebuie reiinut cd autorii acestor
inoestit de timpuriu. cu autoritl!-lea originaliuuii, picturi nu erau greci, cum crede prof. Delooue,
caracteristicd fiind 0 remarcabilii lIocatte pentru ci romtini, ca Gaoril de la Bdlinesti, Toma de la
interpretare si sintezii. Daoi secolul al XIV-lea, Suceaoa sail, Dragos Coman, autorul picturilor
cu ale sale monumentale realizari de arhitecturd de la Arbore. Despre acest din urmd artist, istoricul
~i pieturi: murala de La Curtea de Arge~ ~i de la de art a Paul Philippot scria cd este un « Pisanello
Cozia, pare a fi prea tndatorat confluentelor bizantiti », « poate eel mai mare pictor ortodox al
cll, arta bizantino-balcanicd, in secolele XV - X V I secolului al XVI-lea» 10.

se poate oorbi despre 0 adellarata « explozie » a Vorbind despre artistii din M oldova, nu-i 110m
creaiiei artistice roma~~t~! infdptuirile de 0 cerui uiia nici pe cei din Tara Romiineascii, unde in
personalitate autohtotui [iirui numeroase. secolul al XVI-lea se desfd$ura 0 generoasii act i-
Moldolla lui Alexandru cel Bun, $tefan eel vitate culturald, capubild sd impresioneze pind
M are si Petru Hares ne of era imaginea unei au~~n- la elogii superlatioe pe multi dintre cdrturarii
tice vetre de arui infloritoare in toate domeniile, epocii. In timpul domniilor lui Radu eel Mare
de la arhitecturd ~i picture murala,. ptnd ~a bro~ $i Neagoe Basarab, Tirgovistea devenise 0 adeoa-
derie si minioiura. Operitui cu tmpreswnanta raui metropold a artelor, ilustraui de maestri de
siguratuii 0 sintezii unicii la scara europeand intre seamd, ca pictorul Dobromir, iar construciiile
a;hitectura bizaruitui si arliitectura goticd, construe- ridicate la Dealu, la Curtea de Arges, la Snagoa,
torii mouloveni all, iniil{at monumente de 0 SUlle- se impure aut prin nobleiea compoziiiilor cit si
ratui [rumuseie, ll,i~ito.are. p'rin puritatea. propor- prin rafinamentul mijloacelor decoratioe.
iiilor, prin logica ~tstnbut~et, pnn armo~wvasl!' lor In continuare, cerceuitorul care lIa stdrui mai
tnscriere in peLSajul ambiant 9. La Patrautt, ~a mult asupra cretuiei artistice din fdrile romiine nil,
Voronet, la Riizboieni, la N eamt, La. Do~roll~t~ oa putea face abstractie nici de realiziirile striilucite
arhitectll,ra moldolleneasca acuzd. 0 tndll,bttabtla ale epocii lui M atei Basarab, Serban Cantacuzino,
maiuritale stilisticd, notiunea de « stil moldooe- 1-4 15 Constantin Brincoveanu, nici de faptul ca, tocmai
datoritd continuiuiiii de efort a artistilor nostri tndrazneie, de o. putern:ica originalitate. Astfel,
a fost posibild pdstrarea si transmiterea din gene- in M oldooa, spatiul arhLtectural bizantin, reclamat
rtuie in generaiie a unei valoroase mosteniri spi- de ..exLgenfele cultului ortodox, a fost realizat cu
rituale. In secolul al XV II I-lea, ~arile romiine au mL!loa..cele tehniee ale go.t~~ului troneiioaneo»; in
gdzdui: 0 adeodraui renastere cdrturiireascd pe strinsa armonie cu traduiile romdnesti autohtone
[ondul traduiei bizantine - osa-zisa epocd [ana- de art a populara. yaloarea europeana a sintezei
riotd - ceea ce a deschis, in cele din urmd, calea moldollen~~L in arhitectura a fost de multa vreme
cdtre recuperarea, la nioelul ituregii culturi euro- recunoscutf! de. cdtre specialistii strdini care au
pene, a marelui ell patronat mai bine de un mileniu avut ocaz.La. sa tudie::.e la [ata locului monu-
de catre orasul de pe Bosfor. Stnt adeoiiruri care, mentele ridicate in .epoca lui 9tefan eel Mare si
in mod firesc, se cer afirmate cu orice ocazie pentru JJ..etru Rarey, deoseb~t de. entuziaste [iind aprecierile
ca ele fac parte din [ondul de aur al existeruei facute de ilustrul tstoric de artd spaniol Puig i
noastre istorice. Cada(alch ~l. Josef Strzygowski 12, Charles Diehl 13,
In dialogul pe care speciaiistii din tara noastrii Henri F?c~llon ", Andre Graber 15, Paul Henri 17
sint tndataraii sii-l angajeze cu bizantinologii de se nu.m~ra pruure sfl~antii strdini de reputafi~
peste hotare, este necesar sa se demonstreze, in mon~tala ~are a~ sub?mLl!-t valoarea si originalitatea
spiritul unei tnaue rigori stiiniifice, ca art a romii- arle~ lIech~ romanesu, [ie ca a fost oorba despre
neascii medieoald nu este, asa cum unii mai inclirui arhttec!ura, despre pictura murald sau des re
sa creadd, un [enometi provincial si secundar al broderie. 'P
artei bizantine. Dup~ cdderea Constantinopolului sub puterea
Situate la locul de intilnire al marilor culturi ?tomana, .arta. lIec.~ romaneasea a continuat sa
europene, farile romiine au fost de-a lungul eoului l,!(loreas.ca, dwerslfLcindu-se netncetai, dovadd cd
media vetre de art a cu autenticd personalitate, in fHl}-la ez nu. a fo~t nicidecum. condilionatii de
miisura sa interpreteze in forme strict originale ~xLSten:ta l!LzG:nlul~L. DLmpotrilld, dupd disparisia
modelele propuse de orientul bizaruin pe de 0 Lmp'enuluL bizantin, tarile romane au exercitat
parte, de occidentul romanic, gotic sau bar?c pe o . mfluenta benigna asupra multor centre din
de alta parte. In secolele XIV -XV, atuncL cirui orientul ortodox, determinind noi fenomene $i
se defineau optiunile artistice din ooieoodatele form:e arusuce, ezemplul eel mai concludent fiind
Basarabilor si MU$atinilor, ca si din ooieoodatele oferit de realiztirile de la muntele Athos in secolele
si cnezatele romiinesti din Transiloania, din M ara- ?C VI - X V II. ~~tfel « Bizant dupa Bizanl) se
mures, din Banat sau din Crisana, Bizaniul se lml!ul}-e. cu pr~tLgLU ca 0 realitate istoricd $i cultural-
afla in amurgul existeruei sale, capacitatea lui arustica fall?nzata de existerua generoaselor [ocare
de iradiere fiind in mod dramatic diminuaui. de culturd $L artd din Idrile romane.
Este adeoiirat ca, Ln cursui secolului al XIV-lea, Asadar artf!- ro~ane~ca nu a {ost, cltu$i de ptuin;
ctitori si fauritori de arui din fdrile romiine au un fap~ periferie, nLCl un epigon al culiurii si
preluat unele metode de arhitecturd sau de picture artei bizantine. Ea este opera colectioa a unui
din zona bizantino-bolcanicd dar le-au adaptat popor care a stiut ~a se. oPl!-nd grelelor vitregii cu
si le-ou integrat, din capul locului, universului care .l-~ confruntat tstoria $L care nu a incetat nici
spiritual autohton, asigurindu-le conditii de oigu- o clipti .sa cre~ze lntru. {rumos, {acind sa vibreze
roasii dezooltare pentru vreme de mai multe secole. in asprimea zidurilor sau in modularea culorilor
Ca ei nu erau sclaoii modelelor bizantine rezului permanen~a sa aspiraiie cdtre libertate. 17 '
cu claritate din faptul cd, in procesul adaptdrii Dar dincolo de aceste obseroaiii, contribulia
la orizontul artistic local, s-a recurs la sinteze 16 17 prof. Charles Delooue la cuno~terea artei bizantine,
prioitd In ansamblu, este deosebit de preiioasii, .7 In 1369, Vlaicu Vod1i. intilrea m1i.n1istirii Cutlumuz
publicarea ei in. limba romiuui. meritind sa fie m~1 multe dan!i inaugurind protectoralul exercitat de
VOteVOZll romani asupra « republioii & monastice de la
salutata ca atare. Alhos. Despre lungul corlegiu de asemenea danii a se
VASI LE DRAGUT vedea Teodor Bodogae, Aju.toarele romanesti La miindstirile
din sfintul munte Athos, Sibiu, 1941, de asemeni N. Iorga
0I!' ~lt:! c~p. I!.f .ocr.o~lrea de c1i.tre Domnii romani a
bisericii !il a civilizatiei bizantine t .
• 8 • I0I1l"~' op. cit, cap. VI, • Ideea imperial1i. bizantina
prm Dornnii romani ».
8. Puig i Cadafalch, Les eglises de Moldaoie, in $ Aca-
Not e dernie Roumame, Bulletin de la Section historique s
Bucuresti, XI, 1924. '
. 10 Paul Philippot, Die Wandmalerei, ed. Schroll,
1 Franz Xaver Kraus, in Repertorium [iir Kunst- Vlena, Munchen, 1972, p. 69-72.
11 Puig i Cadafalch, art. cit.
coissenschaft, Stuttgart/Berli.n, 1900, p .. 53. .
2 Alois Riegl, Sptitriunische Kunstindustrie, 1901, p. 12 Josef Strzygowski, Kunstschiitze in der Bukowina
Die Zeit, iena, august 1913 '
201-3
3 Joseph Strzygowski, Ursprung der christlichen Kir- ia Charles Diehl, Re(lue des deux Mendes Paris 1924
p. 844 ' , ,
chenkunst, Leipzig, 1920. ..' . .
(i D. V. Ainalov, The Hellenistic Origins of Byzantme 14 Henri Focillon, L'art roumain in L'Illustration
Paris, 1929 ' ,
Art, ew Brunswick, 1951.
5 Charles Delvoye este profesor la Facultatea de 15 Andre Grabar, Roumanie-eglises peintes de Moldaoie
fiJosoCie ~i Iitere a Universitati! libere din Bruxelles unde UNESCO, Paris, 1962 '
preda cursurile de arheologie cre~lin1i. ~i bizantin1i.. Fon- 18 Paul Henri, Les eglises de La Moldaoie du nord des
dalor al institutului de istorie a cre~tinismului, de pe origines a La fin du XV Je siecle Paris 1930 '
IIng1i Universitatea din Bruxelles, el conduce acest. ins~.itut 17 Pentru 0 mai buna cuno~tere a ~Lei vechi rorna-
tnceptnd din 1965. Prezent la nu~er~ase ~ampanll de nesti si, implicit, a siluarii ei fatii de arta bizantina
cercetare in vechi centre de cultura bizantina [Thasos, eXls~a in prezent 0 bibliografie substantiala din cuprin ui
Xantos}, activitatea sa publicistica cuprinde insemnate careia selectarn urrnatoarele titluri :
contribntii originale: Chronique archeologique, tn «Byzan- . Iorga, G. Bals, Histoire de l'art roumain ancien
lion ~ XXXIV 1964 p. 135-266; Considerations sur Par.is, 1922; G. Ba1!i, Bisericile lui Stefo». eel Mare Bucu:
l'emploi des trib'unes d~ns l'eglise de La V~erge Ho~ighitria r~~h, 1925; G. Bal~, Bisericile ~i miinastirile mold~(lene~li
de Mistro in e Actes du XIIe Congres international de din (l~acul al ~.V I-lea, Bucuresti, 1928; G. Bal~, Biseri-
byzantinoiogie '), III, Belgrad, 1964, p. Id-4~; Mj,tra, c~ ~£ manastirile moldovenesti din oeacurile al XV I I-lea
in ,Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina e, ~£ at .XV III: lea, ~ucure!ili, 193?; N. Ghika-Budesti,
XI, Ravenna, 1964, p. 115-132; Les a.teliers d'arts s~mp- Eoolutia arhitecturii In Muntenia, I-IV, Bucuresti,
tuaires a Constantinople, in «Corso di cullura sull arte 1927-~936; I. D. ~tef1i.ne.scu, La peinture religieuse en
ravennate e bizantina t, XII, Ravenna, 1965, p. 171- Valach~~ et en ~'ransyl(lanw depuis les origines jusqu'au
210; L'archeologie byzantine au XIIe Congres international XIX steele, Paris, 1932; . Iorga, Les arts mineurs ell
des Etudes byzantines d'Oxford, in « ByzanLion t, XXXVI, Roumanie, I -II, Bucuresti, 1934-1936' Victor Bratu-
1966, p. 283-303; L'architecture byzantine au XI" siecle, lescu,. Biserici d.in M~ramure§, Bucure!ili, 1941; Virgil
in «Proceed. XIlllb international Congres of Byzantines V1i.l~lanu, Ist.ona artei [eudale in Jiirile romiine, I, Bucu-
Btudies s, Oxford, 1967, p. 225-234; Les earacteristiques resti, 1959; Grigore Ionescu, Lstoria arhitecturii ia Romania
de I'orchiteoture pateobyzantine, in «Corso di cultura I-II, Bucuresti, 1963-1965; ,
sull'arte ravennate e bizantina $, XIV, Ravenna, 1967, X X X, Istoria arlelor plaslice In Romania I - II
p. 85-104; La Grece byzantine. La transmission de l'hu- Buc~re!iti, 1968-1970; Maria Ana Musicescu, Broderid
manisme grec en Occident, Paris, 1968, Byzance et ~s m~dle(lala roman~asca, B':Icure~li, 1969; yasile Dragu],
ehretientes orientales, Paris, 1969; Monuments byzantms P~ctura muralii 4tn Tran. Il(lan£a, Bucuresti, 1970; Corina
de Thasos et de Xantos, Paris-Bruxel1es 1971 etc. IcolesCl~, Istoria cos~umulu:i de curte in liirile romtine,
8 icolae Iorga, Byzance f;Lpres Byzan~e. Continuatio~ ~ucure~tl, 1970; .Corma iculescu, Arta metalelor pre-
de La (lie byzantine, Bucuresti, 1935, Institutul de studii uoose !n Romanta, Bucuresti, 1973' Andrei Panoiu
bizantine. 18 19 Mobilierul vechi romunesc, Bucuresti, i 975. '
 De asemenea pot fi consullate cu real ,roios ~evistele INTRODUCERE
de specialitate (Studii ~i cercetdri de .£stona arte£, Revue
roumaine d'histoire de l'art, Buletinui Monumentelo.~
istorice etc.) tn care au fost pubiicate numeroase studn
~i arlicole privind arta veche rOl;nA~eascli sem~ate de
Stefan Bals, Mihai Berza, Pavel ChlhaJ.a, Ioana Cristache,
Vasile Dragu], Carmen Laura DumlLresc~, Florentma
Dumitrescu, Alexandru Efremov, Eugenia Greceanu,
Emil Llizlirescu, Cristian Moisescu, Marla Ana MUSICeS?U,
Corina icolescu, Cornelia PilIat, Radu Popa, Marl~s
Porumb, Razvan Theodorescu, Horia Teodoru, Sorin
Ulea, Virgil VlI.tli~ianu, Teodora Voinescu.

Cadrul cronologic Civilizatia bizant ina i~i

datoreaza in mare parte
trasaturile fundamentale structurilor pol itice ~i
roligioase ale Imperiului de la care i~i trage numele.
Este deci legitim de a Inscrie dezvoltarea artelor
plastice, care au constituit cea rnai izbutita ~i
cea mai atragatoare expresie a ei, intre datele
intemeierii ~i prabusirii orasului ConstantinopoI,
capital a ace tui Imperiu: noiemhrie 324-29 mai
1453. Fara Indoiala, anumiti istorici au preferat
uneori sa situeze inceputul Imperiului bizantin
ln 395, an in care Tcodosie I, murind, a lasat
J mperiul roman impar~jt intre cei doi fii ai sai:
Ra aritul Iui Arcadius, Apusul lui Honorius.
Dar, la drept vorbind, evenimentul - care odata
cu trecerea timpului a capatat in ochii nostri 0
mai mare tnsemnatate dectt a avut-o in constiinta
contemporanilor, obisnuiti cu asemenea trnparteli
- marcheaza mai putin 0 cotitura decit hotarirea
luata de Constantin de a intemeia Ia ~armul
Propontidei *, pe locul unde se ridicase odinioara
Byzantium, veche colonie a Megarei, 0 oua
Roma, menita sa slujeasca drept capitala provin-
ciilor din rasaritul Imperiului. De asemenea, in
ce priveste sffrsitul, s-a remarcat ca Despotatul
Moreei, cu capital a la Mistra, nu a cazut in mlinile

21 • Vechiul nume al Marii Marmara.

turcilor decit in 1460 si ca alt mic stat bizantin
a dimas in picioare in' jurul portului Trapezunt
pina in 1461. Totusi acestea nu sint decit niste
marunte supravietuiri fara semnilicatie profunda
pe planul civiliz~tiei. Este evident deopotriva
ca 0 arta nu apare pe deplin constituita inca de la
nasterea statului dupa care i~i capata denumirea
~i ca nu moare cu desavlrsit-e odata cu e1. La
inceput a exi tat 0 faza inevitahila de ~ran~itie
intre arta imperiala rornana ~i arta blzantill~,
faza despre care unii socote c ca s-ar fi prelungit
pina la moartea lui Iusti~ia~. Dar, daca ~eneza
artei bizantine apare mal limpede atunci cind
se considera perioada sa paleocrestina ca 0 ultima
manifestare a artei romane, ar fi nedrept sa nu
se puna ~i mai mult a.ccenLul pe tot ~e a ..creat
ea nou ~i prin care mal degraha a vestit viitorul
decit a prelungit trecutu1. De asemenea, daca
traditia artei bizantine s-a mentinut ptna .. in
miezul secolului al XVII-lea in rlndul populatiilor
creatine din Balcani supuse dominatiei otom~ne!
in Creta pe care turcii nu au luat-o de la vsnetieni
decit in 1669 ~i in colonia greaca din Venetia,
trebuie sa recunoastem ca aici nu mai gasim
bogatia de inventie datorata sprijinului. oferit
de Imperiu ~i ca, in aceasta ep~oca Ur~le, ~ste
preferabil sa vorbim despre 0 arta postbisantina.
Cine sint otntelegere exacta a artei
bizaniinii? bizantine presupune 0 buna
cunoastere a bizantinilor
in~i~i. Se manilesta prea mult te,?dinta <;ie a.-i
considera ca pe un nou popor aparut in istorie
~i care, in drumullui, ar fi.preIacut in r~i~e mODY-
mentele paglniamului. Cei pe care noi Ii numim
bizantini se socoteau supusi ai Imperiului roman,
care i~i ducea mai departe existenta, in .cill:~a
faptului ca migratiile ii amput3:sera pro,::mcllie
apusene, ~i nu le-ar fi trec.ut prm ~ind sa fo~o-
seasca, asa cum facem nor, expresla « Imperl';ll
roman de rasarit ». Ei revendicau cu mlndrie
numele glorios de « romani i ~i clnd stapinul lor
dorea sa i~i precizeze titlul, 11 lua pe acela de
Imparat al Romanilor. Patria lor, pe care au
numit-o ptna in secolul al XV-lea « Romania »,
a fost Romania pentru cruciati ~i « Rum» pentru
arabi ~i turci, care ii pomeneau pe locuitorii ei
sub numele de rumi. Ptna nu de mult noi Insine
vorbeam, in Iranceza, despre greaca moderna
denumind-o « limba romeica t ~i despre grecii
de 8:zi d~~umindu-i « rorneoti ». umele in. usi
de bizantini nu era purtat decit de catre cetatenii
Byzantium-ului antic, devenit Constantinopol, ~i
in aceasta se poate vedea un exemplu al vointei
lor de a mentine legatura cu trecutul. Plna la
sfirsitul secolului al VI-lea, latina ramasese limba
cu~tii .~e. l~ Constant~nopol, .a. adrninistratiei,
a Justr~lel ~l a armatei. Mauriciu (582-602) a
fost primul tmparat a carui limba materna era
greaca. Pilla la reformele lui IIeraclius (610-641),
i~sLiLuJiile politic~ ~.i militare ale Imperiului
bizantin au provenit din cele ale Imperiului roman
~i.te:minol~g~a lor,. chiar .~i atun.ci ctnd era greaca,
i~ltragea origmea din cuvmte latme. u este deci de
mirare sa gasim, in civilizatia bizantina ~i mai
ales in arte, 0 trainica mostenire din epoca romana.
Caracterul autoritar Totusi acest imperiu nu era
al Imperiului acela al lui Augustus, ~i
bizantin nici macar acela al lui
. Septimiu-Sever (193-211).
DIO reformele pe care Diocletian (284-337) le
promulgase pentru a pune capat gravei crize
prin care trecuse Imperiul roman in secolul al
Il l-lea din era noastra iesise un stat autoritar
iJ.l care .se ~bolis~ ceea ce mai ramasese sub prin~
c~pat din .hberallsmul provenit din regimul ceta-
tIlor. Societatea a fo t ierarhizata ~i economia
supusa conducerii de stat. Magistratilor romani
Ie ~rm~a functi?narii bizantini. Coplesiti de
vraJma~l3: vremuril.or in care traiau ~i sirntind
ca nu mal puteau tme in friu evenimentele Iocui-
torii Impe~iul.ui i.~i lncredintara .soarta ~ointei
imparatului ~l lui Dumnezeu. DIO cetateni ce
erau, devenira supusi, Stapinii statului se Iolosira
22 23 de toate mijloacelc pentru a intari credinta in
caracterul sacru al puterii lor. Dealtfel aceasta era
o veche idee inerenta monarhiilor din Ra iirit,
chiar ~i celor din regatele elenistice, ~i care pa-
trunsese la Roma inca din epoca lui Sylla, Cezar
~i Antoniu, spre a se. con~olida od.~ta c~ ~rece~ea
veacurilor. Constantin ~l urmasn sal izbutira
chiar sa realizeze sinteza intre aceasta religie
imperiala ~i crestinismul triumlator. Imparajul
era socotit ca fiind emanatia vie a lui Dumnezeu,
de la care i~i detinea puterea ~i al carui reprezen-
tant era in aceasta lume. Tot ce tl privea era
sacru. Imparatia pamtnteasca era facuta dupa
asemanarea « tmparatiei lui Dumnezeu », cu fastul
sau stralucitor, stricta sa ierarhie de titluri ~i
Iunctii, cu ritualul sau minutio rinduit. Intre
ceremoniile curtii ~i cele ale bisericii -au produ
imprumuturi reciproce.
Caracterul Cea de-a doua trasaLura prin
stiu crestin care Imperiul bizantin se
deosebeste de Inaintasul sau
roman este Iaptul ca a devenit crestin. La sfir~itul
secolului al treilea, populatia din provinciile
rasaritene ale Imperiului roman trecuse in mare
parte la crestinism, Inca de pe acum unul dintre
cei mai tnversunati dusmani ai noii credinte,
Galeriu fiul unei preotese pagtne ~i instigator al
persecu~iilor lui Diocletian, fusese nevoit sa
recunoasca esecul acestei politici ~i promulgase,
in aprilie 311, la Serdica (actualul oras Sofia),
un edict de t.oleranta, care Ie ingaduia crestinilor
sa practice cultul in chip liber. In 313, prin
scrisori trimise guvernatorilor Bitiniei ~i Palesti-
nei, Liciniu intregi dispozitiile liberale ale acestui
edict ~i tnzestra comunitatile creatine cu deplina
~i ne~tirbita personalitat~ juridica: A do~~ din
aceste scrisori este numita in chip traditional,
dar impropriu, Edictul de la Milano. Constantin,
care, in general, a avut un simt foarLe ascutit
al Iortelor ce prefigurau viitorul, a in~eles profitul
pe care 11 putea trage daca si-ar fi pus in slujba
sa inlluenta exercitata de ierarhia ecleziastica
asupra credinciosilor. Fiind, din grija pentru
Jinistea publica, un partizan al coexistentei reli-
g!ilor i.ntr-o toleranta re iproca, ~i lnclintnd spre
s~ncreLIsJ!l, el a acordaL clerului crestin privilegii
Iis ale ~l insemnate drepturi de jurisdictie rii-
minind in acelasi timp Pontifex M axi;n~s al
pagtnismului. El a crestinat moravurile facind
duminica zi de repaus legal ~i adapttnd anumite
legi la tnvataturile bisericii. Datoriti'i ace tOI'
masuri crestinismul, in loc sa fie un ferment de
dezagregare ~i de opozitie fa~a de puterea impe-
riala, a devenit unul dintre Iactorii care au conso-
lidat-o. n pa hotarttor a fost facut atunci clnd
Teodo ie I printr-o serie de legi promulgate intre
391 ~i 394 a proscris paglnismul, a po~uncit a
se lnchida Lemplele ~i ancLuarele ~i a Iacut din
biserica restina orbodoxa singura religie a sta-
tului. D acum lnainte romanitatea si cresti-
nismul se identificara intr-atit, inctt, prin' opozitie
termenii de eleni ~i eleni m slujira la a-i de emna
pe grecii pagini ~i civilizatia lor, sau pe cei care
'e pretindeau ca atare ~i care erau suspecti de
necredinta in ochii elor intranaigenti. La mu ul-
mani, numele de rumi e exLinse asupra tuturor
.·re~ti~ilor. ~ianJa" din~re puterea imperials ~i
ierarhia ecleziastica, chiar daca a cunoscut pe-
rioade de conflict violent si de criza ascutita
constiLuie unul dintre elementele e entiala al~
istoriei bizantine. Cu toate acestea, in slnul
bi eri ii existau unele grupari care s-au dovedit
aprig independente ~i care au pricinuit 0 multimc
de neajunsuri trnparatilor ~i patriarhilor : .este
yorba de cercurile monastice, recrutate in an-
samhlu din rindurile poporului, avlnd ca principiu
lep~dar~a de lume, de exige~tele ~i de compromi-
surile ei. Deoarece nu au izbutit sa Ie supuna
legilor lor, imparatii au cazut in cele din urrna
la tnvoiala cu aceste grupari.
Caracterui sdu In sf'irsit, ca urmare a
ereco-oriental cu eririi de ciitre popoarele
. ... zi e barbare a Europei occi-
denta~e ~~Af:1Cll de nord, de la Mauritania ptna
24 25 la Tripolitania, ace t nou a pect al Imperiului
roman pe are noi 11 alilicam ..drept bizantin
e rernarca prin reducerea terltor1l10~ sale la pl:O-
vinciile rasaritene: nordul Balcanilor, Grecia,
natolia Siria Palestina, Egiptul ~i Cirenaica,
, , 1'1
pe care aveau sa i Ie smulga in decursu veac~rl or
slavii, arabii ~i turcii. Tre~t.e la f?r!lle superlO~r.e
de civilizatie inaintea Italiei, Galiei sau .~palllel,
aceste teritorii Iusesera, in toate domeniile, cele
mai active din lmperiul roman ~i adesea le intre-
cusera in stralucire pe cele din bazinul occidental
al Mediteranei. Activitatea me~te~ugareasca, ne-
gotul, artele plas~i~~, viata intelectuala, !nte-
meindu-se pe traditii seculare,. c?ntmuasera ~a
tnfloreasca acolo. Efe ul, Antiohia, Alexandria
au fost marile centre ale acestui Rasarit elenizat,
pe care romanii l-au inglobat in Imperiul lor .~i
de care au Iost Iascinati. Odata cu criza din
ecolul al III-lea se adinci deze hilibrul dintre
Apusul azricol unde proprietarii funciari parasira
orasele spre a 's.e re~r~ge .l~ ~ara, .~i R~sarit, u~de
montinerea unei actlVlt~t'l industriale ~I C?merClale
aduse dupa sine persl tenta unei Vle~I. urbane.
Taranii liberi de aici rezist~ra ~ai bine ~l in faya
extinderii marilor domenu, dintre care eel al
familiei Apion in Egipt, ra:n~ne unul ?in exemplele
cele mai ve tite. In Rasal'lLul elemzat se aflau
Iortele vii ale imperiului. ~stfe~, cind .la ~fir~itul
ecolului al III-lea Diocletian tnterneie sistemul
tetrarhici el se consacra administratiei ~i apararii
acestui Rasarit. J si tabili capitala in Bitinia,
la icomedia - actualul ora~ Izmit - ~i lasa
pusul pe seama eolagului sau Augu ~ul Iaxi-
mian. Clnd in saptembrie 324, la capatul unor
lungi ~i ap~satoare razboaie, pri~ care se ridic~se
impotriva rivalilor ai, Constantm puse staptnire
pe Bizant el tntelese Inaamnatatea pe care ~
avea acest 'ora~, centru de gravitavie. al RasaritulUl
robust ~i prosper, asezat la incruCl~ar~a drumu-
rilor pe apa ~i pe uscat care 1 gau M~~lterana de
Marea eagra, Asia de Europa. De aici se puteau
conduce ~i ope~a~iile mili.tare ?atre nord, pe
Dunare, Impotriva barbarilor, ~l. ?atre est, l?e
Eufrat, impotriva persilor sa anizi. Constantm
a f st I:>robabi! at~as ~i de Irumusetea naturala
a locului trnprejmuit de dealuri domoale Invaluits
~i sLl'apun e de mare ~i bucurindu-se de 0 clima
mai putin vlaguitoaro declt cea din Alexandria
au ,ntiohia. In ace t timp, ca un simbol al deca-
denyel in care intra e pusul, Roma, raminind
c~pltala ~oar. cu numele, incetase sa mai fie rese-
dinta obisnuit.a a tmparatilor. Acestia, pentru
a duce mal de aproape lupta Impotriva barbarilor
~,referara sa e s~abil~~sca mai i!1tii la Trier, apoi'
ca urmare a Inaintarii adversarilor lor la Milano
si, in sftrsit, la Ravenna. Filra tndoiala ~aBalcanii
ca ~i Grecia ~i sia Mica, au avut de suferit de
pe urma incurs.iunilor efectuate de popoarele
a~la~e pe atu~Cl in rnigratis: herulii tnceptnd
din jurul anului 260, vizigotii, ostrogotii ~i hunii.
Dar aceste hoarde de navalitori nu izbutira
nic~odata sa . e statorniceasca aici. Chiar ~i cea
mal grav~ amerunvar.e, aceea a gotilor, stab ilivi
in P~~~~l.la,. in ~oesla, in Frigia ~i incorporati
in m~*lle imperials, sfir~i prin a fi inlaturata
atunci ci~d Ze~on. (474-491) Ie lngadui sa inva-
deze Ita~Ia. Simtindu-ss totdeauna primejduite
in Rasarlt, aceste populatii prelerara intr-adevar
sa e indrepte spre Apus, care era mai vulnerabil
~i,in cursul s~?olului a~V-lea, 1l.~upusera dominatiei
l~r: ost~ogov? .in !~alla, francii Intr-o buna parte
dm G~~, VIZl&Oyllin. restul ~aliei ~i in Spania,
vandalii m Africa. DIll Imperiul roman nu mai
ramasese efectiv decit partea rasariteana. Dar
in mintea oamenilor din acea vreme care nu
aveau 0 notiune la fel de precisa ca ~i ~ei de azi
de pre frontiere, staruia credinta lntr-un Imperium
Romanum cu caracter univer al. Unele capetenii
barbar~~ ca Od?ac~u ~i Teodoric, pretindeau a fi
delegatii in Italia ai tmparatului roman ce domnea
la Constantinopol, ~i purtau titluri aulice. Clovis
a primit ~i el titlul de consul. Cind de arbiltoriJe
Craciunului din anul 800, Carol c~l Mare a Iost
incoronat imparat in bazilica Sflntul Petru de la
Roma de catre papa Leon al III-lea el a fost
privi~ ca un uzurpator. Printr-o mulyi:ne de tra-
26 27 aturl ale sale civilizatia bizantina reprezinta
o supravietuire a antichitatii greco-rornane .s~b practieau erau.departe de a se bucura de libertatea
noi aspecte, care i-au dat un caracter. spe Ifl~, pe care 0 re lama artistii de azi. In societatea in
dar fara acea ruptura care, in Europa occidentale are trjiiau, ei nu puteau nici ma ar 'a inLrevada
a rezultat din invaziile popoarelor germanice. aceasta po ibilitatc. Subiectele le erau propu e
ade ea pina in cele mai miei amanunto : erau
Caracterele fundamentale Arta bizantina a purtat nevoiti a e aIauzea ea dupa mOdele.' Dar,
ale artei bizantine pe etea imperiului auto- Inauntrul a e tor cadre, inLensitatea entimen-
cratic, crestin ~i greco- tului i-a cond u la uimitoare nascociri ti~nite
oriental in sinul caruia a inflorit. Funct ia sa e. en- din striHundurile nelinistii lor. Ei capi1La;a')wru)
vialii a Iost a eea de a exalta maretia suprana- care. dupa expre ia teologului LeonLios « ne-a
turala a imparatului 1 a bi ericii de a crea cadrul facut sa patrundem adevaruril pe care' mintea
somptuo in care se ~e. fa~urau l.it~r~hiile.*. 10l:! nu Ie poaLe aLinge I). Cu izbinzi variabile in eeea ce
de a ilustra prin imagini natura divina a ml.lUn!! privesta factura, percepem aproape totdeauna
lor de a furniza obiectele necesare celebrarii o mare forta de convingere. Sub forme chirn-
rit~alului. Nu este 0 arta a ratiunii §i a realitatii, batoare dupa tendintele dominante ale diferitelor
i a Lranscendentei si a fastului, 0 arta care Lrebuie epoci Int exprimate en ibilitati estetice felurite.
sa uluia ca §i sa' insune respect supusilor, credin- Tn~le opere VOl' av a 0 armonie §i un echilibru
ciosilor §i popoarelor lnvecinate. Acest caracter cla I?, altele 0 vehementa pateticiL Aici va pre-
imperial e te una dintre trasaturile a.re 0 deo e- domina imtul unui colorit mingiietor, dineolo
besc eel mai net de colelalte arLe crestine, um ar ~u tul pentru. linia eleganta. Artei Bizantului
fi cea romanica §1 cea gotica. rta hizantina I e poate aplica ceea ce profesorul Mirambel a
mai avea §i misiunea de a cOI?tribui. la div~r~is: pus despre literatura ace tuia: « A gindi dupa un
mentul tmparatului, al m mhrilor an tocraliei ~l model, a re elibera prin senLiment I).
al demnitarilor bisericii. Alaturi de 0 arta reJi- Caci, . i1 nu ne lasam tnselati, lumea Bizantului
gioa a, care a predorninat in chip ferm, a ..lnfloriL e Le.mal ale 0 lurnea sentimentului §i a pasiunii.
o arta prof'anji, prea rnulta vreme.n glijata de Pa rune car~ a rJdl.ca~ populatia capital i au
atre istorici. In ea se observa acelasi gust pentru a oraselor din provmcie impotriva impiiraLului
lux §i materialele frumoase, ca §i fidelitatea fa~a ~ de. pildii cu prilejuI exiliirii patriarhului J oa~
ternele mostenite de la paglni m, de are .. r uril ~rlso ~om, au, alta data, cu prilejul jocurilor
cultivate din Bizant nu s-au putut detasa niciodata. din I-h~odr?m, in 532, sub Justinian' pasiune
Calugarii, in lepadarea lor pati~a§a de lu.mea ar.e a .lml?ms .l~ ra coala masele populare din
prolana §i de valor~e ~i, au Iavorizat, i~ Chl~b! Egipt §l udm S~la cu. pril~jul disputelor asupra
Lot c ea ce con tituia expresia uner aSp1'lmJ celor. doua naturi
lnversunate, ..... ale lui Hristos: umana si" divina .
pasmne. care ?-a unpin pe calugiirii ce luau parte
ta bizantina avind drept cop 'a redea la Conciliul din Efe , in 449, a e dedea la violenle
sensibil esentele u'nei lumi upranaturale, definite a upra per oanei ierarhilor ; pa iune care a in ~_
printr-o stricta ortodoxie, ~i tre~uind ~a r~spunJa fle1.iLlu~ta adora~orilor ~ oanelor impotriva Impa-
exigentelor bine precizate ale clientelei, cei are 0 ratl.lor J onoclasti ; pa rune care, in clipa cind
pericolul turc a devenit iminent, i-a facut pe
• Sernnilicatia etirnologica a. c,uvinllllui litll.rghie,. de
reci sa se razvraLea eil impotriva nirii Bise-
la leitos = public, l;iiergon = serviciu, oper~ ; de~l! ~er(JlC£u ri.cilor prin care IJ?par~~ii in~elegea~ a cumpere
public. (Aici, ~i in continuare, notele apartin editiei roma- ajutorul Apusulu i. Violenta vestitelor certuri
nesti.) 28 29 bizanLine, pe are noi, asl:.azi, Ie socotim inconsi _
t.ente 'intruclt nu cunoastem profunda lor semni-
ficavi~ psihologica, este ~na. dintre cele .mai bune
marturii de pre aceasta paslll:ne .. Ace~a§l fervoare
trabate §i da tensiune artei bizantine.
Falsa problema: Aceasta al'ta e te de ase-
« Roma sau menea arta unui imperiu
Orientul? >} greco-orientel, el putin
ptna Ia cuceririle arabe. Ceea
ce am spus mai us despre contextul istori~ .in
care ea s-a inradiicinat ne va per mite sa prlvlffi
ca pe 0 fal a problema Iaitnoasa 'intrebare « Roma
sau Orientul? >} pusa in legatura cu ea, la incepu~ul
secolului de catre istoricul de art a austrrac
Strzygo;ski, care a modif~c~t-o mai tirziu h~
« Eleni rm sau Orient? )}Opozitia con tatata atun I
intre 0 Europa apuseanji puternic industrializat.a
§i in plina inflorire, §i u?- ~asarit, agricol §l. sta-
1,.ionar s-a prelacut in hIP mco~§tl~nt, in mm~ea
istoricilor civilizatiei, Intr-o rivalitate vesnioa
'intre doua categorii aproape metafizice: pe d~. 0
parte, un Apus de traditio grec?-roma~a, pozitiv
si rational, indreptat spre realism, a-ymd cultul
libertatii §i chemat sa faureasc¥a ¥~Ol etape de
progres; pe de alM. par~e, l~n .Rasan~ supus for-
telor obscure, visator §I mr rue, SO~tlt d.efo~'m~-
~iilor decorative, i~clinat spre de pO~lsm §1?sI~d.lt
a ramlna nsschimbat. A vrea a .tudiezi III
Iunctie de aceasta antiteza Gr.ecia. clasica §i
Persia ahemenida sau Roma §l Bizantul, in-
seamna a tagadui' complexitatea re~itat~lo~ isto:
rice. Este gre§it sa se opuna art~ bizantina ~rtel
din Grecia clasica, de parca in lllLer~alul dlI~tre
ele n-ar fi existat nimic, La fel de gre§lL este a se
ubestimeze eterogeneitatea artei romane, adic~
a celei din epoca imperiala r~mana. Daca ~omallil
au latinizat, fara sa Ie asimileze pe deplin, pro-
vinciile apusene ale Imperiului, care li se parusera
a fi atins un grad de civilizatie inlerior ~ata d~ al
lor in schimb ei au lasat sa se dezvolte liber viata
int~lectuala si artistica in ~arile a carol' superio-
ritate 0 recu~o§teau: Grecia, Anatolia §i Orientul
egiptean §i sirian, ale carui erase mari fusesera
elenizate d catre suveranii care i-au urmat lui
Alexandru. Egiptul, caruia nu i-au acordat
niciodata aceleasi drepturi ca §i celorlalte provincii
§i care se arata mai particularist, a dat dovada
de mai pu~ina vitalitate creatoare decit Siria
§i Anatolia, situate la capatul cailor comertului
d lux venind din ia. In genere -a observat,
in ceea e priveste culptura, in provinciile
apusene, 0 predilectie pentru realism ~i scenele
i torice, iar in provinciilo rasaritene, 0 supra-
vietuire a idealismului elenic, Primele provineii
au preferat arhitectura de caramida, celelalte
arhitectura de piatra, cu folosirea blocajului *
in vestul §i nord-ve tul natoliei. Numerosi
artisti din provinciile rasaritene au lucrat 'in
Apus penlru Imparavi sau alti clienti hogati :
. culptori greei au orientali elenizati stahiliti
la Roma; sculptori din Pergam Iolositi la deco-
rarea Altarului Pacii (Ara Pac is) ; arhiLectul
Apollodor din Damasc la Forul lui Traian; ate-
nieni, oameni din Proconez §i sirieni la Leptis
Magna sub Septimiu-Sever; sirieni la palatul lui
Diocletian din Split. In plus, la Roma, in Italia
§i 'in provinciile de Apus, ca ~i in cele de Rasarit,
au existat curente de arta populara, care au
abandonat calitatile de iluzionism, de sirnt plastic
§i de eleganta ale traditiei elenice, 'in profitul
expre iei, al stilizarii §i al detaliului verist. In
diversitatea manifestiirilor regionale, aceasta a
fost 0 arta simplificatoare, uzlnd bueuros de
conventii §i adesea schematica. A fost practicata
in Egipt §i in Siria, mai ales in tinuturile dinspre
interior, de catre populatii fara indoiala mai putin
impermeabile la elenism dectt s-a spus adeseori,
dar in care acesta nu patrunsese adlnc. Ea se
rega este de asemenea, eu unele earaetere proprii,
in teritoriile dominate de parti sau inlluentate
de catre ei: la Palmyra, la Dura-Europos, in
Commagena, in Mesopotamia ~i pe versanLul
apusean al podisului Iranian. Departe de a se
fi rupt de art a romana sub presiunea Orientului,
30 31 .• Zidarie ell mortar.
aria bizantina l~i trage obtrsia din tot acest bogaL n;tina ~e bogatiilo sale. Efortu1 era supraomenesc
trecut, prin mutatii su cesive, menite sa raspunda ~I nu 1 se poate reprosa ca a fost doborlt sub
cerintelor noi ale Imperiului autoritar ~i cre~tin. povara Iui. Timp de pc te 0 mie de ani Bizantul
a salvat 0 buna parte din mostenirea greco-romana
M dreiia $i puterea In sfir~it, arta bizantina nu pe ca~e a ~rans.mi8-o pe de 0 parte popoarelo~
de [ascinaiie a trebuie privita ca 0 Iloare slave ~l arabilor, iar pe de alta Europei occidentale.
Bizatuului minunat.a .,i gingasa are
si-ar fi de his petalele pe un
fond de putrezi iune. Istoria Bizantului nu est
aceea a unei lunzi ~i iremediabile decaderi. Ea
nu este fa uta numai dintr-o uma de dezrnaturi,
de atrocitati ~i de cedari in rata dusmanilor.
Delectele tmparatilor sai au fo t acelea ale lnain-
tasilor lor romani. Timp de multe veacuri Imperiul
bizantin a fost singurul stat organizat din bazinul
mediteranean. Intr-o Europa care nu mai batea
moneda de aur, banul de aur bizantin - bezantui
_ ramasese aLit de ferm, incit a fo t eel mai
folo it pe pietele internationale pina la devalo-
rizarile pe care i Ie-au adus ichifor Botaniatul
(1078-1081) ~i Alexis I Comnenul (1081-111 ).
Europa tntreaga ~i Orientul propiat asiati au
Iost. fascinate de Bizant ca de el mai desavlr it
loc de pe lume. Maretia eremoniilor aulice,
splendoarea lujbelor religioase, minunatiile din
palatele ~i din biseri ile sale, tralucirea intr -
cerilor din Hipodrom, 1uxul stofelor ~i al giuvae-
rurilor sale, puterea netarmurita a tmparatilor
sai i-au lasat visatori pe eonducatorii de amile
din Arabia, pe calare~ii t.ur i, pe negutatorii
~i pe principii slavi, pe seniorii din Germania ~i
din Franta, pe vikingii pomiti din Scandinavia
~i pe tntrsprinzatorii venetieni. Dupa modelul
Bizantului a conceput Mahomed 0 parte din para-
disul pe care il fagaduia credinciosilor sai. J n
ochii crestinilor e mai adauga i aureola de
slintenie onlerita orasului de exi tenta unor
numeroase relieve, dintr cele mai pretioai e.
Con tantinopolul a fost marele oras rlvnit, U
bogatii fabuloase, a carol' posesiune avea sa asigure
st/ipinirea asupra lumii intregi. Imperiul a avut
de luptat aproape necurrnat impotriva natiunilor
mai tinero ~i mai sarace, care nazuiau sa puna 32
ANTECEDENTELE ARTEI
BIZANTINE:
ARTA CRESTINA
TN PROVINCIILE RASARITENE
ALE IMPERIULUI iNAINTE DE
CONSTANTIN

Importatua realii In cursul secolului al IV-lea,

a perseciuiilor cind arta crestina se trans-
forma intr-o arta imperiala,
ea avea in urma 0 buna suta de ani de existenta.
Intr-adevar, nu trebuie sa credem ca crestinii
au fost persecutati de imperiul pagtn in chip
sistematic ~i continuu ~i ca vreme de peste trei
veacuri au trait in groaza, fiind nevoiti sa caute
refugiu in catacombe pentru a celebra acolo, in
taina, ceremoniile cultului lor. Dupa tnsesi mar-
turiile lui Lactantiu ~i Eusebiu, persecutiile, inspi-
rate din ratiuni de ordin politic, mai mult decit
religios, nu au fost, ptna la Diocletian, nici con-
stante, nici generale. In timpul lui Marc-Aureliu,
masurile aspre, luate eel mai adesea sub presiunea
opiniei publice locale, se limitara la ctteva orase :
Pergam, Smirna, Lyon (Lugdunum). Dar la
Roma 0 nisa-edicula comemorativa a putut sa
fie construita pe locul presupus a fi mormintul
sfintului Petru. In secolul al III-lea libertatea
cultului nu a fo t suspendata declt vreme de sase
luni sub Maximin (in 225), douasprezece luni sub
Decius (in 250) ~i patruzeci ~i doua de luni sub
Valerian (intre 257 ~i 260). Inca din anul 260,
fiul lui Valerian, Gallienus, a emis un edict de
toleranta care dadea comunitatilor creatine dreptul
de proprietate asupra bisericilor ~i cimitirelor
3S lor. Elitele intelectuale ~i chiar cercurile de la
curte Iusesera ctstigate la crestinism, Irnparatul
Alexandru-Sever (222-235), practi tnd Ia fel
ca multi dintre conLemporanii sai incretismul
credintelor, cinstea laolalta in larariul sau parti-
cular pe « sltntul » pagtn Apol1onius din Tyana,
pe Orfeu, pe Avraam ~i pe lisus. Sotia lui Diocle-
tian, Prisca, ~i fiica sa, Valeria, se pare ca au
fost creatine. Dupa marturia lui Eusebiu, tmpa-
ratii nu se temeau sa tncredinteze cirmuirea
provinciilor unor crestini, pe care ii cuteau de
obligatia de a aduce sacrificii. « Cum se pot des rie,
spune tot Eusebiu, aceste multirni imense, adu-
nate penLru cultul divin, puhoaiele de credinciosi
care se revarsau in fiecare oras ~i impunatoarea
tmbulzeala a oamenilor care napadeau casele
de rugaciuni?)} (lstoria ecleziasticii, VIII; I, 5).
Prima arta cre~tina a putut deci sa se dezvolte
libel' dar nu ~i independent de arta antica, a carei
manifestare este in egala masura cu arta pagtna.
Marturiile cele mai insemnate pe care ni le-a lasat
apar la sfir~itul secolului al II-lea sau la inceputul
secolului al II I-lea. Ele tin de 0 arta cu caracter
privat, adesea chiar cu aspect popular, fara acea
solernnitate care maroa manilestarile artei oficiale.
Arhitectura: Crastinii aveau nevoie de
bisericile locuri de intrunire pentru
a celebra ritualurile religiei
lor. Potrivit traditiei apostolice ei si-au tinut
la inceput adunarile in case particulare. Apoi,
clnd numarul credinciosilor a crescut, comuni-
tatile au cumparat sau au pus sa se construlasca
edificii special menite sa sluj easca drept biserici.
Cercetatorii de la Universitatea din Yale, care au
facut sapaturi la Dura-Europos, au gasit pe malul
drept al Eufratului una din aceste case. Zidita
la inceputul secolului al III-lea pentru a fi 0 casa
particulars, a fost translormata dupa putina
vreme in biserica (in 232-233 daca judecam
dupa un sgraffito). Ea nu se deosebeste de vecinele
sale nici prin aspectul exterior, nici prin dispo-
zitia generala a planului, care este dreptun-
ghiular, cu incaperile asezate in jurul unei
curti centrale. In partea de sud a acestei curti
doua incaperi au fost prelacute lntr-una singura,
cu prilej ul transrormarii, prin darimarea unui
perete despartitor, astfel tnctt sa slujeasca drept
sala de adunare pentru celebrarea liturghiei
euharistice. Oamenii nu s-au sfiit sa pastreze in
partea de sus a peretilor un decor pictat, pe deplin
pagtn, cu ma~ti de satiri, fluiere, cupe, delfini
~i co hilii. Din unghiul de nord-vest al curtii
centrale se intra in haptisteriu, unde bazinul
lipit de peretele dinspre apus avea deasupra
un ciboriiun, un fel de baldachin, a carui bolts
in leagan era zugravita in albastru ~i presaraLii
cu stele albe. Prezenta acestui baldachin, care nu
putea decit sa stinjeneas a gesturile catehurne-
nilor ~i ale episcopului, se justifica printr-o
intentie simbolica: in ochii neofitului trebuia sa
reprezinte bolta cereasca ~i sa sublinieze caracterul
sacru al bazinului baptismal. In afara de aceasta,
peretii salii erau decorati cu fresce, despre care
vom vorbi mai departe ~i care aveau rostul de
a-i familiariza pe noii initiati eu principalele
puncte ale doctrinei.
Dupa parerea lui Eusebiu (1st. eclez., VIII;
I, 5), din pricina sporirii numarului de credinciosi
in anii care precedara persecutiile lui Diocletian,
vechile lacasuri de rugaciune nu au mai fost destul
de tncapatoare ~i s-a simtit nevoia construirii
unor biserici mai spatioase. Stirn din alte texte
cil. de la un apat la altul al Imperiului au fost
zidite biserici, in Galia, in Spania, in Africa, in
Tracia, in Asia Mica, in Siria ~i la Roma. Poate
ca unele dintre aceste biserici Iusesera ridicate
dupa un plan bazilical cu absida, pe care arhi-
tectii romani tl foloseau in chip firesc atunci cind
aveau de eonsLruiL sali de adunare, fie pentru
audientele date de Imparat sau de tnaltii dregatori,
fie pentru procese, pertractil.ri comerciale, sau
ceremoniile unor confrerii religioase. Unele texte
oficiale Iatine din Africa de nord, datind din
anii 305 §i urmatorii, mentioneaza in diferite
erase existenta unor basilicae creatine, care ar
36 37 fi fost distruse in timpul persecutiilor lui Diocle-
 ~ian. Fara tndoiala ca termenul de basilica a o pa are, potrivit inspiratiei idilice intilnite de
fost aplicat in cele din urrna oricarei biserici, a emenea in cata ombele de Ia Roma. Sapaturile
indiferent de planul ei, dar putem sa ne tndoim fa ute de dl. otiriou, in 1927, au scos Ia iveala
ca 0 atare extindere a sensului s-a produs inca un peste pictat in verde, ernblema bineounoscuta
de pe atunci. Cum insa Africa de nord nu a eu- a lui Hristo, tntemeiata pe acrostihul lisus
noscut ulterior alt plan pentru biserici in afara rhl'i tos Theu Yio Soter (= lisu Hri tos
de cel bazilical, ne este tngaduit sa credem ca Mlntuitorul, fiul lui Dumnezeu), ichthys insem-
acele basilicae din texte apartineau tipului pe nind peste in Iimba greaca. In subie te de acest
care cuvintul tl evoca pentru noi. <Yennu trebuie sa vedem criptograme destinate
sa in ele politia imperiala asupra religiei defunc-
Catacombele umele de « catacombe I) tilor ~i a urmasilor lor, ci rezultatul unui mod
apartine la origine unei de- de a gindi simbolic, ale carui numeroase mani-
presiuni situate de-a lungul Viei Appia, la iesirea Iestari se intilnesc in arta Iunerara a pagt-
din Roma, ad Catacumbas - simpla transcriere nilor.
a unei expresii grecesti - Insemnlnd « in fundul La Karmuz, la sud-est de Alexandria, friza
adinciturii I). Aici a fost amenajat un cimitir pictata care reprezinta uccesiv, de Ia stinga la
crestin, care astazi este cunoscut sub numele de dreapta, unta din Cana, Inmultirea plinilor
Catacombele Sfintului Calist, sau Calixt, dupa ~i pestilor ~i Saturarea multimilor in pustiu, in
primul sau administrator. Cuvintul « catacombe » asa fel Inclt sa evoce taina cuminecaturii, nu
a fost mai apoi aplicat cimitirelor asemanatoars dateaza fara indoiala dectt din secolul IV sau V,
facute in galerii marginite de firide. Crestinii au dar ea ne intereseaza aici pentru ca, dupa toate
imprumutat de la evrei acest obicei care, fiindu-ne probabilitatile, deriva din ilustratiile unui sul
cunoscut la Roma, la Neapole ~i in Sicilia, a fost ornat cu miniaturi Ia Alexandria, inaintea epocii
de asemenea practicat de anumite comunitati lui Constantin, !?i pentru ca reprezinta 0 supra-
creatine din Orient. Asemenea cimitire au fost vietuire. Ea se deosebcste de frescele din
descoperite in insula Milos, la Chalkis ~i la Alexan- atacombele romane prin mai marea liber-
dria. In afara granitelor Imperiului roman au tate de executie ~i printr-un sentiment al vie-
fost gasite cimitire de acest fel, care dateaza de la tii pastorale caracteristic artei elenistice din
inceputul sau de pe la mijlocul secolului al III-lea Alexandria.
in insula Kharg, situata in fat a orasului Banda; AUt ctt putem intrevedea in stadiul actual al
Bushir, in dreptul tarmului rasaritean al Golfului inlormatiilor de care dispunem, pictura din
Persico icaieri ele nu au fost suficient de ama- catacombele Orientului mediteranean purcede;
nuntit explorate. eu variante de til 10 ale, din acelasi spirit ca ~i
Picturile descoperite in aceste Iocuri sint de- aceea de Ia Roma. Ea se trage din aceleasi curente
parte de a avea insemnatat.ea acelora care, tnce- de arta populara ~i ilustreaza, cu aceeasi pro -
ptnd de Ia sftrsitul secolului al l l-lea, impodobesc petime usor naiva, credintele enine ale unor
catacombele din Roma. oameni care nu erau nici haituiti, nici revoltati,
In insula Milos se pare ca majoritatea mormin- dar care si-au gasit alinarea sufletului sperind
telor boltite in arcosoliu erau Impodobite cu in realizarea fagaduintelor escatologice.*
picturi, dar zugraveala a cazut aproape pretu-
tindeni, uneori ca urmare a sapaturilor clandestine.
Savantul german Ludwig Ross a mai vazut inca * Escatologic = privilor la « viaja de dincoio, de
in 1844 flori ~i ramuri pe care sedea aninata cite 38 39 dupa moarte ».
Pictura murald Crestinismul care se nastea
i~i datora originilor sale
iudaice ~i impotrivirii sale la pagtnism, netn-
crederea fa1a de imagini, ~i hiar ostilitatea,
exprimate in textele unor ierarhi din secolul
al If-lea, cum ar fi Clement din Alexandria.
Irineu din Lugdunum sau Iustin din Neapolis.
Insa suprematia artelor figurative era prea marc
in civilizatia greco-romana pentru a restinii
a i se poata su trage. Chiar ~i evreii, ale carol'
tcaditii ar .fi trebuit sa-i apere mai bine de aceasta
inlluenta insidioasa, nu au scapat de ea.
Alaturi de pictura Iunerara din catacombe se
dezvolta in biserici 0 pictura murala, pe care 0
cunoastem prin ceea ce a mai ramas din frescele
execuLate, in al doilea patrar al secolului III,
pe peretii baptisteriului bisericii din Dura -Europos.
Este eel mai vechi exemplu cunoscut de sene
inspirate aproape in intregime din Noul Testament.
Ele ilustrau teologia botezului. Pe luneta perete-
lui de vest, Bunul Pastor, purtlnd un berbec pe
urneri ~i minind inaintea Iui 0 turma de oi, se
afla deasupra unui registru in care, la sttnga,
Adam ~i Eva, sLind in picioare de 0 parte ~i de
alta a arborelui, i~i ascund goIiciunea: supra-
punerea acestor doua scene evoca pacatul stra-
mosesc ~i mintuirea. Pe peretele de nord, tamadui-
rea paraliticului simbolizeaza conversiunea savtr-
~ita prin botez, pe ctnd scena cu Hristos merglnd
pe apele lacului Ghenizaret in lntlmpinarea lui
Petru care se ineaca este imaginea botezului ~i
proclama necesitatea unei credinte nestramutate.
In registrul inferior, cele trei femei (Mironositele),
\>inlnd fiecare in mina dreapta 0 luminare ~i pe
bratul sting un vas cu mirodenii, stau frontal in
interiorul grotei Sfintului Mormlnt, ltnga sarco-
fagul lui Hristos, sugerind credinta in lnviere
ca 0 prima conditie a izbavirii, botezul fiind 0
inviere spirituals. La sud, Samarineanca tinga
flntina, careia Hristos i se dezvaluie treptat,
reprezinta parabola inva~aturii care duce la
botez. Pe acelasi perete, izbinda lui David asupra
lui Goliat este totodata ilustrarea victoriei lui
Hri Los asupra mortii ~i prefigurarea botezului,
pentru ca « unsul Domnului » se ridica triumlator
deasupra vanitapi ~i a Necuratului .. Studiul
iconografic al acestor scene a scos la iveala ca
ele se deosebesc prin mai multe detalii de maniera
in care au fost tratate in 0 cident in aceeasi
opoca sau mai tirziu. Stilul lor este mai narativ,
mai realist s-ar zice hiar mai popular. Deoarece
e te zreu ~a se creada ca a ea ta iconografie ar
fi fosL reata de pictorul care a lucrat la Dura,
e presupune ca. ea ar pr~v~ni ~in m.anuscriselc
Bihliei lmpodobite cu miniaturi. Prin desenul
lor curgator ~i prin libertatea miscarilor, figu rile
din minuni ~i din scenele de pe lunata amintesc
de siluetele de enaLe pe papirusurile ilustrate ale
epccii. Ele ontrast~aza cu asp~ctul m~num~ntal
al Miroforelor (purtat.oare de mir) al carol' hiera-
Lism vcsteste arta bisantina §i se inspira, d upa
it e pare, din spectacolul procesiunilor care se
desra§urall in cadrul hisericii. A easta deosebire
se explica prin natura In a~i a subiectelor, tntru-
clt vom vedea in mai multe rinduri ca temele au
impus adesea stilul care l~ se Jlotri,:ea ma~ bine.
Prin acest amestec de hieratism ~1 de pitoresc
familiar al naratiunii, frescele baptisteriului din
Dura prefigureaza arta hizantina. Miroforele pun,
pe de aWl parte, probl ~a. orizinilor frontalita~ii.
-a pretins ade ea ca pozllla Irontala a per.sonaJe-
lor ar fi fost lmprumutata de la artele orientale,
unde ea ar fi fost traditionala de ecole. La drept
vorbind asa cum reiese din tudiile recente ale
domnilo~ E. Will, L. Budde, R. Bian hi Bandi-
nelli ~i G.-Ch. Picard, daca facem abstractie de
problema cu totul deosebita a statuilor in ronde-
bosse, pentru care front~itatea. a ~os~ fol?sita
fires in t.oate artele, ASIa antenoara ~l Egiptul
anti nu au aplicat, in alara de unele axceptii,
decit principiul reprezentarii din profil, in relie-
furi i in pictura. Frontalitatea va Ii luat nastere
in aite regiuni. Trebuie sa ~inem seama Indeo-
ebi de aporturile Greciei clasice care, cu grija
sa fata de libertate ~i de adevar, a juxtapus ~igurj
40 41 din fata ~i din profil, desigur lncepind cu Polignot
din Thasos, prin anii 460-450 l.o.n., Lehnica
picturii murale, mai supla decit tehnica daltuirii
pietrei, hind de natura sa faciliteze asemenea
inovatii. Dar felurite arte populare au practicat
de asemenea, fara indoiala independent unele
de altele, 0 frontalitate si tematica ~i conven-
1ionala: vom cita gravurile rupestre ~i telele* din
umidia, precum .,i reliefurile italice. Formula
avea avantajul de a reda imaginea cea mai clara,
cea mai completa ~i totodata cea mai dernonstra-
Liva a personajelor figurate: zei, regi, trnparati,
defuncti ~i donatori. lata de ce, Iiind atestata
inca la sffrsitul epocii elenistice ~i al Republicii
romane, ea s-a rasptndit, pentru reliefurile votive
~i funerare, de-a lungul intregului Imperiu si chiar
mai departe, la parti, In general reliefurile'voLive
din Occident se deosebesc de cele din Orient nu
prin folosirea Irontalitatii, ci, la acestea din urma,
printr-un mestesug mai iscusit, un sim] mai viu
al jocului de lumini, 0 Intelegere mai subtila
a fizionomiilor.
Intr-un studiu asupra originilor picturii creatine
din Orientul mediteranean nu se pot trece cu
vederea frescele care au acoperit in intregime
peretii sinagogii de la Dura-Europos, datind din
jurul anului 250 (iZ.1). Ele sint al atuite din cene
luate din Vechiul Testament, 1ncepind cu poves-
Lea lui vraam, caruia lehova i-a fagaduit bine-
cuvintarea, pin a la povestea Esterei, care mar-
cheaza repunerea in drepturi a Poporului ales,
surghiunit ~i deposedat. Ele ilustreaza hunavointa
lui Dumnezeu fata de poporul evreu ~i, in acelasi
timp, neinduplecarea lui fata de aceia care calca
stricta re pectare a Legii. Dupa toate aparentele
pictorii erau tributari manus riselor ilustrate
ale Bibliei sau povestirilor despre istoria sftnta,
din care au putut sa se inspire la rindul lor ~i
artistii care lucrau pentru restini. Iconografia
Vechiului Testament in sinagoga de la Dura este
deosebita de aceea din cata ombele romane,
* Stela = monument monolit, seulptat sau eu in-
scriptie.
'are este mai simbolica ~i mai concisa. Inlluenta
imperiului persan, caruia partii ti anexasera Dura
in 113 t.e.n., redobtndita apoi de trupele lui
Lucius Verus, fratele lui Marc-Aureliu, in 165,
se face mai ales simtita in folosirea costumului
cu "pantaloni" la rtaxerxe, Faraon ~i alte perso-
naje, precum ~i in reprezentarea unor cai vigurosi,
care aminte c de caii de pe reliefurile regelui
part Gotarze al II-lea (3 -51), de 1a Behistun,
~i ale intemeietorului dinastiei a anide, Ardasir I
(224-241), de la Firuzabad. u putem spune
daca aceste elemente iraniene au fost introduse
1a Dura, sau daca figurau mai dinainte in manu-
crisele din care s-au inspirat artistii. 1nsa~i
baza iconografiei este de origine greco-rornana:
tunicile barbatilor, costumele multor femei, echi-
pamentul luptatorilor, arhitectura templelor cu
peristil ~i cu victorii inaripate ca acrotere, mode-
lajul cttorva chipuri pe care artistii au vrut sa le
trateze ca portrete, ptna ~i un anumit simt a1
miscarii, care se banuie in dorinta de a tnsulleti
mode1e1e, dar care a devenit teapan in executie,
lntr-adevar, stilul prezinta une1e trasaturi de
influenta populara, care au mai fost inttlnite la
Dura in picturile din templu1 zeilor palmirieni
~i din templul lui Zeus Theos, atribuite unei
perioade care tncepe din a doua jumatate a
ecolului I e.n. ~i se intinde plna la inceputul
secolu1ui al Il l-lea. In afara rigiditatii atitu-
dinilor, aceste trasaturi sint: abandonarea iluziei
spatiale, absenta volumului ~i a greutatii cor-
purilor, nepasarea fa~a de exactitatea anatornica,
repetarea intentionata a gesturilor, perspectiva
« morala : conferind personajelor 0 inaltime in
Iunctie de importanta lor, predominarea fronta-
litatii, un soi de detasare hieratica a figurilor,
~irurile lungi de personaje ~i folosirea tonurilor
plate. e aflam in prezenta unei arte care tin-
teste mai ales sa-i in truia ca pe credinciosi.
MiniaturiZe Ilustrarea ciirtilor fusese
practicata in Egiptul Iara-
42
43 onilor, cu deosebire pentru « cartea mortilor ».
 In epoca e1eni tica, atun i clnd dina tia Ptole-
meilor a domnit 1a Alexandria, ea s-a extin
~i asupra lucrarilor gre esti de eruditie ~i de
literatura, incepind, in privinta acestora din
urma, cu poemele homerice. u posedam ni i un
papirus ilustrat din aceasta epoca, dar ni s-au
pastrat uncle care dateazii din ecolele I - IV
e.n.: scene cu per onaje rapid s hitate - ca
scenele minunilor din bapti teriul de la Dura -
erau in erate in coloanele textului cris pe su1uri
(rotulus sau oolumen ) de papirus. Inceptnd din
secolul I e.n. se ra ptndeste codex-ul a1 atuit din
alipirea mai mu1tor foi de piele de animal sau foi
de pergament (numit a tfel pentru cii principalul
centru de fabri are a fo t Pergamul): s lolo eau
mai ales pieile de vitel (velin.), In Egipt -au
Iacut ~i odice de papiru. CopiiJ Bibliei au
adoptat forma acestora. Codicele av a a lnle -
neasca progre ele artei miniaturilor : 1 ingaduia,
intr-adevar, executarea unor miniaturi de pro-
portii mari, mai bine detasate de text, ocuplnd
o jumatate sau 0 pagina lntreaga.
Evreii elenizati i crestinii au ilustrat, in maniera
pagtnilor, unele copii ale cartilor Jor sacre ~i
povestirile pe care le scoteau din ele. ici unul
dintre aceste manu ri e anlerioare secolului
al I -lea e.n. nu a ajun ptna la noi, dar exis-
tsnta lor, foarte firea a in curentul de idei al
epocii, e deduce dupa diferite indi ii: fre cele
din baptisteriul ~i din sinagoga de la Dura 0
postuleaza in chip aproape necesar : manuscrisele
mai tirzii presupun arhetipuri datind din aceasta
epoca. Si, tntr-o scrisoare catre Lu ian, sambe-
Ianul lui Diocletian, episcopul Theonas ne vor-
beste, la sflrsitul iecolului al Il l-Iea, de pre
luxoa e manuscrise creatine s rise cu litere de
aur pe pergamenL colorat cu purpura.
Iarele centru al artei miniaturilor a fo t mai
Intli Alexandria, dar, de aici, ac a La arta -a
rasplndit in iria, la Antiohia ~i in interiorul
~inutului sau, in Asia Mica ~i la Roma, capattnd in
a e te noi fo are aspecte proprii; 0 tntreaga parte
a iconografiei bizantine a fo t elaborata atunci.
Scalp/lira Printre feluritele ramuri ale
artei, culptura uscita mai
mult spiritul de resistent a al re~tinilor din pri-
mele veacuri, deoarece ea reprezenta in minlea
lor tehnica prin ex elen~a careia i e datorau
efigiile zeitatilor pagtne. cea ta nu lnsernna ca,
in ocietatea in care traiau, sculptura nu juca un
1'01 foarte important astfel tnctt nu au izbutit
sa e ab~jna cu tolul de a recurge la ea. Evitlnd
a 0 Ioloseasca prea mult, ceea ce i-ar fi expus
a cada in pacatul idolatriei, ei au utilizat-o
in scopul pe car i-I dadeau mai ales part.icularii,
independent de stat ~i de cetati, adica de a-i
cinsti pe morti, rnai intii prin stele funerare, mai
apoi prin arcofage.
A ia Mi ii, meleag ci tigat printre primele 1a
crestini m, pare sa fi ocupat in acest domeniu
un loc deo ebit. Cea mai veche dintre stelele
crestine cu subiect figurativ a fost descoperita
in rogiunea anticului Aizanoi, in Frigia (il. 3).
Epitaful ei poarta data 179-180. Intr-o atitudine
strict Irontala un anume Euthychios tine in
mina dreapta 0 piine rotunda sacramental a,
impal'~iia in patru printr-o ruce, ~i in stinga un
cior hine de trugure aga~at de 0 cruce in forma
de tau. La dreapta sa se vad un co or ~i niste
tablite, la tinga un bici ,i un cline.
i arta arcofagelor era p atunci infloritoare
in ia Mica, unde traditia ei deriva din frumoasele
pecimene s ulptate la anthos, in secolul al
V-lea t.e.n. Atelierele care au lucrat pentru
pagini au primit comenzi ~i de la crestini, Daca
judecam dupa stilul si elementele peisaju1ui,
probabil ii la Smirna, lntre 250 ~i 280, a Iost
exe utat sar ofagul din La Gayole, ajuns in
Galia prin Iarsilia ~i pastrat in biserica din
Brignole (deparlamentul Val') (il. 4). Motivele,
care au capatat un ens crestin, stnt Imprumutate
din arta paginii. Se atribuie de asemenea unui
atelier din Smirna arcofaguJ mai recent, din
jurul anului 300, care a fo L gasit la Mas d'Aire
(pc rlul Adour, in Lande ) (il. 2). In centru se
41 45 vede Bunul Pastor tntre 0 femeie (decedata) ~i
o feti~a (sufletul ei ?). La stinga, potrivit varian- Partea intii
telor iconografice proprii Orientului rneditera-
nean, trupul Iui Lazar este asezat sub 0 arcada
§i Daniel, in groapa leilor, este tmbracat cu 0
tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semni- DE LA iNTEMEIEREA
ficativ pacatul lui Adam §i al Evei ~i rascumpa-
rarea sa prin botez. Pe capacul sarcolagului e CONSTANTINOPOLULUI (324)
insiruie jertfa Iui Avraam, tamaduirea parali-
ticului, povestea lui Iona §i aceea a lui Tobie PiNA LA INTERZICEREA
cel tinar scottnd inima §i fierea din pestele pe ICOANELOR (720):
care l-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au fo t
tratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma; MUTATIILE CREATOARE
ele erau pomenite in rugaciunile funerare evre-
iesti §i creatine, enumerind exemple de mintuire
datorate tndurarii lui Dumnezeu.
In sfir§it crestinii au cioplit in ronde-bosse
imaginea Bunului Pastor, sau a Iui Orfeu cintind
din ~itera sub 0 cununa de animale, pentru a-I
simboliza pe Hristos care ti atrage la sine pe
pagtni. Aceste tipuri au supravietuit ptna in
secolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez.,
VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau Cesareea
Philippi, in Palestina, un grup alcatuit din doua
statui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnava
de doisprezece ani, originara din acest oras,
stind in genunchi dinaintea lui Hri tos.
o fetita (sufletul ei ?). La stinga, potrivit varian- Partea intii
telor iconografice proprii Orientului meditera-
nean, trupul lui Lazar este asezat sub 0 arcada
~i Daniel, in groapa leilor, este Imbracat cu 0
tunica. La dreapta sint suprapuse in chip semni- DE LA lNTEMEIEREA
ficativ pacatul lui Adam ~i al Evei ~i rascumpa-
rarea sa prin botez. Pe capacul sarcofagului se CONSTANTINOPOLULUI (324)
ineiruie jertfa lui Avraam, tamaduirea parali-
ticului, povestea lui Iona ~i aceea a lui Tobie P1NA LA INTERZICEREA
cel tinar scottnd inima ~i fierea din pestele pe ICOANELOR (720):
care I-a pescuit in Tigru. Aceste subiecte au Iost
tratate ~i in pictura, in catacombele de la Roma; MUTATIILE CREATOARE
ele erau pomenite in rugaciunile funerare evre-
iesti ~i creatine, enumerind exemple de mintuire
datorate Indurarii lui Dumnezeu.
In sfir~it crestinii au cioplit in ronde-bosse
imaginea Bunului Pastor, sau a lui Orfeu cintind
din titera sub 0 cununa de animale, pentru a-l
simboliza pe Hristos care ti atrage la sine pe
pagtni. Aceste tipuri au supravietuit ptna in
secolul al V-lea. Dupa Eusebiu (1st. eclez.,
VII; XVIII) ar fi existat la Panea, sau Cesareea
Philippi, in Palestina, un grup alcatuit din doua
statui de bronz, reprezentind-o pe femeia bolnava
de doisprezece ani, originara din acest oras,
stind in genunchi dinaintea lui Hristos.
 Balcanilor. Inceptnd cu Teodosie I (379-395),
SITUATIA ISTORICA
imparatii I9i tatornicira resedinta la Constan-
t in pol. Orasul capilta 0 asemenea ext.inderc,
lncil , ub nepotul sail, Teodosie al II-lea
(40 -450), a f . L nevoie a se deplaseze zidul de
incinta cu 1 20m la vest de acela care fu. e. c
ridicat d Con. tantin.

Epoca lui larile mutatii s-au s u\'ir~iL

Iustinian sub clomnia lui Iustinian
(527-565), a el ilir a carui
limba materna ra latina si care a putut fi con i-
derat totodata ca ultirnul dintre imparatii romani
9i prirnul dintre tmparatii bizantini. El a pu a
e . i tematizeze dreptul roman preexistent
Mdrefia Ra timpul de patru veacuri tntr-un cod celebru, scris in latina, dar decretele
Intperiului ~i a pe care tl vom analiza aici noi p care I -a promulgat dupa anul 534 au Iost
capitalei sale este acela in car civili- intocmite in lirnba greaca, pentru a fi mai bine
zatia rornana, trnpreuna u in~ lese de populatia Imperiului. EI a reorganizat
componentele sale elenistice, s-a tran Iormat., in administrati ..i a tnzestrat hi. erica cu o legislatie
domeniul institutiilor politice, ca ~i in acela a) disciplin ra, care re mai pi'i'Lreaza inca 9i astazi.
activitatilor intel~ctuale ~i artistice, in civilizati A vin I simtul maretioi .:i gustul Iastului, a sporit
bizantina. nurnarul (' nstru tiilor religioase, ivile ~j rnili-
t are in capitula .,i In provineii 9i a ridical la
Secolul al IV-lea cunoscuse inca ~i mai ade ea, un inalt nivel de pl nrloare ceremoniile de la
sub urmasii lui Constantin, tmpartirea ere tiva curte.
a puterii 'Intre cei doi Augu ti, unul do~nind In de u\'Jr,irea oporei sale lusLinian a suf'erit
la Trier sau la Milano, celalalt la Constantmopol in lluent a Teodorei. :'\i'i cut a in Cipru, . all in iria,
sau mai degraba la Antiohia, oras de 0 vechi~e Te d ra, datorit a originii sale populare ~i orien-
mai prestigioasa ~i de unde se puteau orgamza tale ca ,i anilor turnultuosi ill tineretii petrecuii
mai lesne expeditii la granita per ana. . la Coo itantinopol, ntiohia ~i Alexandria, in] -
In secolul al V-lea, oarta calor doua par~l ale lezea mal bine decit sotul ei, imparatul, und re
Imperiului apuca pe cai diferite, prin faptu~ ca aflau Iortele In care ·alii.,luia viil orul Imperiului.
harbarii cucerisera Apusul, pe clnd Ra antul, Mai no talgi declt a fata de trecutul acelui
unde facu era incursiuni, izbutea . a I~i apere Imperium Romanum, a carui inLC'grilale nazuia a
indopendenta. umarul ~i importanta construc~ o I'C taureze, .,i intariL in ace. t tel de membrii
tiilor din aceasta epoca dovedesc ca ea a fost ma~ uristocrati i enatorialo, Iustinian . avil'~i rnarea
putin tulburata decit am putea .crede. daca II gre~ ala din em .ul domniei sale trimittndu-s,
citim pe istorici, care s-au sLrad U1t mal ales sa gen ralii 'il re ucereasca provinciils apu. ene.
fixeze amintirea luptelor impotriva barbarilor. Din a esle l'iizboai , care d urara douazeci de ani
Monumentele, in mare parte ajunse astiizi in si care ti ingaduil'ii ',\ redevina stapln peste Italia.
ruina, ne lasa despre Imperiul bizantin irnaginea fri a I nord ~j sudul Spaniei, lmperiul iesi
unui tat infloritor ~i prosper ptna in nordul ~8 -49 s1:iri'lril 9i j tovit, in Iata arnenintarilor ex rcitat
asupra lui de slavi ~i de persii sasanizi, in astep-
tarea acelora de mai tlrziu ale arabiIor.
Crestinarea Imperiu- De a emenea Iustinian a surghiun toc:ffi.ai Ia Trier pe lnflacaratul patriarh
lui ~i ramii$itele luat masur] pentru ca reli-
paglnismului gia crestina a poata de-
savir~i tnlaturarea pagtnis-
mului, care i~i pastra puterea de seductie asupra
multor minti cultivate ~i se mentinea in unele
Iocuri Ia ~ara. In anul 529 el porunci sa e tnchida
~coaI~ din Atena, care ramasese credincioasa
inspiratiei pagtne, ~i acorda intreaga sa protectie
Universitdtii din ConstantinopoI, care era crestina.
Interzise paginilor ~i ereticilor sa fie dascali pe
intreg teritoriul Imperiului. Porunci convertirea
in masa a ultimilor pagtni ~i ti supuse « dragona-
delor I).
Sub dornnia Iui literatura a devenit cu totul
crestina ~i a faurit genuri noi: te?l~gie, I~cra~i
de ascetism datorate unor calugari, imnun reh-
gioase, ca acelea ale Iui Romanos MeI?dul. Dar
carturarii au continuat sa se adape din operele
literaturii antice, 1ntr-adevar, in afara atasamen-
tului fata de un trecut care i~i paetrase prestigiul,
trehuinta pe care 0 avea Imperiul bizantin de a
dispune, in admini tratie, de slujbasi instruiti,
care erau Iorrnati in scoli publice, a contribuit
la mentinerea in cultura bizantina a unui tnt~eg
sector laic. Situatia ra astfel cu totul deosebita
de aceea existenta in Apus, unde decaderea vietii
urbane ~i ignoranta cirmuitorilor barbari au silit
cultura sa se refugieze in minas tiri,
Trdsaturile Crestinismul bizantin pre-
specifice ale ziuta doua trasaturi carac-
crestinismului teri tice: proliferarea ere-
bizantin ziilor ~i cezaropapismul.
Aplicind tainelor credintei
gustul speculatiilor intelectuale, care nu in. et~se
sa il tnsufleteasca timp de peste un mileniu,
de la presocratici la neopitagoricieni, Rasaritul
grec sau elenizat a inlesnit aparitia ereziilor.
Contrastul este deplin cu ceea ce -a denumit
atonia Apusului, care nu manifestase niciodata
o inclina~ie profund~ fata de speculatiils filozofice.
Con tantm a SOCOtlt prudent sa 11 trimita in
al Alexandriei, Atanasie, combatant impotriva
ereziei preotului Arie, adica arianismul care 11
subordona Tatalui pe Fiu. '
Urmatoaraa mare erezie a fost nestorianiemul
nascut. in Siria ~i aparat de patriarhul din Constan-
tinopol, estorie (428-431), Iost preot la Antio-
hia. Ea .dade~ int~ietate, dupii Yntrupare, naturii
ornenesti a 1Ul Hristos, rata de natura lui divina
~i pretindea ca Maria nu trebuie numita Theo~
tokes (nascatoare de Dumnezeu) ci Maica lui
Hrislos. '
Dimpotriva, .~onofiziti~mul punea pe primul
plan natura divina a IUl Hristos. Ortodoxia *
care afirma uniunea celor doua naturi ale lui
Hristos, a predominat in tarile undc se vorbea
li~ba. g!e~ca, Ia. COll.stantinopol, in Grecia pro-
pnu-zisa ~I in sia rlJCaadlno elenizat a, unde au
avu~ Io~ cele d~ua concilii care au definit dreapta
cre~mta, Ia N~c~~a (325) ~i Ia EIes (431). In
SChl~.b, monofizitismul a triumfat in Egipt ~i
in Siria, unde ra pundea aspiratiei catre neatirnare
a. pa~riarhilorv ~i a popul~tiilor. Prin ruptura de
biserica greaca, el a Iavorizat dezvoltarea Iimbilor
autohtone, copta ~i siriana, in liturghia ~i in
Iiteratura acestor tari.
~rezii.le provocara prin reactie ingerinta Impa-
ratilor In probIeme1e de doctrinii ale bi ericii.
A~es~e interventii in controversele teologice au
p.fJI,:ut nume~e. de cezaropapism. Rama~i reo in-
CIO~1conceptiei antice despre monarh ale carui
puteri se intindeau asupra tuturor domeniilor
cuprinzind ~i indrumarea treburilor religioasc:
• Nil tn sensul .actual de confeslune, ci tn eel etimologic
50 51 de 6 dreaptil. credinta •.
irnparatii intelegeau sa aduca ei in~i~i 0 solu]i ( 'uceririle
.vrcsto conflietn all minat
la problernele pus , cu atit mai mult cu c1t eon- longobarzilor, in, ii capacitatsa d rezis-
tatau ea ereziile iseau adevaratc razmeri~ si slaoilor si arabilor
.1 ilIa a celor doua impel'ii
ingaduiau Iortelor car Ie rau potrivniec sa se ,. ' , 11,1 rata noilor primejdii ('<\J'C'
afirme. I( ttJ11CIl111 [au. In It alia I' ell('erilii de IU'l' ,
v • v di , IJJJan
aparu 111 It III all III 56 unul dintre ('eJe mai
Bizatuul si Persia Bizantul nu y d a in Iata de ternut popoare asa-zis barbara lonzobarzii
, asanizilor sa decit un singur , tat earc C'U1:e,~'i ~~Jl.in,d groaza pl'etutindeni' in j~I'lJl 10/
i se parea rivilizat i demn p,w'. ria sla,plI~IJ'e po Italia de nord si pe Toscana
de a fi tratat pe pi ior de egaJilale: imperiul ~~ III .lllPlal'H dlll'al,~ independenle la Spol 10
per san al sa anizilor, care pozau in continuat ri ",~, Bel~ev ,n,t: ;-lavI I. a. e.arol· amC'nin \arf' s-n
ai ahemeniziJor. La ineeputul secolului aJ IT-I a f<lcul }J1l\II.l In a de la : Ilrsitul secolulu: 01 \'-Ica
istori ul TeofilaeL Simokatta s ria ea orasele II:eelll'H pe 'l~ Dunal' in valui-i succe ive, in!' pinej
Con Lant inopol ~i Ctesiphon eapitala sa sanizilor, dill a l~O.ll~~llmatale a ecolului al Vl-Iea, si s('
eruu « a, emenea celor doi oehi ai lumii I), ,i cei slaloml'lI'a III masa in Bakani, disLrugind m;!nr-
doi tmpiirati e ealifieau drepl Irati. ConfJictele I'aase, ~ra',e ,in calra, JOI'. e ,pare a all pI'adal
de granira si de inflllen~a care ii invrajbi era pe ;\tena In jurul anului 5, O. E,I se ru pindira pin!!
parti !;li pe rorna ni e retnnoira sub sasanizi ~i In, Pelopones, unde eel mal multi s-au lilsal
bizantini. Dupa re in seeolul al V-lea, e r specla sc aSJnlJl,~\1 . tr.ep~~L de admini Ira tia bizantinn.
o Incetare a ost ilitatilor, datorita arnenintarii Croa \ II. ~I lI'bll e Slalol'I1icirA, 'U lnvoiala ,IIIi
harbarilor care se exert-it a ~i asupra unora i II ,'a:-lru,s, am, P? ac Ieasi Ieritori. pe care 1
asupru celorlalt i, I'uzboilll se aprinse din nou in- o:lIpa ~l. aslazl ~I re unosrurq auLoriLalC'l\ irn-
tre persi si bizantini, mai intii uh Anastasie. ~ara,llllul , ~I~, J~ Con, Lantillopol. Aeca,'La pre.
In .eplnd din 502, apoi sub Justinian, in 27, 'U zen1a ,a laviloi a fa. L, dupa oxprosin prole-
intervale de l'i'iO'az mai mult sail mai putin PI' - s?rnlul L rn, de, ,(~ea 0 pana infipLa inll'c est
lungile. La lnceputul seeolulni al VI I-lea. Cho roe ~I. v ,I ». PI']n anu 670, bulgarii, popor de OJ'i-
al l I-lea icboriosul (5 0-628) puse irnperiul in gm tur O-L~Lara, trecura Dunarea, sub condu-
mare primejdie. El cuceri 0 hu na parte din Ana- cerea hanului lor Asparuh ~i inlemeiarii let ,'wl
tolia, din Siria din Pale .t.ina ~i din Egipl. In de, acest ,fluviu, nil regal in care, alcal.uind 0
613 si in 626 trupele sale inaintara plna la Cal e- arrstocratis putin numeroasa, s-au lasal slavizati
donia. in fa~a Const antinopolului. Uipin pe de catre populat!iJ asupra carora i.,i impus er~
Ieru alim, el adut e la le iphon, a un trofeu, puterea. Irnpotrlva acestor vajniei luptaton Bi-
ea mai de pl'et dintre relieve, Iinl.a I'll e pe are z~ntul va Ii nevoit 'il poarte razboaie lungi ai
I izantinii 0 socoteau ca prinri palul agent ad IIditor ,'111 feroas , '
de vi t orii. l Ieraclius (G10-u't 1), chomat la tron
pI' a redresa situatia, porni in Asia a campania C Ie mai zrave pierderi terit.oriale le-a suforit
Iinantata de bi ieri D., ce iipaLa infii~i~area un i Imp r!ul hizanLin de pe urrna arabilor care Intrs
cruciade impotriva dusmanilor ort odoxiei. La 63 "~ 642, ucerira bogatele proyincii' iria
capatul unui ~il' de vi .torii, ul nimici armata Pal stma, ?I~~ opotamia si Egipt, unde au fost
persarui in apropiere de [inive, in 627. Dupa ce a,de ea. PI'lm1t1, ,a nist, eliberatcri de rall'e eretici
j~i sarhiilol'i triurnful la Constantinopol readu o :1 eyvrel, a~Upl'l~1 de autocratia bizanttna. All avut
Sltnta Cruce In Ierusalirn. 52 53 Insu nevoi de d uazer-i de ani penuu a birui
 Porta de. tnr~urire Dar, chiar ~i In cele rnai
Imperiul sasanid. Continuindu-~i Inaintarea spre a I mperiului g.rele clipe, Imperiul bizan-
nord, au pus staptnire pe Cirenaica, Tripolitania
~i Tunisia. In mai multe rinduri facura incursiuni ~ . . tin nu tnceta sa pastreze 0
mare forJa de m!~uen~a asupra popoarelor Inveci-
de jar in Asia Mica. Intre anii 674 ~i 678 nota lor nate .. Prm coloniile sale de Ia Bosforul Cimeria
aparu in fiecare an, primavara ~i vara, in Iata
(ast~zl Ker~i). ~i Cher o.nes, in Crimeea, und~
orasului Constantinopol, dar ea a putut fi respinsa ontmua activitatea vechilor colonii ale Milet I '
gratie « focului grecesc », Imperiul era limitat a v~~ese r~Iatii
atu cOI~er l~e neintrerupte
n U UI,
u a e-
la teritoriile sale de limba greaca: Anatolia, t~nllie ~go~Ilor, hunilor ~I avarilor din Rusia m~ri-
Grecia continentala ~i insulara, la care se adaugau dlOna~a~ carora Ie ~xporta articolele sale de lux,
Sicilia, sudul Italiei, regiunea Romei ~i exarhatul cumpal'l,nd de la er blanuri ~i piei. La lnceputul
Ravennei. s c?lulUl al -lea, tras e profit de pe urma tulbu-
w

r~rIlor care ma~c~sera sflrsitul dinastiei arsaci-

Imperiul soldasilor Structura statului bizantin zilor, ~e~tru a-si rmpune suzeranitatea in vestul
~i al cdlugdl'ilor s-a modificat atunci in chip .J\rmeruel, re, tu~ ~cesLeia caztnd in miinile sasani-
profund. Pentru a rezista
zilor. Imperiul 1~1 exercita influenta chiar ~i m '
mai bine atacurilor intreprinse de dusmani,
1epal.te, in re~a,tul La,zica (Georgia apuseana)~
urrnasii lui Heraclius, renuntind la vechiul prin-
cipiu al separarii puterilor - civil a ~i militara
!l ud,ul rabiei, numl~a din cauza parntntului
ei roditor « Arabia Iericita », se aliase in se-
_ au instituit regimul themelor (corpuri de ar-
mata), oircumscriptii administrate de strategi
r.olul, al YI-Iea, =. g~sani~ii crestini, RegaLele
creatine din Nubia ~l din Etiopia se inspirau dupa
~i unde li s-au dat soldatilor paminturi in arenda,
mod~lele p~ ~are Ie" propunea Bizantul, Longo-
cu titlu ereditar, in schimbul unui serviciu, de barzii, ,slavll ~l arabii s-au grabit sa faca de Ia el
asemenca ereditar, in armata, Sistemul merce-
o n;tuI~lm~ .d,e imprumuturi, spre a se afirrna a
narilor racrutati in vari straine a fost inlocuit u natiuni civilizate. In, acest Imperiu, Constanti-
acela al straiiotilor, legati de pamint ~i cu atlt mai
n,op?IuI ,SC, arata a Ii nil numai centrul politi
mult interesati in apararea Iui. In acelasi timp, CI ~I arti Ll . rc,
biserica ortodoxa, scapata de sectele eretice care
infloreau pe teritoriile cucerite de arabi, i~i tntinse
inriurirea asupra statului, ~i monahismul capata
o mare dezvoltare. Dupa justa formulare a profe-
sorului G. Ostrogorski, Bizantul deveni « un
imperiu al soldatilor ~i al calugarilor ».
I nMngerile pricinuite de arabi ~i sosirea unor
refugiavi veniti din provinciile cucerite provocara,
in cursul celei de-a doua jumata~i a secolului al
Vl l-lea, sub urrnasii lui Heraclius, 0 profunda
nemultumire in toate straturile societatii bizan-
tine, iscind razmeri~e, tncercari de uzurpare ~i
de asasinare a trnparatilor sau a pretendentilor.
A fost intr-adevar 0 epoca « de luptji, de foc ~i de
singe », prea putin prialnica infloririi literaturii
~i artelor plastice. S4
1. ARHITECTURA
car hizanlinii, datorita ace tei mosteniri Ie-au
adu: problernelor care li se puneau. '

BAZILICILE cu $ARPANTA

Esenta a e 'Lol' problems era construirea unor

edifi ii pentru adapo tir a adunarilor de credin-
ciosi care luau parle la Iiturzhiile euhari li e.
Or, romanii Iolosi era bazilicile ca locuri d lntru-
nire mai. ales ~entru. confreriile religioase ~i
pentru audientele imperials. Am vazut mai lnainLe
ca ~i crestinii recursesera la ele in cell. de-a doua
jumatate a secolului al III-lea. Tipul bazilical
ARHITECTURA RELIGIOASA a fost aslfel adoptat in chip Iiresc de atre bise-
rica, j~ vrem a lui Con Lantin. EI . -a riisplndit
E voctnd sfirsitul persecu ~iilor ~i rein Loarcerea eel mal mult in eeolele al IV-lea i al V-I a
pacii pentru crestini, sub dornnia l.ui ~onsta.n~in, din pania plna in Mesopotamia ~i din Armenia
Eusehiu seria: « 0 nespusa hucurie ~I 0 divina pina 1n Egipt. In secolul al VI-lea a intrat
Iericire rasplndeau toaLe edificiile care eu .pl!~in in competitie ~i treptat, a lost inlocuit in Orien-
mai tnainte Iusesera diirlmate de nelegiuirea tul mediteranean de edif'iciile cu cupola dar fara
tiranilor si care rena~teau oarecurn ca. dupa 0 a el sa dispara cu desavlrsire. T n schimb s-a
lunga ~i cI'e moarte pustiire. Vedeai ('U~ bisericile mentinut in chip apI'oar exclusiv in Occident
se rid i ,a din ruinele lor ptna Ia 0 Inlli\,lme nemiir- contribuind a tfel la deosebirea acestuia de PI'O~
O'inita ~i cum straJucesc mai vlrtos de it bi ericile vinciile ra ariLene.
~are Iusesera nimieiLe. .. In afara de asta ne-a Bazilicile erau sali drcptunghiulare eel mai
fost dat sa vedem priveliatea pe care loti 0 a" tep- ade~ea. impartile in luncime in lrei ~ave, prin
tau ~i 0 doreau: slujbe de praznuire in fiecare doua smm paralele de upor+i, de obicei eOIOalH'
oras ttrnosirea unor bi rici d cutlnd zidite, ll.nf'~ri ·tlJpi: en Ie, mai impunatoars, avral;
adunar] ale epi copilor inl runiti in acest cop, "/OCI, sau chiar sapte ~i nouii nay . Allele, mai
I~ d s.te, so ~edu eau Ia 0 singurii nava. Acope-
1mbulzeala oredinciosilor veniti din departari ~i
de pretutindeni.» (1sl. eclez., X' II, 1 .i III, 1.) risul, m doua ape dea upra navei oentrale ~i cu
o sinzura panta d a 11pra na velor colal rale e
Aceasta activiLate con, tructiva so prelungi pina
flp'I'ijinea pe ? sarpanta ca la majoritalea edifi-
la mijlo ul secolului al I-I a. Antichitatea gre 0-
iiilnr d tra 1111 gr aca. 1at it dE' ce ares I e bazilir-i
rornana nu pare a fi cuno. ut un moment a erna- sint, nurnite «( el ni tir-e » p utru a Ie dr-osebi elf'
nator nici prin durata, nici prin amploarea lrada-
b~zili .ile b .lti.Lc ~~i. rare, din Orient ul apro-
niilor. Tradilia arhitecturala a 1mperiului roman, p~al. D ?bJ el I azIiIl:Ii eruu prevazute, pe linn
attt de bogata in experien~e tehnice .,i attt de dill lat urile scurt e, ('1\ () ab 'idil emioircular.i,
rodnica in edificii de dirnen: iuni impunatoare, sau poligonala, al ('al' i nivel de calcara era mai
bine adapt.ate menirii 101', punea la dispozitia rirlicat. Ea era situata spre apu, in cele mai
cre~Linilor feluritele tipuri de cladiri de care aveau multe din Iro hisericile t itorite de Con tantin
nevoie. $i ramii izbit de bogatia olutiilor P S6 pl'ecnm) in. bazilicilc din Tripolitania ~i in
57 inult e din ,\ lrir-a proconsularii: ['£Ira tndoiula 111

aceasta se poate vedea 0 persistenta a obiceiului
dupa care, in templele pagine, intrarea era a~ezata
spre rasarit. Dar, incepind cu secolul al IV -lea,
absida a fost arnenajata la rasarit, uneori cu
devieri spre nord sau spre sud , Orientarea aceasta
s-a impus ptna la urrna. Motivul nu consta - asa
cum s-a spus adeseori - in intentia de a se orien-
ta absidele in directia locurilor shnte. Explicatie
ar putea fi valabila fara tndoiala in tarile din
apus ~i in Grecia, d ar n~ in Siria ~i nici. in
Palestina. La drept vorbmd, aceasta practlCa
avea drept scop de a ingadui credincio~ilor sa
se roage cu Iata spre acel punct al cerului de unde
rasarea soarele, dupa un vechi obicei din vremuril
pagtnismului. Multe texte intaresc aceasta af.ir-
matie ~i Didascoiia Apostolilor adauga ca Fiul
Omului va aparea dinspre ra arit la Judecata
de Apoi. Liniile arcuite ale absidei, aUt in planul
semicircular, ctt ~i la bolta in semicalota ee se
ridica deasupra ei, atrageau privirile inca de la
intrare ~i scoteau 1n evidenva locul predominant
pe care ea 11 ocupa in economia edificiului. Ctnd
opiscopii ~i-au instalat aici jilturile (eatedra), ei
au urmat exemplul oferit de judecatori ~i d
imparati care, in bazilicile civile pagine, sedeau
in acelasi loc, in tribunal. * Multe cladiri de cult
ale paginismului roman, cum ar Ii bazilica neo-
pitagoreica de la Porta Maggiore (Roma) sau
Basilica Crepereia (sanctuarul Lupercalilor), avu-
sesera ~i ele 0 absida. Bolta in sernicalota a aparut
ca simbol al bol~ii ceresti. In bazilicile decorate
cu picturi aici se afla subiectul principal, cu carac-
tel' t.eofanic. **
Altarul era a~ezat, dupa regiuni, in absida au
in Iata ei, in nava centrala. Deasupra lui e ridica
un baldachin de piatra de lemn SUII d metal,
numit ciborillln, ~i alcii! uit din patru au mai
multe coloane purLind un acoperis cu cupola,
• De la tribun.a. 1n grecellte echivalenlul este bema,
lermen Iolosit pentru altar.
•• Theofanie = apari~ie divinii.
cu. caleta .-r~riea, boltit, in semicilindru sau pira-
rmdal: Orizinea eiboriului e ana in obiceiurile
p:actl ate in !egateI~ as~~tiee din Orientul-Apro-
plat, ~nde siuJIS~ mal lntli la apararea suveranului
de ar~lta soarelui sau de intemperii. De la aceasta
runetl~, el capata valoarea unui simbol cosmic
aco'pel'l~ul sau arcuit evocind cerul. Intr-un chip
~al general, el apare ca un semn menit sa subli-
meze car~cterul ~acru sau onorific al personajuIui,
sau al obiectului pe care tl adaposteste. In epoca
r?mana a fost a~ez~t deasupra tronului trnpara-
[ilor, deasupra statuilor unor zei sau eroi deasupra
unor altare, mormi~t~.' sarcofage, sa~ ehiar a
unor l~voare. ~re~tmll au continuat sa-i dea
aceleasi tntrebuintari.
In fara b.azilicii. se intindea 0 eurte lnconjurata
de porticuri, .numlta .atr~um, unde credinciosii se
adunau s~ asiste la diferite ceremonii cu cara ·ter
!uner~r ~l unde marii penitenti, carora Ie era
interzis accesul In biserica, stateau spre a implora
indurarea
1 a' t d e lor. care patrundeau in edifi
I ICIU.
n me .. e a lI~tr.a .In biserica, credinciosii se
spa~au aici pe ~lm ~l adesea pe picioare, intr-un
baz!n sau p}~wla, simboliztnd astfel, prin cura-
tema. trupului, cea a sufletului, dupa un rit de
~lu~~un.e c~re Iusese practicat mai inainte la
pagim ~l l!l iudei ~i care s-a perpetuat in Islam.
Ace ~e atrui nu sin.t deci.t aplicarea la arhitectura
crestina .a Iormulei urtilor cu porticuri, Iolosita
Inca. mal d mult in arta pagina, mai ales 10 fata
marilor temple romane. .
.Unele biserici din Italia, din Grecia ~i din Asia
MICa erau. inze. Irate eu un transept, adica un
dreptunghi t~ans~ersal, tnscris ori depasind mai
m~lt sau mal. putin adrul peretilor laterali care
se mterpunea m~re nave ~i absida bisericii. F~nctia
ex~cta a ace tui element de arhitectura ne scap v
Existenta Iui in bisericile unde se celebra un CUrl
de~supra unui rnormint sau a unor relieve -cn
S!mtul Pe~ru .(San Pietl'o) sau Sfintul Pavel
din afara zidurilor (San Paolo fuori Ie ' ) d
la R b '1' . . mura e
orna, aZI rea « martirium i\ numita l\lanastirine
S9 de llnga Salona, in Dalmatia, Sllntul Mina i~
58
Egipt, Sfintul Dumitru ~e la ~aloni.c _,i bazilica construita lntre anii 12 si 319 . i numita mai
de la poarta Kenchreos, din Corint - I-a Indemnat tlrziu Itntul Joan din Latel'an (S, Giovanni in
pe unii cercetatori sa creada 'a la inceput. el Laterano), Ii ea verba de biserica mart iriala
era menit sa lnlesnea 'ca miscarea lerului ~I a Sflnt ul Petru, de basilica Sf'intului Iormint din
credinciosilor in jurul locului consacrat de pre- Ierusalim, inaugurata din anul 335 (plan 1), de
zen~a sCinta. Dar el mai este tntllnit ~i in alte eea a asterii din Betleem, au de cea de pe Muntele
bazilici, ceea e a dus la presupunerea ca dato- ~la linilor, Nu cunoast.ern exact planul bazilicilor
ritii lui se ga ise 0 formula cornoda pcntru alte construite de Con tanl.in, salt de Iiul au Constan-
s opuri, asa um ar fi celebrarea ritualurilor car tin (337-361) la Constantinopol: hi ericile lnchi-
in oteau aducerea ofrandelor in natura de catre na~e Pacii divi!1e ( finta Irina) ~i Sfintilor Apo -
credinciosi ~i d in care diaconii alcgeau ptinea ~i loli 'are au disparut amindoua prada flacarilor,
vinul pentru jert Ia euhari iiea oficiatii pe altarul in timpul ras oalei ika din ianuarie 532 ca
tnvacinat. ,i Marea Biserica, in curlnd tnchinata J n~elepciunii
Tipul general pe care l-am definit mai inainte divine (SCinta ofia), ttrnosita la 1- februarie 360,
comporta unele variante, dupa epo i ~~ ma,i al dar care avea 'a fie partial distru: a in cursu)
dupa 10 urile unde a fo t constrll.lt. D.lver ~tatea unei razmeri~ i calc de urghiunirea sfintului
provinciilor care alcatuiau Irnperiul hizantin s-~ loan Gura-de-Aur, in /104, lnaints de a pieri Hi
refleetat in arhitectura, '<1 ~i in celelalte ramuri ea in incendiul pro 0 at de rascoala Nika. S'e
ale artelor, ~i poate mai mult inca, deoarece pre upune ca acea: la prima bi serica Sfinta ofia
arhitectura era tributara resurselor locale de mate- lusese ~i ea 0 bazili i1 cu cinei nave, Spre deosebire
riale care impun 0 eont.inuitate in procedee. de biseri il de la Roma ~i de aceea a Nasterii
Arheologii deosebesc rnai multe ({scoli ) regi~nale. de la Bell em, baziliea Sllntului Mormint avea
II voi pomeni aici dectt scolil cele mal net dupa de crierea lui Eusebiu, tribune deasupr~
caracteriz.at.e. In aceasta 'Ll'adani de clasilioaro navelor Iaterale. Poate Ia Iel Iusese construita
geografi a este important sa nu se. piarda din ~i Sfinta ofia. Vorn vedea, intr-adevar cii tri-
vedere ca arhitectii, mai ales eei vesuu, au putut bunele con tituie 0 il'a ALura caracteristica a
fi chemati sa realizeze unele con it.ru 'Iii, datorate bi ericilor monument.ala de la Constantinopol ~i
mal'inimi'i unor Imparati, in alura regiunii unde din Greeia. In apitala J mperiului ele permileau
lucrau de obi ei. In plu , anumiLe caractei-istici lmparatului ~i dregatorilor din jurul sau sa asisle
proprii unei ~eoli sau alteia se modi fica de-a la lujbe domintnd in a elasi timp multimea de
lungul t impului, sub lnrlurirea feluritelor impre- credinciosi si a prirnea a acolo ImpartA~ania din
jurari. miinile patriarhilor 'au ale altor preoti. Poate
a e ta era rolul care li se atribuia inca de la
Bazilicile lui Xu putern dectt I' creta dis- inceput la Ilntu Sofia ~i astfel am putea vedea
Constantin puritia marilor bazilici ridi- in a e, L 1 m nt arhitcctonic un efect al art i
calc de Con t antin, dintr auli e di? capil.ala. Vorn mai nola ca, desi biserica
care unel , dupii ctt se pare, nu au 1'0 ,t terminate Iintului "\1 rrnint a Iost on tl'uita de un arhi-
declt de fiii sai, Dar, in linii mari, n putern Iac te L nurnit Z n bius care, judccind dupa numele
o idee de pre aspectul elor mai multe dintre sau, putea fi sirian, Constantin a trirnis un preot
ele datorita inlormal iilor apiitate prin apatUl'i din Con tantinopol, Eustatiu, spre a-l indruma
sa~ din textc. Aproape toate erau bazili i rnari §i .upravegheu. r n s l'iJ'~it vorn releva ca tribune
cu cinci nay ,precedat de un atrium cu patru xistau ~i in bazilicile pagine din orasele Asiei
porl.icuri, fie e:'1 o yorba de catedrala de lu H ma, 60 61 Mici a 'ur i inlluenta s-a exercit at a upra tinerei
capitals, in « Museion »-ul di~ Efes! precum ~i
in bazilica aflata in Agora din Smirna.
In afara marilor biserici intemeiate la Con-
stantinopol ~i a unor edifi.cii c~re ~-au inspirat
din ele, mai mult sau mal putin direct, marea
majoritate a bazilicilor aveau trei nave.
Constantinopol Aproape toate bazilicile de
la Constantinopol, cunoscu-
te din texte, au disparut. In general, ele par a
fi avut un nartex ~i un atrium ~i sa fi fost inzes-
trate cu tribune deasupra colateralilor. Ie putem
face 0 idee despre ele dupa bazilica Sfintul loan
din Studion, care a fost ridicata de patriciul
Stud ion, in 463, ca biserica parohiala, ~e un teren
care ti apartinea, in cinstea patronulm sau, sfin-
tul loan Botezatorul (plan 2; il. 6). Biserica era
precedata de un atrium cuprins intre trei po:ti-
curi la vest la nord si la sud, pe clnd in bise-
ricil~ de la Roma ~i din Palestina atriumul era
inconjurat de 0 galerie pe. cele patru latu.ri ale
sale. La Constantinopol porticul de est al atriurnu-
lui s-a transformat Intr-un nartex, prin tnchide-
rea cu ajutorul unor pereti ~i usi a spatiilor dintre
coloane care dadeau spre curtea centrala. Nar-
textul, sau pronaosul, este unul dintre elemen.tele
cele mai tip ice ale arhitecturii de la Constantino-
pol ~i din Grecia. [umele ti vine de l.a faptul c~
forma lui alungita seamana cu tulpina plantei
[erula nartheca. Aici catehumenii .(c~i.. ce erau
instruiti prin viu grai in vederea. prHl:~ll'lI.botezu-
lui) ~i anumite categorii de penitenti a~l~tau I~
prima parte din slujba la care erau adrnisi ; apoi
erau lasati sa pIece, dupa un ritual ce pare sa se
fi pastrat, eel putin in anumit~ regiuni: ptna la
lustin al l l-lea (565-578), tnainte de mceperea
slujbei pentru crestinii care primisera botezul. ~i
care numai ei singuri puteau lua parte la euharl.s-
tie. In acel moment, la biserica Sf1ntul loan din
Studion (~i la edificiile asemanatoare) se lnchideau
usile dintre nartex ~i nave, pentru a ascunde
privirii neinitiatilor celebrarea sfintelor tai~e. Tav~
centrala era despartita de eolaterale prm doua
siruri de lte sapte coloane de m~-:!llura verd.e
invito LaLa cu negru, pe care se spnjmea 0 arhi-
trava in platbanda, dupa rnodelul antic, ~n locul
arcadelor folosite 1n general in alte par~l; acest
lucru dovedeste un gust conservator, intilnit ~i
in alte domenii ale activitatii artistice din capitala,
Peste navele laterals ~i peste nartex se ridicau
tribune de tinate Iemeilor ~i care, din aceasta
pricina, erau numite ginecee. Partea terminala
de la est se incheia cu 0 absida semicirculara in
interior iar in exterior avind trei laturi, dupa
un tip care a aparut la Constantino pol in secolul
al V-lea ~i s-a rasplndit de.aici .in res.t~l imperiul~i,
mai ale inceplnd cu domma IUl Iustinian. Apareia-
jul zidurilor este Iacut din a ize de piat~a cioplita
in unghiuri drepte altemlnd cu straturi de cara-
rnizi : ace t tip de apareiaj pare sa fi luat nastere
si a se fi dezvoltat in Asia Mica, sau cel putin
in bazinul Marii Egee, in secolul al Il l-lea e.n.
II rezasim de pilda, in acea parte a zid urilor
eetat~ Ni~eea construita de Claudiu II Gotul
(258-269) in edificiile Iui Diocletian din Nico-
media ~i in constructiile lui Galeriu din Salonic.
Intr-un oras nou, care nu avea traditii arhitec-
turale proprii, arhitectii ~i zidarii preluau proce-
deele de onstructie din regiunile invecinate.
Grecia « Scoala i greaca ne este
cunoscuta printr-un numar
irnpresionant de monumente, datind in maj.orita-
tea lor din seeolul al V-lea (plan 3). Atrmmul
era inconjurat de porticuri la vest, Ia nord ~i la
sud dar nu ~i la e t, unde era in his cu peretele
plio' al nartexului, de care era adeseor~ lipita fi~a
destinata ablutiunilor. artexul comumca cu atriu-
mul numai prin usi ce dadeau spre galeriile late-
rale. La est e de chidea spre cele trei nave.
Golul prin care e intra in nava centrala era
adcsea Impartit in trei, prin coloane, formin~
acel tribelon numit a tfel pentru ca cele trei
intercolonam'ente erau acoperite cu draperii (vela,
bela), ferind astfel de privirile ?atehumenilor
62 63 partea din liturghie la care acestia nu puteau
 a~('zal'i, 'ar aveau nevoi de biserici. Nu u C.'(i8-
asista. In numeroase bazilici, pesl c lateral ~i tat aici vreo rupture lnl.re arhite turn pilginu si
pe: te narlex e ridi an tribunele. Peretii erau arhil.e Lura crestina, Do la una la c alalta s-a;1
oonstruiti din asize de bolovani, de, tul de zroso- Iransmis, fib'a sol II!ie <1(' continu it.ate, im t ul
Ian ciopliti, alternind .u strat U1'i de c~ramida~ monumentalului ~i t ehnicu ziuari i cu piaLrii de
mai putin numeroasc declt In Constantinopol ~I talie, u grija Imbinuta. BaziliciJe din iria de
rnai distantate lntre ele: in Grecia piatra : e gaseste nord lnt foarte nurneroase ,i mai bine pasu-ato
mai din abundenta decit in regiunea Con tanti- <I~ il cele din G~eC'ia. Ele dat eaza in mal' parte
nopolului. dl~ so '?llIl. al y-!~a, dar .unele dintre ele, dupil
-au pa trat, in Grecia, dOlla biserici, care uulrLuria 1I1 ('l'lp\lJlol' "OlIYf', au Iost zidite in
of era un bun exemplu in privint.a aspectului ac - : . lul al 1\ -I a (plan .J). 13azilicile nu erau PI'l'-
tui gen de edificii. Est Yorba de biseri a Fecioa- cedate de un atrium la e t, i de 0 curte la sud
rei-Acheiropoietos (il. 6) si de Iintul Durnitru potrivit unui plan adoptat dupa acela al caselo;'
de la aJonic, apartinind arnlndoua s colului din irin anti a, ace te cur t i iubstituindu-so astfal
al V-lea. Prima, inchinatii Maicii Domnului, a orpului ..septentrional al locuintei. , La est , ele
primit mai tirziu numele de Acheiropoieto , d oare- se term.mau pnntr-un sanctuar tripartit, in
ce acolo se pastra 0 icoana a Mariei, despre care care ab Ida centrula ~i cele doua incaperi palraie
se prelindea a fi de pruve nientii rniraculoa: i:i, ca~e 0 Ilancau emu Inscrii e in planul dreptun-
adica nefticuu; de mlna oniului. coperisul original' ghiular prmtr-un perete-fundal re tiliniu. Ele
al navei centrale a fo s L coboriL in cursul vea uri- mostenisera a eaeta LI'asiiLul'a de la templele
lor ~i, din aceasta cauza, ea a pierdul etajul de pagtne, urn ar fi Tyhaia (templele Fortunei)
ferestre care luminau nava mediana, asezate pe din E' Sanamein ,i din Mismiyeh, unde aceasta
laturile lungi, deasupra acoperisului cu un singur olutie a Io: t in pirata de gustul fata de un plan
versant al colateralelor. arrnonios, trnpletit cu dorinta de a nil lasa sa se
Cu cele cinci nave ale 'ale hazilir-a cunstruitji vada din alara nisa unde e afla statuia destinata
in a doua jurnatate a ecolului al V-lea lntru cin- cultului. Inceplnd din secolul al V-lea, ca regula
stirca sfintului Dumit ru pare lncii ~i mai impu- generala, in aperea laterala de Ia nord se deschi-
nat.oare. Partial dist ru: 5 de 1'0<' ub domnia lui dea pre na va laterala printr-o u~a cu ancadra-
Heraclius in jurul anului (j30 ~i rer on IruiUl m nt drspt, comuni ind astfel si cu ahsida : inca-
tndata dupa aceea, ea a mai avut cle sulerit le pel' a din PI' sud se de chid~a spre col~LeraJa
pe urma cumplitului incendiu, ('a~ ' i.n 19~7! a adiacenta pri nlr-o arcada, ceasta trehuia sa
prelacut in cenusa csnt rul 01'U~1I1t1i. Om Iericire. sublinieze aract rul iacru al inciiperii care era
peretii exteriori all fosl frl'i(i pc mari por+iuni u capela unde e pa trau unul sau mai mull
dar interiorul a 1'0 t groaznie dil[lInal. Recon Lrui- relicvarii de piau-a, avind Iorma sarcolagelor ~i
Ifi incepind din 1926, bisericn a Ios: I'relala cIIII,,- In are e turna ul i, pe are credinciosii il luau
lui in 1~48. in Iiole, d u pel ce asia se prelinsese peste sfintele
rnoas te. T ncaperea dinspre nord slujea Ia pastra-
Siri« l ntcnsa act ivitatr arhitec- rea obiectelor liturgi e. In majoritatea cazurilor
turala cal'(' ,-a de ra~UI'al a e ite biseri i nu erau prevazute cu tribune ~i
in epoca remand in provinriu 'il'ia rea mai stim din texte cil femeile stat au in nave in patele
infloriLoare din tntreg imp riul, a Iost «ont inuat ii barbatilor, in asa fel tnctt acestia sa nu le poata
si In vremea biznnl.inilor. At.unci tara Ri-a . porit privi, Din nefericire nu cunoastern marile biserici
~XPOl'Llll'ile de ulei ~i exl.ind r Ii cllILIII'ilol' de 65 din Antiohia care au putut servi ca model pentru
planto oleaginoaso a fa vorizat <I pari] ia U 1101' noi 6-4
acest Lip de bazili.ca. 1n uI'su.1socol~lui al V-le~:
v
arhitectii din Siria ~e d?ved~ra m.at indra~ne~l:
nava mediana deveni mal lata, mal tnalta ~l ~al
bine Iuminata, spatiilo dintre oloane se manI'a,
absida se adinci. v doua etaje de coloane angajate, se arcuia intre
Siria ar fi lincezit poate in repetarea .monotona
a acestor formule traditionale, daca noi elemente
a1'hitecturale n-ar Ii fost introduse ca urrnare a
initiativei luate de tmparatul Z~non (47~-4~1)
de a construi 0 hiserica de 0 marlm.e neObt~nUlta!
la Telanissos (Kalat Seman), in l~rul sttlpului
pe care sfintul Simeon i~i dus~se viata de ~scet
timp de patruzeci ~i doi de .am, intre 417 ~l. 459
(il. 9). Lucrarile de eonstructie au durat aproxima-
tiv din 476 pina in 490, dind.u-se. as~fel de l?-c1'u
la mii de muncitori veniti din dilerite pa1'~1 ale
Orientului bizantin. In j urul unui octogon ~e!l~
tral, despre care vom mai vorbi, patru bazili ~
cu cite trei nave fiecare form au bratele une~
cruci. Cea dinspre est reprezinta eel m~ Ve?hl
exemplu datat de :utaI' compus. din tre.l abside
semicirculare, dagajate la ex~orlOr. Absl?a . en~
trala era decorata in exterior cu.. doua .~lrurl
uprapusc de coloane. Bratul bazilical dinspre
vest fusese construit pe panta muntelui, care e~a
atit de inclinata, incit accesul din~fa1'a era pr.actlC
imposibil ; el da~ea .spre val~ prmt~-o .loggla ce
se sprijinea pe ziduri de s~stmere ~.l d.m inaltul
careia credinoiosii puteau Ii che~at~, Iie cu glas
tare, cum fac muezinii musulmani, fie battndu-se
in grinzi lungi de lemn, nurnite Ast~tand~e (toaca),
dupa obiceiul care s-a pastrat pma in zilele noa -
tre in mtnastirile de la Muntele. ~hos. *
Din acest monument s-a zamielit 0 ~ena~te~e
in domeniul arhitecturii siriene, careia it apartin
vestitele bazilici din Turmanin ~i ~i~ Kalb Lo~~!
construite in juruJ anului 500. B~zilica minaS~trll
din Turmanin darimata la sltrsitul secolului al
XIX-lea ne esie cuno 'cuta prin frumoasele des.ene
executate in cursul misiunii conduse de marchizul
* De rapt, la toate mtnastirlle ortodoxe.
Melchior de ogue (in 1860-'1861). La vest ele
aveau un portal, deasupra caruia se ridica 0
IOC1gia~i care era tncadrat de doua turnuri. La
est, absida poligonala, impo~ bita in ext~rior cu
doua tncaperi dreptunghiulare. Biserica din Kalb
Loze avea 0 ahsida semicirculara decrosata, tmpo-
debita de asemenea cu doua nivele de coloane.
Fatada vest era alcatuita dintr-un portic cu trei
etaje, Incadrat de doua turnuri. In interior, pentru
dascarcarea arcurilor cu 0 sarcina mult mai mare,
coloanele au fost inlocuite cu pilastri puternici.
In regiunea vulcanica Hauran, unde lipsea
lemnul, arhitectii au continuat sa Ioloseasca bazal-
tullocal ~i sa recurga la tehnica - mult utilizata
in epoca romana - acoperirii cu dale plate, spri-
jinite pe ar uri transversale. Aflam aici bazilici
cu 0 singura nava, cum este hiserica numita a
lui Iulianos, din Umm-ej-Jimal, ~i altele cu trei
nave ~i 0 absida decrosatii, de exemplu la Tafha.
Dar, in secolul al V-lea ~i mai mult inca in seco-
lul al VI-lea, tipul din Siria de nord cu altar tri-
partit ~i sarpauta in doua ape a fost adoptat ~i
aici, in ciuda cheltuielilor suplimentare deter-
minate de nevoia de a se importa lemn ~i olane:
lntr-attt de vie era dorinta locuitorilor de pe aceste
meleaguri de a avea biserici cu inni~i~are mai putin
severa, mai putin « provincial a >) ~i care sa fie
asemanatoare cu acelea din restul tarii.
Palestina In Palestina, bazilicile ridi-
cate dupa dornnia lui Con-
stantin au imbinat in chip divers elementele pre-
luate de la rnarile anctuare aflate in Locurile
sfinte, cu tra aturile imprumutate din Siria inve-
cinata. In general, acestea erau edificii cu trei
nave, fara nartex ~i fara tribune, avind la intrare
un atrium cu patru porticuri, sau 0 curte, ~icare
e terminau cu un altar tripartit de tip mai mult
au mai putin pur. Printre constructiile mai
insemnate vom cita bazilicile din secolele al V-lea
~i al VI-lea, de la Gerasa (astazi Djerash), in
66 67 regiunea Decapolis, la est de rlul Iordan: orasul
 fusese Ioarte tnflorit or inca din ' colele al Tl-Iea
si al III-lea din era noa 'trii ~i avea foarte frumoa- altar tri .onc, inspirat poate din edificiile egipLene.
:e monuments romane, in traditia arora e
ins riau ~i bi eri ile. Aparit ia unui nal'l.c~ in Egip: EgiptuJ ~i-~ afirrnat parti-
bazilicu Nast rii de 1<1 llcl leom reconstruita dl' cularitatile in arhitecturii,
Iu tinian, e'Le iernnul unei inlluent e constan- ea ~i in alte domenii ale artei. Monumentele sale
tinopolitane. reflectii dnalitatea culturilni- care au convietuit
pe pamtntul lui, influen~indu- e reeiproe: pe de
,W. ,1/' Lea- .Ysia ~ridi e L un ansamblu () parte, eultura de origine elenistica, co st aruia
d t erit orii prea va t ,:i in Al xandria, ~i pe de alta, cultura copta a patmi-
prea complex p.enLru a 'py~ea al 'utui 0 ing~l'~ lor populars din EO'ipt, care imbinau Lraditiils
provin ie arti tica. Buzili .ile coase. la l~ml~d nationals II lemente recesti, cu vintu] copt fiind
JJJ'in sapaturi intreprin~e in orasele ~Ir: l.'eglU~r1c o deformare a cuvintului gre aigyptoi, «egipteni».
Deplingem disparitia bisericilor de la Alexandria,
de coasta de la sud ~I de la v st. mfa~l~eaza. 0
mal' varietate in combinarea clcmenlelor lnt".- car. se inrudeau probabil cu cele din re tul Orien-
nile in alto parti: ace ite ceUqi de !l gntatol'l~ lului mediteranean. Dar ne mai putem cia
intretinlnd legaturi am cu C?nstantmopolyJ ~J ama despre edifieiile de acest gen dupa ruinele
Gre ia, it ~i cu Siria ~i Palestina, par sa. fI f~ ~ marii bazilici pe care arhiepiscopul Alexandriei,
pe atun i, a a cum vO.r fi adesea i~lcursul ISLOl~Jel Teofil (3 4-412), a pu sa fie ridicata In , anctuaruj
lor extrern de receptive fa~a de lllfluen~e~e din- Iint.ului Mina: era 0 basilica eu trei nave ~i abaida
a fl:ra. Bazilici1e de aici aveau ade ea Ia intrar s micircularii decrosata, u un transept ~i cu tri-
un atrium, clnd cu patru p rtic~l'i dUl?ii ~od lu! bune pe Le colaLerale ~i peste transept. Bisericile
palestiniano-roman, ctnd cu LI'e~ porti uri d~lPH onstruite in ecolul al V-l a In Mrnastirea Albii
modelu1 elenic. Dar la fcd de bine pute.a ex~ .t~ (plan 6) ~i la l\£inastirea Rosie, in imediata vecina-
IInatrium cu patru porticuri in fa~a unei bazilici Late a I alil.at ii Sohag, sau in curtea t.emplului
·U nart.ex (Pergarn, bazili a B de la Per~he), din Denderah, in Egiptul de Su , ilustreaza curen-
a ~i in lata unei biseriei ~al'a ~art~x (Milet). Ill} opt: in interiorul II nei constructii IIreptun-
De asemenea atriumul cu trei pOrLICUrJ era Iolo- ghiulare, ai car i pereti lnr-linati, avind deasupra
it si la bizilicile cu nartex (pe acropola romans 101' 0 mulur-a bine degajata, amintese de Egiptul
din 'XanLhos) ~i la bazilicile fiira narLex. (bazili c~ faraonic doua colonads desparl nava in trei,
.\, Perghe). Iai multe bazilici din Merramllk ~I lupa tipul bazilical, dar se unese la ve t. Ab ida
din J orykos, in Cilicia, rau Inzes~l:a~~ c~ un triconca deriva din tipul de cellae trichorae fune-
nartex asemanator u acela al hazilicii Sflfi~.ul rare, poate prin intermediu! aceleia din baziJica
loan din Studion, adica de partit de gale~111~ , Ilntului Mormtnt, de la Jerusalim, ClI care e to

laterale prin pereti trapunsi adesea. de u~: ~~ ill ori e caz inrudili'i prin decorul coloanelor din
ornuniclnd cu curtea printr-un porLic al carui interior .. \.ce'tc bi erini so inra.\i~eaza ca nista
intercolonamente puteau fi In hi. e CLI u~i. D COI'lilrete religioa re izulate in desert. rJl slirsit ,
a. emenea altarele erau de 0 mare vanetate: bazili a de la Herrnopolis (de prin anul 430),
absida semicirculara deerosata sau inscrisa Intre ('1I trihunele ale, ell tram eptul, ale carui brats
incaperi dreptunghiulare (pa t~fori), .a~e. 0 de- rotunjite Jorrneazn douu din xedrele arnplului
paseau mai mult sau mai putin. In L.l~la cen- Iriconc dinspre e l, ,i cu colonada 'a car s
Ll'alii, 0 serie de biserici ale unor tntnastiri au un 68 lmbina la vest, marcheazii tranzit ia dintre grupu]
69 alexandrin ~i grupul copt.

~~ t _
Ravenna Ravenna, lipsita la inceput
de traditii locale, s-a ara-
tat receptiva la felurite inlluente. Cind, in 402,
Honorius si-a mutat aici resedinta, care ptna
at unci fusese la Milano, episcopul Ursus a pus sa
se ridice 0 catedrala cu cinci nave, dar fara
tribune, ca ~i acelea de la Roma (Sfintul loan
din Lateran) ~i de la Milano (SCinta Tecla). In
424, dupa moartea acestui imparat., sora lui,
Galla Placidia, care fusese in vrajba cu el, s-a
intors din surghiunul petrecut la Constantinopol
linga nepotul ei, Teodosie al II-lea, ~i a preluat
titlul de regenta a fiului sau nevirstnic, Valenti-
nian al III-lea. Ea a ridicat in cinstea evanghelistu-
lui loan - care 0 salvase dintr-o furtuna pe drumul
de intoarcere - 0 basilica cu trei nave, dotata
nu numai cu atrium, ci ~i cu nartex, dupa modelul
celor vazute in capitala imperiului. Ea a ramas
credincioasa obiceiului din ltalia ~i nu a amenajat
tribune, care ar fi pus poate probleme difi ile
de stabilitate arhitectilor ~i zidarilor din partea
locului. Decorul arcadelor la exteriorul peretilor
pe laturile lungi, n cunoscut in Orient, se leaga
de 0 traditie ilustral.a prin bazilica lui C nsta~tin
de la Trier, ~i prin bazilica Fecioarelor (San Sim-
pliciano) de la Milano, ridicata in ultimul patr.ar
al veacului al IV-lea, de catre sfintul Ambrozie
care se nascuse la Trier. Dar altarul cu absida
tncadrata de 0 parte ~i de alta de pastofori, ai
carol' pereti exteriori de est nu 0 depasesc, se
conlormeaza unor prototipuri cunoscute in Siria.
Aceasta formula de altar a reaparut un secol
mai tirziu, la Sant' Apollinare in Classe, basilica
inceputa gratie darniciei lui lusLini~n, sub ~~isco-
patul lui Ursicinus (533-536) ~l ttrnosita de
Maxirnian. R gasim aici ~i atriumul ~i nartexul.
Acesta din urma era chiar flancat de turnuri
comparabile cu acelea care se vad de 0 parte ~i
de alta pe ra~ada vest a unor bazilici din Grecia
sau din Siria. Dar in rastimpul care desparte
aceste doua biserici, pIa nul mai des Iolosit la
Ravenna a fost acela, utilizat dsopotriva la
Roma, al bazilieii eu trei nave, fara nartex, fara
atrium ~i fara tribune. El a fost aplicat sub Teo-
doric la catedrala ariana (Santo Spirio) ~i la
biserica palatina (S. Apollinare uovo). Aceste
edificii se deosebesc de cele de la Roma prin
absida lor poligonala cu cinci muchii, de un tip
Iolosit mai inainte in catedrala lui Ursus si care
pare sa fi Cost apreciat pe litoralul Adriaticei.
Roma Chiar ~i Roma, tnceptnd de
la sflr~itul secolului al V-lea,
pare sa fi imitat, nu 0 data, modelele practicate
in Orientul bizantin. Bi erica San Giovanni di
Porta Latina a fost construita, pe vremea lui
Teodoric, poate sub papa Ghelasie I (494-496),
lulndu-se ca unitate de lungime piciorul bizantin
de 31,5 em. ~i nu piciorul roman de 29,6 em.
Altarul cuprinde 0 absida eu trei laturi, Ilancata
de doua abside semicirculare, care se arcuiesc in
cuprinsul celor doua tncaperi laterale ale sanctu-
aru1ui, alcatuind 0 dispozitia a spatiului bine-
cunoscuta in Balcani. Noile bazilici, San Lorenzo
fuori le mura ~i Santa Agnese fuori Ie mura, ridicate
una sub papa Pelaghie II (579-590) ~i cealalta sub
papa Honorius 1(625-638), dupa ce orasul fusese
recucerit de trupele lui Iustinian in 533, aveau
un nartex ~i tribune dupa modelul marilor biserici
de la Constantinopol ~i din Grecia.
BAZILICILE BOLTITE
n ontrast destul de izbitor desparte bazilicile
cu acoperisul pe sarpanta de bazilicile boltite,
ridicate in diferite ~inuturi Indepartate ~i cu 0
fizionomie mai aparte din Mesopotamia epten-
trionala si din centrul Asiei Mici, precum ~i in
Armenia, in Georgia ~i in Cipru.
Mesopotamia In nordul Mesopotamiei,
septerurionalii majoritatea bazilicilor bol-
tite s tnttlne c in regiunea
muntoa a Tur Abdin, intre Mardin ~i Tigru. Ele
nu sint prea sigur datate. Cele mai vechi nu slnt
70 71 anterioare secolului al I-lea ; altele se pare ca
au lost ridicate abia in secolul al III-lea. nel de lemn, dupa 0 tehnica stravechs in aceste regi-
au 0 singurii nava, acoperita cu 0 bolta longitu- uni, unde e mai practi a ~i astazi, ~i deosebita
dinala in leagan, fa uta din caramizi, care 'f' de tehni a rornanilor, care foloseau intre pentru
'prijini"i lateral pe a serie de mici arcuri lipito boltile lor de iiramida, de piatra, sau de blocaj.
la interior de peretii lungi de piatrii (plan 6). Ace t procedeu oriental al holtii fara cintru a fost
Absida sernicirculara e insorie lntr-un drcptunghi . aplicat ~i la bazilicile me opotamiene.
. ava este precedata la ud de un nartex, prin
rare se leagii de 0 mare curte patrat a, asernana- "t. ia Micci AILe baziliei boltite au fost
t.oare cu aeeea pe care 0 gasim la bazili .ilo din ridicate intre sccolele al
Siria. Mai tlrziu, in secolul al IX-lea sau aJ -lca, VII-l a ~i al IX-lea, ln interiorul Asiei Miei
pe latura de est a curtii s-a atnenajat adesea (J indeosebi In Lyeaonia, in [inutul muntos Kara
absida, care slujea la celebrarea eeremoniilor litur- Dagh (Muntele egru), la sud de Konia ( lra-
giee in aer liber. Tot la est, din nartex se intra vechiul Iconium), in regiunea numita in limba
intr-o mica incapere lunguiata, situata tndaratul Lurea Bin bir ki~s e (Cele 0 mie ~i una de bi. erici).
absidoi, dupa 0 dispozitie mostenita de la ternplol Acestea erau mal cu seama hiserici ale unor mtna _
pagine din Mesopotamia (Babilon, Khorsabad) tiri. Ele aveau trei ~~v.e c~ lungi bolti in leagan,
si din Siria (Barqush, Dura). In bisericile mtna - paralele cu axul ed ificiului ~I de partite nu de
lirilor, nava, boltita tot in leagan, of era parti .u- ol?ane, ei .de stilpi masivi, ~are uportau impin-
laritatea de a se desiasura tran vel' al in Iata gerlIe boltilor (plan 8). neori nava mediana
unui sanctuar cu trei compartimente {plan 7 J. e ridi a c.l~a.upra olateralelor ~i primea lumina,
Acest plan ciudat se tdigea tot din tempI Ie ca in bazilicile cu sarpanta, prin ferestre pra ti-
pagtne din Mesopotamia ~i din iria, prevazut cate in partea de sus a peretilor lungi; alteori era
cu sali extinse in sensul Iatirnii : la BabiJon, Khor- de aceeasi iniil~ime ca ~i olateralele ~i se lnscria
abad ~i Dura allam principalele exemple de odata eu ele sub un acoperis cu dOlla ver ante.
acest fel. In sfir~it, bolla era legata de vechi tra- Cele doua ~u1'l1ul'i ridicate de 0 parte ~i de alta
ditii ale arhitecturii locale, retnsulletite de irnpe- a portalului entral al nartexului are se des-
riile part ~i sasanid, carora Ie-a apartinut Tur chidea eel mai adesca spre exterior'printr-o dubla
Abdln. Orientul mesopotamian, sarac in lemn, arcada, conf reau Iatadei 0 infa~i~are de, tul de
dar bogat in argila de buna calitate, a unos ut impozanta a emanat oare u a Sf'lnl ului Durnitru
Ioarl.e de timpuriu, inca din mileniul al II-I a de la alonic, sau ClI monumentele de la Turmanin
i.e.n., bolta de caramizi in forma de leagan. i d la Kalb Loze. 8i, ricile din Bin bir kili se
Partii readu era bolta la mare cinste, in ccolele I e~au 'Pe ~e-a h~t.l~egul con truil o, inclusiv holtile,
si I'I e.n., 1n palat.ele 101' din Hatru, Assur ~i dill piatra fatuILa, dupa modelul rnultor edilicii
Kuh-i-Khwaja. La rindul lor, sa anizii au on- romane din A ia Mica, Ie In rare past rassra c .va
struit in lrazn te bolti in leagan in palatele 101' d in obra 101' mare! ie.
din Firuzabad (al lui Ardasir I, 224-241), B1.,a- e par eil. in Asia liea s- bucurat d succe:
pur (I Frumosul Sapur I), ndicat de apur I, la i bolta se.misfCl'i a. La Hierapolis, in Frigia,
s urta vrerne dupa vi toria lui asupra Imparatului ctnd caldarium-vu termelor (din secolul al III-lea)
roman Valerian, in 260), Ctesiphon ~i arvi tan a Iost lran format, la Inceputul seeolului al V-lea
(zidit de Bahram al V-lea 4.20-4.38). Majoril.atea in bi eri 'ii, bolla in leagan a fost inlocuita d~
a e .tor bolti, de origine parta ~i sasanidii, erau bolti in caleta. Catedrala din Il ierapolis con-
mestesugit. construite din caramizi puse pe lat, struita dupa anul 535, a fost de a emenea acope-
usor in consola ell fi are nou trat, fill'i:'i cintru 72 73 rita cu bolti in caleta.
 Balcanii Bazilica cu boltii in leagan entrale, era meniLa sa domine viitorul arhitec-
a cucerit Bal anii tn se 0- turii bizanline.
lul al VI-lea. Ea a fo L poate introdu i1 d garni-
zoanele de oldat i veniti din sia Mica. Ex m- Hotonde La Sfintul Morminl, la 0
plare de acest fel, cu 0 • ingura nava, e gase: data pe care unii 0 aitueaza
in Macedonia la Sveti Ilija ( ftnLul Ilie) ~i la ub domnia lui Constan in. pe clnd altii 0 a§aza
Rujkova tn regiunoa Tarittn rad , precum ~i in a doua jurnatate a se olului al I V-lea, s-a
in Romania la Troesmis (jud. Tulc a). Bazilici on truit in jurul zrotei unde Iusese depus trupul
boltite mai itnpunatoare, 1I trei nave, au Iost lui Hristo la vest de bazilica ridica a de Con-
ridicate in Macedonia, la Tarittngrad (bazilica de stantin, 0 rotonda cu 0 C lonada interioara,
sud-ve q, la Radolita .i la Bielovo. areia i s-a spus A nastasis, adica Invierea (plan 1).
La C n tantinopol, in vechea necropola din
Armenia Bazilica boltita, cu 0 sin- cartierul Psamathia, in sud-vestul orasului, s-au
$i Georgia gura nava . au cn trei, u gasiL resturile unni marturium. circular, care se
paramente Irumoase de pia- ere Ie a fi al sfintilor Carp os ~i Papylos. f;'i care,
tra fa~uiti'i ~i cu blocaj interior a aparut ln rmenia dupa traditie ar fi fost ridicat de Constantin sau
~i in Georgia in secoIul aI V-lea ~i a furnizat prin- de mama tmparatului, Elena, dupa modelul
cipalele modele de bi erica timp de peste 0 sutB. r tondei Sflntului Morrntnt, dar s-ar putea ca I
de ani. La Ereruk, starak, Tekor, Eghivard, sa fi fost onstruit abia in secolul al V-lea. Dea-
Dvin in rmenia, la Bolnisi ~i Urbinisi in Georgia supra lui, la etaj, se afla 0 hiseriea prevazuta cu 0
s-au pastrat frumoase spe imene, ajunse ptna absida, caci, foarte curlnd , in aceste marujria s-au
la noi mai mult sau mai putin tn ruina. Folosirea , lebrat nu nurnai slujbe cornemorativc, ci ~i
acestui tip coin ide cu 0 p rioadu de putemica liturghia euharistica, pentru care se st.at.omi isr;
influenta hizantina ~i siriana : in uncle din aceste obi eiul de a se folo i 0 absida in hazilici. Se pare
biserici s-au gasit. dealtfeI ins rip] ii in limba eil la Constantinopol an e xi tat mai multe martyria
crreaca sau in siriaca. circulare.
Dar nu tonto roLondele erau adevarate hi crici
EDIFICIILE CU PLAN CENTRAL: ROTONDE, EDIFICII martiriale. {T nele erau lnchina t e unor s fin \ i, sau
OCTOGONALE ~I POll LOBE chiar edificii afectate alter dnstinatii. Teodosie
al l l-lea ridi i'i la lnceputul . colului al V-lea,
Daca crestinii t~i gasisera in traditia arhitecturala la nord-e t de SCinta ofia,o rotonda fanl absidji
rornana tipul baziIical pentru biseri iIe unde se are a fost folo 'ita ca tezaur al Marti Biserici *.
celebrau slujbele euharistice, oi aveau in schimb La alonic mausoleul ircular pe care Galeriu
nevoie ~i de edificii pentru ceremoniile comemora- 1-:1 ridicat, la rir~itul ecolului al HI-lea, in apro-
tive, care se de fa§urau in 10 uril mal' ate de un piere de palatul au ~i de ar ul sau dp triumf, a
eveniment important din i Loria sfinLa, sau acolo fo t prela nt, . uta de ani mai tirziu fara indo-
unde se aflau rnormintele §i I' Ii vele unor martiri. ialii lib Teodo, ie I (379-395), intr-o hiserirti
Monumentele Iunerare rotunde 'au octogonale, in hinata Puterii Divine [Dijnamis} in virtu I 'a
din antichitatea paglna, cum sint mausoleel lnclinarii pre ab tractiuni pe care 0 avea epoca.
ridicate pentru Caecillia Metella . i Hadrian, la lterior j fHl dat hramul Sfintilor lngeri, apoi
Roma sau at· 1<1 al lui io le\ian in palatul sau
d la Split all furnizat modelel ace: l r asa-
Marea Biserica era atedrala ,,'r. Sofia ~i,prin ext 11-
nurnite niarturia, Cupola, ceruta de ace te planuri H 75 , Patriarhia de la Csnstantinopol.
acela aJ Sfintului Gheorghe,
sub care este cun?s- preotilor ~i calugarilor Care se ocupau de sanctuar,
cuta ~i astazi. I s-a adaugat 0 ab ida Ja est ~1 0 Cupola centrala se sprijinea pe opt pilastri uniti
colaterala circulara. Din ace. te rotonda ale Orien- prin arcad triple. Capele1e dreptungbiulars bol.~
Lului bizantin ~i indeosebi din aceea de la Sfintul tite, are s aflau Intra a e t arcade ~J perel ii
Mormint s-au inspirat biserica an Lef~mo. ~o- exteriori ai octogonului, erau despdntit.e de rni i
londo, ridicata la Roma ub papa Imph~lu incaperi in forma de poligon neregulat, iar p
(468-483) ~i in han~~, in ~~ iolul al I-le~, b!s~- trei Jaturi ale ace tora e arcuiau ab ide ce arnin-
ricile aint-Benigne din Dijon, euvy-Saint-Se- tesc de trieoncurile acelor cellae trichorae funeral' .
pulcre ~i Sainte-Croix din Quimperle. D1. P. Verzon a presupu a ace t luciiperi ar
fi adapo tit Lrupurile Iiicelor Jni Filip. In inter-
Edificii octogonale Octogonul a prilejuit d z~ valeJe dintre octogon i careu se deschideau patru
voltari arhitecturale mal 'ur~i triunghiulare, care alcatuiau ursele de
rod nice. El este Intilnit mai ale in Paiestin~ in lumina ale cladirii entraJe. J n sanctuar se ajungea
iria ~i in Anatolia. La Betleem, . Consta~tm a printr-o scara larga, de cel mai impunator elect.
ridicat la rasarit de bazili a cu ClnCI nave *1 legal Curind tnsa pe latura rasariteana a octogoanelor
de ea, dea upra grotei asterii, II~ 0 t.ogon al -a adaugat absida, asa cum se proceda e ~i la
carui 1'01 comemorativ era cornparuhil cu acela a! rotonde, spre a inle ni celeb rare a liturO'hiei euha-
rotondei de la Sfintul Mormint. In 327, d upa ri ti e: biserica zidiUi pe mormintul Fecioarei,
victoria sa din Rasarit asupra lui Licinius, el ~ la Ierusalim, in secolul aJ V-lea, este unul dintre
construit la ntiohia, in veeiniHa~ea pal.atulUl primele exemple de ace t fel. :,-ceasta ror!'l1ula. s-a
imperial, 0 biserica octozonala cu tribun , lp on- ra plndit In decursul colului al V-lea ~J mal cu
" arna in al VI -lea,
jurata de incaperi. ei de ~~e~I'~, are ?Instea
Homonoia, Concordia, restabilita In I mpe~lU gra~ Biserica Sllnt.ul Gheorghe din Esra, In ma
tie victoriei pe care 0 repurtasc a upra rivalului d nord, construita in 515, este un octogon lnscris
intr-un careu cu ajutorul a patru nise de colt,
sau. . .. di ~i Ia care se adauga la e t un sanetuar tripartit,
La llierapolis in Frigia, lntr-un cirnitir ~n
afara zidurilor, p 0 colinji aeezata la vedere In u 0 absida d crosata cu trei laturi (plan 10).
partea de nord a cetii\.i~,. '~a )'idic.at la inceputul In interior, un octogon oncentric este format de
se olului al V-lea un edificiu Ie IIp oclogonal p~ opt tllpi racordati prin arcuri ce sus] in 0 cupola
locul pre upus a fi al m~I'f!lintel~r apo'to.lulm I piatra vulcanica, avind un profil tuguiat ca
Filip, intern ietor 11.1 crastmu muI.lII local, I~ ale o « capiitina d zahiir ». La Filippi, in Macedonia
Iii eJ r ale. Pozitia lni a pul.ut rl omparata .n ra ariteana, -a ga it un edificiu avind un plan
aceea a mausoleului are domina ceta tea lIalJ.- asernanator, u deo ebirea ca latura scurtji din pre
camas. 'i ef ·tul produ nu (' deo ebea probabl~ altar se reduce la 0 impla ab ida semicirculara i
prea mult d acela aJ ma~l. leului in hin::t lui cil octogonul interior e te alcatuit din douazeci
.vt.aturk, care i.,i impun aZI mi~dnl IH'('z,cn.\a. m~- de oloane .
dernuJui ora: Ankara. Complrx'la.lra r-Iadll'J1~dl~ Mai bogata modulatia a spatiului interior al
Hierapolis i infati~area a grandioa a atesL~ ca edifi iilor octozonale se dat oreaza folosirii olona-
arhite tii Limpului ajunse I'a la un Ioart.e .malt lelor curba, de enind lntre pilastri exedre ajurate.
nivel d i cusinta tehnica ~i a po dau sun~~l Solutia a fo t fara lndoiala preluata de Ia bisericil
monllmentalului' (plan 9). ctogom~1 ~ ~nscl'~a polilobate, care 11 dejineau ~i ele de la arhitectura
intr-o constru ~ie piHrata, ale carci ;lJ'1p1 ~da- antica, a a cum vorn vedea mai departe. Ea a
posteau salile destinate su slujcascrt drcpt 10 uml e 76 77 fO·L aplicata in biseri a zidita in 512-513 Ia
Bosru (vechea apitulf a piovin lei roman re mai L tus la baza planului cu alternants
Arabia) lntru instirea sfintilor S rghios, Bacchos d ni, ~ i per ~i re tilinii Ia mausoleele paglne,
~i Leontios, martin de origin siriana, oi mai sau chiar la un le constructii cum ar fi termele
populari in patria lor tmpreund cu sfln] ul Gheor- lui aracalla ~i c 11' din Villa Gordi nilor d la
ghe {plan. 11). Ace ,t cdifi in est e de Iapt 0 rotonda Horua, in jurul anului 245.
are ca ~i Sllntul Gheorghe dill Esra si octogonul '~endiD\ele o~ rvatoare manifest ale in capi-
din Filippi ~i fi\ra tndoiala ub influent a con- Lala a carol' a [iuno am relevat-o mai lnainte la
u-ur tiilor de act' 'I lip, . e In crie intr-uu areu Ilnl.ul Ioan din 'Ludion, au facnt a se menl ina
u aj Lltorul a patru ni", de olt. In inl rior, lntr 101 pari r epistilul (arhit rava) in plaLbantii'i,' p
patru tilpi in forma de L e inter .alau porticuri clnd arr-ada domneste in olonada tribunelor, solu-
. ernicirculare de cil patru coloane, acoperite \i logicii. C rezerva par~ii de jo Iormele c le rnai
cu bolti in semicalota, al'e. prijineau up la robu .te ~i etajului Iormele cele mai usoare : in
centrala, de lemn all de tuf vulr ani , a. tazi a' lasi rpiril, arhit.ectii lenisti suprapuse el'ii
disparnta. ordinul ionic c lui dori '. In plus, e ac entuoazii
a .Lf~l 0, u.,!ilal lntre plan ~i elevatie, unde, deopo-
Sfintii Serghios Formula care permitea edi- trrva, IlDIl1e drepte ulterneaza cu cele curbe.
si Bacchos fi iilor : a capete 0 infaVi,ar £difi ii1e oct ogonale onstruite de Justinian,
de la mai Iastuoa ii, era de na- pe d 0 parte in carti rul Hebdomon din marginea
r onstant ino pol Lura sa rorespund5. lntru de vest a Constantinopolului,
loan Botesatorul,
in cinstea . fintului
:;;i pe de alta in satul Anaplus
totul njiz uin], lor lui IIl'Li-
nian. El a dispu sa rie apli aUi in hiserica fin- p malul apu ean a1 Bosforului in cinstea sfintului
tiilor Serghios ~i Bacchos, pc are ridica inri'!, l\Iihail, se lnrudeau eu Sfintii Serghio ~i Bacchos.
din primul an al domniei sale, In !" T in a elasi Cu a .el sim] al monumentalului, care i-a caracle-
timp ell 0 basilica aproape lipiUi de ea, care era rizat actiunil , Iustinian a pus in Iata acestor
Inohinata sfintilor Petru ~i Pavel. J n aceste san - edifi ii 0 togonalo un atrium, pinii atunci rezervat
tuare, unite printr-un atrium comun ,e poat bazili .ilor mari.
vedea oglindirea intentiilor cumeni e ale 1ui
In tinian, doritor . a retntregeasca imperium Ro- Son. Vitale an Vitale poate fi 0 ot it
manum in vechile gale granite: pe de 0 parte, de la Ravenna 0 ver iune reinnoita ~i per-
un edifi iu cu plan .entral, de un lip tndragit In .. ~ectionata a hi eri ii Slintii
Siria i Palestina, destinat unor alinti 1'a 'al'iteni . erghio ~I Ba cho: {il . ). Con tru [ia sa a lost
pe de aWi parte, plunul bazilica1, care apartinea f~ct~~t~ aproximativ ~n~re anii 53 i 5/17 gratie
traditi i din a este provin ii, desLinat celor mai clarm lei pe .are Iu timan a acordat-o locuito-
populari sfin~i din pus. Planul bis ricii Iint ii rilor Ravennei prin int ermediul lui Iulianos
erghios ~i Baccho de la Con tantinopol dove- ban h r de origine greaca. Intr-adevar, imparatul
deste 0 anume stinzaci are pare sa arate ca par a e fi hoLi'i.t'n sa us~ina populatia locala
cei care l-au construit nu erau in a Iamiliarizati urt.odoxa in lupta ei impotriva gotilor arieni :;;i
cu tipul ales (plan 12; il. 7). togonu1 e Inscrie sa-i pro ure mijloacele de a-si construi noi biserici:
piezia intr-un cadrilater usor ner gulat, ale arui ~lsLfel, comu~itat.ea .ortodoxa nu s-ar mai l'i simtit
unghiuri slnt ocupate de nise. Intre tilpii car In lare de inlerioritate in raport cu ereticii are
mal' heaza vlrfurile octogonului, tte doua oloan beneli iau de sprijinul Iui Teodoric ~i al fiicei
la fiecare etaj alcatuicsc alternativ laturi drep e a estuia, Amalasuntha. Prin aceasta Iuslinian
~i exedrc boltite In s micalota, dupa un principiu 78 79 lnt legea slHi atJ'aga impatiile eCe tive al unei
 a « cincea coloane », in vederea recu eririi la are
visa. Ravenna a fost dealtfel recucerita de trupele policrorna incer uite cu 0 bagheta de mar~':lr~
lui in 540, inainte de terminarea lucrarilor de alba Intareste Inrudirea intre cele doua edif'icii
zidire a bisericii San Vitale. Prezenta in aceasta fava de care lustinian manifesta un inte~es d.eo-
biserica a unui nartex ~i a UllOI' tribune, strains sebit. Poate ca tnsusi imparatul cerus.e ~rhltec.~llor
traditiei din I talia, ~i teh~i a construil:ii. peretilor Sfintei Sofia planurile pe care Ie trirnise epl~co-
din caramizi plate, deosebite de cadimlzlle groa e pului din Ravenna, Ecclesius, pentru .con~trUl.rea
ale mau oleului GaIJei Placidia sau ale bisericii bi ericii San Vitale. Daca interventia zidarilor
SCintul Apolinarie cel ou, dovedesc influenta locali expli a utilizarea ].a cupole ~ ~nor amfore
Constantinopolului, evidenta ~i in folo irea unor incastrate dupa 0 t.ehnica de engine rornana,
soiuri de marmura care provin din carierele din care fusese aplicata mai inainte la .cupo.lele =e
Proconez in Marmara. Tot practicii din Con- ti teriului din oras, nu este in a I?~I. putin ~deva-
stantinopol i se datoreaza atriumul, in general rat ca San Vitale apare ca un edificiu de stil ~o~-
absent in bisericile Ravennei din secolul al V-lea. stantinopolitan. Acest a~estec ~e « dernateriali-
La exterior edificiul este un octogon. In interior zar » si de fast, care tindea sa evoce 0 lume
cei opt stllpi care constituie vlrfurile oc~?gonul~i tran endenta, spiritualisata ~i somptuoasa, c~-
central stnt reuniti - cu exceptia par~l1 rasarl- racterizeaza de a emenea ~i panourile de I!l0Z~I.~
tene dinaintea altarului - prin exedre arcuite, ale lui lustinian ~i Teodorei din corul hisericii
ravennate.
cu doua etaje de ciLe doua coloane. Si, in a?ela~i
spirit care l-a facut sa prefere in plan succesrunea San Vitale este far a indoiala principalul model
curbeloI', fa~a de alternarea lor cu laturile - cum din care s-a inspirat Odo din Metz cind a con-
fusese cazul la Slintii Serghios ~i Bacchos - arhi- struit capela palatina din achen pentru ~arol
tectul a Inlocuit la parter arhitravele in plat- cel Mare' , acesta concepea capitala . tinarului
..,'
sau
banda ale bisericii din ConsLantinopol CLl arcade
imperiu dupa imaginea RavenneJ,. a. ca~eJ succe-
asemanatoare celor ale tribunelor. De aici rezulta siune 0 prelua ~i unde pusese. a fie Je~uIL palaLul
lui Teodoric. Chiar ~i in Italia San VItale a fo t
o impr sie de armoni~, (~e sup~et~. ~i de ~ra~i~
rnai mare declt la biserica Sfintii Serghios ~J imitat la inceputul . ecolului al XI-lea in cat -
Bacchos. ceasta impresie este ~i mai ac ntuata drala din Arezzo, diirimata apoi in 1561! iar in
datorita proportiilor zveJte ale ttlpilor, care secolul al XII-I a in catedrala din Montefiascono.
urea dintr-o zvicnire din paviment ptna la trom-
pele de colt cara sa fie tntrerupti de cornisa, cum Baptisterii Planurile octogonaIe, irn-
erau la Con'stantinopol in biserica celor doi sfinti ple sau in crise intr-un ca-
sirieni. Spatiul se tnsufleteste din aceasta miscare reu au fost folo ite ~i la baptisterii, cu mai marc
de linii rad iale ~i a cendente, ~i pare sa se dilate. preferin~a, se pare, in Occident d.ecit in Orient.
Se poate vorhi, cittndu-I pe Mi helis, despre Sa ne gindim la SfinLul loan din L~teran, la
o arhitectura « de paianjen ». Ace Le efecte de
vechile bi erici din Milano, la Proventa ~J la orasele
« dematerializare », obtinute printr-o folosire ju- driaticei: Ravenna Grado qui1eia, Salona,
dicioasa a exedrelor arcuite cu coloane ~i prin Porec (Parenzo, and ul Parentium). In. Rasarit,
zveltetea liniilor suportilor int identice cu efec- baptisterii de acest tip se i.nLilne ~ .I?al ales in
tele pe care Anthemiu din Tra~es ~~ Isidor din maril con Lructii nas ute din traditii ?mpJexe~
Mil t Ie obtinusera la Sf'inta Sofia din Constan- cum ar fi Sfinta olia de la Con tantmopoJ ~I

tinopol, construita aproupe simultan, intre 532 Iint.ul Simeon de la Kalat Seman. Folosir a de
~i 536. 0 folosire identica a placajelor de marmura 80
catre crestini a salilor octogonale .ale. unor te1'll~e
81 pagln pentru ritnalul botezului si-a Impletit
desi~u: aici efectele cu valoarea simbolica pe care bibljote~ii lui Hadrian, fara Indoiala la inceputul
o capatase octogonul: tntr-adevar 1 semnifica e olului al V-lea, de catre tmparateasa Evdochia-
u~ edificiu comemorind 0 victorie ~supra mortii. Athenais, sotia lui Teodosie al H-lea, in orasul I
Dintr-un scurt poem al sflntului Ambrozie afliim sau natal, Atena (plan 13); Bi erica Rosie din
c~ rnistica n~merelor ultivata de sfintii Parinti Per~ti~a (Filipopoli din Tracia, astazi Plovdiv, ;>
i~l alla 0 aplicare legata de planurile octoconale : in Bulgaria, la s1'fr~itul secolului al V-lea) j biseri a'
opt Inseamna 0 noua nastere, dupa sapte °con. ti- martiriala din Seleucia-Pieria, portul Antiohiei
tuit din unirca tntro patru (cele patrll elements (. f.lr~itul secolului al V-lea). Desigur ca din Riisari-
adi.ca ~ateria, trupul) ~i trei (Sflnta-Treime c l~ tul bizantin e trage planul bisericii San Lo-
trei virtuti teologale, deci sufletnl). renzo din Milano, construita la 0 data necunos-
Ct;tta, dar care trebuie ituata dupa t oate aparen-
Cupola
(4 La sf'irsi tul sccolului 01 _ ~e]e sub regenta Gallei Placidia, in al doilea pii-
de pe stinca l.rar al secolului al V-lea. La Milano au fost lntot-
i VI-lea, califul omeiad Abd- ""
el-Melik a ramas redin-- deauna bine primite sugestiile din provinciile
cios obiceiurilor traditiei restine atunci clnd a rasarite~e ale imperiului. In liturghia sa, sfintul
poruncit sa se construiasca, in anul 691 Ia I eru- A~rozle (aprox. 340-307) fa use loe traditiilor
salim, fara lndoiala de catre arhitecti bizanLini, orientale, m i ales siriene. . m vazut ~i mai
dupa un plan 0 itogonal, « Cupola de pc sttnca . lnainte, in lcgatura eu bazilicile de la Ravenna
(J~llbbet-es-Saehra, pe nedrept numita moscheea ca Galla Pia idia . e intorse. e din surghiunul
lui Omar), pe 0 sttnca de doua ori sfinLa pentru petrecut la ConsLantinopol nutrind dorinta de
a:-abl: a~o.lo unde Avra~m (Ibrahim) fu ese gata a tnze tra orasele asupra carora domnea eu edi-
sa-I sacrifice pe Isaac ~l de unde Mohamed s-ar hell a ernanatoare acelora II arc se mindreau
f~ InaJ~at in calatoria sa nocturna spre cer. Plna ret<1ple bizantine.
§l vecinatatea unui dificiu cu plan bazilical Planul trieone a fost adoptat in tinarul regat
rooseheea El-Aq a, aminteste de 0 juxtapuner~ lon~obal'd din valea Padului la Inceputul seco-
frerventii in arhitectura bizantina. lului al Vl I-lea, odata cu reinnoirea inlluentolor
oriental pril juita de .osirea unor calugan bi~an-
Planuri polilobc Pentru biseri ile martiriale tini i~~arc~nati de catre papa Grigore I ~i d
urrnasn Iii sa smulga din radii ini arianismul.
. ... . . ~i cele dedicate altor Iinti,
hizantinii an utilizat de a emenea planurile poli- ce L plan a fost ale pentru Sfinta Maria din
lobe, pe care eei vechi le folo ·is I'U pentru mau- Castel prio ~i pentru biseriea din Como tnchinats
solee, pentru nimfee (ca acela din gradinile lui slintei Eufemia, martira din CaJcedoni~.
Li.einius~ eun~scut. sub numele eronat de tcmplul Tetraconcul, lipsit de exedrele cu colonade
Minervei Medica dID Roma) ~i pentrn pavilioanel putea a se inscrie ~i el lntr-un careu, prin insertia
ea.t'e Ie i~fruf!1uset~u resedinl.ele (de pilda la villa in unghiuri a patru tncaperi, dupa 0 formula cu
lui Hadrian ~J la PIazza Arm rina), A fo t prelerat as~~c~ mai auster. Acest plan a fost adoptat la
planul patrulob (sau tetra one), in aparenta edlflclll~ - dupa elt se pare un baptisteriu-
pe~trll ea forma 0 ruce ~i pentru ca permitea 0
construit la sud-eat de eatedrala din Taritrngrad
(poate Iustiniana Prima). . I:>
mal buna descarcare a impingerilor cupolei cen-
trale. La edi Iiciile r usite, tr i exed rc u ·oloane Ace t tip avea sa se bucure de 0 mare trecere
se arcuiau in interior Intre sttlpi, xceptlnd in in Armenia, poate ~i pentru ca a fost adoptat
zeneral latura dinspre altar. Printre principalele la ?~nsLruirea eate~r~lei. din Etsmiadzin, capitala
exemple citarn : bi eri a onstrui ta in ell rtea 82 83 religioasa a Armeniei, situata la est de resedinta
regala din Vagarsapat (484-485): catedrala
comemora locul unde sfintu1 Grigore Lumina-
torul, care a onvertit Armenia 1a crestinisrn in
ultimul patrat al secolului al II-lea, vazuse ridi-
ctndu-se cea mai tnalta ~i ea mai striilucitoare
dintre cele patru coloane de fo incununate de
o cruce de lumina pe care Dumnezeu i le-a aratat.
coperisul piramidal al aces Lei prime catedrale
era de lemn, dupa cum pun croni arii armeni;
el a fo t lnlocuit cu 0 cupola de piatra in secolul
al VII-lea cind catedrala a fost recon truita,
Tetraconcul in oris Intr-un careu a fost reluat
mai ales in bi erica pe care catolicosul (patriarhul)
Komitas a onstruit-o in 618, in apropiere de
Vagarsapat , pe mormintuJ marii sfinte armene,
Ripsimc (plan 14; il. 11). De data a ea ta tnsa
nise a ltnci, apartintnd unui tip cunos ut de mai
inainte Ia mausoleele pagine, lnt ad incite pe
Iatade, intre hratele crucii ~i incaperile din col-
turi: aceasta formula decorativa avea sa se bu-
cure de un mare succes in Armenia ~i in Georgia,
unde 0 regasim de pilda tn sanctuarul din Mzchet,
care adapostea 0 bucata din "Adevarata Cruce".
Alteori, dirnpotriva, absidele ieseau inalara in
mijlocul Iiecarei laturi: in catedrala din Etsmiad-
zin, reconstruita in secolul al VIl-I a, ~i in aceea
din Bagaran, ridicata tntre 624 ~i 631. La Iel esLe
~i planul Sfintului Satiro, de la Iilano, din se-
colul al VIII-lea. Dar aceasta asemanare poate
sa se explice printr-o Iiliatie cornuna pornind de
la mod lele antice, fara sa ne imaginam, cum a
facuL Strzygowski, a biserica din Milano -ar fi
datorat unui arhiLect armean venit in Italia tm-
preuna cu un trib al gotilor.
Am vazut mai inainte ca obiceiul de a introduce
colonade din planul tetraconc patrunsese ~i Ia
rotonde ~i la dificiile octogonale, de exemplu la
Bosra (vezi pag. 77-78). La fel -a lnttmplat ~i
la biserica rotonda pe care patriarhul erses al
Il-lea a pus sa fie ridicata intre anii 644 ~i 652
la Vagarsapat intru perpetuarea amintirii unei
viziuni teofanice a sfintului Grigore Luminatorul:
este moLivul pentru care locul a primit numele
de Zvartnotz, « Ingerii ce vegheaza i (plan 15).
Dispozitivul de la Zvartnotz va fi imitat in
rrnenia, la Sfintul Grigore din Ani, construit
de regele Gagik I, in anul 1001, ~i in Georgia
apu eana, in jurul anului 900, la bi erica din
Bana.
M oda planurilor Planurile centrale, care pro-
centrale vin dintr-o traditie prea
in. Renastere putin cunoscuta a arhitec-
turii din epoca irnperiala
romana, s-au bucurat din nou de 0 mare favoare
pe ltnga artistii din Renasterea italiana, care au
aflat in ele modalitatea de a-si exprima viziunea
despre 0 lume de 0 arrnonie ~i 0 desavirsire ideale:
octogonul de la Sfinta Maria a Ingerilor con-
struit la Florenta de Brunelleschi in 1/140; ro-
tonda TempieLto de la San Pietro in Montorio
ridi at la Roma de Bramante in 1503; planuri
polilobe cru iforme pentru Sfintul Petru din
Roma, datorate lui Bramante si Michelangelo.
Si tot atunci Montano ~i-a alcatuit pretioasa
culegere de gravuri dupa mau oleele romane cu
plan radial.
PLANURILE tN CRUCE
Pentru martyria - cuvintul fiind luat in eel mai
larg sens al sau, cuprinzlnd ~i anctuarele tnchi-
nate apostolilor - arhite tii bizantini au recurs ~i
la planurile in cruce libera, ale carer principale
I mente le fuse era transmise de catre tnaintasii
lor din vremurile paglni mului. Inceptnd din
se olul I e.n. in Siria de nord se sapasera in sUnca
hipogce· cele trei arcosolii i vestibulul de enau
o cruce in jurul careului central. De asemenea,
in iria, in Palestina, in sudul ~i vestul A iei
Mici, e ridicasera mausolee tetra tile ~i chiar
ruciforme, al aror careu central putea fi acoperit
fie u 0 bolta in cruce, fie Cll un acoperis piramidal
sau u 0 caleta sferica. La constructiile de acest
tip ~i la Mile publice eu 0 forma inrudita, la
84 85 sflr~itul secolului al II-lea ~i-au facut aparitia
pandantivele sau triunghiurile sferic . Ele repre- scri rea lusata de acest mare parinte al bis ricii
zinta 0 perf'ectionare a asizelor in consola, arenite rasuritene lntr-o risoare adr satli epi ieopului
orizontal ~i verti al, are trebuiau sa asigur din lconium mfiloh. Dupa mlirturia Iui Grigorc,
trecerea intre careul de baza §i cer u1 upolei. acest plan ~r fi fost de i~Lilnit in Asia l\1i?a:
Vom cita exemple din acea tii epoca in Pale Lina mai unoastem unelo specrmene nu prea bine
si in Siria, Ia un mormlnt din I asr-el- Iuejis, datate in Capadocia, mai ales in regiunea Bin
in apropiere de Amman, la mausoJeul de la So- bir kili se, unde bratele crucii se grefeaza pe un
b ste, in Samaria, ~i la Mile din Brad ~i Cera a. octogon eu laturi drepte.
In Asia ;\licii S-3 pastrat un nurnar d lul de Planul in forma de cruce a fost de a emenea
mare din a ste ruausolee cu caleta, dat lnrl din adoptat pentru biserica pe care Teodosic al Il-Ie~
secolul al III-lea; la Side, in Parnphilia pe -alea (408-4.50) a ridicat-o dea upra morrntntului
Meandrului, la Sardes si la Efes. Anumite mOI'- sflntului loan Evanghe1istu1, Ia EIes (plan 17).
mint ale martirilor au putut apar tinc acestui In jurul veohiului edieul patrat cu patru coloane,
tip. Do aceea nu este surprinzator Iaptul cli pI care e ridica asemenea unui baldachin peste
a Iost reluat de restini pentru bisericile mart i- mormintul apostolului, se desfa~urau cele pa.tru
riale. Dar ei au dat 0 mai mare extindere bra- brate ale unei cruci latine, la vest, la nord §l la
telor, in asa fel in it sa de ienez mai limpede ud , avind forma bazilicilor cu trei nave, iar la
forma de cruce, imbolul redintei 101', al rlrei st a eea a unei bazilici u cinci nave.
cult so ra pindise in a dona jurnatate a secolului Textele privitoare la biserica Sf'intilor Apo~-
al IV-lea. toli, zidita la Constantinopol de catre Constantin
Cel mai ve .hi martsjrium de acest gen pe c 1'0 ~i fiul sau Constantiu, lnainte ?e anul 35?, .spr~
H cunoastcm astlizi este acela pe care episcopul a adaposti cenotafe1e * celor doisprezece dlSCJ}?oh
Antiohiei, Meletic, l-a ridicat in 379-380, pe ai lui Hristo precum ~i sarcofagele mernbrilor
malul drept a1 flu viului Oront.er In arti rul familiei imperiale, nu sint prea clare pentru a ne da
Kaussie, deasupra moastelor Ilntului Vavila, certitudinea cil.indicatiile cuprinse in ele despre ase-
unul dintre predeecsorii sai in jiltul episcopal al manarea cu 0 .ruce se referii la un plan in forma de
orasului, martirizat sub Deciu. in anul 250 (plan ruce libera, sau la 0 bazilica u transept. In orice
16). Sala centralii, cu plan patrat, era un fel de az, Ilntul Ambrozie a ales un plan in forma de
ciborium sau de tetrapil dominlnd morrntntul, ruce pentru bi ierica Sfjn~~or Apostoli, pe car~ a
in care un singur arcofag adapostea trupuril ridicat-o in orasul au Iilano, aUt de re eptiv,
Iintilor Vavila §i Ieletie (mort in 3 1). Ea I'a um am vazut, si mai inainte, Ia inlluentele
Iirnitata de patru ar uri z velte, are 0 sprijineau vonite din provineiile ra aritene ale imperiului.
pe pilastri de col] in forma de L §i care puteau Dc aceastil familie de monumente se leaga si
purta Ii un acoperi: piramidal eu sarpanta, fie biseri a Sfintei Cruci, pe are Galla PIa iidia a
o cupola. Pe fi car dintre laturile ale e de - zidit-o nu departe de palatu1 ei din Rav enna.
chidea 0 nava lunga, f:1ra olonada interioara, Edificiul a Io L aproape in intregime distrus In
ncoperit.a cu sarpant.a. Tot in jurul anului 380, in eputul se olului al XVII-lea: sub refacerilc ~e
rigor din y a a construit in acest oras, aJ i js-au adus nu a mai rama decit 0 parte din
arui episcop era, un martyrium a arni sala bratul vest, tran Iormat a tazi in at lier. Mai
entrala avea un plan octogonal, iar patru xedre t1rziu, Galla Placidia a lipit de peretele sud al
emi irculare, decrosate in plan, ..e arcuiau Intre nartexului 0 'on tructie mica in forma d cruc ,
bratele iru ii. Edificiul a disparut, oar n putem
face o idee destul de preci a despr eJ dupa de- 86
87 Cenotar = mormtnt imaginal', sarcotag cornemorativ.
 (il. 10), destinata poate sa devina mausoleul ei.
Evenimentele hotarira altfel, intruclt Galla muri
la Roma, in 27 noiembrie 450, ~i trupul ei a fost
probabil depus in mausoleul familiei Imperiale
din vecinatatea Sfintului Petru. Oricum ar fi
edificiul ravennat este cunoscut in chip tradi~ionai
sub numele de mausoleul Gallei Placidia. Daca
inspiratia dupa care a fost con truit vine din
Ra arit, in schimb tehnica este din partea locului.
Peretii int facu~i din caramizi groase ~i arcadele
mari care ii decoreaza in exterior deriva din
acelea ale bazilicii de la Trier, prin intermediul
orasului Milano. Caleta de la intersectia bratelor
crucii, a cunsa pe dinaf'ara de un acoperis cu
patru ape, este construita din caramizi ~i extra-
dosul ei este acoperit eu tuburi de teracota, legate
cu mortar, care erau menite sa 0 Iaca mai usoara.
Bratele cru ii erau boltite in leagan.
Avintul luat de folosirea upolelor sub lusti-
nian a permis ca planurile in forma de cruce a
capete 0 amploare monumentala, care satislacea
porta de fast ~i de putere a imparatului. Deplin-
gem disparitia biseri ii Sfintilor Apostoli pe are
el a ridicat-o l~ Constantinopol lntr 53' ~i 550,
pentru a Inlocui vechiul sanctuar al lui Con tan tin
~i Constantiu, foarte deteriorat pe atun i. Dupa
o traditie literara foarte acceptabila, arhitectii
acestei biseri i ar fi fost Anthemius din Tralles
~i I. idol' din Iilet, carora li se datoreazii ~i SCinta
Sofia. ln 1420, cind aJatorul Ilorentin, Buon-
delrnonti, a vazut-o, biserica lui Iustinian era ~i
oa « ruinata de vreme ». In 1461 Mahomed al
II-lea a darlmat-o pentru a 0 Inlocui cu marea a
moschee. e putem face in a 0 idee de pre ea
dupa descrierile It1. ate de Pro opiu , Con tantin
din Rhod (Intre 931!?i 44) ~i icoIae Ie arites
(aprox. 1200). Era 0 bi iericil u un plan in Cl'U e
greaca, avlnd patru brats egale bine degajate,
precedate de un nartex dubIu ~i de un atrium.
Era acoperita de cinci cupole, ale carer Impingeri
s~ neutraliz au : una ID ~entru, eel lalte pe fi care
dintre bratele crucii. In acelasi spirit, lustinian
a tnlo uit hiserica Sllntul Toan din Efes, datorata
lui Teodosie al II-lea, printr-un edificiu de dimen-
siuni sporite, Lot in cruce latina *, dominat de
sase cupole: una in centru ~i pe fiecare din bra ~ le
Efes. Biserica finlul loan, rcconslruita de Iuslinian.
El vatic recon Iituita.
e t, nord ~i sud; doua pe bratul vest, mai lung.
Sfintii Apo toli din Constantinopol §i Sfintul loan
din Efes, asa cum au fost re onstruite de Iustinian,
stau la originea unei tr aditii careia ti apartin an
Marco din Yen ~ia ~i aint-Front din Perigueux.
Tipului de plan in ru e i se mai poate adauga
sanctuarul pe are Imparatul Z non l-a ridicat,
intre 476 ~i 490, in jurul tilpului in virful caruia
s-a izolat sfintul imeon Stilpnicul (tilitul)
(il. 9). Bazilica destinata elebrarii liturghiei §i
octogonul comemorativ impletesc aici intr-o
formula amplificata a edifi iilor cru iforme, de
genul celor Intllnite in ia Mica. Se pre upune
uneori cil octogonul avea dea upra un dom pira-
midal, de lsrnn, cu opt ape. Dornul pare sa e fi
prabusit ca urmare a unui cutremur, deoarece
atunci cind Evagrius a vizitat sanctuarul, in 560,
octogonul era descoperi L.
PLANURILE IN CRUCE INSCRISA
ceste planuri, care domina in arhitectura biz an-
tina Incepind din epoca dinastiei Macedonen ,
* Spre deosebire de crucea greaca, cu brate egale,
88 89 crucea latina are bratul inferior mai lung.
nu se tutllne c decit r reori in po a pal OCI' st.i an cdotei relatate in socolul al . 'I-lea de catre
Uneori s-a crezut Ii ele se trag din planul in Gh orgh Cedrenus, dupa care Constantin ar fi
cruce prin adaugarea unor tncaperi tntr ridicat catre mijlo ul colului al IV-lea, p
bratele rrucii. Dar, fUra a xclude posibilitat~a prima bazili a a Iint pi ofia dill ConstanLinopol,
co. originca unora sa tinu de ar a'ta ovolul ic, IJ cupola de :t:itUirir rurc ~HII' fi dartmat in 361
e te bine sa nu se piarda din vedcr cil ole sint ind I ulian Apo Lat.ul a fo L PI' clarnat lmptirat
atestate inca de mai inainte, cu numeroa va- in Galia. Car a terul mor-alizator al ace lei povest i
riante, inrepind chiar din secolul al H-lea e.n., ar IlU st confirrnata de alte marturii, 0 face
10. mausol ele pagine ~i, d a, emenea, la C011- ntru .tt va susp li1. Dupa date Iurnizate de
sLru ~ii co. Ty haion-ul din Ii miyeh. C I mai bun text au de m nuru nt se pl'e, upune ell. 0 cupula
exemplu to ne-a rama e te biserica ridicata In de lerun 0.1' fi incununat mai multe bazilici: Sfintul
4 4-465 Ia Gera a, tntru cinstirea Proorocilor, Mar u din Con tantinopol (sub Teodo ie I, la
Apostolilor ~j Iartirilor, in terce ori intre omenir Iirsitul e olului 0.1 IV-lea), bazilica de linga
~i Dumnezeu (plan 18). Din patratul entral se IIi so, la Atena (s colul al Y-l a), biserica din pre
desprind patru na v cu colonado duble. Salil l'i1saril d la Alahan ~Iona tir (sau Hogea I ales i)
mici ce se forrneaza intre brate dau naster areu- in I auria (catr anul 450). nul dintr cele mai
Illi in care se inscrie cru ea. u sintem iguri de ve hi exempl de bazilica cu upola de zidarie
Ielul cum erau dispuse acoperi urile: de obicei par a Ii 0 biserica din Meriamlik, in Cilicia, care
e presupune 0 piramida in arpanta pe tncruci- ar ri fo t construita sub Zenon (474-491) (plan
sar a entrala '.i acoperisuri cu doua ape pe 19). pre a uporta in pingerile acestei cupole,
bra~ Ie erucii. S-a prop us de asemenea posibili- ituatri dinainl a absid i deasupra altarului, ca
tatea unor piramide mai scunde pentru salil un Iel de mare ciborium, s-ar fi introdus in planul
din .olturi. De a est tip pare a fi fo ,t ~i primul huzil ical patru Lllpi su ~inind arcuri mari care,
stadiu I hi ericii Mai ii Domnului din ntal a spre ve L, tai destul de tingaci inaintarea colo-
(vechea \ltaleia), in Pamphylia, din ecolul al nadei, ~i s-ar fi inlocuit acoperisurile pe sarpanta
I-lea sau de la inceputul celui de-al Il-lea: u bolti. Unii savanti 0 ot totusi ca aici n-ar fi
~i aici acoperisurile erau de lemn, cu 0 piramida existat dectt cupola de lemn. Cnnoastem, tnsa,
centrala. upole de zidarie pe un plan patrat, lntr-un turn
Edificiile in ru e inscrisa nu i~i VOl' ga i depli-
a 1 zid ului de incinta vest de la Constantinopol,
nele lor po ibilita~i de dezvoltare declt atunci
latlnd Jin 447, ~i in doua ali ale far lui
cind se va adopta 1 cntru a operirea lor cupola
Pulat imperial care pare, a fi f st ridi ate ub
~i boltile d zidiu-ie.
domnia lui Mar ian (450-457) sau putin mai
BAZILICILE CU CUPOLA
lnainte.
ieriLa dealtfel sa e eel' etez mai indeaproape
Cele mai oechi Aplicind cupola la planul de la ine au pr luat bizantinii aceasta holt.ire
monumenle bazilical, care nu era eon- cu cupola UI' zidilrie pe un plan patrat, Traditia
ceput in acest en " bizan- arhit cturala romana Iolosisc proape exclu iv
tinii ereara 0 Formula ne unoscuta in anti hitatea cupola pe I lanuri c ntrale - rotonde sau 0 to-
pagina ~i care avea sa determine dezvoltarea goane - "i majoritatea bisericilor martiriale ores-
ulterioarii a arhitecturii lor. Istoria inceputurilor tine, precum ~i cel care deri 'au din ele ii rama-
a estui tip este inca indlIuita in multa obscuri- esera fidele. Pentru a a peri un spatiu patrat,
late. u e poate acorda 0 deplina lncredere 90 91 Roma ~i ] lalia pref rasera f rmnla mai comoda
a bol\-ii in cru e *. Cupola acoperind 0 saJa I' ctan-
gulara este aparent 0 formula originara din Orien-
tul mediteran an. Se cunosc tteva xemple de
acest gen in mormintele egipten din Irnperiul
Vechi ~i din eel ou, dar a pare sa apartina mai
ales regiunilor asiatice. E. te intilnita sub 0 forma
inca destul de rudimentara in mai multe avouri
ale mormintelor regale din r, in Cald ea, PI'P
mijlocul lui de-al III-lea mil niu i.e.n. Avind
un profil semicircular au elip oidal, ea incununa
felurite constructii pe un relief din epoca lui
Sennacherib (sftrsitul secolului al III-lea Le.n.),
reprezentind rara indoiala 0 localitat~ de. munt~
din Siria de nord, unde ea upravietuieste ~l
astazi in acele qubab de la sate. Sa notarn totu, i
ca nu s-a gasit nici 0 cupola, nici in palatele
regilor asiro-babilonioni, nici in a elea ale ahe-
menizilor. Poate ell. in ace Le t,ari era folo iUi
doar la constru tiile de dimensiuni modeste. 1n
schimb, ea s-a r~spindiL in Siria, in Palestina ~i
in udul si vestul Asiei Mici, in s colele al II-lea
~i al II(lea e.n., la mormintele ~i la Mile u
plan patrat. Aici, pentru a se asigura trscer a
de Ia baza circulara a cupolei la careul desenaL
de suporti, s-a pus la punct - spre fir~iLul. eco-
lului al II-lea e.n. - procedeul pandantivului sau
al triunghiului Ieric, pe care bizantinii aveau
sa-l Iolo easca intr-un mod aproape exclusiv. N u
este deci cazul sa credem ca ei ar fi imprumutat
tehnica sau ideea upolei deasupra planului
patrat de la a anizi, deoar ce a e, tia faceau
racordul cu ajutorul trornpai de colt, (fragment
de bolla el mai adesea emiconica, ctteodata ca
un sferL de slera) cunoscuta ~i in fri a de nord
in ecolul al III-lea e.n. EsLe adevarat ca, inca
din ecolul al Ill-lea, sasanizii au ~tiut sa dea
cupolelor din palatele lor 0 amploare monumentala
~i nu este exclus ca dorinta de a rivaliza cu impu-
natoarele lor creatii sa fi ontribuit la a-i indemna
pe Iustinian ~i pe contempoi-anii s1\.ipe aceasta
• Rezultata din interseetarea a doua bolti III
perpendieulare, eu razii egaill..
cale a plendorii arhi tecuu-ale, . spre ~are ooiiin-
drumau ~i atttia factori ai proPTleJ lor lstor~1. Dar
tocmai in traditiile lor au gaSlt ati.t tehD:lCa d~
con tructie cit si imbolismul cupolei, considerata
ca 0 imagine a boltii ceresti. Inca m~i in~nte ero
acoperise sala irculara a tronului dm. palat~l
sau cu 0 cupola care ~ se i~virteav in jurul .~I,
ziua ~i noaptea, dupa chlJ~ul ~l.aseman~r~a lumii )~
( uetoniu, Nero, 31). Mal tlrziu, la shr~l~ul celui
de-al II-lea se 01, Diocletian a cons~rUlt 0 ro-
tonda astrala in palatul sau de la Split. « M~rel~
Palat » ridicat de Constantin in noua sa cB:plt~l.a
cuprindea sali roLunde cu cupole .. Insesi dili-
cultatile pe care Ie .a~u ea d.up~ ~me ~p!lcarea
cupolei Ia planul bazIlJCa~ al blse~JCIlor, f~ra om-
pen atia vreunui avant.aj de ordm practic, ~ove-
lese eu prisoeinta ca ac~st mod de .a?op~r!re a
diliciilor a fost ales in virtutea semnificatiei sale
. imbolice. Ii
Bazilica eu cupola de zidarie pare sa se 1
bucurat de trecere Ia Constantinopol inca de l~
tnc putul secolului al ~T -le~: biserica Sfi~tulUl
Polieuct ridicata aproxirnauv intre 524 ~l 52~
de principesa T uliana ni ia, ~tra~epoata.a ~an~l
Placid ia, ar fi fo t de acest Lip ~l, in aceiasi am,
Iu t inian, inca inainLe de ~ se urea pe tron, p~
vremea unchiului sau J ustin I (518-527), ar .fl
I' novat basilica [lsraloarei de Dumnezeu din
Blacherne, construita de Pulheria ~i 1areian, In-
z strlnd-o u 0 upola.
[lnta lr ina de la ub domnia lui I ustinian
bazilica cu iupola avea sa
Constantinopoi
triumfe prin con L.ruireB:
celor doua J iserici in ve inaL, Sfinla Irma ~l
Iint.a ria ridi aLe pre a inlocui saneL.ual' le
asezate ub ~celea~~ hra~uri, eli ll'u~e la 15. lan~la.-
rie . 32 de incendiul dill CUI' ul rasooalei . lk~
(numita a tfel pentru ca raz~ri1titii se raspindisera
pe uli] e strigtnd Nika: tnvinge I). In afara de
xistenta unei up ole, nu cunoastern :'l!ectul pe
leagan are iI a eau in serolul al VI-lea partIle SU~~-
92 93 !'i arc all' his rir-ii finLa Irina, I oarece edifi-
 ciul, dupa e trecu e printr-un nou incendiu in Lui i 'e datoreaza un comentariu asupra unui
564, a fost zrav deteriorat de un violent cutrernur t.ratat Despre boui de Heron din Al xandria (care
de pamlnt, in 0 tombrie 740, ~i re on truit ub a trait, dupa ctt pare, la sflr itul secolului I e.n.).
Con tantin al V -Iea Copronimu1. Tot e) imaginase constructiile car p rmiteau cal-
cularea unghiurilor diedre in orpurile solide regu-
Sfinta Sofia de la J n schimb, Sflnta ofia a late. In sfil'~it, inventas un compas pentru a
Constantinopol ramas inl'ii apI'oap p de-a desena parabolele. Unul dintre elevii sai, care
intregul pasLrata sub as- tl numea « marele maestru », adaugase la Elemen-
pectul ei din, ecolul a] VI-lea (if. 12, 13). Dupa tele lui Euclide ultima parte a car~ii a XV-a,
marturia unui cronicar, Iustinian a dorit « 0 his - unde se studiaza poliedrii regulati Inscrisi. Iu ti-
rica a~a eum nu a mai fo t niciodata de la dam nian apela e deci la doi ingineri-rnatematicieni,
incoace ~i cum nu va mai fi niciclnd d -acum pricepu ti In problernelo teoreLice ~i practice.
inainte ». A porun it zidirea ei Ind, lndata dupf Con tructia a durat eva mai rnult de cinci
potolir a paimei iscato de l'8.sroaJa N ika, s-a ani. In ziua t.lrnosirii, 27 decernbrie 537, elnd
hotartt sa repare stricaciunile de pe urma inn- Iu tinian, ajuns Ia poarta cell. mare care punea
diului ~i sa afirrne astfel dinaintea poporului 0 nartexul in omunicare cu nao ul, vazu monu-
puter nelimitata, ar lntelegea a nu-i mal fie m ntul terminat, uitlnd riguroa a eticheta impe-
ontestata. Lucrarile au in eput inca din 23 f - rial a, aleraa ptna la amvon i striga: « Slavit
bruarie 532. Iustinian chema doi arhitecti n- fie Dumn zeu are m-a socotit vrednic de a
themiu din Tralles (in Caria, a tualul oras tnf'aptui 0 asemen a opera. Te-am tnvins, 0,
Aydin) ~i Isidor din Milet, ambii originari lin Solomon I »
natolia unde, de veacuri, se pract i as on- Vazut din af'ara, edificiul pare cam greoi.
lruirea .upolelor ~i de unde au Iost recrutati ~i ea to. din pricina ca, a emenea constructiilor
Iucratorii isaurieni. nt hernius ~i I idol' erau mai boltite din poca romana, exteriorul nu 0 te
mult dectt arhitoct i. Textele ] izantin li califidi alt eva de it « tnvelisul . cladirii. Cele patruzeci
drept mechanikoi . au meclianopoioi - ingineri de c ntraforturi mici, care ineing baza cupolei
urn am zice n i, oameni Iorrna] i dupii rliscipli- Hira tarnbur, 0 fac sa para mai turtita declt este
nele acelei mechanike, C cuprind a 0 part L ore- in realitate. Impresia de masivitate e te sporita
t!cu, geometric, aritrnetica a tronomie ~i fizi 'a, ~i m i mult de contraforturile puternice care
1 0 parte PI' 'Lica, artele 'on tru '\,iei, s helari i proptesc Iatadel nord ~i sud ~i care au fost supra-
~i pi turii. Anthemiu ~i 1 idol' jut .unoscut! tnaltate ~i con olidate in decursul secolelor. Pen-
dealtfel amindoi a maternuti ieni (Intrucit mate- tru a putea aprecia mai bine ansamblul, privitorul
maticile grecesti au cnnt inuat ,'a Iie practicat trebuie a, retraga attt ctt sa nu mai vada declt
pin a la sfir.,iLul Irnperiului Lizanlin pe rind in impre ionanlul joc al maselor. Arcadele mari
Occident ele au fost dat uitarii). Anthernius !i(' ar e de fa~oaru pe Iatade tnt caracteristice
tragea dintr- familie de oameni d .:liin\a ~i I pentru ahitectura constantinopolitana.
lnsusi scriseso tratate ~Liin~ifiee, printro care Trebuic ,i.1 patrunsi in biserica pentru a te
Paradoxurile mecanice, undo facu 0 dovada unei irnti zguduit de marepa §i cutezanta constru -
cunoasteri temeinice a proprietatilor locale ale ~iei (il. 13). Planul a rama a ela al unei bazilici
coni elor si a aplicarii lor in opf i a. hid r grupa cu trei na ve de partite de colonade, dar cupola,
1n jurnl sau 0 ~coala unde : o manife: fa interes in loc sa fj de bine de ran uprapusa spre ,L
ra~a de operele lui _ rhimede, iul r alteh- fati'i de unui tip de cladire care nu era faellt sa 0 pi-i-
{'I 1 Ita ur~i despre fera ,i de pre ilindru. 94 9S measca, urn a fost azul in s colul al V-lea,
domina suveran an amblul structurilor al carer
centru devine §i carora le conlera 0 adeva~ata
unitate organic a (plan 20). Indata ce treci d~
usile ce due din n~t~x t.n ?a:ra .centrala., .0 V~Zl
cum se tnalta la cmcizeci §l cmci d~ metri, afl~-
mlndu-si imperios pre.zen-t;adeasupra l~rbelor Iumi-
noase care ti§nesc din cele pa~ruze 1 de I re tr.e
care ii strapung baza. La st ~1 la vest este spn-
jinita de doua semi alote d~ acelasi di~metru,
proptite la rlndul lor de erm alotele r~dlale ..ale
niselor : doua la vest, ~ntruc~t wace~a dl? mijlo
este lnlocuita de usa irnperialji, §l trei la est,
unde nisa mediana Iorrneaza absida. Anthemius
~i Isido;' au evitat astlel dezacordul care ar f!
putut rezulta din juxtapunerea unei cup ole ~l
a unui acoperis pc sarpanta. Intregul tnvelis da
o impresie de unit.ate, semicalotele pryducind l.a
doua niveluri diferite efecte de armoruoa a. pleni-
tudine, analoge cu plenitudinea cupolei cen~rale.
La exterior, la nord ~i ud, upola este ustinuta
de doua mari arcuri de de carcare, in care e
inscriu timpane strapunse de d.ona rlnduri de
ferestre ~i sprijinite pe doua etaje de arcade cu
coloane. Marile arcuri laterale n-ar fi putut suporta
sinzurc impingerile cupolei ~i a fo t nevoie sa.
se 1nta.reasca. Iiecare in exteri r prin cite doua
puternice contralorturi, ridicaLe pe navele late-
rale. Ace tea dirij aza impingerile in alara, la
Iel ca i emicalotele de la est ~i de la ve t, prin-
tr-un intreg sistem de bolti in cruce, suprapuse
pe calote acoperind Lribunel~, ~i de .bol~i cu pene-
tratie simple la parter. Prin Iolo irea exedrelor
cu coloane luate de la edificiile polilobe §i octo-
gonale, pentru a sprijini lateral cele doua ~ol~i
cu caleta de la est ~i vest, nava centrala prezinta
un plan radial, in interiorul de tip ~.azili al. Ea
constituia cadrul toau-al al cerernoniilor la care
participau patriarhul, imparatul ~i dregatorii de
la curte.
Emisfera cupolei, slerturile de sfera care. se
otajeaza . pre a 0 sprijini, triun~hiL1ril.e slerice
ale pandantivilor, cele patru arcuri man a ?aror
lillie e te reluata, in elevatie, in restetul niselor
sau in arcul porticurilor de pe colaterale, si, in
plan, in insa~i traseul exedrelor, sint tot atitea
elemente care atesta ca in mintea lui Anthemius
~i Isidor dainuia acea imaginatie geornetrica,
exceptional de bogata ~i de sensibila, care ti facu e
pe grecii din antichitate sa exceleze totodata in
matematica, in arhitectura, in sculptura ~i in
eramiciL Si in secolul al VI-lea e.n. exi ta aceeasi
facultate de a concepe liniile, supraletele ,i volu-
mele, ~i de a Ie « face sa joace » in Imbinari simple,
coerenLe ~i armonioase, dar ea se aplica acum
la un simt al maretiei spatiului interior, mostenit
de la traditia imperiala rornana ~i tndeosebi de
la constructia aIilor din terme.
In acelasi timp la SCinta Sofia s-a savir~it 0
revolutie care ne tndeparteaza de arhitectur!l
antica, u mai avem de-a face cu un paraleli-
piped de coloane §i de ziduri purtind pri ma unui
acoperis, i cu 0 cupola care se sprijina pe ma~i
arcuri intinse intre sttlpi. E ·te ceea ce s-a numit
osatura-baldachin, in care zidurile interioare ~i
coloanele, nemaiavind acum decit un rol secundar
in stabilitatea monumentului, vor avea mai tir-
ziu tendinta sa dispara. In partea de jos, plnii
la punctul de pornire a pandantivilor, zidurile
lipsesc: nu exista decit colonade purtind dea-
upra arcuri ; mai sus, ptna la baza cupolei, tim-
panele arcurilor de descarcare ~i semicalotel.~
niselor se ajureaza u multiple ferestre. Stilpii
din colturi, care poarta cupola, se ascund in
colaterale ~i nu Iasa sa se vada decit muchiile
lor. Cupola ce domneste dea upra unei intinderi
de lumina pare « nu atit ca se sprijina pe zidarie,
clt mai degraba ca este agatata de cer printr-un
lant de aur I), pentru a repeta fraza lui Procopius,
care si-a amintit poate aici de obiceiul sasanizilor
de a agata coroana de un Ian] de aur deasupra
capului regelui. Ca ~i la mozaicurile din acea
vreme ~i la fel ca la San Vitale, imbinarea dintre
splendoare ~i dematerializare ne smulge din uni-
versul no tru terestru pentru a ne darui senti-
mentul upranaturalului. Sfinta Sofia este revela-
96 97 Loare in privinta Bizantului prin faptul ca, deri-
vtnd din spiritul geometric al Greciei ~i bene-
ficiind de cuceririle tehnicii din epoca romana,
ea exalta somptuozitatea unei puteri care se
credea de origine divina ~i ne introduce in lumea
spirituala a crestinismului. « Cind intri sa te rogi
in Sfinta Sofia, scria Procopius, simti tndata ca
nu este un. lucru datorat puterii ~i mestesugului
omenes~, . Cl tnsa~i opera dumnezeirii; ~i sufletul
ce se ridica spre cer Intelege ca aici Dumnezeu
este foarte aproape ~i ca ti place sa sala~luiasca
in aceasta casa pe care singur si-a ales-o.»
Constructia lui Anthemius ~i Isidor nu era
fara cusur. Contraforturile laterale ale arcurilor
de desc~care ar f~ trebuit sa fie mai aproape
de col~ur:ile.careul~ central, unde impingerile se
faceau sirntite mal ales in axul pandantivilor.
De . asemenea se pare ca, din pricina ritmului
rapid in care s-au executat lucrarile, mortarul
prea gros dintre caramizi n-a avut timp sa se
usuc.e indeajuns ~i edificiul s-a tasat pro t. In
Sfir~lt s-a produs ~i 0 tasare dilerita a temeliilor.
Zguduit de un violent cutremur inca din
august 553, arcul care sustinea cupola spre est a
Cost ~i mai gray avariat de un nou seism, in decem-
brie 557, ~i s-a prabusit cinci luni mai tirziu
la 7 mai 558, tragtnd dupa el un intreg segment
al cupolei ~i 0 parte din marea semicalota de la
est. Evenimentul, socotit de rau augur, a tulbu-
rat intreg Imperiul. Anthemius ~i Isidor muri-
sera intre timp, asa tnctt Iustinian a tncredintat
reco!lstruirea ~isericii ~ui Isidor cel Tinar, nepotul
celui de-al doilea arhitect, care, spre a diminua
impingerile cupolei, a tnaltat-o cu 6,25 m: se
stie ca, tntr-adevar, cu cit 0 cupola este mai
larga ~i lipsita de tambur, cu aUt impingerile
trag catre vid. oua tirnosire a putut avea loc
la 23 decembrie 563, doi ani inaintea mortii lui
Iustinian. Aceasta noua cupola avea sa e surpe
tmpreuna cu semicalota de la vest in anul 989.
Sfinta Sofia presupunea prea multa ~tiin~a ~i
prea mari mijloace banesti pentru ca Incercari
Ill; fel ?e ambitioase sa se mai repete in Imperiu1
bizantin dupa moartea 1ui Iustinian. devaratii
ei urma i ~i emuli nu se vor intilni decit in mos-
cheele imperiale otomane de 1a Istanbul.
Bazilici Si temu1 cupolelor de la
tirzii Sfinta Sofia a fost imitat
in biserica Al-Adra din Hah
in Mesopotamia, unde nava a fost acoperita nu
de . 0 bol~a in leagan, traditionala in aceasta
regJ~me, ci de 0 cupola centrala flancata de doua
emicupole.
In secolul al VI-lea, constructorii s-au ~inut
ma~ aproape de .adevaratul plan bazilical, fara
a .mt~odu~a semicalote pe colonade care contri-
b~lsera sa-I. dea Sfintei Sofia aspectul sau deose-
bit. yom cita ca e::remple bazilica B din Filippi
(in limba turca Dlr~kler, « c.oloanele »), a carei
cupola p~.e sa se Ii p.rabu~lt inca din timpul
constructiei, in al treilea patrar al secolului
al Vl-lea; bazilica din Pirdop (in Bulgaria) a
Carel parte. est. ~ fost in intregime darimata in
epoca postiustiniana pentru a fi refacuta cu
o. cupola; bi.serica din Kasr-ibn-Wardan, care
tmea probabil de palatul sefului militar care
c?man~a ap.~area limes-ului sirian ~i unde folo-
v
Slre~ .caraffilzilor int.r-o. ~ara i!1 care piatra era
L~adl~l~nala este un indiciu al influentei constan-
tinopolitane. Pentn~ a sprijini impingerile cupolei
r-a generall~at Iolosirea pe colaterale a unor bolti
!n lea~an ~l a unor bolti in cruce. Cu aceeasi
mtentle, i~ seco1ul al VII-lea s-au intercalat
arcun mar! ir:tre stilpii care sustineau cupola:
in plan, hiserica a capatat aspectul unei cruei
care se inscrie in a~e1 7t rasturnat pe eare tl dese-
nau eol~t~ral~le. ~l r:artexul. Cel mai adesea,
proscornidia ~l diaconiconul, care flaneau absida
entrala, !1u se mal afIa in prelungirea navelor
laterale, ci in Iata stilpilor de la est. Acesta a fost
p.l~~ul adoptat pentru prima hiseriea a minas-
t,lrn C~ora de 1a marginsa ConstantinopoluJui
(Ir:temelat~ de partricianul Crispus sub domnia
l~l Heraclius, intre 610 ~i 620), Sfintul Clement
din Ancyra, noua biserica a Fecioarei ridicata
98 99 la Efes dupa ce orasul fusese distrus de Moavia
(aprox. 677) ~i bi erica Ad ormirii Maicii Dornnu-
lui de la mlna tirea intemeiata d ciHngarul
Ia hint,la [iceea, spre alirsitul se olului al VTI-Iea
sau la inceputul secolului al VIII-lea. In .epu e
evolutia care avea sa duca la Lrium Iul hi ericii
in cru e grea a Inscrisa asupra bazilicii cu cupola.
Armenia Bazilici cu cupola de un
tip deo iebit, cu 0 singura
nava , au fost construite in rmenia inca de . la
inceputul secolului al VI-lea. rmind. ~ractI?a
obisnuita in aceasta ~ara, ele erau zidite din
piatra de talie. Amintim bisericile Ptghavank
sau Ptghni (intemeiata de Ianuil matuni in
prima jumatate a secolului al I-lea): ogak~L
din Vagarsapat (secolul al H-lea), Smtul Gri-
gore pe llnga minastir a J-J oromo , sau catedrala
din Thalia, zidita de Grigor Mamikonian (aprox.
662-685), unde pilastrii angajati in peretii late-
rali pentru a suporta cupola s-au tran format
in mici pereti de partitori determinind nise.
* Infrumusetare
SEMNIFICATIA SIMBOLICA A BISERICII
Speculatiile asupra simbolisticii au Iost foarte
aprinse sub Imperiul roman, in cercurile pagtne,
evreiesti §i creatine. In acest ens avem 0 mar-
turie din secolul al Il l-lea in prezenta halda-
chinului cu bolta tnstelata deasupra bazinului
baptismal de la Dura-Europos. Aceste preocupari
au luat un nou avint la bizantini. Ele se pot
urmari de la Eusebiu §i Grigorie din ysa (±335 -
±394), la pseudo-Dionisie reopagitul (Ia in e-
v orasului ce e dezvolta spre vest alte foruri care
putul secolului al VI-lea) §i ptna la Maxim Mar-
turisitorul (580-662) ~i patriarhul herma!!
(± 633 - 733). Edificiul destinat cultului era p~l:
vit ca un microcosmos asemanator Imparatiei
cerurilor. Cupola, socotita simbol al cerului,
domina naosul, figura a lumii pamlntene §i vizi-
bile, el tnsusi luminat ~i orientat catre al tar ~
reflex al lumii inteligibile. La inceputul eret
noa tre, in ercurile evreiesti din Alexandria,
Filon expli ase ca. in Templul din Ierusalim
SfinLa-SfinLelor reprezenta lumea inteligihila, pe
cind Iintul (naosul) ~i Pridvorul simbolizau
lum a nsibila, Folosind 0 expresic a patriarhu-
lui Gherrnan, « bi erica e te erul pamlntean in
care Dumnezeu din cerul de us locuieste §i e
preumbla ». Aceste on, iderenLe VOl' influenta din
ce In ce mai mult alegerea ~i repartizarea ubiecte-
Jor infati~ate in hi eri i.
ARHITECTURA PROFANA
Urbani mul la Con Lanlin I~l construi 'c
Constantinopol noua capital a pe un pro-
monLoriu de unde, ca ~i la
Roma, se puteau vedea, cu oarecare bunavointa,
sapte coline. EI 0 inze tra. cu eel putin doua piete
mari u porticuri, dupa 0 formula pe care lumea
romana 0 imprumuLase de la Orientul elenistic.
na, piUrata, numita Augusteon, in cinstea Augus-
t i Elena, mama irnparatului, era de fapt 0
,i 0 extindere adusa Tetrastoon-
ului amenaj at de Septimiu-Sever in Bizantul
roman: Insusi numele de Tetrastoon arata Iimpeds
ca exista e inainte 0 agora tnconjurata de patru
porticuri. Cealalta piata, ituata la vest de pre-
cedenLa, primi e, dupa traditia imperiala, numele
constructorului au - Forum Constatuini. Ea era
de tip oriental, cu doua colonade arenite care
desenau 0 elipsa, ca la forul din Gerasa. Urrnasii
lui Con tantin, Teodosie eel fare, Arcadiu, Teo-
do ie al l l-lea, au construit in noile eartiere ale
par sa fi fost, dupa tipul eel mai des intilnit,
patrulatere inconjurate de colonade: Constan-
tinopolul va numara eel putin sase sau sapte
piete publice importante. Constantin marginise
cu porticuri ~i principalele strazi ale Romei Noi,
dupa modelul a ceea ce se realizase pe largile
artere ale marilor erase din Siria ~i din Anatolia
100 101 in epoca imperials romana. _ spectul elimatului
va face ca aceasta formula sa se mentina in lum a
bizantina. Renasterea italiana va prelua, in ace t
domeniu, mostenirea Bizantului.
Spre deosebire de rnulte erase intemeiate 1n
epoca eleni tico-romana, Constantinopolul n-a fost
construit dupa un plan ortogonal. Traseul stra-
zilor s-a modelat dupa relieful terenului. Marile
straz! longitudinale, care legau forurile Intre ele,
e indreptau de la e t pre vest urrnlnd liniil
coamelor colinelor sau adincimea depre iunilor.
Strazile transversale, ade ea previizute cu scari
cu balustrade, Ie uneau fara a fi paralele. Pentru
construirea caselor, bisericilor ~i alter monumente
a fost nevoie sa se amenajeze numeroase terase,
ale carer ziduri de temelie s-au pastrat uneori
pina in zilele noastre.
De asemenea s-au ladit edificiile civile §i reli-
zioase strins legate de existenta unei capitale
romane : doua Senate, unul la nord de Forul
lui Constantin, celalalt la est de Augusteon; un
Capitoliu care, potrivit tnclinarii lui Constantin
spre sincretism, purta in virful sau 0 cru e. Hipo-
dromul, inceput de Septimiu-Sever, a fost extins
~i Infrumusetat de Constantin. Mai existau doua
sau trei bazilici civile §i un octogon prevazut
cu pasaje boltite care, tmpreuna u bazilica Inve-
cinata, adapostea sediul primei Universitati din
Constantinopol: vorn regasi aici, inca de la tnce-
puturile arhitecturii profane din Con tantinopol,
aceasta juxtapunere a bazilicii §i a octogonului,
care s-a urmarit ade ea §i la edificiile religioase.
Palatul Ca ~i Diocletian la Antiohia,
im perial ca §i Galeriu la Salonic,
Constantin a ridicat pala-
tul imperial In apropiere de hipodrom. Traditia
spune ca, pentru a-i ublinia caracterul sacru,
el ar fi tnlocuit portretul traditional al suveranu-
lui, asezat deasupra porjii de bronz de la intrarea
principala, cu imaginea lui Hristo .
Locul unde se ridica palatul Iiind astazi ocupat
de moscheea sultanului Ahmet, cu dependintele
sale, ~i de cartierele moderne in ontinua expan-
siune, nu exista decit putine sanae de a se de -
coperi vestigii importante prin executarea unor
apaturi sistematice. Aproape toti lmparatii, de
la Con t~n~in la ichifor Focas (963-969) ~i la
Joan Tzimi kes (969-976), au pus sa se ridice
noi . onstructii: .. ill de fe ti'-itii~j, apartamente
part! ulare! paVlhoan~ de a~rement, biserici ~i
capele. Prin omplexitatea ~l rasptndirea cladi-
rilor, curtilor ~i gradinilor, Iarele Palat prefigura
mai degraba Kremlinul ~i Seraiul dectt palatul
de la Versailles. Insusi marele numar al bisericilor
§i capelelor cuprin e in incinta prevestea rese-
dinta ~arilor. Dar, prin fastul sau, Marele Palat
dep~§ea tot ce ~ urmat dupa e1. Inceplnd de la
fir~ltul secolului al Xl-Iea el a fost tot mai mult
neglijat in favoarea resedintei din Blacherne.
apaturile arata ca anumite par~i devenisera
depozite de gunoaie inca In a doua jumatatc a
secolului al XII-lea. Si cind Mahomet al II-lea
Cuceritorul vizita ruinele, incarcate in mintea
lui de prestigioase amintiri, nu se putu staptni
sa recite versurile arabe: «( Bufnita bate darabana
sub bolta din Afrasiab, paianjenul trage perdelele
in palatul Imparatului. )}
Principalele elemente ale Marelui Palat ante-
rioaz:e secolului al VIII-lea, erau: Chalice (un
vestibul monumental, numit astfel fie din cauza
portii de bronz de la intrare, fie din cauza tiglelor
de bronz aurit care 11 acopereau); Tribunalul
=«. nouiisp~ezece paturi (sala de receptie, unde,
pe Iiecare dill cele nouasprezece paturi de ban-
het, puteau sa . tea - dupa moda antica - cite
dois'p~ezece convivi) ; Daph!l-e (al carui nume putea
vem he de la prezenta unei statui a acestei nimfe
fie de la coroanele de laur pe care irnparatul l~
tmpartea aici senatorilor in prima zi a lunii
ianuarie) ; Chrysotriclinium (sala a tronului octo-
gonala, acoperita cu 0 cupola avind saisprezecs
ferestre ~i inconjurata de opt nise absidate; aici
imparatul sedea pe tron, in absida rasariteana
Y • ,
a carer conca era decorata cu un mozaic und
la fel ca in numeroase biserici, era reprezentat
102 103 Ilri Los asezat pe un tron); Magnaura (0 sala de
 audiontc de lip bazilical, ClI uei nave, unde Lanlin a construit mai mulle. Cel din care a mai
tronul lmparatului em asezat in ab ida). Princi- 1'5ma.' un tron on ce ll'abaLe Istanbulul modern
palele planuri f 10 .ite ai i rau acel asi pe care Inl.r e a t I' ia ~i a ) atra celina pe 0 lungime de
arhite tura religion, a Ie im prurnuta e Ie In arla p sto GOO J metri a fost con lruit de alen
irnpcriala din epoca rornana. Fcnomcnul c ·te cu in 36 : cele d un ctaje de arcade puterni e, care
aUt mai usor de explicat u clt bizantinii once- aLing inaltimea de 26,50 m, lnt de ajun a ne
peau liturghia imp ri~la ~i ,liturghia ~eziaslicii aminteasca, prin a ernanar a cu Pont du Gard
dupa a ela;i model ~I cu It, pentru 01, tot e au cu apeductul din egovia, ca cetatea Constan-
venea in legatura u « Palatul sacru i unde e tinopol a fo t la origino un oras roman. pre a
de fa urau cer moniile cultului imperial, apata face rata eventualelor asedii au secetei din tirn-
valoare r Iigioasa. Marel palaL avea ~i insta- pul verii, apa era a umulata in cisLerne parti-
latii sportive: flira, ind,oiala un hil?odr ~ acop~- culare si publi e, uneori de coperite, dar eel mai
l'iL ~i ar I T:ykamsterwn on truit de I'eodosi ade ea in hi o, Ioarte judicios repartizate In dife-
al l l-lca, und e curtanii jueau (' polo », jo adus rite zone ale ora ului. Doua dintre ele mai ve -
din P rsia (lnsusi numele ac Lui stadion v.enea tite sint Yerebatan Serai (Palatul cufundal),
de la cuvlntul p r 'an tu-gan care desemna jocul uno cut a ~i ub numele de Cisterna Basilica,
numit de englezi « polo pe iarba I»). , de pre care e crede a ar fi fost construita de
Sapaturile electuate in partea de raSaI'lt a Constantin, dar are a fo t:, u iguranta refacllLi'i
moscheii sultanului Ahmet de « Walke!' Trust) de de III tinian In curt.ea Bazilicii unde l.,i aveau
la niversitatea din Saint-Andrew au co la ediul Universitatea, pre urn ~i Binbirdirek (Cele
iveala, din LoL acesL omplexy o eurte cu p ristil o mie ,.i una d coloane), dupa toate aparenj elo
care prin intermediul unei an ticamere, dadea in cisterna zisa a lui Philoxenus, care pare sa dateze
part~a de sud spre 0 'ala cu absida. In starea din secolul al VI-lea. Ace ·te cisterna, de dirnen-
actuala a docurnentatiei de care dispunem este iuni impresionante, dovede codata mai mult
preferabil sa lasam toate a e tea far a a Ie da cutezanta ~i maiestria con truclorilor bizantini.
vreun nume.

Alte palate Mai exi tau

si multe alte
imperiale palate, pentru lmpal'u\i sau
rnembrii Iamiliei lor, la Con-
tanLinopol ~i in .uburhia sa europeana sau
a iatica, d parte de orice agita]i urbana. ~el
slujeau ca resedinta de vara au ca pop.a uri d
vinatoare. Pretutindeni s-a cautat sau iIacerea
gu tului pentru confort, pentru pHi eril vietii
,.i ale luxului.

Apeducte \i 0 ceLal am d Intin a ~i

cisterne de populata cum era Con-
stantinopolul trebuia a fie
alirnentata din abundenta cu apa. r
nca de pe
vremea lui Hadrian se con. truise la Bizant, din
porunca impiil'atulni, un prim ap dur-t , Con- 104
2. PICTURA MONUMENTALA
Pictura - ~i tndeosebi mozaicul - constituie
expresia majora a geniului artei bizantine. Dar
este bine sa deosebim mozaicul pavimentar, facut
in principal din cuburi de marmura si pietre
colorate, care reprezinta 0 supravietuire a teh-
nicii elenistico-romane, de mozaicul parietal, alca-
tuit din cuburi de sticla colorata prin adaugarea
unor oxizi metalici sau a unor Ioite de aur sau
de argint. cest nou procedeu avea sa deschida
viitorul picturii bizantine.
MOZAICUL PAVIMENTAR
Pavimentul de mozaic a fost cunoscut in Grecia
clasica, inca din secolul al V-lea inaintea erei
noa tre. Practicat mai cu seama in epoca ele-
nistica, el s-a raspindit in intreg Imperiul roman,
din sia ~i din Africa pina in Bretania ~i pe melea-
gurile germanice. EI a trecut chiar peste granitele
imp riului, de pilda in Persia, la Blsapur, unde
au lucrat mozaicarii din Antiohia pe care Sapur
I i-a adus in acest oras atunci cind l-a cucerit
in 252. Bizantinii Ii ramasera credinciosi pin a
pre sfir~itul secolului al VII-lea, in ce priveste
decorarea pardoselii anumitor resedinte i?i chiar
biscrici. Peristilul Marelui Palat imperial de In.
ConsLantinopol, scos la lumina la sud de mos-
c~eea sultanului Ahmet, a fosL bogat Impodo-
bit cu aseme~ea m.ozaicuri, .Ia 0 data incerta pe
ca.re, arheol.ogll 0 itueaza Iie in timpul domniei
Ill! I'eodosie al l l-lea (408-450) fie in vremea
lui Iustinian al II-lea (685-695). In interiorul
unor panouri lungi, tivite cu panglici ~i eu ghir-
lande de frunze de acant intre care se inscriu
ma~ti umane, pasari ~i fru te, subiectele se supra-
p.un in ~rei regi tre, in frizli, pe fond alb (il. 14
fit 14 bis), Se intilnesc clteva teme mitologice
(Belerofon lupttndu- e cu Himera un alai dio-
n~ iac, nimfe ~i grifoni), numero~ e scene din
viata cimpenea ca, episoade de vtnatoare inca-
iera.ri intre animale ~i 0 cursa cu cercul i~ hipo-
drom. A?est.e mo~aicuri ~in de traditia anLica
n~ nU~a1 prm subiectele lor, ci ~i prin libertatea
miscarilor, eleganta desenului, simtul volumelor
prospe~.imea ~i gingasia coloritului, gu lul pi to-
rescului. Ele slnt lnvaluite intr-o atmosfera poeLi-
cli, de un foarte pro~un~at cara tel' greces , care
ontrasteaza cu realismul rural al mozaicurilor
din Afri a de nord. Se poate vedea in ele 0 mani-
festare a O'~stullli clasi izant, ri'imas foarte viu
la Con tantmopol.
Din fericire, Ia nliohia s-a putut urmari evo-
lutia pardoselilor de mozaic de la inceputul erei
noastre ptna in secolul al VI -lea, Stilul lor este
mai putin pur decit al acelora de la Constanti-
nopol ~i coloritul mai putin bogat. In secolul
n.l -lea aici -a Iacut simtiLa influenta sasanida
- fara tndoiala prin intermediul tesaturilor - ln
iconograf~a cenclor de vinatoare '~i in adoptarea
unor motive cum ar Ii animalele cu gitul impodo-
bit cu panglici.
Subiectele clmpenesti cu care sint decorate
vilele marilor proprietati rurale se regasesc la
pavimentele hisericilor, mai ales in Palestina
unde sint ~enite sa. evoce Pamintul, mosia lui
Du~neze?, ~l uneori insiruirea lunilor ~i a anotim-
purilor, simbol al ordinii lumii. Caracterul idili
al acestor reprezentari deriva din traditia alexan-
106 107 drina,
PICTURA MURALA 1113), pare 'a reiasii U bisericile de 1a Con tan-
tinopol anterioare rizei iconoclasts aveau un
PICTURA RELIGIOASA decor pictat uprinzind reprezentari de arbori,
pa ari, animale ,i chiar cene « satanice : de
Grecii recursesera, mai adesea deciL se crede de urse de cai, de vinatoare, de teatru ~i de jocuri
obi ei, la picl.urii pen tru a decora in interior cu din hipodrom.
cene religioa e zidurile edificiilor lor sacre: ad eva- In a aceasta practi ii Ie punea unora probleme
ratul Theseion sanctuarul Dioscurilor Erech- de constiinta, 0 scri oare a sfintului il, catre
Leionul, lemplul lui Dyoni '0 EleuLhereu de la 'fir~itul secolului al J -lea, ne-a pastrat amintirea
Atena, tamplul lui Zeu din Olimpia, tholosul ace tor friimlntari. n inalt magi trat, eparhul
din Epidaur au fo t astfel 1mpodobite, dupa mar- Olympiodor, ii scrise e pentru a-l intreba daca
Luria unor texte. Pictura capatase intlietate in se cuvenea a e infa1i~eze scene de vinatoare
epoca olenistica ~i fuse e din belsug Iolosita de ~i de pe uit « doar pentru placerea ochilor» in
lumea romana in copuri religioa e sau prolan . interiorul unei hi eri i pe care 0 cLiLOI'i . 'il ii
Crestinii recur esera la ea penLru a acoperi pere- rasp un e ca ar fi un lucru « copilaresc ,i ne erios ».
tii catacombelor, sau chiar ai bisericilor, cum II sfalui sa picteze imaginea crucii in absida i,
e Le cazul la DUI'a. de 0 parte ~i de alta a naosului, scene luate din
Dupa triumful religiei lor, ei au intr prin ~j echiul ~i din oul To lament (/pentru ca ne, ti-
in ace L domeniu, ca ~i in arhitectura, feluriLe utorii de carte, ce nu pot ceti Sfinta Seriptura,
experierite in care se refle ta bogatia trecutului sa invete, privindu-le, faptele bune ale celor care
ai carer mostenitori erau, precum ~i incertitudi- l-au slujit cu credinta pe Dumnezeu ~i sa fie
nile lor in privinta programelor ce trebuiau apli- tndemnati sa imite aceasta nobila purtare care
caLe. Unii so oteau ca era nimerit sa o continue i-a facut ii prefere eerul pamtntului ~i lucrurilg
decorarea peretilor bisericilor, ca ~i a pavimente- nevazute lucrurilor vazute ». Aeea ta a Iost doc-]
lor, cu ubiecte pur profane, poate eu intentia Lrina pe care au aparat-o ei tr i IDaI'i dascali
de a evo a buouriile paradiziace. 0 descriere a ~i ierarhi ai bi: ricii orientale, prof'und patrunsi
bisericilor din Gaza (in Palestina), datorata rote- de elenism, Vasile din Cezare a, Grigore din
rului 1Ioricius (se olul al VI -lea), ne arata a la azianz .i Grigore din y a: pentru ei decorul
bi erica Sflntul Stefan s-a reprezentat pc peretii figurat din biserici trebuia a-i instruia 'ca pc
navelor laterale Nilul marginit de pajisti popu- crsdinoiosi prin ilustrarea Sfintei Scripturi. Aceas-
lale u animale. La bi erica Sfintul Serghie, 1n La doctrinii a iesit biruitoare pina la urrna trnpo-
ab idele nord ~i sud, erau figurate livezi de meri, Lriva acelora care, ca Eu ebiu din Cesareea (267-
peri, rodii printre care zbUl'ataceau pasari. In 340) ~i, mai tlrziu, Epifan, episcop de Salamina,
decor executat in acelasi spirit s-a pastrat po in Cipru (367 -440), rama eserii credincios i intran-
arhivoltele arcadelor din bi rica Fe ioarei chei- igentei vremurilor d tnceput ~i vedeau in repre-
ropoieto de la Salonic (secolul al -lea), unde zenLarea lui IIri to , a Fecioarei, a ingerilor ~i
zhirlande de Ilori ~i ciorchini de fructe se revarsa a Iintilor, 0 supravietuire a practicilor idolatriei
din va e de un alba tru inchis pe fond de aur, pe si, in acelasi timp, 0 blasfematorie zeificare a
clnd pa ari ~i serpi se in, criu in 0 togoane; doar omului. Propunind pi Lorilor aceste subie to extra-
ici i colo Ite 0 cruce tnscrisa lntr-un ere ne se din Scriptura, care trezeau un adtnc I'asune!
arnin teste ca ne aflam lntr-un edificiu crestin. in ensibilitatea lor si, totodata, in aceea a sp eta-
Dintr-un fragment din Viata fintului Stefan eel torilor, Bi eri a a ontribuit la nasterea unui nou
TinaI' (Migne, Patrologia Graeca, voJ. 100, eel. 108 109 til P care de igur 11 Iavorizasera pref'aceril
intervenito in arLii in secolul al III-lea, dar care
poate, nu soar fi cristalizat daca soar fi rarna l~
temele decorative preluate de la pagtni m.
1. MOZAICUL
Originile Pentru pictura murala hi-
mozaicului zantinii dispuneau de doua
parietal Lehni i: mozaicul din bu-
a\ i de sti Iii colorata si
fresca. Primul pare a fi fo t inventat la Rom'a
catre. mijlocul secolului I t.e.n. pentru decorarea
peretilor grotelor artif'iciale consa rat Muzelor
(de unde ~i numele sau) au imfelor. El avea
drept sc?~ a..acce~tueze prin propria sa lipir
ef~~Lele Irlzarn aper. A tfel, curlnd incepu sa fie
utilizat, inca de prin secolul I e.n. la fintini
l?i pe boltile saIilor termelor. Farrnecul exercitat
de scinteierea lui a facut sa fie folo it ~i in mauso-
lee ~i in edificiile religioa e unde e adunau ere-
dinciosii: mozaicul a fo t intrebuintat in acele
mi!h,:aea si in bB:zili a inchinata ult~lui luper al
(sffrsitul secolului al III-lea), de c perita la Roma
in 1613. El se. adap.ta perfect la supraletcle COD-
cave ale holtilor ~l ale cupolel r. Crestinii au
recurs 1a e1 spre a-si tmpodobi mormintele inca
tnaintea epocii lui Constantin. Mausoleul f~miliei
Iulia de la Vatican ne-a pastrat un « incunabul »
al mozaicului crestin, din jurul anului 250: pe
lunete se pot vedea povestea Iui Iona, Pe cuitorul
de suflete ~i Bunul pastor, iar pe bolta, Hri tos-
Helios.
Dar numai Biserica biruitoare a oferit ace tei
tehnici toti sortii de izblnda.
Estetica Cuburile de \,icla colo-
mozaicului rata, absorbind ~i reflec-
bizantin ttnd lumina, face au sa scin-
teieze culorile cu 0 straIucire
pe care nu 0 aveau pietrele opace ale mozaicului
pavimentar. Bisericile deveneau - nu asa cum
s-a sp~s.-:- ~0~eniu1 noptii ~i al obscuritatii, ci
al lummn divine pe care sfintul Pavel ~i Plotin
o celebrasera dupa Platon ~i Psalmist. Somptuozi-
tatea materiei ~i a coloritului generau simtamtntul
maretiei aupraomenesti. Prin efectele sale de
Iulgerari somptuoase de lumina ~i in acelasi timp
prin simplificarea desenului pe care 0 implica,
mozaicul era materia adecvata dezvoltarii stilului
de care avea nevoie inflorirea religiei creatine lntr-o
societate imperiala. Mozaicul exclude in principiu
degradeurile ~i clarobscurul, deoarece fiecare
cubulet Iormeaza un ton local incastrat in suportul
de mortar ~i nu se poate contopi cu eel de alaturi.
Dimpotriva, el Iavorizeaza reprezentarea figurilor
cu doua dimensiuni, Intr-un spatiu fara adtncime.
Mozaicurile renascentiste din San farco de la
Venetia ~i din San Pietro de la Roma arata cum
aceasta tehnica i~i pierde orice for~a expresiva
cind incal a exigentele care ii sint proprii spre
a lncer a a rivalizeze cu pictura executata u
pcnsula.
Mozaicul raspundea doci cerintelor unei arte
are avea misiunea de a evoca esentele spiritua1e
prin mijlo irea unor reprezentiiri figurative ~i
care, pentru aceasta, trebuia sa obtina forme
purificate de tot ceea ce ar fi putut aminti tnde-
aproape materia carnala ~i paminteana.
Intr-adevar, arta crestina tintea spre cu totul
alte s opuri decit arta pagtna. Fara tndoiala
aceasta din urma fusese mai profund religioasa
in inspiratia sa decit s-a spu uneori. Scopul sau
principal nu a fost, in operele majore, sa placa
pur ~i simplu pectatorului, ci sa aduca prinos
zeilor si, in acelasi timp, maretiei ceta.~ii. Cu
toate acestea, in civilizatia Greciei clasice, in
care oamenii si-i tnchipuiau pe zei asemenea lor
~i in care ratiunea e straduise sa patrunda tainelc
.•. tructurii lumii, arta se consacrase studiului date-
lor vietii lor reale pre a le ridica la suprema
treapta de Irumusete armonioasa sau de pito-
resc atragator. Arta elenistica ~i arta rornana,
mergind pe acest faga~, excelasera in redarea
aparentelor ~i a iluziei spatiale. Totusi, in seco-
lul al III-lea e.n., criza profunda prin care a
tre ut Imperiul ~i presiunea paturilor populare
110 111 ~i rurale au avut drept consecinta nu numai 0
 decadere a mestesugului, dar si mai mult in a 0
schiI~bare in .estetiea ce a ~dus dupa sine 0
r~act~e i.mpotnva excesului perf'ectiunii formale
~l rem atms in epoca Antoninilor: 0 miscare asema-
n~toare a ridi.cat in~regul nos~ru seeol XX impo-
triva academismului secolului al XIX-lea. Filo-
zoful Plotin, care a talmacit atit de bine Iramtn-
tarile epoeii sale, arata ca « ochiului trupeso r
ar trebui sa-i fie substituit « ochiuJ Iauntric .
~i ca « viziunea inteleotuala », depasind nu numai
datele simturilor, ci ~i gindirea discursiva ratio-
nala, ingi'iduia, prin entuziasm si uitare de sine
sa se atinga extazuJ ce perrnitea contemplare~
in~fabila ~i ind.escrip~tibila a Fiinfei. Asa cum
reiese foarte bme din patrunsatoarele analize
asupra esteticii din aceasta vreme Iacute de
R. Bianchi Bandinelli, onceptiei despre arta ca
o techne, un mestesug ~i 0 stiinta in stare sa
redea realitatea obiectiva, i-a 'urmat' aceea despre
arta ca opera a revelatiei, apartintnd lumii trans-
cendentei. Plotin ~i di cipolul sau Porfiriu ne-au
pastrat de asemenea amintirea acelui pesimism
e cuprinsese pe atunci societatea rom ana. POl'-
Iiriu Insusi n-a ajuns oare in pragul sinuciderii?
In c?nt~ast cu ide.alul de Irumusete atletica ~i
de vitalitate cucerrtoare care tnsufletise Grecia
clasica, Plotin a exaltat virtute a maladiei
~i a suf'erintei care, facindu-I pe om constient
de slabiciunea trupului sau, n tndeamna sa-~i
cultive viata spirituala. Crestiniemul. a venit sa
aline aceste nelinisti ~i sa dea 0 hrana acestor
aspiratii catre misticism ~i ascetism. Pe cind anticii
au avut tendinta de a intelectualiza ~i au urmarit
« a placa », bizantinii au tins catre spirituali-
tate ~i catre emotie. Ei au prefacut in til f'le-
mente - ca frontalitatea sau imobilitatea - care
Iusesers, nu 0 data, efectul sttngaciei in artele
populare sau provineiale. Prin ruptura cu "aeade-
mismul" ~i iluzionismul antic ~i prin izbinda vizi-
unii interioare, art a lor vesteste art a timpului
nostru, dar cu aceasta profunda deosebire ea in
loc sa lase creatorului cea mai deplina libertate ea
li pretindea un anumit c nformism fa~a de proto-
tipuri ~j s cotea 0 necesiLaLe fundam ntala cornu-
niunea intre arti l ~i public.
In sflrsit, renunrlnd sub imperiul exizentelor
tehnicii sale proprii la perspectiva fresccl.or' ele-
~listic~ ~i romane are « spargca » peretele, moza-
icul bizantin a creat 0 pictura cu adevarat monu-
mentala care, in~egra spatiului ediliciilor pe
are le impodobea ~I care respecta 1inii1e arhiLee-
turii, Credinciosul are patrundea in hiseri a e
pomen a in miezul unui mediu omogen, unde
f?ndul luminos de aur al mozaicurilor potenta
simtamlntul de dilatare ~i dematerializare.
umai 0 parte din mozaicurile din epoca paleo-
crestind a ajuns pina la noi. Cele din hiseri ile
de la Alexandria, de la nLiohia, din Palestina
si chiar de la Constantinopol, execuLate Inainte
de Sftnta Sofia ridicata de Iu tinian, au disparut
odata 'u monumentele pe care Ie decorau. Salo-
nic, Ravenna ~i Roma sint singurele erase in
care s-au pa trat unele mozaicuri apartinind mai
multor ecole. Orictt de mare ar fi fost Iavoarea
de care se bucura, mozaicul era costisitor ~i pre-
supunea participarea unor artisti specializati. Bi-
, ericile in care a fost folosit au ramas 0 minori tate
in ansamblul lumii bizantine si, de cele mai
multe ori, au Iost acelea care au putut beneficia
cle darnieia trnparatilor, principilor, papilor si
dre atorilor biseri ii sau alter mari personaje.
Jar decorul e reducea ade ea la zona altarului.
In sflr~it, multe dintre Iragmentele are au supra-
vietuit slnt nesigur datate, Atunci cind lip e c
datele IiI erar au epigralice despre istoria monu-
menLului ~i a decoratiei sale, este adesea anevoios
sa se stahileasca 0 cronologie precisa, bazata
pe riterii stilistice, persistenta anumitor for-
mule putin I i'\ se dnt oreze imitarii unor modeJe
anLice.
S{Enlul Gheorghe de Din aceasta pricina datarea
la Salonic mozaicurilor bisericii Slln-
tului Gheorghe de la alo-
nic Iluctueaza intre sfirsitul ecolului al IV-lea
112 113 ~i inceputul e olului aI' I-lea, ajungind uneori
 ptna in sccolul al VIII-lea. Ipoteza ea mai
aproape de adevar pare sa fie ca ele au fost execu-
tate atunci cind acest mausoleu imperial de pe
vremea Iui Galeriu a Iost prelacut in biserica
sub Teodosie I (379-395). Ele aveau drept scop
sa preamareasca Puterea lui Dumnezeu (Dyna-
mis), careia ti era consacrat edificiul. Urmele
reperate in tencuiala §i ce a mai ramas din moza-
icuri au permis sa se vada ca in centrul cupolei
Iusese reprezontat Hristos ca biruitor, ridictnd
mina dreapta §i cu stinga tinind crucea, in cen-
trul unui medalion tivit cu stele, ghirland e §i
un curcubeu sustinut de patru ingeri. Intr-o
zona concentrica, peste cincisprezece personajc
- apostoli ~i prooroci - din care nu s-au mai
pastrat decit picioareIe, Iusesera infa~i§a~i tntr-un
peisaj paradiziac. In sftrsit, zona urmatoare, des-
tul de bine pastcata, care ocupa toata baza cupo-
lei, era alcatuitii din mari panouri cu fond de
am. Sfinti martiri ai bisericii rasaritene, tineri
§i imberbi (il. 16) sau virstnici §i cu barba se
lnsiruie frontal in traditionala atitudine de oranti,
cu miinile ridicate, dinaintea unor constructii cu
etaje, impodobite cu frontispicii triunghiulare,
Irlnte sau arcuite, cu nise cu conca §i cu pavilioane
irculare. Aceste constructii Iusesera dispuse in
asa fel Inclt sa evoce absidele bisericilor flancate
de navele laterale §i precedate de un altar dea-
supra caruia se ridica un baldachin. Putem vedea
aici aplicarea la un subiect crestin a unor funda-
luri de arhitecturi fantastice, foarte frecvente in
picturile apartinind asa-numitelor stiluri « al
doilea » §i « al patrulea », din casele de la Pompei,
Herculanum §i Boscoreale §i care derivau ele
lnsele din decorurile teatrelor elenistice. Figurile
martirilor stnt remarcabile prin frumusetea lor
armonioasa, totodata vie §i solemna. Mai jos,
boltile niselor au fost decorate cu pasari §i fructc
intr-un clmp de rozete, sau in interiorul unor
casete realizate in desen; aceste motive, care s-ar
putea sa fi fost imprumutate de la ~esatmile
sasanide, slujesc la evocarea vietii paradi-
ziace.
I1osios Daoid de Tot Ia Salonic, in biserica
la Salonic numita in Evul Mediu
Hosios David sau Hristos
Latom dar care atunci clnd a fost construita
in sec~lul al V ~lea a fost probabil tnchinata
proorocului Zaharia; conca absidei ~ste ocupata
de 0 teofanie, contemporana cu prima etapa a
edificiului (il. 15): Hristos apare a§e~at pe ':In
urcubeu, inconjurat de aureola, tntre simbolurile
celor patru evanghelisti. Ttnar, fara barba, In-
vesmlntat in pu;pura, asa cum trebuie sa fie
Staptnul lumii, el ridica mtna dreapta dupa
v
gestul oratorului antic §i ~ine in mlna stinga un
po lumen deslasurat, cu un text inspirat din doua
versete ale Iui Isaia (XXV, 9-10). Dedesubt,
un dimb din care izvorasc « cele patru flUVll.»
ale Raiului este inconjurat de riul Iordan. Identi-
tatea celor doua personaje care incadreaza .scen~
este nesigura: cel din stinga sta mCOVOl.at §l
tine amtndoua mlinile ridicate in semn de rmrare ;
eel din dreapta este asezat intr-o a~itudine mai
calma. Despre primul s-~ c:ezut m~ degraba ca
ar Ii Iezechiel §i nu Isaia, la~ al doilea ~vacum
au Zaharia patronul capelei, Cornparatia intre
acest mozai~ §i acela din biserica S~ta Puden-
ziana de Ia Roma (inceputul secolului al V-Ie~)
arat.a in ce fel Rasaritul bizantin ~i Apusul latin
au elaborat imagini deosebite ale maretiei divine,
care reprezenta §i intr-o parte §i in cealalta te~a
privilegiata a absidei. La .Roma! ~ntr-o compoz.ItIe
foarte rationala, al carui clasicism era admirat
de Poussin Hristos este inHi~i§at tronlnd intre
apostoli, t~todata ca un filoz~f i~tre discipolii
sai §i ca un Imparat intre demnitarii de la curtea
sa pe un fundal de arhitectura in care monu-
m~ntele lerusalimului pamtntean simbolizeaza
Ierusalimul ceresc: mintea omeneasca i§i imagi-
neaza lumea de dincolo pornind de la datel~
terestre pe care Ie tnnobileaza u:mind aceea~l
cale ca §i idealismul clasic. Dimpotriva, la Salonic
subiectele slnt extrase din descrierile lasate de
vizionari in Vechiul Testament (Iezechiel §i
114 115 Isaia) §i in Apocalipsa. Dar chipul lui Hristos
 mai pa'treaza in a eva din prospotimoa si
a
Iarrne ul modelelo~' elenistice. ToLu~i el capataL
un aer nou de gravitate concentrat.a, pur hizantina,
care ne ind earnna a credem ca este yorba de pre
0, opera mai recenta decit Bunul Pastor din pre-
Iin iul mausoleu al Gallei Placidia de la Ravenna
11 are se inrudeste ub mai multe aspe to. ' de vrejuri de vi~a, care deriva din arta decorativa
« AI au oleul Gallei r n ace t edi fi ill, ridicat de
Placidia » de la Galla Placidia in cur ul celui
Ravenna de-al doilea patrar din seco-
lul al V-lea, pe latura ud
a nartexului bisericii finlei Cruci, mozai mile
cu fond ~~bastru-inclis inviorat de reflexe galbui
au azu~ll ocupa to~te supraf'etele urbe : bolti,
lunate ~I cal?te. Subiectele pe are Ie infa~i~eaza
sint Insulletite de acel spirit triumlator care
aract~riz~se 0 buna parte din arta imperiala
romaI'!-a ~I de care s-a lasat patrunsa i Biserica
atunc~ cind a birui,t zeii neadevarati. In centrul
calotei, 0 cruce latma aurita, irnazine a Invierii
str~luce~te in mijIocul unui er de °noapLe pe car~
sclipesc :vreo opt sute de stele. Pe pandantivi
sl,mbolu,rIle inarlp~te ale Evanghelistilor se inal~a
din ~orl invirs~a~l cu galben ~i verde. Cele patru
laturi ale turlei, incununate de cite 0 e cochilie &
sau con?a desenata in mozaic, apar ca echiva-
lentele picturale ale niselor din arhitectura romana
in a,re 'e a~e,zau statuile zeilor au ale imparaWo/
! n flecar.e dmtre ele Iigureaza cite doi apostoli,
imbracati in ooga cu claois (f'lsie verticala de
uloare tntnuecata) i in man tie. Ei ridica mlna
dreapta, asemenea oratorilor antici, de ieur pentru
~ aclama c~u ea centrala (il. 17). Fond urile d
la:ba ~erzme'pe ~are . tau in picioare ucenicii
lui Hristos vin din pitoreasca arUi elenistico-
romana ~i dau panoului 0 anume adincime.
Tot de ~:adiyia iluzioni mulu~, p~gin e Ieaga ~i
por~mbell care, pe ace te pajisti, se apropie de
bazine spre a bea apa, simboIizind sufleLele celor
al~~i, chernati sf1 guste I?ro,~pe~imea vietii vesnice.
?rmt~~ ap?stol~ doar siintii Petru ~i Pavel pot Ii
id ontifi atl, primul dupa cheia pe care 0 tine
in mina sttnga, al d ilea dupa fruntea lui plesuva.
Dealtfel au Io L a~eza\i Ja est, In partea privile-
giata.
Cei patru apo toli care n-au mai avut loc pe
fetele turlei au fost asezati pe holtile in leagan
ale bratelor e t ~i vest, in mijlocul impletiturilor
romana, dar lncarclndu-ae aici de un sens simbolic
nou, intemeiat pe cuvintarea Iui Hri tos atre
discipolii sai (loan, V, 5): « Eu sint vita, voi
'inteti mladitele ». Boltile nord ~i sud sint acope-
rite de corole de flori albe ~i rosii de stele albastrii
~i de mici globuri de aur, care amintesc ind -
aproape anumite tesaturi copte. Pe lunetele din
apatul bratelor e t ~i vest, erbi care trec prin
zhirlandele de a ant vin sa se adape la un izvor
inconjurat de ierburi. Este ilu trarea Psalmului
41,1: « In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor,
asa te doreste sufletul meu pe tine, Dumnezeule ».
Pe luneta de ud, sflntul Laurentiu - pe atunci
cel mai popular in Italia dupa sfintii Petru ~i
Pavel - tintnd rucea de procesiune ~i carte a
Psalmilor (atribute ale ordinului diaconilor caruia
ti apartinea) se indreapta spre instrumentul marti-
riului sau, gratarul cuprin de flaciiri. Luneta de
deasupra intrarii de la nord adaposteste repre-
zentarea bine uno scuta a Bunului Pastor. Tema
idilica din Catacombe, care mai era in a aproape
de Teocrit ~i de Virgiliu, se patrunde de maretia
imperiala: Hristos nu mai este tmbra at in tunica
curta a ciobanului, ci in mantia de purpura ~i
tunica de aur cu clavi albastrii. EI a lnlocuit
toiagul sau naiul cu crucea, pe care 0 tine ca pe
un sceptru. Simetria cu care int tmpartite cele
doua grupuri de cite trei oi, tilizarea arbustilor
ierburilor ~i stlncilor, patiul redu care Linde sa
adu a Iigurile in prim plan marcheaza introducerea
unui til nou la un ubiect care, datoritii originiJor
ale, mai pastreaza in a 0 anume suavitate.
Este cu neputinta sa se identifice cu certitudine
locul de bastina al artistilor care au Iacut aceste
mozaicuri. Dar nimic nu ne impiedica sa ne glndim
116 117 a Galla Placidia i-ar fi putut re ruta pe unii
di~tre ei de l.a Constantinopol, unde traise cltiva
am :n surgh~un. Asemanarea dintre capul sfin-
tului Pavel ~l acel~ al unui batrfn seztnd, de p
pardoseala Marelui Palat din Constantinopol
este attt de mare incit putem crede ca artistii
au folosit caiete de modele foarte asemanatoare
unul c';l alt~. $i idealismul vag al majoritatii
apo tolilor din « mausoleu » ne aminteste mai
~ult de. portretele. din Orientul gr c de ili de cele
d.1llOccidentul latin. Mesterii veniti de la Constan-
tmopol au format probabil ucenici la Iata locului.
Baptisteriul Sub episcopatul lui eon
catedralei de la putin dupa jumatatea se~
Ravenna colului al V-lea, cupola
baptisteriului catedraleidela
Ravenna fost.acoperita cu straIucitoare mozaicuri.
Ele erau memt~ sa reve~eze adevarurile supranatu-
ra~e.catehumenilor care mtrau pentru prima oara in
edificiu spre a primi sfinta taina a botezului
conc~put pe atunci c~ ~.i1uminar~ (in grece~t~
photismos, lo.calul inSU~1fund numit photisterion:
l?cul unde li se daruieste neofitilor lumina). Ca
~l la~ S!intul Gheorghe de la Salonic, cupola era
Impar~lta in trei zone: in medalionul central 0
teofame, aceea a Botezului lui Hristos : in zona
u.rmatoa~e, apo~tolii ~i, in sfir~it, in ce;cul exte-
nor, ~hitectun fanteziste cu. 18). Pro esiunea
apostohlor, condusa. de sfintii Petru ~i Pavel,
aye a ~n caracter triumfal, Imbracati cu 0 tu-
n.lca ~l c~ 0 mantie, alternativ colorate in aur
~~ in ar~t, ei inainteaza pe un teren verzui,
Iiecare tintnd in mlinile acoperite de mantie in
'~mn,d,e re pect, 0 cununa aurita, emblemk a
YICtO~l~1pe care au repurtat-o asupra mortii prin
martiriul lor. Candelabrele in forma de tija de
acant care ti separa unul de altul aparu era adesea
in arta pagina, in ~cenele de glorifi are a impara~i~
l?r s~u a def~nc~ilor. Capetele apostolilor identi-
fl~a~l dupa inscriptii sint individualizate cu 0
vigoare. expre~iva demnii de ?ele mai bune por-
trete dill OC~ldeI?-tul r?~an .~l con~rasteaza prin
aceasta cu chipurile mal idealizate din « mausoleul»
Gallei Placidia. Zona exterioara este impartita
in opt panouri separate prin candelabre in forma
de tija de acant. Fiecare panou este decorat cu 0
exedra flancata de tncaperi laterale, ca un altar
de basilica, In exedre, patru tronuri, acoperite
cu perne galbene ~i purpurii ,i marcate cu cite
o cruce pe spatar, alterneaza cu patru mese d
altar purtind 0 Evanghelie deschisa: astfel stnt
deci r~prezentale cele patru EvangheJii ~i, poate,
tronurile celor patru patriarhi (Roma, Constanti-
nopol, Alexandria, Antiohia). Exedrele cu cele
patru tronuri sint incadrate de compartimente
cu grilaj azuriu, tndaratul carora se resfira
ramurile gradinii raiului. Exedrele care cuprind
altarele sint flancate de nise cu conca, in care
au fost asezate jilturi cu spatar purttnd fiecare 0
coroana batuta in nestemate ~i destinata fara
Indoiala celor alesi: Imparatia Domnului este pre-
gatita inca de pe acum pentru a doua sa venire.
In aceasta zona culorile ating cea mai intensa
for~a de vibratie.
Baptisteriul arian Aceste teme au fost reluate
. in baptisteriul pe care Teo-
doric (493-526), doritor sa lase catolicilor orto-
docsi dreptul de a se folosi de edificiile cultului
lor, a pus sa fie construit spre sfir~itul secolului
al -lea, la sud-vest de catedrala pe care 0 ridicase
la Ravenna pentru poporul sau de goti care tm-
bdi~i~ase arianismul. Cupola, mai ffiica decit
cea din baptisteriul catedralei lui Ursus, nu a mai
fost impartita. dectt in doua zone (il. 19). In
medalionul central, unde se Inscrie scena Botezului,
riul Iordan nu mai este 0 mica Iigura alegorica,
asa cum fusese in baptisteriul precedent, ci, spre
a echilibra mai bine compozitia, capata aceeasi
amploare ca ~i celelalte doua personaje. Atitu-
dine~ ~ui Ioan-Botezatorul, in aparenta sttngace,
cu piciorul drept indoit, este fara tndoiala acea
proskynesis (prosternare), preambul a1 ritualului
aulic, ~i s-ar putea sa fie un omagiu adus lui
Hristos ca tmparat. Din lipsa de loc s-a suprimat
118 zona perilerica de arhitecturi ~i, pentru a vesti
119
« cea de-a doua venire », artistii -au multurnit
a. indrepte procesiunea apo tolilor, condusi Lot
de sfintii Petru ~i Pavel, spre un tron ba.tut in
pietre scumpe ~i cu 0 perna purpurie dinaintea
areia se ridica 0 crnce purtind mantia de purpura
a lui Hri to .
niformitatea mai a entuata a atitudinilor,
numarul mai mare de figuri frontale, miscarea
mai potolita, cutele mai rigide ale vesmintelor
dau procesiunii apostolilor din a easta cupola
nn aer solemn mai hieratic ~i, prin aceasta, mai
bizantin. Culorile sint mai re i ~i cu 0 gama mai
redu: a. Dupa dinamismul care - in baptisteriul
catedralei - e manifestase in colorit, in atitu-
dini, in diversificarea portretelor, in Iantezia arhi-
tecturilor, urrneaza 0 art a mai austera ~i rnai
putin savanta. Mozaicarii au lnlocuit fondul al-
bastru, mostenit de la traditia roman a, cu fondul
de aur, practicat mai inainte in regiunile rasari-
tene ale Imperiului ~i care avea sa predomine de
acum inainte.
Capela Impresia de austeritate se
arhiepiscopiei desprinde ~i din mozai-
curile cu fond de aur, ce
decoreaza capela pe care episcopul Petru al II-lea
(499-519) a construit-o in palatul sau pentru
a putea primi aici spovedaniile (il. 21). Patru
ingeri tnvesmtntati in alb ~i asezati pe muchiiJe
boltii cenLrale i~i ridica bratele, asemenea Victo-
riilor- like elenistice ~i romane, pentru a ustine
un disc cuprinzind monograma lui Hristo (hris-
mon). Triunghiurile pe care le delimiteaza lnt
o upate de simbolurile inaripate ale celor pat.ru
evangheli ti. Liniile directoare ale compozitiei
urmeaza indeaproape liniile arhite turii. Intra-
do urile arcurilor de la e t i de la ve t poartii
fie are, de 0 parte ~i de alta a unui bu t reprezen-
ttndu-I pe Hristos, bu turile celor ~a e apostoli,
in medalioane. Pe intradosurile ar urilor de la
ud ~i de la nord slnt reprezentaLe bu turil a
sa e sfinj.i ~i re pectiv a ~a e Iinte. ChipuriJe lor
u ochi incremeniti r Ilecta 0 profunda gravitaL
pare nu 0 tndulce c, Ia femei, nici albul voalu-
rilor de mata e, nici bogatia giuvaerelor biitute
in ne temaLe; aceste bu turi inserise in meda-
Iioane deriva din imago clipeata, tondo sculptat
sau pictat din arta epocii romane. Bolta absidei
a fo t refiicuta cu pictura in tempera, in asa fe]
in it a aminteas a vechiul decor de mozaic, pe
are tralucea 0 cruce pc un cer albastru spuzit
de sLele aurite (ne vorn aminti ca aproxirnativ
in aceeasi perioada sfintul IiI recomanda epar-
hului Olympiodor sa decoreze cu 0 ruce ab iida
] isericii sale). J n pridvor, luneta de deasupra
usii de la intrare cuprinde imaginea, foarte refacuta,
a lui Hristos-soldat, calotnd in picioare leul ~i
a pida, asa cum griiie~te Psalmistul (90, 131).
Bolta in leagan c. te tmpodobita cu pasari de
LoaLe ulorile, in cri e inlauntrul unor compar-
timente rornboidale, delimitate de trandafiri ti-
1 iza [i ~i de Ilori de crin albe: este evid enta a ema-
narea cu mozaicurile din holtile in leagan ale
niselor din hi erica Sfintul Gheorghe de la Salonic
~i u ~esaturile sasanide.
Sant'Apollinare Tot epocii lui Tcodoric
.YUOClO (493-526) ti apartin ~i ma-
joritatea mozaicurilor din
hiserica pe care conducatorul got a construit-o
alaturi de palatul sau intru cinstirea lui Hristos
i are a primit apoi numele de Sant' Apollinare
TUO 0 atun i cind episcopul loan VII a mutat
ai i, pe la mijlocul secolului al IX-lea, spre a-I
feri de arnenintarea sarazinilor, trupul sfintului,
pii Lrat ptna atunci in sanctuarul maritim de
la Ias is (in italianii Classe)*. In ace t riist.imp.
lupa ce trupele lui Iustinian, comandate de
Belizarie, pu e era stiipinirc pe oras in 540, bi e-
rica palatina a lui Teodoric fusese data cultului
catoli rtodox intre 556 ~i 565 ub arhiepiscopul
Agnello , urmas allui Maximian. Atunci ea fuse e
inchinata sfintului Martin din Tours, marelo
distrugator al paglnilor ~i al ereticilor.
120 121 • Vechiul port al Ravennei.
 Bolta absidei, darimaLa in secolul al XVI-lea
pre a se ridica un altar haroc, purta un mozaic
cu imaginea lui Hristos tronlnd a « Domn al
Slavei », imagine obisnuita pentru ace t loc §i
care nu se explica neaparat prin primul hram
al bisericii. In schimb, datorita acestui hram
inchinat Mintuitorului, pentru registrul superior
al peretilor laterali ai navei centrale, dea upra
arcadelor, s-au ales temele Minunilor §i Patimilor.
De fiecare parte, treisprezece panouri cu ubiecte
figurative alterneaza cu paisprezece comparti-
mente decorate cu 0 scoica avind deasupra 0
cruce intre doi porumbei. La nord se desfasoara
ciclul Minunilor, incepind cu unta din Cana
§i terminind cu tamaduirea slabanogului de la
Vitezda. unta din Cana - panou prost res-
taurat in ecolu1 al XIX-lea cu scena inmultirii
piinilor - este urmata de adevarata scena a
Inmultirii plinilor ~i pestilor, in asa fel Inclt
extremitatea de est, linga altar, este ocupata
de cele doua minuni simbolizind Trupul §i Sin-
gele mistuite in jerLfa euharistica. La sud s-au
reprezentat Patimile, incepind cu Cina cea de
taina - linga altar, Iiindca figura instituirea
tainei imparta§aniei - §i terminind cu aratarea
Iui lisus apostolilor pe drumul spre Emaus si
ecredinta lui Toma. Hristos este infa~i§at aici
cu barba, pe cind in scenele Minunilor chipul Iui
este imberb. Poate in ciclul Minurrilor a exi tat
intentia de a-l arata pe lisus ttnar, Cuvintul in-
trupat, apropiat oamenilor pe care ii ajuta, pe
clnd in sceneIe Patimilor IIri to este mai in
vtrsta, suferind, dar in acelasi timp biruitor
asupra tncercarilor §i mortii. DealtfeI, pe partea de
nord, in capatul dinspre rasarit al registrului
inferior, Hristos apare ca Prune asezat pe genunchii
mamei, pe cind exact in fa~a, Ia sud, este repre-
zentat matur, cu barba, asezat pe tronul tmparatesc,
Vom mai nota ca, in seria cenelor Patimilor,
Invierea urmeaza tndata dupa Drumul Crucii,
crestinii din acele timpuri incercind inca 0 oare-
care retinere in a trata subiectul cumplit al
Rastignirii.
In zona mediana a Iiecarei parti, saisprezece
Iiguri de prooro i §i de patriarhi ocupa spatiul
dintre ferestre i cele trei compartimente din
capete, ub panourile cu coici din registrul su-
perior ce Iormeaza un fel de nise in care
Iigurile se tncadreaza asemenea statuilor antice.
Per onajeIe dovedesc un sim] al volumului §i al
patiului exceptional in aceasta perioada, care
l-a indemnat pe artist sa Ie aseze pe un oclu
tratat in perspectiva, cu umbre purtate. Stra-
mo ,ii acestor Iiguri sint statuile filozofilor ~i
scriitorilor antici, dintre care cele mai vechi
exemple Ie constituie SofocIe ~i Demostene.
In registrul inferior, la sud, care apare astfeI
ca partea privilegiata in raport cu aceea de la
nord, Teodoric a pus sa fie infati~at in tovarasia
dregatorilor de la curtea sa, iesind din palatuI
ravennat pentru a aduce ofran de Iui IIristos
asezat pe tron. In chip simetric, la nord, regina
§i doamnele din suita sa, pornind din Classis,
se tndreapta in procesiune spre a aduce daruri
Fecioarei ~i Pruncului. Ctnd biserica a trecut
la cultul catolic ortodox, sub Iustinian, arhi-
episcopul Agnellus a acoperit imaginile prinoi-
pilor goti eretici ~i ale membrilor suitei lor,
tnlocuindu-le cu ceIe doua vestite procesiuni ale
martirilor. Din vremea lui Teodoric dainuie
reprezentarea palatului regeIui ~i a portului
Classis, precum ~i Hristos ~i Fecioara, asezati
fiecare pe un tron trnparatesc §i tnconjurati de
cite patru ingeri care tin fiecare 0 lunga nuielusa
aurita, 10. fel ca silentiarii care face au de garda
de 0 parte ~i de alta a imparatului in timpul
audientelor. Tronul Iui Hri tos are patarul in
f?rma de lira, care i~i facu e aparitia Ia Con tan-
tinopol sub Leon I (457 - 474). Dupa ctt se
pare iconografia procesiunii uveranilor purtind
ofran de aduse lui Dumnezeu vine din capitala
Imperiului. Dar traditia ravennatii a temperat
hieratismul accentuat al scenelor cu Hri tos ~i
Fecioara asezati pe tronuri, introduclnd in partea
122 123 de JOB a rezistrului motivul pajistii de un verde
ca smaraldul, unde cres Ilorile albe ~l purpuru
ale raiului.
Cele doua cortegii de martiri (it. 22), care
dateaza de pe vremea arhiepiscopului znellua
(556-565), se deosebesc de mozaicuriIe lui Too-
doric prin stilul lor ~i prin culoare.a ma~ ?lIndii
a fondurilor de aur. Pentru a darui lummn care
se raspinde~Le din aceste fonduri 0 vihratie mai
putin monotona, artistul a introdus mici cuburi
aaIbui, trandafirii sau verzui. Ba chiar a aeezat
~nele cuburi cu pelicuJa de aur inspre mortar,
in asa fel incit irizarea sa se vada prin intr~~ga
mas a a pastei de sticla, La sud, pe 0 pajiste
verde smaItuita cu flori albe ~i rosii, pasesc doua-
zeci ~i sase de sfinti, tineri sau batrfni, cu sau fara
barba, purtind cununa martiriului lor. Ei stnt
tnvesmfntati in tunici §i mantii al~e,. i~ afara
de sfintul Martin, noul patron al hisericii, care,
asezat in fruntea cortegiului, a avut dreptul la
rnantia imperiala de purpura, ~i de sfintul Lau-
rentiu foarte popular in Italia, eare este drapat
intr-o 'tunica aurie. Vesmintele ~i trupurile si-au
pierdut volumul §i greutatea. Soar putea spune c~
faldurile sint parca atirnate de capete, care i~l
pastreaza in schimb intreaga importanta de por-
trete. Profesorul Grabar a aratat ca aceasta e te
intrucitva 0 urmare estetica a obiceiului roman
de a pune - din motive de economie - un cap
« portretizat» pe trupuJ unei statui cu toga,
dinainte sculptata in serie.
La nord, cortegiuJ femeiIor este precedat de
cei Lrei regi magi care, cu 0 miscare vie, dupa
traditia iconografica a epocii, ii aduc pruncului
Iisus vase de metal pretios continind ofrande.
CeIe douazeci ~i doua de fecioare martire stnt
irnbracate la fel de somptuos ca §i patricienele
din suita tmparatesei. Pe cap poarta diademe,
de sub care cad pe umeri lungi valuri albe, carora
cuhurile de marrnura din care slnt facute le dau
aspectul de ltna, in contrast cu stralucirea ~~al-
turilor albe cu care s-a redat matasea turucilor
lungi. Din placerea cu care au fost tratate aceste
zveIte figuri de femei fastuos impodobite se
desprinde desizur 0 parte din sen~ualituL ~ cure
si-a avut .,i ea locul in Iumea Bizantului. Dar
farmecele profane se supun ritmului sa ru. Repe-
tarea aces lor figuri cu atitudini identice, drapale
in vesminte de aceeaei culoare, de partite unel
de altele prin palmieri, este a ernanatoare u
invocatiils psalmodiate ale Iitaniilor, amintiLe
~i de prezenta numelui deasupra fie arui per onaj.
San Vitale Mozai urile din biserica San
Vitale sint limitate doar
la spatiul bernei ~i al absidei. Ele au Iost poaLe
me pute lnaintea intrarii in ora~' a trupelor lui
Belizarie, in 540, §i aveau drept scop sa preama-
rsasca jertla euharistica, oficiata pe altarul pe
care il domina. Dat fiind ca multe dintre subiec-
tele tratate stnt luate din Veehiul Testament,
a carui iluatrare se aIciHuise In a tnainte de trium-
Iul bisericii, ele au pastrat un earacter antic destul
de pronuntat. La parter, pe timpaneIe de de.a~upra
arcadelor ternare sint reprezentate cele trei jertf'e
din Vechiul T stament, care prefigureaza eu-
harii tia: la sud, jertfele lui bel ~i Melhisedec,
la nord aceea a lui Avraam, precedata de vizita
pe eat'e eei trei ingeri - simbolul Treimii - au
fa ut-o I atriarhului pre a-i anunta nastarea
Iiului sau I aa . In colturi se afla la sud, in dreapta,
Isaia, unul din ei trei mari prooroci care au
vestit venirea Iui Ilristos, ~i, in ttnga, Moise
du ind mai Intli la pascut turmeIe socrului sau,
apoi descaltindu-se pe m~ntele Horeb .de unde ies~
para de foc din rug .. MOl~e era S.OCOtl~ ~e teolog~
ca 0 prefigurare a IUl Hristos, din pricina operei
. ale de legislator; pe de alta parte, rugul are arde
fara sa se mi ·tuie simboliza suf'erintele lui Hristos,
care nu ti viHamasera natura divina *. Pe extre-
mit.atile corespunzatoara de la nord sint infati-
l?a-vi'Ieremia, profetul Patirnilor, ~i Moise, p~
Muntele inai, Intinztnd hratele spre mina lui
Durnn zeu pentru a primi Legea, pe dad fratelo
• Rug-III a rz in d este si simbolul nenlteratei viJ'ginitap
125 a Mariei.
124
sau Aaron ~i ~efii triburilor discuta inainte de a
inal~a Vitelul de aur: Primirea Legii pe muntele
Sinai a fost asimilata cu prefigurarea Schimbarii
la Fa~a sau a Pogoririi Sfintului Duh. In spatele
lui Moise povlrnisurile muntelui Sinai au fost
redate cu 0 tndrazneala in alaturarea culorilor
~i a electelor de uculenta a pastel care amintesc
de Cezanne sau Rouault. Avind 0 bogata tncar-
catura de idei teologice a cste panouri sint tot-
odata adevarate capodopere de sensibilitate
picturala.
Intre grupurile din colturi, pe cele doua laturi,
deasupra arcadelor parterului, a fost reluat bine-
cunoscutul motiv al celor doi ingeri care zboara
tinlnd un cere in care se inscrie 0 cruce: este
adaptarea cre~tina a "\'ictoriilor de pc arcurile
de triumf paglne.
upralete dintre arcadele ternare de la etaj
ne introduc in lumea oului Testament, care a
vazut implinirea fagaduielilor celui Vechi. Cei
patru evanghelisti, martori at venirii lui Hristos
~i ai jertfei sale, inso~i~i de simbolurile lor, stau
ltnga un pupitru, in mijlocul unui peisaj sttncos,
iar mai jos se alla mici sene acvatice, in car
rate, gainuse de apa, un hltlan, 0 broasca ~estoasa
misuna printre trestii. Sentimentul naturii este
exprimat aici prin notatii glumete ~i vioaie, in
piritul elin, ~i aminteste citeva mozaicuri pavi-
mentare.Petim panul acestor doua arcade superioare
e desfasoara, cu magnifica amploare decorativa
~i elegant a precizie a desenului, 0 scoica uriasa,
tot de aspect antic, pe clnd arcul care 0 Incu-
nuneaza este decorat cu impletituri de vrejuri
de vi~a, lncarcate cu ciorchini de struguri care se
revarsa din vase frumoase, trajuite de porumbei,
~i se reintilnesc in jurul unui cere in care se inscrie
o cruce. Aceste Incolaciri decorative intensifica
miscarea ascendenta a compozitiei ~i atrag pri-
virile spre bolta in cruce unde culmineaza subiec-
tul fundamental al acestui intreg program: in
fiecare din cele patru sectoare ale boltii, un Inger
cu bratele ridicate, asemanator cu cei din capela
arhiepiscopiei, sustine medalionul cntral care
uprinde Mielul rmsuc, simbol prin excelenta
al J ertfei di ine. In interiorul acestor comparti-
mente separate prin ghirlande de flori ~i de
fructe, ~i avind la baza lor un paun, pasare a
nemuririi, se deslaeoara fastuoase impletituri
de a ant in volutele carora se inscriu flori multi-
colore, rodii de uloarea ingelui, pantere cu pielea
palata, papagali alba, tri ~i porumbei albi. Stra-
III ·irea culorilor se tmbina cu vioiciunea desenu-
lui ~i cu somptuozitatea ornamentelor pentru a ne
purta imaginatia in ace a lume supranaturala
unde, prin J ertfa, se celebreaza Triumful lui
Hristos. In opozitie cu Sant'Apollinare ouvo,
e vede aici superioritatea asupra bazilicilor cu
sarpanta a edificiilor u bolti ~i cupole, unde
intreg de .orul se putea uni intr-o izbucnire
catre cer,
J n 'on a ab idei, IIri Los imberb, drapat in
purpura, La pe sfera 1umii. Inconjurat de doi
ingeri care yin lunga bagheta de aur a silentiarilor
imperiali, u mina dreapta el intinde cununa
triumfalii de martir sfintului Vitalie, Invesmtntat
ca un Inall. dregator bizantin. In mlna stinga
IIristos ~ine Cartea Apocalipsei Ierecata cu sapte
peceti. Din aceasta parte episcopul Ecclesius
Ii trichina bi erica, al carui ctitor este. In partea
de jos cele patru flu vii ale Raiului ~i~nesc dintr-o
pajiste cu relief abrupt unde cresc crini ~i tranda-
Iiri, dupa 0 formula apartintnd traditiei ravennate.
cestor notatii pitoresti le raspund in partea de
sus niste nori subtiratici, albastri ~i rosii, care
tneufletesc fondul de aur. Seninatatea acestei
imagini contrasteaza cu severitatea framintata
a celei din ahsida bisericii Hosios David de la
Salonic.
In sfir~it, sub aceasta reprezentare a curtii
ceresti se afla pe peretele arcuit al absidei, de 0
parte ~i de cealalta a ferestrelor, doua panouri
care celebrau fastul curtii imperiale (il. 26).
Ele comemorau oferirea patenei ~i potirului de aur
pe care Iustinian ~i Teodora le daruisera bisericii,
desigur cu prilejul tirnosirii celebrate de Maximian
126 127 in 547, mai degraba decit in 548. Prezentarea
Irontala a personajelor, siluetele lor care pal'
u pendate, splendoarea ve~mintelo.r .sub ~ are
trupuril prea ornenesti se dem~tel'lahzeaza! ne
smulg din lum a vietii pamintesti de toate zilele!
pre a ne introduce in . Iera . upranaturalul~l
careia ti apartine ~i curtea imperiala. Capul ~mpa-
ratului ~i al imparatesei slnt deaItfel in onjurate
de aureola si, in alara de. ac~a La, T odora .
detaseaza pe f~ndalul Ul~el m~e ~cu con ii, l~r
aceasta, inca din epo a irnperiala romana, er a
menit.a sa sublinieze caracteru I preemment al
irnaginilor pe care Ie lncadra.
Invesmtntat cu 0 turn a a~ba ~i 0 hlamid.a. de
purpura cu tablion tes~t cu fl.re de !ur,. Iustinian
este inconjurat de trei i.nal~l dl'egalorl, J,Je.care
hlamida lor alba cu tablioti de purp~ra ,I f1~u]~
de aur pe umarul drept ti ~aLa a Ii mem~l'l ai
ordinului senatorial. Acestia stnt, probabil, la
sttnga Imparatului, prefectuI pretoriul~i. care l-.a
reprezentat pe i!ll~arat la R.avenna JI ~I-a ~eml.s
poate lui Maximian darurile tmparatesti, ~1,
la dreapta sa, generalul ~eliza~ie ~i marele ~am~
belan - praepositus sa~n cubtcul.t - ~e!u] case~
civile ~i militare. Trebuie s~ ne Isrim y~sa a OC~tl
aceste identificari drept sigure. PiirasIre3: re~s-
mului in favoarea conventiilor i-a tngaduit arti -
tului sa combine felurite intentii. Pornind. d~ la
Iustinian si de la vecinul sau, epis opul Maximian,
personajele apar, ctnd sint privite mai de aproape
asezate parca unele in spat~le celorlalte: in
jumatatea din stinga panoul~l, ot~l dre.pt al
Iiecaruia este plasat in Iata pieptului . elm ~a:e
ti urrneaza : in jumatatea din dreapta, dimpotriva,
acelasi cot 'e te acoperit de figura car~ 11 pre ede.
Iustinian i Maximian inainteazii deci in fruntea
unui dubl~ corteziu cuprinzind, pe de 0 parte,
laici - civili ~i ~ilitari - ~i pe de al~a, .Iete
bisericesti (un diacon ~urtind Ev:angh.eha :1 un
ipodia on tinind cadelnita). TotU~I, avmd sl.m~ul
exigentelor pieturii monumentale, atit de~VlU i~
arta bizantina, artistul a ~ratat a easta tema
tnsiruind per onajele pe laylme in a a fel in it
sa nu « sparga » zidul. Chiar ~i directia antehra-
telor drepte indoite pare sa arate ca procesiunea
e indreapta nu catre spe tator, ci spre dreapta
sa, adica pre Hristos asezat in conca absidei.
e remarca mai departe ca desi Maximian are
cotul drept putin indaratul patenei pe care 0
[ine imparatul in mina stinga, picioarele Iui sint
mai in fa~a decit pieioarele lui Iustinian, asa
tncit el se afla de fapt in prim plan. Iustinian pare
a prezinte credinciosilor din Ravenna pe noul
lor episcop, al carui nume este precizat prin
inscriptie, ca ~i cind ar fi rostit de trnparat.
cea ta din pri ina ca Maximian fusese prost
primit de catre comunitatea locala care alesese
un alt epis op ~i, pentru a se impune, trebuia sa
se afirme ca delegat al imparatului, ca acela pe
care Iustinian 11 daruia bisericii ravennate.
Maximian a fost primul nu numai din Ravenna
ci ~i din Occident care a capatat titlul de arhi-
episeop, potrivit obi eiului rasaritean de a ~Iege
mitropoliti, ~i a fost tntr-adevar un fel de p~lI:nat
al Italiei. stIel, panoul unde este infa~l~at
alaturi de Iustinian nu te numai una dintre marilo
eapodopere ale picturii, ei ~i 0 opera de propa~
ganda, destinata sa serveasca puterea imparatu~Ul
.i a aliatului sau, arhiepiscopul, in Ravenna rem-
l grata in stnul Imperiului bizantin.
Pe panoul de la sud, Teodora, tinind potirul
de am batut eu ne temate, inainteaza in fruntea
unui eortegiu de sapte doamne de onoare, eondu e
poate de Iocoasa Antonina, sotia Iui Belizarie.
J mparatea a este precedata de doi dregiitori,
dintre care unul, tnvesmtntat eu 0 hlamidii de
aur dinaintea Iialei eu izvor artezian, ridica
draperia eu snururi de la usa bise~icii. Ae~st~
doua personaje grave orespund diaconului ~1
ipodiaconului din Iata lor, la nord, de pe panou~
lui Iustinian. De asemenea in Iata grupului
olorat al ostasilor din garda imparatului, cu
haine verzi, rosii ~i albe, se ridica Ia sud alaiul
tnsotitoarelor Teodorei. Scoas~. in. evid~~ta de
o puzderie de podoabe, mantiile ~l tunicile lor
128
129 produc 0 foarLe bogata modulatie crornatica,
in care se imbina multiple nuante de purpuriu,
aur, verde, alb, rosu aprins .~i to~u:i cenusii s~u
sidefii. Ca ~i procesiunea lui Iu tmla?, cortegiul
Teodorei pare ca se tndreapta spre Hristos, asezat
in absida.
Chipurile Iui Iustinian, Maximian ~i al Teodorei,
ca ~i cele ale principalilor membri din suit a lor,
slnt adevarate portrete de 0 uimitoare intensitate
a expresiei. Cartoane1e acestor panouri Iusesera
poate executate .Ia ConstaIl:tino~o.l. I? orice caz,
artistul pare sa Ii avut ~a ~hSpozl~le ru~~e portrete
oficiale ale tmparatului ~l trnparatesei, de fel~l
acelora care erau trimise in fiecare oras eu prl-
lejul urcarii pe tron .. Al:aturi de n:ozaicurile di~
cor ~i din conca absidei, car~ mal pas~rau. i~ca
foarte mult din farmecul, pitorescul ~l spiritul
decorativ al artei elenistico-romane, aceste doua
tahlouri aduc 0 atmosfera noua de hieratism ~i
de solemnitate studiata, in care luxul ~i spiritua-
litatea se impletesc la fel ca in arhitectura deJa
San Vitale sau ca in aceea de la Sftnta Sofia.
San Michele 0 arta la fel de inovatoare
in Africisco se manifesta ~i in mozai-
curile cu care a fost deco-
rata biserica Sfintului Mihail, numita « in Afri-
cisco », desigur dup~ ~ume1e deformat. ~ ca!tie-
rului unde fusese zldlta. Ea a fost ridicata de
bancherul grec Iulianus, agent al lui Iustinian
la Ravenna, ~i de ginerele lui, Bacauda. Tlrno-
sire a a fost celebrata duminica 7 mai 545. Dupa
ce a fost secularizata in timpul razboaielor napo-
leoniene in 1805 biserica a fost darimata aproape
in intregime §i ~ozaicul care impodobea absida
a fost vindut in 1842 regelui Prusiei, Frederic-
Wilhelm al III-lea. In urma vicisitudinilor suferite
u ocazia transportului, apoi in cursul ultimului
razboi acest mozaic a fost restaurat pe marl
por~iu~i, ceea ce tngreuneaza analiza anumitor
caractere ale stilului sau (il. 20).
Artistul a renuntat la rama~i~ele accentelor
naratiunii familiare ~i pitoresti din con.ca de. l.a
San Vitale, ca §i la efectele de volum ~l la vioi-
ciunea coloritului, pentru a obtine 0 compozitis
de un abstractism mai rigid. Pe bolta absidei,
Hristos imberb, « barbat ttnar, mai presus de
orice masura » (cum spune sfintul Ciprian), se
inal~a frontal ca tnvingator, ~inind in mtna dreapta
marea cruce batuta in nestemate, asa cum Im-
paratii ~ineau labarum-ul. El poarta vesminte
tmparatesti: 0 prima tunica cu mansete cu ercuri
de purpura, 0 a doua tunica albastra cu claoi
de aur ~i 0 mantie de purpura. Pe carte a deschisa
pe care 0 tine in mina tinga se poate citi: « Cel
ce m-a vazut, pe Mine a vazut pe Tatal ; iar Eu
~i Tatal meu una sintem I) (loan, XIV, 9 ~i X, 30),
ceea ce este 0 alirmatie a ortodoxiei hristologice,
in sfir~it biruitoare la Ravenna asupra ereziei
gotilor in urma recuceririi lui Iustinian. La
dreapta ~i la stinga lui Iisus, arhanghelii Mihail
,i Gavril aclama cu bratul drept ridicat. rcul
de triumf * poarta una dintre cele mai vechi
reprezentari ale J udecatii de Apoi, ~i ea de 0 mare
s brietate. Ilristos, de data aceasta cu barha,
este asezat pe un tron, ca Suprem-Judecator,
cu Cartea tnchisa, intre doi arhangheli (Rafael ~i
riel ?), are ~in unul buretele imbibat cu fierc
~i celalalt sulita Patimilor. Alaturi de ei, patru
ingeri la stinga spectatorului ~i trei la dreapta lui
suna din trtmbite, asa cum glaeuieste Apocalipsa
( III, 12). In partea inlerioara slnt figurate
valurile marii de clestar amestecata cu foc (Apo-
calip a, V, 2). In aceste doua scene, artistul
a eliminat orice personaj omenesc, fie ca e yorba
de apostoli de sfin~i sau de patriarhi, retinlnd
doar Fiintele ce apartin lumii ceresti: Hristos ~i
ingerii. Mai jo exi tau imaginile, astaei disparute,
ale sfintilor Cosma ~i Damian, al carer cult prinsese
avint la Constantinopol in urma unei tiimaduiri
miraculoase a lui Iu tinian, ce Ie era atribuita.
Bancherul lulianus ~inuse sa-i cinsteasca in chip
deosebit la Ravenna. Din aceste lmprejurari
banuim tot ceea ce mozaicurile datoreaza, in
iconografia ~i stilul lor, artei de Ia Constantinopol.
130 131 • Areul din rata absidei altarului.
Ele corespund prefacerilor care s-au savir~it
atunci in toate domeniile ~i care, pe baza Iolosirii
unor elemente mostenite din vechea lume romana,
au dus la 0 crestinare mai in profunzime a socie-
ta~ii bizantine ~i la 0 exaltare a maretiei lui
Dumnezeu ~i a reprezentantului au pe pamtnt,
trnparatul.
Sant'Apollinare Mozaicul absidei de la Sant.'
in Classe Apollinare in Classe l~i dato-
reaza caracterele sale parti-
culare faptului ca aici se amesteca felurite teme
spre a celebra Biserica ravennata in persoana
intemeietorului sau, sfintul Apolinarie, patronul
sanctuarului, precum ~i a principalilor epi copi
care i-au urmat. El ~ine de traditia simboli a
in pirata - d la arta catacombelor ptna la accea
din epoca iconoclasta - dintr-o neincr dere, mai
mult sau mai putin adinca, fa~a de reprezentarea
lumii divine cu ajutorul figurilor omenesti.
Zidirea bisericii Sant' Apollinare in Classe a
lnceput sub episcopul rsicinus (533-536) in
vechiul cimitir al portului Classis, linga mormintul
sfintului. fost Iinantata ~i ea tot de bancherul
Iulianus. Tirnosirea a fo t celebrata de Maximian,
durninica, 9 rnai 549.
In conca, in zona ei inlerioara, sfintul Apolinarie,
purtind vesminte de epi cop, u pallium maltat
u albine - semn al elocventei - ridica bratele
ca orant, in mijlocul unui peisaj u mici tlnci
cafeniu-lnchis ~i galben-de chis, tntr-o paji: te
verde, unde erose maslini, chiparosi ~i acei pini
care au facut celebra regiunea. El este inconjurat
de fiecare parte de cite sase oi, simholizlnd primii
credinciosi ai bisericii sale, la fel um in alte opere
ele ii reprezinta pe discipolii lui Hristos. Deasupra
lui se de fa oara minunea Schirnbarii la Fata,
evocata tot in chip alegori . Sus de tot, pe un cer
brazdat de nori subtiri si rosietici, ca aceia din
absida de la San itale, mina Iui Dumnezeu
desemneaza un disc mare spuzit de stele, in care
se inscrie 0 cruce batuta in nestemate purtind
la intersectia bratelor un medalion cu bustul lui
Hri tos matur. De 0 parte ~i de alta a discului,
busturile lui Moise, la dreapta, ~i Ilie, la sLlnga,
ies din nori. Ceva mai jos, apostolii Petru, loan
i lacov sint infati~at-i ub aspectul a trei oi albe
pe coama dealului. Aceleiasi epoci ti apart-in ~i
portretele celor patru episcopi ai Ravennei,
Severus (pe la 343), Ursus (mort in 429), Eccle ius
(521-532) ~i Ursicinus (533-536), infii~i~a1,i
1n nise cu scoica intre Ierestre. La fel ~i cele doua
panouri de pe Iaturile arcului, unde arhanghelii
Mihail ~i Gavriil, ca niste purtatori de stindard
ai Cerului, tin cite un labarum cu trip 1a aclamatie
greceasca H agios (sfint) intru cinstirea lui Dumne-
zeu de trei ori sltnt. bia in a doua jumatate a
secolului al II -lea, sub arhiepiscopul Reparatu
(671-677), au fost executate pe laturile absidei
doua tablouri imitate dupa cele din San Vitale,
dar de un stil ~i un colorit incomparabil mai sarace,
care infat-i~eaza, la sud, adunate in jurul aoeleiasi
mese, cele trei jertfe ale lui Abel, Melhi edec .i
Avraam, iar la nord, dupa modelul lui lustinian
~i Maximian, pe tmparatul Constant al IV-lea
Pogonatul (668-685), u Iratii sai, Heraclius ~i
Tiberiu, dindu-i viitorului arhiepiscop al Ravennei,
Heparatus, privilegiile autocefaliei, in prezenta
arhiepiscopului Iaurus. Tabloul a fost refiicu L
in tempera pe 0 portiune mai mare de jumatate.
ToL sub arhiepiscopul Reparatus s-ar parea cil
au fo t realizate mozaicurile din partea superioara
a arcului de triumf. Su, Intr-un registru lung,
un medalion cuprinzind bustul lui Hri tos matur,
este inconjurat de simbolurile celor patru evan-
ghelisti. Ceva mai jos, in extreme, doua grupuri
de cite sase oi, in hipuindu-i pe apostoli, ies din
umbolicele ceta~i lerusalim ~i Betleem, penLru
a a ur e coa t.a muntelui in dirsctia bustului
lui Ilristos, De enul este mai rigid ~i mai apa at,
coloritul mai tins declt in mozaicurile mai vechi
ale oncei. Cuburile mici de sticla, mai ales Ia
fondul galben al medalionului central, au fo I,
inlocuite, nu 0 data, cu pietre colorate. J n sltrsit,
cele doua busturi ale evanghelistilor, sflntul
132 133 Matei la nord ~i rara tndoiala fintul Luca la ud,
 ar data doar din secolul al X-lea sau al XI-lea,
poate chiar din secolul al Il-lea,
Basilica In numeroase orase mari
eufrasiana de la din teritoriile riverane ale
Poreii Adriaticii recucerirea pen-
insulei italice ~i a Istriei de
catre armatele lui Iustinian a adus eu sine 0
priJ?~nir~, care s-a. tradus printr-o crestere a
a.ct.lVlta~ll constructive. Orgoliosul Maximian a
ridicat in orasul sau natal Pola 0 catedrala care
a fost aproape in intregimc reconstruita in'seco-
l~ ~ ~V-lea. La Parent!um, actualul oras Poree
(in italiana Parenzo), episcopul Eufrasius a zidit
c~tre. J?ijlo?ul se~olului al VI-lea, pe locul unei
bisorici mal vechi cu 0 suta de ani 0 basilica
unde influenta conatantinopolitana e 'afirma prin
prezenta unor capiteluri de marmura din Proco-
nez. Atr.iumul cu patru porticuri care precede
Iatada dmspr~ apus poate sa fi fo t imprumutat
tot atit de bme de la constructiile lui lustinian
l~ Constantinopol, ctt ~i de la cele ale lui Constan-
tin la Roma. Mozaicurile vadesc 0 influen~a
foart~ .clara a opereI?r ravennate (it. 23). Din
nefericire ele au suferit restaurari neindeminatice
la sftr~itul secolului al XIX-lea. In conca absidei
Fecioara, tronind cu pruncul lisus pe genuncIl
este tnconjurata - cum era ~i Hristos la San Vita-
Ie. -. de doi ingeri tintnd lance a, de ctitor ~i de
sfinti: Ia dreapta sa, sfintul Maurus, principalul
pro Lector .al orasului, purtind in miinile acoperite
de. mantle cunu~a martirilor, Il introduce pe
episcopul Eufraaius, care ti of'era Fecioarei
biserica i Eufrasius este urmat de arhidiaconul
sau, Cla~diu; intre. ace~tia doi se interpune fiul
Il:ev1rstmc al acestuia din urma, pe nume Eufra-
SlUS, poate. peIl:tru ?a era finul episcopului; in
stinga Fecioarei lnainteaza trei sfinti anonimi
dintre care primul ~i al treilea poarta 0 cununa'
pe ~i~d .cel ~in. mij.lo~ ~~ne Evanghelia i dupi
tradl~l~ ei ar II cei trei sfinti protectori ai orasului:
Elelterios, Projectus ~i Elpidius. In partea de sus
mlna lui Dumnezeu, ~inind 0 coroana deasupr~
apului Fe .ioarei, iese dintr-un cer striibatut de
nori prelungi. . .. ..
Tema Fecioarei avea ala treptat locul imaginii
lui llristos in concele absidelor. Ea ~i-a facut
aparitia in urma Conciliului din Efes care, in
431 re unoscuse in Maria pe Nascatoarea de
Du~ezeu: Theotokos. Imaginea pare sa se fi
potrivit bine cu scenele de donatie. Dupa mar-
turia unor texte din secolul al X-lea, in 473,
in absida bisericii Fecioarei ascatoare din Bla-
cherne, la Constantinopol, de 0 parte ~i de alta
a ascatoarei lui Dumnezeu Iusesera infati§ati
tmparatul Leon I, sotia sa erina purtlndu-l in
brate pe nepotul lor Leon, teoretic asociat la
tron, §i fiica lor Ariadna, sotia viitorului tmpa-
rat Zenon. Pe de alta parte, Horicius ne-a lasat
descrierea mozaicului din absida bisericii Sfintul
Serghie din Gaza (inainte de 536), unde Fecioara
a§ezata pe tron tmpreuna cu pruncul era tncon-
jurata de ingeri §i de sfintul Serghie, care ti pre-
zenta pe lmparatul ctitor al bisericii §i pe un ep~s-
cop. Chiar §i la Ravenna, la Santa Marla Maggio-
re construita intre 526 §i 532, ast.azi distrusa,
episcopul EccIesi:us pus~se. s~ fie. i~fat~§at in
absida oferind chivotul hisericii, Maicii lui Dum-
nezeu tronind cu pruncul lisus. Mozaicarul din
Parentium nu ducea deci lipsa de modele. Pe
spatiul dintre ferestrele absidei el evoca ~estirea
nasterii lui loan Botezatorul infa~i§indu-l de la
sttnga Ia dreapta pe Zah~ia, pe i?-gerul c~e i-a
adus vestea ca avea sa fie tata §l, in sftrsit, pe
Prodrom (loan) tnsusi. De 0 parte §i de alta a
acestor trei figuri, compartimentele laterale al~
absidei sint ocupate, la nord de Bunavestire §l
la sud de izita Fecioarei la sfinta Eli aveta.
Desenul figurilor este mai putin fin ~i mai putin
precis decit la Ravenna; personajele sint ceva
mai greoaie. ceste mozaicuri sint marcate de
un incontestabil realism popular: in scena Vizi-
tei, curioasa, 0 slujnica ridica draperia; in Buna-
vestire, Maria, uluita de ciudata veste pe care
i-o aduce Gavriil, lasa sa-i scape ghemul de Unit
134 135 Zona superioara a arcului de triumf Il arata pe
 Hristo . asezat pe sfera lumii Intra cei doisprezece
apo~t~b.; res~a~ra~e~ moderna a unilormizat cu
nedlhac~e'pozltla picioarelor liii utele vesmintelor.
In. ahsidiolele care Ilancheaza ahsida central a
eXIs,ta cite l!n hust al Iui Hristos imberh, exe utat
tot m rnozaic, . ar~ iesea din nori pre a-i incorona,
Ia ~ortl, pe sfirrtii Co ma ~i Damian iar la sud
desigur p~ d?i sfinti ~piscopi ai hi eriii ravennaLe,
Severu ~l I'SU. Existau mozaicuri i la exterior.
Pe .fa~ad,a de vest, dea upra porti ului atriumului,
Hristos mca.d~at de. opt. apostoli upa timpanul,
pe cind mal JOS ceilalti patru apostoli ineadrau
ferestrel~ 1ntre e~e stralu ese cele sapte sfesnice
de ~u~ din A~oca.hpsa. F al'a lndoiala artistii si-au
amintit de hi erica Sfintul Petru de la Roma
u,nde ~apa Le?n I (440-461) pus e sa e infa~
~l~ez~m ~xt~flor, pe f~ta~a, ei douazeci ~i patru
d.? ~h~triOl din Apocahpsa. Pe frontonul dinspre
ra aflt se afla scena Schirnbarii la Fata.
Torcello Influenta Ravennei -a ras-
. . pindit de asemenea ~i in
~ns.ulele.lagunei y~ne~lene care patrundeau acum
1~ lsto:le. I.n bazilica tntemeiata in 629 de exarhul
hl~antm dlI?- Rav.enna" Isaac, la Torcello, unde
epls~opul din A~tm~m I~l muta~e resedinta spre
a scapa de dominatia longobarzilor e mai ved
inca pe holta diaconiconului un m~zaic in eare
pe u~ fon? ~e impletituri de frunze ~i flori, patr~
inge:l-carIattde austin un medalion eu Mielul,
dupa modelul de la San Vitale.
Constantinopol Iozaiourile de la Constan-
. tinopol au disparut in cea
mal ~a~e parte ~i nu Ie cunoastem decit prin
rnentiunile, adesea imprecise din texte ceea ce
ne impiedic~ a. reconstituim' evolutia stilului lor.
in prima hI. erl~a a Slintilor po toli tnceputa
d.e ConstaI?-tm ~l terminatii de fiul sau, Cons tan-
t~u, in absida s.e pare ca ar fi JosL infiit,i~a~i Petru
~l Pavel., inchl~i,ndu-se. c.rucH de 0 parte ~i de
aIta B: ei ; de aici s-ar Ii mspirat episcopul eon
atunci cind a decorat Cll acelasi suhiect hazilica
136
Slintilor po L6]i (aatazi fintul Francis) pe ar
a zidit-o la Ravenna pe la 450. In ahsida hi. ericii
Slmtul loan din Studion (in 463), Hri tos tronind
~i Feeioara erau lnconjurati de heruvimi ~i do
erafimi. m citat mai sus, in legatura eu hazilica
eufra iana de la Porec, hiserica din cartierul
Blachernelor unde, in 473, tmparatul Leon a la-
sat sa fie infati~at, de 0 parte ~i de alta a
Fecioarei, tmpreuna cu sotia sa Verina, purtindu-l
in brate pe nepotul Leon, ~i cu fiica lor Ariadna,
sotia viitorului imparat Zenon. Pe holta nar-
texului hisericii ltntul Polieuct, construitii d
Iuliana Anicia cu aproximatie intre 524 si 527,
panouri de mozai eu a pe t narativilustrau
onvertirea ~i hoLezul Iui Constantin.
La Sfinta Sofia, in a ord cu gradul de abstrac-
Lizare atin de arhitectura, Iu tinian ranuntase
la ori e uhie L figurativ. Dupa Pavel Silentiarul,
pe upola, crucea e detasa din increngaturi de
ramuri - au impletituri de frunze ~i flori? - are
ieseau din niste cratere de argint. Pe intradosurile
arcurilor navelor laterals ~i pe lunetele usilor
ducind din nartex spre naos, precum ~j pe arcu-
rile ferestrelor nartexului, lu rarile de curi'i~ire
intreprinse de « Byzantine Institute of America»
in epind din anul 1930, uh condueerea regreta-
tului Th. Whitemore ~i continuate de P. nder-
wood, au scos la lumina de suh ornamentele
florale, pictate de Iratii Fossati la mijlocul seco-
lului al XIX-lea, cruci profilate pe un fond de
aur, ale carui cuhuri au fo t rarite i inclinate
in asa rei tnctt sa produca 0 impre ie de "flu
menitii sa puna mai hine in evidenta crucile.
e pare ca i hi erica Sfintilor _\.po toli a fo t
lipsita de orice decor iconografic. Prohahil Iusti-
nian, au unele per oane din anturajul au, poate
chiar Teodora, manif'estau 0 prejudecata fata de
imaginile sacre. Mi se pare emnificativ in acest
sens faptul ca Iustinian nu a ref'acut imaginea lui
Hristos pe care, dupa Eusehiu, Constantin 0 ase-
zase pe poarta Chalks la intrarea Marelui Palat
~i care fusese distrusa de incendiu cu prilejul
137 riiscoalei ika, In 532. Ahia ub Iauriciu (5 2-
 602) 0 imagine in mozaic a Mintuitorului a Ios L
r~a§ezata in ~cest lo?. In mB:t~rie de arLa, pre urn
§I in dorneruul politicii religion e, Iustinian ca
om de.sta~ avizat §i.dornic sa mentina integrit~tea
Imperiulni, era Inclinat sa faca concesiile necesare
spre a-i. ~t~age ~i P: o~todoc§i §i pe eretici, din
care pncina pare sa IlIa at a oexi te d ua
curente: unul Iavorabil icoanelor, a carui expri-
ma~e am inti~mt-o in pn,]a Ravenna §i in
peninsula Istria, dar pe care tl vorn rega i §i in
Ra8arit, la Sinai ~i in Cipru ; celalalt care le era
ostil ~i spre care el tnsusi ar Ii Iost 'inclinat c I
putin in anumite momente, e te curentul 'care
a inspirat primul decor in mozaic de la SCinta
Sofia ~i cel de la Sfintii po toli.
Dar in a doua [umatate a se olului al VI-lea
pref~rinta p~ntru imagini-icoane a capatat. 0 ras-
plndire considerabila. Daca ne bizuim pe elogiul
facut de Flavius Corippus lui luetin al II-lea
Imparatul - nepot ~i urmas allui Iustinian care
B:dom~t. din 565 ~ina in 578 - ar fi porun~it sa
fie infatI~ata Fecioara cu Pruncul in absida
Sfintei Sofia ~i poate un Hristos Pantocrator in
cupola, simbolul de bolta cereasca reprezentat de
cupola impunind zugravirea acestei imagini. Sin-
t~m ispititi. sa ne facem 0 idee despre acest lucru,
fie dupa 0 icoana de la Sinai (Sotiriou I cones du
Sinai, fig. 8), fie dupa crucea daruita'de Iustin
al II-lea orasului Roma {il, 70). De asemenea
s-ar parea ca interventiei lui Iustin al II-lea i se
datorau §i x:nozaicurile reprezentind asterea,
Botezul, Schimbarea Ia Fa~a, Rastignirea, In-
vierea, Inaltaraa ~i Minunile. Pe de alta parte,
tot la Sfinta Sofia, lntr-un compartiment din
coltul de sud-vest, la etaj, Iustin al II-lea a pus
sa se ex.ecute. pe bolti frumoase impletituri de
frun.ze §l flon! dupa cea mai buna traditio a
artei rom.ane, iar in lunete busturile unor sfinti
in medalioane, cu numele lor scrise dedesubt.
~?este busturi au Iost inlocuite cu cruci §i inscrip-
tll.le au fost sterse in timpul iconoclasmului. Nu
stim ce fel de mozaicuri a poruncit Iustin al
II-lea - dupa marturia Iui Teofan - sa fie exe-
cutate la Sfintii Apostoli. Cercetatorii tnclina sa
creada ca era yorba de Fecioara in absida ~i de
Inaltare in cupola centrala. Oricum, daca aceste
mozaicuri erau figurative ca ~i acela de la
Sfinta Sofia ele au fo t distru e in epo a ico-
noclasta.
Sinai Iu tinian a pus sa se ridice
la Muntele Sinai, dupa
moartea Teodorei in 548, 0 mtnsstire dedicata pe
atunci Jascatoarei lui Dumnezeu, tnainte de a fi
reconsacrata in secolul al Xl l-lea fintei Ecate-
rina, ~i care trebuia sa fie un bastion al orto-
doxiei infipt in pamintul ereziei monofizite. In
conca absidei tema obisnuita a Jui Hristos in
lava sau a Fecioarei a Iost lnlocuita cu Schim-
barea la Fata, subiect care se potrivea Sinaiului,
unde el fusese prefigurat de cele doua teofanii
cu care Dumnezeu l-a rasplatit pe Moise. Luera-
rile de curatire, eIectuate intre 1958 ~i 1963 de
o echipa condusa de K. Weitzmann, au dat la
iveala un mozaic cu nuante de 0 prospetime, 0
ginO'a~ie ~i 0 intensitate care ne tndearnna sa
velem in el opera unui atelier din Constantinopol.
In acelasi timp, el atinge un grad de abstractizare
care tl tnrudeste cu cele din biserica San Mi hele
in fricisco de 1a Ravenna. Intr-o aureola ovala
(mandorla), Hristos, de tip oriental, cu barba ~i
par negru, apare in vesminte de culoare argintie,
u falduri trandafirii ~i albastrii, cu 0 banda lata
de aur, in diferite nuante, pe poale1e mantiei.
Este tntr-adevar acel Hristos a carui fa~a «a
tralucit ca soarele, iar vesmintele lui -au Iacut
albe ca lumina » despre care ne vorbeste Evanghe-
lia (Matei, XVII, 2). De 0 parte ~i de alta a lui
Ii us se inalt,a, la ttnga a, Moise, ~i la dreapta
a, Ilie, simbolizind Legea ~i Proorocii. Spaima
celor trei apo toli a fo t redata cu un simt foarte
viu al expresiei, care nu se teme de atitudinile
Iortate. Sobrietatea desenului scoate in evidenta
vigoarea monumentala a figurilor. Muntele Tabor
nu este reprezentat. In partea de jos, in locul
138 139 pajistilor idilice obisnuite la Ravenna, solul este
 ~ca~uit, din patru f1~ii: negru, alba tru, verel -
Inchis ~l verde-deschis, far a ni i 0 floar ,
Pe intradosul arcului de triumf, ca si la Raven-
na, tie 0 parte ~.i de alta a hrismoi se insiruia
medali~ane cuprinzlnd bU,sturile celor doisprezeca
ap,ostol~: Pavel, Tadeu ~l Iatei jj inlo uiesc pe
~el ,tr~l apostoli. din Schimbarea Ia Fapt La
l~mlta mf~noara ,a concai, alte medalioane, simbo-
Iizlnd legatura dmtre Vechiul ~i oul Testament
incadre~za capeLele a cincisprezece prooroci de ~
parte, ~l d~ alta ~ portretului lui David, stramos
al lui Hl'l :t~s, ~l mode~ al imparatilor crestini.
La extremitatile acestei friz,e au fost infi:i~i~ap,
la dreapta, egumenul Longhin, in vremea caruia
a fost exec';!tat ace t decor si, la stinga, diaconu1
sau, loan, In colturi doi ingeri. in zbor cu aripi
d,e paun, poarta ~n glob ,cu 0 cruce, d~ 0 parte
~l,de alta a unui medalion in care este redat
~)e1ul. Ceva mai jos, bustu1 Fecioarei, la sud,
si ~cela al lui !oan Botezatorul, la nord, so in-
S~I'lU in medalioana: se poate vedea aici una
dm~r,e cele mai vechi reprezentari ale temei
Deisis syau Intercesiunea Mariei ~i. a Prodromului
pe linga Hristos in favoarea celor padito~j, In
partea d~ su,s a per~telui au fost reprezentate
cele doua episoads dm Vechiul Te tament care
s-au desfa,~urat pe muntii Horeb ~i Sinai: la
stinga MOI~e" ill Iata rugului care arde si, la
dreapta, p,rl,mmd Tablele Legii.
In OpOZI~Iecu aceste mozaicuri al caror stil
pare sa fie de origine constanti~opolitana pe
fa~a apusean~ a, pilastrilor ce suporta arcui de
trlU~r al absidei slnt doua panouri executate in
tehmc~ enca~s~icii de un mestsr din parLea
10cul,UJ, ~alestmlan, desigur mai obisnuit cu zu-
gravlrea icoanslor decit cu pictura rnurala deoa-
rece pare ca ,a l~timpinat unele greutati in a
tran~pune chipurile ornenesti la 0 asemenea
scara~ la nord se afla jertf'a lui vraam §i, cores-
pun~~tor,}a sud, aceea a lui Ielta, silit sa-~i
~ac~lfJce fl~ca ~r~pt urmare a Iegamintului Iacut
inaintea vrctoriei sale asupra amonitilnr. AC'(> .te
140
141
doua scene erau socotite drept prefigurari ale
jertf i lui Hri tos.
Cipru Orientul bizantin a dovedit
o mai mare inclinare decit
Occidentul pentru tema Fecioarei in onca absi-
delor, chiar §i in bisericile unde nu exista 0
upola are sa primeasca imaginea lui Hristos.
Dar evolutia iconografiei Maicii Domnului a
depins, in parte, de aceea a Divinului sau 1< iu,
stfel, reprezentarile lui Hristos in toata Slava
a par sa fi influentat mozaicul - exceptional -
din absida bisericii Panaghia Kanakaria de la
Lythrankomi, in insula Cipru, din vremea lui
Iustinian. Fecioara, tinind Pruncul pe genunchi,
este a~ezata pe un tron batut cu nestemate ~i
avind spatarul in forma de lira, intr-o aureola
Ilancata de doi palmieri ~i strajuita de doi arhan-
sheli cu baston de silentiar, infati~ati frontal,
a ~i aceia de pe mozaicul contemporan din
biserica San Michele in Africisco de la Ravenna,
Picioarele Fecioarei se sprijina nu pe un scaunel,
i pe globul lumii asezat in partea de jos a nirn-
bului ; gindul te poarta spre imnul prin care,
cam in aceeasi epoca, Roman Melodul oint a
'lava Mariei: « Eu sint regina lumii, de cind
Ti-ai asezat in pintecele meu Atotputernicia Ta,
lrni intind domnia asupra tuturor lucrurilor,})
. ceasta este 0 imagine mai traditionala decit
aceea din absida bisericii Panaghia Anghelo-
ktisto de la Kiti, in insula Cipru {il. 24) (prima
j umatate a secolului al VII -lea). Arhanghelii
Mihail ~j Gavriil, avind aripi ca de paun, se tnclina
usor in semn de respect catre Fecioara care, in
picioare pe un scaunel, potrivit tipului constan-
tinopolitan numit Hodighitria (= Indrumatoarea),
i~i poarta Pruncul pe bratul sting.
Mozaicurile paleocrestine din Cipru au supra-
vietuit pentru ca, insula cazlnd sub puterea
arabilor la mijlocul secolului al VII -lea, picturile
ale religioa e au scapat de distrugerea poruncita
de imp aratii icono lasti.
Niceea 0 Fecioara sttnd in picioare
~i ~inind Pruncul in brate
mai Iusese reprezentata ~i in absida bisericii
Adormirea Maicii Domnului, a mtnastirii inte-
meiate la iceea de catre calugarul Iachint, In
sllrsitul secolului al VII-lea sau la inceputul seco-
lului al VIII-lea. Aceasta biserica a fost in intre-
gime distrusa de un incendiu cu prilejul razbo-
iului greco-turc din 1922, dar citeva Iotografii
excelente, executate mai inainte de Institutul
arheologic rus din Constantinopol, permit nu
numai 0 apreciere asupra a pectului mozaicurilor,
dar ~i reconstituirea istoriei lor destul de com-
plicate. Putem, de pilda, sa ne facem 0 idee
despre subiectele mozaicurilor care au fost dis-
truse in epoca iconoclasta ~i refacute dupa rein-
staurarea icoanelor. Inca din primul stadiu al
monumentului, Fecioara stlnd in picioare ~i
~inind Pruncul in brate era singura in absida,
dupa 0 formula destul de indraznea~a, care avea
sa se impuna mai tirziu. Ingerii care 0 incadrau
in ediIiciile anterioare Iusesera mutati pe arcul
din Iata absidei unde, in numar de patru, tl
proslaveau pe Dumnezeu de 0 parte ~i de alta
a tronului pregatit pentru Judecata de Apoi.
Ei tineau un stindard pe car era Inecriea tripla
aclamare H agios (sfLnt, in greceste). In virful
acestui arc un medalion cuprindea Etimasia:
tronul pregatit pentru cea de-a Doua Venire, cu
cartea Evangheliei ~i porurnbelul Sfintului Duh.
nsamblul aimbolizeaza sfinta Treime, Tronul
evocindu-l pe TaM, ~i Evanghelia pe Fiu.
Sfintul Dumiirii Mozaicurile din bi erica
de la Salonic SIintul Dumitru nu sint
legate de un program de
an amblu. Slnt panouri votive, care au fo t
executate de-a lungul veacurilor, drept prino
marelui sfint taumaturg pentru binefacerile aduse
unor persoane particulare sau orasului al carui
protector era. Cele mai vechi, asezate pe peretii
colateralelor, dateaza din secolele al V-lea ~i al
VI-lea. Multe dintre ele au upravietuit incen-
diului care a distrus biserica sub IIeraclius, in
anul 630. Curatate in 1907 de tencuiala turceasca
ce le acoperea, ele au disparut aproape cu totul
in incendiul din 1917, dupa ce Iusesera facute
unele fotograIii care, din nefericire, nu ne ajuta
intotdeauna sa ne dam seama de detaliile stilului
sau ale iconografiei. Cel mai adesea sfintul era
tnconjurat de donatori ~i de. familii~e lor. Dar
incendiul din 1917 a scos la iveala ~l unele mo-
zaicuri ptna atunci n~cuno ~ute. . . .
Mozaicurile posterioare incendiului din 630
ocupa mai ales stilpii de la intrarea altarului. Pe
Iata de nord a stilpului sud, fintul D~mitru .este
inconjurat, la dreapta sa, ~e un eplSC?~ ,J, .Ia
stinga sa, de un magistrat tu. 25):. dupa .m crlP:
tiile din partea de jo a tabloului ace tia ar Ii
ctitorii hisericii, adica episcopul care a recon-
struit-o §i prefectul Leontios are a ridicat-o in
secolul al V-lea doar daca nu cumva e yorba de
guvernatorul i~perial al orasului din epoca re-
constructiei. Inscriptia mul~ume§te. inca 0 data
sfintului Dumitru pentru ca a eliberat orasul
« intorcind din fa~a lui valul flotelor barbare»
atunci cind a avut loc atacul slavilor, in 617.
cest panou este cu totul diferit de ilu~ioni~mul
picturii elenistico-romane. Arta mozaicului se
apropie aici de arta icoane~or, care capata~se 0
mare dezvoltare incepind din a doua jumatate
a se olului al VI-lea. Compozitia este dorninata
de grija fata de 0 imetrie elementara, Zidul
crenelat care, sub 0 ingu ta Ii ie de cer .albastru,
ocupa fundalul nu mai are valoarea unui element
de decor realiat sau teatral, ci joaca rolul unui
ornament destinat sa. scoata in evidenta cele trei
per onaje: cele doua creneluri de care ~int aga~ate
draperii verzi alcatuiesc un fe~ ~e nlI~b patrB:t
in spatele capetelor ~piscopulUl ~l magistratului.
Figurile slnt plate ~l ~epene. Eliberate de orlc~
pondere, ele par sa pluteasca deasupra. solului
intr-un spatiu lipsit de adincime. Lun~ile cute
verticale ~i paralele care brazdeaza vesmintele nu
mai au drept scop sa puna ~n val?are. volu~ele
1-42 143 trupului, nici eleganta gesturilor, ci, dimpotriva,
 sa accenLueze riziditatea pozelor strict frontale.
De enul conturului capata 0 mal mare lnsemna-
tate pentru a pastra efigiilor unitatea ~i echili-
hrul, Coloritul se fndeparteaza ~i el de eea ce
ar putea am inti pulsarea vietii arnale, redu In-
du- e Ia 0 gama restrin a in care domina tonurile
re i: albe, cenusii ~i verzi. Pictorul a renuntat
Ia seductia fondului de aur stralucitor. Est
intr-adeviir arta severa a unei epoci in care
Imperiul a fost expus celor mai grele lovituri
ale dusmanilor sai, slavi ~i arabi, ~i ai carei eroi
au fo t calugarii ~i soldatii.

Palestina si Siria Mozaicul bizantin a upra-

ub Omeiazi vietuit in Palestina <,i in
Siria sub califii Omeiazi. La
Betleem, in bazilica asterii (a carei ah ida sud
din tran ept, orientata spre Mecca, crestinii au
fost nevoiti sa 0 cedeze musulmanilor in 63 )
s-au reprezentat la sfir~itul secolului al Vl I-Iea,
pe cei doi pereti ai navei centrale, la sud, cele
sapte prime concilii ecumenice, de la eel din
iceea (325) pina la al treilea con iliu din Con-
stantinopol (6 0), ~i la nord saee concilii pro-
vinciale din secolele al Il l-lea ~i al IV-lea. Poate
comunitatea ores tina primise in ae st scop unele
fonduri din partea Imparatului, cu prilejul conci-
liului din 680. Seria de la sud a fost refacuLa in I. , inagoga de la Dura-Europos : Viziunea lui Ezechiil.
(CaIre anul 250.)
ecolul al Xl I-lea, in timpui Cru iadelor, pentru
a introduce ~i al doilea conciliu din iceea (787),
dar e pare cii executantii au ramas destul d
credinciosi modelelor din primul tadiu. Pe pa- 2. sarcoragul finlei Qui tl eria. [Biserica de la ~[a d'Air,
mtntul I lamului, unde era interzi a reprezen- Aire- ·ur-I'Adour. ( all'e anul 300.)
tarea fi'\pturilor in ufle+ite in locurile de cult, i
unde, in plus, reprezenLarea imparatilor ar fi
putut parea drept un semn de upunere fa~a de
Con tantinopol, intruclt, dupa traditia, trnparatii
bizantini erau Iigurati prezidind sfintele adunari
ale Parintilor pe care Ie convoca era, crestinii au
renuntat sa infati~eze onciliile sub forma un I'
sene cu personaje, asa cum, dupa mar Luria unor
Lexte, e obisnuia la Constantinopol, .,i le-au
evo at eu ajutorul unor arbite turi imitate dupa 144
 O. COlitantin pol. Bazifica Iin lul loan din studi n, (463.)
6. aloni. Bazili a Focioarei Acheir poietos, ( lecolul al V-lea.)

B.. Stela Iunerara a lui Euthychios, gasila la Celt ikci, in r giunea

Aizanoi, (Muzeul din Kutahya, Turcia. 'l79-180.)
4.. 'arcofagul din La Gayoie [detaliu]. (Bi erica d la Brignoles,
Val'. Aprox. 250-280.)
7. Constant inopol. Sf'in tii crghios ~i Baccho . (527.)
8. Ravenna. San Vitale. [Aprox. 530-!)1.7.)

9. Kalat Seman,
Siria. Biserica fln-
lul Simeon ,'tllp-
nicul ( tilitul). Fa-
tada sud. (I'J6-
490.)

10. Ravenna. «Mall-

soleul Gflllei Pla-
cidia». (AI doilea
patrar al olului
al V-lea.)

] 1. Vagarsapat ,
AJ'm nia, 'finla
Ril ime (618).
1" Con tan ti nopol. Iinta ofia. (532-537.)
13. Constantinopol. SClnta ofia. In terioru I upolei ; del.aliu

14, 14-1 is. ConstanLinopol. Mozaic pavimentar din Marele Palat.

colul al V-lea? d lalii.)
15. alonic. Hosios David: mozaicul ahsidei. colul al v-t a.)
16. Salonic. SfinLul Gh orgh : sftnL mart ir. fir;;iLul secolului
at IV-lea?)

17. Ravenna. « Mausoleul Gallei Placidia II. Iozaicuri de pe

lun La de la lid: apo Loti ~i marttriul sfintuIui Laurentiu. (AI
doilea pilLrar aI s colului at V-lea.)
 Ravenna. Baptisteriul Caledral i: mozaic din cupola;
(Inceputul celui de-al treilea patrar aJ secolului al

19. Ravenna. Baplisleriul arian: mozaic din cupola. (Sflr~ilul

secolului al V-lea.)

piscopiei.
22. Ravenna. an t'Apollinarr Nuovo : ortcgiul fe ioar 101' mar-
lire. (556-565.)

1/

23. POI'e/j, 1 eninsula Is tria. Bazilica ufrasiana: mozaicul din

conca absidei. (Mijlocul secoluJui al VI-lea.)
24. Kiti, Cipru, Panaghia Angholokli Lo: mozalc din conca
ab idei. (prima jurnatate a secolului al [I-I a.)
26. alonic., flnLul Durnit ru : CinLul Dumil ru tnlre un pi cop
~i un magi Iral. (. e olul al TT-I a.)

26. Ravenna. an it ale : trnparatul iustinian ~i cortegiul siiu,

(Calr 550.)
 2 • Castelseprio. Bi-
erica an La Maria.
Drumu! spre Bet-
leem. Fresca, (Se-
colul al VlT-lea?)

27. Fecioara oran-

UI. provenind din
oratoriul pap iloan
al VII-lea, bazi-
Iica fin tu I Pe tru
de la Rorna. Acum
la San Marco, Flo-
ren ta, :-705 - 707.

-+
29. Jcoana: Fecioara tnconjurata de sf'in tul 'I'o dol' tratilat
~i de sflntul Durnitru (sau srtntul Gheorghe). (Mtnastirea inai.
ecolul al VI-lea sau inceputul secolului al VII-lea?)
30. Icoana asfinlului Petru. Mlni1slirea 'inai. ( ocolul al VI-Ira?)

3]. Icoana a Fe ioa-

rei. (Roma, . anla
Mal'ia ovella. e-
col Ie al VTl-lea sau
al VllI-lea?)

32. Icoanii copta:

episcopul Avraarn.
(Berlinul d Esl,
StaatJiche Museen .
•~ colul al VI-lea.)
33. Goneza de la Viena: Inlilnil' a dintre Eliczer ~i Rebeca.
[Viena, BiblioLeca nap onala. Secolul al Vl-Iea.)
3,1. Gen za de la Viena: PoLopul. (Vierra, BiblioLe a nationala.]
35. Tral atul lui Dioscorid ,d la Vi na : donatoar a Juliana
Anicia. ( i na, Bihliol ca nationala. Cat/'e 512.)
86. Evanghelia lui Rabula: Ri'istignirea. (Ploren]a, Biblioleca
Laurentiana. Sf'irsitul ecolului al VI-lea.)

as. l~vangh()lia d

37. Evanghelia de la Sinopc: ospatul Jui Jrod. (Paris, Biblioteca

nationala. Secolul al Vl-loa.]
39. Evanghelia de Ia Etsmiadzin : 1nchinarea magilor. (Erevan,
Bibliotoca Matcnadaran. " colul al V] -lea.)

-1-0. apul Irnparatului Constantin, sculptura doscoperita la

Nis, Br nz. (Belgrad, Muzeul national. 324-337.)
-1-1. Capul imparatului Arcadius. (Istan-
bul, Muzcul arheologic. 395-f.OB.)

4:3. Capul unui ll-

na!' din 'I'ortosa.
(Paris, Muz ul Lu-
vru. firl/i tul seco-
lului al lV-lea-
lncoputul secolului
al -lea.)

42. Capul 1m para-

te ei riana. (I a-
ri , Muzeul Luvru.
ILimul pall'al' al
secolului al V-lea -
inceputul or-olului
al "J -Iea.]

4-1. ap de nolabil
din Aphrodisia, in
Carla. (Bruxelles,
Muze le regale de
al'li:'i ~i de i uorie.
flr~.iLlIl colului
al IV-I.ea.)
 .J.i. Alahan Mona-
.l ir, Isauria. Portal
45. Istanbul. Latura est a soclului obeliscului lui Teodosie. sculptal aJ hi ricii
(390-395.) de vest (Ill'. I).
46. Orreu. Statueta. tena, Muzeul bizantin. ecolel IV-V.) (Catre 450.)

.:

4. Sar ofagul de la
P amalhia. (Berlinul
de E l, tllaallich
Museen. Catre 400.)
49. arcolazul 11l1l1i copil, gasiL la Sariguzel. (Istanbul, Muzeul
arheologio. Catre 400.)
50. Ravenna. Sarcofag In nava slingi:l a bisericii an Francesco.
51. Ravenna. San Vitale, Capital eu imposta. (530-54.7.)

52. Panou d parapet de La an Vitale, (Ravenna, Muzeul natio-

nal. AI doil a patrar al seeolului al VIol a.)

"a. Pia a 1I inlrar a lui Hristos in Ierusalim, descoporita La

Sflntul Loan din Sl.udion. (Istanbul, Muzcul arheologie. Sflrsil.ul
socolului al V-lea.)
54. Fron Lon de ni9a; al'La copta : Hristos binecuvin Lind. (Calro,
Colectia Mini!, Boul!' GhaH. Secolul al V-lea.)
55. Fronton de ni~a; arta copta : u-iurnlul lui Diony 0 . (Wa hing-
ion, Dumbarton Oaks Collection. ccolul al V-lea.)
56. Fragrn nl dinLr-o Bunav t ire ; [1I'tii. ('opt;"l. L mn. (I aris,
luzeul LUVI'II. • e olele V-VI.)

5i. Dipt icul lui Ana Iasic. (l'al'i5, Cabinetul de m dalii. 517.)
 59. Fildes de origine copta de pe jiltul de la Aachen: I is. (Cate-
drala de la Aachen. Secolul al VI-lea.)
GO. Fild ~ de origin copta de pe j iltu! de la Aachen: cavaler
In oronat de doi Ingeri. (CaLedrala de la Aachen. Sccolul al VI-lea.)

58. F'ildesul Barberlni. (Paris, Muzeul Luvru. Iirsi t ul secolului

al V-I a?)
61. Placa de diptic: Adam in rai, (Florenta, Bargello. ecolul al
V-lea.)
r.2. Prima pIa a din dipticul numil « de la Sainl-Lupicin ».
(Pari. Bibliol. a nationalti. colul al VI-I a.)
 6.J.. D taliu de pe a doua placa
a fildesului «de la aint-Lupi in »:
Drurnul pre BeLleem.

6a, Jiltul (catedra) lui ?Iaximian.

DctaJiu: 10 if vtndut lui Pu t if'ar.

63. Detalii d pe a
doua placa a dip ti-
cuJui numit «de la
Saint-Lupicin»: Bu-
nave tire, Vizita
Fecioarei Ja sflnta
Eli aveta, Intrar a
In Ierusalim.

66. Jiltul lui Maximian. Detaliu: losif

aruncat In put de fraPi ai.
67. ,Jil~1I1 lui Maximian. Ansamblu.
Fildes. (Ravenna, Muzeul arhi pisco-
pal. Aprox. 545.)
68. Delaliu ~l unui
tal I' de argint c~
incru La(ii ln niello :
ersom 'r'rear -ca In-
~iCi. (Istanbul, M.II-
zeul arheologic.
SfiJ'!?ilul sccolulu;
~I V-lea, lncepulu
secolului al VI-lea.)

69. Taler d argi n L

de la Korci: triurn-
Iul lui Constantin
al If -lea (337 -3.61)j
(Leningrad, luzeu
Errnitaj. ILimu.l
palrar al secolului
al I V-loa.)
 71. Placa a unui /' licvariu de argin t , provenind din ma.
(pari, Muzeul LlIVI'U. Sflr~illli secolului al VI-I a, lnc pulul
se olului at VI r -Iea.)

iO. Cru e votiva a lui Iu tin al 1[-1 a (565-578). ( ati an,

Tezaurul de la finlul Pelru.)
72. Tapiserie : Sf/lIllll Trodol'. ( ambridge, .•. ,\., Fogg rt
Mu cum. olelc VI-VII.)

73. Te lHura d rnataso ell un conducator de cvadriga Invingiilor.

[Paris, Muzeul luny. ecolele VI- VIL)
74. TesatuJ'a de matas . Del.aliu : Bunavestire. (Vatican, Muzeul
CJ' ~tin. ecolele VI- VlfT.)
 77. Conslantinopol. fI'.lla Irina. (Dupa 7~O.) .
7. atonic, nnta ofia. (Mijlo ul, sau at treilea patrar al
secolului al VI II-I a.)

Dumbarlon

();CIV York, Cooper

 79. Elevra, Cappadocia. Biserica Sfin tul Vasile: tavan. (A doua
jumiitale a ecolului al VIE-lea, prima jumiitale a secolului
al IX-lea.)
80. Roma. Santa Maria Anl iqua : Rastignirea. Fresca. (Mijlocul
socolului al VIII-lea.)
1. axos. Capela fin ta Kyriaki : fee cii din altar. (A doua
jumiitale a secolului al VTII-Iea, prima jurnatate a se olului
al IX-lea.)
 .s>
,-t~'-~"'f~C'"''';
~.~ ~ "';.;"'~·i"t';;
..;'·:"~;"rv;--rJr·'l"~
~
- .• ,.
~:-'
"'-
-r4'-

•.•.•.• -._ .•.•••..• -•••..•.. : ;. '1"

£~~t.,~U~:"
."..... . .. .. .••.•• '.': It:

2. Roma. anla PI'a sede: Viziune apocallptica p cel de-al

doil a arc d triurnr. Iozaic. (Ponlifi alul lui Pa cal I,
817-82t..)

3. Manu cri III Ptolemeu : carul lui Helio ~i emnele zodiacului.

(Dibli L ca valican5., Cod. gl'. 1291, Col. 9. Anii 813-82(1.)
4. Evanghcliar : ornamenLc. (Leningrad, BiblioLeca publica,
Cod. gr. 219, fol. 263, recLo. nul 835.)
 6. Psalt.ir a IIludov: sf'in tul Petru ~i imon Magul, Ii hifor
si loan Gramal.icul. (Mos ova, Muzeul istoric. Anul 815 ~i urrna-
torii ?)

Sil. Evangh eliar: sf'intul Malei .. (P~I'is, Bibliote a nationala,

supJ. gr. 905, fol. 54 verso. A doua [urnatate a s colului al VTTI-lea
prima [umatate a secolului aJ IX-lea.) ,
87. Panou din balu Lrada unui allar; rnarrnura. (1 ew York,
Metrop li tan Museum. ecolele VII 1- r X.)

· T alura de mataso d la Mozac, (Lvon, Muz III isloric al

(estllllrilor. ecolul nl lit-lea.)
 ele ale biseri ilor. La sud, fiecare conciliu ecu-
menic este simbolizat prin doua arcuri care
domina altare ~i in care s in criu texte grecesti
.u numele conciliului ~i un rezumat al anoanelor
sale, La nord, ubiectele lnt tratate cu mai mare
amploare: ai i s-au reprezentat in ectiune altare
d bi eri i a .operit de .upolc, Spatiul euprin
intre onca ah id i ~i altar, in Iiecar arcada
m diana e, lap rit u un text grec de acelasi
flea si Ia .ud. In ontroven a lor doctrinara cu
mu ulmanii arc li invinuiau eil. nu pra tica un
ad varat monolei rn, r ~linii de la Bet I em pro-
r-larnau a 'Lf J in m d public punctcle prin ipale
'11 'I'ezul ui 1 I' IU'i tol gi pe in us i 10 ul i\' afl-
lerii. In intervalel di nlre ac le con parti menl r
ell arhil ecturi andelal I' fa ut din tajari de
va: si lufe d a ant incadreaza vaste mot ive
\"CITeLal ,alcalllit ~i eJ dinlr- .uprapuner de
havuzuri peste .ar , intind Irunze rnari. Ace 'l
d or' d origine anti 'U n amintesto ('U mai
pU\il it amploare Iast u asil si mai rcdusa suplel o
Jecr'mLJ in d S n, ruozaicurile din bis ri 'a Sl'1nLul
GIl orzh de Ia aloni .,i ('el lin baptist riul
cut dral i d la Ravennn.
P ate it e hipa d ill zai ari care a oxe .utat
lucrarils din bi eri a Na terii a fo L chematii 'u
d oreze u impl tit uri de a 'ant .,i vita-de-vie,
d arbori ~i planle I' al au imaginare, ame-
l aL II "a e ~i .ornuri aI abu ndcn] i, 0 lo-
g- nul Cupolei d pe Linea ridi 'aUi de Abd
el-Xl lik in !:Jl. Nu (fa im aici nici 0 J'a.pLtll·a in ufle-
lila, 1 cnl ru a ra .punde 'I'e~Linilol', in: rip tiil
nu nun ai a PI' lama punctel doetrinei maho-
1111'1I"nl' dar denunta i rorile .elorlalt r ligii
rnai .u ' am,! in privinta or dintelor rclal iv I"
Trr-imo. C roau-: bizantin ~i all 'a anidc. 'U II
pel' ch de ai-ipi uvind dcusupra ernilune amiu-
t eau virL riil« arabe a iupra .clor loua iurperii.
Dupa ist ricii arabi, imparatul bizant in III 'Lillian
al Ll-Iea at' fi trimi. calilului el-Ualid (70- -71~)),
urrnasul Iui .\bd el-Melik niste rnozai ari pentru
mo ch en d la 'Medina, Acestia au ni~Lc corn-
145 I all'i \i do-ni 101' all executa! prohabil mozaicurilo
9. Giulgiul sfintului Victor. MaLase. (Sens, Tczaurul catedralei.
Sccolul al VlJ l-l a, tnainte de anul 769.)
~lcu'ii .\lmwhei Jill Dauiasc peutru care - ue Val ntin al III-lea, Iiul Gallei Plucidia. Intreg
spune geograful el-Maqdisi - califul primise de decorul arcului avea drept cop a proslaveasca
la Constantinopol materialele i cuburile. Con- triumful Fe ioarei si al divinului sau Fiu, In
structiile decorative, peisaj ele cu copaci ~i riuri mijlocul zonei superioare, inlre apostolii Petru ~i
care, dupa marturia unor autori arabi, trebuiau Pavel, se desprinde un medalion cuprinzind
sa evoce « toate yarile cunoscute» au pastra] eel Lronul pregatit pentru a Doua Venire, La stinga
mai adesea aspectul picturilor romane, dar nu spectatorului stnt lnfayi~ate scenele Visului lui
mai sint populate de nici 0 prezenta umaria au 10 if, In care i se arata 1nO' rul, ~i Bunavestire,
animala ~i ceea ce se remarca la ele este drago Lea in rare Iaria e le lmbracata in tunica patricio-
de natura, Ioarte vie in poezia araba. nelor, cu guler de milroilriLare ~i capul incins cu
o diadems d a semenea trnpodobita cu margari-
Roma Zidirea unor bi erici 'omp- tar. Ea poarta acelea i vesminl e bogate ~i In
tuoase de catre Con tantin dreapta in ena Tntriirii in hi ericii. In al doilea
~i urrnasii sai, sau de catre papi, a favorizat exis- registru, la sttnga, Inchinarea magilor este tra-
tenta unor ateliere de mozaicari chiar la Roma. tal a in maniera unei scene de aud ienta imperiala:
II?- absid,a marilor sanctuare, de pilda la San pruncul Iisus e ·te asezal pe un mare tron impji-
PIetro ~l la San Paolo Iuori Ie mura, LIri to rale 1', in fata unei garzi de onoare form ale din
a fos~ reprezenLat tronlnd Intre Jruntasii pat ru lngeri, Intre Iaica sa, la Iel de sornptuos
apostolilor, dupa modelul imaginilor are, in imbl>acala imbol al 'oii Legi, ,;i 0 femeie in
palate sau in bazili i, il aratau pe Imparat Intre v ~minte intun cat care reprezinta echea Lege,
~regatori~ ~e la curte, A tfel s-a creaL 0 traditie
v
In dreapla, la a elasi nivel, Afrcdisius, all vern a-

1 onogralica fa~a de care au rama redin ioas 101'111 pagin al orasului Sot is, tmbracat. ca un
in ansamblu, bisericile ulterioare de la Roma: reoe, se trichina lui Ii m: in cena Fugii in Egi] l.
Iozaicurile pa trate la Santa Con Lanza (a doua In a II' ia frizu, piedicile pe care le-a lnviru Ii us
jumatate a secolului al IV-lea) ~i la Santa Puden- stnt lnfati,aLe prin l.'cider a pruncilor ~i audienl a
ziana (tnceputul se olului al V-lea) Int intru ucordalji regilor magi d dit re Jrod, a istat de
totul romane prin deronitatea lor enina ~i gu tul doi arlurari ai Legii. In partea de jos so viid
pe care Il exprima pentru notatiile pitoresti. Dar Ieru alimul ,;i Bellcemul dea upra a doua grnpnri
Roma se aratase totdeauna foarLe son ibila fata de cite sas oi, are simbolizeaza apostolii. olem-
de ceea ce se realiza in provinciile ra aritene ai nit at a foarle ac entuata a sr nelor de sus, a
imperiului sau ~i a continuat a rumina asa si Cal'OI' iconozrafie p in pira din obiceiuril de Ia
dupa triumful crestini mului. ' curlea imp ri ali'i, ~i Iolo: irea unui olorit t otodata
~numi~i ~vanyi socot, de exemplu cu mozai- mai inLnnecat ~i mai putin variat dcclt mai
.urile arcului de lriumf si Hirf! Indoiala el din inaint , au Iost onsiderate drept indiciile unei
ab Ida a ..Ui.zi di parute, din hi rica anLa Maria origini onstantinopolil.ane. e pre upune cli la
Mag.g~?re, ~~ ~i f~ t ex utate 'U prilejul r eon- Constantinopol -a al alnil, intr-un limp relat iv
struirii edili lUIUl P vrernea papei Si. lus al curt, irnacisti a noua, destinata sii 0 preasla-
l l l-Iea sub .onducerea unui mozaicar venit d v a 'ca P Nascatoarea de Dumnezeu (= Theotokos),
la Con tanlinopol ~i d upa cartoane de ienate in potrivit definitiilor pe care le promulgas conci-
acest oras. S-a presupus chiar ca Iucriirile at' fi liul d in Ere, in 431, lmpotriva ereziei nesto-
lost intr:eprin '.e cu re urse~e z~~trei principe: ei ri ne. Tot de la Constantinopol se pare ca provenea
constanLmopolitane Evdochia, Iiica lui Teodo ie ~i decorul ah idei, distrus in secolul al XIII-lea
al II -lea, care so 'il aLori e in 437 cu viirul ei 146 147 ub Ni olae al Il l-lea (1277-12 0). rare, pe un
fundal de unplctituri de Iru nze ¥i Iloi-i, 0 IJJru~i,;a
La stinga lui, sfinlul Petru i-I prezinta pe sfinLul
pe Focioara tronind impreuna. cu Pl'Uneul.. jn~re Co, ma, Insotit de sfinlul Teodor, slin], militar
martiri care ii adu au ununile 10),. Mozai mile
bizantin fala de 'arc papa Felix al IV-lea avea
din partea de us a peretilor naosului, are ilus- o evlavie deosebita .. \ce~li sfinti, ale carer trupuri
tr az8. la stlnga, povesl ea lu i Avraarn §i a Iui
pa Ll'eazii 0 vigoare antica, sint trata] i cu accento
Iacov 'la dreapta povesLea lui Moi e si a lui
d asprime noi. e .imte ca, pentru a-i reprezenLa
10, ua. pal' si''l se Ii inspirat din miniaturil unui
pe acesti fin~i bizantini, mozaicarul -a folosit
manl.1~eri: al Vochiului Testament care, prin
de un model venit din Rasal'itul rnediteranean.
abundenta ~i diversil.atea ompozitiilor ~Ie. figu-
i-a putul spune despre acesta ea este « ultimul
rative fie lnrudea cu Iliada pa 'tl'aLa Ia Bihliote a
mozaic antic de la Roma ,i prirnul mozaic hi-
.\mbrbsiana (d. pag. 170 - t 71). Anumit o detalii
zantin ». cena oste incadrata de doi palmieri,
j onozralicc la 'a sa sc creada cli ace L manuscri:
pe unul din ei stlnd ani nata 0 pasare fen ix, simbol
ar fi °pnLnL sa fie trnpodobit .~ll mi!lialllri. ~ot, la
a1 J nvierii. Dedesubt, lntre douii grupuri de cite
Con tantinopol. Dar . tralu irea ~l ul tilitat a
sase oi, imbolizind apostolii, e ·te iofiiti~at Mielul
coloritului aces Lor rnozai uri, vioiciun a spiri-
{nisLic. Dea upra, pe arcul de triurnl, reap are
tului narativ are Ie in ufletest ~i aract rul d
Mielul, intins pe tronul pregatit pentru a Doua
«pa torale » al multora Iinl re ole n indeamnil
Venire in in eriorul unui medalion flan at de
,11 re unoasl em opera unor execut anti apar[intnd
celo sapte Iesni e ale Apo alipsei, de patru
unor aLeliere I Ia Rorna.
Ing ri ~i 1 iirnbolurile lnaripate ale celor patru
l'n non aport de inlluente bizanlin s-a fii III evanghelisti (ulLimele doua au disparut). In un-
simt it un socol rnai t.irzin, in cursul pt-irnilor ani
zhiuri i-au pii trat miinile invaluite a patru
ai c1'omniei Iui TusLinian in mozaicurilo lin absida
dintre ei douaze i ~i patru de hatrtni din Apo-
hi eririi amenajate de papa Felix al I V-lea (526-
alip U. De enul de tul de see al ace, tor Iiguri
530) in bihliote. a Iorurnului lui \'e:pasian,in Ie pe arc i-a lndemnat adesea pe cercetatori
cinstea sfintilor hizanLini Cosma si Damian cure
151. rcada di cle ar fi lost executate abia sub
lL vinde('as~l'i'l IW lmpjirat. in chip miraculos:
papa Serghie, 1nl. l'? 692. ~i ~01. ~ .. _
poate ar LI' bui ,i1 vedcrn in acest monum nl
.\ '~illn a Inrluririlor bizantine s-a facut slm\lla
consecin \ a unei 10\ elez ri in tee pa pil si irnpara I,
cu deo rehire aLunci cind Roma a Iost reluata de
in vederea recucerjrii It aliei ~i a elil edirii ei tiP
11'1 0:tl'00'0(1 de caLI'e Nar es, in 5-3, ~i clnd ea
sub . t aplnirea go~ilol' er t iei. Po till [undal de
a reintrat in sinul Imperiului de Ia Constanti-
nori, a raror rod are pil.orea: en ramine conforms
lrad it iei rornane a mozai urilor din his rica
nopol u are a vea sa depindii, el putin in chip
t oretic, Limp de douu veacuri, plna in 755, clnd
Santa Pudcnziana, so lnaltu Jl rist os, mat ur. Dar
papa Stefan al l l-lea, pentru a tine piept amenin-
chipul sail nil mai e, to ucela a1 unui Iilozo] s nin,
t arilor regelui longobard A tulf, obtinu de la
ca in op I'ele unl.crioare .. \ um :eami'lnii ell 11.11
reg 1 Irancilor, Pepin, recunoastersa st.atului
ueirnblinzit caluant' disarilean. l\n it mai ved m,
pontili ial, asezat ub puterea temporala a ponti-
usa cum au spus-o domnii Maury ~i P rcheron
Iilor. Grceii ~i] rvantinii - ilujbasi, soldati, negu-
pe « indl\ulol'ul blind ~i impunator », ei r « jud - tiilod ~i iUugiil,j - napadil'u Il.alia rccucerita
catorul rever si de l ernut », La ell' apLa lui, slintul
de trupele lui Iustinian, precum ~i vechea capi-
Pavel i-I pre~inta pe sfintul Damian, nrrnat de tala a Imperiului, Unii dintre acestia veneau din
papa Felix I'll IV-lea car pne in calitate d
Orientul Apropiat asiatic ~i din Africa de nord,
ct.il or, chivnlul bisericii (aceast ii ultima Iigurti a
fugind de invaziile arabe. Sefii administratiei ~i-
fosL relacut i1 sub L'rban al VlII-] a, l623-1644). 148
149 zantine se insLalal'i.'i. pe Palalin. Un intreg caruer

grec, care a apiHaL nUII~ele de Cos.medin in
arnintirea unei mahalale din Constantmopol,
dezvolta in jurul bi ericii Santa l\~ari~,. con-
truita in ecolul al I-lea pe locul pietei Impe-
riale de aprovizionare in forul Boarium, ~i care
a fo t numita ~i in scliola greca. Dintre cei dou~-
ze i ~i cinci de papi care au ocupat tronul ponti-
fical intre 607 ~i 752, ptna la Zaharia, predecesor
al lui Lelan al Ll-lea, Lrei preze o au fost greci
au sirieni. In indelungatii ani de razboi intr~
bizantini i goti, atelierele mozaicarilor romani
au fost silite sa-~i inceteze activitatea ~i, ctnd
-au tutors vremurile mai bune, a fost nevoie
a e faca apel ori la artisti straini, ori la pic tori
localnici care, in acest ra timp, pierdusera se-
cretul celor mai bune traditii tehnice ale scolii
lor ~i devenisera extrem de receptivi la influentele
dinalara. Dar daca stilul a fost marcat de ten-
dintele care biruiau in provinciile rasaritene ~le
Imperiului, existen~a la Roma ~ u~or venerabile
sanctuare impodobite cu mozaicun indemna in
schimb la mentinerea unor anumite traditii ico-
nografice. Probabil ca Bizantului i se datoreaza
Jipsa de volum ~i rigidi~atea figurilor de s.rin~i
care ll inoadreaza pe Ilristos pe arcul de triumf
din biserica San Lorenzo Iuori le mura, ridicata
de papa Pelaghie al l I-lea (579-590), dupa
modelul bisericilor con tantinopolitane, cu un
nartex ~i cu tribune. Totusi, potrivit obiceiuril?r
romane Hristos, cu barba, asezat pe sfera lumii,
este in~onjurat, nu de tngeri, ca la San V~tale
din Ravenna, ci de sfintii Petru ~i Pavel. Primul
t-i prezinta pe Iintul Laurentiu, pe morrn1nt~
caruia fuse e zidiLa bi erica, ~i pe papa Pelaghic
al II -lea care poarta hivotul biseri ii. Sfintul
Pavel este urmat de finLul., Lelan, ale carui
moaste fu e era asezatc in. mormintul • fin~ului
Laurentiu sub domnia lui Valentinian 1, ~l d
sfintul Ilipolit, are a uferit martiriul pentr~
ca a luat pe Iuris ~i a ingropat trupul sllntului
Laurentia. Sub influenta bizantina fundalul de
nori a disparut. In absida, distrusa de papa Hono-
ri lit; al l l l-leu 111 12 IS, se afla flira indoiala hi pul
sfint ului Laurcnl iu.
Calit al i rnult superioarc so recuno: r in st ilul
mozaicurilor din absid a hi. ericii pc care papu
II onori 1I I (or -03') a ridicat-o p murrnint ul
finlei Aznese lnz trind-o Lot .u un nartex ')
cu tribune, J'lIPU moda dc la Constantinopol.
III conca in ccntru, . e inalta patroana his rr 11
trnpod obita cu ve mintele bo~atc in ear.'c dup~
traditic, ar fi aparut alor Sal la opl, zrl ~ ~upa
moart c. Ea poart a 0 Iumul un 1 imparate:
hizantin . -u pe t oralul i dalmatica 'm~iHal ell
n ·Lemate. P bratul 'au drcpt e te infa ural
valu] alb al f i ar lor. In trumentele cu care
a lost martirizata nu . vael prea de lusib in
lotouralii : la picioarele ei 0 ipada ~i, de 0 parl~
i de alLa, j " cite 0 Ilacarti. Dea lIpl'a. apU~L11
imina Iui Dumnez II Iinlnd 0 cununa lese d in-
l/-un c r 'puziL de Sld. ' 'j 'lrabiitul ~c n.~rj alb!
i rosii. La dreapt.a ei, papa Ilonorins II of ru
bazilica pe care a .titorit-o ; Ja stinga ci, I~~pa
Syrnmacus (48 _-Ill), care restaura e hazilica
ridi aUi de Constantin ill par tea de sud a mor-
mintului, tin in mlini 0 vanghelie ~ l~chi ~.
Art.i lul a avut cul.ez anl a de a d espar] i J11'lrl
'pat ii mai mari decit la Kiti {il. 2.4) '01, trci
I ersonaj 10. car: i..i r~d~ce .:ornpozllla .. Fondul
tic aur de tonalitat .unsa, fund mull mar acr'al:
('apata' adcvarata sa valoal·.~ pictul~alii. EI m~r
e te limilat inca dear de Iisiile verzi ale solului,
in part a d jo, .,i de cerul in 'L~Iat in parlea
tic us, _\.s m nea I'iima~i~e vor di parea in cu-
i-ind. Ge turile p I' .onajelor prezenlate diu ra~ii
. int 111a I' ale d 0 d mnilatc olernna, in pirata
din rcr monialul aulic. :'\1I mai cxistii airi - (."a
in anumiLc P re unl.erioare - a .cl am ucc putm
hibrid tit' hi rat.ism ~i d miscar ce inr-re-
ru uestc. Ximic nu altcrcazii mareliu calma a
Iisrucilor.
Tipi uril ieonografiee ~ fiin~,a~ ill H~ 'ul'!Lul
medil. ranean si (Ill d osebire in Egi] L au In, pirat
d orul absidei ~i arcului de triumf din oratoriul
151 p rare papa Ioan ::\1 Iv-lea (640-642), dalrnat
150
 de ricin l-a amenajat 'U an 'xu a Baptist riului
din Lateran pentru a depun in el moast le tr-un medalion, dup':'! 0 iconocralie pnu'lir,:tI;'l 1](0

sfinl.ului Maurus epi: cop in Par nl ium ~i' ale Iiol Ie din Ps 1 stina (vczi pag. 221-222),
celor noua martiri lin alona pc ar 1 adus sc Inui papa de origine greaca, loan al II-I a
la R ma Spl' a le f ri . a fic profanaLe de avari. (705-707). Iiul unui curator (administrator al
Capela a primit hramul unuia lintr a csti Iinantelor) al palat ului bizanlin d po Palal in,
mart iri, sf'int ul Venanzio patron al t atiilui I'ui ru nnrnel dc Platon. i . e dat or aza mozaicurilo
loan aJ I V-lea. Moznicnril au Iost I rminate ub ('r tmpodob an orut oriul pe c-:.\I'C a est ponl if 1-3
urrnasul ac tui pont if T odor I (6/~2-64 ), La ridicat la Sfl11l111 Petru lntru cinsl irea Fccioarei,
f 1 en ~i In mull cup I din Egipt , F cioara falit d rare avea 0 ovlavie dcosel ilii, .\('('slr
in .onjuraui d sfinj i, print.rc care so numilra .,i m~zairul'i au di. parut aproape in int r gim in
cei ale CUI'OI' m ast rau ad.ipo tit in oratoriu, urma dartmarii, P la incepulul secolului al
osto pia aUI in at iturlino Ie oranta, sub imagin a X\ TI -lea, a ea ce mai rama. r. c din vechea
lui l l rist S, reprez nlal airi rloar In bu I, ' ern nca basilica vat icana ~i din anexele ale. Nil au ajuns
c lor doi lno ri -ar il Inca lreaza. D 0 parte si pina la noi d eil fragmcnlc disparate. i\e puLcm
de alt a a Fe ioarei s afla, la ell' apta ei 'fin(ii facr 0 ide der PI' an. amhlu din desenele pc care
Pavel, loan Evangheli till (unul dinl r patronii Jacopo GrimaJdi le-a fiiC'lll cu put in lnaint e de
papei) i Venanzio urrnn+i de paj a loan al cliil'imal' . 111 cent.rul unui perote so afla Fecioara,
1\ -1 a, ~i. la Linga ei sf'int ii Pel ru , Toan B l - in aLilu line rl ranta, l1l'ia~i\ purt ind vesrnintele
?atorlll (alt patron al pap i) si Dornnus, pr bo at <lr impadH a.:l in ear inceptnd d la
dlndu-l p papa Teodor 1. eilalt i finl i dalrnat i 'fiJ\illll s colnlui al Y[ I-lea. in l talia pict orii
'lU Iost jnfati~a\j pc fa\a arcului. . . . gol'('ei au lnat obiceiul ::::10 inf:l(i.,czr pe Madona,
Mozaicul pe are papa Teodor 1 (0 12-6'J.() a po clnd in Hftsul'illli moditeran an 0 I' prezcntau
poruncit 'U fie xe .ut at P nlru ab. ida bit ricii invusmiut atil mull ruui sirnplu. ('II t unic.i si
San tclano Holondo, uncle, in 64 , lran fera:r mantir, .\(' a.I,1 [-,p('jOilr,! din orutnriul Illi [ a~
mo~~tle . fjn\ilol' Primus ~i F licianus, marl iri- [II VII-In cste una dint re «elc mui impunutoure
za~1 sub Dio letian csl o una dint rc (;rl mai pure dill art a biza n Lin:i, :('Inii nind ('II 0 mal roanf
op re bizantino de ace. L g n d la Roma. E1 :L (il. 21). Ea a Iost rranspm-tata inra din 1609 in
f art apropiat de panouril onl rnporane din biserica 'an Marco de la Florr-nt a. La dreapl a i,
hi eri a finLul Durnitru d la alonic, eu care P jumilt at mai scund d'rit ca. papa loan nl
e .jnrude~tc prin sev rit.atea atitudinilor per 0- \ IT-lea avlnd in jurul capului IIn nimb patrat ,
najelor eu trupuri inexi: tente 'lib vesmint ii or 1',1 oral oriul: hut Inl Siill :r p;1:II'cazfi a'LrlZi
(C los l}. "i prin au teritatea unui 0101'it de ·tul d in (;1'011'1 Vat icanului. ln 'il rist iu hisel'ieii Sant a
I' e, 'are nu ex Jude in I' dar a utelor jerb I Xluria in CORm din.' ponte vr-d ea Iragmcnt nl
de umbre azurii cu aspc 'L Ioarte bizantin, In a, i r nC'bjnal'ii Xlazilor. Xlozai -uril« p:l:II'at . int J'C'-
i onografia pare :ii. villa din Rasuril: in a ra:lJ murcal ile prin ginO'i'l~ia cnlorit ului. I e ienul tapi.ila
hi '?riea vcclic eu plan err -ular, imitind p Mento air-i 0 mare tnsemnatatc. Potrivit unci ovolut.ii,
C liu - Muntelo C rului ] - rotonda Invi rii al rar i mjirt urii le gasim in hi~cri('a Sfinlul
(Ana ita 'is), Teodor I, original' din Ieru alim Dun itru d la alonii-, Iorrnolc devin plate si
a pus 'il fie infil~i~a~i sfin~ij Prirnu ~i Feli ianu linear-e. l':lc pi I'd d ru itatea cromat ica P care
d 0 part ~i de alta a tin i cruci biHute ill 11 st e- () avuscs ril in mozaiourile prcc denl. Dupii
mat., inspirate dupa ea d p Golgota, d asupra de. nel lui Crmialdi pai pi-ezece 'rene trnpartit«
ral'ela . c ana un bust al lui Hri Los. ill cr-i In- 152 in sapte pa nouri ilu Irau via l a ~ipat imil \linLui-
153 Irmllui. de In T3l1na\'f'slil'r pin:1 la PogOl'il'('a
Dornnulni In Ind. Alt c punouri i~tOI'i~NIIi f ihu-ito Ll'uJi~ia picturii Jill eutucurubc, dciuuctii, Iluuul
episoade din viata lui P tru ~i Pavel, pina la Pastor, up sl.olii adorind hri monul au crucea, in
upliciul lor. Aceste ene narative par sa fi fo t feiui aoelora din mau 01 ul allei Placidia, ing ri
tratat e cu 0 vioiciun care If' fir cb 'e QP cornpo- purtind hrismonul, peisaje paradizia 'e sub forma
zit iile mult mai solemne pe care le-arn int llnit in unor grc1dini inchise cu grilaje ~i pline de I a, uri.
pre edent ele hi eriei de la Roma. int ull imole Dar fl' , 'a n st cuno uta mai ale: datorita
mozaicuri de care avem runo. tinl it lnaintea rrizei bi .ericilor.
iconoclast . ' ,
t-erusti;« l nii ('cI'('elal ri inclina 'U
2. FRE C.t utribuic unor art.isl i v e-
Poate sa para arbitrara separarea fre e i d f1ili de' lu Con Iunl inopol noble] it fiO'urijol',
mozaie, Intruclt a e t doua t hniei au fo t Iolo- ging<'~Ja «oloritului vioi ~i .Lriivez iu, usurint a
site pent I'll ilu trarea aceleia i iconozrafii reli- din desenul drapilrilor, .ar aracterizcazii fees-
zioa: ,.i evolutia lor a Io: t dirijat a d aeelea i c I pictato pe poretii Bi: ericii Ro ii u plan
t endinte generals. Nu este mai putin adevarat lelraconc, de la Porustita (Philippopoli: in Tracia,
in a ca d 0 cbirea fnndamentaHi. a proc deelor a la sfirsitul se .olului al V-lea). P zidul interior al
avut rcper u iuni asupra tilului. Pe de alli'i absid.ei nord din polilobul enlral, ele reprezentau
parte, in vrern (, mozai ul era Iolo: it in anct ua- in hip foarte dezvoltat, in lrei zone uprapu ,
I' le eel mai bogat e, ben fieiind de darniria opilaria lui ll ri to: ~i povest a lui Zaharia,
trnparatilor, papilor, inaltilor dregatori sau a t atal lui J an Botezatorul. Ele par, a fie inspirate
prela'[ilor, bisericile mai siirac se multum all 'II d intr-un manu cris trnpodobit eu miniaturi aJ
f're: a, ~i in ea vom gasi deci exprirnat gueturilo Evangheliei apocrile, uno' uta sub numelc de
paturilor populare. Din a leasi mot iv , Ireson Pt'oloevanghelia lui l acov ompusii pal' -se la
apare mai d s in raziunilr' pcrifori 0, a upra .'rlr~itul veacului al I l-lea si in care pove: tirile
cUI'ora so tndrepta mai put in atenria ,tll'\ii impc- de 'pre '01 ilaria lu i 1 isu ~i d I re Zaharia se
riale "i a p triarhilor. Din punclul de , del' al tnsiruie 1n aeela i fel. uprapunerea sc n 101', la
l hnieii lnl el gem aici cuvlntnl « fre ca» in s m- P rust ilu, in siruri netntrerupte, fal'it a fi separate
'Ill au mai larg de pil'luI'a rnuralji, exe ut at ii ru in panouri, import anu acordatii fundalurilor alcii-
pen 1111 1IClII ('II pen ula, Iolosind P nl ru culori tuile din laC/iri, ar ..int tral at in chip Ioarte
mai al s arcile colorate, fal'ii. sa Iae m deos hire arnanuntit, ' i propor+iile alungite ale per onajel I'
lnlre Iresca aut nt ica, undo acest e III ri sinl va le c imitarea unor miniaturi in pirit. narativ
a~l rnut pc t eneuiala PI' a:.pi:iLiI, In t-are pill ruud din traditia O'I'eeo-l'omana. Pe bolta de Lre .er .ar
PI'j n 1I ar, '. i l h ni 'a in Imp ra, la care culorile PI' .eda ~Larulla nord, doi ingeri-carialid (in au
sint. fixate (p zidul uscal ) .u ajutorul unui liant 1In medalion in ('al'C' era inf5(i at Xliclul, r-a ,.i la
(alhu: san gillbenll" de Oil, ·lei). San Vital Ir lu Ha" nna. Po bolla de It' core
('atr nord-vest un mart ir unonim era rundus la
.l[O/'/JIill/l' FI'e, ca a Iost utilizat i; mai iupliciu de d i caj-'ii.
ales pentru decorarea pere-
[ilor IInOl' morrninte. -au descoperit un le exem- Egip! ln Egipt -au pastrat un
ple, datal intr ine pul ul ~j Iirsil.ul ccolului numar de tu1 de mare de
al 1V-lea, sau lnc putul colului al -I a, In Ire ice paleo restine. Am vazut mai lnainte (pag.38)
Sal nie si, mai spre nord, In Nis (anliea cetate (;u in cata mbcJ de la .vlexandria, ea ~iIn a .elea
\aiRRuR. in erhia). ,\ici all fORI roprr-zentat i, in 154 155 de la Roma, in 5e('01u1 al T\ -Iea, ~i chin" in ul
 V-lea, se continua 'e pict.areu icenelor in eleganta
traditie din epoca ant ei-ioarii.
In oaza 1\argeh, In n cropola de la £1- Bagawat
(dr-Iorrnare a cuvintului arab Kabawar = cupol ),
care cuprindc pc to doua sul e cincize i de capelo
funorare izolatc uncle d all.elc, numerous cupolc
au Iost decorate ru lrcsce la date ncsizure clar
care pal' sa se sit.uezc in .ursul S colclor al l"\f-Jra
~i al V-lea. Douii d intro acest c cupole rnerila 0
atontie deo ebita. Picturilo ]01' apar+in un i lonnc
de ul'ta dcstul d populara prin rapiditatea fa '-
turii ~i prin gu tul pentru amiinunt le realiste.
In aceeu care pare mai ve he stnt zuO'ravile
o ,
sub vrcjurile unci simholicc ~i imensc vite-do-vir-
icenc din Vechiul Testament care, d up;} tradil ic:
catacombelor, stnt paradigms (exemple) de mtn-
tuire. Astfel sint Exodul (nccunoscut la Roma
inainte de secolul al l Vvlea , dar are a avut
desigur 0 important a deo ebita penlru cornunita-
[ilo evreiesti ~i ere tin din Egipt ~i din Pale tina),
ar a lui Noc, Adam ~i Eva alungati din Rai
Daniel in groapa leilor, Cei trei tincri iudei in
uptorul dc Ice, supli iul lui Isaia (tratat dupii
versiu noa apocrif lor), povestea lui Jona, intil-
nirea dintre Eleazar ~i Rebecca, p ve Lea lui J 0\',
usana, leremia in Iata tcmplului din Iern alim
~i jcrtfa lui Avraarn, uvind deasupra imazinea
Pi'i torului, La a estoa 5 adauga 0 imazine a
slintei Te .la ~i Parabola Iecioarel I' care s
indreapta catre un ed iliciu. Pentru suhiect.ele care
ruai fuse era tratat ,·i in 'ala ombele de la
Roma, la El-Bagawat ':-a adopt at in general 0
ieonografic diferitii, de origino iud aica sau pales-
tiniana .. \0, arnblul am cxe ul ic cursivf .. \
doua cupola, mai I' c nUl. .lnvcd ~te 0 <ll'trl mni
onformistii ~i are so vrr-n iuui solomna. Ea
redu unele dintre episoad Ie Vechiului T il ament
pe care Is-arn inl ilnil ~i in prima: .vd aru ~i Eva,
jertfa lui Avraam, Daniel, 1\1)r. Duu.i episoadc
vin 'a tmbogateasca reperLoriul t.rad i tional:
Bunavestire ~i convorbirea dintro sfinLul Pay J
~i sfinta Tecla. Se mai 'lfl;l de a em nea <'ell'
pCI'Ronifidil'i air unor idei al SLI';lClp. c tit d
tndragite de fiiuriLol'ii mozuicul'ilol' pavimentarc
din se olul al V-lea: Pacea J II titia, Rugaciunea.
j\reasta i onogralie, pro\' nit.a din arta Iune-
rura, avca ii apcLe 0 noua dczvoltaro in hit eriei.
Un ansan blu dintre .ele ruai import.ante il con-
s ituic Irescelc arc Impodobeau numoroase .apele
de la mlnii: tirca opta a sfinLului Apoloniu (mort
in 3W) la Bauit, in apropicre de II rrnopoli , in
EgipLul de ~lijloc. Multimca acestor oratorii SP
dater aZtl ol'ganizarii comunitatilor mona iticc
egipLenc In ( familii f> de eiilugilri, uvin 1 Iiccare
locul s.iu de culL particular. Fro celc .e inLin~
in timp din' olul al V-I a pinii la fil'~ltlll celui
d -al \ II-I a, poaLe chiar plna in al \'1 LJ-Iea ,:i
ul l Xvlea. E'L izbitoaro eon t atarca crl arLa
alexandl'inti a Hi'aL urrne printre acesti aspri
'all1O'ul'i, dc la care ni i-au piisLraL mai multe omilii
(predi i) ce condamnii vshem nt rtima~i.\Je!.epaginis-
mului ~i arnagil'ile lumii prof anc ; religiile anLI.('e
1.i J astra era l'iidiicini adlnci in 8gipL, unde mis-
ar a s in reti La Iusese Ioarte puL rnica in scco-
lul at l l l-lca, ~i chiar a eia care pretind eau Cil lc
sl.irp S' nu se put an drzbal'a cu de ihir~il'e de
eIemenLele cs re e tmplintasora In viatu poporului.
ToL c tin a d d cor nu se putea con epe de oil
re pcctind traditia alexanJl'ina. In capel le de
la Bauit e mai ana. In'il ])asal'i, cosur] cu Iructc
,.i Ilori, vas din care se revarsji vrejuri, arbori,
Irunze de ied 1'<,\, bu t.urile unor Lineri eloganti,
Iizuri alegori o tnaripate (de pikUi, Credinta ~i
pel'an\a d ar ~i Houa) si ol'llamcnte geom trice.
Part a inferioal'a a unor capele era deeoratii ell
scene de vinilt oar dc gazele sau de lei, ex cutate
fill'a Ind oialii :<PI'Ca l'iispundr cu: turilor donat I'i-
lor: ascm n a d istra \ii all fo.'linloLdeallnafoul'lc
apr ciatc de marii proprret ari Iunciari din Egipt ,
si . stio cu 'ita furtti d ('VO'tU' a de: 'I'lfl Durrell,
in C;wrlelul din "lle.Tanclria, parbitlele de vina-
. I
to are organizal d familia copLu II isnani. Dar
interesul a 'e .t.or Ire cc constii mai ale, in subiect elc
religioas . Absida este aproape tntotdeauna ocu-
puLa dot cofanie. HI'i. Los In general farii barbu,
156 157 sto infCl\i~ut< la doua venir rl o la sf'irsitul vcacu-
 rilur, truniud in uiijlucul uuui niurh Iuuiiuos rosei, SfinLului Calist ~,l Sltntului Pontian.
su ~inut de patru roti, din car ies patru aripi Dar el mai bogat i mal interesant an amb~u
presarate cu ochi, marginito d sirnbolurile celor te el care a impodobit biserica Santa 1\1an a
palru evanghelisti. l lri Los fa o ge, tul binecuvin- .\ntiqua, amonajatri In v acul a1 VI-lea ,i~ por-
Ulrii ,u mina dreaptii ~i ~ine in stlnga cart taln1 palatelor imp rial, pe, are D~ml~lan, ~e
de chi U po care sUi scris de LI' i ori cu vintul ridica 'e la poalele Pula~m~).lu,l., ?easta bl erl~a,
, fi~t.v La dreapta ~i la tlnga a. doi ingeri e ,lnjilii d calugari ~re 1.,1 s~rlem, a fo,~ ',oml
inclina pe un fond de c I' in, telat. Dea upra cape- nn i diaconii, adica 0.1 unui cenll'II, s,pllallr~ ,<:
t elor 1,01' "bu ,luriIc' oar lui ~i Lunei, in cri 'e in d binefac rc penlru oam ni~ nevoiasi "I ,r 1 I'\DU
m dalioane, simbolizcazii vesnicia lui Dumnez 'U, araci, Guvernalorii bizantini care i~l ~y au
n de ubl intr-un r zistru ,'eJ arat prinlr-o Iinie r ~ dinta p Palatin au luat-o sub vpro~ c~la ~or
d :e~me~llul"supeyior 'in, I' pr zcnta].i rnart orii si au farut din a Intr-o, oare a~e m,H!'ura bJ.,el'l~a
accsl.ei ep;fanll dl~rme: Fecioara, un ori in picioar nat ionala a ofi\ erilor "I a 'hlJba" ilor gl'e?l di ~
('~ oranta, alteori tind pe un tron cu pruncul Ro'ma. Picturil rar li acop rrl p re1 ii ~i pll~" trn
LI us incadrata de apo t.oli aliniati frontal. 101'- dateazti din se olul al VI-lea pina In al I~-lea!
tocali O'l'ei de roade frumoa apar citeodata in d u pa care bi: orica par~ sa fi, Iost d i trusii ~I v

fundal. Pe ar ul de con 'U pot figura capete in ri e pi'idl.:ili'l, cu E'X E'p\ia at riurnului c~rE', adapo le~l~
in medalioane. fl' co mai recent o. .\r I picturi slnt JI1 hu nil
Egiptul a f st primul loc unde Fecioara a Iost part e, ca :;;i mozai(.'\lI'ile din ~i .erica fi n lll~
infa~i~,aL~ al~pLind Pruncul, ub inlluenta ultu- I)umitrn de Ia alonic, cx-roto-url datorate U!l0l
JUl zeitei 1. 1', care mai era inca oficiat cu zel donalori dileriti : printl'e, i ,0 af~a pap~, ca Mart in I
Ja sllrsitul secolului al V-lea, ( t'J.9-6SS), Toa.~ al I!-l a~(~O;)-:-I.07),.Paul}
Coptii au adaugat in jurul Leuf'aniilor Iizurile (7S7-767), Adl'I,an I, (~/2-/9::» "I 1110.11,1 c1re~~~
unor sf'in] i din partea locului, nurnerosi pe ace t Lori cum ar Ii prirnicerul Teodol., (l Imral \1
m leag ~l riucen ascetism monahal. _\.·~tia sint t orul r bi ricii anLa Maria Antiqna su~ papa
? r sonaje O'I'ave, al carol' hip, aproap Lotdeauna Zaharia (7ltl-752), In el'ip~iil~ wec,e,Ll v,'~a,1l
In .adrat ~ev 0 barba neagl'ii. au alba paLraLa aliHllri de in" rip\iil lat ine. lintii ,dJl~ Hn arlt
sau ascutita, a vind 0 lunzime vuriabila este apar in nurnar m~i m~r declt ei ,~IJl1 Apus,
r~d,ut u 0 intensitate a vietii co pl'elllnge~te tra- ~rajOl'iLalea pan0\1I'I1 r SJI1t ~lestu] de fl agm ntarr
ditia portretelor din Fayum dar renunta la far- si rnult dinlre 1 -au d t riorat de la d,ata de. ~o-
m 1 sale profane, piritualizlnd-o. ' jleririi )01' ill HlOO, 'e inllmpla ca pi('Lltrl, uc esivc
La mlnii t ir a rupestra din D ir Abu II nni S~l se suprupunu in mai mu}Le ,:'1 ratun, ceou (:
il~ apl'opie~'e, de .\,ntinoe, ci Iul Copilariei lui Ii u~ o\'PI'a d sigur proti a 'e criteru ,de cronologi
~ C I, al 1~1J~ahal'Ja
V
~u fURt lratal in hip arnplu relativa, dar ontribuie la ne lal'lla~ea fotogra-
rU'~l lndoiala - '(I ~I lu Pl'I'lI ti\a - dupa ruinia- tiilor. P P I' t.ele din fund al alt arului, l~ dreapLa
t uril un 1I1 manu icris al PI' lo vangh liei J u i ab id i sub dona, lratnri de he e m~n recenle,
la v. diiinuie de pilda de la Itrsitul ec?lu]\l~ al ~ J-1 a,
o F ci cl'atl'onind cu Pruncul, trnbcacata ca ,0
Honia Fresca s-a bucurat d 0 imparal a ,a "du,pa ~?da 1'3. pi,ndita i~ IlalJ~
, 'v mare uecer ~i in Roma prinu-e artistn hizant iru ; ~a era ,m ,adrata de doi
bizantina. Pe vremea aceea -au realizat nume- ingeri. nul dintr I anourlle mal bine onservate
roa e pano~II'i in stil hieratic ~i solemn in cata- ste acela .are 0 infa~i~eaza pe Sol~monee~
combo, mal ales in colo ale C mrnodillei, Gon . 158 159
inronjnrata de c i ~aJ to fii ai sai Macabeii, marti-
 rilor suple] a ul'tlpal'ilol', valoarea expresivii a
j'iza!i sub selcucidul Anl ioh ul IV-I 'a Epif'unul llllOI: notatii piLor~li mai, stria ~u care slnt ex '
(175-164 l.e.n.) pentru 5. refuza 'el'ii ,a manin utate Iundalurilo de arhitecturi cu, ~111aspe(:L
car~e, d,e P?r ,A e~ ta opera este datata in general in a antic Iluiditateu nlorilor. piritul clasic
astazi In jurul anilor 30- 0, Fa tura ei r ! f' al aceslo/ oper -ar potrivi ,c~ ,~Ire?a~L,el'ea )
arnpla ~i lndraznea] a, I nt r-un .patiu plin d atmo- tinztnd '5. imile form Ie antichitatii U1I1 t.impul
f ril, trupurils si draparil sint put rni modelato dornni i lui Hera lius (610-6tLl), de p~e _c~I',e
CLl ajut orul unor mari p to do uloar i al unor av m unele marLurii in domeniul arzintari I,
Irumoa o accent luminoa. , fHril ,'rl s· recur ';1 Cara tecele de bu uric ne 'lapinita ~i ~e ponla:
pr a mult Ia des n si 1< umbra. A asl ii maniorn n itale intilnil in area La a~'L~ par <~, ar,ate cu
,!, ~L totul ~ife~itt1 de .tilul a, c Lie care predo- parl.i ipa in a din plin I, ,l~a~II\la culturii dill care
11!ma III moza: urile - contem porane - din his _ hraneste fadi. a .ea rlO'ldlLa,L a form(ll~I' per-
rica Ilnl ul Durnitru Ie la alonic. Ea arara urn c pl.ihila in m ?,aic~'ri~e pap~l ,loan al \ ,ll,-Iea,
l hnica fl'e, rei irnpune red area velum lor Inl r-un ~i Uira ef rtul .'1I't)'UIDC,IO,d, ,Imltal'e al rniniat u-
fe~ ,CIl Lotul all III d clt mozaicul are, prin sirn- I'i, tilor lin VI' mea dina liet ~la donene. ,
plif'i area pe care 0 implied, due 1[1 stilizarca [nrlurirea miniaturilor e decorau u,n ,ma!,llI r~
~i la aplal izarea Iormclor. al Protoevanzhel i i I ui lac~,' pare ,I al.CI ~\'!dc.?L,~'
enel so d sfa, al'a in fl'lza continua fara sa he
Castrlseprio Din lu na mai l!J4.1. Italia sc separate ill panouri. Pot rivit bozatelor amiinunl~
miudreste en un nou si ill, em- Iurnizatc de rierea apo Tifil, in .ena Drumului
nat ansarnhln de Ires bizantinc.El all fO:l d .'1'0- SPI' Betle m tu. ~) asinul ,t.e .~i!lal, de un
perit o in all arul biscricii Iint a ~ral'ia, od ininar.; (I condu aLol' de at.irr » ~I pal' salllal~Leze ane-
d plan triconr-, const ru it i; in apl'opiel'r d forli1.- v ie lib povara «( Mlntuitorului LUI1!JI) purl.at
rCt~!,a reg:ilo~' 101 gobarzi la CH, telseprio, in ant i- i11 brat d F eciouril. 1n urrnu, Io: If\' rb !iLe
~'''IUlle. ,h,:wm, lu s~,d de Varose (u. 2 ), OiSjllhH' 111 ufleliL I'll ,\13I'ia, Poart.a in plin cintru a Bet lo
In dO~ltI 1'~'r;Il;II'(Ipe,zl 1111 ubsi.Iei sud ie» ~i po perc- mului,' sub car rest un 'opac! an~intcr;;Le ~Ie
t elc 1~lel'lo,1' .al ZJ(lultli-dia~'I'a('m ('ill' d parto pei ajele arhite lurale al basorelIeftll'Jlol' Icn~s~
a..c,u,.'la ~bs"da d naos ele jlust r azil('il]lIl 'pi- rice. In ceria :\fa~l i-ii moasa ,al meca ,1::1
hll~JeI IUI, 11:us d la Bunav st ir pin.l la Iuzu tine eu mlna st.lngti hrutul drept )O,\'I.Lde par~ltz~e
Ell, av l ei '.1 moart a lili Zaharia, [Jalal' a 101' a p ntru ca irnpin a de ~ ~1eleglUlLa, I~e :ed~n\a,
susril a] mult ,.i vii nt r VU'.' : unii erudit i voi e sa verilice daca virginit.atea Mariei rama 'e e
Ic-al~ .',iluaL il,l,s~('olul HI V-lea, sub r g nta ,all~i intacta dupa na tere. Ea intinde bratul jeapiin
Plar-idia a/~JI III \'1' III('a « I' nast rii . dc suh 'pre Prun ul culcat in i~ Ie ?a el a. o. vindece.
impiirat ii ~la('('doneni, in setolul ai X-I '1. Penl ru La dreapta, Ve t irea pa t 1'1101' 'apa,ta a '~ecl
mot iv c [in d i tori, icono raf'ie ,i paleograf'i hu olice. AILe cicluri d orau, probabil, ab idel
pal' prof rabil '<1fi dat at in co(1I1 al \ r [-J a' nord ~i sud.
'pocil in care dilllgal'ii bizanlini: straduiau : it
:lil'l ascii r zia ariana in part a loC'uJui,FI'e.'('e/c
PICTURA PROFANA
de la Ca I Iseprio viidos« un an, amblu de caliLiU i
r~lI'e in star a a tuala a docurn nl at i i d are Pi LUI'a devenis un elemenl atit de fundamenLal
ell punem, Ie a,aza pe un lac deoscbit in istoria al viet ii bizantinilor, in 'it lrnparatii ntl puteau
picturii hizanl ine. 1\11 l e ptJ!i sii.tlll'a sa adrniri sa nu ~ecuJ'ga l~ a spre a glO1:ifica iJ~allele f~'p~
cursivitaLea ~i siguranta d ienului eleaant a Iizio- 161 din dornnia lor f;ilspre a PI'O.-laYI propria lor male -
nomiilor, cllnoa~tel'(la rarUI'sililui, fil'p~(,1/i gest u- 160
tate in a elasi Lip in care era celehrata in biseri 'i
slava lui Dumnczeu. Teate ace to opere, care
ne-ar Ii adus pretioa e indicatii a upra iconograliei
.i stil ului practicate Ia curtc, au disparut din
ncfericire. i'\ urnai textele ne-au pa trat amintir a
lor.
In ediIi iul Chalke din Mar I PaIaL, pc care
il recon truise dupa in endiul din 532, Iustinian
a poruncit a e 1nfa~i~eze in mozaic campaniile
victorioase ale armal.elor sale ln Africa ~i in
Italia ~i intoar erea triumlala la Con tantinopol
a Iui Belizarie, care conducea cortcgiul regilor
lnvinsi ~i al carelor purtind prazile luate pina
in Iata impiiratului ~i a Teodorei, inconjurati de
senatori. cestia, ne pune Pro opius, « e bucurau
de fala stapinului ~i i se inchinaa ca unui Dumne-
zea »). In 587, un ~ir de fresce redlnd viata imp a-
ratului Mauriciu (582-602), din copilarie ptna
la uirea sa pe tron, a fost pictat pe zidurile port.i-
curilor numite Carianos, in palatul Bla hern ,
In sfir~it, epi oade din viata lui lIeracliu (610-
641) ~i a fiului sau Con tantin figurau in palatul
Sophiae, unde locuise lnainte de urcarea a pe
tron. Aceasta pictura isLoricii a contribuit la
mentinerea in Bizan] a gust.ului pentru 0 arlii
narativa ~i pitoreasca.
 3. ICOANELE

Bizantinii denumeau icoatui orice imagine reli-

gioasa, pOl'tativa au fixii, indilerent de Lehnica
in care Iusese executa La. Dupa obiceiul modern
ace t nume este rezervat unor panouri mobile,
aproape totdeauna picl.al c pe lemn (in tehnica
encausti ii sau a ternperei) mult mai rar cioplile
in piatra sau cizelaLe in metal.
Practica aceasta i~i are obir~ia ln portretelc
pictate, ade ea ~i ele p I mn, din anticbiLatea
O'l'eCO-l'omana.In tshnica picturii pe lemn fuse era
realizaLe numeroasc opere mari ale lui Polignot
din Tha 0 ~i unele Lablouri pasLl'aLe in Pinacoteca
Propileelor de pe cropola din .\ tena. Sintem
[ndernnati sa credem cil dupa acest procedeu a
fO'L sxecutat portretul lui Temi tocle, dedicaL de
catre fiul au Partenonului. In gimnaziile grecesti
erau expuse portrete pic tate ale magi tratilor.
_ ce t gen se dezvoltase ~i mai mull la romani,
fie ca era yorba de portretele oficiale ale impara-
\ilor si ale inaltilor dregatori civili ~i militari,
fie de portretcle Iunerare. :\ e tea din urma s-au
pa trat Ioarte bine mai al . in reO'iuJlea Fayum,
din Egiptul de Mijloc, datind din 'ecolul al I I-lea
pina in colul al IV-lea .n.
In acest domeniu, ca ,i in altele, cre~tinii
au adoptat obiceiurile 0 ieta~ii in care tdiiau.
Din Faptele apocrife ale sfintului loan, care slnt
163 datatc lntre anii 150 ~i 300, pare sa reiasa cil
 II 101's i in allullIiL' lrupr jUl"hi a] \'1 '\11 pad i-
! ouor~u in '5. din ucea 'La epo a porlrel le deIunc- cular " i un ri elf' eran chiar na., al opiil r.
~ilor ~l ale apo tolilor, cum ra in .usi loan lmaginil .Iint i-au sp riL numarul in as le
ImpOl'l'lO\,a p'e ar vei. ? a ordau Ja I~l ea ~; 0< menilor are le luau .u ei ,i in 'al~l rii.
cont mporanll lor paglOl pracl.i ilor legate d Valoal'ea din e in mai sacrii e 11. acorcla
ultul l~n rar, n ~ngi'i.dui a PI' upuncm 'il d a fa ut Kli se atribui nn ra dintr 01 0 oricin
f?artc I umpunu I au ven rat imaginile rnarti- upranaturaHI. In a dour jnma~ate a s l"oll1h~i
I'd 1'•• n ~ ecolul ~L I\:-lea, Can t.antin a aO'alaL pe < \ VI -1C'a s-a nil u L leg nda icoan \01' achei-
o coloarui d . porfir dill Forumul noii al ~api l~1 /'opoictc, adica « nefucuLe d ~)ina o~lIlh~i ». p~
p?rtret~el,~ prcta,L pe ~emn ale prirnilor Lr i pisc pi de alLa parto, ne\'ola de a rap' ta v' ~'tIL\~dlD a a
ai e,ela\ll. Mal l irziu au Io L zugravit Iiciil il ic ano , C' vcd an \l ad varat tra;alllfll m de-
marilor d~a'cali ~i ierarh i ai ) i, ericii O'l'ed ,I ~i: lului a dn Ia PI' supun I' a eit prim le p rtret
Io~n GUl'a de AuI', a ile Crig r din Nv l a ' al F ciouI'ei ar fi Iost zugl'flYiLe de sfinlu\ Luca.
Gl'l.gore din .i'iazianz, 'um roa e texte, dalol'at rcdin! le I zat de i an I det rrniru ra si
n;tal .ale .1U1 Eus biu din Ce ar ea (267- 4.0) tilul: fi(if'lilat~ fa\a d nrhetipuri daLoril{l gl'i-
~l 1m Eplfan din Ci'pI'u (367 -4ItO) ne al'aLa 'a j i fal~'t d ,emanar a cu ~odeILlI.' vOi?\i1 d. a
-rn veacul al IV-lea "I in prima [umatate a . 1 ? traduce prin infrl\i. area exl rt adi viala la~lDlrle~;
de a1 1 " ce UI
- . . - a au XI tat Ie ane reprezentlndu-i II i i a lame L c de in<li\·idualizare *1 de . u-
p~ I~rl to , pe. ~'e,jo~a pe Petru, Pa\'e1 ..i l~i lizar -ar d~('nrg din tradilia portre! lor roman
i~~~il,pemart in "I, Iara lndoiala, pe al'han' rhelul atlt d vii. d ar care Lind prin implil'icl\rc, a
prodndi un ere t de ordin piritual. .
F.oal'te curind ao .te imazini au devenit obie itul Xu ni ,-a p5.. t ral, aproape rue: una dl.1 II'
u?- 1 ~d:varaLe. adoratiuni. Li e atrihuiau virbuti ir-oun le prim lor' veacuri bizt ntin ' xlat rla,lIt!
binelacatoar
l t " , I'eodoret ( 93 ?-4~~J/8 'l) _ v I
r I e a pas- (Jill ar rau I' alizale 1 fac a \'11111 rabile
ra arnintirea ac~lor iri,eni Lal orniciti la noma asern n a al lt or alt e ohiecte porlali\' . Distru-
:are, p ntru a-.;.1 OC~'O~1pra valiile ~i a ele l' g ril op rate de ir ono ~a.li ~n. ecolel al Vll1-1~a
l~podobea:1 C~I imazinilo Ilntului ]01' nal ional si al IX-l a au d us la ell, I' riua umu mar nurnar
,Hl~e0!l l~lpnlcul. CuiLul icoanelor -a lez\'olLat ;Ic i oane. Unele s-au mai paslral mai al s la
mca.~1 maJ,n;tult in a doua jumatat a e olului rnlniisl ir a Sinai arlaLa la a lapo, I d Iuria du~ma-
ai, 'v l.-le\ ~~ 111 al 11-1ea atunci c1nd a 'liibiL nilor i oan 101'. 'E\ i copnl I'll. Porfil'ic l'sprn ki
vlavia .: i.ata de moa~~~. ~maginea religion a a H ndu: in S '(,0111] al XIX-l <1, cil '~'a cxcmplm'('
fo t pnvu.a a un mijlocitor efica p lln!1a la Acr II -mia din I, i( v .. \It le, mal nu m l'oat'C'
Dumr:ez u. I -a acordat a val are prol'ila Ltu uu rama, in mlnti tir unde doi arh 01 gi r .i,
in apa~rarea ora, el.or, Dupa unel i Lori iri car d-l si dona ot iriou. al~ pul.ul ,iI. 1· iudiez ,;i a
~u ~pa~~t .l~ sflr~,ILul se.colului al I-lea, Hnta Ie foLoO"rafi ze in l!l3 13iin Uf Ii. D a, menea,
F~ ~ trnnu a de Iisus 1Ul Abgar, reg in 0.1'0 ne in CUI' \.11ultimil r ani '-a ajuns la 0 rnai bunii
~I. II s~I~~L. Ede~ a ~c a cdiul persilor din ~1.1., r-un asl re a ic anclor bizanLine p(l t rate in bis ri-
f~lJl~ ('~ I.la In ~lllp rniraculo in. ac a lmprej urarc il de'la Roma und all apat \f' miscar a icono-
~I ~I~?I asoza a dea II pru uncia dintre pori il last.a, ondamnaUi d papi. ~lulle .dinlr el .~:I
ceta~u., '.De asemenea . ~ atunci cind " 'In 622 IIet'ae 1" 1U fo t r t aurate rec nl, u ea mal mar gl'lJa.
a pornit .m erucI~da ~mpotriya 1ui Cho roc, el a In lip a unor pere datat prin ins rip~ii "~
a~ez~~ Chl~ul F lOa,rel (~ea upra porjil I' Cons tan- a unui numal' ufi ienl de do um nte, ar ,a
tlnopol~lu~ spI'e. a~l a Igura pl'oLec~ia in Limpul 165 permita 0 recon,lilllire a e\'oln\iei tili,li .. 311
ab en~el ale. Blnelll~eles 'e C1'ea ajuLol'Ul ieoa- 164
 care. ,1 ne ofere Lermeni U coiuparatie, ..Le anovo- l ustiuiuu. \'c~llliuLelc uu slut Ll'd.zJaL~ J~ fu.lJ~-
io sa se stabileas a 0 cronologie a ve hilor icoan , rile lineare ce earacterizeaza mozai urile din
iar ezitarile se intind adesea pe un interval de bi eri a Sfinl.ul Durnitru de la Salonic, din secol';!1
unul sau chiar doua . eol . Dupa eit e pare, al VII-lea. Dar eea ce Irescele de la Castelseprio
ele rnai vechi ieoane are au aj uns pina la noi ~i acelea din biserica Santa Maria Antiqua n.~
nn pot fi datate inainle de secolul al VI-lea. la a sa tntrezarim din piclura cu penelul a IUml!
Determinarea loculni unde au fo t exe utate da bizantine din cur ul prim i jumaLa~1 ~ veacul~l
naster In tot attt a on trover . e poate admite al Vl l-lea nu ne impi dica sa ob?ril,n icoana dl~
!'ii anumite icoane din inai au fo L lucrat de' inai pina la ace~ ta da~a .. Atl'lb~ll'~a a u.nul
pictori sire-pale 1inieni, fara tndoiala ad seori atelier anum d pinde le ideile apr!OrlCe pc c~r
chiar de catr alngarii din minas tire ; dar cer- r 'eU\.lol'ii .,i I Iac de pr te!ldrn\ l~ scolilor
cetatorii . -au gindit ~i la Alexandria, intruit, rezionale. A vtnd in v dere hierati mul er, dom.nul
prin asezarea a, Sinaiul putea primi atit impor- otiriou a vazut in ac a La icoana 0 op 1'5. siro-
turi din Egipt, it ~i din Pal tina. In afara de pal tiniana, executata poate chiar la min~sti~e~
acea La e. te evident ea orasul Con. tantinopol inai. Eu int de parerea acelora ca~e tnclina
a avut propriile ale ateliere de pi tori de ieoan _ a. i dl. \Veitzmann - ditre unul dmtre ..ate-
"i cn aceeasi ituatie exisla ~i in paturile ~reee'., t i li r Ie' con tantinopolitan car ra imparatIJ. Ie
!'.i orientale de la Roma. comandau de igur icoanele pe care le daruiau
, na dintre cele mai frumoa o icoane din Sinai mtnastirii Sinai.
arata 0 Fecioara trontnd si tinfndu-sl Prunrul Un stil .omparabil a e. Luia il regasim in i ioana
pe genun hi, intre doi finti militari : Teod I' sIlntului Petru (il. 30). Chipul cu ?brazul in
tralilat, CII barba, la sttnga privitorului, ~i de L nuri trandalirii, parul ~i barha. Uuale c~r~,
cealalta parte un Unal' imberb, Itntul Dumitru ve~minL Ie . int in a tratate u 0 vl.goare ant}(j~.
. all sf'intul Gheorghe [il. 29). Tn 'pate, doi lngeri, Fundalul este de asern nea al·iilUit de un zid
tntr-o mi., are de 0 Irumoasa vioi iunc, i~i tnalta car e rotunjeste tntr-o absida. In partea de sus,
capetele pre cer, de unde iese mtna lui Durnn z u dupa roaniera ~n~mjLor. dipti ,-!I'i con,sula.re ,(cf,
~i un fasci ul d lumina alba are pogoara p pag. 203), re lnsiruie trei medahoane~ (;uprm~tnd.!
crestetul Fecioarei, Chipurile celor doi tnzeri in mijloc pe Hrisl s, la dreapLa noa 'll'tI pe Fecl.o~ra
. int modelate cu 0 forta a tusei ~i cu un irn] al ~i la tinga un tinar imberb, in :are dl. Sotiriou
electelor colori tice car ne aminle. c de ele mai propune a-I recunoastem pe MOl e, ..au pe loan
bun op I' ale pi Lurii anti e. Fundalul est Evangheli tul. Cuno eaton ex el ntl au da~at
o upat de un zid avtnd d asupra 0 friza auril a, a ea ta icoana unii in se olul al \ 1-1 a au hl~
care. e rotunjeste a 0 absida intre doi pilastri, in al -lea al\'ii in jurul anului 700 datu 'arc rru
sub 0 fi ie ubtiratica d cer alba tru : este 0 e pare tirzio. . " .
remini enta a' Iundalurilcr arhitecturale din o cu lolul alta Iarturu intilnim III I .oana 1-e-
bi rica fintului Gheorghe de la Salonic ~i din ci arei \inind Pruncul p hratul ~r ,Pt, pe ~ are 0
bapti t.oriul atedralei de la Rav nna. Latirn a ural-ire atenta a . os-o la iv eala, I~ ~oua frag-
compozitiei ingaduie pre. upunerea n '-a tran pu. mente d ub alt st rat.uri de pictura din eol~l
pe un panou d lemn 0 opera de pictura monumen- al • IiI-lea, al XIV-I a i al xtxie«, .in bi~ene.a
tala ce impodobea absida vreunei biseri i. olemni- Santa Maria 10V lla de la Roma (in chip o.bl~nuIL
tatea hieratica se lmpletes te u un simt tnca numitii i Santa Francesea Romana) (u. 31;'
destul de viu al volumului si conf'era acestei icoane Dupa 0 traditie consemnatade uneledo u;nen~~ d~n
o Irurnusete arnpla ~i seve~a, d mna de epoca lui 166 167 vea ul al XVI-I a, ea ar Ii Ios! pI 'lala la I row
 de catre .Iintul Luca. Vigoarea rnodelajului fa 10 Icoanel p pularc ale .cptilor e recunosc
preciziei geometries a unui de en larg ~i epurat losn dupa conturul patrnt al fetelor d slinti
~i gingasiei coloritului. Fig~~a. m~ mai este con- ClI barba al;rmanalo!'i CIl a-cia din Ire: el dc la
ooputa ('U un volum u rot unjirni J a 0 a iamblaro
Bauit "i de la iakkara (il. 32). lilizarea trans-
d iL va rnari u praf \ e nel de enate: a se vedea Iorrna un portr I individual int r-o icoarui valubil.i
d pilda linia continua a arrad i sttngi ~i a n~ ulu!. pentru v snir ie.
Inu- liniile d onlur .lnt a l rnut ('UIO.l deli- Obi eiul prar-t icat in vremurile piigini, mului de
'ale: un trandafiriu uneori aprin , dar c 1 mai a pi 'La port r lr de Impal'a!i in bu t ~i d a Iacc
udc: ea lapl 5, umbre verz i arbitrar di pu o in din le obiect lo unui r n ll s-a mcnrinut in cur: III
asa f I lruit a . 'oalij in evid n!a I' ·li ful nasului primclor veacuri hizant ino. i-au cxccutat adev.l-
1'\( al barbiei au a, ublini z .hii, fiiru .a pi .torul rat o j('OHlH' imp riale, cfiroru oamr-nii Ir adureau
,:a sr fi si~ hi it de und v nea lumina arc I ornacii de tip religios, 'r int lrn p la (':1 clo ~a rip
T nera. .\.eea Ui operii i?i datoreaza 0 buna purtal o in prncesiuni. ('II prilejul marilur ,'ul'l)U-
part din ipiritualitatea i mat riei pi'lll'al. tori ale hisericii.
vap roase. Fruntea e te ingu La er ,lelul capului
Lesit, na ullung ~i sub tire, gura mi a dar iirnoasa.!
iar ochii e alunge c Ioart mulL. e te def'orrnari
confer-a ehipului a pectul unei opere mod erne,
care so inrudesto u maniera lui Iodigliani sau
a lui Mati e,' Caracterul uni al ac s t i i oane
face din ea 0 opera LulburiHoaro. \. f L dalaLii.
inu-e se olele al V-lea ~i al VITl-I a ba .h iar ,i
in '11 X I-Iea, cu 0 predomi nan \ il. a par rilor p nlru
al V [I -loa. nii au aLribui t-o Pale tinoi au Egi p-
Lului : altii unui al Ii r roman und -ar fi lucrat
d upii m~dele gr esti 'au oriental ,
Printre elelalte icoan de Lil bizanLin pasLI'al
la Roma cit am : Madona Panteonului, in pi ioar
tinlnd Prun ul pe bratul tin Ie igur 0 repli a
a Hodighitriei ( = 1ndrurnatoar a) de la Con, tan-
tinopol ~i car ar fi fo t ex utalji atunci r-ind
Pant onul a fost II' f.::lcuLin biseri 'a in anul ~;
Xladoria din anta Maria d i Rosario, imit ala
clupa .\ghio orit i sa d la Con tanLin pol (Fr('io~-
I'll ('U •. Iintul briu) ar alla la anla Xlarin
(I de la T mpul ) lingii term le lui Cara alia;
Xlad na « lndurarii i la iant a ~Iaria in Tra I -
v re, trnbra ata ca impal'al asii liizantirui si
I r nind II Pruncul intra d i lngeri pe tin I la
stinga sa tngenunch aza ct itorul: Ioarte probabil
papa I an al VIT-Iea, lntru it opera pare a pro-
Yinil dintr-u n al li I' roman re izant de la inc -
J n l u] v acului ul \'TIT-I a, 168
 d rnnia lui Anast a: ie ('.nl-;)18), manusr-risul
4. MINIATURILE Lliadei pa trat Ia Bibliol eca . \mbro:iana de In
Milano. AJti savanti s-au gindit la Alexandria
sau 1a ntiobia, dar capital a Tmperiului pare ,r.
fi fo t in acea vrernc . ntrul intele ,t ual 'cJ rnai
Iavorabil exe utarii unui asemenea manuscri .
~Ijnialuri, LuI a fo t un compilator iscusit in
I'opi rea manu" ri ielor realizat e la dale diferit e
]I' ar ] luui II' pt. model ,;i dint re r-are ('cli'
rnai vechi puteau a fi rust realizul e rhiar in
prirnul col dinaintea rei noastre.
Dar, daca ra foarte pri eput a-,.i in 'lI~ea" C[l
mani ra Inaint.asilor sib ilu tratorul Iliad ei din
Bibliolcca Ambrosiana s-a doved it In ,it mult mai
putin in, pirat In invenl ia porsonala. Din rele
PI'(' dcosebir UC 0 '?idenl, in Bizanl 'opicl'~a rinciz ci ~i opt 0 miniat uri re ni s-au raslrat.,
~i ilu trar a manuscri olor nu a. fo ~. o. upatia dear opt pal' a fi in int r zim rcatia sa perso
sxclu ·iyi\. a caillgal'ilor. Ac~le. scnptorn, l~ ca~c nala. El lovode: e 0 oare arc ~tingacif'. Compo-
III .rau laici, erau anexate bibliotecilor p~rLH'lllale zi+iile e desfa,oal'it dest ul rlr conluz pe in:1l(i mo.
mai inscmnab. Genul. ace. La de a yVlta~' era Ger uu-ilo s r P I,u moncton. Capetelo rotundo
pri vi b ·a ..un e_~cl'c~tiu intele t~a~ ~l~cuL _~1 folo~ $i rnici al personajelor ne arninteso de acelea
sit.or. nu ImpHl'a11 au lost al.ra: I ~1 s-au mdel;L intllnil.e pe Iildcsuril« cunternporano. Lipsa do
nicit cu ea, ast.lcl T od .'ic al H-lea (4.0 -/1;)0) vulum '1 lrupurilor ~i uhsentu ad incirnii in :lIgP-
a prirnit porecla de (C caligralul ». . I'UI'ea spatiului cOI' spund evnlut ici genel'ale a
Problt mele legale de Ior-alizarc :,1 de ~I'~n()- art i din eeasL:\ CPOI ii, dar nu se potri vesr- clelol'
10U'i :inl. la rei d .pinoa 'C ca ~l in priv inl a snbiectelor infali~, I ' ~i creeaz.i contrasto sllparil-
i,;~anelor. La lipsa uno~' do~ur~entc d~taLe .'~ t ,I'e falii de elelalte miniat nri. Prinripala incin-
(' rt.itudine si putind li atr ibuite until aLel~ I tare provine din uloril vii, cu t onuri rosii. verzi
.
cll1Uln, e adauO'~ fapLul (';1 ade ea
0< .,
an V0108
te
-
si alba, t r d 0 dE', tni d fl'IIIIIO •.15a calit at o.
,:' se d 0 boa cil lntr-o miniature .eea ce e ~
su . hi d' I
(J imitare a unor modele mai v '.1 e movaua Tratatul {IIi D(':-:igul' la Cons! «11 l in\)I)01
pI. t I'ui. .
01'11
\ 'Lf 1 in iL .ste de dOl'lL ca r szult.a-
. . '. -il x
/) iosror irl e II c I II a 1'0:-:1 (·xf'('utal,i, pi-in unul
tel un i analiz atent a, t!luI.lll J~lcLuIl o~ a l'if'11(( .-)12, «opin - al'laui asl,1zi
se tmbine intotdeauna ,;i ('11 indicatiile Iurnizate in Bihliot ec« uat ioualu tll'
d r eritrriiJr pHI('llgl'Ufic·r. la v'iena - a IraLaLuJui de Iarmacopee alcatuit
ill secolul 1 e.n. de diLl'c Dioscoride m die gI'E'c'
originar din .s nazurba in Cicilia .. \re t manu .cris
MANUSCRISE PROFANE PI'a cI sl inat prin ·ip '8E'i bizunline Iuliana .vnicin,
Cupierea ~i ilu .trarea ~anu- sll',lnepont;l n Gall i Placidia ~i sot ia Iui .\I'I'()-
Iluula din bindus, POI'LI' tele autorului Lind d YOI'ba ('11
Bibiioteca scri selor unor au Lon pro-
Iani a Iost conlinuaLu. R, II euresi ( aru I d a de '('OP ri) si ell Epinoia
Ambrosiana (Ateniia) grupurile de m dici, rcprezentarile plan-
Biuu-hi BandineLli utribuie
171 171 1('10l' stnt lidel im it al c dllpil uncle e xemplar o
u nui ut clicr de lu C()n~Lulllinopol, ncl iv suh
m ai \'('(,hi all' untut ului, ('al" upurl p'I\"('i II'udi-
in
Iliada df' ~a BiblioL ca Arnbro uana in lemeiul
\ii eleni:I,iro-l'or!H1n .: Fo! ,~il' a aurului dov II st o (,~I'art rului 101' ~omun de voiosie naiva. (I Dupii
t tusi n mova tie hizantina. (,IL '('. pare, "I'W Ch. Diehl (JJanuel de Fort
b.~:a~~lm I, y, 248), prirnii artist i care au ilustrut
Dour' minial ura - alp ('ill'ei eulor-i sint Ioarte Hiblia ar 1'1 '0111' put acea 'La ilu trarc ab iolut
del rioral e - infil\i.,ind-o pe Juliana :~nicia r.0ate It~ f I. ca uceca a poem lor epice. ,) Col doua
fi sor-ot il Ii rlr pl °
«rcatio n pir-l urulu i de 1<, mr-r-- ?clllrt all lost claborute, Inl.r-adeviir in a elasi
put ul serolllllli ill \'I-Iea tu. ,3:i). PI'IIWlpl'Sa, tuup in d 1I1'.ul prirnolor Y acuri ale el'~i
lnve: rn lnl al ii in hOklll1l «ostum "'-tl'gal I'U alii:; noastr .
a, a ~lIm, cuveneu runzului all, e~1 . a~e~ala ;'\I,ai m~l\i ~\'anli atribuio Geneza de Ia \'iell<l
fl'-onlal int r-o at it ud ino snlcmnii. clnpi"1 Imagine noul. al~~ 1'. dill ,\I.lli?hia, undo se presupuno 1'01
('('remoniilol' aulice. 1-':a ost.e tnr-onjur al-i .d~ ',Ie.- ar f! ~lam.lIJl nest irbit o t radit iile nal urali muJui
0'01'1'1'11'
"
lnt elia0 nl.ei ,,,,In ~I lnza sa, si U ~rarlnlmlCl,, l' clonist i ~~'l. ~l '~pr~sioni. rnului a 'al'OI' pecct o
la d rr-a pl a. ;\('('.a,la \il~e. i~ ,poal~ ~'e"ml~Lll UI o p~aJ'ltl.mmJ.allll'lleel.ln,a alt i crud iti 0 atribuio
bani de alii' 'i 1IIIIana .vnicin II Imp),[I*~1 P" (,urlea ll.nul SCl'lplOI'LWII. d.e la Con LanLinopol, din pri-
p(' r-are i-a int indr IIn mil' gcnin .n\l~11 pa: Iyn.('~
(I cm~ caract rului sau sompluo. : ea a lost scri '01
('elei (',Ireia ii plaro sn r onal ru rascu ~): on .101,11.1
:.t~Lf('l gl'SIUI'il de dill'nil'ie fil<-1I1 d(' ermsuli rind
lJ;
'U re d all~' ~i d,e ar~i~L'pe un fond de purpur-a.
dupa 0 ,pI'a Llcn Jol?sllamca de pe la sf'irsit u!
i.,i preluan lunc] ia. . ..' .., " .olului a1 I l l-lea ~I ine put ul celui de-al IV-lea
An .amblul com poztt rei an JIll~"le ~I dlrllr'~llle penl,l'U l~anl1~('l'iseJe .profane _ ~i relizioaso (d.
consulare d e filde., (r-I. p, 203 "I it, D7), «a ~I. cl~ p. 43). N 1I st im daca aceasLa purpura osto un
i,.
irnagini le I;e('i~al'ei. in~ad ,'.-11 d.e i~gel'l ,~Ie "pd~\;~
pc 0 ir-onrui dill Sinai, 1,<1 PI('IOU!e~(' prmr 1]1('S(,1
o~n~g,llI adus lmparatului
fiH.ll lost, ex
,Pontl'lI care S-Cl(' puteu
.ut at. manu. (,I'ISld, 'all .Vl ntpu ternie] i
f\(' prnst erneazu °
f(,IIWi(', « Hp('lIno~IJl1\a ~I'I~lol' I), IUI Dumnezeu, 'Itapinlll deplin al Lurnii. In orir-e
,',H'P ii ~.1JoIlli'i{'ondlll',d ill' pi, In ('ompal'l~nH'nl I.(~ caz Iolosirea PIII'IHlrei I'a punde 1111i dorinl dr-
din ('(Ji\lll'i, ni.,l(' SI'(,I1( d(' gill, in lOI1~II'~ I'Pl1l1~l! lux ~I pcat o fi in:pil"llft de int nlia de a obline
(I ('I'isaill u-at at o I'll 0 Iil ort ut el ~lJ(':I, ('\'O('a
I), p nl ru Iondul din ('<lI'Cies in e vid n!a ilusLI'aiiil("
('I"'nerozilalPH ]1l'il ('ipl'sei rare const ru !. c, ~au 1'('- pf t de intcnsitat ~i de '~Udtll'a com] ar~hil~
~tallfa:(" mai mult e biSl'l'il'i 1,1 ,on'lanllnopol: cu c Ie dale d Iondul d am al mozuirllrilol'.
conii inHI'ipal('. l'OJl1I1<lI,,\bil, ('\I ,1I'('II'a de la I.()m~ ,In ce prj\'e,,~e daLa realizaroa Genezei e. te a~ezala
pI'i, SI' intil'l('lnil'p';I' ('\I IUl'I'rll'i d(' 1'1I1l~11'1J('\I( ,,1 111 zeneral III . olul al \ I-lea i ehiar in anii
olp pirt u r.-i. d . dupa :)!O din cauza lip' i de ;'edal'e a spatiu-
lui. D~I' l~b rl at ea figll!'i.lol' inO'adllie sit so prc-
supuna cu modclul ut ilizat putea s 01 a par in.1
MANUSCRISE RELIGIOASE iccolului al I "-Ira. '
eral ia "in{YH~ii care insu- , 'ecncle din viatn d(' lu (artl ()(,lIpa airi un 101'
( ; ('/11":'(/ d c 1(/
1'lt'lp'sll' ~('e~pip do gen din IJllPOl'l~nl. EI. sinl. vii, p ilurest i. Jipsit« de orico
I'i 1'//(/
('OI~ll;a rt imcn Ielo rui ~ialllri i so~ell1n.IL~le ~I icntuucntul religios nu so ll'auu('c
pl'il1cipC!sC'i l uliuna .vnicia so. I'o~a ,:le ,in ilut t 1'(;\- pt'lIl ruct 0 ll'asaLura deo sehita. ;'\umel'oase el _
rea u nor manuscrise ale \ e('hlll~lIl 1est am nl: menl e all r()~1 Iruprumut atc din urt a anlic.'i:
nsa est e Cr-neza (Facer a) de la Vlen~. -a fact.lt reL'lli in .inse de z.irlur-i ('II t urnuri alpIt(lf'ii
n' apl'opi('re int ro miniat urile sale ~I ar-r-lca rim 17J 173 11i IIIr ' , ' '" ,
 ·\ est slit liptic, 'U figuri minuscule, tlesenal
r.u nerv, dar aL caror m deleu est de tul d
lip it de viaoar , o l loarte vizihil in miniature
al carui subie t stc Inl.ilnirea dintro Heb 'a 'i
Eli zor, luga lui Avraarn, pe are 'LaplnuL 11
trimisose a aut 0 \i penlru Iiul 'uu, I aac
(it, 33).
In acest manu oris xi'La 0 miniaturii car
ucupii un loc deo .ebit: P L pui (it. 34), Repre-
z ntarea oamenilor ar e zbat zadarnic in valuri
impr jurul arcei c. t de 0 a menea amploar ~i
d 0 atit d put rni a intensitate dramati 'il.
in it pare sa fie tran punerea unei pic uri mari
din . ecolu1 al II I-I a poate 0 Ire cil d intr-o
inagoga, urn ar fi nc ea de Ia Dura.

Gene:a 'ouon Am fi fo L in pos sia unui

admirubil ex mplar ilu trat
a I Gen z i daca manu crisul care fii. ea part
din 01 ctia Lordului Cotton n-ar fi fo t apr ap
complet distrus, in 1731, in incendiul d la Bri-
tish Mu eum, unde e afla. E1 uprind a doua
ute cin izeci de miniaturi si '-a al ulat ca in
tarea originara ar Ii trebuit 'il num r aproap
trei ute Lreiz ci: dear d uaze i 1Ii doua au mai
rama In tar Irugmentara. '
\ce L manu ris -ar putoa 'il. Ii Io L pi 'laL
la Alexandria, pe la 'fir~itul e olului al Vvlea
sau in cursul elui de-al VI-1 a. Intr-adevar mai
multe trasaturi par a dov rli inlluenta exercitatd
d arta opta a upra miniaturi tiler care au
Iucrat dupa modele apartinind traditiei elenistico-
romane. Arnintim m i ale sprin enele groa e i
parul n zru i d are lncadreaza partea de u Tabul de
a hipurilor 'arnoa am d <.I 0' bit d fizio-
nomiil plin de Yia~ii ale G 11 Z i de la iena.
hiar da a ac sl, manu ri a fORL iluslral In 0
E"allghelia de la Stilul aces La mai '
data ant rioara Gen zei de la Viena, fa~a de
modelele din secolul al IV -lea din care acca ta
Rossano ~ai solemn,' U 1nLJ~ i~
e in piras , ei reprezinlji
de la gratia deli 'aUt a eleni mului,
0 tapa pe al a are,
e tndreapta ~ aJnrp~ ilustrarea Evangheliilor
Ia 0 daLil mai recenta dectt ace~a a
. e? u Ul. e tament, tntr-o epoca in care ere _
ca-

pre ab tractizarea ~i spre au teritatea mai petri- 175 till! mul t 1 capatase caracterul de religie imperial:.
vite exigentelor 'piriLuaJilatii crestin m
 Evanghelia paSLl'aLa. in tezaurul ~ aLed~'alei de jil;l ~i miuiut urist.ul IlU a dal personujelor sale
la Ho sana (in Calabria) o L nsa u Iitere de acelasi a r d nobiJii dcmnitate.
argint ~i de aur ~i pi. LaLu pe un pcrga'!lent colo-
rat cu PUl'PUra, ca ~I G ne~a d la~ lena. D~I', Eoanglielia lui Posed am unol nuirturii d f;-
pre deos hire de .acesL din urma manus~cl'l,', Rabula pre Lilul pract.icat in Siria
dorinta de a invalui ' en le lnLr-o. a~mosfel'~ d. in . ecolul al \'1 -lea dat o-
mar lie upranaturala a dus Ia elirninarea indi- riUi. miniat urilor (. ilo I' paisprezece file preliminaro
atiilor do pei aj ,i a detali il I' in.util pitor. ~.li. ale Evangh liei in Iimha sirianii, copiat ii in anul
Chipurile capata 0 expr sie . ~\'edi ~I dura. ~III~la- ;) , ub. uprav ah I' a ca.lugal'lIlui H.allll.a de
turi tul a stiu t 'il dea rnicil r sale t.abl uri 0 mai multi ribi in ~[joa .t irea Zagba ( il.ual a
dim n iun monumentala, per eptibila mai ale d mai mull i au Lori in ~Ipsopolamia de nord,
in cele doua miniaturi reprezentind j udeeata Iui in apropiere de granira lmperiului, dar p care
PilaL (il. 38). Semicereul arc e roLunje~.te. dea~ ahat le .J. Leroy 0 a -,aza in regiunea dintro
supra een i pare sa ind~~e. ii ~ce Le mmiatun Antiohia fji .\.J pl. In aceste rniniaturi dainuie
se in piril din operele marn pictun murale asezate u n irnt al v lumului, percept ibil in c rporalit at a
in lunete sau in abside. -a presupus ea proto- Iigurilor .,i in red aroa spal iului r u ajul orul pro-
tipurilo ar fi impodobit perelii marii bazilicii (' daului persp ctiv i a ri ne, car est ornp azii
zidite pe la anul 450 de ciitrc Irnparateasa Evdo~ l nnrile obicrL lor mai lndepart ate. l'nel dintrc
hia otia lui Teodosie al II-lea, p locul Iosl.ei ele I gaja un mare calm. Dar majorit at ea se
case' a jui PilaL de la Ierusalim. Cei mai huni de seh c print r-o gesticulatie destul de 'Vie .:i
speciali ti au pareri diferiLe asupru originii acestui prin gu lul fa!a de expresia drarnat ica. De aseme-
manuscris care a Iost situat in t.oate 10 urile nea e percep nurneroase accente ale unui realism
po: ibilc din Orientul bizanL~n: Egipt, ~il'i~, Asia p pular plin de KHVOlll'C.Colorit.ul est e de () remar-
Mi 'u, Constantinopol. Daca 1 onogralia ~me do cabila Iluid it a t e. Factum, Ioart pict urahi, izbu-
Palestina exe utia somptuoa: a i-ar putea datora test - dat.orittt u n i jud ieioase folosiri {trlllol'ilol'-
iusa unui. atelier de la Con tanLinopoi care lucra s;l Iimpezeascu .;i RU invioreze compozi+ii pc ('an
p ntru UI'Lc. ahundr-nt a persunajelnr le-al' fi put ut farl' con-
fuze,
Evanelielia de La 'avanyii nu .inl, mai siguri Pogortrca Sllntului Duh ~i lnaltarea, care SP
mope nici tu ce privcste locul unde nurniira print rc ('c((> mai izhut it piesc, all 1'0. l
ar Ii fo L opiatii ~i ilus- reprodu e de nenumaral e ori. \leriui. d a. menea
LI'aLa Evanzhelia dupa Matci, al carei Irazmento . li ne oprim fa lU iti nire (il . .36), a car i ico-
au fost cll~pa.ral in 1899 Ia Sinop., p coasta nografi le de tul de dcz voltal a. Ilrislo poarta,
de nord a Anatoliei de clUre un of Iter Irancez, dupa moda i!'iana 0 Lunica lunga, colobiuut d
capitanul Jean de La Taille, .,i. I'evin~ute in anuJ culoar purpurie, cu clavi de aur ; [inind orhii
urmator Bibliotecii national dill Paris. Ea a f'ost de. chi,i ;i cap III drepl el biruie moarlea. In
scri ii u litere do aur pc un porgarnent coloral rezi trul inferior au lost pic talc dOllii seen car
cu purpura. Vioiciunca d .enului .,i statura mi- ace ntueaza cara terul I rium lal : mironositclo in
nuscula a personajelor (ii. 31) .e asoamana cu fata m rminlului gol fji JIristos care Ii e arat il.
maniera Genez i de Ja Viena. Dar caracterul invesmintat in tunica alba cu claoi de aur a
dramatic al reprezentarilor ~i vel'iLaLea. fiziono- lnvierii.
miilor amintesc mai mult de Evanghelierul de In chenarel cu ar ade ale tabelelor de concor-
Ia Ro sano. Factura ste t.otusi mai put in trigri- 176 177 danta, moti vele geornetrice ~i Ilorale . e asociaza
 u pasarile, cu acel gust f arte viu 1 decora li i 5. SCULPTURA
prin care arta Bizantului a v tit arta I lamuiui.

Miniaturi din Sub inlluenta bizantina,

Armenia arta miniaturii a dobindit
o mare dezvoltare in Arme-
nia, cu in epere din ecolul al V-lea. Dupa mar-
turiile unor t xte, aici s-au ilustrat p rgament
colorate u purpura, cri e cu liter de aur si
de argint. Pcntru arm nii u ernici cartea 0 upa
un loc asernanator cu al icoanelor in Grecia.
J n campaniil lor militate, armenii luau cu pi
un manu ri aJ Evangbeli i.
Se poate stabili 0 cor la+ie lntre arta arrneana
din ecolul al VI -lea i cele patru miniaturi 1 cate Biz~~ul prelungea prea mult in timp obieeiurile
la f1r§iLul Evanabe'liarului de la Et§miaci"'zin
practicate la Roma pentru ca sa nu Ii conferit
rare a fo L realizat in 9. E1 r PI' zinl aVe, ti- seulpturii un loc destul de insemnat. RezultateIe
I' a lui Zaharia, Bunavest ire a F cioarei Inchina- sapaturilOl' au onfirmat ceea ce am Ii aflat din
I' a rnagilor (il. 39) ~i Botezul. Cu 0 asprim
te:-:e, ,dac~ u -ar fi acorJat m~i ml~lta atentie,
populara ~i 0 mare vizoar de expr ie, miniaturis- r.:ara .mdolala este adevarat a, pnn numarul
LuJ a adaptat modele care, da a [udecam dups §l calitatea operelor, sculptura bizantina nu a
carncterul inca monumental al are, tor miniaturi reprezentat deeit 0 rama§itti Iirava a treeutului
npartin au probabil picturii muralc: Icaltfcl ele fa~a de pietura menil.a sa'devina expresia este-
au putut fi mparaLe, in ('e privest Lilul It
a
~i majora a noii civilizatii ...Dar regresul plastieii
fres ele din prima jurnatate a secolulni al VIi-lea m raporL cu artel ulorn In epu e in a din
ar Impodobe c bi eri a arrneanii din L rnbat. v a u1. al IX-l a i.e'!1-' .Procesul s-a agravat la
Dar coloritul am tern ~i impa tat par a denot rornam, car an substituit nudului atletie cuira a
d as menea ~i influenta icoan 101' PX .ut.at in o tasului . au toga magi tratului. Exe utarea unor
t ehnica en an ticii. I' plici dupa originals grecesti, care e bucura e
d 0 atit d mare favoare . ub .vuzu tu si sub
Hadrian, a Io t u totul para ita in . ecolul al ITl-
lea, in urrna prefa erilor radieale intervenite in
spiritul §i in en ibilitatea oarnenilor din aeea
vrcme. Praet ica ulpturii s-a m ntinut totusi
in tr i genuri. rur raspllndeall unor nccesil al i
fundam ntal al vietii sociale a rornanilor : art a
i~periala p rtretel ~i sarcofagele. cesLor gcnuri
Bizantul le-a riima iredinci 'in prime! veacuri
ale existent i ale.
In. ula Proe nez, Ja sud-vest de Constantinopol,
Iurniza 0 Irumoasa marmura alba, care Iusese
179 foarLe apre ial a inca din epo a elenist iea pentru
 5. SCULPTURA

Bizantul prelungea prea mult in Limp obiceiurile

practicate la Roma pentru ca sa nu fi conlerit
sculpturii un loc destul de insemnat. Rezultatele
sapiiturilor au confirmat ceea ce am Ii aflat din
lexte, daca li s-ar fi a ordat mai multa atentie.
Fara tndoiala este adeviirat ca, prin nurnarul
~i calitatea operelor, sculptura bizantina nu a
reprezentat declt 0 rama~i~a Iirava a trecutului
rata de pictura menita sa devina expresia este-
tica. majora a noii civilizatii. Dar regresul plasticii
in raport cu artele eulorii incepu e inca din
yea rul al IX-lea l.e.n. Procesul s-a agravat 1a
romani, care au substituit nudului atletic cuira a
ostasului , au toga magi tratului. Executarea unor
replici dupa originale grecesti, care sc bucura e
d 0 atit d mare favoare sub Augustus ~i sub
Hadrian a fost cu totul part'isita in secolul al IIT-
lea, in urma prefacerilor radicals intervenite 1n
spirit.ul ~i in sensibilitatea oamenilor din acea
Yl'f'ITIC. Praot.i a sculptnrii s-a mentinut LoLlI~i
in trci gcnuri. care l'i:h;puncieall unor nccesitnri
fundamentale al vietii sociale a romanilor: art a
imperiala, portretele ~i sarcofagele. Acestor g 11111'i
Bizantul le-a dimas credincios in primele veacuri
ale existentei sale.
In .ula Pro onez, la sud-vest de ConsLantinopul,
furniza 0 Irumoasa marrnura alba, care fusese
179 foarle apreciata ind't din epo a elenisl ica pentru
sarcolagele de la Alexandria. Atelierele sale capa- al VI-lea se mai pa LI'a obi eiul antic de a trimit
tara un nou avint in epoca bizantina, lucrtnd in provin ii busturi ale Imparatilor. Are le irna-
pentru capitala aflaLa in vecinatate. AIle at - gini iculpl.ate rama sera obiectul unui cull,
liere se deschi era chiar la Constantinopol. Multe lip it in:ii d elebrar a unor a rificii de In rare
rama, el'ii acti ve in rnarile erase din sia Mica cre~tjnii se ahtinu era in \T mea pugini mului.
Grecia, Siria ~i Egipt, undo fll.' sel'li tnflorit oare Tn iuda ae l i conccsii, unii mari le logi ai
in vremea paglni mului. bi: eri ii s-au ridi at impot riva P I' .istentei prac-
Pentru ca cea de-a doua Horna :a capet o t icilor inv inate ('II idolatria. Xlat orialul Iolosit
lntr-adeviir a p clul un i capitale ~i Sl\ 0 depi'i- penl.ru I'igiile impcrialo era hronzul au piatra
seas a pe prima, Constantin a adu ai .i sute de un ori argintul sau uu rul. Xlajoritatca ace lOI'
statui pe are Ie luase din marile sanctuar pagtnc statui au di parut ,:i nil le mai (,UH( astern decil
!Ii pe care le-a asezat in toale I uril imporlanle: din lext c. :'I[\lILe cruu lnii]tatr in virf'ul unor
~Iar Ie Palat imperial, hiporiromul, t errncle pictc oloan inalLe, dupa 01 ir-oiul roman. in pialu
publi e ~i 'll'azi. rrnasii f;ai all onlinual:it Augll:Lf'onlllui de la Con:lantinopol so vedeau
imbogatea ca orasul cu prjiz.ile luat c din t ernplele in \'11'['111unor ioloanc st atuilc lui Constantin.
antir e. I n 66~, tmparatul Con t antin al J Llea a mamei sale ELena a lui Toodosic, a impiil'iile, ei
a adu d la R ma la Coustantinopol IIn numjir Eudoxia, iotia lui .vrcad iu: ~i a lmparatului
in ernnat de statui d bronz. Printrc sculpLurile Leon (/157-474.). l'n desert dintr-un manu cris
celebre care puteau li viizut e la Con lanlinopo\ de la Bud apesta, rcalizal de 1111ciilatOl' din vcacul
se allau : Athena Pro macho: ~i Z us Olirnpianul al XV-I a, n -a pii:LI'al arninl iren une i statu:
de Fidias •\ thena din Lindo" 0 :\ Ired il it de cvesbre a lni lust inian sau Teo.lo: i , In l'P a
Praxitel ~i Crones de Li: ip. Acosto opere, c1is- c privest o pro vin .iil« ~t irn, de pild a, <:i\ pial a
truse in mar' part abia de ciUl'e Crucia] i in c ntralii din III Liniana Prima 'I':-t impod obita
1204., nu e poale sa n u-i fi influenl at p art ist ii u 0 statui giO"1l1lidi a lui lust iniun. Dnpa mfi r-
'are lu rau in ConstanLinopol. Dosr-rierile ~i epi- Luria unci inscrip t ii, 0 slat IIiI' in onoarcu l ui
zramel ce le-an fost consacrat e d nenu mnrat i C n t ant alII-I a (GlII-66') a I'osl l'idi('(llii pc
autori bizantini dovcdesc C.-l I suscit au mel'e~1 Ia 662 in azora din Corinl.
inLeresul publicului. Portretele imp rialc care au ajuns pini'l Ia nui
pun adesea dilicile P" bleme de id enl if'icarc.
Statuile Lal uia conl inuii a fie u nul lnlr-ad var, sub inllucntu acelui gust , ancestral
iiuperiale dintre .elc mui bune mij- la gl' ci, pr-ntru const ructia plast icfi aimonioasii
loace ponlru a-i cin li p care a inspjrat , in poca imp rialri, mull, por-
imparati, pe membrii Iamiliei 101', pe marilc per- II' t culpt al e in Orienlul elcnir- hizanlinii, "PI'P
sonaje ale tat ului ,.i ale ceUi\ilor, ~i chiar pc rleosel ire de' rurnani. all rcnun i al la l'rdarr(J in
conducatorii de car II l'III'f;r, avcst o vcdct o a nuinunl im (' it t l'i'\:,U urilur ("lI';lI'lPI'i~1il'(, unci
al cpocii. ,\11 exist at st at ui elf' illlpilrali. fiziouom'ii ~i au prcfr-rut cxpresia grlwralu ideuli-
dr lmparutesc de oarncni din anl urajul IUI', IlII zatii. La accuslu :-a adrlllO'al acel aor de Ionsiune
numai la Con, l anl inopol in incinl a Marelui Palal ,
spir-il ualii car niarcheuz.i multo purtrcu- din
in pierelc puhlico in hipodrorn ~i in cladiril
oficiale, ci si in oraselc d pro vin ic. Cu liecar ulLim lo d c nii ale celui (I -ul l l-lca sc-ol ~i din
noua domnic, eel pu+in ptna in veacul al YJ [I-lea, se olul al l l l-I a. De aici all rczull.at l'i"ul'i ('U
'-au ridicat ascrncnea efiO'ii ~i inaugurarea lor modelaj simplu, are manii ude .ea 0 prof'undii
era un prilcj de ,ill'buloare, La sfil'~iLlI\ sccolului 180 181 "ia\5. Hillnlri ~l.
 Cuntrastul iutrc drugostca pcutru rUl'~a, uucori I'N1. onstt ntinopolului In 1204, a csuat pr plaja
chiar brutala, din Occidentul latin, ~i tendintele de la Barletta in urma unui naufragiu (hralcl
d idealizare din Orientul elenic se accentueaza, ~i pieioarele care au Iost lopiLe in 1309 pentru
inca de la inceputul Imperiului bizantin, bunaoara turnarea unor clopote au fo L rera ute la sfil'~iLul
in opozitia dintre capul gigantic al lui Constan- olului al X -lea). E te imaginea unui imparat
tin ga it la Roma in hazilica terminatii de catre rare era un 0 tal? aspru, purtind scutul §i hlamida.
ace t irnparat ( olbaeh, Friihchristliche Kunst, E 'i Hi ceva epi in a ea 1;1 opedi, 'are e .t e un
pI. 16-17) §i capul de bronz, odinioara aurit, portr l .,i totodat a 0 \'0 are a mareli~i impel'iale,
ul aceluiasi uveran, care a fost de coperit la la fel urn in Alena lasi a hu .tul Iui P ricle, de
Nais 'us (:~n,orasul au natal (it. 40). Principii Cresila ,inrati~a in usi tipul stralegului lesa-
d al'Lii analoage au in. pirat statuia unui lmparat virait. Dupa ce i s-au atribuit colosului .de Ja .Bar-
d zgropata in termele de la Aphrodi ia, in Caria, I tta num le aproape Lul uror tmparatilor bizan-
~i identilicata, dupa 0 in criptie gasit.a in apro- tini, de la Yalentinian I (364-375) pinii In Ilora-
piere, ell Valentinian al II-lea (375-392) ( 01- diu (610-641) in gcn ral a tazi opiniil lnelinri
bach op. cit., pl. 50-51). In ciuda unei anumite :a vada in ol pc ~Iar Ian (450-4:>7) .. \1' n, U'l
dUI·iLii.~iin cutele draparii, capul, prin aerul sau statui core punde perf ct irnaginii pe care ne-o
de nobila Irumusete ~i de gingasie tinereasca, pili m Iac de PI' a e. t. grneraJ energic -,i curer-
P" cum ~i prin anumite trasaturi ale fizionomiei, nil', car a Icvcnit lmparat In urindu-se ('11 pr<'tl-
cum ar Ii nasul alungit ~i ochii cu pri virea pierduta, ('111' mica Pulheria, sora 11Ii Tecdosic al TT-\( n.
denota imitarea stilului practicat la Constantino- o mare f ria de ubstra .Lizare a volurn 101' ron-
pol ub Teodosie I (379-395): opera, executata f ra de a iernen a un a I' de gindirc concentrata
din marmura 1 cala, a fost dalLuita fara tndoiala capetclor unor impurti.L s , de exernplu capetelor
dupa un model venit din capitala, Intr-unul din din Palatnl Conservat orilor, din Muzeul Lateran
Y stitele atelierc de la phrodi ia, care, din pri- .i din Mnzeul LIlYl'Il, care 0 reprezintii pe .vriarl nu ,
mul ecol al erei noa Lee ~i ptna in mijlocul celui fiira 111i I eon r (4~7-lj7/l) 'oi . otic, rnai lnUi,
de-al V-Ica s-au numiiraL printre c Ie mai lnllo- a lui Zenon (474-491) apoi a lui Anastasir
ritoare din lumea m diteraneana. (4!H--U~) (il. 42). La 0 primii privir aceste
Acest gu t, de natura clasica, resimtit la Con- p rl rei e vadee 0 tnrud ire dest ul ell' apropiaui
tantinopol pentru seninatatea expre iei §l pentru ('11 -apul de bronz descoperit In 1!F8 la Balainae,
. implificarea volumelor, se rega este, tradus cu in luzo lavia. Forma mai rlezvolt alii a diadernei,
mai multa mill trie, in portretele lui rcadius «ar ia locul unui .implu ~irag de perl , a ingiiduil
(39:"-408), pastrate la I tanbul [il. 41) §i la I'>U se va 15. in accasui operil 0 pie .1 apartintnd
8 din. Avind un modelaj plin de ubtilii sensi- un i dat mai recent . Dupa ell se pare e It'
hili LaLe, lc Iarmeca prin a rul 101' de tinere] e Yorba d spre un portret al Enfemiei, otia Impiira-
doli 'aUi ~i d huniit atc binevoit are. Folosir a Iului Iu tin I (51 -527), unchiul lui Justinian.
marmurii d Pent lie la ii .'1 s .reada ea aul orul Caractorul d id alizare mai pronuntat al a .est ui
101' nutrea adin ii admiratie fa~ii d s ulpturil cap orespund din pi in I'ej.mpr~ 'J~aUirii i~fluen.:
antic ~i voia ii rivalizeze u ele: pe buna Ul' I tale I lor cla i .izante in art.a blzantlna de prm ann
s-a putut vorbi de 'pre al'La neoati ·ii. ':'20. 0 int nsa spiritualitate amana portretul, ruai
'ub forme de a .emenea idealizat , u cu totul individualizat ~i mai xpr iv, din Ca tello for-
diferita impresie de vigoare e manifesLii in sta- zesco de la Milano: acel aer de pa iune retinllta
luia gigantica de hronz, ina1ta de 5,10 m, care, se potrive: te aLiL evlavioa. ei PuIher.ia, ?it ~i
adusfi din RasariL de cat.l'e venetieni dupa cuceri- 182 183 imperioasei Teodora, dar mal ales st udiul piept a-
 mai xisLii .' tatuil izolaLe ale unor impara] i pur-
nat urii 1\1' pl'l'nlile 'u no P" n u ul iim in Iavoarea Lind. hlamida peste tuni a II mineci lungi Hi
accst i din urrna idcnt ificilri. prcgatindu-: o :a-~i s oaUi sabia din tcaca. Ce'a
de la Ravenna Iuse c probabil ridicatii de l l onorius
tut uile .vcecasi id ealizarc, genera- in cinstca Lauilui au, Teodo. ie. Sovaim . u (,I'C-
unor notobili loare de viatji launl ri a se dem asa urn fae unii savant i, ~a tohnica cio-
lnttlneste in 1>OI'll'elel unor plirii porfirului ar fi lost relu~Ui, dupu veacuri
not nbili, a.,a cum 0 c rata frumo: 1I1rap de barbat de Intrerupere, pcnt.ru a se realiza r-apul nurnit
provcnind din Tort osa (in iria), aflal in Iuz '\11 « Cal'~aanola)} care s afla azi pe I ila trul clin
Luvru , c I' d at cazf din a doua jumjitate a scco- IIJ!-ghwl balu tradei hazilicii San Xlar 0 "pre
lului allY-lea .. all din prirnul pill rar al eelui Piazzetta: R. Dalbruck a propu a e vadii in
dE'-;\1 \'-IE'a (if . .J.3) .. \l lierel din.\ ia ~[iri'\ el un portret al lui Iu Lillian al I l-lea Rhinol-
_ (,('11 do In Eff' ... i d la .vphrodisia - au d at meLul. portret 'are ar fi fo s t .culptat in a d ouu
cxprcsiei viel ii spuil ual accent d 0 intern ital e (\omr:1 a a. e lui Irnpjira! (705-711), dupa c
ade: ou pat eticri (il. 4+). Pe chipurrle aul orit ar SUf~I'I~e mutilarea car i-a adu porecla ~i a l'uI'ci
nlo a('e~lor maO'i,'ll'a\i, ell ll'a,alul'i ad inc sapat , amintire s-ar pastra in ext rernitatea nasului tri-
~(' rf'f1erU\. mclancolia. t ristet ea i nelinislea IIn i "it a~ capului d la enetia. Dar aceasta parl i-
cpoci de confliele si dE' lel~, iuni. Ci\ld~lul cap eul~I'ILaLe pare a se dalorez mai degraha 1I11ui
gasil lingii. 1(0 iakgrad, in apropiere de Ob '01' ac ident pe care l-ar fi llferiL, ulptura. 1ar
(po \i'irmul;\[arii . 'rgrr. ast iiz i in Bulgaria) c\l'ula parerile inclinii ,a r cun a ('a mai degrabii 1111
('\I ('[to. aspr ime viguroasil IIn m .;Irr mai put in ap al lui Leon 1 W-)7-fl7/!) sau. ('el mai t irziu
is(,lIl';il put on t raduce acost o sim\i'iminle. al lui Ill, l.inian. '
Sin/IIi (/I, JiOlfir PI'l'\llil'('n (':11'(, St' ucorrlu l'l'minu p ilda inaint.asil I'
CoIO(LlU'
pu r purei, ('Ll ins m n al mu- lorrornani mai mul] i lmp.i-
onorijicc
j('sli'l\ii im per ialc. i-a indE'Innlll P urt isl.i sa sculp- I'a\l de la Con tant.inopol.
t ze in jl(jdil' (I' ~II) e<ripl an cfigiii(' Impiira lil I',
in eyi,nd cu Jntemeietorul Homei Noi, all pus 'il
rei put in pina rillr mijlorul sacolu!ui al \'-Iea. s rial o eol ane onorifiee care de celo mai multo
('por.l dnp5 care d isput a monofiziUi a adus dupa ori, purtau laluia 1 I' 'all cea a mernbrilor rami-
sine a slabire a I'aporltll'ilOl' d inl r "~gipt ,:i r-api- liei lor. Indragind puternic obi eiurile Ra'iiI'iLului
tala T mp riulni. DIII'iialNI mat crialului Iolosit Con La,?ti,n adopla e porlirul pentru propria ~
impunea u n it il apart e cu planuri mari si ilia 'P coloana ~1 pentru ea a mamei sale, finla Elena.
largi, ul rUI'OI' elect de rluritat era at nu at pr in Dar. ad ala eu recrude: .enta admiratiei rata de
incizia unor det alii in supralat a. Cel mai v ('hi
grup ex ut at in ae a 'Ut lehnicil e le poate ac Ia
maril opere ale 1I' cutului, care e manife la
. ub ~ lomnia lui T odosie r (379-395), acest
ul Lcll'nrhiIOl', incastrat in colt ul sud-vest al imparat a pus :5. sc lmpodobeascii ell relicluri
bazilieii an Xlarco din \ ('ne\i~l, und e a Iosl. in . piralii coloana pe car a inaltat-o in 3' . in
ad IlS in secoln I al _ Tl T -IN\, Du pii pal' rea gene- noul for':ll1l a f'ilrui con tructie 0 in ·epu. c Iu
rali'i ('I i-ar infa\i"a PI' Auzu lul Dioclel ian "i Const.antinopol luind 'a model pe a ela care
Augu: t ul Xlaximian imbl'i1~i 'indu-~i fi care Ceza- fu e e ridi at la Roma d catre Traian a si el
I'llI: Galeriu i?i Can, 1an \ iu Chlorus. Dar ;-a pr - d origine paniola. Dupa exemplul eoioanei' lui
1';1lpUSde a. ernenea ra i-ar reprcz nta pe Gal rill, Traian, aceea a lui Teodo io I era prev5.zulu eu
Licinius, Maximin ~i Constantin (in 308-' 09), o s al'a intcrioara urcind pinii Ja vir] i dccorat a
In muzeele din Ravenna, B rlin, Torino "i Vi na 184 185
cu r liefuri care ilustrau campaniile lmparatului. Soclul obeiisculu i Acostca lnt douii reguli
Ea a fo L darlmata de sultanul Baiazid al II-I a tui Teodosie fundamenlal dupa care
la in oputul secolului al '-V1-1 a. unoa l m st conccput-i ~i de I'a~ia
d. ar din citeva fragmenLe .ar s-au mai pa trat soclului p ar To du i a tli pu a fie excculal
"I poate datorita unu i mal' de' n d la LUVl'U penLru ol elit ul lui Tutrne al l l l-lea, pc cure
executat la Ilrsitul ecolului al .L VI-lea de u~ l-a asczat in p spina bipodromului d 1a
ma~ie~i t i.talian dupa un original de Gentil Con tantinopol (it. .J.5). Jnconjurat de fiii at
Belhm .. Frl~a cu~ptala ~nra~i ,a eampaniile lui .\1' .adiu ,i l lonorius, p atun i in vir lii d
Teodo 1 I ~f!1po~r:va gotilor ... ar, printr-o pre- lrei prezee i r P ctiv ,a: ani,.,i un ori d
~a ere. ernnifi auva a concepuei noi de pre slava eo-imparaLul din Apus Valentinian al l l-l a
imperiala, partea on acratii baLuliilor a fo t mi - ( 75-3 2) T od si l infati at a islind la
,orata ai i pre a Iac 10 nelor elebrarii jocuril de cir in ununind invinO'atorul sau pri-
LriuI?fulu.i.. oiIl:\a de a glorifica mare] ia imperiala mind omaziul popoarelor invin e. Cea mai trictii
e imte ~l mal mult in reliefuril oloan i pc rrontalitate rdoneaza Iigurile, nu numai al
care rcadiu (39- -4.08) a ridi at-o in 4.02 in imparaLului ~i c lor din jurul au, ci ~i acelea al
forumul sau. cenele inni~i ate nu ne stnt cuno - p ctatorilar la jo urile de cir , chiar ~i ale bale-
ute declt datorita fragmentelor care au mai rinelor are, volu1nd Intre doua orO'i, introduc
dimas din partea de jos a coloanei ~i mai cu .earna usoara noLa d gratie Ierrnecatoare in aceste
datorita mai multor de ene din sec~lele al X I-le~ s ene au, tel'. umai barbarii [nvin i tnt infa-
si al Il-lea. Ele ilustrau eu multa intensitate t,.i~a~i din profil, in mn de umilin~a. cea La
urmarir a de catre armata imperials a cetelor fl' ntalitat.e vine nu din Rasal'it ci din arta
eapeLeJ?-iei go~!~or~ Gainas, ~i infringerea lor, Spre imperiala rornana, care 0 ImprumuLa e ~i ea de
deosebire de I raian sau de Mar - ureliu Area- la arta populara din Italia, und fusese pra 'Licalu
diu nu mai lua parte Ia lupte. El apar a' de trei fal'a Intr ruper inc plnd din poca republicana.
ori in Iata oldatilor sai, asezat in hip iolemn 'ub C nstantin ea a p1:i.lruns in arta oficiala
sub un baldachin sau dinaintca palatului RaU. ca urrnar a propond rcntei apalate in J mp riu
A ea ta i onografi triumfalii so reg a ea pc trei d 'atr paturil d olda] i i de oloni ti, la al
dintre Ietele oclului care ruporta coloana. Sub caror gu t a ri:'l.pund a de v acuri. 0 ga im
o ru e in crisa tntr-o coroana au lntr-o Labli\a
aplicatii u rigoare in cene a adlocutio ~i liberalitas
dr~ptu~ghiular~ pu~tata d doua figuri inaripate
care Impodobei c arcul pe care Constantin l-a
(victorii sau tngeri), r adius ~i fratele au
ridicat la Roma in 315, De ai i ea a trecut la
Ho?-orius, stind in .pi ioare, in adrati de drega~
toru .de la curte ~l de oldatii garzii, primeau Constantinopol. l\Ien~inerea ei, sub Teodosie, In
omagiul cetatilor Imperiului i al Invinsilor. Dea- monumentel ofi iale are coexi tau cu oper lc
upra au d desubt desiasura 0 frizii cu LL'f e. in pirate dinLr-un ideal ari tocratic de Irurnuselc
. u fo L a'p~ ate ai i d uii in emnale principii cla icizantii, arat a complexilat a fa L rilor allati
~ c~mpOZl~Je: P d 0 parte, frontalitatea, pentru la originea art i bizantinc- Dcaltl I, in part a d
Iigur ile tmparatilor, drcgatorilor si oldatil r in jos a so lului bcli ului lui T ado ic, jocurile ell'
a a fel Incit sa dea irnpresia de maje L~te prin circ - cur de cai ~i de cvadrige - ~i operatiile
c.ont~~st v u. reprezentarea din profil a personi- de ridicar a obeli .cului lnt tratate cu 0 libertate
Iicani cetatilor au?- inv.in~ilor: pe de alta parte, .,i un .im ~ al pitor icului, care n canfirroa ca
uprapuner~a In registre ia locul conceptiei unitare . nurnite subie te impun tilul ce Ii \ P tri-
de pre spatiu, predominanta la greci ~i la romani. 186
187 veste.
 M onumcntelc o prcorupar d zlorificarc sp ctatorii cure iI :'1I,l"nl.-l, rn~mbl'ii f<~mili'i illlp{:-
cizitiului , ('U ac a dove- '
com para I)Ilil. rial In picioarc, din raItt, in IrllH~na ~J ~rodro~ulu!
Porplujrios d,iUi de monumentclc imp - 10. f 1 r a ~ipe soclul obelis .ului IUI r~odo, re, ~I,
riale, Insuflct a sc nolo in ,fi.rsit, inl rludii rl duns, lot a ~I r soclul
s('~tlptalr pc pied stalurile do marrnurji ale st a- ob Iiscului. dar cu mai multi! rigidilale in at it u-
I~l~Ot' cl bronz asUizi di parutc, are fu e 'cra dinile Ironl ale ale personajelor.
rlc,lwaLc, du'pu rnarturia unor Lexl e ub domnia
11l,I.vna ~asl ({191-51 ), in hipodrom intru rin- SlIbil'c/f Subi dch' mitologicc au
sll!,e,:t lUl, Porphvrio , v stit condu alor d cva- 11/ itologico
nl inunt
r-o s<"i ' bU('1I1' tll'
d nga, ongrnar din . vloxandria are trccuse din o unumit a lavoare. Relic-
:ch~pa .~lba}rjl r ,In_ ~ eea a Verzilor, .impati- furile Incast ratc in zirluril» Propileelor do la
z~la de Impar~t. Pina In prezenl s-au ail., it doua P art a de .Vur r-nnsl ruit e dllpa Loale probabili-
dlOl~ aCe,'l? piedest aluri (Beckwith, Art of OIlS- l:tl il de el\1 re Trod osie al l I-lea in ft1::l \ i r-are
lanlL1Wpl('~ rIO', 3t-3-'); ,T, Fil'atli ~i .t, Roll" r~ pr zenLau, dupil. m~rlll\'ii,le cu.lrlLoriJol', chinul'il~
.1n~ual of l!w_/~rcha;o~og[cal Museums of Istanbul, lui Promcl u, rnuncile 1111 Her ule sornnul 11I,I
1 6" rl. XXXI-XXXIII), Fiecarc fa~a arat a. Endvmion f!i pl'ilbll~il'ca lui Phaeton, ran probabtl
rr~ v~l'lan,L~ in de~a]ii, victoria lui Porphyrios, p rc do originc anLicit I' lolosi! "in ace 'l mO~lI-
Lind JI1 p~clOare, d!~ fa~a, In cvadriga a ',i ridi- menlo Rarcle Iragrn nle care au Iust rlr 'copel'llc
cln J cu nuna dreapla cununa-emhlsma a victorici CII prilejul ,fi.pallll'ilor fe('\l1a~o in J~)27, pal' f;iI
:~le, Po ac~la cunoscut mai demult din cele dona indice Crl ell' apal'[incall sliJulll1 ncoauc elm ~e('o-
pi desLal,tll'I, e~ mai linea, In mina sLinga ~i rarnura I lr. 11 ,i T l.c.n. J n orice caz. elc d ovedosv JJ1lc-
~e palmier, "I ea un sirnbol al 'U e ului sau t' Sill pc car iI rnai susci l a u inc_u a,~csl? lrlnr il~
I;r pe jaL~,ra, din,:tpoi era lnfiq~~at in pi .ioar : jurul anului 1,00 din 1',I'a n,oa:;I,I'H, ~I f;ll~lIl aceloi
[0 Iala principala a color dona monumenLo ,i ~iko PI'o\'cllind tol din zidueilo cle ap,al'al'<' alp
po f [ele laLeralc ~i de dinapoi a celui rnai rocen't Cons\,anl innpolului (Volbach, Friichr. Kunst .. pl.
~Ie,c,oprril, Porphyries sto inconjural d j\ikc 72), -u lurriil uru sa l'I,'ganl.:i in ~llp\'af~l[il, ,rCll'il
Inaripato, care il in~Ol~oneaza au susl in cornisa, iolo: irea t.repanului, dllvedl'~LI:', I",hlnl' ,111 (.'",lIla
a,: I~~nca U~~I' cariatide. Deasupra lui c alla 1I0l'i oal'PI'al'e dUI'il[l\i In o xor-ul io ~I a alllllllTntlfll'
~~ 0 I Y h~ ~mrnd un, orn al abu,nd ntei. .u lajul
0'1' oui« ("it. urt a neuat iCCl("onlinu[1 So'li~i I'srl'('ill'
a~, e t,e ~n 'ad"~l _cmd de putu. golasi, rind de lnl'illl'ir' a aSII[1I'<l art isl ilor din <'upitaltt,
~raJdar! in t~tnlea scurLa: Irnpingtnd plna la POUll rloar prin unii :)00 un sr-ulpl ru: a, 'xl'('I~lal
~nlll~ extr, ma ,0, eoU\'e~~l care fu ' aplicata du pa 0 t rad ilie care apal'[i~ca secolului al \ -1('<1
III chip mai Iericit pe Iriza Panath neelor de la i.e.n. placa din muzeul national de la Ravenna
Pa~teno~) eulptorii au rcdu marimoa .ailor pre infa[i"indll-J p ([ .rcule dnhorirul un vccl'b, in
a las~ flgl,ll'a orneneasrj ,a prcdomino. J n regis- locul corboaivei din Ceryncea, in aeeasla sr-h im-
trel inlcrioaro s-au I' prczcntat dif'er il o subicct : bare a sexului anirnalului nu II' buio sii 'C vudfi
P, a' la mai de mull cuno: ('IlL din ('rl douH o O'I'('Salii dal()l'uli't ignol'an[ei ,culplOl'ului ('I'Cr;;-
pI desl aluri, diversiuni sau inlr cerea in cursul til~'" deoarec inaintasii :(Ii gl' ("iadnpl as 1';\ al'ea 'U:i
'al'cia vizi,Liii dl~pa prima parle a cur ci, isi s him- v I: iune lrll'a demaiinainle.u~a("um(lI.aLii
bau a telajele, ,I pectatorii in picioare pe era- rnai ale una dintre metopel P 'clldo-Thr,'cionu-
d~ne aclarna auri~a ln~'ingiHorului; P t'claJull In} de la :\1 na; ca s rega este ~i pe unele sarco-
jJ~ede tal, POI'phyI'IOS pnmesto cununa Lriumfalii Iaze rornane. Scrnnele unui stil nou s manife La
d in partca unui pel' onaj (poat o, lrnpiiratul P) intro 188 189
in aspr irnea conllll'llI'ilol' ~i in sirnplif'icarea mod -
lajului, care nu .-n. i grndcaz.t II'('(-('r('a clint" pla- l-a .alilical, pe Luna dreptate vi! U \1 suuia a icu-
nuri, lntre fundal i supraf t 1 mari din fata, nozrafiei oficiale a artei crestine ». Pe arhitrava,
me"'dalionul cuprinzind bustul lui Hristos este
Sculpture ulpt ura a fost pu a in purt.at in lriumf de, d,oi ingeri, ~nLre busturile
religioasd lujba orestini s mului, mai elor patru vanghelis I, ar~ a~mLe," de ele
mult in a de iL inainte d din Con tantinopol. Pc Iata inlerioara a a 'cs~el
Lriumful Bi eri ii. T xtelo mentioneazii la Con- arhitrav totramorful, imbol al celor patru v 11:-
st ant inopol .,i in alte par\i, slal;,i al lui llrist o: t,u~i ale Logo -ului (Cu vintul), ,e te ,inc~draL d
si ale lui Dani 1 in gl' apa 1 ilor. La EfE'R, rind apo'Lolii P ~ru ~i Pav l:'pe ra~a l!1tcr.lOa.ra awanca-
rcadiu a I' taurat trada L atrului, 1 a pus si1 dramenlului arhanghelii Ralail t Mihail, c~pe~c-
fie ridi ate Ia jnmiitatea a e'Lei artere patru niiI 0 tiler ere Li, as zati pe fund~ul unci nl~
oloano cu baza culpt ala, purttnd st.at uile van- cu : ica cal a in pici ar 0 diavolita u lor dc
ch listilor. De a emenea s-an ment inut anumitc fem i _,i lrup de ~arpc,
lip\lri ant ri ar se olnlni I'll 1\ -lca, cum at' fi La est d acea La I i el'ica mai existii un f artc
Bunul Pi'i Lor sau OI'f(,11 ctnt lnd din til('ra sub 0 int resant atilp culptat, a ri:irui, d co"~~i 'C
cununa de animalc {il . 46), . Ieaza in hip vadit de culptura Orientului gre~o-
Sculpture a slujit mai r u : ama la imp lobirea siri~ din epoca irnperiala rornana: ~nLr-o. nl~a
(' lificiilor religioaso -;i < pies lor mobilierului cu ia, avind dea upra un Ironton triunghiular,
lit urgic precum !;'i in scopuri fullt'ral'(', asn '11111 e desra~oara 0 triplii arcacl~, intre ~e carei
o Iolo: i. era primii ('I'e. tini. eoloane centrale era adapo LIt probabil Lronul
[n muzenl din T 't~mbul '(' pisLrc<1J':a merla- Etimasiei purtincl Scriptura, po ~in~ (·~lel.?-l~e
lioanele elor patru evanghelist i, g';lsitl' .hia» In douii Iiguri, al carol' re L,un tie mat vad, mea 111
Constantinopol ~i(,W'C illlpodobiflCI'i'i prol abil unca- zolurile 'laL rale, par a fl fo t Petru .;1 Pav.I,
dramentul vreunai porti suu un perote, p la mij- obi~nui~ii in o~iLori ai lui Ilristos in I' pl'eZ~nUirll~
locul ecolului aJ V-lt'a (Volhach, op . cit. pl. ,Ii), Iigurative. C l~uril 'inL w0 :u'palc dc do~, ing~rJ
ToL <\(010 ('xi~til dOlla t arnburm-i le c I ano zburind d a, Upl'a unor pU,'UI'l (;0 pal' a II pour-
impodobit cu : r-cne d un tip care, clupa pu J( ni hi,
(',i\liHorilor, era reprezenu t In Con t ant inopol ,i o artii mai .olorata sc tntllne: te la amy nul
d alto spe imcne ~i care 1.;i a,' a birsia in J m p - do la muzeul din I tanbul, alcatuit din doua parp
r iul roman, Gu: l ul pentru narariun ~i irntul 'ai' provin din hi ricil fintl~1 Gheorzhe ~I
pitore: cului au u pravi 1uiL in ar-e 'l(' sc nc vioaie, Ilntul Pant elimon d la alonic. Am vonul a
in care rnir-i figuri menest i int a~ zat e in mijlo- Io L fiirii lndoialii execut at in capitula ~Ia edo-
till lmpletituritor din \'I' juri de \'iU'1 en Irunz ni i. Izolind Iigurile tn nise u cochilii. s-au r~-
mari. nul din a .est tarnhururi i~ratiseaza un P" z -ntat ,\{ngii, mai ,inUi .in caul~rca P~'\Inr~llIlI,
pa tor ('1I ciin le 'au un bou z bu ra~o' pa,. t ..i '11' i adu indu-i daruri. PI'III ,foln urea .dlll plin '1
un \al'an Iucrincl pamlntul (\"011 ach, 0]1, cii. t rr-panului ~i prin .rearea 111<11'1101' go!ul'l tit' umll.'~1
pl. 77), C Jalalt arata doua Iernei purtind un xprima aici un siml f arte. \,Ill, al ul?l'tI~
cocos .;i Botozul :\IinLuilorlllui, f n acea: Ui ull.irrui In epind din e .olul al l l-l 'a ~I n~al Jll~l,t mea
c nil O'oliciunea lui Ilristos, (' re alteori est e in al III-lea v chiul pro edeu al POl11:I'OUlIOI,Iolo-
a unsa de apfi, at sUi per, isten] a traditiei anti e. sil, plna atun 'j a fosL inlocui 'U tehnica c,.
Cel mai important an iarnblu te a ela al POI'- cons La in a cobi piatra prin procedee proprn
talului bi eri ii de v st din Alahan Mona t ir in , 'uJI turii. Asem neu efecLe tie opoaitie lntr
Isauria, de prin anul 450 (ii, 47,), Prof, ('T rke 190 191 aIL >tl~a marmurii ~i scobiturile intunecate car
 se Iorau in ea au fast cu deo: ehire folo 'it in Sarcofagele figurative destinate principilor din
Asia Mica, unde inLensitalea luminii dadea deplina familia imperiala sau membrilor aristocratiei nu
valoaro acestor contraste. SculpLura din Anatolia au ajuns ptna la noi dectt in numar foarte mic.
~i din Siria ne of'eru nymel'oase exemple ¥i chiar Doua curente slnt reprezentate in aceste opere,
la Salonic 'e poato crta arcul de l.riurnf al lui nul este acela al artei neoatice care, leglndu-se
Galeriu, ridicat intr« 2U7 ~i 305: aul.orul ::unVODlI- de clasicismul potolit al secolului al IV-lea l.a.n.
lui de are no-am ocupat rnai sus pare 'il fi sulci-it prin intermediul epocilor Iui Augustus ~i Hadrian,
influent a accstora.
reinfloreste in a doua jumatats a secolului al
1V-lea, atunci cind Imperiul a izbutit sa benefi-
Sarco(age S ulpturr; funerara a r sl cieze de retnsanatosirea ingaduita de reformele,
un periale de por(ir loarte inflol'iloal'e la Con- in chip necesar earn aspre, intreprinse de Diocle-
stantinopol plna in «ursul tian ~i de Con Lantin. Acest curent neoatic este
sctolului ul Vl-Ica. Estc bine ::1 S scoata in evi- ilu trat prin arcofagul de marrnura din insule,
den(.;".' ca apal'(iniJ?d unci caLegorii xceptional-, are a fost descoperit in antica neoropola a car-
surcof'agole de porfir care, in biserica Sfin~ii _ pos- tierului Sariguzel, nu departe de vechea biserica
tuli, adaposleau resl.urile a opt irnral'aP, de 10. Sfintii Apostoli (il. 49). Pe laturile Iungi, doi
Constantin la Marcian (450-457), cu ex .cptia ingeri ~jn 0 cununa, elegant tmpletita, in care e
lui Vulens (364-378), ucis in razboiul irnpotrivr, ins rie hrismonul. Ei au fost tratati cu 0 asemenea
gotilo» ~i al carui Lrup nu a putut ri O'asil. In arta a racursiului inclt par sa iasa din unghiurile
general, ace, te sar ofage erau anico ni c ~i nu placii spre a impinge in prim plan monograma
aveau alLa de ol'a~ie in alara de ln-ismonul a eZCIL lui Hristo '. Siguranta fa t.urii in miscarea aripi-
pe capac. Tol.usi un fragment no arata, pl'inlrc lor, nobletea senina a chipurilor, supletea ~i
Implctituri de \'i~i1 de "ie niste puu; culeguloJ'i amploarea draparilor apartin unui sculptor care
de st.ruguri, inlru totul asem·"tn:'ilOI'i CII cei care tiu e sa asimileze lectia data de modelele antics.
se yael pe sarcoragul Constant inei, Iiica lui Con- Iai multa rigiditate au apostolii care, pe laturile
.tantiu, In Vatican. Din aces], mo l iv s-a prcsupus mi i, incadreaza crucea. Cei din dreapta JnL
ca el ar provoni din sarcolagul lui Constant in. Petru ~i Pavel. Cei din tinga, care au I'amas
La Rorna, sarcofagul nurnit, al sf'intoi Elena, dar neterminati, ar putca fj loan ~i Iacov.
Celiilalt curent, care prelllnge~te traditiilc artei
care, fLu'a Inrloiala, a lost al Iui Constanliu Chloru
poart.a po 01 sc nc tie bi1Uilie iul.re cu];.l;'et i romani sarcolagului asa cum a fost practicata in vestul
Asiei Mi i in epoca imperiala romana, ne-a daruit
~i barbari. Ac te .arcof'ago de porf'ir all'di. pal'ut
opere ca a eea de care apartine Jragrncntul de
dllpa mijlocul veacului al V-lea, dcsigur in urrna marrnura de Proconez, descoperit la Cons tan-
ten, iunii pe care disputa monofizilu a provocat-o tinopol In carti rul Psamathia tntr-una din necro-
iIILJ'(, Const anl inupol .,i provincia Egipl. polel care se intindeau la vest de zidul lui Con-
stantin (it. 4 ).Figul'il lui Hri 'Los ~i ale apos-
'ol'co(agc ill'
Cu ilu'cpel'e dc ut unci'-au Lolilor repro Iu , cu mai pu~inii dezinvoll.urfi in
IIWI'IIU( ru Iulosi! sarcofugc tie mar- gesturi ~i ell mai multa us aeiune in draparc
111111'(1 pcnl.ru impamli ~j Lipul de orator antic, asa cum ne este ounoscut
imparaLe'e, Verdele anLic ~i marrnura alba de de la Iirsitul veacului al 1v-lea l.e.n. De aseme-
Proconez pal' sa
Ii Iost rnaterialele prelerate. nea, in ce priveste expresia visatoare, s-a putut
Decorul e red iceala 0 cruco care uneori s detasa cornpara capullui Hristos cu Eubuleus din Eleusis,
in relief pe 1111 disc. '
192 193 datorat poate lui Praxitele. Dar, sprc dcosebirc
de stilul neoatic, aceste personaje e desprind
pe un fundal de arhitecturi, ale carer capiteluri
si paryi inalte erau scobite cu trepanul. Sarcofagul
din Psamathia apare prin aceasta ca unul dintre
ultimii reprezentanti ai grupului de sarcofage
numite din Sidamara (in sia Mica, in regiunea
Iconium) pentru ca unul din exemplarele cele
mai vestite a fost gasit in acest oras. I n realitate,
sarcofagele de acest tip au fost faurile, din primul
patrar al veacului al III-lea ptna Ia inceputul
celui de-al V-lea, in atelierele din Proconez de
catre sculptori Iormati dupa traditiile din ve tul
Asiei Mici. fe aflam aici intr-un univers al for-
melor deosebit de acela in care se mi ca autorul
sarcofagului din SarigUzel ~i analog, in schimb,
cu acela al amvonului din Salonic. El preia
elementele originale pe care Ie-au introdus Ana-
tolia ~i Siria in maniera lor de a trata formulele
~i motivele venite din Grecia antica. Acest lucru
sxplica de ce Ainalov ~i Strzygowski au putut
cita sarcofagul din Psamathia in sensuri diametral
opuse, primul ca un exemplu de supravietuire a
tradi iei antice, a] doilea ca un martor al izhuc-
nirii Iortelor din Rasarit.
Lespezi [unerare S-au Iolosit de asemenea,
Intr-un fel mai modest, pla-
cile de calcar local, imitind latura Iunga a unui
sarcofag, pentru a tnchide cu 0 fa~ada mormintele
zidite. Aceste lespezi, cu reversul dimas neslefuit,
au 0 execu ~ie mai mult sau mai putin sumara.
Unele copiaza sarcofagele cu coloane. A~a este
cazul a doua lespezi gasite In 1958 in cartierul
Tashkasap, in vecinatatea vechiului zid al lui
Con tantin. na 11 InIa~i~eaza pe Hristos tncon-
jural de apostolii Pavel (la dreapta sa) ,i Petru
(la stinga sa) inl.re doua femei ( are simboliz azii
poate Ecclesia ex gentibus ~i Ecclesia ex circum-
cisione, sau Roma ~i Constantinopolul). Acroterele
sint constituite din busturile apostolilor. Cealaltii
placa, ie~ita din acelasi atelier, este decorata cu
Hristos asezat in slava intre patru apostoli.
crot rele care, Ia arcofag lo veritabile, erau
. culptate in extremitatile capacului aici, din
cauza. ab entei ae~ tui el ment, stnL Uiiatc in
a elasi bloc u reh ful.
Exi ta un al doilea grup de lespezi LoLcu rever-
suI neslefuit, in arc scenele se desfa~oara in
hip continuu, in loc a fie scandate de coloane.
na dintre cele mai reusite de un stil narativ
inca vioi, ilu treaza intrar a Iui Hristos in Ieru a-
li~ (il. 53). Fa Lura, ~esLul de. aspra, dovedeste
a secrete~e fr~~o ului basorehef antic Int pe
al.e .de dISpB:~I~le,.ra~a a se tntrezareaaca faga-
dUlehl~ nasterii unui stil nou. Lespezi de acest gen,
dovedind un mesteeug din e in ce mai sumar
au fo t faurite pin a la tnceputul veacului al VII-lea:
Panouri de parapet AILe placi, in general de
marmura, au fost Iolosite
la parapetele altarelor, colateralelor ~i tribunelor,
I e ob~ ei .ele tnt decorate pe ambele fete, ceea
r Ingadui . a Ideo ebim de placile funerare.
El pot avea ruci izolate sau lnscri e in cercuri
in cununi au in rornburi. Aceste eruei stnt adesea
legate prin panglici ondulate. Exi ta de asemenea
!mbr~ atii ~au I'omburi,. rnai ales suprapuse, in
int riorul carora inscriu flori, cercuri sau cruci.
Muzeul nation~ din Ravenna posed a panouri nespus
de frumoase (il, 52), provenind de la San Vital
in rare molj,:ele Impletite tntr-o retea neintrerupt~
au!. t .d~gaJate in marrnura, dupa tehnica culp-
tUfJI «a Jour », sau ulptura-dantela anuntalii
de amv0!lul ~e Ia Salonic au de sar~oragul·din
p arnathia, ~l are e ana in plina favoare ub
d mn,ia lui Iustinian. In medalioane, in patru-
loburi sau in romburi se cuibare e frunze de acant
lilizate. neori intervalele dintre motive slnt
oeupate, in centru de 0 cruce si catre margini
de pasari. Gustului pentru culoa.;e care face e~
motivele sa se d~sprinda in plina 'lumina pe un
fundal intunecat, I se adauga acela al dinamismului
liniilor decorative, prinse intr-un fel de miscare
perpetua.
. Dar pe aces~e pau?uri de parapet s-au reprezentat
19~ 195 ~1 subiecte Iigurative. La Muzeul din J stanbul
se pasLreazil doua Hil'a Indoiala do In. Ilrsit.ul provincii, sub Iorrnc mai putin bogaLe ~i mai
veacului al Vl l-lea sau de la lnceputul celui de-al seci decit in epoca rornanii. Dar, la Constantino-
VIII-lea, care provin dintr-o biserica de Ia Thasos pol, in cursul vcacului al V-lea, s-a inlocuit acan-
(Mendel, Catalogue, II, nr. 683 si 684). Pe unul Lul fin, cu marginile frunzelor rotunjite, cu acantul
din ele se vede Daniel In groapa leilor, hranit spinos cu frunze danLelate, care fusese utilizaL
de ingeri, !?i pe celalalt doi cerbi venind din direc- mai inaiute in epoca rornana, rnai ales la capite-
~ii opuse ~i apropiindu-se de un vas sa se adape. lurile din Asia Mica. Frunzele erau incepute cu
Printre subiectele cu figuri de pe lespezi a carol' dalta, dar erau finisate ~i detasal.e cu trepanul.
destinatie nu pare totdeauna sigura se numara: Acesta a fost tipul numit teodosian, deoarece
Jertfa lui Avraam, Cei trei tineri iudei tn cuptorul parc sa fi fost introdus in sculptura bizantinii
de Ioc, Nast.erea, In hinarea magilor, Fuga 10 sub domnia lui Teodosie al II-lea (408-450).
Egipt, Invierea lui Lazar. In acelasi timp, inlocuirea arhitravei cu arcada
a adui dupa sine insertia, intre partea descen-
Sarcofagele de la Sculptura din Constantino- d nta a arcului ~i capitel, a unui trunchi de
Ra (J(>11n a pol l~i exercitii inrturirea piramida, de piatra, imposta, a carei masa mai
a upra mai multora dintre plina il facea mai putin fragil (it. 51). Aceasta
numeroasole sarcof'age care au fost fallrite 10. uprapunere of ere a totusi un dublu dezavantaj:
Ravenna, lnceplnd din perioarla ctnd orasul a efectul produs era destul de stingaci ~i imposta
rlevenit capitula Tmperiului, Ja inccpu l.ul veaculni ameninta sa alunece de pe capitel in ciuda cram-
al V-lea, pin,l in cursu] vea ului al \'1 l l-Iea. poanelor care 0 legau strins de acesta. Inca de
.\('easUi actiune s-a Ca('IIL sim~itii mai cu seama la tnceputul veacului al VI-lea, s-a operat 0
in limpezimea punerii In pagina, care detaseazii fuziune intre aceste doua clemente, dindu-se capi-
net Iigurile, in nohlet ea si eleganta atit ud inilor telului forma solida a impostei. Este capitelul-
~i lntr-o anume bllnd ete a rnodelajului. 0 puLem ·o~ la care volutele, cind se mai pastreaza, ram'in
se iza de pildii in saroolagelo cu roloane unde, aproape pe de-a tntregul angajate in mas a 9i
in nise cu scoica, so aflit Ilristo transmitrnd Leg a nnde frunzele de acant, in loc sa-~i indrepte vir-
sf'intlllui Pavel in prczenta sf'lnt.ului Petru care Iurile spre exterior, Iorrneaza 0 impletitura con-
c. te la slinga sa, ~i a all~I' upo ·toli {il. 50). linua, in care tr panul a sapat, in dantelaria lor,
, .obituri negre : Sfinta Sofia de la ConsLantinopol
Sculptura In domeniul s ulpt urii ar- a dat excmplele desavtrsite ale acestui tip care
arhiiccturala lril.ect.urale Bizantul, rnatu- s-a raspindiL in Irnperiu sub domnia lui Iustinian.
riztnd Lendinlele care 'P Monogramele lui Iustinian 9i Teodorei se Inscriu
i:isel'i'l in Siria ~i Anat olia pe tirnpul epocii irnpc- aici in modul eel mal armonios, in mijlocul Ietelor
riale, a ('1' at formele ele mai noi scohind adlnc principale. Exista 0 varianta a ace tui tip de
piatra (;1I aj utorul t repanului, in asa Iel tncit sa capitol, cu tesituri Ia colturi ~i in mijlocul Iieciirei
de prinda II n f 1 de dantelii albil 'pc un fundal fe~ , .are cste atcstat la Sfintii Serghios ~i Bacchos
intunecat, ?are pul ca fi, pe dea upra, in rustat tu. 7).
ou 0 matorie neazrii pentru a intari contra: tul. De 'OI'UJ, format din lncrengaturi de acanL ~.i
~ceasta. estetica a dirijat mai ales ovolutia din impletituri, care tmpodobeste par\>iIe inalte
capitelului. La in eput, bizantinii au continuat - suprafetele dintre arcade la Sfinta Sofia, arhi-
sa intrehuinjeze capitelul ionic !?i chiar mai rnult, trava la Sfintii Serghios ~i Bacchos - este exe-
capitelul corintic, simplu sau cornpozit, care a cu tat in aceeasi tehnica a cizelurii care decupeaza
ramas in uzul curent pina in veacul al VI-lea in 196 197 motivele ajurate Hira relief: el prelungests astfel
in chipul eel mai Iericit decorul capitelurilor. In
aceasta retea de linii fara de sfir~it, care veste c
arabescurile Iaiantelor din moschei, mintea se
pierde intr-o meditatie atemporala. Sintem depar-
te de ritmul care scanda §irul paimetelor in piirWe
inalte ale Erechteionului. Psalmodia bizantina a
urmat lirismului coral, in astsptarea tlnguirilcr
Islamului. Acest decor, parca epurat de orico
volum, se potriveste mai bine cu liniiIe unei
arhitecturi dematerializate §i cu motivele ani-
conice ale mozaicurilor pentru a zamisli 0 atmosfera
de 0 foarte malta spiritualitate.
Arta bizantina se tragea din traditii prea
complexe pentru a se limita doar la aceste ino-
vatii, Ea a preluat de la arta romana formula
capitelurilor cu figuri, dar a tratat-o cu un gust
mai exigent §i 0 mai sigura Intelegere a integriirii
elementelor figurative in ansamblu. A stiut totusi
sa dea friu libel' unei reale fantezii. Astfel, pe
anumite capiteluri, dintr-o masca de barbat ia
nastere 0 claie de par, barba §i mustii~i din frunze
de acant, dupa 0 formula aplicata §i la mozaicurile
pavimentare din Marele Palat imperial (D. Talbot
Rice, Art byzantin, pl. 32). Pe alte capiteluri se
afla protome de berbeci sau de cai Inaripati §i
ctteodata vulturi sau alte pasari. In alte parti,
paunii cu coada roata apar in centru. Un capitel
cu 0 inscriptio mentionind numele lui Heraclius
poarta cornuri ale abundentei tncrucisate (D. Tal-
bot Rice, op. cit., pl. 34): siguranta cu care este
tratat acest motiv antic confirrna renasterea
simtamtntului clasic, care s-a produs sub acest
imparat, asa cum vorn vedea mai departe in
ctteva frumoase talers de argint (cl. pag. 214-216).
Sculptura coptd Sculptura copta, arta pro-
vinciala §i populara, merita
o mentiune speciala, din pricina trasaturilor sale
particulare : tendinta catre exuberanta decorativa,
verva §i ingenuitate de tip yiiriinesc, placers sen-
zuala, Calearul destul de moale din valea Nilului
se preta, in afara de aeeasta, la 0 anume negli-
jen~a a stilului. Ca §i in pictura, §i chiar mai
mult in a, tcmele provenite din pagim rn au
l'arnas exLrem de trainice: Orfeu cintind din
lira, Daphne, episoade din viata lui I Iercule,
Leda si lebada, Afrodita, Nercidel si, mai ales,
imagini ale ultului lui Dionysos, care, larg ra5-
pindit inca din epoca ptolemaica, s-a mentinul
pin a in veacul al VI-lea. Intr-unul din aceste
frontoane de ni§1, foarte pretuite pe atunei, zeul
vinului este reprezentat stlnd pc un car tras
spre un tholos de doi tauri, cu capul intors in
fa~a dupa maniera obisnuita in arta copta [il. 55).
Doua busturi de Iernei, odinioara inscrise desigur
1n medalioane, ocupa colturile : sint poate preote-
sele thiasei bahice, donatoarele timpanului.
S-a dat de asemenca un sens crestin unor
motive antice : [ike §i arnorasi devin ingeri, cruci
"cu toarta" (ankh - emn hieroglific al cuvintulu i
ia~a) luate ca simbol al bisericii coptc, pentru
a aminti ea zeii din epoca faraonilor, care yineau
aceasta cruce in mina, vestisera aparitia cresti-
ni mului. Sfintul calare], adesea cu capul lui
Iloru , a fost un subiect Irecvent tratat. De a c-
menea, pe Irize, sttlpi ~i Irontoane de nise s-au
sculptat teme .rest ine. Ln rernarcabil exemplar
din colecjia Mirrit Boutros Ghali n infa~i~eaza
pe lIristos facind gestul bine uvtntarii tntre doua
bu Luri Inscri: e in medalioane, situate deasupra
~i dede ubtul lui [il. 54). Pe laturi ~i pe cornisii
all Iost sculptati delfini simbolul Mlntuitorului,
..
i rozete. In colturi, iepuri se apropie de cosuri
Incarcate eu fructe (fadi sa deslusim daca acest
subiect avea vreo . emnilicatie alegori a). Stelcle
Iunerare stnt Ioarte numeroase. '\.desea ele poartil
Figura defunctului in atitudinc de orant, sau a
Fecioarei, seztnd ori in picioare, 1nLl'-0 ni~a lncu-
nunata de un Ironton sau 0 scoica.
Tn veacul al VI-lea apitelurilc-cosuri ~i frizele
arhit turalo au fost ell gl'ija Impodobite CII
Irunze de acant spin os, decupate in tehnica
culpturii ajurate, potrivit unor modele venite
din Con. tantinopol. Chiar daca era detestata
198 199 pentru autoritarismul sau politic §i religios, capi-
tala lmperiului ontinua ..ii-~i XCI' .itc as 'en- Ii (/ J)[II'tl' ~i de nlLa [t unei cruc: rlublo. DN1~lIJ)J'n.
d en tul in doineniul artistic. lor e lnalta doi lngeri din fa~a,
Coptilor le-u pH\. ut sa lucr?z . lorn nul. ."IuzclIl Pe timpanul portalului din Ateni ( ecolul aJ
Lu vru posed a un Iragm nt U1I1 13u na \'08LlI'e, din Vl l-lea) a Iost tratat vochinl motiv 111 cerbilor
care so mai pusll'eaza Focioar~ asezatii P 1In adaptndu-se la finLina, dar aceasta a devenit IIn
scau nel prea tnalt pentru ea [il. 56), . cere in care se In, rie 0 tmpletiturri cu cabosoane,
La Muzeul copt din Cairo se pastl'eazu usilc inspirati'i din lncrarile de metalurgie ~i de gil1\'a-
U(' lernn ale bisericii Sllnta Barbara pc ar. .'0 ertrerie (Bal u-nsail.is Etudes sur l' art med ifc'al I'll
C'> ,
pol ved a, in panourilo de sus, de ~ ~al'lo I~l'lslos Crorgie ei en Armrnie, pl. LXI).
sczlnd do alta Ilnl.ul l\larcu, ~l III regl~trel~ Exisla 0 ategorie de rnonumentc sculptatc,
I~ledja~e Hristos intr-un nimb ~i Maria, tnconjura] i aracteri ti a pentru Armenia: este vorba de
Iiecarc de cei doi prezece apo toli: ar putea ,u acelo khatchk'ors, piel ['e de rnormint sau socluri
fie 0 rcluare a ternei din abside, adaptata su- Ie ruci, dintre care cele mai vechi apartin, dl.lpa
pl'tlfc\ i co trehuia de orata. elt so pare, vcacului al V-lea. In alara crucilor
~i motivelor florale sau geometrice. era, im air i
Armenia .~i in. \l'OlCrUa ~l 11l Georgia, suhi cte figuraLive: Hrist os, Fcrioara [inind Prun-
Georeia datorita arhitecturii de cul, trig ri, Iinti, Jcrt.la lui Avraam, Naster a,
piatra ) pe Iatadel
,
edili
v·
ii- Botezul, Daniel in groapa Ieilor (aceasl ii ultima
10l' s-a dezvoltat a sculptura ornament.ala ~I I mil Iiirul tl'aLata d upii 0 '('hemi! care deri vii din
i'i(l'uraliv5. care a liut sa den 0 nota partioulara at-eea a eroului slim rian t;hiJcramc,. intre rial' 1(,
ir~prllmlll~rilor iconogralice .din Bizan] ~i. ~~e- siilbat.ico). P r .onajelo sint adeseu def'ormal e in
mcntelor pe care Ie rnostenn 0 d ~a Ll:ad.l~.l1le asa fel inrH s it so arla pl oze 7ngustimii endrului
locale ole in ele hranitc din aport.urile hILtl~r101' d~epLung-hilllal' in (,<lI'Call l'ost inl rnrlu: e. CIILel('
~i ale. marilor ci v iIizat ii d in Or iont 1I1 .\ propiut vosm int elor d ovin ~,inllllc\(' st ilizut« in vedcrea
~siati(' . ohiine"ii 111101'e['c('I(' ornament ale. Se sirnt e ri'i.
La Ptghavank (sau Pt ghni) (prima jumiit.at « a ail:i ne a 1'15.111. la U mai mare dep.irt arc de con-
v acului al VI-lea) pc 0 arhivolt.a de Icrcasl.ni, (' p\iil pla tice ale .\ntic·hila\ii g-I'ero-rom~ne
dui ingcri purtind 0 imago c.lipeata a. lui 11ri. lo.s declt la Bizant si ('u farnw(,lri urt olor der-orat ive
slnl, urrnati fiecare de trei busturi de sfm~l, din Ori nl.ul .\'pl:opial !-;(' !'x(,I'('illi ell mai mull i\
in crise in medalioane; in partea descendents a pur ere d(' seductic.
arcului, la baza, au fost Infa~i~a~i, d 0 parte,
ctitorul Manuil Amatuni, lupt.lndu-se cu un leu,
i de cealalta, un hiirbal, in lupta cu un grifon:
irnit.arca portrct 101' rcgilor sa, anizi, pe at unr i
sLiipini ai accstci portiuni din Arrnoniu, cstc dL
se poato d evidont ii. ." ...
Acostci vreri de a pastra obicviurile sasanizilor J
.e dutoreazti gustul, rasplndit pe atunci In Armenia
~i in Georgia, pentru imaginile etit.oril?r ..La Iv!1'en,
in veacul al Vl l-lea, David aharnni ~1 sol.ia sa
e tndreapta din extremitatilo timpanului pre un
grup central, Iorrnat din Ilristos ~i trei sf'inti, 200
6. ARTELE SOMPTUARE Ravenna, in Provcnta ~i la Trier. Si ium aceste
obie l rau u~ I' de tran portat, 10 ul unde all
ro s l de. operit nu I arata. inlotdeauna originea.
\d seori Inc rcarilo de atribuire '-311 inlemeial
p bservatii d orrlin stili .t.i foarlc iuhiectivo.
Xu cxi la ni i un rilde~ c tribuit met, cure s ii
nu fi fo t de a. emenea atribuit ~i Egiptului.
In ertitudin a in ar nc afli'im ad . ea dovedestc
1'1\ un a ela i urent UP al'la influenla acest
dilerit e atelier care aveau 'uno~tin~a unele do
altel , Dealtminteri, intr-un ingur oras par sa fi
coexi tat stiluri diferilc. In ultimii ani. -a putut
vedea mai bine ca in domeniul Iildosurilor a ~i
in allele, Con tantinopolul trehuie a fi fo. t IIn
.oci tate atlt de bogata, ca aceea care domina important centru de acl iv itate.
Imperiul bizantin, ~i lndragind am de mult
.
luxul in care vedea 0 on 'a rare a forlei sale : i
totodata, 0 sursa de plac re nu putea a nu rezervo
"
Dipticuri
consulare
Pe haze destul
so tntcmeiaza
de sigure
localizarea
nn loc deosebit artelor sornptuare, practi 'ate de unci anumite categorii de
lunga vrerne in bazinnl mediteranean : tildcsuri, documenLe. E te verba de dipticurile in interiorul
metale pretioase, t siitur i, ernailuri. carora se aflau ti'i.bli~e de ceara ~i pe care con-
sulii - nurniti cu incepere din anul 399 in cele
doua capitale, cite unul pe an - le trirniteau
F ILDE~URILE .unoscutilor pcntru a lo anunta obtinorea acestei
dernnitati onorifice, considerata cea mai insemnatii
Fildesul Iu .ese apl'e iat inri" din tra\'echea anti- din Imperiu pin a ub Iu: Linian. Se poate presu-
chitate in Orientul .vpr piat, in Egipt in CI' ta pune a, in alara de anumite exceptii, ace te
..i in lumca mi enianii. Grccia tl folo i e deopotrivii dipti uri erau lucrat.e chiar in ora ul unde con ulul
la tatuete i la obie tele de rnici dimensiuni, r-a j i av a re~ dinta ~i, din lista magistratilor
ili la sl al uil hri elefanlin . Homa il utiliza s e <II.' uperi ri (fasti consulares), stim in care din elo
a em nea din plin la I cOI'uI rnobilelor, la placajul doua capitale i se decerna. e acea 'Ui cin te.
p retilor ~i Lavanelor din palat le imperials In Cel mai v chi dintre dipti mile pastrato apartin
ornarnentele triumf'ale. Bizantul, care . e apruvi- veacului al V-lea. Cel mai recent este acela al
ziona cu Iildes din India ~i din Africa, i-a dlmu!> lui Justin, diu 540. Intr-adevar, ultimul con ulat
credincios aproape de-a lungul lntr gii sale i torii. acordat unui particular dat aza la Roma din
Crouolozia i, mai mult inca, localizareaateli I'e- ;1' '1 ~i la C nst antin pol din 54J. r nceplnd de
101' de unde ieseau a este obie t pun problem at unci lm] aralul a Iost ocotit con ul p rmauenl.
ln titutia a azul ill rlesueludiue dupa domnia
dificile, ade ea in solubile. Fildcsul era prelucrat
lui Con. taut al11-1 a (641-G68) ~i a fo t abrogata
nu numai in Onientul mediteranean, Ia Con-
ofi ial de Leon al VI-lea (886-912).
stantinopol, la .\ntiohia, la .Ylexandria .,i in Toate dipticurile de la Roma dateaza din
interiorul teritorinlui sirian sau egiptean ci ~i so oIuI al V-lea, 'U xceptia unuia singur (eel
in 0 'rident, In Roma, la Milano, poaLe chiar la 202 203 al Iui Orcste, din anul 5. 0), Cole de la Con tanti-
 nopol apartin primei jumiitii] i a eculului al VI-I a. (' ,t reprezentata 0 partida de di tractii oferitc
[ina la sfir~iL in .criptiilc au rama in latina ,:i grati diirniciei lui Anastasio. Elementele dilerito-
abia in cpind din anul 520 au aparut paralcl si ]01' cornpozitii au Iost repartizate cu claritate pc
.it e va in 'crip\ii in grccestc. Cele de la Homa un fundal neutru, lip it d adin ime. patiul e, tc
inccp pe placuta de dede: ubt ; ccle de la Con- abolit ca ~i pe mozai .uril contemporane.
.l antinopol pe placur« de dea 'U1WU, ToL la Constantinopol au cxistat ~i dipt icuri
Dipti urile de la Homa all, in cencral 0 i .ono- mai implc - fiil'a indoialii de. tinate unor prieleni
grafi mai putin dezvolt aui .;i un lil mai primitiv mai putin irnportanti - P" car on ulul era
dcctt cele de la Con tantinopol. De obicei, con .ulul Iizurat in bust intr-un mcdalion (de pilda, dipticul
esle reprezcnl at stlnd in picioar ('II 0 gTija lui Arcohind us, allat la Lu vru).
de 1 ul dc pron un \ al il pen tru v ridi i lnl ca Iiziono- Iu .Iinian a dat un xernplu al prcdilectiei sale
mioi, rala de rnotivele pUI' ornarnentalo atunci cind,
Potrivit unci tendin]c eenorale u Oricnt ului rii~d I r clarnat con 'ul de catre unchiul sau
grec, ale l'i1r('i efecl in sculpt ura I -am arnint.it III tin J, in :>21, a pus sa so eulptezc dipticuri
dipti mil d Ia Constantinopol InL mai idealizale. pcntru . enatori, ale 'al'or placu~e purl.au, in
De a, em nea ele au fo L lucrate cu mai mull a ('01\ uri 0 I' zela cuprinzjnd un cap d leu si, in
pre 'izie, Din le so de prinde 0 impre ie de noble] e icntru, un m dalion marginit de palmate, la Icl
,.i de oleganta care core, punde viej.ii mai rafinale a a el a de pc anumite monumente romano.
de la U1'l a noii capitals a Irnperiului. In interiorul acestor medalioane 0 inscriptio Iatinu
Dipl.icul Iui Anastasia ne eta 0 huna ide despro rrrai ste : « Ofer enatorilor ac sle daruri, mici ca
aspectul po care Jl aveau de obicei aceste mici pret, Clar in 'ar ate de onoruri t (exemplare pa tra: f'
obiecle de lux la Constanl.inupol (it. 51). J e in abin tul de medalii c1e la Pari in Ca t.ellu
Iiecare din cele doua pla ute, Ana tasie, tranepot Iorze co de la Milano i la New YOI'k: D. Talbot
al trnparatului cu acelasi nume (car ii acorrlas Hi e, Art buzantin, pI.' 31).
dernnitatea de consul In -17), e to jnfa~i~at 'Lind Dip t icuril mai erau Lrirn i ~i penl ru a vest i
p un ' aun de magist rat (sella curulis) intr-o a ordar a alter onoruri decit a elea ale C011-
10jU cu Ironton, de unde prezideaza jocurile din ulatului, sau pentru anuntarea unor ca alorii.
circ pe are le ofera pc chcltuiala a propri Dupa mar-turia gramaticului Popia, unele cuprin-
penLru a sarhatol'iintral'ea in Iunctie. Potrivit clean risori de d ragost c.
unui antic obicei al magi tratilor rornani, pentru
acea -u, ocazie el si-a pu, in iznelc Lriumfului: Dipticuri Exi: ta i 0 categori de
trabea de purpura cu rozete de aUI' ~i incalpiri, imperialc dipl icuri de dirnen iuoi
tot de alii', avin I cureluso incrucisat ; 10 mina mui mari, in care 'e repro-
!Sling:! \ill(, 1111 fW('l'll'lI Iorminat ('11 u n vull ur Z III a Jl una dill pUI'\i irnparat ul in mijlor-ul IInOI'
purtind I'l' 'I' sl.ot 1111 I1Il'd:di'"1 "11 bH~1 III i in pfi- s•...lIC care cvoruu virIuriilc sale milit arc, iur ill
rul ului d mnil or. ell tin'apl:, I'ididi II/Up}J(/ mijlo III eel ilalt Ie] , tmparateasa. IJ hie i
(batist a), pe care ,'(' rr'eg[tll'1!tl' ::1 (J aruncc in Iiecare din cole doua plaru\e pare sa fi lost UmpU1'H
ar nii pentru a da : euinalul 111('('11 ('I' i i j01'11 rilor. AI' ~l lin cinci r-ompart im nle. I 'u x mplu niagnifi-
Ironton (' te incunuuat de lrei 111 dalion nr cuprin- il .onst itui Iildcsul Harberini dc la Luvru (if.,j J,
zind, in centru sus, hustul Imparal.ulni .\na ta: ie, ar .Le una dinLre piesele eel rnai representative
la dreapta noastra fal'a Indoiala eel al impadi.le:ei ale iconograliei im periale crestino. In registrul
.vriadna, ~i la l inza rIal lui Pumpr ius, nepotul I sus, doi inzeri poarta un medalion lnltiuntrul
irnpiiratului ~i laWI can, ulu lui. In l'egislr,,1 inferior 20~ 205 t;UI'uia, inl re OUl'C, Luna ~i u stea, simboluri ale
 ambo. acla din Indii In tlf) ~i I' purt.ase 0 victorie
··el'ldui, so despriudo bu LuJ Jui Ilrist,. 0, LOn:-'
b b hi I at a upra gotilor in 49 . Acea: ta opera, care e L
~m :' rnocuvlntind cu mina dreapta ~i ~inind
str1n legata d arta triumlala romana ptna ~i
In ~tln~a ~epLrul t rrninat ('11 0 ruce: de Ia el
in felul in care a fo t Lratata. terna Lributarilor,
<Ieyne ImpHI'alul pu~er a ~i tut d la I a primit
ramine de asemenea, prin sbil, mai apropiata de
rn~ run a d face. ria dornneascu asupra pamlntu-
IUI intreg () ordin a, ernanatoaro aceleia din arta antica decit dipticurile precedente ; in panoul
c ntral, gratie unui extrem de abil mestesug, e
cosmos. ~Panoul~cenLral ilu treaza a easta Ulpinit'e
'xpl'ima IIn . imt al volurnului rar in ac a. Hi
~~ oluta. Imp~raLul apare aici calare, a 0 tas
\ IctO~JOS, purtmd plato a II lambrechinuri si cpo i'i..
hlarnida militara iar pe cap coroana incru tat~a
ublecie Faptul eil aceste Iildesuri
~ l~e~\emaLe. Cu un gesL imperio, lnfize in rrau folosite in scopuri pro-
pamm ancea, care acopera partial un sef barbar mitoloeicc
fane de iHre paturile rafi-
III \'C rnintat u 0 tuni a II mineci '0 caci 1':
nate ale ari tocrati i expli a de c subie telc
,."UI 'at~'a ~~ .pan tal' om 1ungi. Sus, Ja ,HI
tuz dreapta, a
0
mitologicc au fo t trat ate cu PI' dileclie nil numai
. Ike. u p:clO~rele asezate pe sfera lumii, tin1nd
la Con tantinopol, i 'oi in Egipt.. Muzeul national
m mina ~stmga ramura de palmier a vi toriei, "0
indreapta in zbor pre imparat pentru a-i pune de la Ravenna poseda frurnoa a pla a pe are
.vpollo clntind la ~iLera face 0 serenad a unei
pe eap~ un una pe .care 0 I,inea probabil in mina
cal c Daphne, Ill' aUt intr-un dafin. Strinsa
,., , ~ d 1 \ .
0

dreap.ta. Pe ac~ea~1 parte, jos, Terra, ridictndu-i i

cu. mma stinga poala mantiei, plina de fru te a, manarell 0 \e:iilura copta e a 1 ntmoe,
atinge cu mina dreapta piciorul basileului jntr-u~ p11 lraLa la muzeul Guimet, indica destnl de
sigur originea giptcana a ace tei piese, care pure
gest. ~~e s~lpunere, arattnd as~fel ca i:r:lreaga lume
~ii da ze din prima jnmaLate a SE'(·olului al
10cu!L~ iJ reeunoa~t~ autoritatea ~I li Inchina
bogatiile sale .. InT'reg~strul. inferior, de 0 parte 9i VI-lea.
'I 01. din Egipt provin, dupfi. t.oate aparen] le,
Ie alta, a unei Nike In rmscar ,inarmalii u un
(' -le doua grupuri d tte t.rei Iild esuri montate
Lr?feu In m'in~ L~ng~, tnainteaza cei ce plate c
in at dra sail jiltul di1rlliL d lIenrie al TT-I a
Lr!but, barbari 91 hindusi, insoFt,i, prirnii la
(1 02-1024) «at.edral i de la Aa ·hen (il. /59 .~i
~mga, de ';In Ieu, ceilalti, la dreapla, de un elefanL
GO). Ele par a fi Io t fi:iurite p nt.ru lmpodobirea
.1 de~ un t~D'n~. In panoul din tinga, donatorul,
unui scaun. C 1 mai lrurno gl'Up (ii. 59) upnirule
Imb.rae~L ~l .?lm ?ldat, of era imparatului tatuela
n Tsis in peplu, a vind pe ap un medius ~i in-
U?-~l VI torn. Inaripate monLatil p un soclu : la
t' njuraUi de 0 corabi eu echipajul au, de un
pr lO~r Ie lUJ S? afla sacul din are va implrrti
tr-mplu rotund al Jui 0 iris, de cintaret,j din nai
~aru.rl poporullll. Aeela i per onaj se rega ea far~
si de 0 menada danslnd. ProCuziunea exuberanta
tndoiala !n co tumul triurnf'al
pan.oul ~Ul ~lreapla. azi disparut.
al con iulilor
peciali tii nil
pe
a personajelol' de pe fundal aminteste de India,
ell care arta opta din acea vrerne prezintfi
~u l~buLII ~a ~ puna de a iord asupra id nLita.~ii
1 mp~raluJu J. Cercet atorii au tncetat tI mult a ade eori unele ufinita~i. Celelalte Iildesuri apar-
vada in el p Constantin dar mai ezitft inca Intr [inind aceluiasi an amblu infati eaza, pe Iundalul
unor impletituri de iedera, doi Diony 0 tind
Z~non (~74-491) Anas.La i (491--1) ~j l usl i-
cu pi ioarele tncrucisate ~i u bl'a~ul dropt ridi at,
n~aJ?-,Hir~ ca ? c~rt;l.para~[e ell efigiile de pe moned
care e sprijina unul pe 0 coloneta, celiilalt pe 0
~a fI ~urnlza~ mdlC~l probante. Prezenta in registrul
mferlO." a L~'I?lltal'llor barbari ~i hindusi tndrepta-
fintina u bot de leu. Atitudinea languroasa,
207 mu ulatura usor adipoasa ~i a, pectul efeminat
te~te id ntificarca u .Ynastasio ar prirni: C 0 206
 le-a adus la el, a:-)" 1;U11l so 'pune ill Furcre (II,
al [tresl,ol' rfigii ale z ului dCI'i\'u din mod lolo
Hl-20), In part a dr jos, un taur sc aplcacii Sll
e ~luhll al IV-lea i.e.n. In aces! trei Iiguri s
b a din upa color palm lluvii ale raiului. .\('easlu
regaseste m~delajul putin earn molatie ~j enzuali-
lema, in care s poate rccunoastc 0 adupturr
t atoa gr(' ale (~~r cal'a'lerizf'az:1 prea ade, ea
opere~e sculpturii copt e. cr ~tina a tern i lui Odell lnconjurat de animalc,
'Le tratata ell un im\i:i.mint al idilei pastorale
Mal mull,a, II car~l1ne ~i durit at o apare in
c lelalt 1,,'1'1fll(~e"Ill'1 ell' Pl' jil(ul de la Aa hen, apr piat de arta anti 'U, Csalalt a placa infati~eaza
cpi oade din , d rea sf'intului Pavel in Malta,
PI' ,unnl elm ell'~!~ part e.i d(' su s , ,e afla 0 Tcreida
Irnpartit in Lr i reci LI'e ~i sparate de accid nlc
a ..•~z~ta pc IIn.. Friton «are U prinde vu urnin 1011(1
ale Lerenu1ui rapi 1 indicate. In part ea d SUS,
l~lJnl,lcv de ~IJlo~; in partea de jo: 0 a doua
I ereida, mal ,mICa, e, te rapita de un Triton, sllntul Pavel e te a,ezat 'a un mazi traL roman,
pe sella curulis lntre doi apostoli, greu de ident ili-
,,:e,:nenea .'ub~ectc fll,e,cra Iralate mai inainlc
cat : poal Luea si Vart.olorneu, sau Timolei
plOa,l~ ,at~lr,atle, (~e arta romana. Dc jur-imprej1l1~
P ti ~Ll ~I RCOlCl evoca prezen Ia mal'l'l' tot in m
(aeea 'Ut ena -a mai intorpretat .,i ca Pl'OPO\'U-
¥ D .' ' , al1J' l'a tluirea lui Pavel Ia .\.L na). Intr-un registru mediao,
an rea. ar, ,alatlll'J de acca ta imagi-'lica paginil
dupa p ve tir a din apit.olul ~ XVIII al Faptelor
c,lo~a alte .rdde~uri i] us t,reaza fara tndoiala. i~
«hip alegoric, triurnful Bin lui a upra RJullli Po apo'Lolilor, Iintul Pay I 'uLura in Iocul de O'aLej
vipora care i e in .oliicis pc rnina dreapta, fara
IIn,1I~ dl~, ('If' v un raliire! pc ('aI' n inrol'on~azii
rloi II1g'Cl~?1;lr<lpunge ('II Iant-oa 0 pant ern, 0111,cal"
ea el a patimeasea ni i un rjiu. In mijloc, « mai
marele insulei », Publiu , lmbracat in manti a cu
If' ~I,~~('I,IO~ dr, viniil oure (iI, GO), I e cel~lalL,
tin, l,lZholl1lC rim fala, tncadrat 1 doi a , fibnUi lUJ1O'a a magistratilor, este insotit dc doi
'I' l " nmornsi ostasi din gania, In parl.ea de jos, i .o pr ;,:inta
s Ilve~ ,f' ('II piciorul stlnc 0 pa: al'r cI pra(I'v "
~ I'" , , "
, ' e 1;lm,~m ISpILI(1 !'a atiibuim aceluiasi alplirl'
<I. Hl'1ntului Pavel doi bolnavi pe care ii v a Uimadui:
unul ostc aproapo schelcl ic, (:cl<1lalL ar un bra!,
fd(!c~tll dill 111 11zeu I Cluny I' prezent lnd-o Ir
atroliat. Localnicii din Malta, nurnil i harbari in
,\rIadn~\, sau 0 menarln, sprijinindu-s ('11 mi;1"
Faptelc apostolilor, poarta Y srnlntul care pe
ell: apla JH' un l irs ~i agilind 0 t amburinn ('I"
sl ll1ga, • vrernca a cea ra al g rmanilor. Stilul clasicizan L
al a estei opere n' ing5.duic sa eredem ca a a
Dipticnri ie9iL dioLr-un atelier de la Conslaolinopol, in
Fi,ld~'$I"'ilr au sluj il d copo-
1'('1 igioa. (' cur ul yea ului al Vvlea.
I r.!\'~l ,:1, 1<1 propagar a in-
.,'i filde urilor cre tine li '-a aplieat formula
" ,'.. " ,\'<1 !,all,lI'll~I' religioi rrestin«. uiptieurilor imperiale de dimensiuni mai mari, eu
BISrl~(d,~hl folosltvdr,dlplll'lJl'l pent ru a inscrio
placi lmpar~iL in mai multe eompartimente,
p,e Ictblt\c ell' «earu llslr de 'finl i (I d f 'I'
I I tori ' , e unr I Fildesul Iolo iL in sccolul al IX-lea ca scoartc
"~ (,e nona 01'1 recomandindu-i astf'el I' dincioailm-
pontru Evaneheliarul carr a apar+inut pinji in
sa-~ l~omeneasca in ruO'aeiunil IOl' in t impnl
,lllJh l. Arle ea ea a refolo it in ace l cop CI'rp tiIClll'1, l7( 4. bi .ericii d In. ainl-J upicin [daparl.nment ul
. f Jura) 9i car afla in prezcnL la Bibliot eca
pro anc, rlar a pu: a, e eulptezc "i un le orizinale
eI~(,OI':llc ('II :ubICCI cresl inc. Muzeul B~I'gel~(; na~ionala de la Paris c, Le un bun cxcmplu al
d~nl'lorrll!a po: rel;''i 1111 eX<.'llll)l.UI'car pe aces Lei catsgorii de Iildet uri (il. 62-(4), I maginil
1v I (il 6 )
I
~ 11l, P Hl:1! ,e I, !, 11;HaUi pe .Ydam cin rai, as,1I zat11a imp aratulu i ~i tmparatesei all fost inloeuite ai i
u aceea a lui Hri tos tronind iotre sfintii Petru
intrc doi smorhini,, , ale CarOl' Irunze i-au 'I UJIiit
~ '
,,1-',1 a opere golI(,lIlnea ctnd a devenit consl ient si Pavel, .,i a I, e ioarei cu Pruneul, toL a~ezata p
de a, EJ cia numo a nimalr-lnr po rur Dllmn('zCII 209 tron, intre doi tngeri. Zona superioara a I'amas
208
 ocupata de doi ingeri purt.lud 0 cununa triumlala,
in interiorul careia 0 cruce s-a sub tituit bu tului
lui IIristos. In partes de j os, in locul omagiilor
adu e de tributari, allarn, de 0 parte lntilnirea
cu femeia samarineancil §i Invierea lui Lazar si,
de cealalta parte, Intrarea in Ieru alim. Aceste
scene slnt tratate cu 0 rapiditatc de miscare co
nu era ceruta de subiect, dar care vine din Iaptul
ca apostolii au preluat atitudinile caracteri Li e
tributarilor accentuindu-le ~i mai mult. D 0 parte
~i de alta a panoului central, pc care e dctaseasa
figura lui Hristos tronind, slnt reprezentate patru
minuni: la sting a, Tamaduirea orbului §i a paraliti-
cului; la dreapta Tamaduirea Hemoroissei (bolnava
de doisprezece ani) ~i Scoaterea duhului necurat
dintr-un eindracite. Panoul Fecioarei cu Pruncul este
tnconj urat, la stinga, de Bunavestire ~i de Vizita
la aftnta Eli aveta §i, la dreapta, de Potolirea
furtunii §i CaIatoria la Betleem. cest Iildes se
tnrudeste indeaproape cu acela care alcatuiest
coperta Evangheliei de la Etsmiadzin. Arheologi i
nu au putut sa se puna de acord asupra locului
unde au fost lucrate. Ele au fost atribuite Siriei,
AnaLoliei sau Egiptului, dupa conceptia pe care
cercetatorii 0 aveau despre stilul care ar Ii predo-
minaL in aceste regiuni. Volbaeh a propus chiar
sa se vada in Iildesul de In Saint-Lupi in 0 imitati
galica dupa un model oriental. sprimea stilului
aces tor dipticuri a dus la exeluderea Constanti-
nopolului; dar, chiar ~i asupra acestui punet,
este bine sa nu uitam ca ele au fost exeeutale
pentru biseriei ~i nu pentru membrii ari tocrati i
~i, desigur, niei pentru cereurile patriarhiei §i ca,
deei, ele au putut Ii sculptate in ateliere cu totul
deo ebite de acelea carora Ie datoram pic ol cele
mai rafinal,e. Ar fi prudent a nu se omita
piireri prea categoricc asupra locului unde au
fo L lucrate aceste opere. Dipticul numit de la
Iurano, aflat in muzeul national de la Ravenna,
prezinta 0 iconografie cornparabila, desi avlnd 0
Jactura mai eleganta. In general parerilo in 'lina
sa-I atribuie Egiptului.
Pixide Fildesul a fo L utilizat ~i
Ja confecLionarea pixidelor
( utiute) in care sc pas~ra analura s~u t~~iic.
In acest scop s-au refolo It chiar ~l pixide pagine,
impodobite de pilda cu scene de viniiloare .sall
eu reprezentari ale lui ~rfeu. Dar ~-au real'za~
l?i altele eu subiecte cr.e§~me, ~ua.Ledin eele ~~u~
Testamente sau din Vietile sfintilor. Pe 0 pixida
de la Vatican un Hristos tinaI', imberb, vindeca
orbul ~i paralitieul ~i tl invie pe Lazar. Doi barbati,
care ridica mina dreapta si ~in in stlnga un volu-
men sint mar tori ai acesto'r miracole; fara tndoiala
treb{ue sa vedem in ei niste prooroci. 0 .verva
populara inspira, ~i aici, ati~u~i~~e tnsulletite al~
personajelor indesate .. Spec~ali~tll s:a.u glndit ~J
in acest caz cind la Egipt, clnd la S~rla. I?ar tot
aUt de bine s-ar putea lua in consideratie unul
dintre atelierele de la Con tantinopol.
J iltul lui Printre Iildesurile crestine
1I1aximian o atentie eu totul deosebita
merit.a catedra sau jiltul
sculpLat penlru ~'estitul epi vcop al ~ave~nei,
Maximian a carui monograma a Iost sapata pe
briul orna~ental care tncinge scaunul (it. 65-67).
Pe partea inlerioara a fe\ei principale, .sfintul
loan Botezatorul tnvesmtntat in COJoe (ple~e de
capra) §i prezentind in mlna stlnga medalionul
cu Mielul lui Dumnezeu este incadrat de cei
patru svanghelisti asezati, ca ~i el, ill: nise cu
coica si coloane ra ucite de aspect antic. Mode-
lajullo~ este tratat cu m~ta vigoare . i fiziono~ii,le
lor cu mult realism. EI se desprind parca 10
ronde-bosse i, prin expresia lor de ~nerg.ie p~~in
brutaHi ne fae sa ne gindim la statuile din nisele
'xterio~re de la Or an Michele din Floren~a:
Aceste cinci panouri slnt in adra.te de pan~ul'~
decorative in care animale se inscriu intre vrejurr
de vi~a in~arcate cu ciorchini de stru~uri, .care sey
revarsa din vase striate. Pe partea interroara a
spatarului, jos, la dreapta, tncep scenelo din yiat~
lui Hristos care se continua pe Iata exterioara
210 211 de sus 1n j~s. Ele merg de la Bunavestire, ptna la
 intilnirea CLl samarineanca. Dint r-un lolal tlc cust Ioartc "ill puntru HUI' ~i mai alt'~ p nl rn
douazeci lji, patru de . .ene s-a pierdut aproapo arginb, mai putin costi it or. Din ,rl~ so fae ~u
jumiit.atc. In cele care s-au pastrat, irnt ul adln- ve ela, oglinzi, ad sea ,statu te ~l, III anur~lIt,
cirnii spatiului cste inlilturat.: p rsonaj de :e ocazii adevara te statui. A est gust pal'(' ,(l fl
inghesuie unel in allele 9i anurnite epi oade, u re cut la bizanLini. Constantin, mereu al nt ,a
Inmultirea piinilor ~i pestilor, capala a pectul impuna, prin etalarea fa tului, sent irnentul ma:('-
unor icoane. Cele zec panouri Iateralc rcprezinta t iei imperial, protejas prin: ul.iri de J!npoz~ll'
povest.ea lui Iosif. Ele inL cxecutate u acel muncu giuyu reiilor !')i a uI'ginlarilol'" EI :po!'\se
gu ,t al naratiunii vii ~i pitor sti, pe care ilu trarea numiirul ofrand 101' de III 'I ale P" \ roaso ral!'l:
Vechiului Testament, atunci cind -a con tit.uit maril an t.uare si inil.ltase cruci de aUI' Ill! nurnat
in primele vea uri ale erei noa tre, l-a Imprumutat p Colzota ~i in 'palat~l :ill! imp~ria1 de l~ C0l!-
de la arta rornana. Divergentcle de Lil care o lantin pol, ci si in nl1mcroase, ]1I('.\e publica din
remarca in jiltul lui Maximian ar puLea rezulta Roma .10Ila. In capitala Irnperiului -au exc~ulal
mai degraba din dilerentele dintre modelele Iolosito t.atuil de aur ale lui Constantin, Teodo ie al
declt din diver itatea manierelor lntre colaboratori. [I-lea, Z non, .vna t a: ie si 0 st atuie d arginl a
Provenienta acestei mobile somptuoa e a fa ut lmparate ei Eudoxia. " v '
obiectul multor ipol.eze. Argumentatia s-a , prijinit Tn finta ofia IUI Iust inian, dllpil des Tiel' a
pe importanta a ordata pov 9lii lui 10 if ~i pe lui Pax ol ilentiarul, masa altarului (prcsl olul)
caracterul topic al mai multo!' detalii pentru a ra de aur ma iv lru-rust nt en pictro «-umpc "I
postula 0 origine alexandrina. Dar aceste detalii omailuri. Eu so sprij ineu p ,oloan,e de a 'en}(,Il~'a
au pu tu L fi lmprumutate din aietele de modele, de aur. Baldu('hinuL de doasupt-a el ru filcnt dl,ll
$i nu trcbuie uitat faptul ca, tnceptnd din veacul patrn 01 ane tie argint aur il. si d int r-un acop 1'1~
al l V-lca povestea lui Iosif s-a !'iispindit mult in piramidal avlnd in virf ° mare cruco de aur. ,r n
intreaga lume crestina, unde Iiul Iui Jacov a Iost Iundul absidei tronul pat riarhulu] era d(' <l1'!4ll1t
.ocotit a 0 pl'cfigul'al'e a Iui Mesia. n piscop aurit. Pe coloanelc de argint ('ar(' inehide,all
al Ra ven nei, PeLI'u Hrisolozul (429-449), 'tiiruis altarul eran cizelal e med alioane ovule «are ('I1I}1'II1-
asupra ac Lui paralelism in predi '1 a De N aii- dean bu t ul lui llrist os, al 1-ecioarci, ale arhan-
vitate. In alara de aceasta, 'fintul Ambrosio 11 goh lilor prof tilor _,i apost olilor. PI'imul.am.von
prezentas pe Iosif ca model al epi .copilor. Aslfel dilruil de Iust.iniun ern placat cu aur "I ballit
incit, in stadiul actual al inlormatiilor de are in pi t r prel ioasc. eel de-al rloilea ~'efcklll d~IPli
di punem, a emanarea istorica ne tndeamna sa prabu~ire cupolci. in 5=- t'l'a pol Il ('II al'g~nl.
redem ca jiltul Iui Maximian a fo L executat Lampi1e ,i pelican II' le erau tll' aur ~at,1 de argml .
chiar la Constantinopol 9i ca el i-a fost daruit La palaLul imp rial.. in ~a~a de alltll,~n\e (C~II-
probabil d protectorii ai lu .tiuian ~i Teoclora < istorium), und Basilelli pl'lmea omaO'~lle mar~lo.I'
pcnt.ru Insciiunarea sa ca pi: .op, in :)4, , lnaint drezatori de la curt ~i ale arnba adorilor sll'i'iml,
de a i :c fi a ordat Lil1111d arhi pis .op (car nil t ronul lui Iust inian, P" cedal, de l r i t repl c do
figlll'eaZU in monogramii). porfir era a~ez~l sub un halda~hin de am., ,
~I talele PI' [loa, c erau Iolosite pel.1l,rll dl!('rilp
pie' ale mobilierului, profan 'au I'<,llglo:, "I nH~1
METALELE PRETIOASE ule pantru ve ela. Cu uurul 111al de la ",a?dall,
Iustinian a pur :a e faen. un lntrez en:1C1ll ,~le
Epocile elenieticii ~i imperialii rornana maniles- ma: a Impodobit ('II reli Iuri care rolatau vict oriile
tasera, mai mult chiardeclt Grccia clasica, un 212 213 sale,
 Din toate ace te obiecte Ioartc scumpe, destul Irnperiului roman au Iost numite e rnissoria »,
d putino - proportional - au upravietuit plna dupa 'it se pare delormind cuvintul « mensona '),
la noi. In afara vechilor hotare ale Imperiului, adica «talere ornamentale pentru masa I). •
mai multe au fo t gasite de-a lungul drumurilor Subiectele lor au fost luale adesea, din
Iluviale din Ucraina ~i din Rusia pin a in apropiere
iconografia imperialil. . ~ ~ .
de ral ~i chiar ptna in Siberia. Fara lndoiala Cel mai vechi taler ce III -a pastrat p8:re sa .fIC
pIc fu. e era date in schimbul unor produ e locale, acela gasit lntr-un mormint de la Kercr,. antica
cum ar fi blanurile, sail oferite pentru a atrage etate Panticapaeum (il. 69). Deco~u1.!tu ~ fos~
bunnvointa nnor populatii ~i c capeteniilor xecutat in tehnica punctarii u prlbolUl. §l apor
uora.
,1('C
aurit. n tmparat, avlnd capul imp?doblt cu ~n
Locul de Iabricatie a obiecLelor de argint nu nimb §i purtind 0 diadema, probabil Cons tan\1lI
. e lasa Lotdeauna pre izat cu mai multa certi- a1 II-lea (337-361), jud clnd. dup~ aseI?anarea
v

tndine dectt acela al icoanelor, manuscri elor i?i ·u portretele de pe manede ~l eu. giganticul ca~
Iildesurilor. S-a crozut a prez nta, pe multe de bronz din Palatul Conservalorilor, inamteaza
d intre ele, a unor marci-stampile (poan oane) triumlator pe un cal ce face volte: ~l este precedal,
imprirnate in alelierele imperials de la Constanti- de 0 Nike care se pregate~te sa-i ofere cununa
nopol Inaintea executarii decorului ar rezolva si este urmat de un ostas din garda cu scutul
problema provenientei. Dar, eel putin pentru mar at de 0 hrisma. Intre picioarele ~in spatc
anurnite piese, nu se poate exclude total posibili- ale calului zace la pamtnt un S?ut, l~~ol al
tatea ca, dupa co fuse era modelale Ia Cons tan- dusmanului Invins. Icon9grafi~ triumfului In;tpe-
tinopol, sa fi fo t decorate tntr-un an oras, poan- rial care avea sa se regaseasca pe monede. ~l. p~c
soanele slujind In acest caz doar pentru garantarea fild' sul Barberini (u. 58), este a tIel constltUl~a.
hunei cnliLuti a artrintnlui ~i pentru a dovedi cu Irnparatul este imbr.acat, dupii moda .(c barb~ra/
toate drepturile datoraLe vist.ieriei irnperiale Ius - are patrunse e in Blzan~, u pan~~on: a ema,:u-
sera percepute .. \ceste marci, aproap totdeauna tori u aeeia ai suveranilor ~asanlZl §l cu. tunica
inci pe fiecare obiect, cornporta un bust ~i 0 galonata a caJ~re~ilor. per an I au. a~ma~l, para:
monograma a trnparatului precum ~i monogramele gaudion, trinsa la mijloc u 0 l-':lgatoare. De~1
slujbasilor in arcina~i sa supravegheze activitatea ~alare§te pe un al din profil,. el, i~l ~ntoarce ~a~a
atelierelor imp riale din capitals. Ele se tntind ~i torsul spre pe tater, a~a lncit a s~ prez~nte
din domnia Iui Anastasie (491-51 ) ptna la aceea frontal. 0 anume ttngacie in executie .a .la ~t
a lui Con tant al II-lea (641-66 ). Saracirea uneori sa s creada ea ar fi vOl'b.a despre 0 lI:111ta~le
Irnperiului expli a de ce dupa aceasta data s-a locala a un i pie e original' din Constantinopol.
preferat a e pa treze argintul din atelier le Dar 0 asemenea nehotarire a Iormelor -ar explica
imperiale pentru baterea monedei. i tntr-un at li r al capitalei la 0 epoca in cal'~
De tinate unei clientele aristocrate, rafinate ,i intruziunea art i P pulare, e ~\'llsese .loe atunci
conservatoare, aceste obiecte de argint se numara in arta ofi iala . -a impl Lil . eu . mfI~r.n~f'1
printrc operele artei bizantine care au rama el 'a anid pentru a '0 III pu no noile rmaguu ale
mai mult credincioa e artei elenisLice.
maje La~ii Imperiale. ., _
.\.§a cum sc ,li de mai in.amle din ?culpLuru,
Talere e-au ramas numeroa e arLa sub domnia lui Teodo ue l a lnvms ace. ~e
imperiale talere de argint lucrate in incertitudini inerente oricarei faze de tran~ltJe
tehnica « au repousse I), i a regasit aile unui stil mai clasic. Pe un n~1'~o-
carc In limba autorilor latini de dupa caderea 214 215 riuui de 1a Madrid, cxccuLat in 3 8 u PI'Jl jul
 Decenalelor acestui lmparat (adica s rbarile come-
morind a zecea ani vel', are a urcarii sale pe tron, prin elegant a ~i supl ~e ~i patl'UllS de 0 I' ala
pc are le-a celebrat la Salo~ic), T~odosie .1, p y prospetimo u scntirnentului. i-au reprczentat, df'
atun i in virsta de patruzeci ~I doi dc. ani, La pi]t!a, Artemis vinind calar pc un ccrb, :\ lcna
pe troll, incadrat de cO-lmparatul. d in ~pu, arbitrind di: pula i, cata inl re C1i~ 'C ~i Ajax in
Val ntinian al II-lea, la drsapt.a, ~l, la sttnga, jurul armelor lui .\hiJ , .Vlrodiln in cort ul lui
d Iiul sau mai mare, Arcadius, nascut u zece .vnchi e sau dinaint ea lui Adonis. [:cdl'a "i
ani mai tnaintc si proclarnat Augl! tus la ~0f.1- l Iippolit , intilnir a inl re Xlelcagru ~i .\talanla.
stantinopol in 3 3. Teodo ie I'~mlLe u~ dlptl.(, nd uniiri ale zeilur in picioare, rlan: U1'i de bucaut»
unui magi Lrat. La fieeare extremltaL:, doi soldari, .) d sileni, I(PI'ae] suarurnlnd JCIII din :'i m cu.
lnarrnati cu lance ~i icut, Iac d? garda. Ca.ra,cLeru1 Xcrcid cal.ll'ind r moust r] marini, sau rh iar
solemn si chiar acru al cener e to 'ublmlaty d . Arnora: icon. lruind un nilomr-l r-u. .Vceluiasi [ilon
pI' zcn] a unui porti cu 'paln~ o~oane, aly. arui ii apartino tal I'll! dcscoperit la Lam psae (ill
Ironton decorat cu putti lnaripati, est taJat]a Mysia pc \'lrmul ll ell ipontului), undo 0 PCI'-
mijloc de 0 arcada ub care troneaza Teodo Ie. sonificaro a T ndi i, a~ezala din fa! a pe IIn t ron
e cunoaste un letrakion.ion ,a, eman~tor in palatul ustinut do Iildcsii unui clefanL (il. G j. ostc
lui Diocletian de la SP.ht. I.n exerga, Teyr~a, .ca~ in onjurat.! de un papagal, 0 dropio :i douii
lsi ascundc cu bratul sttng pieptul g?l, sLa mtmsa! maimutc. uloareu bronzata a pielii femeii c uc
cu un om al abundentei in tndoitura bratului rcdata prin in rru 'Ia!ii 'lI. nie11o. in exel'ga, doi
dr pt, in mijlocul uf.1or spi o de Will illv are 1mbltnzilori de Iiare, purtind turban, condur- 1I11111
cvol ueazji ni., Le puui. J\cest. moti v a p~st.ral 1111tigru, elalalt un leopard. Compozitia imbinil
O'ra\,ia enzualji a protol.ipurilor sale le.lllstlc. simtul grandoarci (;1I Jarrnecul idilei bu olic« ~i <II
A eeasi opozitie, ccrutil rl~ na.tl:,·a ,sublect~101: cxoti ·mului. India. ale di.l'oi aromato condim nLe.
t rat ate, Intre olcmnitatea hieratica ~ lmpara! dOl pietr 11 L mat ~i Iildcsuri rau Ioartc apre iat«
'i libertatea mai mare din cenele inferioare, ' la Constantin pol i r-u 'are Anasta ie reinnodase
~b. erva, um am vazut mai i~ainte, pe 0 .lul relatiile are fuscsel'a la hili te pc vremea Tmperi 11_
obelis ului a eluia i Teodo ie (il. 45). Dar, pc lui roman, xercita a upra bizanlinilor 0 ade\'i'irat.1
fa cinat i .
rind tehni a culpturii in piatrii ducea Ia vo ~nllr:n~
duritate, toreutica Iavoriza 0 elega~~a ra l?llld,ta
Talere cu ubiectc Dcprinderilo icuJ1og'I'afij'p ~i
uniform, care onlera ana amblului 0 mal mar
unitate. Indi atia in greceste p'e I.-evers ,a O're~- rei ig ioase stili lie' eap.Halc in l'SC-
talii confirrna cil acest tale~, trirni: d 1 eodo re rul area ac tor picse ('11
in 'paLria sa d o"igi~e, pa~Ja. undo .1'0.l (~e, '0- .ubiect imperial sau miloloU'i('e :0 regilse:e in
pcril la ,\Im ndralejo ('p~oVIIH'la J3~t!aJ. ), [lIsrs 1I0llU lal I' 'U Sf' Ill' din via] a lui David, d SCOPf'-
labricat in part a lellH':I a 1mpcriului. rit c In I. 02 la Kvrr-nia. ill insul» CiPl'U, ~i illlp.il'-
(il(' inl rr- muz ('II' dill .\I'\\' York (~a~l') ~i dill
Tul re Cil P ntru a ras punde gu turi- '\if'()~ia (Irci). David esl c rrprezent 'IL prilllinuu-I
subiecte ]01'tnaltilor d l'egiHol'i Ii in ling:i Iurmu sa pe trimisul lui '(lIl\IJf'I, Iiind miruit
niitologice adrnini .l ratia bizantina,
tl Samuel inra(i9indu-:1' dinaintca lui aul,
f rmati in mari1e scoli unde
in('aicrindll-'e cu un ur ~i cu uu leu, Imbracin-
se studia Iiteratura clasi a, talerele au fo t ad~sea
du- o cu hain Ie si arrnele lui Saul, Iupttndu-so
decorate ('II subi 'Le mitolozi c, care au men~l!luL
pinv sub l l eraclius un st il ant.ichizant , caracterizat 216
cu Goliat, Iulnd-o Ie soli pe Micol, p mind ln l re-
217 brtl'i prinsului cgiptcan (Hegi, I, 16/12, 13, 2J;
 Tmpal'lU.,ania daU'l d Ilri Los apostolilor Impilr-
17/34-3 , 3 , ll1-l1!J; 1~/27;, 30/~1-1-). vp~ ti~i in doua grupuri - nu se preta oare la 0 redare
rcvorsul a HLOJ'talero au Iot L imprimat mar I mai intensa a emotiilor declt seenele Imperiale
«u monogramele Iui llora 'lius, ~~ bu t~ri ale sau mitologiee? postolii VOl' fi fo t patrun i
are. tui trnparat purt.lnd barba Inc',l, HCUl'ta! eea de 0 puternica fen-oar relizioa a rind au Ios!
('I' ingaduie sa fi dal.al.c lntr ann 6J3 ~l 6,30. chemati a instituie taina are avea sa le tngaduie
Antiohia fiind pe atunci sub putel:ea p~r~il<:1' lor, apoi credinciosilor, . a pari icipe In nat ura
(din 6'11 pina in 62 ) orizinea on~talltmopob~ana, lui Durnnezeu.
sugerata de in. a~i pre~enta rr:~rcIIol', e te n indo-
i lnica. Toate ace to ilut tratu av au drept c p ~ aSLII din Erne. a ' 'e nflum in ace 'n" i incer-
a c ata in eviden~a oaracterul d opotriva a l:ll titudine privind originea
al puterii lui David ~i a lui Her~cl~ll:,v c.are trebuia Irurno ului YUS de arginl, gii it la Horns (antica
sa i~i compen eze uzurparca pr.m IJ!lal'll'ea ace te~ Erne. a), in iria, ~i p5 trat la Luvru. EI e. L
credinte. Punind capat. riizboiului n fa t al lUI d orat la jumjitatea IniH\imii sale en opl m rla-
Focas, asa cum David, fu. e. p al s de Dumne~ II lioan cuprinztnd busl uri : Ih-istos inlrc . fin\ii
a-I inlo uia ca pe vinovatul Saul, H raclius P lru ..i Pay I, loan Bot 7.atorul "i loan Evan-
conduse e cruciada trnpotriva persilor, la fel um zheli tul j Fecioara inlre doi arhangheli. Intre
David se luptase ';l fili ten,ii ~i am~lecitii, I entru aceste medalioane se deslasoara Irnpletituri in
a ilustra aceste spisoade din VechIUI Testament, volut , rare incadr aza ornuri iesind din frunzc
:-a recur la Iormulele utilizate pentru alto ut- d c cant. Eleganta ace. tor motive venite din
biectc. Ungerea cu mil' a lui David, infii"\J~~ar~a Antichitate se tmbinh in chipul eel mai Ieriei!
lui dinaintea lui Saul, punerea a,rmel?r, casatOl'l~ en au Leritalea \1,,01' tristil a Iigurilor car arnintese
sa, s de fa~oara in fa~a, porticului u ar ada de acelea d pe pal enele de la Riha ,i St uma.
modiana al audientelor imperiale. Pe.nt~~1 a-I Fal',\ tndoiala asa al'iHau si mozaicurile lui III .t.in
reprezenta doborind, ur ul au leuI, art~~tn -au ul TT-l a d la' Ilnta of'ia, inaintea dist rugerii
inspirat din Iupta lUl, Heracle?~ srboai a d la 101' d r-iill'e iconoclast i. La dropt vorbind , ac :1'
Ceryn ea, sau din Mithra ucigtnd taurul. nhieet.e Ie c rgint ne Iar- ~il asistam la introdu-
('PI' a in art Ie m l alului a st ilului religioR, c ~-a
Patene Ca .,i la Iildesurile 'i la «on tituit. dal 1'il5. predile ,\iei mai mari de car
manuscris le religioas un ~- u I ucurat imaginile sub dornnia lui l ust in
stil de eleganla mai putin l'afina~ii se intilne ~e al lI-l a in maroa pirllll'il ~i in icoane.
pe vasele Iiturgi e decorate u ub,lecte luate din
Xoul Te tament ~i tratate cu un ~lmt. pr~fund al ('rucea lui o aila murllll'i JI( ufel'l'i
gravitii\Jii religioase. Nu ,s-a in hel,at m~a dezba- Iustin al I l-Lea cruc a (reli var) de arzint
lerea in jurul problemci de a ..tl d,a a. de '?~ul aurit , conrintnd 0 bucata
palenel r (,Ii uri li~urgi('e) d,e. orente 111 .1l'1~, din Adevarata Cruce, pe care Iu tin al IT-lea
in atele din apropier de Riha ~I d tuma (la ,i iotia lui, Iia, au diiruit-o orasului Romn
sud-est de Antiohia), a fosl x r-utat la Constan- (il. 70), asa urn ne arata in riptia vol ivii,
tinopol. cum la a ~ e '~'eatla mjircil _c~ rn no- cravata in Iat.ineste I e una din f te. Pe cealalt a
zrutuu . i bu ·tu] 1111 l ustin al 11-1 a ( 6:::>- 7 ), parte, vrejuri ~i ornarn nte de Iruuze . tilizate II
~au la Antiohia, cum glnde c unii savanti dato- oarecare rigiditat ocupii bratele, in lnaltime
rita vshementei din gesturile .apostolilor, .o par ~i de-a latul, intre cinci medalioane. La lncruci-
sa core pundji stilului expresrv a~e il , 0 .otes . 219 sarea bratelor, in drr-pt.nl rr-licvei, Mielul cu nimh
a fi fosl propriu iriei. Dar, in 'U~I ubicctul - 218
 d a rupra capului
poarl;l rrucca-sccp LI'U. T":'a capet Ie,,' lal.orulexLeaS'l sint v
obi .eiul anti"
s-a usezat 0 scoica, dupu
1nfa~i~a~i trnparatul, la '~I~ga, ~I, llup~~ad' c

1 drea ta ell bratel ridicat in at i U IJ?-ea

Fio!« pentrii
a il p ~{edalioanele de p monlanl nprind !Jin argint s-au fabricat till
or-ant In eel de ,SIIS ulei sfill/it
husturi ileJuiC UI
If"II to '. ell harbji.,.." d el marc numar d fioJc, con! i-
a are fncind ee till hinscuvlntjirii "I \1I1rn ,0 nlnd ulei fintit adus ca
amintil'e dill pclcl'il1ujele facuLe in Loeurile Sfinle.
c P
carte 111('11,:1,co Pant.ocrator , sUipln
"I' v
~ l at ot iputerrue
Inaint e C I mai celebre dinl ra ace to reeipienlc d argint
[\1 lUJ11ii 1000IIind in ('t'l'llri: am \':17.11 mal II I I"
;,;-(ur :l'a ru unul d int re aspect I, sub cur I:\il~ sint acelea pa Lral o 1n tezaurul cat edralei 'an
pulut S~l, prezinte Pantocrat orul pe, aI', f' Giovanni de la Monza, odinioara capitala Jongobar-
1'1.1If -lea l-ar fi asezat in cu pola S,fJllte~.. ~ ia. ZilOI', ~i 1n tezaurul vechii bi eriei aba1iale de la
l n par tea de jos a
cru ii l lrist os ,i~1 spl'lJlna pe Bobhio la vreo Lreize i de kilometri
.enza. Dupii 0 traditie acceptabita,
ud de Pia-
ele ar fi Io L
ienl mlna dreapUi si cu :tinga tine 0 cl'1l:e C1\
p ,1 , ar fi Hri to' care dornneste pe pamlol darui; de cucemi a regina Iongobarda, Thcodo-
mln 1', c ' , 1 " a I' de O'ra- linda, iotia Iui .i'l.gilulf, moartii in 625, Ele provin
In la intruparc. ChipllrJle au ace a~l,'" 1
(vitate
, melancolica , ~ , I
"I cooc 0 1', at!J. ca ~l
'( PI' colelo
, to din Lo mile, finte ale Ieru alimuJui ~i Betleemului
opere din acoast ii porn, .,i au Iost Iabri ate chiar in Pale itina, asa cum 0
conf'irma anumite detaJii iconografiee imprumuLalr
, -' ,\';"I"II'(~' f) si in Sir ia all IostI ,,' gitsiLc de Ia edifieiile pale Linicne. 'u e te de rniraro C;I
\rnwll/no L "L',
. .~ rnai mulLe tczaurc ( <lr~ln- ubiectelo el mai de rcprezentau, au Io: I, JW
11rie n u rnarul pie, 0101' inr n L' Iahil f~l ~'i('aIe a easi Ie ~ii,Ita, tignir a !?i Invierea, celo dOllil
i:1 'l~ca la tari'i esto d esl ul de I' du: f~staz,1 rslr cvenimsnu, 'cn~jalc al MinLuil'ij care era como-
~ 'lliin c~nlestalii autr-nt icitat ea pot irului tit';,,- Inor'uta Ia Icl'u iulim in PI' ajma Golgotei, 11aslig-
n ru P,', HHO lu vnt iohia si pi'i:lral a('1I111In nirca 'omhina elem nte ,'imuoJir'c si isLol'ire,
r-oporrt In, ,. N'.,- k (Ill I)=! ('!' Dupa modelul irnaginilor t riurnf'aln ;'olllanc ill
vlet r polit an Museum din, ew J ~),I' I (1 \" ,
.'1 Uiclll parte din cu IPC'I,1<1 ' I'\ III'ha kj 1 no a ' ,r\\
u 'v , .:' •
.ar I rof ul era ll11podouit ('II scutul invingn-
C Y rk) Im p Ie titI 1l1'1 'I It, (I' vreju ri de v it ,f , mcar all lorului pe cind popoarolo supu e il irlC'adl'au Iii
CI~ fl'II'l17.t',i cior hiui tiP sll'll~lIri ~nll~ pure :IP~\,I' baza trun .hiul de palrnisr care Jigurcaza cruccu
, 'I I i l h-ist os imberh sP7.lndltngallll\)!'lilll, est in ununat ClI buslul lui Hrist os ~i Incadrut
fl"llrll' III liS ~
i' 'lil' l'plOI' doisprezcce
"r I'
a p st o I ,I n {( c I'
I' 'C'llllai
I la picioare, d doi redincio i inchinindu-sc in
'illl;l;'i II'adi\ic leni 'Iiei'i ~i o in~lId Sf' cu .~~:~;~_ gcnun hi, Bu lul lui Ilristo e t destul de des
u nu m il ur Ia 111 \)11I'llI'i dc <,oloana dr la , C ,j' I a zat lntr oare, 'arc raspinde~te raze, ~i
' 1 "1 '0 pal' ,it fi contern porune. l n : ( 11I1~) Luna, De 0 parte ~i de alta, eei doi Lilhar'i lcga(i
unopor, l c1, '1 1e I' Iicvariu
o 'lI'l'i locala e, to ilusl rnt a prm P acu l S '1 <, I d cru ea lor, i~i indrcapla caput spre drenpiu
I; J~ 1uvru pr «ar Iint ul imcon l: plll,l'lI, ~p('('[nlondui usa jill'll 13 II11lIJ l llhar il pJ'i\'c~l('
( I '<I" -:, m'ort in ;:;92 la \'11',l a d n uazccr ',I
('r 111m. ', l tn virIul Ill' llrist os ~i r'e] Hall i*i Inl oart-e rata I Ia el.
I ani sle ruprozcnl ut a~( za I , , .
111111 (C.: po rare se lnr-olfi Dcu upra, (n\'i rea csto C\'o('ala Will episcdul
I c "
10('0 (I('rs"Le arpelc ISllllpl '
"Il ounr Ie. " v I " unurnit or celor trei 11111'onoi~e apl'opiinJu-sc de mormintu]
si dc' l'al'C so prijini\ S('UI'a ('P rugae UIU.J • 'I ~ gol, pazit, de Inzerul asezat Ia dreapta. .\IorminLul
"iersoane prlVI , 'I"egiat e S,l ..~, , \11'e "'PI' a sl. a ue \" I ld
I ''1'1 I (u 71), 'f111tlll est c invesmtntat Inll.-o esl e Iizura; sub Iorrnu lInei cdicule ~i ades a elliul'
('\I 11,1II l'l ,'I 0'1 linr in miini Evanghrha, a marelui eibol'iu 'at' il adil.po'Lea 'II inccp r'c
manlle ('II rr ug" '1 ' '-l I din s colul aJ IV-lea,
('>rl1ll'lI . -I,~ SII)I J'II1'a I mal mlill II1~Cmna a ea, 220 221

Celelalte suhie Le u-atate pe a. e ~e fiole din
Palestina au fo·t Inal~area (de obicei pe rever ),
! credin~a lui Toma, Ilristos umbltnd pe marc
. i In hinarea magilor l}i a pa torilor, ca~e a Iosl,
in pirata din scenele audien~elol' Imp~rlale, a~a
cum 0 arata comparatia C I tal rul IUI Teodo.le
d la Iadrid. .' n'
Citeva fiole din Pale tina, mal.ral'e no m ~ ,1-
f?eaza pc 0 ingura ia~a sapte epi oade osential
din i toria evanghelica. Numarul 51e l}~pto a fo t
ales probabil pentru valoarea sacra e ~ se acorda
in speculatiile simbolice. In jurul unui m~d~0!l
central, care infa\i~eaza Na~t~rea sau Ra. tl~-
rea, se rrrupeaza al~e me~alioane, uprmzm~
sus de LoL lnal~area 1 indat.a de?e ub~ Buna,~e -
tire la sunga, §i Vizita FeclOarel Ia shnta E~l a-
\'et~ Ia dreapta. 1ai jo vine Botezul, la sunga
sau ia dreapta, si, de cealalta parte aceea dU:
cele doua cene principale care nu a lost tra~a~~
in centru. Jos de tot, lnvierea core p~nde InaJ~arll.
Aceste Iiole au Iost turnate in Llp~re, . eea
cxpli a conturul user e'LompaL al relLeflmlor lor.
Bijuierii Bijutcriile de aur (sau,
ades a mai putin pretioa e,
de bl'ODZ aurit) j de argint se ~ucurar~ de . e:'l
mai mare trecerc in inalta 0 letat~ blza ntl.na:
-au Iabricat nu numai la Cons~U?tmopo, l c~ ~I
in provincii, mai cu searna in ma unde ext L~
o lunO'a traditie a acesiel arte. Le cunoa~tem mal
ale gra~ie descoperirii un or tezaure inO'rop~~.c
de proprietarii lor in veacul al !I-lea? cind lavii,
bulgarii §i arabii au inceput sa in~l.lnteze: vo~
ita cu deosebire tezaurul descoperlt i~ .1951 In
insula Mytilini, in cursul conslru ~ICI acro-
dromului. . v . li (1
Bijuteriil bizantin l'a~ clOgal 1'1, co I?r .( e
are puteau aga~a I'U J, amulete p:of~acllc
au medalioane des pre care vom vorbi .dm nO~1
ceva mai jos), bratari, inele? agrafe ~I. cercei.
MargariLarele, pietrele ~e ~~ate, u,Penoare in
ulori vii ~ipietrele p~'e~lOase 1,1 vom~mau. a~e e~
efect.ele de sompLlloZliate cu 'lraillclrea aurului. 22i
Anumite decoruri puteau fi ajurate. Allele erau
executate in tehnica niello, asa cum este un
remarcabil inel de cununie din muzeul de la
Palermo, cu 0 pereche imperiala (poate Heraclius
~i Eudoxia) incununata de Fecioara, de jur
imprejur fiind reprezentate sapte scene din viata
lui Hri tos, de la Bunavestire pina la Inviere
(B. Pace, Arte e cioilta della Sicilia antica, vol. 4,
fig. 173). Amlinunt emotionant : acest inel a Iost
ga it in apropiere de baile Daphne de la Siracusa,
unde, in 668, a fost asasinat tmparatul Constant
al II-lea, care tl purta far a lndoiala pe deget.
M edalioane de aur Din pricina iconografiei lor
vom rezerva un loc deo-
ebit medalioanelor de aur care se purtau aga-
~ate de coliere. Unele erau decorate cu portretele
imparatului, in bust, in picioare sau pe cal, ~i
comemorau evenimente importante din istoria
Imperiului, cu deosebire victoriile militare. Cabi-
netul de Medalii al regilor Frantei poseda un
medalion mare, cu un diametru de 8,5 cm ~i
clntarind 160,2 grame (= 0 jumatate de Iivrji
bizantina, sau 36 bani de aur), batut sub Iustinian
intr-un atelier de la Constantinopol, poate pentru
a celebra victoriile lui Belizarie asupra vandalilor,
in 535 (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 60).
Pe avers era reprezentat bustul· imparatului,
din trei sierturi, in costum militar ~i ~inind lancea
in mtna. Pe revers, Justinian inainta triumlator
pe cal precedat de 0 Victorie, care purta 0 ramura
de palmier ~i un trofeu. Originalul a fost furat in
1831 ~i n-a mai fost gasit de atunci incoace (flira
lndoiala a fost topit), dar mai inainte se lacusera
mulaje dupa care s-au putut executa electrotipii.
Alte medalioane orau impodobite cu subiecte
luato din Noul Te Lament.
Monede Spre deo 'ebil'c de gre'l,
bizantinii, la Iel ca ~i alte
popoare contemporane, nu au vazut in monedele
lor decit obiecte de utili tate practica fill'a pre a
223 mare valoare estetica. Pentru a le fabrica ei au
folo i~ de obicei trei metals: aurul argintul ~i
bronzul. \.t lierele und erau emi. e e aflau J~U mpartimente dreptunghiulare, apJi ate, erau
numai la ConsLanLinopol, ci ~i in mar~le ora~.e d.1fi montate perlo rotunda ,i cabosoane.
provincii ca Salonic, Ni omedia, CYZIC, AntJOhl~, In uItimul patrar al yea ului al I-lea, Tiberiu
Cipru, Alexandria ~i tndepartatul Cher one' (tn ( 7 -582) care, in lupl a sa Impotriva per anilor,
Crimeea). . a pira sa apara ca un nou Constantin ~i care a
Pina sub domnia lui Anastasie (491-?1~) I' luat numele a e tui ilustru tnaintas, a pus sa
~i chiar pina in cursul veacului al VI-~ea, ~aJon- s bata p rev I' ul banilor de aur 0 ruce in forma
tatea monedelor batute in orasele bizantine nu d T, dr pt urrnare a unei vedenii pe rare ar Ii
e deo ebeau de acelea din Ocidentul roman de~iL avut-o ~i e1. Aceasta ruce, asezat.a pe un so lu
prin numele Imparatilor ~i prin cele. ~e atebe~ de patru trept, e in pira dupa toate aparentele
reI or. De 0 parte ~i de alta, dupa traditia roman~ din a eea pe care Con. tantin 0 ridicase in Iorumul
a Iabricarii monedelor, existau pe avers. a~elea.~ noii sale apitale. ce. t lip a ram a multa vreme
busturi ale tmparatilor, pe revers acelea~I Vl?t?rn in uz, ptna la sf1r§itul . ecolulni al X-lea. Tot. ca
in picioare sau asezate .. D?pa ex~mplul Jmag~mlor referinFi la modelel propus de Constanlin,
lui Hri tos a Fecioarei 1 ale sfintilor tnscrise in Tib riu a pus si'i se bat a un hri mon p reversnl all or
medalioan~ bu tul imperial din profil a ceda~ monede. l ' n secol mai ttrziu, 1u tinian al II -lea
treptat 10c:U ?ust~lui din fa~a, pentru c~ a~~! (6 ~ -69) penlru a . ublinia originea suprana-
sa dispara mal tutti de pe monedele de mal rmca lllJ'alil a puterii monarhi o, pc ear tr buia sa 0
valoare, cele de bronz, incepind cu Constant al I I -lea ap 1" impotriva opozitiei ari t ocra] i i, a gravat
Pogonatul (641-668), apoi de ~e monedele d P I' ersul monedelor ale un bu t al lui Hristos,
arzint sub Tiberiu al II-lea Apsimar (69 -705) . HZ ranul siiu, al carlli reprezenLanL era pe
~i,o in sllrsil., de pe cele mai !rumoa e. mor:ede pamint. In legenda mon d lor, numele impara~i-
a elea de aur, abia dupa dornnia ~cestUl imparat. Jar all ramas scri e In Iat inest e, pina ub T odosie
Din nou, in prelucrarea celor .:n~l l~xoase mate- al III-lea (i If -717). Prirnele in riptii gl' cesti
riale se remarca 0 indelungata Iidelitate rata d.e (« Prin ar st sernn v i inving )) au aparut sub
tipurile antice. Prezentarea din fa~a .~-~ dov~dlt 1Iera liu .
Iavorabila Iigurarii i.?se~n lor putern :mpe~lal~
purtaLe pe cap: imparayl~ aveau 0 ca ca ine~nsa
cu diadema. Sub Mauri III (582-602) a aparu~ EMAILURILE
coroana avtnd 0 cru e in vlrf, cu un a pect mai
pasnic ~i totodatji ma~. religio . B~Lerea monedelor Bizant ul a aflaL in tehnica ernailului inca. lraL
obisnuite de bronz fund cea mal expusa modifi- intr- ' r \ a m talica (email cloisonne) unul
carilor, Anastasie I a schimhat !ipul pi~sel?r, dintr mijloa ele de satisf'acere a profundei sale
marcindu-le pe revers cu 0 litera c~re indica Inclinari catre omptuozitatea culorilor. Poate ~j
valoarea lor in nummia (6.000 de numrma val rau inlluentat de obiceiul popcarolor nomade de a
un ban de am). . . . rnonta pietre colorate 'au buca] i de sticla ill
Caracterul pro fund i~perjal .. al art ~I hizanti- lii a., rezervaLe pe su pralata obiecl.elor de aur,
nilor i-a condus spre inovatu : impar~tul era el a c mbinat .,i perf'ectionat tehnicil pe care
inra~i~at in picioal'~, i.~sotit de so.~i~ lui au de I most ni e de la greci ~i de la romani. Proc deul
unul sau mai multi fn. Sub Iustinian al If-lea f 10 'it con ta in a pre ara pulberea de email,
Rbinotmetul (685-695), vesmintele imperiale au fiienta dintr-un element in 0101' (plumb ~i borax),
devenit extrem de somptuoa e: in centrul unor 224 care. Lop a §i din oxizi met.alici de diferite
225 culori, in alv ole delimitate de lamele uhtiri

de aur care fuse era udate mai tnainte pe 0 pla tl
de fond tot de aur.
Emailurile e potriv au unei arte care tncerca
sa creeze sentimentul supranaturalului prin sti-
lizarea formelor ~i prin boga~ia materi i. In cele
mai vechi piese bizantine care au ajuns pina
la noi, un chenar floral incinge un medalion
continlnd fie un bust, al trnparatesei Eudoxia
spre exemplu (Paris, Cabinetul de medalii), fie 0
cruce (Walters Art Gallery din Baltimore). Pasa-
rile au con tituit de a emenea un motiv frecvent:
le allam pe crucea unui engolpion din olectia
Dumbarton Oaks, pe un mic medalion din Cher-
sones (in Crimeea, a tazi]a luzeul national
de la Moscova), ca ~i pe un medalion din colectia
de Clerq (Paris) care are, pe cealalta parte, un
ochi apotropaic *. Impletituri de frunze ~i flori,
cornparabile cu acelea din compartimentel
allate in unghiul de sud-ve: t al Sfintei Sofia, au
fost desenate cu ajutorul unor delicate fire de aur
pc fondul de email alhastru al panoului entral
are trnpodobea relicvariul crucii trirni e - dupa
traditie - de III tin al II-lea, intre 565 ,,1 575
reginei francilor, Ilnta Radegonda, ~i pi1strata
In mtnastirea Sainte-Croix de la Poitiers.
Mesterii ernailului au tratat ~i subie te acre.
Pe relicvariul Crucii, nurnit relicvariul Opp n-
him, din Metropolitan Iuseurn de la ew York
( are pare sa dateze din veacul al VII-lea),
1 astignir a este inconjuratil de busturi ale apos-
tolilor si ale unor sfinti.
Emailurile care Impodobesc fibul le executatc
in veacul al Vl l-lea pentru regii longobarzi par
a imite modele bizantine.
TESATURILE
TesaLurile au contribuit in larga masura la crearea
acelei atmosfere de fast cu care bizantinilor le-a
placut sa se inconjure.
• Apolropaic = care apt\rt\ de influen I,e mal tice.
Texte, mozaicuri (it. 22) ~i Iildesuri (it. 57)
ne-au pastrat. amintirea vesmintelor de lux
Impodobite cu. motive geometrice, flori, ghirland~
de f~unz~, anirnale .re~e s~u f:mtastice! peisaje
cu ]Jadu:l sau cu st~nCI, chiar ~l scene figurative
ca Inchinarea mag~or pe hlamida de purpura
a Teodorei la San VItale de la Ravenna. Asterius
episcop din Amasia la sfir~itul veacului a] IV-lea'
ne .spune ca oaI?~nii bogati din epoca sa, spr~
a-si ~rata cucerruCI.a, ?omandau reprezentarea pe
ve~mmtele lor a diferitelor minuni infaptuite de
Ilriatos, dar el dezaproba acest obicei care dadea
purtjitorilcr .un?r asemenea costume. infa~i~area
uno.r « Z~?UrlJHctate ambulante» ~i ii expunea
batjocurii copiilor de pe strada, Theodoret episcop
din Cyr (Siria d~ nord, 393-457), ne ~orbe~te
?espre to~a unUl. s~~at?r p~ care fusese tesu t
lntregul ciclu al vietii IUl Hristos. Alteori stofele
crau decorate cu subiecte profane, indeosebi
scene d vinatcare sau curse in hipodrom. Iusti-
nian pu ese sa i se brodeze cu fir de aur, pe un
vosmtnt de purpura presarat cu pietre nesto-
mate, episoadele victoriei sale asupra vandalului
Gelimer.
Tesaturile slujeau de asemenea la impodobirea
palat~lor ~i a bisericilor, unde erau agatate pc
pereti, intre coloane sau in ancadramentul usilor,
ub forma un?r v~uri ~.ife~e de mas a ele acope-
reau va ele liturgice ~l masa altarului. Pavel
ilentiarul a de cris in amanuntime draperiile
care atirnau intre coloanele baldachinului de argint
de dea upra altarului Sfintei Sofia de la Constan-
tinopol. Pe una dintre ele, sub trei arcade de au)'
afla Hri to" in tunica de purpura ~i rnantie
d aur, facind ge tul bine uvlntarii cu mlna
?reapt a ~i ~~~ind in ~ina sLinga Evanghelia,
intre apostoln Petru ~l Pa vel, in vesmlntati in
alh. J n afar~ de minunile lui l-Iri to , pe chenar
mai erau I' date bolnitele ,i his ricile Inlemeiale
de Iustinian ~i de Teodora. Pe doua alte draperii
imparaLu~ .~i trnparateasa fu esera infa~i~ap, p~
227 una in pI ioare de 0 parte ~ide all a a Fccioarei,
226
pe cealaltii, inclinindu- e dinaintea lui Hri Los tat ace t exemplu. Dar in e privesto aprovizio-
care Ii binecuvinLa. narea sa, Bizantul riirninea tributar Pel', iei, care
Spre a raspunde cererilor, con iderabile ca .ontrola importurilc nu numai pe u cat, ci si
numar numeroase ateliere de textile lucrau la pc mar , datorita pozitiei privilegialc pe care
Const~nLinopol ~i in provinciile Imperiului. Cele o .upa in Ceylon, de unde imbarca balolurile
din Egipt ~i din Siria, cu deosebire la Alexandria de rnatase pentru porturile din go1ful Persi .
~i la Antiohia, luasera u~ ma~'e .~vin~ i~l epo <l: rt fel riizhoaielc care au dezbinat cele doua , tate
imperials rom~na. Inca lin pl"lml~ ani ai Ron~e~ au avut repercusiuni dintr vele mai n pHi iute
oi Constantm s-a preocupat . a fondeze aWl a upra aprovizionarii atelierelor bizantin . r u rti-
vesitorii pe care le-a protejat printr-un edi L nian incerca sa s elibereze de aceasta rvitute.
din 333.' Aceste ateliere s-au dezvoltaL in tmpro- Prin anii 552-554, doi calugari, apartintnd ponte
jurimile, mai apropiate au mai i~departate, ale , clei ncst orienilor, care fu icse bine prirnita in
apitalei. Se cunosc unele pin~ ~l in Heracle ~ China aduserii din Kholan la Con tantinopol
din Tracia (vechea cetate Perm the, rebotezalu oua d viermi de mata 'C po car' Ie a icun: esera
de Diocletian, a tualmente Eregli) ~i chia l' P in loiegele lor. Dar oricit de prolifici sint a e, li
c lalalt varm al Propontid i, la Cyzic, A!1umiLe vi rmi, produ Fa dc materie prima n-a aju~
manufacturi erau irnperiale ; altel , parti ularc. sa a opere toate cerintele. lata do co Iustin
Manulacturile imperiale a veau monop lul to- al II-Ica (565-~78) a ocolit Persia pe la nord
Ielor vopsitc cu purpura adevarata si hrosut o I' urgind la mijlo irea l urcilo I' 0 cid ntali, ,Ui-
('1I aUI' care erau rezervaLeimparaLului. Dar 1 plni p~ te Transoxiana ~i avind ei in!?i,i rela~ii
fabrica'u ~i celelalte ~c, aturi pre] ioas de care com r .ial cu China. Piedi ile inlimpinate in
a veau nevoie curtea si arrnata. aprovizionare au ad us dupil ele un control rever,
Se prelucra lina ~i inul, materii cunos .utc d cfeclua de puterea imperialii, a upra distribuirii
multa vrerne in bazinul mediteranean, 'a ~i Iirelor, Iabricatiei, vtnzarii ~i exportarii miiLasu-
matasea, introdusa mai recent. MuLasl1l'ile arc, rilor. .nele dintro aceslea erau I' zerval e irnpa-
din timpuri imemorabilc, erau fabricaL in China, ratului i membrilor ari: tocrat iei.
incepura ,a fie importate in Per ia lib ahemenizi, Te iHurile can Lituiau daruri' do pre] pentru
III Siria ~i in EgipL in cur ul epocii eleni Li e la prin ipii 'Lraini si pentru papi, a dil'Ol' hunii-
Roma spre Itrsitul R publicii. Drurnul pe 'are \'oin~a imparatii doreau a 0 ('i~Lige. Libel' Ponti-
caravanele transport-au aceste pretioa e bucati [icalis a pa trat mentiun a mulLur slot' hogate
. v nito de la Con tantinopol, din Egipl, sau din
de mata e porneau din Xinjanglu (Metrop la
iria. Cal5.Lorilol' le pIa .ea sa ia cu ei asemeneu
Matasii) ~i ajungeau la Antiohia (An-du, in Lex-
iornptuoa 'e amintiri, adesea dejucind supra-
Lele chineze), trnversind, cu variante in itinerarii,
vcgherca puncLclor de varna d fa graui] o. Consi-
Parnirul, oazele din ogdiana si Persia. Acest deratia deosebi lii. fat.a d rel il'\'el trimiso in
I raseu, are dura pe to opt luni ~i In .arc se plateau o .cident 'f'mallif 'La prin iuvelircu lor in ~esii.lurj
numeroase laxe de varnii, sporca pretul, si usa . .ump . Si 1)(' latii dill Gulia merovingiana re
ridicat, al matasurilor brodate. Astfel, inca din hururau .ind puleau a~ii.\(1 \psaluri orientale
veacul al f I .n., daca judecam dupa de 'cope- intr loan le din bisericil [01', imitiud a ·tfel
ririle de la Palmyra, atelierele .iriene au inccput obiceiurile din lumea bizanlinii. Stofel ciilii-
a lu reze insure
o
Iirele de mjita: bruLa (borangi ) loreau .hiar ~i lnlauntrul Imperiului. $i ac 'L
care Ie soseau din China. La inceput ateli rele din IU'I'u face a de multe ori inoer 'iirile d a deter-
Egipt, mai apoi cele de la Con Lanlinopol au imi- 228 229 mina 10' Il Iabricarii lur sa I'amina n sigurc.
 Tesiituri giisite Din pricina c1imei secetoasc valoare prin opczitia tonurilor complemcntarc,
in Egipt ~j a naturii nisipoa: e a ade eori pc un fond galbui sau ocru deschis. Tot
solului, Egiptul este pro- atunci au sporit subiectele creatine tratate pe
v incia unde s-au pastrat pina astazi cele mai multc stofe: jertfa lui Avraam, Adam ~i Eva (ade ea
~e atUl'i. Dar nu trebuie sa red em. ca toate cel destul de asemanatori u Apollo ~i Daphne),
'are au Iost gasite aici au fost reahzate p~ vale a Daniel in groapa leilor, scene din povestea lui
[ilului. nele veneau de la Constantmopol. Iosil, asterea lui Iisus, Inchinarea mngilor,
RegretaLuJ A.J.B. Wac? a publicat 0 pverdea de Hri tos tn mijlocul apostolilor, busturile unor
tapi erie gasita in Egipt, ~are po.arta marca fin~i. Portretul unui sfint militar, desigur Teodor,
ateliel'Ului de la H racleea, din Tracia. Lotul d~ de la Fogg Art Museum, are trasaturi aUt de
~asaturi calilicate drept copte te adeseori regulate ~i 0 expre ie de spiritualitate attt de
umflat in chip exagerat. . idealizata tncit cercetatorii s-au intrebat daca
Majoritatea \esaturilor gas.ite in Eglpt. au [0 t nn ar fi mai nimerit s3.-1 atribuie unui atelier elf'
des operite la Akhmin (anti a Panopolis) ~I la I C ru tantinopol decit nnuia din Egipl {il. 72).
ntinoe. . La Ilrsitul veacului al VI -lea ~i in al VIT -lea,
Ca ~i in sculptura contemporana a Cop~l)or.! tilizarea din faza precedenta, pierzlndu-si ricoa-
motivele de origine pagina, care se bucurasera rea, a degenerat in forme destul de zrosolan
de trecere la Alexandria, s-au mentinut in num~ desenate ~i ctteodata chiar gren de descifrat.
destul de mare: subiecte dionysiace, ep~so~de d~n Printre temele destul de frecvent tratate 0 tnttl-
legenda Afroditei, povestea ~edrel ~l.a lui Ihppo~t, nirn pe aceea a sf'lntului caIaret care ocupa un
judecata lui Pans, Orfeu prmtre animale, mun.cile 10c deosebit in evlavia coptilor, asa cum ne arat~
lui Hercule Amorasi, scene pastorale, ereido, ~i numeroase reprezentari ale lui in picture ~i In
adesea cala~ind monstri marini (~l. 75). oeste sculptura (il. 76).
tapiserii au fost executate u Una, in punct de Productia stof'elor copte s-a prelungit iJ1 Egipl
« goblen )}, pe 0 urzeala cel mai adesea de in, dupa ucerirea arabri, plna in secolul al XTT-Ipo.
uneori de ltna. La inceput, in ecolelc .al IV-lea
i al V-lea. stilul viu ~i sprinten nu j~l reneaza Aparuia unui t n atelierele de la Con t an-
~ cendcn] Ie eleni ti e ~i lasa I? ul ~,:enit ex- stil non tinopol, fara indoiala ~i in
pre iei pitoresti a unei co~hetarll. Ieminine, care cele din Siria ~i poate chiar
nu est lipsita de enzualitate. .1 .gu t?l pentru din Egipl, pe calea imitatiei au fost lucrate
policromia bogata, caract.erls~l Pl~tUl'll mu~ale ~ aLul'i ce dovedesc 0 incomparabil mai marc
de la Alexandria, supravietuiesb III traIU?lrea plendoare decorative, dar din are ni s-a pastrat ,
coloritului care coate in evidenta .nuan~~ delicate lin nefericire, un numiir mult mai redu de exem-
de albastru, verde, roz, galben ~l caleniu pe un pl are decit din acele precedente. Aceasta se dato-
fond ro~u d . tul de apt-ins. ., . v reste faptului ca ele trebuiau sa raspundii nu
J n ursul veacului al -lea ~I mal mult l!l a gusturilor unei clientele provinciale, ci acelora
in al \'1-1 a, stilizar a tntepenest . Iorrnele ~l I.e ale curtii ~i ale lnaltilor dregiHori ai s.tatului ~i
u'" accent mai vigur ase - s-ar zic .hiar voit ai bisericii. Arta careia ii apartin nu mal urmeaza
ruai virile - loarte tndcparratc de olaganta u or
A
traditia pitoreasca, alexandrina, ci a iconografiei
uperliciala a fazei prec~d~nte. Contururile ~I~t Imperiale romane, sau chiar a stofelor sasanide.
mai net accentuate cu linii de culoare inchl~a. lntr-adevar, nu exista domeniu in care Jranul
Personajele devin. mai indesa~e. Degradeur~e sa fi influentat mai profund Bizantul decit acela
subtile alnl, tnlocuito cu tonun plate, puse III 230 231 al vesaturilor: uneori chiar nu se mai stie caruia

_l ~
 p!nii la m~l'gi!1 a medali nuIui, la xtremitatila
din c I dona imperii i se ponte atribui 0 pie a diametrului orlz.onLa1desenat de 0 ie. Tapii afron-
sau alta. Dealtf I asistam ai i la 0 ciudata tntor- tati de 0 parte ~l de alta a unei palmete In colturi
iitura a lucrurilor. In eacul al III-lea din ra provin din te 'iiturile a anide. ' ,
n astra, pr ductia atelierelor per an nu . e Alteori, 1n}~unLrul unor rnedalioano, se introdu .
dilerentia in a prin nici 0 trasatura u den ebire subiecte religioaso .. Muzeul Vaticanului po ediJ.
remarcabila. Dar Sapur al II-lea (300-379), o. celebra tesiitura de miitase, pe care i-au Infa-
dura virtoriile 'ale in Siria, a luat ca prizonieri tl~at. Bu~a:estire ~i Nasterea (ii. 74). Ea a fo t
In steri [e atori pe rare i-a tabilit in mai multe 10~ah~a~a cind in ~O'lpt, ctnd in Siria, dar simt ul
centre din u iana. In veacul al V-lea, t saturile m~re~le) care prezideaza eoml?oziFile ~i inrudi~ea
iraniene Ineepui el'a sa fie foarte apreeiate in 101 cu unel~ ml~aturl eermlt sa ne gtndim in
tal'ile traine .. i la inceputul veacului al VII-lea cazul. de fa~a mal degraba la un atelier de la Con-
a venit rtndul lui Heracliu , dupa victoria sa LB:~tmopol.. Data e te de asemenea Indoielnica,
asupra lui Cho: roe al II-lea, in 624, :a aduca la unn savanti pronunlindu-se pentru .ecolul al
Con ·tantinopol 1esatori sasanizi. Bizantul a im- VI-Jea, altii pentru 8.1 VII-lea sau a1 VITI-lea.
prumutat de la persi decorul de medalioane sau
de « roate >), unite prin ornarn nte implel ite ~i
incadrlnd vi tuitoare - oarneni patrup de, pa-
. ilri - asezate fata in fa1:'1 ,au. pale in spate,
dllpa formula ant itet ica ind6,\crilii in Orient.
Ade: a, inlre are te figllri, e inal\a « arb rele
vi ~,ii>). ln aceast a maniera a fosl t,rataLiI terna
vlnat rii: dupa nn obicei al popoar lor irani ne
..i al celor inrudil e (r a 'ci\ii), doi dilal'e~i se tnt or«
spre a-si sl bozi age~ile in animalel car en fo. I
reprezentate d d nht ul lor.
In inleriorul ace, Lor medalioane s int rodue
. nbiecte pecif'ic bizant ine. Dar sp cialist ii InL
d zorientati in c privest data Iahri arii te a-
Iurilor astf'el decorate. Ei Rovi'lie intr secolelc
al VI-lea ~i al Vl l l-lea pentru pic a de mrtl,a C'
crii iUi in morminlul lui Carol c I Marc ale ci'ir i
fragmenLe slnt impi'lr~ite tntre Aachen ,.i rnnz \II
Cluny (it. 73). Dupa 0 schema iconograf'ica Iuata
din reprezentarile triumfurilor lui lexandru ~i
Diony 0, onduciitorul de care [nvingator' te
inf;'lti~at in picioare in cvadriga sa intre doi. rvi-
101'i ai cir ului t.inlnd fiecare un bici cure '0
PI' criHe c a-I pu~a cununa pe cap. 1n part a de
jo , d i slujbasi aZYlrla bani int.r-un r cipi nL.
Sonsul efecLelor de orative generate de im trie
o ia aiei inainte reali mului : aceasta so vede bine
in . tilizarea avant.a car cornanda di punerea
cailor ..i in Ielul in car rotile au fo. t dopla: ate 232
 7. INFLUENTAARTEI BIZANTINE malurile Eufratului. La 'fil'~itul yea .ului al V-lea,
iN EUROPA OCCIDENTALA. Rf' ridica e in afara ora. ului 0 biserica tnchinata
sfintului .vntolianus. E'ra 0 bazilicl eu cu~oHi
de tipul acelora r-arc : e !'it pindi. erape atunCl.in
Imperiul bizantin, C~I de~ ebire ~n ',\natolla.
P de altji part, hi rr a arnt-fIlarLrn d:n ~onr ,
tnrrninatii in jurul anului 470, pare a Ii Io L
o bazili a cu cinci nave. avlnd dea upra, cola-
teralelor tribune proprii colii eot,1 lll:n~,mol~o-
Iitane fara. tndoiala dupii modelul hi ericu Iin-
l ului ~Iormint de la Ieru alim. Po ate ca ~ea. upra
cdiliciului e ridi a ,i 0 cupola. e ~are. C.~trr~)Une
exi ta era si in tarea initialii a hissricii Sfmtul
Petru de Ii Vienne, ale chei zidu,ri pa tre~za ~n
In Iata decaderii H mei, Europa occidentala, partea de jo a a izelor holovani e~ara~1 prm
zguduita de invaziile germanice ~i lip ita de spri- traturi de aramida: partea terrrnnala de la \,
jinul unei puteri politice solide, si-a tutors pri- ar fi fo t alcatuita dintr-o ab ida, flanc~ta de .0
virile catre J mperiul bizantio, unde upravie- pro comidie ~i un diaconi .on, ~~pi'i un t.ip venit
\ uise mare~ia imperiala ~i unde loflorea 0 viat,a din .Siria, care e ra plndi: e ~I in ve ~ul ,Balca-
intelectuala, religioasa ~i arti tica extrem de nilor. In veacul al VI-lea, catedrala din antes,
activa. lerminata pe la 567, par a fi fost,. ~aca judeca~
In Galia, conLactele erau asigurate de pelerinii dupil de criptia lui F~rtu':lat, 0 basilica cu c.upola,
care sc duceau in Locurile slinte ~i de acei numerosi impodobiLii cu mozai uri. La Toulouse, Iie sub
negutatori greei ~i sirieni care, tabilip in nume- dominatia vizigotilor, lnl re 408 ~i 506, fi.e pe .la
roase orase, ca Marsilia, Arle , Narbonne, Orleans mijlocul veacului al VI-lea, au ceva mal lirz!u,
~i Pari, strabateau tara in lunc ~i in lat vlnztnd a fo t on truita 0 hi erica decagonala, ,ve uta
produsele Orientului : vin, ul i, rnirodenii, papiru " « Daurade I), nurnita astfel dupa mozaicurile . ~e
bumbac, Iildes, te iHuri ~i chiar ieoane. De a c- cu fond de aur care rau reparLizate pe trei ,et~J~
menea calugarii veniti din Egipt ~i din Asia au de arcaturi. Edifi .iul a fo t di ~ru de. bened:ctlll~
facut cunoscute regulile si obiceiurile vie! ii as- in 1761, dar il unoa tern dupa de cnerea faculu
ceLi e. in secolul al VII-lea de dorn Odon-Lamothe,
Multo dintre marilo biserici din Galia, zidiLe in . i e pare a ic nografia a era eel putin in parte
ecolele al V-lea .,i al VI-lea, au fo L de orate cu hisantinii. .
mozaicuri, pe care textele Ie laudii pentru splen- In nord-ve tul Europei, calugarii irlandezi au
doarea ~i stralucirea lor. Intr alte regiuni, intretinut r latii u m?nahii. dir: ~aip~ulv C?I?t,
\uvergne a fo L foarle rcreptiva falii de inf'luon- fie Crt unii dinlre a estra veru era In my~ast.trll{'
[ole orientale. idonius .\pollinarius iniil~ase In 101' fie cil ci in i i ii vizit a era, ea pel nru, ~I all
Clermont 0 hi 'C!'ica inchinata sfintului Gheorghe, imi)rumlll l rl~ la ei, pcntru miniaturile 10,1',

ale carui moaste Ie prirni e din Lydda, in Pales- motive decorative pe care le-au co~bmatv ~n
chip avant cu ornamentele preluate din aurana
tina. 0 aHa bisericii fu e tnterneiata in acelasi
oras, pe la 470, in cinstea sfinLului Cyr, de dUro lor ala. . •
Rena terea anglo- axonii in j orthumbriu, m-
un ciiluaar cu numel de Avraam venit de pe 234 cepind din a doua jumuLate a veacului 31 Vl I-lca,
235
 a fo t fa\'orizat<1 nu nurnai de H]lOI'IIlI'il(' roman
datoratc calugarilol' bencdictini, 'i ~i de inlro- - I" J)\II'J)III"\ dllprl moda lmpfll'a\ilor'
{'U pernu u e ., v •al lui II " 'l
ducerea unor oper de artii bizantina. AcesLe bizautini ~i a unor reprezenta~'1 . e UI lIS 0,
inlluen].e emanate de Homa si de ConstanLinopo\ di mite ab ide (Grabar ~I Nordenlalk, 0p.
au alimentat ~i au sprijinit rea '~ia umani t.t , anuJ ')3) Forta noua a mode 1cu I'Ill, care COI lira' -
In
CLt., ~'.•• f 'I'mele late ale miniaturii il'lan~ez~, s~
~i reali Lii lmpotriva exuberanl i ab 'Ll'actizal'i t eaza cu 0 p.. .. r t fie de dipticuri
decorative a irlandezilor. Benedict Bi op pi 'cop datoreazii poato ammlJrl.1 asa e ,:-'
la YaITO\\, .,i la Wearmolltb, care a fa ut cinci I , Iie de pi -turi murale. erunaliim In
consu are d _. "'l in
UWiLol'ii in It.alia, a adu de aeolo 0 buna part .r " l'i:i' 0 I t ab I, de ("OTI('OI'all~~ lllS.Clu I
din vech a biblioteca a lui Casioclor, ale carei s~I~~ll I. r ~1 bisericii 'Hnla Er-aterina dill Maas-
I'., anzue tal.lI ] I' I "II-lea inceputnl
manu rise impodobite cu miniaturi au avut rck (sfirsit ul se 0 u III a , .,
multi imitatori. Sfintul Teodor, care, in 6 , C ) IUI • \Ie-a
..I l' Vl l l-lea)(. 'c t raze din prot ot rpurr
a fo t in arcinat de papa Vil.alie a reorganizeze bizanline.
biseri a din \nglia, era un zre din Tar" iar
sfintu1 Adrian, care a predicat la incepuLu1 ieco-
lului a1 VIII-Jea, venea tot din Imperiul bizantin.
Arti~ti bizantini au lucrat poate chiar Ia decoratia
sculptata a bisericii Saint-Andrew din Ifexham,
intre 671 ~i 674. Pe Iata de sud a crucii de piatra
din HuthweJl (la slirsitul veaeului al VII-l a).
fIri Los este de tip bizanLin, ~i 0 te interet ant sa
rolevam, pe acelasi monumenl, in sccna Spiilar-ii
picioarelor 1ui Iisus de eillre Maria-Magdalena,
deosebiroa de stil lntre MlntuilOI', copiat dupa
vreun mod I oriental, ~i figura gro olana a pii <1-
toasoi pocaito, creape a vreunui arti t Iocalnic.
Wilfred, abate in Ilipon ~i pentru 'ilava vrerno
epi cop de Y OI'k, a pus sa re execute un Evangh _
liar cu litere de aur pe fond de purpura, imitlnd
astIel unele manu cri e imperials de la Con tan-
tinopol. Tot de la Bizan], a fo t probabiJ lmpr-u-
mutat prototipul evanghe1i~tiJor seztnd, din Book
of Lindisfarne (Ia British Mu eum : sfir situl vca-
eului a1 Vl I-Iea, inceputul celui de-al VIII-lea;
d. Grabar ~i ordenfalk, Le Il aut AJoyrn-Age,
r· 117). :\liniallll'i. tul, care a ~lillL <1dea do\'adii
de 0 vigoaro a stilului Ioart per onala, si-u
recunoscu t datoria conlral'taUt scriind 1I lit or
latine, deasupra evangheli~Lilol', cuvintul 0'1' c

« 0 Agbio )} (= sfint). In veacul al VIII-lea,

ei doi evangheli~ti din Codex aureus, de la Bibliu-
teca regal a din Stockholm, care apal'pne scolii
din Canterbury, slnt a ezati fa~a in fa~a pe un t.ron 236
 CONCLUZIE d inspiralie. Alun,~'i cind lustinian a eonc~pul
proiectele constructiilor sale grandioase, e,l a faeu~
acoast a cu -onvingeroa di e l~ un~l "dlI:tre ce~
mai glorio~i Imparati rornani, ~I art.istu ,earora, 11
s-a adre: at au aflat in tradij.iile tehnice ~I e tetic
al provinciilor gre 'e~li suu el~niz~Le, e~e~enlele
pe are au izbulit sa le combine III nor slll,tez~,
Fa~5. dr art a sa. anida, f,il ut~ ~in e,omrrOmlSl,lI'I,
ade ea hibride, arta hizantina afirrna dep]lT~a
vigoar a unei reatii orig~nale, rezultata, pr.lf~
mutat ii dintr-un !rccu t Illdelungat"" care ~~~
pa tr~ nestirbit prcst igiul. As~rel, :e~ll a ~mz~
au adu din Siria rornana sau bizantina mozaican
§i te atori: ,iar, Chosroe I (5?i-.:578), dupa ce a
In cursul celor patrn secole de care ne-arn ocupat ucerit Ant.iohia, a con truit, III apr~plere de
pioa acum, arta din provinciile rasaritene alp Ctesiphon, un oras pe care l-a nurnit « noua
Irnperiului roman s-a transfromat treptat in ntiohie a lui Cho roe )}, , "
arLa bisanl.inii. Crestinii lmprumuta era d e la Fara tndoiala ea bizantinii 9i asaruzn so ad-
paglni bazilicile lor cu sarpanta ~i edificiil 101' mirau §i o apreeiau in a~el~~i timp ~n ~al'e ?e
('\I plan central. Combinarea elemenLelor apar- bateau pe lmpul de lupta ~I ~or fl, rl,~'alizaL 111
otalarea 0 tentativa a Iastului. Pl'llon ~u 1,01-
\,inind acestor dona t.ipuri, cu cupola a~ezatil.
prumutat de la c~il,al\i ,m?tivele p~ntrl1 ~esa,LUl~~],~'
pe un plan patrat a mausolsalor .;i bailor din
obiectele de aurarre ~l, III anumite l~preJurall,
Anatolia ~i din Siria-Palcstina a dat nast cre
pentru mozaie~I'ile ~i seu~p~urile lor arhitecturale ;
hazilicii ('II cupola, ('i'ireia avca si'i.-i apal'\inil i Ie datoreaza poate, pma ~a un anurnit punc~,
inLl'eg- viitorul arhitect urii hiznntin , ,\I'la nara- ~i gu tul pentru cupolel~ ~al ~onu~e~LaJ~ d,eclL
Livit eleni t i o-romana ~i art a I riumfalil a Impii- a elea pc car aveau obiceiul sa le rH.hc,e l11al~t,e
rat.ilor romani au Iumizat 1111 nil 111.11' in emnat. de Iust inian. I oana, aceasta creatlC, O~'lg,l-
de' Iormule permitind ilu trarea credintelor r Ji- nala a Bizantului, nu datoreaza toLlI~1 nrrmc
giei noi. Folosirea mozai ului parietal, utilizat
Per iei.
mai inLii de pagtni in nisele nimfeelor ~i ale bililor, Deosebirile care separil si chiar opun art.a
Favorizji inflorirea acestui stil neiluzionist, p hizantina artei din epoea irnperiala rornana inl
care 11 cere a pref'acerea sern ibilitiltii provocatii 1 pricinuite de natura pl.'o))l'ie a st atului bizantin
criza di n veacul al II I -Iea. G u ,t III pentru ] llX si de diale tica evolu l.iei sale. ,
ana in mosLenirea lumii romane toatc tehnicil . Cind lncepeau :a mijeascii zOl:ile vnacului al
in stare dd a-I ati face. v J I I-lea Imperiul bizantin, vechl,de palru, !q~le
T -a existat ni iodata lntre I rnperiul roman §i rl ani, ra in po osia unei art e /)J!1C ('onstll~lll:
Irnperiul pe care ll califioam bizantin vreo rupturii si gala sa cunoasca noi deHollan, Ial.ul ~I'a, insu
radicala, avind drept consecinta necesitatea aces- binluit de MlminUlri ~i neliniste, ,cx,te!,l~rJ,zaLe
t.uia de a e intoarce spre noul pol de atractie pe .i in di put.a privind problema legltlmltaJu l~a-
care l-ar fi con, tituit pentru el Persia sa anida ginilor, Curind avea sa izbucnea 'ca cnza 1('0-
",i de a-"i trago de aici cele mai adinci izvoaro 238
239 !l cJasLiL

__ L~
 SITU A TIA ISTORICA
Partea a doua

CRIZA ICONOCLASTA
(DINTRE ANI! 720-834)

Cauzele Cucerirea de catre arabi a

iconoclasmului provinciilor africane ~i asia-
tice ale Imperiului,cu excep-
pa natoliei, aparuse in ochii adversarilor
imaginilor, inca nurnerosi, drept 0 pedaapsa pe
are Dumnezeu le-o dad use bizantinilor care,
manifestind faya de icoane 0 veneratie excesiva,
mai ales din a doua jumatate a secolului al VI-lea,
se intor esera la practicile vinovate ale idolatriei
pagtne. Protectia divina nu se tndrepta oare
asupra musulmanilor, care respectau intsrdictia
din Decalog de a fiiuri ~i de a cinsti chipul lui
lehova ~i al oricarei Iiinte divine? Daca oamenii
doreau a reclstige bunavointa Creatorului era
necesar a se restahileasca severitatea dintru
tnceput a cre~tinismului.
Cam aceasta trebuie sa fi fost convingerea lui
Leon al III-lea Isaurianul (717-741), fost stratcg
al themei anatolice, care se rasculase trnpotriva
.labului Teodosie al III-lea (715-716) ~i se
proclamase tmparat, in scopul de a restaura auto-
ritatea statului ~i de a duce cu energie lupta
lmpotriva dusrnanilor, arabi, bulgari, longo-
barzi, care, din toate par~ile, rivneau sa se sta-
torniceascii in noile provincii ale Imperiului.
~i 0 alta cauza a mai putut determina politica
iconocla ta a lui Leon al III-lea. Acest tmparat,
241 care pusese mtna pe putere gratie sprijinului
soldatilor-tarani din Anatolia, ale carol' aspiratii
I imparta~ea, nu privea fara neliniste expan-
siunea monahi. mului. Bunurile imobile ale mtna -
tirilor, scutite de biruri, se Intindeau in chip
primejdios in dauna micii proprietati tarane~ti
~i a tezaurului imperial. In afara de aceasta,
prin stradania lor de a recruta novici, calugarii
sustrageau un numar insemnat de oameni liberi
de la obligatiile lor de cetateni ~i de soldati. Or,
imaginiIe, adesea fiicatoare de minuni, pe care
le posedau minjistirile ~i ale carer copii le raspin-
deau, erau unul dintre principalii agenti ai influ-
entei lor asupra credulitatii poporului. Condamnind
icoanele se lovea de asemenea ~i in calugari ~i
s-a putut spune pe buna dreptate ca iconomahia
era 0 « monahomahie ».
M dsurile lui Iscusit politician, Leon aI
Leon al I I I -lea III-lea a actionat in etape.
A Inceput prin a porunci
sa se puna pe foc, in 726, imaginea lui Hristos
care se afla deasupra portii Chalke ~i a inlocuit-o
cu 0 cruce mare; in anii urrnatori, lnteti propa-
ganda tmpotriva imaginilor. Intarindu-si astfel
treptat pozitiile, in 730 obtinu din partea consi-
liului imperial, alcatuit din tnaltii dregatori civili
~i ecleziastici, aprobarea unui edict care ordona
distrugerea imaginilor religioase. Il destitui pe
patriarhul Gherman, care refuza e sa semneze
documentul, ~i il lnlocui cu singhelul (auxiliarul)
sau, Anastasie, pro fund devotat coroanei. Inaltul
cler se alatura, in ansamblu, imparatului.
o teologie a Din partea bisericii, opo-
imaginilor si zi~ia a venit mai ales de
combaterea ei la papii Grigore al II-lea
(715-':'731) ~i Grigore al
I II -Iea (731- 741), iar in Rasiirit de la sCintul
loan Damaschinul ( ± 675-741), care a ocupat
tnalte Iunctiuni la curtea califului omeiad din
Damasc tnainte de a e retrage la mtnastirea
Sflntul Sava de Hnga lerusalim. Prin anul 727
si urrnatcrii, loan Damaschinul a intocmit trei'
omilii in care a elahorat 0 adevarata teologie a
icoanei. EI motiva cultul imaginilor prin dogma
celor doua naturi ale lui Hristos, umaria ~i divina,
~i arata ca la originea iconoclasmului statea persis-
tenta neintelegerii monofizite a acestei taine.
Dupa el, reprezentarile lui Hristos aveau meritul
de a confirma realitatea naturii sale umane. In
plus, icoanele, simboluri ale arhetipurilor, tnga-
duiau oamenilor sa se apropie de perceperea
divinului.
Conflictul a capatat accente de 0 ~i mai mare
violent-a sub domnia fiuJui ~i urrnasului lui Leon
al III-lea, Constantin al V-lea (741-775), caruia
adversarii sai i-au dat porecla de Copronimul
(= cu nume murdar). Curajul sau in lupta ~i
victoriile repurtate asupra arabilor ~i bulgarilor
ti adusesera un mare prestigiu in rlndurile poporu-
lui ~i ale armatei. Astfel, mergind mai departe
decit tatal sau, s-a eimtit indeajuns de puternic
pentru a Intruni, la inceputul anului 754, un
sinod care a reinnoit proscrierea irnaginilor religi-
oase ~ia poruncit distrugerea lor. Urrnarind centro-
versa pe terenul unde 0 plasase loan Damaschinul,
acela al doctrinelor hristologice, sinod ul nu con-
damna numai cultul icoanelor ca 0 intoarcere
la idolatrie. EI afirma ca partizanii imaginilor
adeau inevitabil in erezie, fie in nestorianism
daca socoteau ca numai natura umana a lui
Hristos era reprezentatii, fie in monofizitism daca
socoteau ca natura divina era reprezentata in
acelasi timp, intrucit, in acest caz, ei conIundau
naturile de neconfundat ale lui Dumnezeu.
Patriarhii din Alexandria, Antiohia ~i Ierusalim
reluzasera sa fie reprezentati la acest sinod.
Lucru in aparenta paradoxal, episcopii ram~~i
credinciosi i oaneIor erau tocmai aceia din teri-
toriile dominate de Islam, deoarece ei nu se aflau
ub autoritatea tmparatului.
M dsurile lui Dupa zece ani in CUI' ul
onstaniin at V -lea arora a tncer 'at sa so
Iujea ca de per uasiune,
242 243 Constantin a hotartt, vazind ziidiirnicia stra-
daniilor 'ale, sa recurga la rOl'~ii pcntru a pune in
aplic~re ~otal'irile sinodului. Imaginile religioa e, ei fata de mlnastiri au ompromis grav Iinantele
mozaiourile, frescele, icoanele au fost di tru e in staLului. Tnfringerile sulerite din partea arabilor
LoL Irnperiul. Au fost rupte sau arse unele manu- sporira ~i mai mult nernultumirea paturilor
crise. qei .ce se impotriveau au fo t pedep iti conducatoarc. La 31 0 tombrie 802 Iogothetul
cu mu tilal'l corporale, pedep e cu inchi oarea, (adrnini tr atorul) vistieriei, ichifor; a preluat
surghiunul sau chiar moartea. umeroa 'e mtna - puterea irnperiala ~i a trirnis-o in surghiun pc
tiri au fo t inchise sau transformate in cazarmi Irina. Insa, dornic sa pa Lreze Imperiului Iinistea
~i in bai publice. Calugarii, batjocoriti fara rutare, ne e al'a pentru a due la capat opera d e hili-
au f~st redati vietii profane. La Con tantinopol, brare Iinanciara si pentru a face fala ata urilor
multimea care, sub Leon al III-lea, voi e sa im- arabilor ~i bulgarilor, ichifor s-a abtinut sa
piedice distrugerea imaginii I ui If ri tos de la reaprinda cearta in jurul imaginilor. 'Ginerele
poarta Chalke, a trecut acum de partea lui ~i urrnasul au, Mihail Rangabe (811-813) era
Constantin al V-lea, pe care iI a lama strigind: un om lab are s-a lasat dorninat de Teodor
« Azi lumea este alvatii, 0, Basileus, pentru ca energicul tar t iconodul al rntna tirii Studion.
tu ne-ai eliberat de idoli )}. Violenta ~i fanatismul EI continua liberalitatile fal-a de calugari ~i s
s-au dezlantuit in Imperiu, arata in chip deschis potrivnic iconocla mului,
Cum, in acelasi tirnp, bulgar ii, sub cornanda lui
Refluaul iconoclas- Toate acestea nu puteau sa Krurn, repurtau victoria dupa vi torie ~i amenin-
mului si prima nu duca la 0 anume oboseala. ~au Constantinopolul, armata se rascula si H
reinstaurare a Fiullui Constantin al V-lea, proclama Imparat pe Leon Armeanul, strateg
imaginilor Leon al IV-lea (775-780), al themei anatoli e. In capitala, multimoa
continuind sa ondamne cuprinsa de panica, s-a ruipustit in biseric~
Iunctionarii care Iavorizau cultul imaginilor, s-a Slintilor postoli ~i a cazut in genunchi la mor-
aratat in ansamblu mai moderat declt tatiil mintul tmparatului eel mai ocarlt de iconoduli
sau ~i nu s-a trnpotrivit numirii unor aluzari Constantin al V-lea, marele invingator' a1 bulga~
in scaunele episcopale importante. adu"a sa, rilor, striglnd : « Iesi din groapa, tmparats, ~i
aLeniana Irina, care a detinut reg nla in numele vi no in ajut.orul t-al'ii care va sa piara ! ) Condi-
fiului lor, Constantin al VI-lea era, prin originea ~iile erau inLrunite pentru 0 reluare a luptei
ei greaca ~i prin en ibilitatea ei de femeie, foarte i onoclaste. Reinstituirea imaginilor ,i Iavoarea
atasata cultului i oanelor. r
n 787, al VII-lea de care se bucurau din nou calugarii fu esera
sinod e umeni de la Iiceea, la care si-au trimi urmate de infrlng ri militare. Era !impede ca
reprezentanti papa Adrian T patriarhii din pentru a redresa situatia trebuia sa se revina la
Alexandria, Antiohia i Ieru alim, a rein taurat politica lui Leon al l l l-Iea ~i Constantin al V-lea.
in chip solemn cultul imaginilor, precizind cii
acestea nu aveau dr ptul la adoratio (latri), iV oua interdiciie Leon al -lea a tntrunit Ia
ci doar la veneratie (proskynesis). Acea ·ta pietat a imaginilor Sftnta Sofia, in 815, un
era 0 datorie pentru orice om evlavios. J n emn inod care a reinnoit con-
de victorie, Irina a pus sa se aseze 0 noua icoana damnarea imaginilor. A retnceput persecutia trn-
a lui Hristos pe poarta Chalk'. poLriva iconodulilor recalcitranti. Teodor Studitul
Scutirea de impozite pe care Irina a onsimtit unul din~re pr,incipalii, su~tinatori ai rezislentei;
,a 0 aplice populatiei Constantinopolului ~i calu- precum ~l patriarhul ichifor au fost surghiuniti,
garilor pentru a-si au-age sprij inul lor, darnicia 244 la fel ea ~i nurnerosi eiilugari. La adapostul
245 imprejurarilor care au urmat, Mihail din A morium
tin Frigia} a pus sa fie asasinat Leon al V-lea
~i a preluat put~re~. p~n .spirit de conc~er~,
ti rechema pe exilati ~l ti elibera pe tntemnitati,
dar nu reinstaura imaginile. Cind a murit, in
octombrie 829, i-a lasat fiului sau Teofil 0 situatie
la fel de tncordata. Teofil s-a hotartt sa-i puna
cap at, Incercind sa scoata Invingator partidul
iconoclast, de care era puternic atasat. El era foarte
inlluentat de fostul sau preceptor, loan Grama-
ticul, unul dintre cei mai eminenti teoreticieni ai
iconoclasmului, pe care l-a urcat pe tronul pa-
triarhal. Persecutia reincepu pentru ultima data
impotriva partizanilor imaginilor ~i mai cu seama
impotriva calugarilor, Dar ea pare sa se fi limitat
doar la Constantinopol ~i sa nu Ii fost implacabila.
Asia Mica, de unde pornise miscarea iconoclasta
cu un secol ~ijumatate in urma sub loan al Il l-lea,
nu s-a mai opus, tnvatind din experienta ce conse-
cinte funeste aduceau dupa ele asemenea certuri.
In sfir~it, imaginile raspundeau pe meleagul
grec unei nevoi prea profunde a firii omenesti
pentru a putea fi definitiv proscrise.
Reinstaurarea Teofil muri la 20 ianuarie
imaginilor 842. Dupa un timp de ~ova-
iala, vaduva sa, Teodora,
care, impreuna cu fiicele sale, continuase sa se
inchine la icoane in gineceele palatului, a convocat
un sinod pentru a reinstitui cultul imaginilor.
La 11 rnartie 843, in prima duminica din Postul
Mare, reinstaurarea icoanelor a fost celeb rata cu
fast la Sfinta Sofia in prezenta unei mari multirni
de calugari care, coborind din rnuntii Bitiniei,
defilasera ca niste invingatori pe strazile capi-
talei. Ptna ~i astiizi biserica greaca porneneste
evenimentul prin slujbe la aceeasi data mobila:
este sarbatoarea Triumfului ortodoxiei (Duminica
ortodoxiei).
Bizansul si lumea Cearta in j urul imaginilor
arabc'i nu fusese decit unul dintre
aspectele - cit de impor-
tant insa I - al situatiei noi in care se aflau
bizantinii . urrnare a aparitiei arabilor pe primul
plan al istoriei.
Lumea araba a jucat atunci faya de Bizant
un rol omparabil, Intr-o anumita ma 'urn, Cll
acela pe are il detinuse Iranul sa anid, in cur ul
secolelor precedente, de dusman fascinant ~i
fa' inat. Staptni pe teritorii are e intindeau din
P l' ia plnii in pania, ar bii nu visau dectt . a
continue a-si intinde dorninatia asupra unor
meleaguri noi. Imparatii de la Con Lantincpol
au fost nevoiti in mai multe rlnduri sa le respinga
incursiunile in ia Mica. 1n 827, arahii veniti
din Spania cucerira Creta, pe care 0 transformarii
in baza pentru raidurile lor de or ari in Mediterana
rasariteaniL Inceptnd din 831, arabii aglabizi
porniti din Tunisia Intreprinsera in mai multe
etape cucerirea Siciliei, din care Bizantul nu
mai poseda, in 859, decit Siracusa ~i Taormina.
De asemenea ei trecura in Italia meridionala,
un de pusera staptnire pe Taranto (839) §i pe Bari
(841). Conflictele arrnate nu impiedicau in a
r latiile intelectuale, comerciale ~i chiar politice,
Ind era yorba sa se incheie un armistitiu sau sa
se reglementeze plata tributului. Dornnitorii bi-
zantini §i arabi nutreau s\'ima unii fala de altii
~i se socoteau incomparabil superiori sefilor
barbari din Occident. Iicolae Misticul, elev ~i
urrnas al patriarhului Fotie, cria unui emir arab
din Creta, in veacul al IX -lea: « Cele doua puteri
ale intregului nivers, a sarazinilor ~i a romanilor,
se deosebesc ~i straIuoesc asa cum stralucesc
pe firmament cei doi luceferi.» Aceste uvinte
lnt ca un ecou al vorbelor lui Teofilact Simo-
katta, pentru care Con tantinopolul ~i Cte i-
phonul, fosta capitala a sa anizilor, erau a emenea
celor doi ochi ai lumii.
Pentru a organiza teritoriile asupra carora
domneau ~i pentru a mentine in ele 0 via~a civili-
zata, califii Omeiazi au fost siliti sa i~i asigure
oneur ul unor slujbasi ~i artisti bizantini in
Siria ~i in Egipt, sau persani in Mesopotamia ~i
in Iran. Ei au adoptat regulile ~i metodele adminis-
246 247 tratiei bizantine ~i au pastrat, obiceiul de a redacta
documentele oficiale in limba greaca, InLemeie-
torul dinastiei, Moavia, a imitat ceremonialuJ
de la curt a din Constantinopol. Monedele Orne-
iazilor au reprodus, pina la sftrsitul secolului a1
l l-Iea, tipurile de monede bizantine sau sa anide.
Iar ind bd el-Me1ik (685-705) a infiiti~at pe
moned Ie ale lancea Profetului, el nu a H'icut
altceva decit a e inspire din crucea de pe mone-
dele bizantine.
In posesiunile Omeiazilor, arta bizantina a
supravietuit ub doua aspecte deos bite, dupa
mediile sociale carora Ii se adresa. Pusa in slujba
califilor, ea prefa u progresiv Intr-o arta prin-
ciara rnusulmana cu aspect profan, in care patrun-
deau de asemenea elemente iraniene. Dimpotriva
in com~nita~ile crestine ea decazu ~i sfir~i pl'i~
a se stmge.
Am vazut mai inainte (pag. 82) ca arti~ti
bizantini lucrasera la Cupola de pe Sttnca (Kubbet
s-Sachra), de la Ierusalim, ~i la Iarea Moschee
de la Dama c. Castelele Omeiazilor, construite
in cursul primei jumatati a ecolului al VllI-lea
datoreaza mult traditiilor bizantine, in ceea c~
priveste arhitectura ~i decorul ]01' pictat au
sculptat. Pentru ziduri s-a continuat folosirea
tehnicii frumoaselor pietre cioplite in unghiuri
drepte, ingrij.it imbinate, a carei traditie provenea,
cu mult inamte de epoca bizantina, din epoca
romana. Planurile au ramas, in elementele lor
esentiale, conforme modelelor anterioare. ala
de tip bazilical apare ade ea, far a indoiala pentru
audientele princiare. Palatul Msatta, onstruit
probabil sub el-Ualid al II-lea (743-749), cu-
prinde 0 sala triconca a carei ascendenta bizantina
este neindoielnica. Decorul acestor resedinte nu
se tnscrie mai pu yin in traditia artei ornamentale
a Bizantului. Multa vreme friza s ulptata din
castelul Msat.ta a fost considerata ea una dintre
operele eele mai earacteristice ale artei crestine
din Rasarit I Figurile omenesti seulptate, din
palatul Kasr al-Hayr, construit de califul Hisam
pe la 730, arnintese de cele de la Palmyra. Inter-
ventia unor artisti bizantini in executarea Ires-
e~lor de la 1 u ayr. Amra, in Iordania, in al doilea
patrar al secolului al VIII-lea, a dus la scrierea
numelo: personajelor in Iimbile araba ~i grea a.
J n arhitectura, turnul biseri ilor siriene a dat
nastere minaretuJui eu sectiune patrata. Termele
romano-bizantine s-au prelungit in harnmam-urile
musulmane.
Evolutia artei a urmat 0 cale aproape inversa
in comunitatile creatine. Arabii la asera libertatea
cultului populatiilor cneerite, care trebuiau doar
a recunoa ca suprematia politica a noilor lor
tapini ~i sa le plateasca un bir special pentru
a com pen a scutirea de servieiul militar. Sfintul
loan Damaschinul, care a fo t unul dintre cei
m~i ~al'i teologi ai bi erieii bizantine ~i, in ace-
1~~J LImp, un inalt functional' al curtii Omeia-
zilor, e te un bun exemplu al vitalitayii pastrate
de restinism pe meleagurile I lamului la in e-
putul yea u.lui al VIII-lea. Pe de aWi parte,
ectele eretlCe~ monofizite ~i nestoriene, s-au
bu urat de 0 libertate pe care nu 0 cunoscusera
r.e vrem~a bizantinilor. Aceste comunitati ores-
une c?ntmuara sa zideasca bi erici ~i sa le decoreze
uneori cu fresce. De asemenea, tmpodobira manu -
crise cu miniaturi. Dar, spre deosebire de califi,
Ie. nl! av au resursele ne esare pentru a chern a
artl~tI de la Con rtantinopol, nici pentru a ·e
adresa eel I' mai buni mesteri locali. Arta capata
a tfel a pecte populare, are, in unele 0 azii,
puteau sa nu fie lipsite ni i de for~a, nici de sa-
voare. Dar ea ·-a secatuit ~i s-a fo ilizat pe maSUl'a
e numarul redinciosilor -a redus ca urmare a
onvertirii la religia islamica a crestinilor dori-
tori sa patrunda in cla a dominants ~i sa cape
de impozitul special pe are aItfel erau sili~i
sa-I plateasca. Paralel, limba arab a a elirninal
nu numai grcaca, in documenlele ofi iale, ('i
i copta ~i siriana, socotite limbi vorbite de poporul
de rind. Atunci s-a onstituit 0 literatura crestina
In limba araba. Rupta de Bizant, arta cre~tina
din Orientul Apropiat asiatic s-a lndreptat spre
249 moarte. Proha d control asupra rolului hot.arltnr
248
pe care l-a jucat Constantinopolu1 ca factor edu-
cativ in materie de arta era facutii.
Prabusirea Omeiazilor in 750 ~i preluarea
puterii de catre Abbasizi - urmasii lui Abbas,
unchiul Profetului - avura drept consecinta inde-
piirtarea artei arabe de arta Bizantului. Noii
staptni i~i construira 0 capitala in Irak, la Bagdad,
in apropiere de Ctesiphon, antica resedinta a
partilor ~i a sasanizilor. Ei s-au sprijinit pe
irameru, iar traditiile Persiei sasanide au oferit
pentru inceput elementele constitutive ale activi-
titWor artistice pe care le-au patronat. Arhitectura
abbasida a reluat in Iran constructia de caramida,
folosirea boltilor ~i a cupolelor pe trompe de c01~,
anumite dispozitive ale planurilor palatelor regale.
Dar, prin intermediul monumentelor omeiade,
ea a mostenit trasaturi bizantine, mai ales in
decor.
Bizantui si In schimb, ruptura dintre
Europa Bizant ~i Europa occiden-
occidentala tala se adincea tot mai
multo Papii au incetat sa
se socoteasca supusi ai Imparatilor de la Con-
stantinopol, a carol' politica iconoclasta 0 con-
damnau ~i a carol' neputinta de a-i apara impotriva
tnaintarii longobarzilor 0 constatau pe pielea lor.
Inceptnd cu Stefan al II-lea (752-757), ei au
dobindit alianta sefilor Iranci, care le recunoscura
putera temporara asupra fostului ducat al Romei.
Incoronarea lui Carol eel Mare ca Imparat de
catre papa Leon al III-lea in ziua de 25 decembrie
a anului 800 a desavlrsit ruptura politica. Bizan-
tinii socotira acest eveniment ca pe 0 adevarata
uzurpare a titIului de impiirat, pe care n conside-
rau rezervat suveranului care domnea la Constanti-
n.opol, in oc~ii lor singurul mostenitor al Impara-
tiler rornam. In plu, inaintarea longobarzilor
redusese posesiunile lor din Italia: exarhatul
Ravennei, cu capital a a, cazuse in cursul anului
751. La inceputul secolului al IX-lea, Carol eel
Mare, . puntnd stiipinire pe regatul longobard,
a dorit sa cucereasca ~i asezarile din lazuna
venetiana, ai carei locuitori, in marea lor majori-
tate, fa~a de pretentiile pe care Ie aveau « barbarii J)
dusmani asupra teritoriilor lor, ramtneau in chip
firesc credinciosi Imperiului stramosilor lor, adica
Imperiului roman a ciirui capitala era la Constan-
tinopol. La capiitul unor negocieri destul de
indelungate, Mihail I Rangabe (811-813) accepta,
in 812, sii ti recunoasca lui Carol eel Mare titlul
de impiirat, cu conditia de a pastra insulele
venetiene, cap de pod al negotului bizantin
indreptat spre Italia de nord, Franta ~i Germania.
Venetia avea sa preia staf'eta de la Ravenna,
ca centru de raspindire a influentelor bizantine
In Occident. Regiunile grecizate din Italia meridic-
nala rarntneau parte integranta din Imperiul
bizantin.
Dar, desi i~i afirma independenta politica,
Imperiullui Carol eel Mare nu inceta sa priveasca
tnspre Bizant. Imparatul ~i episcopii din Occident
urmiireau cu interes desfii~urarea luptei icono-
claste. Cdrtile caroline din 790, conciliul de 1a
Frankfurt din 794 ~i acela de la Paris din 825
luara pozitie in aceasta dezbatere ~i definirii 0
atitudine indspendenta condamnlnd atit distru-
gerea imaginilor, c1t ~i venerarea lor. Asupra
ace tui din urma punct, francii se aratau chiar
mai intransigenti dectt papii ~i decit italienii.
Teologii lor respingeau temele hagiografice, oriclnd
susceptibile sa duca la perversiunile iconolatriei
~i politeismului. Ei recomandau in schimb subiecte
u 0 valoare pedagogica: cenele din viata lui
Hristos, viziunile teofanice ~i imaginile care,
prin simboluri ~i alegorii, demonstrau marile
adevaruri creatine.
250 251
 1. ARHITECTURA
ARHITECTURA RELIGIOASA
Epo~a iconoclasta nu mai ofera acea diversitate
de ~ll?url,. cu aspect inca roman, care alcatuiss
bo~ga~la. ~l /armecul arhitecturii paleocrestine.
~azboal~le Imp~tri "a arabilor sau a bulgarilor
,I ~r.~urlle religioass nu au fost favorabile con-
struirii unor noi biserici. Con tructorii au exploatat
formulele arhitecturii cu cup ole elaborate in
cnr. ul veacurilor al VI-lea ~i al VII-lea, retinind
mal .. ales pe acelea care e Lrageau din planul
bazilical, dar fara a Ie aduca inovatii esentiale.
Sfinta Irina de la Atun i clnd, sub Constantin
Constantinopol al V-lea Copronimul -a
rezidit SCinta Irina de Ia
Constantinopol, distrusii, cu exceptia pronaosului
de cutremurul de pamtnt din 26 octombrie 740'
s-au respectat temeliile bisericii lui lustinian da/
fara indo~~l~, -a m~di Iicat putin aspectuJ Je,:atiei:
~e 0 hazilica cu trsi nave, precedata de un nartex
~I de un atrium cu trei porti uri, se ridica 0
cupola cu tambur sprijinit.a de bol] i in lagan,
care desenau cele trei brate ale unei cruci la est
la. nord .~~la sud. La vest, acolo unde i~ epo a
IUl IustJma~ e afJa ~rob.ab!l 0 bolta In leagan,
s-a construl.t 0 calota Iiptica, su ~inuUI ~i ea,
in compartimontsla din colturi, d dona mi i
arcuri in leagan (plan 21; il, 77). Aceste supra-
structuri, larg desfasurate ~i limpede articulate,
dau edificiului 0 mare amploare ~i un caracter
de real a unitate si, in acelasi timp il lumineaza
din abundenta. In exterior, aparitia unui tambur,
inca destul de scund marcheaza un progres fata
de finta ofia. Peste pronaos ~i peste colateraJc
. e afla tribune, dupa vechea formula constanti-
nopolitana.
S[inta Sofia La finta Sofia de la
de la alonic Saloni, a carei data nu
este sigura ~i pe are inclin
sa 0 consider, trnpreuna cu multi alp arheologi,
cu putin po terioara Sfintei Irina de la Con-
stantinopol, s-a reluat, ameliorindu-l in anumite
puncte de detaliu, un plan de basilica cu cupola
are fusese practicat in secolul al VII-lea (cf.
pag. 98 ): cupola este sprijinita aici de patru
bolti in leagan, pe care ttlpii goi pe dinauntru -
si nu ma ivi, a mai inainte - 0 inscriu intr-un
areu marginit la nord, la vest ~i la sud de galeria
in forma de 1t ra turnat, desenata de colaterale
~i de pronao. Proscomidia ~i diaconiconul e
afla tot in dreplul stilpilor de la e t ~i nu slnt
inca asezate in axul colateralelor, asa urn aveau
sa fie ulterior (plan 22; il. 78). Cupola, tncastrata
la exterior intr-un cub, este greoaie ca oric
lucrare dintr-o epoca de tatonari.
Venetia Tlnara cetate a Venetiei,
care intra in istorie la In-
ceputul secolului al IX-lea ca un oras apartinlnd
Imperiului bizantin, nu putea decit sa se tntoarca
spre Constantino pol pentru a-~i gasi modelele
bi ericilor cu are lntelegea Ii I i sfinteasca ~i a
i~i impodobea cil solul,
Sub dogel Agnellus Partecipacius (Parteciaco)
( 11- 27), al carui prenume, Ioarte rasptndit la
Ravenna, aminteste de legaturile care Ii unisera
pe locuitorii lagunei cu vechea capitala a exarhatu-
lui, cazutil sub dominatia longobarzilor, episcopuJ
252 253 Ursus - alt nume ravennat! - a deci Ii e
reconstruiasca sau sa se mareasca, 1a Olivolo,
in grupul insulelor rial tine, catedrala consacrata
sfintu1ui Petru, sfintul eel mai venerat in Italia.
u cunoastern planul acestui edificiu, dar stim
ca Agnellus Partecipacius a mutat aici moastele
Iintilor Serghio ~i Bacchos, patroni ai curtii
imperiale de la Constantinopo1. Capela ducala
dedicata sllntului militar gr c Teodor, a fo t
ridicata in anul 819, sau putin mai inainte, de
catce un grec bogat, cu numele de ar e , pe
care cronicile I-au onfundat cu vestitul sau
omonim, generalul 1ui Iustinian. ici planul
acestei biserici nu ne e te cunoscut, dar textele
ne arata ca era decorata cu picturi - Iresce sau
mozaicuri - ~i ca era tmpodobita cu coloane ~i
placaje de marmura.
Fiullui Agnellus, dogele lustinian Partecipacius
(827-829), statuse un timp la Constantinopol,
de unde se intorsese tncarcat de onoruri. Luase
titlul de « consul imperial §i smerit duce al
Venetiei I). Prenumele sau arata clta adrnirati
exista in familia a fa~a de Bizan] §i, comparat
cu acela al tatalui sau, dovedeste a. influentele
Mediteranei rasaritene se exercitau direct, pornind
din capital a Imperiului §i nu ca mai inainte prin
intermediul Ravennei. La cererea lui Leon al V-lea
Armeanul, lu tinian Partecipacius a pus sa s
construiasca 0 biserica lntru cinstirea sfintului
Zaharia, tatiil fintului loan Botezatorul. Dupa
marturia cronicilor, lmparatul « Ii trimi e nu
numai aur, arzint §i alte lucruri nece are, ci ~i
oameni §i mesteri minunati in arhitectura >). U
avem mai mu1te inlorrnatii declt pentru edificiile
precedente asupra planului ace tei biserici, distruse
de un incendiu ill 1105, dar, datorita interventiei
unor constructori O'reci, s-a pre upu a ea a fost
poate acoperita d 0 cupola, um a putu sa fie
,i Ilntul Teodor.
Iustinian Partecipacius Usa prin testament
vaduvei sale ~i fratelui §i urmasului sau Ioan
(829-836) grija de a construi biserica destinata
sa adaposteasca rama~itele pamtntesti ale sfintului
Marcu, pe care doi negutatori, Buono di Malamocco
si Rustico di Torcello, pretindeau ca le adusesera
de la Alexandria, in 828-829, pentru a oferi
Venetiei un avantaj pretios in lupta sa impotriva
patriarhatului rival de la quileia, controlat de
longobarzi. Sapaturi1e efectuate de prof. Forlati
in 1950 au aratat cll. prima biserica San Marco
nu a fost - asa cum s-a crezut in general ptna
atunci - 0 bazilica cu sarpanta, ci un edificiu
in cruce libera, avlnd cup ole peste bratele laterale,
dupa modelul Slintilor postoli de la Constanti-
nopol §i al Sfintului loan de la Efes (plan 23).
ceasta imitare a unui plan arhitectural care
nu mai era practicat pe atunci in Imperiu dar
care daruise monumente maie tuoase sub Iusti-
nian, este un indiciu ca Venetia era stapinita de
ambitia - care, u timpul, a crescut - de a-§i
aroga titluri1e de noblete de care era lipsita,
pretinzind a Ii mostenitoarea §i continuatoarca
unui prestigios trecut. Interpretind marturiile
unor cronicari, dl. Demus a presupus ca cupolele
primei biserici San Marco ar Ii fost de lemn, ca
§i ace1ea ale bisericilor San Donato de la Murano
~i Santa Fosca de la Torcello. Biserica a fost
gray avariata de un incendiu, cu prilejul unei
rascoale, in 976. Ea a fost refacuta pe cit se pare
dupa acelasi plan.
ARHITECTURA PROFANA
Textele nu ne-au pa trat amintirea rum unei
constructii de eama in Marele Palat de la
Constantinopol, in lungu1 ecol care incepe cu
Leon al III-lea (717-741) i e incheie cu Leon
al -lea ( 13- 20). Fiira tndoiala ca imparatii
au fo L prea 0 upati u razboai le impotriva
arabilor §i bulgarilor, sau u onflictele interne
Spl' a mai avea raaazul a se glndeas a la
. n tructii,
Situatia se schimba in chip radical sub ultimul
dintre suveranii iconoclasti, Teofil (829-842),
principe cultivat ~i rafinat, doritor sa rivalizeze
254 255 cu splendoril de la urtea bba izilor si a afirm
 in ochii lumii inLregi ca Bizantul pastra cu oricc
pret suprernatia, Clnd in 831 loan Gramaticul
s-a Intor uluit de la Bagdad, unde ondusese 0
amba ada cu misiunea de a nego ia pa ea, el si-a
convins fostul elev - Teofil - a ridioe in rata
Constantinopolului, pe oasta iei, la Bryas (la
e t de actualul Maltepe) un palat care « prin
plan ~i decoratis reprodu ea fara ni i 0 chimbare
palatele sasanide )}.Teofil a inconjurat on tructia
u gradini vaste, numite paradeisoi (eea ce
irnplica poate ca in ele e re teau ~i animale)
~i a adus apa din abundsntg d la izvoarele din
ve inatate. Insa, chiar daca a est palat Il imita
pe acela al printilor arabi, el raminea al unui
Imparat crestin prin prezenta unei illi inchinate
Maicii Domnului ~i a unei biserici con acrate
sfintului Mihai1 ~i unor fin~i martiri. Dl. emavi
Eyice a gasit poate 0 parte din teme1iile palatului
de la Bryas la Kuciuk-kale. Aici se mai vad inca
resturile unei cisterne boJtite ~i ale unei sali
patrate, peste care -ar fi putut ridi a 0 cupola.
La Marele Pal at, Teofil a construit, d upa unele
formula traditionals in arta bizantina, 0 noua
sala a tronului numita, din cauza planului sau,
Triconc ~i un portio semi ircular, care datoritii
formei capata numele de igma * (un porti
a ernanator e afla reprez ntat pe mozaicuril
din Marea Iosches de la Damasc). Boltil« Tri on-
ului ~i tavanul Sigmei erau acop riLe in inLregime
de un fond mozai at de alii'. Din igma e cobora
in curtea Fialei (Jlntlna), al arui ntru era
o upat de 0 Ilnttna de bronz impodobitii in mijJo
cu un con de brad, de aur, "i al carei ghizd era
placat cu argint. Marginile cur! ii erau 0 upal e
de t.repte de marmura inLrerupLe d pali r . Pe
unul din a e le paliere un portio mi , tot de
marrnura, adapo tea lei de bronz, din a arOl'
gura ti~nea apa. Ace t ana. amblu in pirat dintr-o
estetica a tera elor ~i a a1'il r monumental \
pe care Bizantul 0 mosteni de la Pel' iia aheme-
nida prin intermodinl Pergamului .,i al Rom i,
• Litera •.• din alfabetul grec sc.
256
257
alcatuia un cadru manit a lntarea ca ~raJu?irea
erbarilor care se desfasurau inlauntru IUl. Il!llti~d
chioscurile arab~, :re~fil 1~I'eara in vegeta~l~ din
jurul Triconcului ~I Igm I somptuoase pavilioane
u nume ade ea po ti e: Arnor (Eros, unde se
pastrau armele I), Perla (Margarita '. care i~i.trage~
numele din frumu e~ea de~?rulUl ~e:etllor v'!
pard elii), ~lu i os (cu p ~e~l.lacoperiti ~u p~acl
d marmura policroma irnitlnd m~zal ur~e),
Cariano (cu placaje de I?arm?-ra d.m Carla)
Pvxil.es (care slujea de vestlar~ ~l Camll~s.
-Teofil dadu e Irlu libel' ~l guS~ulUl ~~nLru
miraculo ul tiintific, care era pr~p~lU ~pOCl~~ale
pa ionate dupa expericn,tel.e .de chirnia ~l de fI~ICa,
~i nu trehuie sa fim u.lml(..l daca.il aflam ~l la
elevul lui loan Gramaticul, Sub Sigma era arne-
najat pavilionul lI1yslerion, ~nde e produceau
surprinzatoare efe Le de acustica. In mar~a ~ala a
Magnaurei, dorinta sa de a exalta !flaretla impe-
riala pentru a-i ului pe spectaton l-a fa.cut sa
instaleze niste automate, f?arte in~raglte de
prin ipii arabi de la Bagdad ~l d~ la Cairo. Astrel,
un platan de aur, in care se cUlbare~u pasarele,
li umbrea tronul, numit « tronul lui S?lomon)}
penLru ca era precedat de ~a e t~epte ~l ~lanca.t
de lei de aur, ca ~i acola al regelui Ierusalirnului.
In timpul audientelor, c~nd se pro ternau ambasa-
dorii, pa arile zburau ~l ?inta~, t:onul s~ tnalta,
leii e ridicau po labele dinapoi, rageau ~I lo.~eau
cu coada in podea. De cealalta parte a ~lll, se
auzeau nmetel orgilor de aur impodobite cu
mailuri ~i ne. ternat .
 2. PICTURA
PfCTURA MONUMENT ALA
BISERICILE
Iconoclasmul bizantin nu condamna nici arta in
general! t;ticir.:e~rezen~area un?r fi.i~~evii, cJ numai
arta religioasa Iigurativa. In biserici el adrnitea cru-
cile sau s~bie~tele profane. Din acest punct de
v~~ere atitudinea sa fata de imagini este deose-
blta de acee~ a I~la~ului, care proscria reprezen-
tarea oamenilor ~l animalslor in edificiile de cult,
I~pa~~yii iconoclasti au poruncit disLrugerea
iI?-bIserlC~ a tutu~or picturilor, murale sau porta-
Live, trattnd suhiectsle sacre. Dar aceste masuri
nu Iusesera aplicate cu aoeeasi straanicie in fiecare
provmcie a Imperiului. Ele Iusesera efective mai
cu se~ma s~b Constantin al V-lea (741-775),
in capitala ~I in orasele din apropiere. Mozaicurile
executate in Sfinta Sofia sub Iustin al l l-lea nu
au scapat nici ele. Se mai vede inca ~i a tazi cum
intl'-O . incaper~ .din upghiul and-vest, la etaj:
busturile de sfinti Inscrise in medalioane au fost
inlocuite prin cruci ~i cum inscriptiile care indicau
numele au fo t cu totul sterse.
Cruci in: Iconoclastii au a~ezat ~i in
biserici abside toL crucea. Cea din
Ilnta Irina de 1a Constan-
tinopol s-a pastrat in buna stare. In SCinta Sofia
de la Salonic nu se mai vad declt extremitatile
bratelor crucii, de 0 parte ~i de alta a Fecioarei
care a inlocuit crucea in a doua jumatate a
vea ului al IX-lea, dupa rein taurarea imaginilor.
In aceasta biserica, bolta in leagan din Iata
absidei este decorata, dupa 0 formula Inrudita
cu aceea a boltilor din biserica Sllntul Gheorghe
d 1a Salonic, cu mici dreptunghiuri incadrlnd
alternativ cruci argintate ~i frunze de iedera.
De asemenea se pot citi monogramele cu numele
arhiepiscopului Teofil, al trnparat.e: ei Irina ~i al
fiului ei, Constantin al VI-lea: eea ce Ingaduie
sa se creada ca aceste mozaicuri au fost realizal.e
cu prilejul caliitoriei pe care a intreprin -0 basilissa
in Macedonia in ursul anului 784, cu trei ani
mai inainte de prima restaurare a imaginilor.
La iceea, iconoclastii au inlocuit cu 0 cruce
Fecioara din absida datind de la firsitul secolului
al VII-lea au de la inceputul celui d~-al VIII-lea:
pe fotografiile Institutului arheologic rus de la
Constantinopol, Iacute inainte de distrugerea
edificiului, se mai deslusesc inca urmele bratelor
crucii imprejurul Fecioarei in picioare, refacutil
dupa anul 43 (il. 109 bis). Dar iconoclastii au
lasat in cheia boltii in leagan din Iata absidei
reprezentarea simbolica a Etimasiei.
Dupa ctt se pare crucile au alcatuit partea
esentiala a decorului pictat din anumite biserici
rupestre dintre cele mai vechi, din Cappadocia.
Pe tavanul uneia din navele bisericii numita a
Sfintului Vasile de la Elevra, in apropiere do
Sinassos, este pictata 0 cruce cu pietre nestemate,
care se desprinde pe un fundal in retea ca 0 tabla
de sah, marginit de un briu din impletituri (il. 79).
Peretele absidei este impodobit cu trei cruci pe
un imp de flori ~i frunze. Intre bratele celei din
mijloc 0 inscriptie ne arata ca este verba de
(I crucea vedeniei lui Constantin ». Deasupra concei,
trei medalioane legate prin ornamente impletite
cuprind cruci de Malta » cu inscriptii mentiontnd
(<<
numele lui vraam, Isaac ~i Iacov: sint deci
258 259 reprezentiiri pur simbolice ale celor trei patriarhi.

Pe peretele de vest 0 cruce este inso~iUi de 0
inscriptie care graieste: « Imaginea pe care. 0
vedeti ai i nu este nedemna de Cel care nu adrnite
nici 0 imagine ». Si totusi, pe marginile superioare
ale absidei au fost reprezentati, in aceeasi epoca
doi ierarhi ale carer nume sint sterse : unul par
sa fi fost Iintul Vasile. Portretele tntemeietorilor
liturghiei Iusesera oare considerate ca avlnd mai de-
graba 0 valoare istorica declt sacra? Probabi.I ca ri-
goarea conceptiilor iconoclasts avea trepte divers .
Subiecte r n ce priveste peretii bise-
profane ricilor, un fragment din
Viata sfintului Stefan eel
Ttnar (Migne, Patrologia graeca, t. 100, co1. 1120)
ne informeazii a, in biserica Fecioarei a catoare
din Blacherne, Constantin al V-lea a di pu
fie lndepartate picturile cu subiecte evanghelice,
inlocuindu-Ie cu arbori, pasari, patrupede ~i impl -
tituri de frunze de iedera in care se tnscriau
cocori, corbi ~i pauni. S-ar fi putut spune
biserica devenise 0 livada ~i 0 colivie. Constantin
al V-lea readucea astfelia mare cin te 0 tendinta
care fusese gata sa biruie la inceputurile artei
crestine ~i din care e inspirasera mai ale' pic~urile
din bisericile Sfintul Stefan ~i Sflntul Serghie de
la Gaza, sau acelea din partea inferioara a multor
hiserici copte. Am vazut mai inainte (pag. 108-
109) ca, dupa marturia altui fragment din Viata
sfintului Stefan eel Ttnar (op. cit., co1. 1113),
decorul mai multor biserici vechi de la Con-
stantinopol cuprindea reprezentari de arbori, de
pasari, de felurite animale sau scene « satanice !) -
curse de cai, scene de vinatoare, de teatru ~l de
jocuri din hipodrom. Clnd, din porunca lui Con-
stantin al V-lea, iconoclastii au distrus imaginea
lui Hristos ~i a fecioarei din biserici, ei au Iasat
neatin e aceste decoruri profane, ba hiar le-au
~i curatat. Reaparitia acestui curent artistic in
biserici insemna reintoarcerea la 0 arta de pur
agrement, despuiata de orice emotie piri~uala:
Patru capele de la axos pastreaaa picturi
murale din aceasta vreme. Se remarca rnai ales
pa arr, u gltul infa~uraL in panglici dupa mod a
a anida ~i cu articulatiile exagerat marcate (il.
1). Dar, in ansamblu, mozaicurile sau fre cele
ell care icono lastii au impodobit bisericile au
r at di tru e dupa anul 843, intrucit ele erau
ocotite drept 0 nelegiuire.
Panouri votive Fiind vindecata de 0
imperiale hemoragie cu ajutorul
vestitului izvor tamaduitor
din mtnastirea Maicii Domnului de la Constanti-
nopol, tmparateasa Irina a pu a se execute in
tehni a mozaicului, pe peretii bisericii acestei
mtna tiri, doua panouri simetrice, in care erau
reprezentati de 0 parte ~i de cealalta imparateasa
.i fiul ei, Constantin al VI-lea, aducind sanctuaru-
lui drept multumire lui Dumnezeu, vesrninte ~i
a draperii ~e ute cu fir de aur, precum ~i vase
liturgice. ceste opere decurgeau din pictura
votiva imperiala, care elaborase mai inainte,
intre altele, tablourile lui Iustinian ~i Teodora
a d in San Vitale.
i i un text ~i nici un monument nu ne-a
piistrat aminLirea picturilor murale religioase
xecutate in timpul primei reinstaurari a imagini-
lor, intre cele doua crize iconoclaste.
Fresc~ ~·i. Pictura religioasa bizan-
mozatcuri t.ina s-a mentinut in Italia,
de la Roma fiind su trasii in Iapt, daca
nu ~i teoretic, autoritatii
lmparatilor de la Constantinopol. Ea e impuse e
la Roma pe la sllrsitul yea u1ui al VI-lea ~i daduse
ai i citeva dintre cele mai bune opere ale sale
sub pontificatul lui loan al VII-lea (705-707),
la inceputu1 veacului al VIII-lea. Sosirea unor
iilugari ~i ar i~Li greci, care fugeau de perse?ut.ia
i onocla ta, a intiirit actiunea pe care arta bizan-
Lina 0 indeplinea, rasplndindu-i inrlurirea ptna
destul de departe.
Aflam indeaj un Ie bune ex empIe ale ace tei
picturi in mult dintre fre icele votive care au
261 ontinuat sa fie xe utate in Santa Maria Antiqua.
260
 maretis. Aceste trasaturi se regasesc in mozaicurile
din absida, imitate dupa acelea din biserica
Sfintii Cosma ~i Damian. Pe un fundal albastru,
strabatu« de nori purpurii, se proiecteaza un
Hristos matur, facind semnul binecuvintarii, dar
al carui trup si-a pierdut orice urma de volum
~i s-a alungit. El este Inconjurat de sf'inti ~i de
ctitor: la dreapta sa, sfintul Pavel, sfinta Prassede
~i Pascal I; la sttnga sa, sflntul Petru, Itnta
Pudenziana ( ora sfintei Prassede) ~i sfintul Zenon.
Ca ~i in biserica Sfintii Cosma ~i Damian la
extrem~ta~~e boltii se inal~a doi palmieri,' pe
unul dill ei stlnd 0 pasare fenix. Pe primul arc
de triumf fusese tratat un subiect inspirat din
transferul, in biserici, a unor moaste de sfinti
pastrate in catacombele pe atunci parasite: doua
grupuri de alesi se apropie de Ierusalimul ceresc
unde se viid Hristos schimbat la fa~ii y , Fecioal'a' ,
T oan Botezatorul ~i apostolii.
Mai multa somptuozitate cromatica exi tii in
mozaicurile cu fond de aur din capela Sfintului
Zeno!l, ~~~najatii de Pascal I in colateralul drept
al hisericii Santa Prassede pentru a adiiposti
mormin~ul mamei sale, Teodora. Pe caleta, dupa
u~ mOLIY c?-noscut din capela arhiepiscopaUi ~i
dill. San VItale de la Ravenna, patru ingeri-
ca:latide, ex.tr~m de ~ungi~i, pentru a riispunde
exigentelor Iiniilor arhitecturale, poartii un meda-
lion cuprinzind. bustul ~ui Hristos. Pe pereti, in
lunete sint infii~l~ate Schimbarea la Fa~ii.(deasupra
altarului), busturile Fecioarei, ale unor sfinti ~i
apostoli, precum ~i Mielul divin, pe 0 movila
Ie unde ~i~nesc cele patru fluvii ale Raiului i
pe care 0 striijuiesc patru cerbi. Pe peretele de l'a
intrare, sfintii Petru ~i Pavel aclama Tronul
pregatit pentru a Doua Venire, amintind de
apostolii din pretinsul Mausoleu al Gallei Placidia
~i de ~ceia din baptisteriul de la Ravenna, dar
cu mal multa zvelte~e in proportii ~i u mai
multa abstractizare decorativii 1n tratarea
draparilor.
Tot lui Pascal I i se datoreazii mozaicurile
celorlalte doua biserici pe care le-a zidit la Roma.
Cele din absida bisericii S. Cecilia se in pira de
asemenea din Sfintii Cosma ~i Damian: Hristos,
in picioare, facind gestul binecuvtntarii, este
inconjurat aici, la dreapta sa, de sfintul Pavel,
de sflnta Cecilia ~i de papa Pascal, ctitorul, ~i,
Ia stinga sa, de fintul Petru, de sflntul Valerian
~i de sflnta Agata. Dedesubt Mielul este incadrat
de doua grupuri de cite sase oi, simbolizin I
apostolii. Desenul cutelor vesmintelor a fo Ltl atat
iu tndrazneala, far a nici 0 grijii fa~a de realism,
in asa fel tnctt sa accentueze caldura coloritului
~i caracterul straniu al figurilor. In absida din
biserica Santa Maria in Domnica, 0 Fecioara
tronind, cu Pruncul, a carei majestate austera
ramine foarte bizantinii, este Inconjurata de tngeri
care se aduna in jurul ei pentru a 0 cinsti ~i a 0
ad ora cu un soi de fervoare umana, foarte deosebitii
de maretia di tanta cu care slnt infii~i~ati in
Rasaritul mediteranean. Poate ca tocmai aici,
in aceasta epoca, desenul ~i coloritul devin irealiste
in chipul eel mai cutezator.
Dupa Pa cal I stilizarea mozaicurilor de la
Roma a decazut in il.in formule tntepenite, poate
pentru ca, din lipsa unei mari arte religioase in
tnsa~i capitala Constantinopol, ea nu mai afJa
posibilitatile de a se reinnoi prin contacte daLil-
to are de viata. Constatiim acea ta in absida din
hi erica San Marco, reconstruitii de Grigore al
IV -lea ( 28-844). Potrivit temei tratate in bise-
ricile anterioar, Hristo in picioare ~i facind
. ernnul binecuvintarii este in onjurat de perso-
naje: la dreapta a, sfintii Feli i simu ~i 13,r u
evangheli tul precum ~i papa Grigore al I -lea ;
la stinga sa, sfintii Marcu (papa) ,i Agapit
~i sfinta Agnes. Fiecare este asezat, ea 0 statuie,
pe un soelu purtlnd numele au. Contururile
figurilor slnt de enate eu mai multa asprime.
Repetitia aceleia i c heme i ·onografiee devin
monotona.
Pi Lura de la Horna, ondamnata la disparitie
daca ar fi continnat sa mearga pe aceasta cale,
16-4 -a Indepartat de Bizant pentru a parti ipa In
265 tnflorir a artei carolingiene.
CLADIRILE CIVILE
Pictura profana, pe. ca~e. Imp~ayii iconoclasti ?
reintrodusesera in biserici, continua sa Iie prac.LI-
cata in domeniile care Ii Iusesera cu deosehir
proprii. Leon a1 l Il-lea sau, mai de~rab~ Con:
stantin al V-lea, a pu' a s reprezmte lfil'!1Ul
multe edificii luptele sale vi torioase tmpotriva
arabilor ~i bulgarilor. Iozaicurile din un~le pavi:
lioane constrnite de Teofil in j uru1 Tricon ului
infayi~au, deasupra unor so.cluri d~ marrnurii
policrorna, ani male, per ?naJe culegmd fr~ te,
arbori zhirlande sau chiar arme. In Mus) os
mozai~ur pavime~Lar, tot de mar~ura p~l~croma,
evoca 0 clmpie smal ~at3. u Ilori. J n Milion, un
fel de arc de trinmf cu cupola, care mar a punctul
de pornire al dileritelor drumuri im}?eriale, Con-
stantin al V-lea tnlo UJS irnaginile sinoadelor cu
epi,oadele unei ur e in care iesi: e invingator
vizitiul sau Iavor-it ,
ICOANELE
Gu tul pentru icoane era atlt de puLernic 1n
I mperiul bizantin inclt execuLa:e~ lor a ~o'L
desigur continuata intr-o cla.nd~stJrutate relativa.
Textele ne-au pastrat amintirea unor p~ctorl
v cu strictete interzicerea imaginilor religioase.
care an lost mutilati deoarece alca ra inter-
dictiile imperiale: ast.Iel, in prima jumatate a gu tul pentru cunoasterea enciclopedica, multo
secollilui al IX-lea, calugarului Lazar, zugrav de
icoane, is-au ars miinile cu fierul 1'0 u. ..,
Printre icoanele care au ajuns ptna la noi ni I
una nu a putut fi atribuita unor ateliere a.re ar
fi lucrat in acea spoca tnlauntrul granitelor
Imperiului. Altfel stau Iucrurile i~ Egipt,. Siri~
i Palestina trecute sub dominatia arabilor ~l
unde pictorii, s rlplnd de sub autoritat.ca b~sil~iloJ'
lucrau in libertate. La mina tirea Sinai
pastreaza clteva icoan . ca:.e par sa fi fo~t ex~cuLate
atunci in aceste provmcu. Dar ele si-au Impru:
mutat reciproc atttea elemente ~nci.t cel m~)
adesea e te cu neputinta sa e atribui U certi-
tudine uneia au alteia dintre provincii aceste
opere cu a p ct destul de popular, pic Late in
afara inrluririi directe a artei din capitala. Ele
sint imbibate de 0 austeritate monahala ~i de
un soi de asprime expresionista, accentuatii inca
~i mai mull, de duritatea unui colorit destul de
arac, in care predomina net rosul, galbenul ~i
verdele. Cunoastem, de exemplu, 0 Rastignire, a
carei iconografie, amanun~ita, ramine mai apro-
piata de Evanghelia lui Rabula (il. 36) decit de
fres a, aproape eonLemporanii, din Santa Maria
ntiqua de la Roma (il. 80) ; dar, de data aceasta,
Hristos are ochii Inchisi, fiind deci reprezentat
mort. I onodulii, inspirati de teoriile lui ichifor
~i Teodor Studitul, lntelegeau prin aceasta sa
puna accentul pe natura umaria a 1ui Hristos, de
a arei nerecunoastere ti acuzau pe ad versarii lor
iconocl asti.
MINIATURILE
u posedarn declt foarte putino rnanuscrise impo-
dobite care a fie datate din aceasta epo a sau
care a-i poata fi atribuite cu oarecare certiLudine.
Majoritatea acelor scriptorii bizantine, fiind de-
pendente de urte ~i de inaltul cler, au respectat
Cum era ~i firesc tntr-o epo a in are inflorea
lucrari stiintifi e au fost impodobite cu miniaturi,
dar ele se inspirau din modele mai vechi. Ptolemeul
de la Vati an executat intre anii 813 ~i 820,
sub Leon al -lea, ne oferii un bun exemplu
(il. 83). Semnele zodia ului, Helios si Selena pe
arul 101', apart in unor proloLipuri romane. Din
punctul de vedere al tehnicii, miniaturistul a
pastrat procedeele antice al pi turii « en grisaille )
. i ale umbrelor pnrtate pentru a reda modeleul.
Desenul rapid este rodul unui real mestesug, dar
in stil nu apare nimic nou.
Y n numeroase manuscrise religioase, um esle
266 267 Evanghelierul de la Leningrad, dat at din anul
815, decorul, supunindu- c lor mai stricte prin-
cipii ale iconoclasmului, se limiteaza la cruci ~i
la motive pur ornamentale (il. 84). Frunzele de
iedera slnt aici foarte frecvente. Ele nu se desla-
~oara doar in volute, ci slujesc de asemenea la
terminarea unor panglici ondulate, sau chiar la
impodobirea unor cruci mari.
Totusi, pe alocuri ~i in anumite moments, s-au
exe utat miniaturi cu subiect.e religioase. Paleo-
gratia inscriptiilor cu litere unciale indeamna sa
ae dateze in epoca iconoclasta portretele evan-
ghelistilor Matei, Luca ~i Marcu, inserate ulterior
intr-un Evangheliar din Biblioteca nationala de
la Paris, scris in 1055 (il. 85). Rapid in ce priveste
indicarea accesoriilor mobilierului, de enul are 0
vigoare deosebita in tratarea fizionomiilor ~i
in sugerarea materialitatii trupurilor sub fald urile
vesmintelor.
Fara indoiala ca la lnceputul celei de-a doua
faze a criz i iconoclaste, in cer ul partizanilor
patriarhului Nichifor, condamnat la exil in 815,
~i poate chiar mai precis printre iilugarii care
l-au tnsotit in surghiun, a Iost realizata psaltirea
Hludov, numita astfel dupa numele fo tului sau
proprietar, un negustor moscovit din secolul al
XIX-lea. Intr-adevar, daca acest manuscri ar
data abia din timpul patriarhatului lui Fotie
(8-8-867, 877-886), asa urn ered unii savanti
este eel rutin ciudat faptul ca nu s-a jnfa{i~at
nici sinodul din 843, care a restaurat irnaginile,
nici fauritorii a estei vi torii, patriarhul Ietodie
~i trnparateasu Teodora, ~i niei eel mai cornbativ
dint.re iconoduli, Teodor Studitul. In s ihimb, mai
multe miniaturi exaltii lu pta lui 1icbifor in
favoarea irnaginilor, iar principalul sau adver ar
intru doctrine, Joan Grarnat icul, ·retni ul lui
Leon al Vvlea ~i inspiralorul inoduIui i onomah
din 815 nu poarta in il vesmintel de palriarb
pe care a vasa le Imbrace doar in 837. Ca ~i in
multe manus ri e anterioare, de pilda Evanghelia
lui Rabula, marginile slnt decorate u scene
figurative, Jar nu mai exisUi miniaturi eare sa
ocupe 0 jurnatat« sau 0 raginil lllll·eagtl. Printre
subiectele Lratate se remarca un mic numar de
figuri ale unor sfin~i izolati, reprezentiiri al lui
David (autorul Psalmilor) ~i rnai ales episoade din
E anghelie, anuntate de Vechiul Te tament Rj
interpretate ele in' ele ca prefigurare a evonimen-
telor disputei iconoclaste. S-a acordat 0 marr-
in ernnatate Rastignirii, care evoca martiriuJ
suferit de partizanii imaginilor, aduclndu-Ie in
a?ela~i timp fagaduiala triumfului final, ~i teof'a-
m~or care, pen~ru ?~ revelasera oamenilor chipul
]~1 Dumnezeu, justificau existenta unei arte reli-
gioase. De enul acestor miniaturi este remarcabil
d.e cursiv ~i ~apid, in manier~ pieturilor pe papirus
§1 a manu en elor paleocrestine. Dar el este ani mat
d.e mai rnulta verva in subiectele polemice, care
tmtesc sa arunce asupra iconoclastilor tot dis-
pretul ~i ridicolul, cum este scena in' care ichifor
~in1nd in mina sUnga 0 imagine in medalion a Iu;
Hristos, ll calc a in picioare pe dusmanul sau
iconofob, loan Gramaticul, l?e cind deasupra lui
sffntul Petru U strrveste pe SImon Magul (it. 86):
loan Gramaticul nu fusese dealtfel poreclit
« .lVlagull) de catre ad versarii sai, din cauza expe-
rientelor de labOl~ator pe. care Ie practica? Spre
a .accentua paralelismul, IUl loan Gramaticul ~ilui
lm?nle scapa,din mtini, primului 0 punga eu b ni,
celui de-al doilea un va din care se rostogolesc
monede. Cu aceeasi intentie cu care in scena Ra _
tignirii, Longhin sutasul impunge c~asta Domnu-
lui, pe clnd Esop ti intinde buretele lmbibat eu
otet, s-au alaL~rat doi icono?la~ti. (un laic.~i un epi-
scop) care sporesc cu var 0 irnagme a lui Hristos.
Aceste miniaturi au 0 mare forta de expresie.
Est ispititor sa rredem, lmpreuna eu dJ.
I urt WCltzmann, cft unul dintre manuscrisele
bizantine eel mai abundent ilustrate acela al
lucrarii Sacra Parallela de loan Da~ascbinul
plistrat Ia Biblioteca na~ionala din Paris (ros:
grec Dr. 923) a fost tmpodobit cu miniaturi in
~ecolul al IX-lea, far~ tndoiala in timpul perioadei
iconoclaste, in Palestina, poate chiar la minastirea
Sfintul Sava de linga Ierusalim, careia 1i fusese
268 269 egumen acest mare teolog al bisericii rasaritene.

3. SCULPTURA
Arta tatuara imperiala ramase e la mare cinste,
dar numai textele ne inforrneaza despre aceasta.
Dupa urn allam din textele Patr~a, 0 .statuie
a Irinei se ridica pe 0 coloana in Iiala hipodro-
mului de la Constantinopol. 0 alta statuie, a
Iiului ei Constantin al VI-lea, se afla tot pe 0
coloana la Exakionion (fara lndoiala 0 deformare
a cuvmtului Exokionion, portic oonstruit de
Constantin in afara zidurilor de aparare).
Pe placile de lngradire a al.tarului - desco~e-
rite, de pilda, la ?fin~ul I?U~l~~U ~e la SaloDl?,
. au reutilizate in zidurile biseri II Mica Metropohe
de la Atena - se desfa~oara 0 ornamentatie com-
parabila cu aceea din manu cri ele religioase.
Adesea crucea con tituie aici motivul principal,
la care se adauga rozete, volute de frunze, ele-
mente Ilorale ~i Impletituri. neori -au re~re-
zentat de asemenea animal reale sau Iantastice,
asa cum se facea pe zidurile bisericilor ~i pavi-
lioanelor din Marele Palat (it. 87). Dar, pe ctnd
1n pictura murala se cauta sa se produ a. 0 im-
presie de viata pitoreasca, in genul. operelor
paleocrestine, pe placile scul~tate m.otn~ele erau
dispuse dupa scheIl?e decoratn,:e antitetice, folo-
site de asemenea ~l la tesaturl.
270
1
4. ARTELE SOMPTUARE
In poca iconocla ta, art.ele somptuare par sa fi
unoscut 0 mare lnflor-ire. Impara~ii care le-au
favorizat eel mai mult propasirea au fost aceia
care, interzictnd radical imaginile religioase, i-au
obligat pe artisti sa e intoaroa spre subiectele
profane ~i sa exalte rnaretia imperiala, al arei
respect Intelegeau sa-I impuna Ildversarilor 101'
iconoduli ~i alifilor arabi. Domniilc cele mai
rodni e au fost aceea a lui Con tantin al V-lea
(74'1-775) ~i aceea a lui Teofil (829- 42). Dar nu
putem judeca tarea de lucruri dectt dupa texte, de-
altf 1 explicite. Dupa marturia Continualorului lui
Teofan, Mihail al III-lea (842-867) ar fi poruncit sa
fie date la topit cele mai frumoase piese de auraria
datorate tatalui aau, Teofil. Pe de alta parte, ope-
rele marii picturi murale dispartnd, intern Iipsiti
de acele puncte de repel' sigure pentru a data,
prin comparatia, creatiile artelor mobiliare. De
a emenea, trebuie sa ne ferim a crede ca deco-
rurile aniconice au u subiecte mitologice care
se potriveau foarte bine epocii iconoclaste ~i
implicit toate pie ele impodobite in acest fel
pot fi atribuite in mod necesar aeestei perioade.
FILDE~URILE
Mai multi istorici ai arl.ei au ernis parorea com-
271 batuta mai sus, de exemplu in ce priveste un
anumit numar de casete de Iildes decorate cu
scene luate din repertoriul legendelor Antichi-
ta~ii pagtne. Dar, cum ace te casete e inrudesc
prin stil ~i pri.n chen~r~l de rozete cu ~tele,
decorate cu subiecte religioase, care au fost mcon-
testabil executate in perioada « ronasterii antichi-
zante ) din timpul dinastiei Macedonene, in seco-
lele al X-lea ~i al XI-lea, astazi se prefer a datarea
lor din aceasta epoca.
Un fapt revelator al ~chimbarii de. atitudine
int rvenite in vremea iennoclasmului este ca
atunci s-au Indepartat subiectele religioase care
decorau un dip tic, fara tndoiala din secolul al
VI-lea, pastrat astazi in mu~eul Cluny de l~
Paris, ~i ca s-au sculptat apoi, pe cealalt.a fa~~
a placutelor, palmete ~i semn~ ale zodl~culUl
(Sagetatorul ~i Capricornul) inscr~se ~n m.edalioane,
precum ~i scene de vtnatoare ~l din viata de la
~ara in interiorul unor volute de frunze de acant
(Volbach, Elfenbeinarbeilen, nr. 158, pl. 52).
METALELE PRETIOASE
Arta metalelor pretioase continua sa se bucure
de mare tr cere. Constantin al V-lea avea un
gust atit de pronun~~t pentru aurarie tnctt a fost
asemuit cu regele Mida , care avea darul sa :pre-
schirnbe in aur tot ce atingea. EI a pus a I se
faureasca din acest metal vase §i obiecte marcate
cu imaginea lui. Ctnd a construit biserica ~aicii
Domnului de la Far, a inzestrat-o cu U~l de
argint ~i cu un ciborium din acelasi metal, sufla~
u aur. Deasupra altarului a a~irnat po~u~bel
de aur cu aripile acoperite de pietre verzr §l d.e
margaritare ~i tintnd In cioc 0 cruce de margari-
tare.
Teofil nu a tndragit mai putin fastul. El a
poruncit sa se execute automate de aur - pla-
tani, pasari, lei - ~i orgi pe care Ie-a asezat in
jurul tronului sau din sala Magnaura (pa~. 256).
Pentapyrgion-ul - sipet avtnd forma unui castel
cu cinci turnuri - in care se pastrau insemnele
Imperiale ~i giuvaierurile coroanei, era facut tot
din aur.
celasi Imparat a asezat, in anul 840, la Sfinta
Sofia, 0 u~a de bronz, pe care muluri ornate cu
meandre, cu volute ~i cu boboci de floare in relief
tncadreaza panourile plate pe care Int gravate
monograma imparatului ~i a fiului sau, Mihail.
Din cauza subiectelor lor, se atribuie epocii
iconoclaste ~i doua cupe de aur, descoperite la
Shkodra, in Albania, ~i decorate, una cu motive
florale ~i cu pasari (Muzeul arheologic de la
Istanbul; D. T. Rice, Art byzanlin, pI. 82), si
c alalta cu figuri alegorice (Metropolitan Museum
of Art de la ew York).
MONEDELE
Imparatii icono Jasti nu aveau de ce sa nu mentina
pe reversul mon d lor lor crucea in forma de T,
intrcdusa de Tiberiu (578-582). In ichirnb, au
renuntat la imaginile lui Hristos, care i~i facusera
aparitia sub Iustinian al II-lea Rhinotmetul, la
sfl.r~itul veacului al VII-lea. Grija pe care 0 aveau,
intr-o epoca tulbure, de a intari puterea imperiala
pI'in afirmarea principiului continuitatii dinastice,
i-a determinat sa inlo uiasca crucea, la anumite
emi ii, cu portrete, mai intii ale fiilor lor, apoi
ale stramosilor. P monedele lui Leon al III-lea
care, prin uzurpare, intern iase 0 noua dinastie,
reversul poarta un bust al fiului sau, Constantin
al V-lea, pe care l-a asociat la putere in anul 720.
Ramas singur tmparat in 741, acesta a pastrat
uneori, paver, bustul tatalui sau ~i a pus sa fie
reprezentat pe revers Impreuna cu Iiul sau,
viitorul Imparat Leon al IV-lea.
Leon al I -lea s-a reprezentat pe avers alaturi
de fiul sau, Con tan tin al VI-lea, ~i a pus pe
revers busturile bunicului sau, Leon al III-lea,
~i al tatalui au, Constantin a) V-lea. Acest obicei
-a pastrat sub Constantin al VI -lea, al arui
bust figura alaturi de acela al mamei sale, Irina,
272 273 pe aver. Pe r vel's tronau toti stramo~ii sai
imperiali, de la strabunicul UU, Leon al III-lea,
Ia tatal sau, Leon al IV-lea.
zurpatorii care ocupara rnai apoi pe rind
tronul Bizantului, de la ichifor J (802-811),
ptna la Mihail al II-lea (820-829), neavind cum
a se faleasca cu stramosi imperiali, e reintoar-
sera la obiceiul din vremea lui Leon al Ill-lea ~i
asezara pe revers bustul fiului lor. Teofil, devenit
imparat prin succesiune, a avut posibilitatea sa
reaseze pe revers imazinea tatalui sau, Iihail
al II-lea, ca ~i pe aceea a fiului sau mai mare,
Constantin. EI avea un simt attt de viu al demni-
ta~ii eminente a familiei imperiale, incit pe anu-
mite monede a pus a fie reprezentaLe chiar ~i
cele trei fiice ale sale.
Epoca i onoclasta a fost de asemenea rnarcata
in numismatica ~i prin alte inovatii. In cursul
luptei impotriva cumnatului sau, Constantin al
V-lea, uzurpatorul iconodul Artavasde, care se
onsidera drept un nou Constantin in Iata unui
nou Maxentiu, a inscris pe monedele sale deviza
constantiniana: « Iisus- Hristos tnvinge ». Con-
stantin al V-lea a preluat-o ~i ea a fo t folosita
pina sub Alexe I Cornnenul (1081-1118).
Inceptnd cu Leon al IV-lea, gasim monede al
carol' avers poarta crucea tnconjurata de aceeasi
deviza ~i al carol' revers este impodobit cu 0
lunga inscriptie in rlnduri orizontale, in care se
dau numele ~i tillurile imparatului. 0 epoca ce
se I pada de imagini nu putea decit sa fie satisfa-
cuta de aceasta formula de un Inalt grad de
abstractizare, practicata ~i de monetaria musul-
mana unde, pe 0 parte, se afla lancea Profetului,
si pe cealalta, titlurile califului in otite de 0
profesiune de redinta oranica.
S mnificativ pentru Iorta obiceiurilor ~i poate
~i pentru omplexitatea situatiei esle faptul ca
tmparateasa iconodula, Irina, chiar ~j dupa prima
reinstaurare a imaginilor, nu a reintrodus figura
lui Hristos pe monedele ale, ci s-a multumit
doar sa-~i imprime bustul pe fiecare fata.
Progresele elenizarii Imperiului ~i regresul mos-
tenirii rornane se remarca in introducerea titlu-
rilor grecesti Basileus ~i Despotes. Numele lmpa-
ratilor stnt scrise sub forma ]01' greaca, intr-un
amestec de litere grecesti ~i latine.
EMAILURILE
int rare emailurile care apartin epocii icono-
cla te. C~noscato~ii atribuie acum mai degraba
Constantinopolului decit Persiei medalioanele de
pe ihricul [aiguiere} pastrat in tezaurul mtnastirii
gaune din Saint-Maurice (pe Ron in cantonul
alais). Grifonii ~i arborele vietii 'care slnt, in-
scrise inlauntr~l acestor medalioane . e trag din
modelele sasanide, precum si din motivele tesa-
turilor contemporane.· .
Ca ~i in ce priveste mozaicurile la Roma vorn
giisi un email cu subiecte religio~se: este yorba
de rucea-relicvariu, montata in aur, a papei
P.ascal I (817-824), care a fosL regasita in tezaurul
din Sancta Sanctorum. Se pare ca ea ar fi Iost
executata la Roma dupa un model bizantin, sau
d( cat:.e un artist bizanti~. In jurul episodului
asteru, care O?Upa spatiul de la intersectia
byat~l?r, s-a i~fa~l~at pe bratul de sus Bunavestire
~l. Vlzl~a Fecioarei la sfinta Elisaveta, pe bratul
din sttnga J?rumul spre Betleem, pe eel din
dre~pta I~lChl!1area magilor, ~!'l~ sflrsit, pe bratul
~e JOS Inttmpinarsa Dornnului ~l Botezul. Culorile
limpezi ~l p~re aminte c de cromatismul somptuo
al mozaicurilor contemporane din bisericile an
Zeno Santa C cilia ~i anta Iaria in Domnica.
Progre ele realizate atunci in fabricarea culo-
ril?r ) ot. fi pu e ~n .legatura u experientele de
chimie ~l de alchirnie, pe care obisnuiau sa le
pra ti e oamenii din a casta epoca.
TESATURILE
Te aturile .au. ram~s unul dintre elementele majore
ale luxulu.1 blzantl~. Ctnd, lntre 780 ~i 790, tmpa-
274 275 rateasa Irma a dorit sa aduca multumire izvorului
tamaduitor pentru vindecarea ei miraculoasa
(cf. pag. 261), ea a daruit mtnaatirii unde se ana
acest izvor, vesminte ~i draperii tesute cu fir
de aur, precum ~i vase liturgice. In 812, pentru
a celebra tncoronarea fiului sau Teofilact, pe care
il asocie la domnie, Mihail I Rangabe a daruit
bisericii Sfinta Sofia vase sacre ~i vechi tesaturi
impodobite cu ornamente. Teofil, dorind sa spo-
reasca pre tigiul imperial, a Iacut vesminte noi
de ceremonie pentru intreaga curte trnparateasca.
Tesaturile continuara sa fie trimise in dar papei
~i principilor straini. De exemplu, Mihail al II-lea
(820-829) i-a trimis lui Ludovic cel Pios (814-
840) zece piese de matase de 0 mare valoare.
Importate in Occident, aceste stofe pretioa e
au slujit adesea la invelirea moastelor si, datorita
acestui obicei, mai posedam inca ~i astaai frag-
mente irnportante de matasuri din acea ta epoca.
Este yorba de stofe cu medalioane, puternic in-
Iluentate de traditiile sasanide. Pe bucata de
matase in care Willicaire, arhiepiscop din Sens,
a adus de la mtnastirea Agaune din Saint-Maurice,
in 769, trupul sfintului Vi tor, martir al legiunii
tebane, tnlauntrul unor medalioane tivite cu 0
torsada incadrata lntre doua siruri de boabe,
este figurat un barbat in picioare, din fata, strln-
gtnd de gtt doi lei ridicati pe labele dinapoi, pe
ctnd alti doi lei tl musca de pi ioare (il. 89).
Este 0 reluare a vechii teme orientale a lui Ghil-
games taptnind fiarele salbatice. Este posibil ca
din acea ta tema crestinii sa fi facut un Daniel
tn groapa leilor.
Muzeul istoric al Tesaturilor de la Lyon poseda
o matase care, dupa traditie, ar fi fost trimi a
in anul 758 de Constantin al V-lea lui Pepin eel
Scurt, sapte ani dupa ce acesta tl detronase pe
merovingianul Childeric al III-lea. Pepin eel
Scurt, la rindul sau, ar fi daruit, aceasta matase
abatiei din Mozac, tn apropi re de Riom (in
departamentul Puy-de-Dome), pentru a se Inveli
moastele sftntului Austremoine (il. 88). Subiectul
ei este de origine sasanida. In interiorul unui mare
medalion, doi trnparati, tn vesminte de gala
brodate, ciilarind pc cai cu un hamasament
bogat ~i sttnd fa~a in fata de 0 parte ~i de alta a
Arborelui vietii, i~i tmplinta sulita in botul unor
lei care sar §i pe care Ii ataca niste ctini de vtna-
toare.
Fara tndoiala cll acoluias i lot de te aturi trimis
de Constantin al V-lea lui Pepin cel Scurt li
apartine ~i pie a de mata e de coperita in rnor-
mlntul principesei iventia, fiica lui Pepin ~i sora
lui Carol eel Iare, in bi erica Sfinta rsula din
Koln ~i care a trecut in colectia muzeului de
Arte Frumoase din Boston ( d. Coulin Weibel,
Two thousand Years of Textiles, fig. 59). In into-
riorul unor mari medalioane ovale se repeta,
alternativ intors pre sUnga ~i spre dreapta,
grupul alcatuit din grifonul atactnd un taur.
Regasim stilizarea putin greoaie ~i apasata a
figurilor de pe tesatura din Mozac pe 0 matase
de la Vatican, unde, incadrati de medalioane,
doi vinatori, de data aceasta pe jos, asezati fa~a
in fata de 0 parte ~i de alta a Arborelui vietii,
i~i tnfig sulita in gttul unui leu culcat pe labe.
Sub i, alti doi vtnatori, tntorsi tnafarii, ataca
tot cu sulita, intr-un gest identic, doua pantere
la care latrii clini allati dedesubtullor (D. Talbot
Ri e, Art byzantin, pl. 79).
Am vazut mai inainte (p. 232) ca unii savanti
atribuie de asemenea secolului al VII-lea te atura
cu conducatorul de cvadriga, ale carei fragmente
slnt Impartite Intre Aachen i muzeul din Cluny
(il. 73): dar executia mai mladioasa ~i mai libera
mi se pare a fi indiciul unci date mai indepartate.
*
In totalitatea ei, epoca iconoclasta a fost
foarte putin novato are in domeniul artelor plastice
~i a trait mai ales din exploatarea Iormulelor
venite din veacurile anterioare.
276 277
 5. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE
TN EUROPA OCCIDENTAL.6..
Drept urmare a disputei iconoclaste a invaziilor
lon~o~arde ~i a puterii cresclnde' a dina tiei
Pepmilor~ Europa occidentala s-a Indepartat trep-
tat de Blz~nh pe plan politic ~i religio , facind
fnsa, in contlI~1!are,tmprumuturi din arta bizantina.
Longobarzii care, dupa statorni irea lor pe
p~min~tt! Ita1iei, au recurs nu 0 data la arta
~lzanLma pentr.u a compensa lip a lor de traditii
l~ acest .domernu, asa cum am vazut la bisericile
dm .Pavla (pag. 83) ~i Iinta Maria de la Castel-
seprio (p~g. 160)1 ~u continual sa recurga, atunci
ci~d ~e rvea 'prIleJul, la modele originare din
Rasal'ltul mediteranean. Altarul de piatra sculp-
t~ta,. ~~Ult de ducele Ratchis (aprox. 737-744)
bisericii Sfintul loan de la Cividale (in Friul) ~i
transportat la S.fintul Martin, apoi in muzeul
ane~at ca~e~r~el din a e t oras, nu e po ate
'~~hc~,. ~Cl ~~ punc~ .de ve~ere iconografi ,
n~Cl st?li tl , fara tnriuririle v nit din Imperiul
bizantin. ceasta actiune se face imtita de
n. me?ea i? reprezentarea lui Hri tos in maj tate
~I a ~lrulUl de sfinti pictati tnainte de anul 00
in capela palatine din a elasi oras.
Ctnd, dupa infringerea longobarzilor la Pa ia
datorit~ .ata urilor date de Iranci, centrul puterii
lor politice -a mutat din nordul Italiei in sud
Benevento, apitala unui ducat infloritor, ~i
Salerno au cunoscut sub ducii rechis al II-lea
(758-787) ~i Grimoald al Il l-lea (788-806) 0
"iata activa ai stralucitoarc, in care traditiile
omplexe mostenite de la regatul longobard se
impleteau cu supravietuirile locale ale elenismului
l?i cu un surplus al influentelor din Imperiul
bizantin de care ace te orase erau mai aproape
decit Pavia. Capel a palatina de la Benevento,
tnchinata sfintei Sofia §i con truita ca rotonda,
e te un ex mplu revelator al acestei inteze,
deoarece vointa - afirmata in textele epocii-
de a avea alaturi de palat, numit ~i el sacru, 0
biserica inspirata de omonima sa din Constan-
tinopol §i, la fel ca §i ea, simbol al puterii §i
chezasie a protectiei tatului, e tmbina aici cu
imitarea apelei palatine San Salvadore de la
Pavia. Italia meridionala a devenit atun i creu-
zetul unde s-au faurit forme de civilizatie §i d
arta care, mai pe urma, au alimentat activitatilo
v stitei abatii benedictine de la Monteca sino.
Merovingienii, in ale carer seriptoria monastice
se confectionau mai mult carti liturgice §i teolo-
gice decit evanghelii §i care aveau fata de imagini
rezerve mai mari de it papii, au introdus crucea
icono lastilor in manuscrisele lor impodobite cu
miniaturi de un stil atit de original. In Sa ra-
mentariul gbela ian de la atiean (pe la mijlocul
veacului al VIII-lea), rucea somptuoasa care
e ins rie ub 0 arcada (Grabar §i [ordenlalk
Le Haul Moyen-Age, p. 128), aminteste de eru il
pe care I izantinii le pictau in ab idele hi eri ilor
lor, le iopleau in piatra, au Ie executau din
metale pretioa e. numite motive de umplutura
din manuscrisele merovingiene, de 0 executie
foarte upla, -ar putea sa fie reluate din tesa-
lurile bizantine. Pa arile cu gitul inconjurat de
panglici car fu e ra utilizate la initialele Sacra-
m ntariilor hela i ne de la at.ican ~i din Biblio-
teca nationala de la Pari int motive pe car
Bizantul le trnprumutase §i el, la rindul sau, d
la Per ia sasanida prin mijIocirea stofelor §i p
care le transmise e poate Occidentului mai ales
prin intermedinl emailurilor cloasonate, daca
278 279 [udecam dupa desenul ~j oloritul cletaliilor inte-
 rioare ale acestor animale. In Sacramentariul din
Biblioteca na~i?~.ala .(nu~it ~i al lui GeJIon),
tema Descoperirii Sfintei Cruci tratata intr-o
initiala, are 0 iconografie biza~tina.
Renasterea carolingiana, eu vointa a de a
relnnoi opera politica ~i civilizatoare a Imperiului
rom~n! avea. sa produca 0 reorudescenta a « bi-
zantini mului t in arta Occidentului. Dar, intoar a
spre trecut, ea s-a raportat mai mult 1a fondul
comun de modele paleocrestine de it la operele
contemporane ale Imperiului de 1a Constantinopol
care, asa .urn a~ vazut, era el tnsusi de tul de
sarac in movatii la aceasta epoca. Cu toat
ace tea, numeroasele ambasade bizantine care
incepi!ld. din 757, s-au perindat la curtea regilo;
Pepini ~l are erau trimise 1a rastimpuri destul
de scurte dupii anul 812, adueeau cu ele daruri:
~esaturi, Iildesuri ~i piese de aurarie. Coroana
Impar~~~or carolingieni a f?st imitata dupa aeeea
a ba I.Imlor.~.La eurtea lui Carol cel Mare ~i a
urmasilor sai, se purtau stofe de purpura ~i de
matase. Loja princiara, inzestrata cu un altar
~i care, in biserieile cu atrium, se deschide de l~
ve L catre naos, in fa~a corului, era fara Indoiala
inspirata din tribuncle constantinopolitane, unde
Imparatul ~i suita lui a i tau la slujbe ~i primeau
Imparta~ania. Capela octogonala a palatului d
la .~a h ll! prevazuta ~i ea eu tribune, i~i trage
originea din San Vitale de la Ravenna, oras pe
care Carol eel Mare Il jefuise de boga~ii pentru a-~i
impodobi resedinta. Planul rotondelor, care e
bucu~a de 0 oarecare trecere in Ra aritul paleo-
e~e~tm, a fost adoptat pre exemplu la bisericile
d~n Wiirzburg, la Iintul Heribert din Deutz ~i
din Mettlach, Formula bazilicii cu trei nave
urm~La ?e 0 rotonda la est, care a fo t aplicata
la b~serJCa de s~d ~ mtnastirii aint-Riquier,
terminata eel mal Llrziu in anul 788, fuse e prac-
t icata in Ra 'aritul paleocrestin, unde cunoastem
o varianta vestita 1a care rotonda fuse e tnlocuita
eu un octog n: hi eriea asterii de 1a Betleern.
Caracteristica aeeasta de intoarcere 10. modelele
paleo r stine apar ~i mai evidenta in tema
aleasa pentru decorul de mozaicuri din cupola
capelei palatine de la Aachen: este yorba de
tema lui Hristos inconjurat de cei douazeci ~i
patru de batrini din Apocalipsa, care fusese
tratata pe arcul de triumf din an Paolo fuori
le mura la mijlocul veacului al V-lea ~i pe Iatada
fin tului Petru de la Roma. eeasta intoarcere
s-a savir~it cu atit mai lesne cu ctt pictura bizan-
tina a timpului, supu a interdictiilor ieono la -
mului, nu putea sa 0 contracareze prin farmecul
unor mari cene religioase.
In domeniul manuscriselor impodobite cu mi-
niaturi, modele1 consacrate de mai multe iecole
de existenta au slujit drept punct de pornire
miniaturistilor carolingieni. Din traditiile paleo-
crestine a fost reluat obiceiul de a se scrie cu
litera uncialc de aur pe fond de purpura, manus-
erise1e destinate tmparatului sau membrilor fa-
miliei ale. Acesta a fost azul Evangheliarului
pe are ode calc I-a executat lntre anii 781 ~i
783 pentru Carol eel Mare ~i sotia lui, Hildegarde
(astaz! la Biblioteca nationala de la Paris). Pe
frontispieiu, motivul Ftnttnii vietii (tholos cu
acoperis conic, bogat Impodobit ~i inconjurat de
pasari) este imitat din ciboriile foarte rasptndite
in Rasaritul bizantin ~i ofera. 0 evidenta inrudire
de stil eu mozaicurile Mo cheii Mari de 1a Damasc,
care deriva ~i ele din arta bizantina (Grabar ~i
ordenfalk, op. cit., p. 139).
Cunoasterea veehilor manuscrise paleocrestine,
in care desenele fuses ra executate rapid in tu~e
marunte de euloare pe un fond de purpura, ca
in Geneza de la i na ~i tn Evanghelia de la Sino-
pe, a provo at reaparitia unui stil iluzioni t ~i
pictural in atelierel carolingiene de la tnceputul
veacului al IX-lea. Vom cita ca exemple trei
manuscrise, ~i ele p fond de purpura: Evangbelia
Incoronarii de la iena, Evanghelia din Biblio-
teca regala de la Bruxelles (ms. 18.723) ~i aceea
din eatedrala de la Aachen, unde regasim, in
peisajul pe care se profileaza cei patru evanghe-
Iisti, albastrul ~i trandafiriul ce nuantau cerul
280 281 in manuscrisele paleocrestine. Nu putem sa do-
 zam contributia pe 'are au avut- la originea Loire, la Germigny-des-Pras. Arhitectura ~i deco-
acestei renasteri, pe de 0 parte, elementele bizan- rarea cu mozaicuri ale ace tui edificiu vin nu
tine pe care carolingienii invata era sa le cunoas a din Bizan], ci din pania, ~i « bizantini mel »
in Italia ~i, pe de alta, aeelea care au putut veni car ar putea fi lntilnitc ai i au trecut prin Pe-
direct din Bizan]. Dar prezenta numelui gl' C ninsula iberica, und s-au .ombinat eu elementel
Demetrio, pe margine, la inceputul textului lui islamice. Vom nota doar cii subiectul absidei,
Luca din Evanghelia Incoronarii pare a indice ei doi ingeri adorlnd Chivotul Legii pazit de doi
onta tele cu Bizantul ~i ar putea ugera ca in h ruvimi, core punde cir umspectiei pe care 0
marile centre carolingiene ar fi venit artisti manif'estau fran ii fata d ubiectele religion
greci. E te foarte probabil a tot un grec sa fi narativ .
fo t ~i ac 1 George, epi op de Amien , care, la
fir§itul veacului al VIII-lea, a pus a se traduca
in limba latina Cronica alexandrina greaca, manu-
scrisul acestei traduceri fiind pa trat la Biblioteca
nationala de la Paris. Desi se intemeiau pe tra-
ditiile paleocrestine, miniaturi tii din coala de
la Reim au introdus, la inceputul veacului al
IX-lea, in redarea cutelor vesmintelor inghesuite
unele in altele §i in agitatia personajelor, 0 ner-
vozitate Irematatoara are I este proprie §i a
carei marturie 0 constituie evangheliarul executat
pentru episcopul Ebo (sau Ebbon, frate de 1apte
al viitorului tmparat Ludovic eel Pios), precurn
~i Psaltirea de la Utrecht. Dar miniatura caro-
lingiana s-a diversificat in ateliere care pot fi
deosebite cu 0 precizie ce ne lipseste in studiul
scolilor provinciale de artii bizantina. Ace t lucru
se datoreaza faptului ca Europa occidentala nu
era upusa constrlngerilor de ordin politic ~i
religios ~i Iascinatiei unei capitale prcstigioa ie,
Iactori care mentinusera 0 koine= in Imperiul
bizantin. Arta Iigurativa carolingiana cste Insu-
f]e~itii de 0 libertate, de un gu La1 individualizarii
in porLrete §i de un sim] al realismu1ui care 0
situeazii la mare di tanta de idealizarea tran cen-
denta a Bizantului.
In fir~it, nu trebuie sa stlrnea ca mirare
faptul ca nu vorn mentiona aici capela pe care
spaniolul Teodulf, epi cop de Orlean intre anii
799 ,i 818, a pus sa fie zidita pe la 806 pentru
vila lui situata nu departe de aint-Benoit- ur-

• Comuniune, unitatc. 282 283

 .Vlodlmir
SUZDALIA

<,;"" ... ,,,

"""""
 ,.- ••• ~
\
•, m ,
~

.~ :{
I

~I

•
I
~

• 0-

•
•
• •
•• •• •
• •
• ••
••• ••
•
• •
• •
••• ••
• • •
• •
•• •• • •
• •
• • •
• ••
-
• •• a
• •••• •
••• •••
• • 1. finllli ;\lormllll oil' la lerusalim [biserica ttrnosita in

•• ••• •• anul 335.)

• •• 2. Constuntluopol.
(463.)
Bazilica Cinlul loan din Sludion .

3. Teba din Tesalia (sau I ea Anchialos). Bazilica A.

287 (S colul :11 '-lea.)
 c a a 0 C C

c ceo c c

6. Kerr Zeh, Mesopotamia.

Biserica de la Mar Azizael.
4. Kasr Iblisu, Siria. Biserica de vest. (Secolul al V-lea.) (Secolul al VII-lea?)

7. Karlamin, Mesopotamia.
Biserica mlnastirii. (Catre 512.)

5. Mtnlislirea Alba, de 1In tr 11 ohag, Egipt. (Cat rHO.)

, n •• ~•• c,'~.', ~:

..................
_'-..--- j
288 289
 J 10. Ezra, iria.
Biserica Cintul Gheorghe. (515.)

8. Bin bir kilisse, Lycaonia, Asia Mica. Biserica nr. 1.

(Secolul al Vl l-lea, cu stilpi adaugati in a doua [umatate
a secolului al IX-lea.)

9. Hierapolis in Frigia. Biserica Sflnlului Filip ~i a Iiicelor

sale. (Inceputul secolului al V-lea.)

11. Bo ra, Biserica Sfintii Serghios, Bacchos ~i Leonlios.

(512-513.)

•• ~
,. .,.
~

~
<t>
••
::jn'
~
1. ~
•
• '*•
10

o
290 291
 ~::::::
,: :,
~:::::-
,, ,, ~
,,
~:::::. ~::
"
"
: :
"
.1[:::::- ~---
II
II
, ,
'I
J!.. Vagarsapat, Armenia,
"
lW------
Ji-----
,~
, ,, :-Iflnla Ripsime. (618.)
I" ,
II

i.J::::::

12. Constan linopol. Slintii Serghios ~i Bacchos. (527.)

15. Zvartuot z, Armenia. RoLonJa Sfintului Grigore Lumi-

natorul, (644-652.)

13. Alena. Biserica din incinLa I ibliolecii lui Hadrian.

(lnceputlll secolului al V-lea.)

292 293
 •. _..•......._...0 [I 1I •
1!··············1\
~.::::::::-:::·.::U a Ii a
10m
II III
II a
II lIB

:f

16. Antiohia-Kaussie. Bi priea mart.lrlala a • Ilntului

Vavila. (379-380.)
17. Efes. Bi eriea Slintului loan Evanghelislul, eonstruiUi
de 'I'eodosie alII-lea. (Prima [umatate a. eeoluiui al V-lea.)
18. Gera a, Paieslina. Biserica Proorocilor, Apo tolilor
~i Iartirilor. (464-465.)
19. Meriamlik, Cilicia. Basilica cu cupola. (Ultimul pli-
trar al ecolului al V-lea.)
20. Conslantinopol. Sfinta oIia. (532-537.) 294
 ,, I'
L, ,-I
f, I~I

~: ~:
I I
L' I~
t,!: 1"1
'-I L,
I!.J I!..~
I I I'
IC~

----- ... , , ,:.1,

,,
\
I, ,

;I ,
" .._--- -_ .... ,/
I ,
, :1
~ ~ •
• Jl ;& 22. Salonic. Sfinta , ofia. [Mij!o ul al lreilea p[tlral' al
5

j all

I' ccolului al VIII-I a.)

"
"
~

,
E "
rIJ I'
"Il
I'
I' 23. Vcnejia. Prima bi ori aa Iint ului Marcu. [Pe la ~30.)
E
R ~
.
'I /.,.
I' I,
.:J .
~
• ~ . '
;.
E
"
1:ll
I:
I'
~
"II
I: .~.-.' ,
,
:.
IJ " i!l rt . .
IJ
~
I'
~
"
"
,
I I

I
I

,,
" .... -----
,,
I

!
I
/
..
.•.. --- .....•..
,

,
,
,
I I

\,
/'.•..~.

I, • '-,•...• _--_ .. "

\ ,
,
-'
':--.--:

,-----
':• • •
'-
I

Il ...•
:1
" ,
-/ 'r
.\ , .. :.
21. Constantinopol. Sfinta
dupa anul
Irina.
740.)
(Reconstruita
296 297 '----.--
CUPRINS Constantinopol ; Bazilici tirzii; Armenia.-
emnificatia simbolica a bisericii (100).
Arhitectura pra[ana, - Urbanismul la Constan-
tinopol (101). - Palatul imperial (102). - Alte
PREFAT'A 5 palate imperiale (10~). - Apeducte l1icistern
(104).
INTROD CERE 21
Cadrul cronologic (21). - Cine stnt bizantinii? 2. PICT RA MO UME TALA 106
(~2). - Caracterul autoritar al Irnperiului bizan- Mozaicul pavimentar (106).
tin (23). - Caracterul sau crestin (2~). - Carac- Pictura murals (108).
terul au greco-oriental (25). - Caracterele fun- Pictura religioasa. - 1. Mozaicul (110): Originile
darne_ntale ale artei bi.zantine (28). - Falsa pro- mozaicului parietal; Estetica mozaicului bizan-
blema: « Roma au Orien tul? (30). - Mare~ia ~i tin; fintul Gheorghe de la alonic; Hosio
puterea de Iascinatie a Bizantului (32). David de la alonic j s Mausoleul Gallei Placidia ,\
de la Ravenna; Baptisteriul catedralei de la
A TECEDE TELE ARTEI BIZA- Ravenna; Baptisteriul arian; Capela arhiepisco-
TI E: ARTA CRE~T! A I PROVIN- piei; Sant'ApoUinare uovo; an Vitale; an
CIILE RASARITENE ALE IMPERIULUI Michele in Africisco; ant' polJinare in Classe;
I AI TE DE CONSTA TI . . . .. . . . . . 34
Bazilica eufrasiana de la Porec ; Torcello;
Constantinopol ; Sinai; Cipru; iceea; Itntul
Irnportanta real a a persecutiilor (35). - Arhi- Dumitru de la • alonic; Palestina l1i iria sub
te.ctura: bisericile (36). - Catacombele (38). - Orneiazi; Rorna. - 2. Fresca (15~): Morminte;
Pictura muralii (~O). - Miniaturile (~3). - Perustita ; Egipt; Roma; Castel eprio.
culptura (45). Pictura profanii (161).
I. - DE LA INTEMEIEREA CO - 3. lCOA ELE ............... ......... ...... 163
STANT! OPOLULUI (324) PINA LA fl. MI IATURILE .......................... 170
INTERZICEREA ICOANELOR (720): Manuscrise profane (170): lliada din Biblioteca
MUTATIILE CREATOARE ~7 Arnbrosiana; Tralalullui Dioscoride de la Vierra.
Manuscrise religioase (172): Geneza de la Viena ;
ITUATIA ISTORIC'A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Geneza Cotton; Evanghelia de la Rossano;
Miil'e~ia ~mper!u~ui ~i a capitalei sale (~8).- EvangheJia de la inope; Evanghelia lui Rabula ;
Epoca IUI Justinian (49). - Crestinarea Impe- Miniaturi din Armenia.
riului !}iriim~i~ele pagtni mului (50). - Trasa-
turil~ pecifi~e ale .cre§tini~~ului bizantin (50). 5. SC LPTURA 179
-:- Bizantul i?l Persia sasanizilor (52). - Cuceri- tatuile imperiale (180). - Statuile unor nota-
rile longobarzilor, slavilor i?i arabitor (53).- bili (184). - tatui de porfir (184). - Coloane
Imperiul soldatilor §i al calugarilor (54).- onorifice (185). - oelul obeliscului lui Teodosie
Forta de Inrlurire a Imperiului (55). (187). - Monumentele vizitiului Porphyrio
(188). - ubiecle mitologice (189) .. - culptu~a
1. ARH lTECTURA 56 religioa a (190). - Sacrofage Imperiale de porfir
Arhitectura religioasii.. - Bazilicile cu Ijarpantii. (192). - arcofage de marrnura (192). - Lespezi
(57):. Bazil.i~i1elui Constantin ; Constantinopol; funerare (194). - Panouri de parapet (195). -
Grecia ; irra ; Palesllllll:;. ~.sla Mica; Egipt; arcofagele de la Ravenna (196). - . culptura
Ravenna ; Roma. - Bazilicile boltite (71): Meso- arhitecturala (196). - • culplura copta (198). -
potamia epten trionala ; Asia Mica; Balcanii : Armenia i Georzia (200).
Armenia §i Georgia. - Edificiile cu plan central.~
rotonde, edificii octogonale si polilobe (74): Ro- 6. ARTELE OMPT RE 202
tond ; EdiIicii octogonate , Iintii Serghios !]i Filde urile (202): Dipticuri consulare; Dipticru-i
Bacchos de la Constantinopol; an Vitale de la imperiale; ubiecte mitologice; Dipticuri reli-
Ravenna ; Baptisterii ; ~Cupola de pe Stincii ~; gioase; Pixide; Jiltul lui Iaximian.
Planuri polilobe ; Moda planurilor centrale in Metalele pre~ioase (212): Talere imperiale ; Talere
Ren.a§lere; - Planurile tn cruce (85). - Pla- cu subiecte rnitologic ; Talere cu subiecle reli-
nurile In cruce fnscrisii (89). - Bazilicile CIL o-ioase; Patene; Va ul din Emesa; Crucea lui
cupola (90): Cele mai vechi monumente : SCinta Juslin al II-lea; ArginLiiria sirianii; Fiole pentru
Irina de la Constanlinopol; Iinta Sofi~ de la 298 299 uJei sfintit ;IBijuterii; Mcdalioane de aur ; Monedo.
 Emailurile (225).
T'esdturile (226): '['esaturi gasite in Egipt ; Apa-
ripa unui stil nou.
7. I FLUE 'fA ARTEI BIZAr TI E 1
E ROPA OCCIDENTALA 23~
CO JCLUZIE 238
II. CRIZA ICO OCLASTA (DI ITRE
A II 720-843) ... . .. .. .. .. .. .. .. .. . .. . 240
IT ATIA I TORICA ...................... 241
Cauzele iconocla mului (241). - Mlisul'ile lui
Leon al I II-lea (242). - 0 teologie a imaginilor ~i
combaterea ei (242). - Masurile lui Constantin
al -lea (243). - Refluxul iconoclasmului ~i
prima reinstaurare a imaginilor (244). - oua
int rdicjie a imaginilor (245). - Reinstaurarea
imaginilor (246). - Bizantul ~i lumea araba (246).
- Bizantul ~i Europa occidentala (250).
1. ARHITECTURA 252
Arhitectura religioasa (252): SCinta Irina de la
Constantinopol; Itnta Sofia de la alonic; e-
netia.
Arhitectura profanii (255).
2. PICTURA 258
Pictura monumelltalii. - Bisericile (258): Cruci
In biserici ; Subiecte profane; Panouri votive
imperials ; Fresce ~i mozaicuri de la Roma. -
Cladirile civile (266).
I coanele (266).
Miniaturile (267).
3. C LPTURA ............................ 270
4. ARTELE OMPTUARE . .. . .. . . . . . . . . . .. . 271
Fildesurile (271). - Ietalele pr ~ioase (272). -
Monedele (273). - Emailurile (275). - '['esatu-
rile (275).
5. I FL E TA ARTEI BJZA .•.TIt E L
E ROPA OCCIDE. TALA 278
Barta 284-285
Planuri 286

REDACTOR: GHEORGHE SZEKELY

TEHNOREDACTOR: • ICOLAE M. MIHAILESC
BUN DE TIPAR: 21.05.1976
APARUT 1976 OLI DE TIPAR 12.5: PLAN$E TIP. INALT 30
.Z. PENTRU BIBLIOTECILE MARl 7.Q3;
C.Z. PE TRU BIBI,IOTECILE l\IICI 7
TIRAJUL: 8000 + 20 + 80
INTREPRINDEREA POLIGRAFICA ARTA GRAFI A
TR. CALEA SERBAN VODA NR. 13~
BUCURE$TI. REP BLICA SOCIALI TA ROMA fA. 3lJcI)
 arta
bizarrtina
...

« Unmirita din aproape in aproape - pe epoci, pe l!enuri ~; pe centre

autonome - evolutla artei bizantine este insotita de pertlnente
comentartl menite sa precizeze momentele ~i problemele fundamen-
tale ale ccmplexului univers artistic al orientului ortodox. Expunerea
este clara ~i tradeaza vocatia didactica a autor ulul, semnificativa
fiind in acest sens grija cu care sint explicatt termenii de specialitate,
astfel ca expunerea istorica se Irnplereste cu analiza lexicografid ».
VASILE DRAGL"
Vol. I fi II lei 31

'<,
. .
. •
-. >~I

.
.
,
I
.•.• _ ~ .-..L. .~__ ~~
-_. -. -
-~~~
---- ."...---
 Arta
blzanttna

Biblioteca de arta
Arte ~I civiliza~ii
 Consultant ~liin~ific: Charles Delvoye
CARMEN-LAURA DUMITRESCU

arta
bizarrtiria
Vol. 1/

In rornanest e de
FLORICA-EUGENIA CONDURACHI

Prefafi de
VASILE DRAGUT

('HART.E. DELVOYE
L'art b&/zanlin
C by n. Arthaud, Paris, 1967

Toate drepturile
EDITURA MERIDIANE
asupra presenter edi~if In Ilmba rom4nl1
tnt rezervate EdlturH 1tferldJane Bucurestr, 1976
 Partea a treia

APOGEUL:
CLASICISMUL BIZANTIN,
DE LA DINASTIA
MACEDONEANA
PiNA LA CUCERIREA
CONSTANTINOPOLULUI
DE CATRE CRUCIATI
(843-1204)

Pe coperta:
111 ozaic decorati v
(detaliu), pe la 1160/70
Camera zisa. a lul Roger (RuggerO)
Palazzo Reale, Palermo (SIcilia)
l'olocolor SCALA, Firenzc
r Sinuul
[rumosului
Bizantinii cultivati
aceasta epoca au avut un
din
SITUATIA ISTORleA
sim] foarte viu al frumosu-
• lui, in c~~ au vazut un semn de suprematie ~i,
in acelasi timp, un agent de rasptndire a civilizatiei
lor. Patriarhul Fotie (820-827? - 891-897?)
profe a ve hiul ideal elenic pentru care binele e
.onlunda cu frurno ul, ~i raul cu uritul.
II?- cr.iso~ea sa pastcrala trimisa regelui bulgar
Bor~s-Mihail, care trecu e de curind la crestini m,
el cita ca do ada a adevarului ortodoxiei de avir-
sirea sa armonioasa, asemanatoare cu aceea a
unui chip frumo, ~i opunea caracterele ei de
unitate, simplitate ~i imuahilitate complexitatii
dezordinii ~i lip. ei de frumu et~ ale celorlalt~
Epoca la care am ajuns e te aceea in care Bizantul, religii sau erezii. .
Indellartindu- e de mostenir a rornana pe. car~ ? In prelata tratatului sau Despre ceremonii
primise, si-a ~obindit c~r~ct ~'ele.~ele .mal orlg~- ~mp:u:atul Con tantin .~orfirogenetul (913-959)
justilica munca de codificare a ritualurilor aulice
nal . Atunci si-a desavh'~lL institutiile, ~l-a alcatuit . .. .
pe care 0 initias , scottnd in evidenta ca daca ele
'
culegerile de legi ~i en iclopediile, a rav?riz~t
inflorirea celor mai reprezentatrve genUl'1 dill v.or fi neglijate,. Imperiul va fi « lipsit
~l Irumusete
d: podoaba
e §l cerea sa se pastreze in avir~irea
literature sa, ~i-a stabilit tipul dominant al
arhitecturii religioase, ~i-a fixat programul de?o- ceremonialului 0 ordine ~i 0 masura care erau
rului pie tat al bi eri ilor a.le...l~ to~te dorneniile menite sa reproduca rniscarea armonioasa a
-a irnpus necesitatea rind uielii ~l a sistematisarii. niversului. Contemporanul sau, Simeon Meta-
Daca prima perioada a evolutiei sale estetice - fr~st~l, a fo t.laudat p~ntru cii remaniase « Vi ~ile
in care arta pagina aflatii in declin se metamor- r~n~Ilol'» sense anLerl?r intr-un stil grosolan ~i
foza .e, prin introducerea unui continut spiritual tci vial, pre a le darui frumu etea ~i amploarea
nou intr-o arta cre~tina tnzeetrata cu toate de care erau cu totullipsite. In epopee vedem ca
lraJi~ii]e trecutului - nu poate Ii ocotita drept Dighenis Akrita * apre ia opereIe de arta §i
arhaica, in schimb Bizantul a cuno cut, eel putin frumu etile naturii.
dintr-a doua jumatate a secolului al IX-lea ptna easemuita Irumusete divina a ceremoniilor
la inceputul celui de-al XII I-lea, poca a de religioase celebrate la Constantinopol i-a facut
clasici m alcatuit din masura" cchilibru ~i armonie. pe amba adorii cneazului rus Vladimir sa prefere
Abundentei experientelor In en uri felurite i-a ortodoxia greaca i nu Lri ta religi i larnica a
urrnat vointa de a de avir~i un anume tip ale . bulgarilor mahomedani sau crestinismul lipsit de
frumu ete fa tuoa ii al germanilor. $i Teofilact
La fel a ..i in Grecia anti a, acest lasicism a
ne a.rata a sf1~tuJ Clement, car i-a crestinat pe
[recut prin doua faze: rnai intli faza puritatii ~ia slavi, auLa a-I atraga pe bulgari la slujb prin
rigorii, . ub dinastia Macsdoneana ; apoi, ub, Irumusetea bi. ericilor.
Comneni, incepind de la sfir~itul . ecolului al V-lea;
t.e.n., Iaza eind, lntr-o vreme de neliniste ~i de
* Eroul ceJebrei epopei medievale bizantine cu acelasi
tulburari, si-au facuL aparitia gratia, eloganta, 7 nume.
duiosia ,i pateti mul. 6
Forte I mperiului Civilizatia bizantina
sub dinastia putut sa lnlloreasca astfel
M acedoneand deoarece Imperiul i§i rega-
sise 0 noua forta in dome-
niile politic, militar §i intelectual. Ultimii trnparati
i onoclasti §tiusera sa indrepte consecintele nefaste
ale erorilor savir§ite de Irina.
In 867, un parvenit ambitios, Vasile, fo L
taran din Macedonia, nascut dintr-o familie de
origine armeana, a urzit asasinarea lui Mihail al
III-lea (842-867), pe a carui metresa a luat-o
de sotie, intemeind astfel 0 dinastie care a durat
mai mult decit oricare dintre inaintasele ei,
Intrucit a ocupat tronul timp de 0 suta optzeci
§i noua de ani, pina in 1056. Biz~~tul a c~~oscut
astfel aproape doua secole de stabilitate politica -
eel putin in comparatie cu tulburiirile care agitau
intreaga societate Ieudala a timpului, din Europa
occidentala ptna la Bagdad. Puterea imparatului
era mai absoluta ca niciodata. In subordinea sa,
dregatoriile §i Iunctiile s-au rinduit dupa 0 ierarhie
care fusese profund modilicata §i sporita. Aproape
toate nu mai erau desemnate prin numiri latine,
ci grecesti: in aceasta se poate vedea un semn ca
Imperiul se desprindea de originile sale romane
pentru a dezvalui trasaturi grecesti mai
accentuate.
Pe de alta parte, razboaiele purLate cu energie
~i nelnduplecare Ie-au ingaduit bizantinilor sa-i
respinga pe arabi ~ipe bulgari §i sa reia in staptnire
estul Asiei Mici, Creta, Ciprul Siria, Palestina,
Armenia, nordul Balcanilor ~i Italia meridionala.
La moartea lui Vasile al II-lea, in 1025, Imperiul
se intindea din nou de la Adriatica ptna in
Armenia §i de la Dunare la Eufrat. EI nu mai
fusese atit de puternic de pe vremea lui Iustinian.
Prestigiul Bagdadul se alla in deca-
Constantinopolului dere, Ctesiphonul fusese dat
uitarii, Roma i§i pierduse
rangul de capital a politica §i intelectuala §i era
sfi§iata de luptele dintre fam.iliile nobile care
prelacusera monumentele antice in Iortarete.
a Numai Constantinopolul ramasese singurul ora~
cu adevarat pre tigios care, unor popoare nOI
~i indeajuns de inaintate in istoria lor pentru a
aspira la conditii superioare de existenta, Ie
propunea modelul eel mai desav:IT§it.de orga"!'lizare
politica, formele de ana cele mal rafmate, etlC~.eta
cea mai Iastuoasa in celebrarea ceremoniilor
religioase sau laice. iciodata el nu a exercitat
asupra lumii un atit de puternic ascendent ca in
aceasta epoca.
Crestinarea slaoilor Aceasta Iascinatie a Bizan-
de sud si de est tului explica reusita lui in
opera de crestinare a slavi-
lor, Intreprinsa tnceptnd din 863 de ?atr~ ~hiril
§i Metodiu, la initiativa tmparatului Mihail ~
III-lea §i a patriarhului Fotie,. in scopul de a.-§l
asigura clientela tarilor invecmate cu Imperiul
§i de a face din ele 0 centura de sateliti. In. 864,
hanul bulgarilor, Boris I (852-889) a venit sa
se boteze la Constantinopol §i a luat numele
nasului sau, tmparatul Mihail al III-lea; ~l cap.ata
titlul - ptna atunci rezervat rudelor basileului -
de Cezar, care a devenit in limba slava tar. La
intoarcerea sa, a convertit in masa intreg poporul
§i si-a inzestrat capital a, Pliska, cu biserici imitate
dupa cele din lumea bizantina.
In nord-vestul Balcanilor, Serbia a primit
crestinismul de la Constantin?pol sub Va i.le I,
tntre 867 §i 874, pe ctnd Croatia fusese crestinata
mai devreme, intre 805 §i 811, de misionarii franci
trimisi aici de patriarhul Aquileii, asa Inclt bise-
rica acesteia trecu sub autoritatea Romei; aceasta
dualitate corespunde divergentei polilor de atractio
ai celor doua provincii surori: peninsula itali.ca
pentru Croatia, Imperiul bizantin pentru Serbl~.
In ttnara Rusie Kieviana, unde, datorita predi-
catorilor veniti din Bulgaria, exista cu putin
inainte de mijlocul veacului al X-lea 0 importanta
comunitate crestina, crestinismul a marcat un
progres hotarttor ctnd, in 988 sau 989, cneazul
Vladimir, spre a se casatori cu principesa Ana,
8 9 sora tmparatului Va ile al II-lea, s-a lasat botezat
la Chersones de preoti greci ~i a iropus poporului
sau credinta crestina. . ..
Bizantul darui astfel bulgarilor, sirbilor §l
rusilor nu nuroai 0 religie noua, ci §i un roo~el d~
organizare politica, 0 etichet~ a .cerero?DlB;lulUl
curtii §i bisericii, un .al£abet ~nsplr~t dm. ~roba
greaca, 0 arhitectura §l 0 art a flgura~lva religioasa
§i, de aseroenea, 0 literatura, prm traducerea
carWor sfinte in limbile slave.
Puterea bisericii Simtamlntul de putere fara
riisdritene si pereche in doroeniul religios
ruptura sa de pe care il incerca biserica
biserica apuseand rasaritena a dus la ruptura
cu scaunul de la Roma,
prima data sub Fotie, in 867, apoi ~ub M!hail
Cerulariul, in 1054, cind s-a desavtrsit schisrna
care mai dureasa inca, tara ca dealtfel contem-
poranii sa-~i fi dat prea bine seama de urmarile
evenimentului. Patriarhiile de la Antiohia, Ieru-
salim §i Alexandria cazind sub do~inaJia ar.abilo~
§i papalitatea sustragtndu-se autoritatii basileului
pentru a se alatura francilor, era firesc ca patri-
arhul de la Constantinopol sa se soooata chemat
sa ocupe efectiv in domeniul spiritual un 10c
analog aceluia pe care impiiratul il detinea in
domeniul temporal, adica primul loc, ~i sa nu
primeasca a se supune autoritatii pontiIului
dintr-un oras decazut.
Yiasa Cultura hizantina din
intelectuald sub epoca Macedonenilor a ultivati intretinura
dinastia fost mai putin exclusiv do-
M acedoneanii minata de preocuparil '
teologice §i religioase dectt
Iu ese aceea din secolele al VI-lea §i al VII-lea.
Ducind la deplina dezvoltare tendintele care se
alirmasera mai inainte sub tmparatii iconoclasti,
ea s-a caracterizat prin gustul pentru eruditie ~i
printr-o admiratie sporita .fata. de. autorii Greci~i
antice. Timp de un secol §l mal bme, de la Teofil
(829-842) pin a la loan Tzimiskes (969-:-976) s.-a
manifestat grija de a se aduna in bibliote 11
publice §i particulars manu crisele .~uLorilor antici
~i de a se executa dupa eJe COPll cu frumoas.~
litere in scrierea minuscula. Este epoca « renasteru
macedonene I), in cur ul careia natiunea greaca
din Evul Mediu, prin contacte mai numeroase §i
mai strinse cu operele civilizatiei sale stravechi,
a recapatat 0 con§tiinta mai clara a valorii patri-
moniului sau §i a particularitatilor acestuia.
Viata intelectuala a stagnat oarecum sub Vasile
al II-lea (976-1025) care, dupa miirturia Iilozofu-
lui Mihail Psellos, avea faya de §tiinta §i de cartu-
rari dispretul ostasului aspru ocupat cu razboaiele.
M area cotiturd Dupa fratele lui Vasile
a istoriei bizantine: al II-lea, Constantin al
venirea La putere a VIII-lea (1025-1028), mort
aristocraiiei civile in 1028 fara mostenitori
de sex barbatesc, a urmat
Iiica sa Zoe (1028-1042), care s-a casatorit
pe rind cu Roman Arghiros (1028-1034), prefect
al Constantinopolului, cu Mihail al IV-lea din
Paflagonia (1034-1041) §i cu Constantin al IX-lea
Monomahul (1042-1055), acestia doi din urma
apartinlnd unor familii care se ilustrasera in
adrninistratia centrala a Imperiului. Puterea trecea
din mlinile tmparatilor-soldati in acelea ale nobili-
mii ivile de tnalti demnitari ai curtii, care capa-
tasera 0 inlluenta crescinda in stat ca urmare a
extinderii sarciJ:{ilor administrative sub dinastia
Macedonenilor. Iubitori de fast §i de placeri
rafinate, noii tmparati si anturaj~ lor de sluj~a§i
la Constantmopol 0 vlata.
extremde stralucitoare, de pe urma careia artele
profitara din belsug. Dar, prin prodigaJitatea lor,
ei au secatuit vistieria irnperiala. Decit sa lupte
.u armata impotriva adversarilor care asaltau
Imperiul din to ate pal'~ile, ei an preferat sa-i
aderneneasca platindu-le tributuri.
Aceasta politica, ce ducea statul la ruina ~i 11 ex-
punea loviturilor dusmanilor dinalara, a provocat
rcactiunea nobilimii militare. In 1057, 0 insurectie
urzita de generali tl a~eza pe tron pe Isaac Comne-
10 11 nul, unul dintre cei mai eminenti reprezentanti ai
aristocratiei Iunciare din A ia Mica. Au urmat doua- inconjurat de emirate mai mult au rnai putin
zeci §i patru de ani de anarhie.tn cursul carora au prospere. Spre apus, normanzii, veniti din Italia
alternat imparati provenind din nobilimea mili- meridionala ca mercenari in slujba longobarzilor
tara ~i tmparati apartinlnd aristocratiei civile. ce se Juptau cu bizantinii, creasera in Sicilia, sub
Guiscarzi, un regat infloritor §i Intreprinsesera
Via/a Sub regimul nobilimii impotriva Imperiului bizantin expeditii dintre
intelectuald civile, pasionata de arta §i care una, in 1185, a inaintat ptna la Salonic.
sub regimul cultura, viata intelectuala In ceea e ti priveste, venetienii Iusesera mai
nobilimii cioile a stralucit §i a tnflorit intr-o tntti vasali credinciosi, datorita nurneroaselor
atmosfera de 0 asemenea amenintari pe care le reprezentau pentru ei
libertate, cum nu se cunoscuse vreodata §i cum longobarzii, francii, arabii din Sicilia, slavii din
nu avea sa e mai cunoasca la Constantinopol. Dalmatia §i, in sftrsit, normanzii. Dar ei s-au
Un umanist ca Mihail Psellos (1018? - 1078 ?), tran format in rivali necrutatori atunci clnd,
hranit adlnc din poetii §i prozatorii Greciei antice, datorita avintului economic, au tntele ca, pentru
§i urrnasul sau la catedra de filozofie de la universi- a detine monopolul cornertului, la care aspirau
tatea din Constantinopol, calabrezul loan Itali , in Mediterana rasariteana, era necesar sa doboare
au repus in mare cinste platonismul §i chiar un Con tantinopolul.
anume rationalism de inspiratie pagina, care
subordona teologia filozofiei, considerata ca sin- Cucerirea Profitind de prilejul oferit
gurul depozi tar au tentic al adevarului, Constantinopolului de netntelegerile din sinul
in 1204 dinastiei Anghelilor, care
Triumful Astfel, pe planul religios urmase Comnenilor in
aristocrtuiei ca §i pe planurile financial' 1185, venetienii intervenira in afacerile interne
militare si funciare §i militar, temeliile Insesi ale Imperiului bizantin ~i, abatlndu-i pe seniorii
sub dinastia ale Imperiului autoritar §i latini din cea de-a patra cruciada de la ceea ce
Comnenilor ortodox erau amenintate. ar fi trebui t sa fie obiectivul lor, ii Impinsera sa
Pericolul nu puta ramine ia u asalt Constantinopolul, care cazu in mlinile
fara riposta. In 1081, Alexis I Comnenul lor la 13 aprilie 1204. Timp de trei zile a avut
(1081-1118), inrudit cu 0 multime de latifundiari, loc atunci unul dintre cele mai mari jafuri din
a izbutit sa se impuna §i a intemeiat 0 dinastie istorie. a multime de opere de arta antica §i de
care a durat ceva mai mult de un secol. Urcarea arta bizantina au fost distruse sau luate in Occi-
sa la tron a marcat infringerea nobilimii civile dent. Printr-un tratat, venetienii §i cruciatii si-au
din capitala §i triumful aristocratiei militare §i Impartit prazile unui Imperiu despre care s-ar
funciare din provincii, mult mai direct expusa fi putut crede ca-§i traise traiul.
tnaintarii turcilor seldgiucizi in Anatolia.
Siuuuia Intre timp, istoria Bizantu-
Noii dusmani Intr-adevar, Bizantul era aneooioasti lui fusese marcata de multe
ai Bizaniului: nevoit sa tina piept unor a Imperiului sub imp a uri. Ca urmare a a-
turcii seldgiucizi, noi dusmani. Turcii seldgiu- dinastia derii in miinile turciJor a
normanzii si cizi, originari din ~inuturile Comnenilor unei par~i insemnate din
oeneiienii marii ral, i§i facusera apa- Asia Mica, de unde impe-
ritia in 1055 in A ia Mica, riuI i~i recrutase pina atunci cea mai mare parte
unde izbutisera sa intemeieze un stat infloritor, 12 13 din soldatii ai, pentru a face fa~a razboaielor
n curmate, fu nevoit sa recurga la mer enari
traini ~i sa le platea ca .olde mari care,
adaugtndu-se la cheltuielile exagerate ale curtii,
leira in chip primejdios vistieria. Agentii fiscului
Lor eau populatiile, tmpovaratc ~i asa d birurile
in natura ~i pe spin area carora cadea tntretinerea
trupelor allate in campanie. Hazmerite, provocate
de mizerie, izbucnira in provincii .,i la Con tanti-
nopol. Exacerbata de vrajrniieia vrernurilor ~i de
resterea primejdiilor, en. ibilitatea bizantinii
deveni nelinistita ~i tnd urerata.
declinul - sub Paleologi - al unui ·tat ce se
chircea .mereu ~i a carui imagine de sliibiciune
s-a proiectat asupra restului istoriei bizantine
epocile dinastiilor Macedoneana §i Comnena n~
au fost evaluate la justa lor valoare. u s-a
apreciat intotdeauna corect originaiitatea lor, nici
Iorta lor creatoare. Fie ca paginile care urmeaza
ca poata ajuta sa li se Iaca dreptate in dome-
niul artistic.

Viata na dintre primele sar mi

intelectuald ale lui Alexe Comnenul a
sub dinastia fost de a-i ondamna prin
Comnenilor sinoduri pe u tinatorii
doctrinelor er tice, car
relnflorisera sub urrnasii lui Constantin Monomahul,
datorita climatului de libertate intelectuala. Pla-
tonismul a ramas totusi Ioarte apreciat in paturile
cultivate. Pe de alta parte, nelinistea iscata de aceas-
tii epoca tulbure ~i napastuita a Intretinut in patu-
rile populare, ancestral inclinate pre controver ie,
vestitul gust bizantin pentru dis utiile teologice.

Literatura $i Oricit de interesanti ar fi

artele plastice scriitorii bizantini prin
din Bizani gindirea ~i prin marturia p
care ne-o aduc despre VI' -
mea lor, intre ei ~i noi se interpune ecranul tilului
lor artificial, retoric, bombastic ~i nu 0 data
ob cur, care, in loc sa folo easca limba vorbita,
voia sa copieze greaca veche. lata de ce ca
manifes~are est~.tica a civilizatiei bizantine 'pre-
Ieram literaturii tncatusate in carapacea unei
forme in care canoanele stilului tnabuseau cel
mai adesea exprimarea directa a enaibilitatii
arhitectura ~i pictura sa, care scapau de con~
strlngerile unei imitatii pedante a trecutului.

*
Prinse lntre prelungirea Imperiului roman tir-
ziu, reprezentat de secolele paleocrestine, ~i 14
1. ARHITECTURA
ARHITECTURA RELIGIOASA
1. PLANUL TN CRUCE GREACA lNSCRISA
Sub dinastia Macedonenilor s-a impus formula
cea mai rasptndita in arhitectura bizantina, aceea
a planului in cruce greaca Inscrisa, care prezenta
solutia cea mai satisfacatoare a adaptarii
cupolei, simbol al boltii ceresti, la planul dreptun-
ghiular mostenit de la bazilica paleocrestina.
Acest tip i~i datoreaza numele faptului ca patru
bolti in leagan, desenind bratele egale ale unei cruci
grecesti, sprijina ~i lncadreaza cupola centrala.
Pentru a neutraliza impingcrile lea ganel or, unghiu-
rile dintre brate sint ocupate de compartimente
care tnscriu crucea intr-un dreptunghi {plan 26}.
La Constantinopol aceste compartimente sint
acoperite de bolti Incrucisate, de calote, sau de
cupole, in alte par~i in general de bolti in leagan.
Cupola centrala se inal~a pe un tambur in loc sa
fie ascunsa intr-o « teaca i dreptunghiulara cum
era la edificiile anterioare. Pe ctnd la Sfinta Sofia
de la Constantinopol ~i in biserica purtind acelasi
nume de la Salonic, exterioru1 era destul de greoi
~i parca neglijat de arhitecti, acum etajarea
volumelor, limpede articulate, traduce in exterior
cu claritate di pozitiile interioare {il. 90, 92, 93,
94, 96}.
Dar, inainte de a se ajunge la aceasta solutio
de 0 perfectiune ~i 0 sobrietate clasica, au mai
existat unele tatonari.
Biserica Aceasta se vede in biserica
de la Skripu Maicii Domnului de la
. Skripu (in Beotia), con-
struita in 873-874 pentru a fi catholiconul (biserica
minastireasca principala) unei mlnastiri, gratie
genero~ita~ii trat~gului themei heladice, Leon,
care i~l av~a resedinta nu prea departe, la Teba
{pl.an 24, il. 91}. Cupola central a se suprapune
aici peste 0 basilica avind trei nave boltite in
leagan, ~are slnt despartite intre ele prin pereti
strapunsi d~.:u~i spre extremitati. Boltile in leagan
care 0 sprijina transversal, la nord ~i la sud,
depasesc aliniamentul zidurilor exterioare ~i dese-
neaza in afar a 0 cruce Impreuna cu nava centrala
mai inalLa decit cele colaterale. Dinaintea hisericii
e afla un pronaos avind un acoperis cu 0 singura
panta.
In mare, dintr-un ansamblu care lasa in exterior
o impresie de sttngacie, ~i~ne§te un nucleu central
mai clar construit. (Cupola care in exterior are
saisprezece pinze este 0 refacere tirzie, datind fara
lndoiala de la inceputul secolului al XVIII-lea.)
Giii Djami de la Un plan lnrudit cu cele ale
Constantinopol bisericilor Sfinta Sofia de
. . la Constantinopol ~i Sfinta
Sofia de la Salonic allam 1a Gill Djami (moscheea
trandafirilor), biserica consacrata mai intii sub
hra~ul Sfintei Eufemia ~i care a capatat mai
ttrziu numele de Sfinta Teodosia, deoarece ada-
postea moastele acestei sfinte martirizate in 729
pentru ca incercase sa-i impiedice pe soldatii lui
Leon al III-lea sa dartme icoana lui Hristos
a~ezata deasupra portii Chalks. Este una dintre
zecile de biserici pe care Vasile I a pus sa fie
zidite sau recladite din ruine {plan 25}.
La parter ea se prezinta ca 0 bazilica cu trei
nave despartite prin sttlpi, colaterale1e avind
bolti in cruce cu penetratii. Intre patru pilastri
masiyi se ridica arcurile care austin cupola. Din
16 17 Insesi aceste arcuri pornesc boltile in leagan care
deaeneaza 0 cruce in suprastru LUl'a. Patru calot
mici se inal~a deasupra colturilor. Proscomidia
~i diaconiconul nu se aliniaza inca in axul colatera-
lelor. Partea terminaIa. est pare sa fi fost refacutii
in secolul al Xl I-lea, sau la inceputul secolului
al X~y-lea.;. tntr-adevar, ea vadeste trasaturiJe
proprn scclii ~onstantinopolitane din acea epocii:
abs~de cu. m~l mult~ 18:turi la exterior (sapte la
absida prm ipala, cmci la absidele laterale) si
decor cu nise suprapu e. . in incinta Marelui Palat intru cin tirea lui Hristo ,
Atik M~lsta(a e aflam mult rnai aproape
Pasa Djami de solutia final a cu biserica
ounoscuta sub numele do
Atik Mustafa Pasa Djami, fara sa 0 putem identi-
fica in mod cert cu una dintr biseri ile vechiului
cartier al Blachernelor, undo e te a~ezata. S-au
itat n~me de biserici ca Slintii Petru ~i Marou,
construita sub Leon I (457-474) are ar fi fost
recladita ulterior, sau chiar Sfint~ Tecla, rezidita
de Isaac Comnenul in 1059.
CupoJ~ se spriji~a ~e patru bolti in leagan ce
~e reazemii pe zidurile stl,.apunse de usi care
izoleaza cel~. patru compartimente din unghiuri.
Constructoru au renuntat la tribune ,i la arcadele
care Ie uportau la parter. Proscomidia ~i diaconi-
conul stnt de a.sLa data in. rise in axul
cola teralelor.
Acest plan a fost aplicat de a emenea in a
doua jumatate a secolului al IX-lea la i alen-
derhane pja.mi de la Con tantinopol,' care a Iost
poate biserica ~na l.iri~ Hristos Akatalepto
(= epatrun ul) ~l la Ho 10 David de la Salonic.
Biserici constantino- La sfir~iLul secolului al
politane intre IX-lea, au la inceputul
secolele X-XII celui de-al X -Iea, formula
.. s-a perfsctionat ~i a dat
nastere unui tIP mult mai clar de plan in cruc
gre~c.a. Este yorba despre acela pe care l-am
defI~lt .1a inceput~l acest~i capitol ~i care -a
raspmdlt In Irnperiu. u ~tm1 daca fuse·e realizat
mai lnainte in unele dintre numeroasele biserici
pe care Vasile I le-a construit cu un fel de frenezie,
de parca ar fi vrut sa arate in chip rasuniHor ca
odata cu el incepea intr-adeviir 0 noua dina tie
~i 0 noua perioada din istoria Bizantului. Din
nefericire, pin a la noi n-a ajuns nimic din aceste
edificii in afara de rnentiunile mai mult au mai
putin explicite din texte. A tIel stim ca vestita
ea, Noua Biserica ridicata intre 876/877 ~i 881
a Maicii Domnului, a arhanghelilor Mihail ~i
Gavril ~i a sfintilor Ilie ~i icolae, avea cinci
cup ole, adica bineinteles 0 cupola centrala ~i
patru cupole in unghiuri, ceea ce se potriveste
foarte bine ~i unui plan ca acela de la Gill Djami,
~i unuia ca acela de la Atik Mustafa Pasa Djami,
sau chiar cu formele mai elaborate ale planurilor
in cruce greaca inscrisiL La fel se tntimpla ~i cu
Pentacubucleionul din Marele Palat, sala prolana,
avtnd ~i ea cinci cupole, ridicata de Vasile I.
In orice caz, intensa activit ate constructiva care
s-a desfa~urat atunci nu a putut decit sa contri-
buie la progresele arhitecturii.
Tipul inchegat al planului in cruce greaca
Inscrisa tl allam in secolul al X-lea la biserica
Maicii Domnului de Ia mtnastirea construita
de Constantin Lips, drongar (amiral sel) al flotei,
.,i tlrnosita in 908 in prezenta lui Leon al VI-lea
Filozoful (Fenari Isa Djami) (plan 32), la biserica
mtna tirii Myrelaion (Bodrum Djami), ridicatii
de Roman Lekapenos (920-944), ~i la I ilisse
Djami (poate 0 biserica lnchinata Sfintului
Teodor), unde planul a fo L tratat cu mai multa
grija pentru detaliu (plan 26; it. 90). Am putea
cita de asemenea, dupa descrierea facuLa de
diaconul Grigore, biserica Itntul Dumitru,
con truitji de Leon al VI-lea (886-912) in Marele
Palat, daca ea -ar fi pa trat plna in zilele noastre.
Preocupati sa dea interiorului edificiilor mai
multa unitate ~i eleganta, arhitectii au usurat
stilpii care suportau cupola ~i chiar i-au Inlocuit
uneori prin coloane. Ei au suprimat zidurile are
18 19 legau acesti suporti cu peretii exteriori, Ingaduind
 astfel trecerea cu u~urin~a dintr-o parte a bisericii
in cealalta. Dar 0 incercare attt de indrazneatii
n~ era, p~sibila decit cu ajutorul cupolelor de
dirnensiuni red use. Noile biserici bizantine slit
~ult mai mici declt .monume~talele lor inainta~e
d,m epoc~ pale,?cre~tma" nui irnt al ampl rii
~l al majestatii, mostanit de la romani care tl
detineau ei tnsisi, in buna ma ura de 1a rnonar-
~e elenistice,. i-a urmat - print;-o Iericita lm-
b~~are..in~re exigentols tehnicii, aspiratiile sensi-
bilitatii ~l desigur adeseori fara tndoiala constrtn-
ger~e economice - un gust al masurii care ne
arnmteste , de ~acela ~ clasicismului elenistic ~i
c~re permite sa s~ r~allzez~, la interior §i la exte-
rror, efectele unui ritm plin de nerv. In ce pri-
ye~t~ planul, mai notam ca dorinta de a « aera »
interiorul duce la adaugarea unei travei intre
hratul riisaritean al crucii ~i hemiciclul absidei
spre a mari spatiul altarului. Partea rezervat&
credinciosilor Iormeaza astfel un tot simetric
ale ciirui, elemente se rlnduiesc in jurul cupolei
~entrale, iar de 0 part~ ~l de alta, la est ~i la vest,
ti coresp~nd a!tarul ~l pronaosul. Aceste planuri
constantmopohtane in cruce greaca sint izbinzi
desavtrsits ale echilibrului ~i logicii.
Dorinta d~ zveltete in elevatie duce la tnal-
~ar;a cupolei pe .tambur Intr-un ,asemenea grad
inc~t? spre deosebire de, Sffnta Sofia, cupola nu-si
mat impune prezenta dintr-o data celui care intra
in ~dificiu: ~ot gus~~l pentr~ formele omogene,
radiants ~l bme echilibrate ~l, in acelasi timp,
gustul pentru usurarea maselor arbitecturale a
dus la inlocuirea boltilor in Ieazan cu calote in
compartimentela de colt. In sfir~it, dorinta de a
r~allza 0 eleganta ~ervoasa ~i.0 modulatie a pere-
~~or a dus la, adincirea unor rn,~ein grosimea pere-
tiler laterali, at pronaosului, proscomidiei ~i
vesmlntarului.
, Exteriorul edificiilor raspunde aceleiasi estetici
~I, la decorarea lor, arhitectii constantinopolitani
au dat dovada de mul ~a ,ingeniozitate ~i rafina-
ment. Pentru a Insufleti ngoarea maselor arhitec-
turale ei au cautat jocuri de umbre ~i de lumini,
au co:Opartimentat supraf'etele, au ,scobit pereti,i.
La Kilisse Djami, tamburul cupolei est~ alcatuit
din douasprezece laturi, accentuate Iiecare de
proeminenta unei arcade. Pe muchii se rotunjes,c
colonetele angajate de caramida, pe care se sprl-
jina arcuri ce rascroiesc acoperisul in festo~ne.
Caramizi cu muchiile tntoarse in alara ca niste
« dinti de ferastrau » Iormeaza capitelurile c.olone:
tel or, precum ~i cornisele de deasup:a arhivoltei
arcadelor. Boltile in leagan slnt lnvelite de acope-
risuri in doua ape care se termina cu fr0Il:t?~~e
triungbiulare mai ascutite decit la ~dlfIciile
anterioare. Pe Iatadele laterale, la nord ~l ]a sud,
trei arcade in retragere sint adincite in grosimea
zidului. Absida este impar~ita in cinci laturi,
asa tnctt sa reproduca ritmul acelei par~i din
tamburul cupolei care Ii corespunde la est. Doua
zone de arcade, destul de joase, se suprapun la
exteriorul absidei. In cele de sus, oarbe, stnt
adincite nise. J n partea de jos, cele trei arcade
mediane sint strjipunse de ferestre. In ce priveste
paramentele, constructorii co~stantinopolitani,
care foloseau uneori doar caramida (de exemplu
la Bodrum Djami), au preferat, mai cu seama la
Kilisse Djami, sa alterneze 0 asiaa de pietre cu
unul sau mai multe straturi de caramida, astfel
tnctt sa produca 0 vibratie de culori. De asemenea
le-a pia cut sa tmparta Iatadele in doua etaje,
printr-un briu orizontal ]a iniil~im~a capitelu~ilor
coloanelor ~i la punctul de porrnre al boltilor.
o anumita neregularitate in traseul asizelor,
in conturul unzhiurilor peretilor sau al circumfe-
rintei bazei cupolei introduce un ele~.e-?:t de l,i~e~-
tate pitoreasca ~i salveaza ace te edificii de rigidi-
tate in maniera corectiirilor optice practicate
in Antichitate. Si cum adesea aceste biserici
erau inconjurate de copaci cu Irunzis tremurator,
filtrind umbra ~i lumina, se crea un univers asema-
nator, tnsulletit de un joc necurmat de culori,
de volume fragmentate ~i de linii in miscare ce
20 21 le lnvaluiau ~i Ie patrundeau. 0 armonie vie era
stabilita intre cosmos ~i biserica, privita ca un
reflex simbolic al primului.
Planul in cruce greaca tnscrisa a fost folo it
cu precadere la Constantinopol in ecolele al
XI-lea ~i al XII-lea. El a fost ales, de pilda, pentru
biserica mtnastirii Hristos- Pantepopt (= Care
vede totul) (Eski Imaret Djami), zidita inainte
de 1087 de catre Ana Dalassena mama preacu-
cernica a lui Alexe I Comnenul. Putem cita de
asemenea, Ia mlnastirea Inchinata lui Hristos-
Pantocrator (Atotstiipinitorul) (Mella Zeirek
Djami), construita de loan al II-lea Comnenul
(1118-1143) ~i de prima lui sotie, Irina, fiica
Iui Ladislau al Ungariei, bisericile nord i sud,
puse respectiv sub hramul lui Hristos- Pantocrator
~i Fecioarei-Eleusa (Induratoarea). Aceste douii
biserici stnt legate printr-o capela Iunerara dedi-
cata sfintului Mihail ~i destinata de loan al If-lea
Comnenul sa tnlocuiasca biserica Sfintii Apostoli
ca loc de ingropaciune al noii dinastii. Doua
cup ole elipsoidale se ridica deasupra unicei nave.
Lucrarile de curatire intreprinse de « Byzantine
Institute ~ au scos la iveala somptuosul paviment
al bisericii de sud, alcatuit din panouri in care
porfirul rosu, porfirul verde, verdele antic, mar-
mura galbena ~i dolomitul alb deseneaza ampl
motive geometrice ~i chiar, pe margini, subiecte
figurative: anotimpuri, semne ale zodiacului,
muncile lui Hercule (sau episoade din povestea
lui Samson).
Trebuie sa retinem ca atlt la biserica lui Hri to -
Pantepopt it ~i la aceea a lui Hristos-Panto-
rat or, amtndoua ctitorii ale familiei imperials,
tribunele, care disparusera din obiceiul constan-
tinopolitan, ~i-au facut reaparitia dea upra pro-
naosului, desigur p ntru celebrarea anumitor
ceremonii.
Salonicui si Scoala de arhitectura de la
Macedonia Constantinopol si-a intin
inf'luenta a. upra Macedo-
niei. La Saloni , al doilea oras din Imperiu,
doritor sa imite capitala, constructorii. au .l'an~a
oredinciosi spiritul~j ~i procede.e1vor ei. Bl erica
Fecioarei Caldararilor, construita ~n. 1028 de
Cristofor, guverna tor al Longobardiei (de ~ap.~
al Italiei meridionale unde e aflau eruoru
longobarzi) nu se deo. ~be~te de .edificiilo rjd~cat.~
in apropier a COrnulUl?e ur (u. 93). Locu~t?ru
Salonicului -au dovedit conservaton mentinind
ctteva dintre formulele cele mai vechi ale ~o~ t~-
tinopolului: folosirea exclusivii a ca.ra.mlzll di -
puse in asize despartite l?rin stratun de mortal:
rosietic ; tamburul c1J:poleJc~D:tr.ale cu ?pt laturi
incoronat de 0 cornisa rectilirue; absld~ avtnd
la exterior trei laturi. Fecio~ra .CaId~rarllor. ~ te
mai apropiata de Bodrum Djami .de ~t de I~h se
Djami. Grija de a ocoli monot~n~a ~l .~everltatea
care ar Ii fo t generate de repetitia liniilor drepte
a determinat adoptarea uno~ frontoane. cur?e
pentru traveele nartexului. $1, in acela~~ ChIP,
s-au rotunjit cornisele cupolelor ce se inal~.a pest~
colturile de la vest: este 0 f~rmula ~ vutorul';!l
care se va impune la Con tantmopol ~l la Saloruc
incepind cu dinastia Comnenilor. .
Influenta Constantinopolului este foarte vadlta
si in biserica mtnastirii Sfintului Pantelimon, de
ia erezi, nu departe. de ~kopj~, cons~ru~ta. in
1164 de unul dintre cei mal man feudal! a) tirn-
pului, principele Alexi Comnenul, nepot al tmpa-
ratului Alexi I ~i Val' primar cu 1ar~-.uelI, car~
rara tndoiala era posesorul unor ?Om.enll in ace~sta
regiune (il. 92). Parament~ zldu:)lor este ra~~I.L
din a ize alternate, de pietre ~l de caramlZl.
Cornisa orizontala a tamburului central, fron:
toanele triunzhiulare ale celor patru tarnbururi
din colturi ~t ale bratelor nord ~i sud ale c~ucii.!
ab Ida cu trei laturi Iipsit.a de 0 zona superioaru
de arcade decorative dovedesc un gust pentru
severitate care nu mai era la moda in acea
epoca la Constantinopol. Se poate vedea in a?ea~ta
o Lrasatura a spiritului conservator provincial.
Un anume arhaism apare de asemenea in plan,
unde oompartimentele d~ colt~ri s~nt inca despar-
22 23 t,ite de nao prm pereti, ca m tipul atestat Ia
 Atik ~ust~fa Pasa Dj~mi: CeJe patru cupole din
colturi ammtesc de biserica Nea a lui Vasile I
~i de alte edificii contemporane.
Scoala greacd Scoala greaca se deosebests
net de aceea de la Constan-
tinopol prin gustul sau pentru severitate Imhinat
cu gustul pentru s~hrietate. Grecia care, in epoca
paleocrestina, Iolosise hucuros sistemul de zidarie
cu blocaj, s-a reintors la paramentele de piatra
fasonata cu destul de mare grija. La Atena con-
structorii ~ar ~a fi fost sensibili la exemplul fru-
moaselor ziduri ortogonale oferit de Parthenon
Erec?~eion §.i Hephaisteion, edificii aflate inc~
in picioare §l care slujeau drept biserici de mai
multe veacu~i. L~ Mitropolia ~ica (cf. J. ~i G.
Roux, La Grece, fig. 93), in realitate fosta biserica
a unei .~inastiri lnchinate Sfintului Nicolae, pe
c~re ~~lll 0 dateaza la inceputul secolului al XI-lea,
§1 altii in al XII -lea, s-au refolosit chiar blocuri
de ma~mura. pentelica, de Hymet ~i de Paros
pr~v:erund din monumentele antice, precum ~i
placi scu.lptate, ux;tele dintre ele pagtne, altele
datind din epoca iconoclasta sau din secolul al
X-lea. 0 dorinta idsntica de precizie i-a indemnat
pe creatori sa taie in marmura alba colonetele
§i cornisele arc~ite care. inoadreaza cele opt laturi
ale tamburului cupolei: acest decupaj de linii
Ioarte curate intare§te limpezimea formelor arhi-
tecturale.
Biserica Sfintilor Teodori, ridicata pe 1a 1070
de spatharocandidatul Nicolae Calomalos ofera
un exemplu mai inchegat despre realizarile'santie-
relo! ~teniene (~l. 94). Pe clnd la Constantinopol
c~ramlda . perml~ea e.fectele pitoresti, la Atena
~l in Grecia tehruca pietrei a ajutat la mentinerea
a tot ~eea ce putea darui .const:uctiei un aspect
fer~ §l p~r: Irontoane triunghiulars, ahside cu
tr~1 latur:, ta~bururi
¥ octogonale, pereti drepti,
evident fara m~e sau arcade. In acelasi spirit
fer~strele slnt de dimensiuni mai mici ~i in numa;
mal redus decit la Constantinopol. A~a cum a
formulat foarte bine G. Millet, Grecia a tndragit
« supraletele n~Lede, liniile drepte, unghiurile
cl~re ». D~r ea .mtroducc un element de podoaba
prm Iolosirea discreta a caramizii. Fiecare piau-a
bi~e taiat~, est~ prinsa intre caramizi dispus~
orizontal ~1 vertical dupa tehnica « paramentului
celular ». Briie in dinti de Ierastrau incing Iatadele
de-a lungul lor, se arcuiesc deasupra usilor ~i
~~re trelor, d~s~neaza sferturi de cere ce se spri-
]lna de marginile ferestrelor geminate de la etaj.
Limitate de aceasta linie de umbra dantelata
caramizi, separate intre ele prin straturi grease
de mortar, Iormeaza ancadramentul ~i timpanul
ferestrelor. In sf1r~it, discuri de Iaianta araba
e:au incas.trate pe alocuri, mai ales in mijlocul
timpanului ferestrelor : astazi din ele n-au mai
rarnas ade ea decit scohiturile destinate sa Ie
adapo. L~a ca. Uneo~'i intre pietre au Iost asezate
aramlzl desenind litere grecesti sau chiar emn
cufice, ctnd caligrafiate cu grija ~i lesne de citit
cind simplificate ~j deformate. '
1n eea ce priveste planuJ ~i Impartirile inte-
rioare, scoala grcaca se deosebeste de scoala de
la Constantinopol prin mai multe trasaturi. Altarul
nu mai este alcatuit dintr-o travee suplimentara
inte~?al~ta intre absida ~i bratul rasaritean al
crucn! Cl este rezervat in acest bra] ~i in partea
h:lVeCll;tata a colateralelor. Acest plan, mai putin
s~metl'lc de?it ac~la de la Constantinopol, pare sa
Iie de un tIP. mal. vechi. De asemenea, printr-un
efect al spiritului conservator, compartimentele
din coltur~ si~t acope"it~ de bo~ti in leagan putin
can: gre?ale ~l nu de holti tncrucisata sau de caloto,
mal aeriene.
Italia meridionale Planul in cruce greaca in-
~i Sicilia scrisa a fost ales pentru
citeva biserici din Calabria
~i din Sicilia, cu deosebire pentru cele ale minas-
tirilor basiJiene *. San Marco de la Ros iano
te unul dintre cele mai bune exemple de acest
• ume ee provine de la regula de via~a monahala
24 25 irnpusa de sf. Vasile eel Mare.
fel. Patru cupole se Ina]~a peste iompartimcntele
din colturi (il. 96), ca in anumite bi erici de la
Constantino pol I}ica la Sftntul Pantelimon de la
Nerezi.
Rusia Kieviana Planul in cruce greaca In-
scrisa, in versiunea sa con-
stantinopolitana, a fost adoptat de Rusia Kie-
viana atunci ctnd rusii nu s-au mai multumit
cu bisericile lor de lemn. Dupa Cronica de la
mtnastirea Ipatiev, Vladimir ar fi chemat mesteri
bizantini pentru construirea bisericii Dijmei
(Desiatinei), numita astfel pentru ca printul 0
construise I}i 0 inzestrase cu a zecea parte din
veniturile sale. Acest edificiu a fost zidit intre
989 I}i 996, tntru cinstirea Adormirii Maicii
Domnului. El nu ne este cunoscut decit datorita
sapaturilor, dar acestea par sa fi aratat ca era
cladit in cruce greaca inscrisa. In orice caz acest
plan a fost aplicat la catedrala Schimbarii la
Faya, zidita la Cernigov de Mistislav, fiul lui
Vladimir, I}iterminata de fratele sau mai mare,
Iaroslav eel Intelept (1019-1054) pe la 1036.
Aceasta hiserica pastreaza in bratele orucii tri-
bunele pe care Constantinopolul le suprima e din
acest loc de mai multe secole: printul slav I}i
anturajul sau voiau sa imite eticheta capitalei
Imperiului, unde basileui I}i urtea sa, la Sfinta
Sofia I}iin alte sanctuare vechi, asistau la slujb
in tribune de unde dominau gloata credinciosilor
I}i primeau aici Impartasania.
Atunci ctnd Iaroslav eel Intelept a marit
Kievul I}i a ridicat aici numeroase constructii
menite sa rivalizeze cu acelea de la Constanti-
nopol, el a adoptat pentru catedrala Sfinta Sofia,
zidita intre anii 1037 I}i1046, un plan mai amplu.
Sub refacerile din secolele al XVII-lea I}ial XVIII
-lea care, dupa 0 perioada de parasire la sfirl}itul
Evului Mediu, au transformat-o Intr-un edificiu
baroc polono-ucrainean, se poate vedea ca la
origine ea avea cinci nave terminate fiecare spre
rasarit cu 0 absida I}i marginite pe celelalte trei
laturi de un port.ic (plan 27; it. 98). Faru tndoiala
ncputtnd sa irnite Sfinta Sofia de la Constanti~
nopol 'au vreo alUi biserioa irnpunatoare cu cupola
de pe vremea ~ui ~u8tinian, a carol' prezenta in
capitala Irnperiului nu mai fi1cea necesara in aI-
~area unor noi sanctuarc mari pentru ceremonii
In orasul de pe Nipru s-a ~inut sa se dea 0 mai
m~re mai~state tipului de biserica in cruce greaca,
prm sporirea navelor. Sftnta Sofia de la Kiev
era incunun:'lta de treisprezece cup ole : una mare
in centr~, I}Ialt~ douasprezec,e mai mici reparti-
zate p~ fJ~care ~hntre compartimentele din colturi.
Intenyla slmbohc~ erB:aceea de a-I evoca pe Hristos
inc~nJurat de ce~ ~olsprezec~ apostoli. Construe-
torn ~u .putu~ fl influentati in aceasta directie
d~ o~l~elUl e~lstent de a se in8.l~a peste vechile
bIs~rlcl rusesti de lemn mai multe cup ole : Sfinta
Sofia de la Novgorod, construita din lemn de
stejar ?e cat~e. VJadi~ir nu avusese oare, dupa
marturia .cromcIlo~,. treisprezece cupole? Inrturirii
Constantinopolului I se datoreaza zonele de arcade
I}i de nise care decoreaza absidele ferestrele
numeroase I}i alternanta in parament a asizelor
din blocuri de cuartit cu straturi de caramizi
~i de mortar rosietic. Cornisele orizontale ale
upolelor, care in capitala Imperiului erau at un i
i~oeuite cu c?rnil}e festonate, s-au mentinut la
KIev. In schimb, frontoanele triunghiulare pe
care Constantinopolul le elimina treptat au fost
total abandonate la catedrala lui Iaroslav in
favoarea liniilor eurbe. In interior au fost amena-
jate tribune, pentru desfasurarea ceremoniilor
princi?J·e, pest~. pronaos I}i colaterale, de jnr-
Imprejurul cruon centrale (a boltilor).
C';l etajarea s,?-d~ acoperisuri rotunjite dsasupra
boltilor in leagan ~l a cupolelor eu cornise orizon-
tale tnal~ate pe tambururi zvelte, Sfinta Sofia de
la Kiev are 0 tnfati~are cu totul deosebita, in
care elementele imprumutate de la Constanti-
nopol, dar alese ~i potrivite dupa gustul local se
impletesc Intr-un ansamblu care devine tipic
26 27 pentru Rusia.
 Planul catedralei de la Kiev a fost reluat sU.b
o forma simplilicata Ja biseric~ Sfinta. Sofia
construita Ja ovgorod intre ann 1045 ~l 105~
de catre Vladimir fiuJ lui Iaroslav, spre a lnlocui
sanctuarul de le~n dedicat aceluiasi hram, care
lusese ridicat de bunicul au, Vladimir, ~i di tru
in 1045 de un incendiu (il. 97). E te evidenta
aici ace a propensiune sl?r~ vertic~itate pe ?~r~. 0
cerea imensitatea ctrnpiei ru e~tl, unde edificiile
puteau fi vazute de departe, ~i care va fi caracte-
ristica. pentru scoala de la .ov~oro~. Cu aceasta
ins a parasim domeniu~ artei bizantine pentru a
intra in acela al artei ruse.
Alaturi de asemenea edificii, in care fastul
princiar ~inea sa. se afiseze, alte bi eric.i ~e la
Kiev ~i de la lovg~rod au ~amas cre~dm.CIoae
planului in cruce insorisa u trei nave fa~'a trIbune:
La Kiev, folosirea unor ~aramente din stra~u.rJ
de caramisi separate prm mortar trandafmu
face so. apara mai strtnsa asemanarea cu cla-
dirile de la Constantinopol, pe cind la ovgorod
blocajul acoperit cu tencuiala alba .confera Iata-
delor 0 infa~i~are specifica, dar ~) aceasta ne
lndeparteaza de arta bizantina.
Biserici de la J n bisericile - catholicon
Athos - ale mlnastirilor de la
thos, planului in ruce
zreaca lnacrisa i se adauga elementele necesare
~elehrarii slujbelor religioase, are .ocupa un ~oc
in emnat in viata calugarilor : a?sldele (numl~.e
horoi) care largesc bratele nor~ ~l ?d ale CrU?Il,
de tinaLe corurilor de ctntareti ce-sr dau repli a
Ri care genereaza planul triconc : pronaos';!l du~l~
.au liti (= procesiune). pentr~ acolouthia, . Ul~a
de rugaciuni are se reCIta la diferit.e cea .urr d.1D
zi sau din noapte; capele laterale sau p?,racless.La,
avlnd ~i ele un plan in cruce ~reaca in err a
(plan 28). Dinain~ea. pron~o~ulU1 se ami u~
portico Ahsida cu CI~ 1 laturi ~l tambur~l c~polel
cu saispreaece laturi, ale aror arcade ~n cmtr~
onduleaza acoperisul, int datorate influ ntei
Constantinopolului.
2. BISERICI CU TROMPE DE COLT (sau de unghi)
J n bi ericile cu plan in cruce greaca inscrisa, ale
aror tipuri le-arn trecut in revista, cupola se
sprijinea pe suporti prin mijlo irea pandantivilor.
Dar mai existau ~i altele, red use ca numar, in care
.upola e lega de careul bazei prin trompe de colt.
Am vazut mai Inainta ca pandantivul provenea
din iria romana, pe cind trompa de colt
apartine mai ale Per iei sa anide. Ea a Iost
utilizata in pecial la bisericile din teritoriilc
apropiate de Persia, in Armenia, in Georgia,
in 1e opotamia ~i in A ia Mica. Dupa ctt se pare,
~i Constantinopolul a Iolosit-o in unele biserici.
Dar nici una dintre ele nu s-a pa. Lrat ptna la noi.
Cel mult e poate pre upune existenta unor
trompe - dupa d crierea fiieuta la ineeputul
secolului al V-lea de Ruy Gonzalez Clavijo,
ambasadorul regelui Ca tiliei - in biserica Fe-
ioarei Periblepto , construita de Roman al III-lea
Arghiros (1028-1034) ~i Ia Sfintul loan Bote-
zatorul din Petra, in seeolul al XI-lea au al
XII-lea. Unor etitorii Imperiale i se datoreaza,
Hb'a doar ~i poate, aparitia acestui 1 ip in Grecia
Ia sflrsitul secolului al X-lea sau in al XI-lea.
Dupa 0 traditie atestata de anumite documente,
Hosios Lukas din Focida, cea mai veche bisericii
eu trompe de colt din Grecia, ar fi fost zidita
de Roman al II-lea (959-963), care ar fi trimi
« arhitectii, planurile ~i decoratorii I>. Din pricina
datei mozaicurilor, care sint con iderate mai
recente, in general aceasta marburie a fost recuzata,
dar se ad mite astazi ca Hosios Lukas se dato-
reaza interventiei unui trnparat, poate Va ile
al II-lea, care ar fi lmplinit 0 dorinta a lui Roman
al II-lea, tatal au, ctnd s-a du la Atena dupa
victoria sa asupra bulgarilor. Pe de alta parte,
biserica Tea Moni din Chios, prevazuta ~i ea eu
trompe, a fost con truita intre anii 1042 ~i 1048,
gratis darniciei lui Constantin al IX-lea Iorio-
mahul ~i In legatura eu ea 0 traditie Iocala spune
ca imparatul ar fi « trirni arhitectul principal
28 29 ~i alti artisti I>.

,La J e~ l\~?ni, care prezinta planul 'I mai
ImpIu! Stil~ll care, P?arta trompele slnt in reali-
tate pilastri anga.Ja~l in zid ~i cupola acopera
intr~g na?~~l: deci ne mai aflam inca in prezenta
uneI, hazilici cu 0 nava acoperita de 0 cupola,
ca ~l,la !D,odelele.arn~en~. celasi tip se regasestc
in bisericile mal noi din Chios unde a fiicut
scoala, ~i de a menea in Cipr~.
Dar Ho. io ~Luk.a din Focida (plan 29)
ofera 0 variant a mal complexa care e apropi de
planul in cruce greaca. Pentru a su tine mai bin
Impingerile cupolei, careul pe car~ il domina
este ~?conJurat la nord, la sud ~i la ve t de trei
g.al~r~I c~ travee boltite in cruce, peste care s
ridi a tribune. Altarul tripartit care se deschid
pre. careul central este flancat de doua capele
'uphme!ltar. Planul devine un patrat in care
inscrle. 0 cruc~, dar de a ta data cu bratele mai
j~guste ~I cu mal m,ulte c,ompartimente periferice,
dID cauza prezentei Un?l numar de opt suporti,
in 10? de patrl~: Bol~ll~ .cu penetratii, Iiridele
adin.CIte ~n peretii laterali at altarului ~i ai pronao-
sului, tribunele, fere trel mari stnt Lot atitea
eleme?te care vade c un plan de origins constanti-
nopolitana. Dar paramentul zidurilor fiicut din
piet~e ~i orn~m nte! de. ciirami~a sint proprii
,COl~l ~rece~t!. Daea arhitectul ~l planurile au
venit dID capitala, in schimb materialele ai munci-
torii au fost din partea locului. ' r~staurata ?e serviciul zrec de speci~litate. Bise-
Impresia de amploare monumentalii care
desprinde din aceste biserici ~i care le fa e a para
m~ vaste decit sint .. in reali~ate, l~ Inrudeste
mal .d~graba cu creatiile grandioase dID epoca lui
Iustl,man, decit cu edificiile contemporane. ;;i
ea tmde a confirme opinia ca avem de-a Iac
intr-ade iir cu con tructii datorate iniliativ i
unor tmparati.
Tipul atestat la Hosie Luka e tcunoscut
d?ar in Grecia oontinentala, unde mai este intil-
nit in ~apt~ biserici, Inceptnd din al doilea patrar
al secolului al XI -lea ptna la sfir~itul secolului al
XIII-lea. Pentru snr~itul e olului al XI-lea
Daphni este unul dintre exemplele pe bunli )'
d~'~ptale vestite (it. 95). Tribun le au disparut
aici sub inriurirea obiceiurilor locale. Paramentul
« celular I) pe un soclu de pietre mari de talie
este pur grec. In partea de sus a ab idei Intre
d~u~ briie in dinti de feriistriiu, 0 frid d~ c8.ra-
mizi dese~eazii 0 m~andra. simplificata. Cupola
e te de tIP ?n tantIDop~btan voluat, cu sai-
spreze laturi avtnd emicolonete de eiiramidii.
3. TIPURILE BAZILICALE
~ipurj1e, ba~.ilical au. supravietuit in provinciil
~l,in te~ltorlile balcamc.e d~ !a ma:ginea Imperiu-
lui, ..mal ale. pe!ltru bi ericile epls opale (mitre-
poIn), ~ar~ md.Olala ?eoar ce inlesneau circulatia
cred~?lO~llor ,J p~rmlt~au celebrarea procesiunilor
potrivtt, er monialului. Cu modificari mai mult
s. u mai. putin in emnate regiisim cele trei va-
riante din ep a paleo restina.
a) Bazi!icilc cu cest tip s-a mentinut cu
sarptuua pronaosul sau, cu cele trei
.' nave despartite prin coloane
,1 cu etajul de f restre in partea de su a zidurilor
navei .median,e deasupra colateralelor, dar lipsit
de atrium (pridvor). Avem un specimen Irumos a1
acestui tip, de prin e olul al XI-lea sau de 1a
Inceputul ecolului al XII-lea, in Macedonia
ra ariteana, la Mitropolia din Serres foarte bine
rica are - ~l este un lucru exceptional pentru ace a
epoca - tribune pe te colaterale.
Este tipul pe care Boris I al Bulgariei dupa
ce s-a convertit la crestinism in 864, l-a adoptat
pentru. catedrala pe care a ridicat-o in capitala
a, Pliska. Pentru a celebra eremoniile dupa
modelul acelora care se deslasurau in marile
anctuare de la Con tantinopol el a inzestrat
edificiul cu tribune peste colater~e ~i peste pro-
naos, In fa~a .car~ia se ~fla un pridvor (atrium)
eu patru porticun, care I-a dat inlati~area monu-
mentala a yechil~r biserici paleocrestine. S-a
facut insa 0 mo avIe separlndu-se navele printr-o
31
 alternare de sttlpi ~i de coloane simple au
duble.
For~~la a fost impinsa mai departe la un grup
de bazilice unde nu s-au mai folosit decit sttlpi
in l~cu~ coloanelor. J\stfel, navele slnt de fapt
despartite prm pereti s trapun~i de deschideri.
E.ste cazul bisericii Sfintul Ahile, pe malul meri-
dional al lacului ~respa, in Macedonia, care i~i
daiorea~a poate tribunele faptului ca ar fi fost
construita de un tmparat, Datarea sa face obiectul
unor controverse ~i nu se stie daca a fost ridicata
de Boris I, de tarul bulgar Samuil (976-1014)
car: a strarnutat aici, in 983, rnoastele sfintului
Ahile p~na a~unci ~astrate la Larisa, sau de imp a-
ratul blzaJ?-tm Vasile al II -lea, dupa ce acesta a
reluat regmnea din miinile bulgarilor in 1018.
b) Bazilicile Alte bazilici aveau cele trei
boltite nave boltite in leagan §i
intilnim aici doua formule
ate state mai inainte in Lycaonia. Uneori nava
centra~a era. oarba, fiind invelita de acelasi
acoperis ca §l colateralele care se ridicau aproa pe
ptna la aceeasi Inaltime. Acea ta formula a Iost
adop~ata la Trapezunt pentru biserica cunoscuta
astazl sub numele de Nakip Djami (secolele
X-:-~I) sau in .Laconia ]a Zarafona (Adormirea
Mal~ll Domnului, secolele XI-XII). Alteori nava
med.Jana era m~i ridicata dectt colateralele ~i
luminata de un ~Ir de ferestre strapunse in partes
de sus a zidurilor, deasupra colateralelor dupa
modelul baziliciJor u sarpanta. Avem astfel de
exemple la. Trapezu~t (Sfinta Ana, 884-885),
l~ Mes~m~rla (in Tracia, astasi esebar, in Bulga-
ria, hiserica .Sfintu~ Stefan, ~unoscuta ~i sub
numele ~e Mltropol!a N?u~~ ~l la Kastoria (in
Macedon~a al?use~na, Sfintii Anarghiri: secolul
XI; Taxiarchis Mitropoleos : secolul XI; Sfintul
~tef~n:. s.ecolele XII-XIII).
Bisericile de la Kastoria merita de asemenea
sa ne. retina at~n~ia pentru aspectul atlt de
d~oseblt ~l pe.r~~ilor, care atesta gustul foarte
VIU al bizantinilor pentru efectele coloristice ,
32
33
chiar ~i in paramentele arhitecturale. Asizele
isodome (de tnaltime egala) de pietre grosolan
cioplite sint eel mai adesea despartite - dupa
moda constantinopolitana - prin doua straturi
de caramida, alteori prin trei sau patru. In
interiorul Iiecarui ~ir, pietrele sint izolate prin
caramizi Incrucisate in asa fel tncit sa formeze
un motiv care ar putea fi 0 monograma: este 0
varianta a paramentului « celular », specifica
pentru l~astoria. Folosirea din abundenta a
mortarului este caracteristica Macedoniei. Pe
alocuri, caramizile deseneaza pe Iatade ornamente
ceramopla. tice: cercuri strabatute de raze, rom-
buri. In crise sub 0 arcada in dinti de Ierastrau,
ele Iormeaza ancadramentul ~i timpanul ferestre-
lor.
c) Bazilicile Bazilica cu cupola si-a pas-
cu cupola trat ~i ea 0 oarecare trecere.
In Lycia a fost zidita una,
la sflrsit.ul veacului al IX-lea sau in cursul celui
de-al X-lea, la Dere Ahsi. Imitarea capitalei
apare limpede in mai multe trasaturi, de traditie
veche sau de origine recenta: tribune peste
cola~erale ~i bolti tncrucisate in pronaos, firide
arcuindu-se in proscomidie ~i in diaconicon, 0
tra vee intre altar ~i bol ta in leagan care sustine
la e t cupola, paramente de piatra cu straturi de
caramida, octogoane flancind biserica in ambele
paryi.
Observatiile facute de curind la Sfinta Sofia
de la Ohrid au stahilit de asemenea ca 0 cupola,
darlmata de turci, se ridica peste nava central a a
acestei biserici, care ar fi fost construita de
Boris I, dupa anul 864, de tarul Samuil
(976-1014) sau cel mai ttrziu de Vasile al II-lea
cind a recucerit orasul de la bulgari in 1016
(il. 99). Tribunele ~i capelele care mai exista astazi
deasupra pronaosului, proscomidiei ~i diaconi-
conului s-ar Ii continuat ~i deasupra colateralelor.
In Serbia, bisericile cladite in ultima treime a
secolului al XII-lea de Stefan Nemania, care
izbutise sa se elibereze de sub tutela bizantina J
slnt bazilici ell 0 singura nava acoperitii de 0
cupola, cu scurte vestibuluri laterale ,~i un altar
triparLit. Cele mai vechi, ca SUn ul icola de la
Kursumlija, pe Toplita (intre 1168 l?i 1172, daca
nu e te chiar anterioara acestei date) au inca
zidurile [acute din paturi de caramizi separate
prin straturi de mortar de doua ori mai groa e
care a cund 0 alta asiza de caramizi. Dar ub
influenta Occidentului romani, bisericile urma-
toare prezinta un parament de pietre - adesea
de marrnura - cioplite cu 0 precizie desavlr~ita
(il. 101). Decorul exterior de arcaturi ~i de mici
console, ca ~i portalurile cu arhivolte retra,se ~b
un front on ~i timpanele sculptate, provlD. dill
Italia. A~a cum a spus foarte Irumos G. MIllet,
« Italia da ceea ee se vede, Bizantul ceea ce se
ascunde ». S-a constituit astfel 0 arhitectura dupa
chipuJ tinerei Serbii independente, care ~tia a
combine in sinteze originale aporturile Ra"~ritului
bizantin ~i cele ale Apusului latin.
4. PLANURILE CENTRALE
Planurile centrale apartinind traditiei paleocre tine
nu au fost cu totul abandonate.
Cind tarul bulgar Simeon (893-927) a porun ·it
sa se zideasca in noua sa capitala, Preslav s Bi-
serica Aurita », i s-a dat forma unei rotonde, cu
zidurile scobite in interior de firide, avlnd in
fata un pronao eu coloane ~i un atrium cu po~l~-
curi fara tndoiala dupa modelul rotondelor ridi-
cat~ la Constantinopol de lustinian: dorinta
nu era oare de a rivaliza cu capitala Imperiului
si de a conferi ttnarului au stat aparentele unei
~echi puteri, demne de a rivni la hegemonia a upra
lumii ?
Planul triconc Ius e adoptat de Imparatul
Teofil pentru 0 biserica pe care 0 zidise la intrarea
palatului sau din Bryas ~i de aseme~ea,pe~tru
ala de Iestivitati din Marele Palat. Sfintii Climent
~i Naum, care i-~u c~e~tinat pc, sl~vi! par a il ~i
rasplndit la O~rl~ .~l in impre~Urlm!: s-au ga~lt
ruinele unor biserici de acest tIP chiar la Ohrid,
sub mo cheea sultanului Mahomet (biserica Sfintul
Pantelimon), ~i pe malul laeului, la Goriea, ~i
ub biserica Sfintul aum. Se poate face 0 apro-
piere intre aces tea ~i biserica triconca Panaghia
Kubelidiki de la Kastoria, din secolul al XI-lea,
con truita eu zidaria caracteristica a acestui oras.
Planul tetraconc e te atestat in Macedonia la
Veljusa (ruinele unei biserici construite in 1080)
~i in Serbia la Zanjevac. Aspectul sau e te mai
savant ~i mai rafinat in bi erica mtnastirii Peri -
terai, tntemeiata la est de Salonic in 870-871:
fieeare conca este la rindul sau trilobate.
Astfel, bizantinii, mai ales in provincii, ~i
tinerele natiuni slav, care adoptasera religia lor,
continuarii sa practice, tmprospatrndu-le in acelasi
timp detaliile, formele unui trecut pentru care
oarnenii resimteau 0 vie admiratie.
5, SAN MARCO DE LA VENETIA
Venetienii n-au procedat altfel atunci clnd,
lutndu-se 1a inLrecere cu rivalii lor din Aquileia,
Pisa ~i Verona, care i~i construi~u catedrale noi,
-au hotartt pe la ineeputul anilor 1060-1063,
ub dogele Domenico Contarini (1042-1071), sa
resideasca biserica San Marco, vatamata de
un ineendiu in 976. Lucrarile, incepute pe la
1063, continuara sub Domenico Selvo (1071-1084)
~i se terminara sub Vitale Falier (1086-1096).
Tirnosirea avu loc pe la 1093-1094 (data mai
acceptabila declt 1084-1085). Planul a ramas
a aeela de cruce greaca libera eu cinci cup ole, care
Iusese aplieat inca din secolul al IX-lea dupa
modelul Sfintilor postoli de la Constantinopol.
Dar de data a easta el a fost tratat cu mai mare
arnploare. Cupolele au fo t construite din earamizi
~i nu din lemn. Lucrarile de curatire efectuate
in 1881 a 1 tngaduit sa se observe ca in spatele
0 colonadelor de la vest, ridicate intre mijloeul
secolului al XIII-lea ~i sfir~itul celui de-al XV-lea,
se ascunde 0 fatada cu doua etaje, cu firide in
partea de jos ~i ell arcade in cea de sus, dupa
J3S un tip binecunoscut la Constantinopol. De
asemenea, absida cu zonele sale suprapuse de importat din Constantinopol, a aparut in . ecolul
arcade ~i de firide aminteste absida bisericilor al X-lea (plan 30). Cucerirea seldgiucida a Irtnat
din capitala. Nu este de mirare. Era epoca in vizibil inflorirea vie vii monastice, dar nu i-a pus
c~re, in fat-a primejdiilor comune, relatiile intre capat.
Bizant ~i Venet-ia erau strinse. Dogele Domenico
Selvo, caruia imparatul li onferise titlul de proto- 7. BISERICILE DIN ARMENIA
proedru, 0 luase de sotie pe Teodora, ora lui
Mihail al VII-lea Ducas. Influenta Italiei e Armenia a dat dovada de un mare atasarncnt
vadeste in tehnica arhitecturala cu cararnisile rata de tre ut.
sale mai groase ~i mortarul mai fin decit in Bizan]. Planul tetraconc s-a mentinut in biserica Sfinta
Cruce de la htarnar, con' truita de regele Gagik
6. BISERICILE RUPESTRE DIN CAPPADOCIA
din Va purakan tntre anii 915 ~i 921 (il. 100).
Concele de la e tide la ve t sint ins ri e intr-un
CU tipul bazilical se inrudesc ~i navele dreptun- dreptunghi, cele de la nord ~i de la sud in ab ide
ghiulare aJe ve titelor biserici rupestre din poligonale. J n unghiuri e cuibaresc firide diago-
Cappadocia, in regiunea Gorerne, vechea Korama, nale care formeaza decrosari la exterior.
la vest de Kayseri (Ce area) ~i din vaile de 1a ud Bazilica cu upola ~i 0 ingura nava cu mici
de Aksaray (Arhelais). A e te nenumarate grote, pereti de partiLori in interior este reprezentaUi
mai mult sau mai putin inaccesibile, erau menit de tipul bisericii din Marrnasen, ziditii intre anii
sa-i atraga pe anahoreti, pentru a elasi motiv 988 ~i 1029.
ca ~i deserturile din Egipt ~i din Palestina. In etul Regele Gagik I (989-1020) i~i lnzeatra capit.ala,
cu incetul se constituira aici comunitati mona tice Ani, in anul 1001, cu 0 hiserica inchinata Sflntului
importante, ale carer chilii ~i schituri au Iost Grigore Luminatorul, are este 0 reproducere a
taiate in roca. Cele mai vechi biserici exi ta sanctuarului omonim de la Zvartnotz.
poate din secolul al V-lea. Itele par a fi din Planul in cruce greaca tnscrisa a Iost fol sit
epoca iconoclasta. Dar majoritatea dateaza din pentru atedrala de la Ani construitii intre 898
perioada in care regiunea cunoscu 0 noua prospe- i 1001, sub domnia lui Gagik I, de arhite tul
ritate ~i un aflux de populatie, intre inHiturar a armean Tridate, are a lucrat la refacerea arcului
perioolului arab sub Con tan tin al VII-lea Porfiro- de ve t ~i a partii adiacente a cupolei Sfintei Sofia
genetul (913-959) ~i invazia turcilor eldgiucizi de la Con tantinopol, doteriorata de un cutremur
sub Constantin al X-lea Du a (10-9-10 7). de pamtnt in 98.. Dar tradit iile con tructive
Ptna catre inceputul epoeii Mac donenilor, a e te ramin acelea ale arhitecturii de piatra din Armenia.
biserici aveau un tavan tesit. ub Con tantin al Compartimentele din colturi sint acoperite de
VII-lea Porfirogenetul a aparut bolta in leagan, bolti in leagan ~i nu de bolti cu penetratii sau de
la inceput greoaie, apoi mai zvelta. b Ida are alote, spre deo hire de Con tantinopol. Ingu ti-
adesea, in plan ca ~i in elevatie, forma unui arc mea colateralelor, fiecare fiind clt jurnatate din
supralargit. nele bi erici au 0 ingura nava ; nava centralii, ~i iniiltimea la care se ridica acope-
altele doua sau trei nave, a doua ~i a treia Iiind risul lor dovede a tipul bazilical a continuat
imtitor posterioare primei. Se afla de asemenea sa-~i exer ite influsnta (plan 31).
biserici boltite cu leagan tran versal, la care cele Folo irea pietrei conf I'a edificiilor din arhit c-
trei abside se deschid pe latura lunga a dreptun- tura armeana un a. peet de precizic severa ~i
ghiului, potrivit unui tip pe care l-am inttlnit de viguroasa energie. Blocurile pararnentelor slnt
in Iesopotarnia. Planul bi ericii in cruce in' ri a, J 37 cioplite cu grija ~i asezate eu multa atentie. Mai
 n:tu1te elom nt,~ s~ im~ina spr a detasa cu limp -
zime tI'ase,ul I?ar~]~ortnalte. Acestea sint: acoperi-
~ul cupolei, piramidal au conic, numeroasele Iet
a~e tam~urului delimitate de colonete, ~iglele de
piatra ~I frontoanele triunghiulare. De a emenea
-a ale forma triunghiulara pentru nisele care taie
cu petele lor de umbra peretii lungi. Arcade oarbe
tngust ~i inalte, cu olonete zvelte insuflete ('
zidurile l.a exterior ?u cadentele lor in ;itm viguros.
L~ e?'terlOr, totul tmde spre rigoarea arhitecturala.
Imlc. nu tradeaza prezenta unor bolti in leagan
a unei cupole emisCerice, ni i chiar Ioart adese~
~e}jc~ta comp~exitate a dispozitiilor de plan
Illterl?are. Ab idele slnt de. eori a cun e de pereti
drepti. e aflam departe de dragiHaseniile decor -
tiv ale bi ericilor bizantine. . celui de-al
ARHITECTURA PROFANA
Marele Palat ~i Ptna in a doua jumatate a
construciiile ecoluJui al X-lea Marel
inconjurdtoare Palat a fost obiectul unor
adaugiri si refaceri care
i-a~ modif.i.cat ~i~titor aspectul. Ca ~i in do~eniul
ar~tecturll religioa e, Vasile I a vrut sa arate
prm amploarea constructiilor ca domnia lui in-
semna inceputul unei Innoiri, Pentru a-si asigura
legatura cu palatul pe car l-a ridicat la Mangana
e1 a am.enaj.at un intre~ cartier pe locul fostului
TzykanLSterwn, poruncmd dartrnarea acestuia.
!ci .s-~ zid.it Bi erica oua, cu dependintele sale,
VlStIel'l~ ~I Economatul. Mai pre rasarit s-a
construit un alt Tzykanisterion mai mare decit
eel dinainte. EI era legat de ed prin doua galerii
care incadrau 0 grlidina plantata cu arbori
impodobita cu fintini arteziene. Ite edificii au
fost ladite mai aproape de malul rniirii.
d.e~arLe de Chryso.triclinium, Vasile I a pu sil.
ridice un Kenurghion, nume care arata e] tnsusi 0
vointa de reinnoire. Era 0 sala de forma hazilicala
cu ~aisprezece coloane, deasupra careia se ridi a 0
cupola la est ~i ai carol pereti erau decorati
mozaicuri rsprezentlnd campaniile militare ale
Imparatului.
Sub Constantin al VII -lea Porfirogenetul,
Homan Lekapeno, Ni hifor Focas ~i loan
Tzirniskes s-au efe tuat felurite lucrari de amena-
jare sau de restaurare. Ici ~i colo au fo t adaugate
paraeli e, altele au fo t marite ~i decorate.
ichifor Foca , spre a se pune la adapost de
razmerite, i~i onstrui departe de hipodrom ~i
d finta Sofia, centre ale vietii publice, un mic
palat bine aparat, linga Bucoleon, lipit de zidul
maritim, in care era greu de patruns ~i ale carui
usi ~i coridoare secrete ofere au posibilitatea de
evadare, in caz de mare primejdie.
La sfjr~itul secolului al XI-lea sau in cursul
II-lea s-a ridicat, la vest de Chryso-
triclinium, un palat numit M~rutas, dupa cuvintul
arab masruta (= bolta). Era 0 irnitatie dupa
eonstructiile eJdgiucide din natolia, ceea ce
l-a facut sa capete numele de «Casa turceasca )}.
Acoperisul era alcatuit din numeroase cupole cu
pandantivi in forma de stalactite, care Iuaesera
colorate in asa feI Inclt sa evoce un curcubeu.
Scara era impodobita cu dantelarii. In seductia
pe care sia 0 exercita asupra Bizantului, turcii
urma era persilor ~i arabilor I
Palatul In toate epocile, tmparatii
Mangana si-au ridicat palate noi in
afara Marelui Palat ~i a
imediatei lui vecinatati. Vasile I ~i-a con truit 0
«Iocuinta orbitoare s cu cinci etaje, in partea de
rasarit a orasului, in artierul pe atunci retras
si aerisil., Mangana (adica aJ arsenalului masinilor
de razboi). De ai i e de' hidea una dintre celc
i mai frumoa. e privelisti asupra tarmului Asiei.
pre ud-vest e ie ea prin gradini in cartierul
u noului Tzykanisterion, 1a Marele Palat. Isaac al
II-lea Anghel (1185-1195) a poruncit sa se
darime palatul Mangana. Sapaturile efectuate de
regretatii Demangel ~i Mamboury au scos la
iveala putemicele temolii care rnasurau peste
u 38 39
saizeci de metri lungime pe patruzeci de metri
 la~ime: ele cu prindeau 0 mare cisterna u trei de dans, cur e de cai ~i de care, ~i turnire dupa
nave acoperite fiecare de un prezece calot . moda apuseana. Tot aici l-a primit pe regele
Frantei, Ludovic al VII -lea.
Palatul Alexis I a dorit a para- In afara zidurilor cetatii imparaj.ii aveau un
Blachernelor seasoa uneori Marele Pal at, palat inconjurat de un teren de vtnatoare, Philo-
devenit prea vetust la . fir- pation, din care Alexis Comnenul si-a Iacut un fel
situl secolului al XI-lea, precum ~i centrul Con- de « incennes », dupa fericita expresie a lui
stantinopo1ului, PI' a agitat ~i inzhesuit. El si-a Rene Janin.
ridicat un palat in capatul de nord-ve tal ora ului,
linga zidurile de aparare, intr-un cartier mult mai
sanatos ~i mai placut, al Blachernelor, pe car
lIeraclius tl tngloba e in ziduriJe orasului, in
apropiere de vestitul anctuar zidit intru cinstirea
ascatoarei de Dumnezeu unde e pa tra valul,
au oma[orionul Fecioarei. Unii imparati, a
Leon I (457-474) ~i Anastasie (491-518), pre urn
~i altii desigur, con truisera ca anexa a bisericii 0
.erie de apartamente sornptu ase in are e
celebrau serbari ~i se dadeau bancheLe, cum ar fi
o 'pa~ul din ziua « Curatirii Fecioarei» sau In-
timpinarii Domnului, la 2 februarie. Alexi I a
amenajat un adevarat palat, a carui splendoare a
produs 0 foarte puternica impresie asupra con-
ducatorilor primei cruciade tnd Imparatul ti
primi aici, in 1096.
NepotuJ sau, Manuel I Comnenul (1143-11 0)
a ridicat in vecinatate un alt palat, mai vast ~i
mai luxos. Eude de Deuil ~i Benjamin de Tudela
ne-au lasat despre el descrieri ce vadssc cit de
impresionati au fost. De la etajele de u se
puteau admira orasul, Cornul de AuI' ~i cimpia.
Pentru a se nivela terenul a fost nevoie sa se
construiasca in depresiune, la est, tnalte galerii
boltite, de cararnida, dintre care multe au ramas
pina in zilele noastre ingropate. Ele amintesc de
acelea din palatul de pe Palatin sau de Lermele
imperiale de la Trier. De jur imprejur se intindeau
curti cu porticuri ~i gradini. La Con tantinopol
palatul ace ta era numit « palatul imparatesei
germane », deoarece Manuel 11ridica e in onoarea
primei sale sotii, Bertha de Sulzbach, cumnata
imparatului Germaniei Conrad al I II -lea. EI
dadu aici serbari fastuoase u concerte, spe tacole <40
2. PICTURA MONUMENTALA
PICTURA RELIGIOAS A.
iN IMPERIU
1. MOZAICUL
Doctrina Polemicile cu iconoolastii
imaginilor tngaduira bisericii bizan-
tine sa aprofundeze elemen-
tole doctrinei sale despre irnagini ~i sa le gl'Upezr.
lntr-un ansamblu mai coerenL. Ea avu prilej ul
sa lo precizeze in sinoadele intrunite 'in 86t ~iin
869-870 pentru a-i condamna pe aceia care, in
ciuda triumfuJui ortodoxiei, staruiau in ratacirile
iconoclasmului.
Temelia acestei doctrine consta in credinta ca,
de clnd oamenii l-au vazut pe Fiul Jui Dumnezeu,
care este a emenea Tatalui, au avut revelatia
dumnezeirii ~i ca le este dat Sa mai aiba ~i alte
viziuni, exprimabile prin mijloace sensibile. Dupa
formula foarte justa a Iui Evdokimov, «( in vechiul
Testament cele auzite predornina asupra celor vazu-
te (spre deosebire de vechii greci), dar in vremurile
mesianice viziunea capata inttietate: ascultd, Israel
devine ridicii-ii ochii si prioeste ». In vremurile clnd
Dumnezeu se revel a prin cuvlnt, reprezentarea
lui ar Ii tnsemnat un sacrilegiu. Dar de atunci
Cuvtntul s-a facnt trup. Prin medierea artei sa ere,
credinciosul ajunge la cunoasterea arhetipurilor
inteligihile ~i invizibil . Aceasta '?~l~ne ~ l~~!i
divine credinciosii 0 traduc in edl!JClu} bJS~rI~ll:
cupola dominind un cub - dupa sJ.mbohstlCa
existent a inca din epoca paleocrestina - este
imaginea I mpara~iei lui pu~~e~eu. Decorul. de
imagini care va impo~obl edificiul va trebui sa
preamarea ca lava lui Dumne~e~. El 0 va .face
dupa 0 ierarhie stricta, de un spirit co~parabil cu
acela care comanda treptele cla: elor ociale, ucce-
iunea titlurilor aulice, sau chiar subordonarea ea-
tegoriilor de in~eri. Merita ~a :,ed~m cu.m s-~ ~on-
tituit treptat sistemul de distribuire a imaginilor,
care capata curlnd 0 valoare de constringere.
Biserica Mozaicurile pe fond de
Theotokos aur aflate in una dintre
primele biserici construite
din lJiI arele Palat
la Constantinopol dupa
reinstaurarea icoanelor au oferit exen,tplul unu~
program care mai apoi avea sa se Imp~na. ~I
sa se tmbogateasca. Este vorb~ despre ~ biserica
lnchinata Maicii Domnului ~l construita intre
anii 858 ~i 865 in incinta Marelui ~al~t,. de cat~e
Mihail all II -lea, la inaugurarea careia F otie a rost?t
o omilie despre care mu~ta y-reme s-a c~ezut ~n chip
gresit ?~s.erefe~ea la biserica J ~a a IUl VaSIle. As-
tazi edificiul a disparut. In ce J.>r.lve~teplan~~, pro-
babil ca era 0 biserica de tranzrtie intre bazilic~ c~
cupola ~i crucea greaca inscris~, in gen~ S~mt~J
Sofia din Ancyra sau poate chiar ca Gill Djami.
In cupola centra Hi care inchipuia « cerul ceruri-
lor» era infa~i~at Hristos Pantocrator (Stap.in
atotputernic al Lumii): « Ai cr~~e, declara Fotie,
ca imbra~i~eaza l~mea .cu prn:rea s?- ~I ca ,e
gtndeste la rindm~ea ~l cir~wrea ~I, mtr-atl~
artistul -a traduit, a exprlme, prm forme ~l
prin culori, grija deosebitii pe c~re Creat?ru~ 0
are ra~a de noi I). Era t?todata ~l T~t~ ~I .. FIUI,
expresia in a,i a dogm~l consubstantialitatii. e
putem imagina un ~rl ~o. comparab~. cu acel~
inscris tntr-un medalion, In centrul boltii Sftntului
Zeno de la Roma, sau cu acela de pe crucea IU1
43 Iu tin al II-I a (it. 70), doar da a nu era yorba
 de un Hristos tronind, ca pe 0 icoana de la Sinai
(G. ~i M. Sotiriou, leones du Sinai, fig. 8). EI era
inconjurat, chiar pe cupola, in zone concentrice, de
ingeri purtatori de lanci: ei, tntr-adevar, il vad
nemijlocit pe Dumnezeu, il sluje c ~i il slave .
Dupa pilda lor, oamenii venereaza imaginea Dom-
nului ~i tl prearnare c prin rugaciuni ~i slujbe, imi-
Late dupa liturghiile ceresti. In conca ab id i, Fe-
ioara se tnalta in atiLudine de oranta, cu bra] le
ridicate, « intinzind asupra noastra miinile ale
neprihanite ~i rugindu-se pentru mintuirea tmpa-
ratului ~i pentru izbinda lui asupra dusmanilor I).
In par~ile superioare din restul edificiului,
Biserica pamtnteana era evocata in persoana
patriarhilor (biblici) care au prefigurat-o, a proo-
rocilor care au vestit-o, a apostolilor care au
intemeiat-o ~i a martirilor care au desavtrsit-o,
ca sa reluarn Iormularile din 1storia ecleziasticd
in traducerea latina pe care a Iacut-o Anastasie
Bibliotecarul tocmai in timpul acela, adica prin
869-870. In alte edificii acestora li se adauga
episcopii « care au fost podoaba bisericii I).
Aceasta rtnduiala nu era cu totul noua. Daca
dam crezare marturiei lui Flavius Corippus, ea
pare sa fi fost prevestita de mozaicurile din
Sftnta Sofia de la Constantinopol sub lustin al
II-lea. De asemenea ea fusese in parte realizaLii
in capela Sfintul Zeno de la Roma i fara tndoiala
in edificiile cu plan entral din care aceasta
se inspira. Elementul nou este ins a dezvol-
tarea pe care 0 capata, articulatia a mai com-
plexa la diferite niveluri simbolice ~i, ulterior,
varietatii solutiilor adoptate in secolele precedente,
generalizarea sa progresiva. Ea s-a impu ca una
dintre conditiile pe care bi ericile trebuiau . a 1
tndeplineasca pentru a capata deplina lor emnifi-
catie mistica.
Biserica Curind alte elemente aveau
Sfintii Apostoli sa 0 tmbogateasca. Le ga im
a lui Vasile 1 in mozai urile car au fo L
executate pentru biserica
Sf'intilor Apostoli, restaurata sub Vasile I. Pla-
nul deosebit al edificiului, cu cele cinci cupole
ale sale, implica 0 ~epa:titie .de ~ exceptie a
decorului. ceste mozaicurr au disparut, dar ele
ne sint cunoscute din descrierile bomhastice
facute mai intli de Constantin di~ R~odos, i~t.re
931 ~i 944, ~i apoi, dupa relacerile ~l ~daugIrlle
din ecolul al XII-lea, de icolae Mesarites, intre
1198 ~i 1203. Cupola central a era ocupata de
Inaltare cu Hristo asezat pe curcubeu intr-un
nimb c~cular si aceea de la vest de Pogorirea
Sfintului Duh~ .cestea sint doua dintre siirbiitoril~
celemaiincarcatedesemnifica~ie~i.i:r;tace.la~.
Limp, cele mai simboli e din liturghia. blzantmii:
J niiltarea a eternizat intreaga econorme a oper?'
de mtntuire, Pogorirea Sfintului D~h a .manl:
fe. tat-o in slava ei. Inaltarea simbolizeasa
rniscarea a cendcnta de chemare ciitre Sfintul
Duh ; Pogorirea Sfintului I?uh simboljzeaz~ .d~s-
cinderea sa in lumea oamenilor. In restul ediliciu-
lui urmau episoadele din via~~ lu~ Hri.sto., care
slnt comemorate de sarbatorile li~urgLCe:~un~-
vestire, asterea, t nchinarea ~agilor, Intlmp!-
narea Domnului, Botezul, Schimbarea la Fa~a,
Invierea fiului vaduvei, 1nvi~rea lui .La~iir! I~tra-
rea in lerusalim, Triidarea IUl luda ~I Ra tlglllre~.
Pe pereti, poporul Domnului er~ evocat e rm
predicile apostolilor. ceote s~bl.e te, a. ca:o:
prezenta este cu totul f~reasca mt~-o blsel'lc~a
tnchinata Slintilor Apostoli, era~ menite sa.apara,
in plus, ~i ca prefigurare a operei pe care. ~lzan~u~
o savir~ea atunci prin cre~t~n.are~ ,veClllllor ~~
lavi ~i prin trimiterea unor rmsium pina la kazarii
~j armenii eretici.
Biserici de La n decor comparabil ca
Constantinopol spirit, alcatuit din subiecte
en subiecte luate din Evanghelii, a fost
eoanghelice realizat in biserica Maicii
Domnului de la Izvor pe
care asile I a restaurat-o ~i « a fiicut-o mai
Irumoasa ca niciodata I). In cupola se vedea
5 lnaltarea, iar in restul hisericii Intimpinarea
Domnului, Schimbarea la Fa~a, Rastignirea, Ii us
se arata mironositelor, Pogortrea Sfintului Dub.
Decorul bisericii Maicii Domnului din Palat
~i acela al Sfintilor Apostoli, sau acela al Mai ii
Domnului de la Izvor s-au impletit in biserica
zidita la Constantinopol pe la 890 de magistrul
Stylianos Zautzas. Ea nu ne este cunoscuta dectt
din predica pe care tmparatul Leon al VI-Jea a
rostit-o eu prilejul tirnosirii. In cupola, bustul
Pantocratorului era inconjurat de ingeri dintre
care unii celebrau Liturghia Divina pe ctnd altii
tl contemplau. Mai jos Iusesera reprezentati proo-
roci ~i sfinti, preeum ~i regi ~i preoti biblici. La
acestea se adaugau episoade din viata lui Hristos:
Bunavestire, asterea, Inchinarea magilor, In-
timpinarea Domnului, Botezul, Schimbarea Ia
Fata, Invierea lui Lazar, Rastignirea, Punerea
in mormlnt, subiectul foarte rar al lui Hristos
mort ~i depus in sarcofag, ~i Pogorirea Domnului
in lad.
Semnificaiia Planul in cruce greaca In-
$i estetica decorului scrisa - tip caruia putea
sa-i apartina biserica ma-
gistrului Stylianos Zautzas - a tnlesnit integraren
scenelor evanghelice in sistemul decorativ alcatuit
din imaginile Pantocratorului, Maicii Domnului,
patriarhilor, proorocilor ~i sfintilor. Prin insa~i
structura lor, edificiile de acest gen cereau 0
rinduire ierarhizata ~i radianta a decorului. Boltile
lor in leagan, bine degajate ~i vizibile din centrul
bisericii ofere au, in par~ile inalte, vaste suprafete
indicate desfa~urarii scenelor figurativ . Din punct
de vedere imholic, ele s aflau intre « cerul »
upolei ~i zona terestra pe care 0 constituiau
navele: erau deci potrivite pentru a reprezenta
Intruparea. Aceste scene evanghelice aveau mai
mult dectt 0 valoare istorica. Ele prezentau 0
semnificatie dogmatics ~i teologica, Opera de
mintuire pe care 0 aminteau dainuie ~i se retn-
noieste la fiecare jertfa euharistica. R prezentarea
vietii Iui Hristo lega ~i mai mult ansamblul
picturilor cu liturghia. Scenele ar au fost reti-
nute cele ciirora li s-a dat prirnul loc, corespundeau
u marile sarbatori religioa e ~i numarul lor a
porit cu trecerea v acurilor.
In hisericile cu mozaicuri - eel mai adesea,
daca nu chiar totdeauna, ctiterii imperiale-de-
eorul Iigurativ a opera par~ile inalte: cup ole.!
bolti, arcuri, lunete, nise in partea superlOa~a
a peretilor. Chiar ~i zidurile drepte poarta. placaje
de marmura, a carol' evera omptuozltate. se
Imbina cu stralucirea scenelor care se desprind
pe un fond de aur pentru a cre~ in edificiu 0
impresie de .boga\ie se!-llea~a, re~m~ta. ~ereu i~
limitele unui gust exigent. In hisericile, .mat
modeste, impodobite cu fr.esce: a~este pl.acl. de
marmura sint tnlocuite pnn ~lI'url de sfmtl in
picioare, aliniati in pozi~i~ fro~taliL Aceasta
extindere a portretelor hagiografice corespunde
cu 0 dezvoltare a cultului sfintilor, atestata de
asemenea ~i prin favoarea spo:ita de care. s-~u
bu urat pe plan literar, culegerile grupind vietile
lor. In' altar, pe peretele ab~i?ei, l~ 1.n~~i~e~
fere trelor, apar marii dascali ~l ierarhi ai blse~I~JI
din secolele al IV-lea ~i al V-lea. In proscoml~le
si in diaconicon existii tendita de a se inra~l~a
'l pisoade din Vechiul Te tament, care prefigureaza
Patimile ~i lnvierea.
lntregul decor este executat in Iunctie de
spe tater, adica de credincios. A~a cum a observat
dl. Demus, spatiul nu se afla in spat~le
personajelor, ci dinaintea lor, astfel inci~ cred~n-
ciosul sa se simta tnglobat in acela~l. spatiu.
Proportiile figurilor slnt .core~tate, eel mal adesea
prin alungire, pentru a evita, dill punctul de vedere
al spectatorului, deformarile provocate de upra-
fe~ele concave care Ie slujet c de suport. Coloritul,
distributia ~i compozitia cenelor tnt .studla~e
in asa fel inctt. sa ~ro~u~a 0 profunda impre ue
de unitate « optica ~l spirituala », pentru a repeta
cuvintele lui Demus.
Imbracat in ace te imagini, interiorul bisericii
se tnsufleteste de 0 via~a tainica. A~.a c~m a .spu
foarte bine dl. Evdokimov, « tntr-o biserica (bizan-
7 Lina), in orice moment ~i chiar in afara lujbelor,
 totul ::iLii In asteptarea sfintelor taine, in a teptarea
uharistiei. Senzatia attt de puternicii a vietii
necontenite vine d~ la a este prezente tensionate
catre viata Iiturgica )}.Si, atunci clnd se de fa~oara
liturzhia
o , care trebuie a reproduca pe pamtnt .
ceea ce ingerii celebreza fara incetare in ceruri
in jurul Domnului, bi erica l~i cal?ata Intreg~l
en mi ti . Luminata de candelabre ~l de lumtnari,
tncetosata ~i tnmirezmata de tamiie, ra unind
de clntarea imnurilor, populata de prez ntele
divine pe care imaginile le in iruie pe boltile ~i
peretii sai, ea daruie cred incio ,ilor Lre al Lind de
bUCllrie, viziunea anticipata a T mpara\iei cerurilor
la care aspira rulletul lor.
J nsufletita de ace L viu entiment liturgic, art.a
bizantina, pe care doar clteva secole 0 desparteau
de originile ale elenistico-romane ~~ 'are .nu ~~!
gasise inca nici Iormulele aca~eml mului, nt~1
ce1e ale rafinamentulm lecadentei, a al.ins expr sia
. a cea mai originala, cea mai profunda ~i cea mai
pura, pe scurt cea mai clasica. S~il~l . e ridicii
la hieratisrnul cel mai sobru. El a eliminat treptat
tot ceea ce era anecdota inutila, deLaliu de pri os
~i a urmii.rit sa exprime armonia de a:ir~ita a
lumii ceresti, euritrnia sa, calmul sau ne chlml?~t?r,
simplitatea sa grandioasa. El a inlaturat artificiul
optic, dezordinea, comp1exitatea, agitatia, in afaril
de cazu1 cind era de natura sa Lraduca tnmar-
murirea dinaintea teofaniilor. Coloritul cu armonii
potolite contribuie 1a crearea acestei atmo fere
de seniniitate. Lumina « ne reata » nu ino de la 0
ursa Iocalizata, ci invaluie cu 0 egala inLen itate
toate figurile. Daca, dincolo de aparentele lnsela-
toare ale materiei, arta bizantina cauta a atingii
esentele, ea nu dispretuieste tnsa frm;nu etea,
pentru ca omul a fo t creat dupa chipul ~l a ema-
narea lui Dumnezeu ~i a fo t reabilitat prin
J ntrupare. Aceasta frumu ete nu e L aceea a
purelor seductii formale, ci frum~l 'evea pl'o~und~ a
sufletului care se stravede In seninatatea chipurilor
i in almul atitudinilor. Depasind an tichitatea
tirzie din care deriva, arta bizantina a rega it
Iinistea, echiJibrul, sobrietatca, grija rata de 19
perfectiune, idealismul, abstractizarea Greciei cla-
ice ~i chiar gustul sau exc1usiv pentru Figura
omeneasca. Ea a renuntat, cel putin pentru 0
vreme, la indicatiile pitoresti ale artei elenistice
~i la complezentele in naratiune ale artei romane.
Dupa justa expresie a d-lui Michelis, « vechiul
pirit elenic a tnvin Roma )}.Arta bizantinii din
aceastii epocii se deoseheste prin aceasta ~i de
arta din Apusul contemporan, care acorda un
loc foarte mare realismului popular.
Acestui sens al frumusetii clasice, arta bizantina
i-a adaugat 0 triisatura cu totul proprie: spirituali-
zarea chipurilor, transfigurate de practica medita-
tiei ~i a contemplatiei. Iluminate de viziunea lui
Dumnezeu, ele reflect a u intensitate viata launtri-
ca. Fruntile enine sint facute pentru a adiiposti
zinduei elevate. Ochii larg deschisi privesc lumea
de dincolo. Ovalul alungit al chipurilor, accentuat
in a ~i mai mult la numerosi sfinti de barba
ascutita, nasul subtire ~i incovoiat, buzele mici
exprimii Iinetea ~i distinctia, departe de orice
senzualitate brutala. Pentru pictor, capul este
acela care determina totul. Restul trupului ti
e te subordonat ~i abia se banuieste sub ves-
minte.
Chiar daca scenele evanghelice ~i, curtnd, cele
din viata Mariei ~i a sfintilor s-au inmultit, pentru
a ra punde gustului popular pentru povestile
istorisite prin imagini, distribuirea decorului a
ramas mereu subordonata sistemului iconografic
care se elaborase ~i liniilor directoare ale unei
arhitecturi proportionate are furniza cadrele
inlauntrul carora se Inscriau panourile.
Programul iconografic pe care l-au adoptat
iconodulii dupa sinodul din 843 a aparut inzestrat
cu 0 asemenea semnificatie teologica ~i Iiturgica
incit decorul vechilor ~i venerabilelor anctuare
in care iconoclastii i~i impusessra conceptiils a
fost modificat. Una dintre trasaturile constante
ale acestei renovari a fost inlocuirea crucii din
abside prin imaginea Nascatoarei de Dum-
nezeu.
Sfinta Sofia de La La Sfinta Sofia de la C n-
Constantino pol stantinopol, sub domnia
unita a doi tmparati, daca
judecam dupa inscriptia votiva, fie Teodora §i
Mihail al III-lea (842-856), fie Mihail al III-lea
~i Vasile I (866-867), crucea din con a absidei a
fost tnlocuita cu 0 Fecioara majestuo urnana,
a§ezata pe un tron constelat cu pietre pretioa e
~i arattnd credinciosilor Pruncul drapat in aur
pe care il tine pe genunchi (il. 103). Ea e deta-
§eaza puternic in mijlocul amplului fond de aur
pe care artistul, cu 0 cutezanta sigura pe efectele
sale, l-a Iasat pe de-a intregul gol, fara norii au
pajistile pe care Ie gasim in epoca paleocrestina.
Intr-o compozitie de 0 remarcabila vigoare monu-
rnentala, caldata toata in cea mai pura lumina
divina, ea este lnsusi simbolul Intruparii car le-a
tngaduit oamenilor sa capete mlntuirea ~i sa
intre in comuniune cu Dumnezeu prin mijlocirea
imaginilor. A§a cum se cinta tntr-un irnn, a
este « tronul Insufletit al Atotputernicului I). Id
alul de frumusete sobra ~i de umanism ad in e acoperite, desigur in epoca lui Sinan, in 1573.
inspirii aceasta opera este acelasi care tl Iacea pe
Fotie sa recomande, in literatura, folosirea unei
limbi clasice ~i pure, apropiate de dialectul atic.
El este hranit de miscarea de intoarcere pre
antichitate care se prod use e mai inainte sub
iconoclasti, attt in artele pIa tice, cit ~i in litera-
tura. Orice ar gindi unii savanti, aceasta Fe ioara
nu pare sa fi fost refacuta ca urmare a strica iuni-
lor pricinuite par~ii de est a Sfintei Sofia de
utremurul din 1346. 0 traditie culeasa pe la 1200
de catre pelerinul ntonie din ovgorod 0 atribuia
pictorului Lazar, caruia ii fusesera arse miinile
in timpul domniei lui Teofil deoare e continua o
sa practice arta religioasa.
De 0 parte ~i de alta, in portiunile descendente
ale arcului triumfal din fa~a absidei, arhanghelii
Mihail ~i Gavriil, ~inind sceptrul ~i fera Iumii,
stateau de garda dupa 0 formula comparabilii
cu aceea aplicata mai inainte la iceea, pe la
sfir~itul secolului al VII-Ie.a, sau .. la inceputu~
celui de-al VIII-lea. Numai Gavriil, la ud, m 1
-a mai pa trat (il. 105). Chipul sau alungit, cu
modeleul ferm, cu ochii Jarg deschisi, em ana 0
inteligenta suverana §i 0 frumusete triumfala, in
care se exprima aimtamtntul de mindrie pe care
Il incercau iconodulii Indata dupa vi toria lor.
El apare cu imaginea pe care cercurile de la curte
~i ale patriarhiei Indragind armonia dar ~i Iorta
~i luxul, si-o face au de pre plendorile lumii
ceresti,
Pe timpanele nord §i sud, dedesubtul unor
inscriptii metrice care evocau reparatiile facute
de Vasile I dupa cutremurul din 9 ianuarie 869,
au fost infati§ati, la iniiJtimea etajului mijlociu
al ferestrelor saisprezece prooroci ,i, in nisele de
jos, paisprezece episcopi, dupa un program analog
u eel care fusese aplicat in biserica Maicii Domnu-
lui din Palat. Ace t decor ne este cunoscut prin
desenele care au fost executate de fratii Fossati,
intre anii 1847 ~i 1849, cu prilejul lucrarilor de
restaurare, atunci clnd mozaicurile au Iost provi-
zoriu degajate de zugraveala cu care Iusesera
Pe latura de nord trei episcopi au reaparut a
urmare a lucrarilor de curatire efectuate de
« Byzantine Institute) (il. 104) . Acestia sint
Iintii loan Gura de AuI', Ignatie din ntiochia
~i Ignatie cel Tinar (rivalul lui Fotie); acest din
urma patriarh, mort in 877 §i trecut in rindul
sfintilor inainte de 886, a Iurnizat un terminus
post quem: mozaicurile dateaza probabil de la
tir§itul secolului aJ IX-lea, sau cel mai tirziu
de la inceputul secolului al X-lea, din ultimii ani
ai domniei lui Va ile I (867-886) sau de sub
domnia lui Leon al VI-lea (886-912). Din aceste
Iiguri frontale e desprinde 0 impresie de vigoare
§i de robustete. Capetele au individualitatea accen-
tuata a unor adevarate portrete. Pentru Ignatia
eel Ttnar artistii -au slujit, poate, de portretele
rare, dupa ohicei, erau pastrate la sediul patri-
arhiei. Dar desigur nu aceeasi a Iost situatia ~i
ell Joan Gura de Aur, intrucit, presupunind ca
portretele lui nu au fost distruse cit s-a aflat
in exil, . igur cil asa s-a Intimplat in a in timpul
crizei iconoclaste, ctnd s-au prapadit toate ima-
ginile de sfinti. Chipul care i s-a dat nu este
acela al unui ascet cu Iata upta, care s va
rasplndi mai tirziu, ci al patriarhului cultivat
~i necrutator, glories inainta~ ~ titular~or sc.a~nu-
lui care se socoteau tnzestrati ill domeniul SPIritual
cu 0 putere egala cu a tmparatilor in domeniul
temporal. . imparatului, marcheaza 0 etapa in itinerarul care
Tot in a doua jumatate a ecolului al I -lea
s-a reprezentat in marea cupola. centrala un
Hristos fie in bust sub aspectul umn Pantocrator,
fie a~ez~t pe curcubeu intr-un medalion de lumin~,
asemenea figurii lui Hri tos din cenele In~tarl1.
Acest medalion mare a fo t gray avariat de
cutremurul din 1346 ~i, la scurta vreme dupa
anu11355, a fost inlocuit cu un nou Pantocrator,
pe care unii calatori l-au ~ai vazu~ inca in e~olul
al XVI-lea, lnainte de a Ii acoperit cu tencuiala.
El disparu e ctnd fra~ii Fossati i-~u. efectuat
lucrarile de restaurare. Pe pandantivi au fost
figurati patru ingeri cu sase ar~pi (serafimi sau
heruvimi); doar cei de la est ill s-au pastrat, in
starea in care au fost refacu~i dupa cutremurul
din 1346. Inclinam sa credem ca tot de la sftrsitul
secolului al IX-lea sau din al X-lea dateaza
Pantocratorul inconjurat de serafimi ~i de heru-
vimi Pogorirea Sfintului Duh ~i Botezul, cene
care 'au fo t repartizate pe boltile traveii centrale
a tribunelor sud ~i nord ~i pe care nu Ie cunoastem
decit din desenele inginerului suedez Corneliu
Loos (1710), ale fratilor Fossati ~i ale arhitectului
german Salzenberg.
Alaturi de ace t ansamblu conceput dupa regu-
lile epo ii, Sfinta Sofia a fost lmpodobita ,i in
colturile sale periferice cu panouri, care erau
ez-vozo-uri imperiale. In pronaos, pe locul unde
s-a luat obiceiul de a e infa~i~a Iintul patron al
bisericii, timpanul de deasupra usii principale a
fost decorat cu un panou pe care un tmparat,
desigur Leon al VI-lea lnteleptul (886-912), se
prosterneasa la picioarele lui Hristos asezat pe
un tron imparatesc cu spatarul in forma de lira, 53
intre medalioanele in care se inscriu busturile
Fecioarei in rugaciune ~i al lui Gavriil tintnd
sceptrul de slujitor al Iui Dumnezeu {il. 107).
Hristos, incarnare a Intelepoiunii Divine (Sflnta
Sofia) careia Ii era consacrata biserica, arata
Evanghelia deschisa Ja un verset din loan: « Pace
voua. Eu sint Lumina lumii I). Aceasta opera,
care face sa dainuie amintirea marii evlavii a
ne poarta de la senzualitatea sohra ~i grandioa a
a mozaicurilor absidei pin a la un stiJ mai abstra t
in vointa sa de a reda transcendenta. In gama
redusa de tonuri domina alburile §i griurile destul
de reci. Modelelului rotunjit a] chipurilor i se
ubstituie tonurile plate, inconjurate de contururi
apasate ~i de umbre simetrice. Aeelasi stil e
reinttlneste, cu unele variante, in portretul in
picioare al Imparatului Alexandru, descoperit
pe Iata de est.a stilpul~i nord-vest, h~ trib~ne
(il. 106). Asociat teoretic la puterea imperiala
cu fratele sau mai mare, Leon al VI-lea, intre
anii 886 ~i 912, Alexandru a fost in mod practic
tinut deoparte ~i nu a domnit efectiv declt dupa
moartea lui Leon al VI-lea, din mai 912 pin a in
iunie 913. u stim da a mozaicul a fost executat
atunci sau mai inainte. Strivita sub vesmtntul
greu de parada, constelat cu pietre pretioase,
aceasta figura ~eapana ~i fara relief, dar de 0
impunatoare majestate, este departe de pleni-
tudinea vie ~i supla a arhanghelului Gavriil de
pe arcul din Iata absidei.
Panoul care decoreaza luneta de deasupra usii
de la intrarea pronaosului, la capatul vestibulului
ud, ne permits sa ne facem 0 idee despre stilul,
au despre unul dintre stilurile ce se practicau
la Con tantinopol in jurul anului 0 mie (il. 108).
Constantin ~i lustinian ofera Maicii Domnului,
proteguitoarea Constantinopo1ului, primul noua
a capitala ~j al doilea biserica Sfinta Sofi~. u se
sl.ie daca ace t panou a fost asezat cu ocazia redes-
chiderii Marii Biseri i, in mai 994, dupa lucrarile
de reparatie devenite necesare in urma outre-
murului din 989, sau numai in 1019, cind Vasile
al II -lea si-a celebrat la Sftnta Sofia victoria
 asupra bulgarilor. Vasile al II-lea nutrea 0 vie capitala allata in imediata apropiere. Tn conca
adrniratie fat a de marii sai tnaintasi, Constantin absidei s-a inlo uit rucea eu 0 imagine a Maicii
~i I u tinian, a caror opera credea cii 0 reinnoi ste Domnului in picioare pe un . uport ~i pnind
·traduindu-se sii restaureze Imperiul in vechile dinainte-i Prunoul care hinecuvtnteaza (il. 109
sale fruntarii: nu reluase el oare in tclpinire his). Pe bolta ca.r pl'~cede. conca, de 0 parte ~i
Italia, ca ~i Iustinian? Coloritul acestui panou de alta a medalionului Etima iei, au fo t rein-
este mult mai nuantat decit la mozaicurile ante- trodusi patru ingeri care tin cu 0 mtna fera lumii
rioare din Itnta Sofia. 1aforionul (valul) Fecioarei ~i cu csalalta minerul de aur al unui labarum
este redat in diferite tonalitati de albastru. Tuni a purtind tripla aclarnatie « Sfint ». Subiectul este
aurie a Pruncului este briizdatii de lungi linii inspirat din versetele 19 ~i 20 ale P almului 102,
rosii ~i cafenii, eu mari pete albe pentru a atenua textul lui fiind amintit de inscriptia: « Domnul
intensitatea tralucirii metaliee a aurului. Colo- in cer a gatit caunul sau ~i imparatia lui peste
ritul Ietelor ~i mtinilor este realizat prin aliiturarea toti staptneste. Binecuvintati pe Domnul toti
unor tonuri verzi, trandafirii, rosii, cafenii ~i albe. ingerii lui, cei tari in virtute, care Impliniti
Dar de enul este de 0 rigoare severii ~i modeleul cuvintul lui ~i auziti glasul cuvintelor lui ». A~a
chipurilor a fost redat in amanuntime prin reteaua cum sugereaza Psalmul, ingerii reprezinta patru
sinuoasa a liniilor care circumseriu adinciturile din cele noua cete tngeresti, care tin de ideea de
sau relieful obrajilor. Personajele nu mai au ace a putere: Stapinirile, Puterile, Poruneile ~i Fortele,
dezinvoltura suverana, nici acea plenitudine a Chipurile lor, destul de late, stnt comparabile
formelor pe care 0 aveau figurile din ab idii, eu acelea ale Fecioarei ~i Pruncului. De 0 parte
Atitudinile lor incremenite, trupurile lor plate ~i de alta se ana acelasi tip ar, aceleasi procedee
~i coloritul somptuos creeazii atmosfera sublimata aproape impresioniste, ale coloritului in car~
de transcendenta ~i de hieraticii majestate, care predornina tonurile deschise, ~iacelasi fel de a aseza
raspundea esteticii din vremea lui Vasile al II-lea. pe obrazul drept 0 pata alungita de doua pina. la
Credinciosului ce se pregiitea sa intre in Sfinta trei rlnduri de cuburi trandafirii. Fizionomiile au 0
Sofia ti era oferitii viziunea unei scene din lumea ginga~ie tnduiosatoare ~iun modeleu molatic, con-
celesta, care ii tntarea sentimentul despre maretia forme eu idealul de frumu ete urnanista ~i senzuala
cetatii Constantinopol ~i a Bisericii sale, intru it din anii care au urmat rein taurarii imaginilor.
~i una ~i cealalta, proslavite in lumea de dincolo
~i in 8:cela~i timp inchinate Maicii Domnului, Salonic e aflam in prezenta unei
erau asigurate ca beneficiaza de protectia divinii. arte mai putin rafinate la
SCinta Sofia de la Salonic, unde s-a Inlocuit de
Biserica Adormirii La iceea, un anume au- asemenea crucea din conca absidei cu 0 imagine
de La Niceea cratios, despre care nu stim a Maicii Dornnului, de data aceasta asezata pe
nimie alteeva, a pu sa se o banca destul de impla ~i tinind Pruncul care
retnnoiasca, in anii care au urmat Triumfului binecuvlnteaaa. Dar, in chip vadit, artistul nu a
ortodoxiei, mozaicurile din biserica dormirii, banuit problemele pe care le ridicau delormarile
suprimind decorul din epoca iconoclastii ~i in- provocate de suprafata curba a concai. Fecioara
locuindu-l prin figuri analoge cu cele care fuseserii pare tndesata ~i capul ei este prea mare. Dupa
a~eza~e eu prilejul construirii edificiului in jurul model ul Slintilor Apostoli de la Constantinopol,
anului 700, dar de un stil clasic, comparabil Inaltarea ocupa intreaga cupola. Crucea pe care
aceluia din absida Sfintei Sofia de la Constan- o tine sfintul Andrei tinde sa confirme originea
tinopol: s-ar putea crede ca artistii au venit din 55 constantinopolitana a iconografiei. Dupa indica-
liile date de inscriptia lacunara, opera ar fi fo t
executata in anuJ 885. lngustarea vlrfului cupolei
a impus proportii meschine pentru Hristos asezat
pe cur ubeu, pe ind inalta suprafa~a de acoperit
in partea de jo: a cupolei cerea figuri suhtiratice
pentru Fe ioara, ingeri ~i apostoli. Aceeasi a-
prime a trasaturilor cam gro olane se regaseste
in toate chipurile u umbre verzi. Cutele vesrnin-
telor de un alb enusiu slnt red ate cu un grafi m
destul de accentuat. Gesturile vehemente ale
apostolilor, atitudinile lor contorsionate Iizio-
nomiile lor viguroase pun in lumina inclmarea
pre for~a ~i expresie mai mult decit spre frumus te
armonioa a. Intre pecialisti dezbaterea e te
de hi a, lara a putea fi tncheiata, in jurul pro-
blemei de a §ti daca aceasta Jactura Iineara,
acea ta rohusta simplificare a formelor, aceasta
pasiune in red area atitudinilor sint trasaturile
proprii unei scoli din Salonic, care ar fi fost legata
de traditia mozaicurilor de la Sfintul Dumitru
din secolul al VII-lea, sau daca trebuie sa se vada
in ele creatia unui atelier venit de la Constanti-
nopol, dar care ar fi apartinut unui curent de tul
de popular, deosebit de eel pe care l-am intilnit
in Marea Biserica a Imperiului.
Oricum ar fi, aceste caracteristici se regasesc,
aduse la un §i mai inalt grad datorita folosirii
frescei, in figurile lniil~arii, executate la sfir§itul
secolului al IX-lea in absida rotondei bisericii
Sfintului Gheorghe, pe atunci consacrata rhan-
ghelilor.
Prezenta la Sfintul Durnitru, in veacul al IX-lea,
pe Iata sud a pilastrului de est, a unui mozaic
care purcede din traditia atestata in acea ta
biserica in veacul al VII-lea este un argument
pentru partizanii permanentei de-a lungul epo-
cilor a unor ateliere de mozaicari in Salonic.
Fecioara ~i un sfint militar, probabil Teodor
Stratilat, tnvesmtntat ca §i sfintul Dumitru, se
afla dinaintea unui zid care ocupa fondul panoului
ptna 1a trei sferturi din tnaltime: dorinta de a e
in spira din mozaicul ctitorilor (il. 26) este evidenta
dar coloritul este mai sarac,
57
Biserici constan- Disparitia unui mare numar
tinopolitane de biserici constantinopo-
litane ne lipseste de monu-
mentele care ne-ar fi informat despre coexistenta
mai multor stiluri in capitala ~i despre etapele
parcmse de evolutia picturii. Textele nu ne Iamu-
resc de it a upra programelor iconografice. Stirn
a trel a in bi erica Sfintul Dumitru, con truita
in Iarele Palat de Leon al VI-lea (886-912),
dupa rinduiala simpla aflata in vigoare in anii
de dupa reinstaurarea imaginilor, artistii -au
multumit sa reprezinte, in partile inalte, figuri
de Iinti si, in cupola, un Hri tos asezat pe un
curcubeu in interiorul unui nimh su tinut de
ingeri, dupa 0 i onografie apropiata de aceea din
Sfinta Sofia. Biserica Peribleptos, datorata lui
Roman al III-lea rghiro (1028-1034), infa~i~a,
dupa marturia lui Clavijo, povestea lui Hristos
lnceplnd u Bunave tire §i ptna la Rastignire.
Acelasi lu ru se vedea de igur si in biserica Sfin-
Wor Anarghiri, ziditii de Mihail al IV-lea (1034-
1041), ~i in Sfintul Gheorghe din Mangana, ridi-
cata de Con tantin Monomahul (1042-1055),
unde Clavijo emnaleaza cu deosebire Inaltarea.
Fre cele din secolul al IX-lea, descoperite in-
tr-un coridor care lega Sfinta Sofia de Sfinta Irina,
ne arata ca la Con tantinopol s-au practicat de
a emenea unele forme de arta populara, de care
autorii mozaicurilor din Sfinta Sofia de la Salo-
nic nu erau prea indepartati (Atti dello VIII
Congresso intern. di studi bizantini, II, pI. LXVII).
Hosios Luka ln Grecia va trebui sa cau-
din Focida tam mjirturii §i reflexe ale
artei de la Con tantinopol
~i ale evolutiei sale, in bisericile cu trompe de colt
care, Iii ind lumina a patrunda din abundenta,
puneau in valoare mozai mile cu care le inzestrase
damicia imperiala. Mozaicurile de la Ho ios
Luka din Focida ne ofera unuJ dintre cele mai
pure exemple ale stilului hieratic de la sfir§ituJ
secolului al X-lea au de la inceputul ceIui de-al
XI-lea. Am vazut mai sus (pag.29) ca 0 traditie
atribuie zidirea ace till edifi iu 1ui Roman alII-lea
(959-963), dar ca savantii moder.ni prefera sa 11
situeze la sfh'~itul domniei lui Va ile al II-lea
(976-1025). Prezenta printre mozaicuri a unui
portret al lui [icon Pocaitul, mort in 998, ne
Iurnizeaza un terminus post quem pentru decorul
pictat. Parerile au inclinat adesea a vada in
ace te mozaicuri 0 opera apartintnd curentului
mona ti provin ial, in temeiul se eriLa~ii earn
aspre a figurilor ~i al numarului de reprezentari
ale sfintilor venerati in partea locului, dar ne Indoim
ca in Beotia ar fi existat mozaicari 10 ali pe vremea
aceea. Pare preferabil sa presupunem, potrivit
traditiei, ca decoratorii au fo t trimisi de impiirat
~i ca ei au venit de la Con tantinopol sau de la
Salonic. 0 vigoare putin dura in redarea chipurilor
nu era traina de pra tica de la Constantinopol:
sa ne amintim de patriarhii sau de tmparatii
Constantin ~i Iu tinian din Sfinta Sofia. . m fi
determinat poate mai bine ceea e Ho io Luka
datoreaza capitalei, daca Periblepto , con truita
de Roman al Lll-lea Arghiros, care era de a -
menea 0 bi erica avind trompe de col], de orata
cu scene evangheJice, ar fi rezi tat ptna in zil le
noastre. In cupola central a a bisericii lIo .io
Lukas fusese infa~i§at Panto ral.orul, tnconjurat
de prooroci pe spatiile dintre golurile tamburului.
ceasta cupola fiind distrusa de un cutremur,
decorul a fost ref'acut in Ire ca la Iirsitul secolului
al XVI-lea. Caleta de deasupra altarului, in fa~a
absidei, este ocupata de Pogortrea Sfintului Duh.
Prezenta acestui subiect in a emenea loc se explica
foarte bine: in timpu1 celebrarii slujbei, preotul
cere, prin rugaciunea epi 1 ei, a Iintul Duh
a pogoare spre a preface piinea §i vinul in trupul
~i stngele Mtntuitorului. In conca absidei troneaza
Maica Domnului u Prun u1 pe zenunchi. f n
interiorul nao ului, doar patru ene evangheliee
fuse. era rerrezentate pe trompe: Bunavestir,
Nasterea, ntimpinar a Domnului ~i Botezul.
Prima a disparut. Rastignirea, Pogorirea in lad,
palm' a picioarelor u enicilor §i ecredinta lui
Toma nfJii in pronao .
Hastiznir a ne InO'adllie il. d slusim tendintele
fundamentale ale tilului biserieii Hosios Lukas
(il. 111). umarul per onajelor ~i al elementelor
figurate este redus la esential: Hristo incadrat
de maica 1ui §i de loan, Golgota §i, ub cruce,
eraniul lui Adam, iar deasupra Soarele §i Luna.
Ansamblul este tncarcat eu 0 profunda semnifi-
catie spirituala, lipsita de oriee cautare de agre-
ment care ar distrage atentia spectatorului. Este
imaginea in ii~i a Patimilor, din care misticii
Iaceau viziunea lor privilegiata, pentru ea ea ti
introducea in miezul operei de mintuire. Atitu-
dinile tepene ~i putin artificiale ale trupurilor
cam indesate sint impregnate de calmul eel mai
desavtrsit, Durerea Mariei §i a lui loan ramine
eu totul Iauntrica. Coloritul este foarte sobru §i
tonurile stnt cel mai adesea Iolosite in mari pete
monoerome: cenusiuri brune §i albieioase pentru
trupul lui Hristos; gelben-verzui pentru chipul
Madonei §iallui loan. u exista eontraste de umbra
~i lumina. Dorinta de transcendenta elimina
grija fata de frumu etea formal a eu care ea se
irnpletise in a doua jumatate a seeolului al IX-lea.
Hosios Luka a fo t unul dintre ultirnii reprezen-
tanti ai spiritului de rigoare sistematica ee biruise
in civilizatia bizantina pe vremea monarhiei
autoritare ~i eentralizatoare a Macedonenilor.
Nea Moni din Cu simtul unei mai Iibere
Chios fantezii §i eu inelinarea spre
rafinamentele 1uxu1ui, une-
ori pre a batatoare Ia oehi, care marcara venirea
la putere a nobilimii iviJe, gu tul pentru expresia
dramatica §i pentru coloritul stralucitor a aparut
~i in pictura . acra, Efeetele sale se simt Ja ea
Moni din Chio, on truita §i de ora ta tntrc 1042
~i 104 intru implinirea unui Iegarntnt al Iui
Con tantin MonomahuI, aruia doi ciilugari de
aici Ii prezisera, in timpul exilu1ui sau in in ula
Invecinata, Le bo , ca in urlnd se va . ui pe tronuJ
tmparate c. Constantin ajun lrnparat, ar fi
trimi de 1a Con tantinopoJ in Chios nu numai
59 arhite tul ,i In ratori: in ar('ina~i a ridice biseric ,
 ci ~i mozaicarii ce urmau sa 0 tmpodobeasca.
Lucrarile de curatire intreprinse in ultimii ani
de serviciul arheologic grec au revel at ca aceste
mozaicuri aveau 0 mai mare bogatie coloristica
decit se credea. Fizionomiile, atitudinile, draparila
pastreaza asprimea energica din anii anteriori
~i desenul nu ofera nici 0 gratie. Rafinamentele
noi ale capitalei, pe care le anuntau inca de pe
atunci anumite cautari in coloritul capetelor lui
Constantin ~i Iustinian la Sfinta Sofia, se exprima
in factura esentialmente picturala. Vesmintele
vadesc acorduri de tonuri foarte studiate ~i
adesea Indraznete : pe alocuri s-au alaturat doua
nuante ale aceluiasi ton; alteori, dimpotriva,
vedem 0 juxtapunere de culori de-a dreptul
contrastante. Spre deosebire de Hosios Lukas,
luminile si umbrele sint foarte puternice, chiar
~i la figuri, ~i se opun in contraste violente. Acest
gust al unei arte mai complexe duce ~i la sporirea
personajelor. In Pogorirea in iad (il. 109), Adam
~i Eva la dreapta, David ~i Solomon la sttnga,
stnt insotiti de mai multi Drepti din Vechiul
Testament. Vivacitatea miscarii lui Hristos face
sa predomine simtamtntul dramatic asupra no-
bletei hieratice. In Chios apare una dintre cele
mai vechi reprezentari ale Coborlrii de pe Cruce,
subiect care se preteaza la exprimarea unor emotii
omenesti.
Nea Moni ofera fara tndoiala un exemplu al
stilului care a fost ~i acela al mozaicurilor bisericii
Sfintul Gheorghe din palatul Mangana, de la
Constantinopol, ridicata tot de Constantin Mono-
mahul.
Daphni In starea actual a a documen-
tarii de care dispunem,
Daphni este monumentul care arata rezultatul
prefacerilor introduse in arta spre a raspunde
aspiratiilor unei societati devenite mai umaria,
mai putin dominata decit inainte de grija fa~a
de 0 maretie intransigenta ~i la care gustul Anti-
chitatii se impletea cu acela al luxului. Acea ta
art a corespunde stadiului de civilizatie repre-
zentat in literatura ~i gtndire de un Mihail Psello .
1 'oua biserica a minastirii Dapbni a fost constru-
ita in ultima treime a veacului al XI-lea cu 0
Intelegere foarte sensibila a elegantei liniilor
arhitecturale (il. 95). Mozaicurile sint probabil
contemporane eu con tructia. Faptul ca egumenul
avea rangul de episcop arata ca pe atunci minas-
tirea era bogata ~i puternica, Se admite in general
ca mozaicarii au venit de la Con tantinopol.
In ansamblul decorului, Pantocratorul ramine,
in virtutea traditionalismului legat de subiect,
o figura izolata prin caracterul sau de severitate.
Ai impresia ca vezi capul unui calugar din Rasarit,
a pru ~i intransigent. In rata acestui chip crincen
si amenintator, i~i amintesti cuvintul: «( Eu sint
Domnul Dumnezeul ~i Judecatorul Lumii. Si
iata ca inaintea J udecatii ma aplec a upra voastra
~i va poruncesc sa pazi~i toate legile mele ~i to ate
orinduielile mele ~i sa le pliniti. Daca imi calcati
poruncile, va voi arunca pe toti in iad » (il. 110).
Pe spatiile dintre ferestre se inal~a proorocii
~inind fi~ii cu scurte inscriptii in care se proclama
lava lui Dumnezeu sau care vestesc venirea
imparatiei lui.
Restul mozaicurilor poarta pecetea unui stil
nou: simtamlntul gratiei nobile, supletea dese-
nului, prospetimea ~i vioiciunea coloritului,
Iinetea modeleului, grija fat a de linia decorativa.
Fara sa piarda vreodata simtul dramei sacre,
autorii acestor panouri au regasit lectia modelelor
antice prin intermediul manuscriselor, dar ~i al
tatuilor ~i ohiar al ba oreliefurilor vechi, care
mai puteau fi inca vazute in marile erase ale
Imperiului, mai ales la Constantinopol ~i la Atena.
Personajele au proportii zvelte, gesturi de 0 dezin-
voltura ~i 0 eleganta care presupun 0 tndelungata
tudiere a ~inutei impecabile. Parul ~i barbile
lnt ingrijite, foarte adesea ondulate. Fetele
biirbierite, cu obrajii plini, nu mai au caracterul
acetic al chipurilor verzui sau negricioase din
biserica Hosios Lukas. Vesmintele sint tratate
u 0 arta a draparii care presupune cunoasterea
61 modelelor antice.
 Cuburile de mozai sint mal mici declt in menu-
mentele anterioare, asa tnclt sa permita efecte
de culoar~ mai delicate §i mai straIucitoare. Siruri
de cuhuri in tonuri diferite alternsaza pentru a
compune nuante in degradeuri.
Pe_dnd. mozaicuril~ precedente apareau adesea
ca niste lCoan~ marita, cele de la Daphni stnt
ca transpunerile unor miniaturi. Dupa doua
secole §i jumatate, entuziasmul iconodulilor uma-
n.i§ti, care creau in sobrietate, a facut 10c cauta-
r~lor unor artisti r~finati. Tehnica devine supe-
rioara, dar academismul arneninta uneori sa se
substituie clasicismului.
D~ca Rastignirea se reduce, ca §i aceea de la
HOSlOSLukas, la elementele sale esentiale ea se
deoseheste insa total pr in stil. Trupul iui Hristos,
care a fost comparat cu trupurile elenistice ale
lui Marsyas, este mai zvelt, mai armonios inclinat
§i mai delicat modelat. Apa ~i' singeJe care-i
ti§nesc din coasta nu mai deseneaza doua oblice
rectilinii, ci ? curba eleganta. In figura sfintului
Io~n . Irontalitatea de~e mai putin riguroasa,
prm .1I~lltarea personajelor de pe stelele grecesti,
~~ pl?lOr .suportind greutatea trupului ~i celaIalt
fund tndoit. Pe Golgota, lasata cu totul pustie la
Hosios Lukas, cresc citeva plante cu frunze stu-
foase. Deasupra crucii, simbolurile cosmice sint
i~ocuite cu i~geri in zbor. Bllndetea coloritului
~l a desenului nu rapesc nimic din intensitatea
ernotiei, care este sugerata cu 0 sobrietate de
mijloace demna de arta greaca cla ica.
Reprezentarila episoadelor din viata lui Hri tos
au devenit mai numeroase in interiorul naosului.
Reduse 1a patru in biserica Hosios Lukas si
ajunse la opt in ea Moni, ele se ridica la unspre-
zec~ i!l Daphn.i: Aceasta extindere progresiva a
unei iconografii cu aspect narativ, hiar daca
poseda 0 valoare teologica §i dogmatica, dove-
deste ca gustul pentru povestile istorisite prin
imagini redobindea teren.
Intrarea lui Hristos in Ierusalim ilu treaza
a?easta conceptie mai narativa a picturii reli-
groase, care avea sa se dezvolte tot mai mult in
ecolele urmatoare. Compozitia stabileste un
remarcabil echilibru intre partea dreapta aerata
,i partea sting~, in~hesuita, comprimata intre
limitele de sus ~1 de JOs. . .. . ..
Biseri a fiind mchinata Adormirii Maicii
Domnului sub efectul acestei inclinari catre
scenele n~rative s-a introdus aici un ciclu al
copilariei Mariei, c~r~. se desfa§oara in pronaos.
Insa~i s ena Adormirii a Cost p.l.as~ta pe peretele
de vest al naosului, deasupra usu dinspre pro~aos,
in locul pe care acest subie t .il v3: ocupa dl~ ce
in ce mai des. asterea Fecioarei a fost ~1 e~
reprezentata in naos din pricina i~semnata~ll
date sarbatorii liturgice pe ca~e 0 JlU,str~. .In
distinctia aristocratica a acestei scene lnvaluite
intr-o atmosfera de maretie solemna ,i unde nu
evolueaza decit femei u atitudini de 0 rezerva
eleganta, pare a se str~c?ara amintirea cerem?-
nialului prin care patrlClenele. aducea';l .omagm
imparaLesei in Camera Purpurei, cu prilejul nas-
terii prin~ilo:... . .
Figurile fintilor ,J ale ~ro01~o~llorau 0 ex:presJe
de noblete ,i de melan ohe visatoare care ti face
sa apara drept eroii religiei noi.
Panouri votive din 0 evolutie comparabila, in
secolele XI ~i XII linii mari, cu aceea pe care
in Sfinta Sofia de am urmarit-o in bisericile
la Constantinopol din Grecia, se observa de
asemenea in mozaicurile
votive care tncadreaza 0 fereastra de pe peretele
est al tribunelor de sud din Sfinta Sofia, acol~
unde familia imperiala asistala s.lujbe: Pe eel mal
vechi din aceste doua mozaicun, Hristos, tnves-
mintat intr-o tunica de aur ~i 0 mantie de un
albastru-inchis este asezat pe un tron intre
imparateasa Z~e (1028-1050) ~i imparatul Con-
..tantin MonomahuJ (1042-1055) {il. 113)- Zoe
v
li intinde lui Hristos un pergament r.aSU?lt eny-
merind daniile pe care le facuse Slintei Sofia.
Al treilea sot al Zoei, Constantin Monomahul,
ofera un apocombion (punga plina. cu cel. putin
6 63 trei kilograme de bani de aur). DIll exarmnarea

atenta a mozaicului reiese ca numele lui Constantin
Monomahul ~i capetele celor trei personaje au
fost ref'acute. Aceasta din pricina ca mozaicul a
fost fara tndoiala executat mai intii pentru primul
sot al Zoei, imparatul Roman al III-lea rghiro
(1028-1034), care suportase cheltuielile lucra-
rilor de reparatie a Sfintei Sofia. Clnd s-a Intor
din surghiunul in care 0 trimi ese uzurpatorul
Mihail al V-lea Kalaphates (1041-1042), Zoe
a poruncit a se modifice mozaicul astfel incit
sa fie infati~at noul ei ot. Poate a fost nevoie a
se restaureze ~i capul Zoei care ar fi putut sa fi
fo t distrus de Mihail al V-lea, J n sftreit, .e va fi
ref'acut ~i chipullui Hristos, fie pentru a se pa tra
unitatea stilului, fie pentru ca privirea lui sa e
indrepte catrs lmparatea a, Potrivit canoanelor
perspecti vei morale, Con tan tin ~i Zoe int mai
rnici decit Hristos. Ei se in lina Ioarte usor inspre
el in semn de re ipect. Aceasta opera este insa de
o Iactura severa ~i putin greoaie, care 0 apropie
de Nea Moni din Chios. Vesmintele Imparatului
~i ale Imparatesei ad ~eapan ca nistc anteris
sornptuos acoperite cu pietre pretioase, are le
fac sa se asemene u placils de email impodobite
cu cabosoane, ce se bucurau pe atunci de 0
mare trecere, Sub ve ,minte nimic nu vadeste
corporalitatea trupurilor. Mantia lui Hri tos, cu
creturi inca de pe acum foarte manieriste, e te
de un albastru intens, care da senzatia tactila
a grosimii firelor de lina, Coloritul pometilor ,i
miinilor e te obtinut prin mijloace care ~in mai
degraba de de 'en declt de pictura: mozaicarul
a j uxtapus in chip regulat §i metodi §irurile
paralele de ubulete cu acelasi ton.
De cealalta parte a ferestrei, loan al II-lea
Comnenul a pus ,a fie infati§at, dupa modelul
tnaintasilor sai, far a tndoiala in anul ruirii ale
pe tron (1118), oferind §i el un apocombion, in O:
tit de prima a sotie, principesa maghiara Piri: ca,
fiica sfintului rege Ladi lau, care a luat Ia Con tan-
tinopol numele de Irina. Ca §i Zoe, imparatea a
poarta 0 lista de donatii. Intre cei doi oti s
InaI~a 0 Maica Dornnului cu Pruncul (il. 102),
Spre deosebire d~ pa~oul prece?ent, Fe~ioara
este cu foarte putin mal mar~ decit c:upl~ lmpe:
, 1 dar este tratata cu un simt al hieratismului
na
~i al, frumusetii idealizate care. f ac dil~ ea u n Iel
de icoana mi'irita, Oricit de nobile ar Ii, portre~e]e
lui loan al If-lea §i Irinei ne readuc pe paml~t.
Obrazul tmparatului are culo~rea oa?he~a care l-~
adus porecla de ~aurul. Chipul Irinei, al c~rUJ
contur stilizat aminteste de capetele lui .Matl~se?
nu este in deplin acord cu restu} mozaicului ,~~
prezinta chiar ceva cu care nu smte~ ?bl~nm~l
. arta bizantina. S-a urmarit sa se subhrueze ceea
lD , X" I
ee era specific in Iizionomia (C stramei »: pa oarea
ace tei fete late, cu frunte vtnalta, inca~rata dve
groase cosite blonde, dupa, mod a ,ocCldental~,
e te si mai accentuate prm folosirea 'pudre~?
jnvior~ta de un usor fard ro§':l ~e p0IIl:e~J; ochii
cenusii, destul de reci, nu au mml,c medlterane~n:
~tim din texte ca aceasta, frage~lme ~ tenulm, §l
aceasta stralucire a parului stirms~ra in rlndurile
bizantinilor 0 admiratie compara,blla cu. aceea de
care se hucura §i astasi in Grecia Iemeile b,londe
eu pielea alba. Insa Irina, orici~ d~ (C stralUCltO~re
era prin frumusetea ufletului §l, a trupului )~?
nu fusese crescuta in eticheta rafma~a a c:ur~Jl
si ub vesmintele ei grele de ceremome s; ,slI~te
faptura sfioasa, putin stingaceJ parca tinjenita
§i Iipsita de acea dezinvoltura pe care 0v avea
principesa porfirogeneta Zoe. Acest pa,n?u v~de§te
o arta mai subtile decit acela care ti m~atl§eaza
pe Zoe §i Con tantin Monom~hul. Coloritul este
mai cald §i mai nuantat. ~e§mmte~e sint mal uple
~i prezenta trupurilor se s~te mal m,ult,
Putin mai ttrziu, pe pilastrul adiacent a ,fost
adaugata figura fiului lu~ loan aI, I~-lea Yv al
Irinei Alexe (il. 112), desigur atunci cmd tmarul
print 'a fost asociat la tron, in 1122, la vi~sta de
17 ani. Ohrazul este adtnc modelat ,~u ajutorul
tonurilor rosii-verzui §i galben-cenusii, cu lungi
siruri de cuburi albe pentru a red a petele de lu:
mina. Impresia dominanta este aceea. a tenului
caches al Comne~il?r. C,uloarea verzuie ,a cubll;-
65 rilor pe care sint lipite Ioitele de aur ale nimbului,
 aJe vesmintelor ~i aJe fondului mozaicului aceen- mai lesnicioasa ~i,mai puFn costisito,?-re. Cap~t1n~
t!-leazu senzatia de tristate pc eare 0 emana din ce in ce mal multa. importanta, ~e n:tas~r!l
FIgura acostui tinar bolnavicios, sortit unei morti ce se tnmulteau con tructiile .de nO,1 bls~rlCl,
premature. aproape toate prevazute in chip oWlgat?:lU ~u
un decor piotat care lo tmbogatea se,mmf~catla
M ozaicuri constanti- Marile mozaicuri executate simbolica, fresca a luat l?cuf moz~JC.~IUl , ca
nopolitane din la Constantino pol in seco- expresia cea mai reprez~ntat.l a. a ar~el ~lza,ntme.
secolul )(11, azi lul al XII-lea au disparut, Prin supletea desenulm pe ca:e o.mgadUla, ea
dispdrute Dupa marturia lui Stefan favorizeaza dezvoltarea patetieului. Fresca se
din ovgorod ~i a lui Pero preta cu attt mai muIt la aceasta, cu cit era yorba
Tafur, hiserica Pantocratorului, zidita de loan de 0 artii de inspiratie populara, care nu avea
al II-lea Comnenul ~i de Irina, era decorata ell aceleasi exigente ca ~i arta de la curte.
mozaicuri chiar ~i pe zidurile exterioara.
L~ sftrsitul secolului al XII-lea, poate sub Cappadocia Frescele hisericilor rupe tre
patr~arhul loan al X-lea (1198-1206), un pictor din Cappado ia ne ofera
vestit, pe nume Eulalios, a modificat ~i a completat solide marturii despre acea arta monast~ca,
decorul de mozaicuri din Sfintii Apostoli: fara populara ~i provinciala, pe~ c,are am intnmt-~
Indoiala ca icolae Mesarites a intocmit cu aeest la copti in epoca paleocrestina ~l care est~ ate?~ata
prilej 0 noua Descriptie a edificiului, inainte de pina in Italia meridional a, trecind prm filiera
anul 1203, Eulalios a « modernizat» cupola cen- Greciei. . h' "
trala, tnlocuind InaJ~area care, asezata in ace t Am vazut mai inainte ca. anumite isenci
loc, parea poate un arhaism, cu Pantocratorul din Cappadocia Iusesera deco,rate, p,oate
potrivit ohiceiului care se generalizase. Se par~ chiar in epoca iconoclasta, dac~ nu ~l ~al,inamte.
ca Eulalios tnsusi s-a infa1ji~at printre paznicii Dar majoritatea acestor pioturi dateaza dm ~poca
Mormin~ului, in scena Femeilor la Mormint ~i, de nou~ pros'p~ritate p~ c~r~,a cunoscut-o regrunea
spre a Ii usor de recunoscut, s-a zugravit tntr-un intre disparrtia amenintaru arabe suh Con~tan-
vesmtnt original pe care - zice-se - avea obi- tin al VII-lea Porfirogenetul (913-959) ~l ve-
ceiul sa-I poarte. Secolul al XII-lea este epoea nirea turcilor seldgiucizi suh Constantin al X-lea
in care pictorii au inceput sa se preocupe de repu- Ducas (1059-1067), peosehim priD:tre ele doua
tatia lor ~i sa i~i semneze operele. grupuri. Unul, « arhaic », datind ,dm sec~lul al
Din nefericire, aceste ansamhluri picturale nu X-lea, poate chiar inca ~e }a Sfir~ltul ~elUl d,e-al
sint pentru noi decit niste amintiri !iterare! IX-lea, rnentine dsopotriva in plCt,ura ca ~l in
, Iar marturiils despre pictura constantinopolitana arhitectura vechi formule paleocrestine, care dau
din seeolul al Xl I-lea sintem nevoiti sa Ie cautam acestei arte un caracter local destul de marca~.
in Macedonia, Ia Nerezi (1164), in Sicilia, la CelaIalt, mai recent, imita modelele constanti-
Monreale (pe la 1180-1190), ~i in Rusia la nOfolitane. , ~ ,
Vladimir (1194), ' n grupul arhaic, unde dom~na ve?hml pla~
2, FRESCA bazilical, Hristos, neputind hgu:a. in cupola
(inexistentll.), ramtne in conca abs,ldel. El, ~pare
In provinciile Imperiului, exceptind hisericile pe un tron cu spatarul in for~a de lira, in mlJl,oc~1
cu mozaicuri care au fost toate sau aproape to ate unei aureole cu stele purtata de patru « roti t) •

ctitorii imperiale, pentru decorarea boltilor ~i a

peretilor s-a folosit fresca, a carei executie era 67 • Tronurile" sau rotile inaripate din ierarhia ingereascii.
"
 Tronul e~te. inconjurat .de. simbolurile celor patru
evang~eh~tJ ~I d~ serafimi cu sase aripi presarats
?U ochi. Pe. marg;tne, arhanghelii Mihail ~i Gavriil,
~n co~t~m imperial, fac de garda, cu un stindard
III m~na", Sus ?e tot, intre busturile Soarelui si
Lunei, mma lui Dumnezeu iese dintr-un segment
de cer .pen.tru a-I indica pe Hristos. Este deci 0
supra':le~UJre a traditiei paleocrestine a teofaniei
tocrnai pe locul din biserica unde se constitui e:
In .na,?s, reglstr.ele suprapuse desfasoara, in sen ul
scrIerll~ de la. stI~ga la dre~pta, pornind din latura
dreapta de Imga altar, CICJU],indeajuns de dez-
v~]tat,:u scenelor Copilariei, Minunilor ~i Pati-
milor lui Hristos, Aceste scene ocupa, in biserici1e
cu t,avan, pa,rtea de sus a peretilor. In bisericile
boltl~e .e]e figureaza ~e bolta in leagan ~i co-
b.oar~, m, ca~e]e]e mal inalte, pe partea supe-
:lOal:a. a zidurilor. Mai jos se inal~a sfinti aliniati
m p~clOare. Caracterul popular al acestei arte ;e
mam~esta in desenul ~~lngaci, dar expresiv ~i de
o mal e spontaneitate, ~I m. gustul pentru naratiune
c~e ,imprumuta ..muJte dmtre e1emenLele ilustra-
1'l~din ev~n¥hel~Jle apocrife, ele insele zami lite
din aceasta, mC~I~are a poporului spre povestile
frumoase, istorisits cu belsug de amanunte.
Apare, net .contrastul cu arta arrstocratica ~i
t~o]?WCa dl-?- c~pitala, care se supunea unei
discipline stricta in alegerea ~i repartizarsa subiec-
telor.
Vec~ea bise~ica Tokale Kilisse (= biserica
c~nullllor, num.Ita astfel din pricina ornamentelor
CIrcu.lare in relief de pe bolta) apartine grupului
arhaic. .Ea se pare. ca dateaza de la inceputul
secolului al X-lea. C~clul evanghelic se desfa~oara
pe ~olta in ~as.e regl~tre, tmpartits in doua gru-
pun s~parate, l~ chela leaganului, de 0 zona de
me~allOane cuprinztnd busturile proorocilor. Trei-
~eCI de sc~ne~ de la Bunavestirs la Pogorirea in
~ad, se lnsiruie in registrs far a nici 0 despartirs
I~tre. ele. D,ed~subt, pe pereti, se suprapun doua
~l~url de sfinti ale CarOl' atitudini ~epene ~i ves-
mlll~e intu~ecate .sau de un rosu-brun contrasteaza
cu lneufletirea ~] coloritul desohis al draparilor
din scenele evanghelice. In aceasta arta populara,
fara 0 mare ~tiin~a tehnica, se manifesta un real
simt al armoniei culorilor. Compozitia este foarte
densa: persona] ele se in~hesu~e unele in al~~le
~i ocupa toata tnaltimea Iiecarei zo~e: Accasoriile,
indicatiile de peisaj slnt pe cit posibil suprimate.
lal'atiunea este vie, sprintena, bine ritmata,
bogata in nota~.ii"l'e~i~te. yom ,re~in~ indeosebi
minunea Inmultirii piinilor ~I pestilor {il. 114 bis.),
Petru aduce doi pesti pe 0 pinza brodata care
Ii acopera bratele ~i umerii, El ti intinde spre sase
personaje asezate in jurul unei mese, a cm:ei~tablie
este redata aproape vertical, asa cum ar Ii facut-o
si Braque. Vir stele convivilor au fost diferentiate :
exista doi batrini, doi barbati maturi cu barba
neagra ~i doi tineri fara barba. Desenul este lipsit
desigur de elegant-a ~i chiar de corectitudine. Dar
la ace te per onaje, aproape nemiscate, gesturile
mlinilor ~ibratelor. int de 0 uimitoare expresivitate.
Fizionomiile energice, cu trasaturi viguroase, cu
ochii larg deschisi care privesc cu intensitate, dau
o puternica iropl'esie de v~ata. Faptura pictul'a,la,
care al}aza tntinse tonun plate cu prea puune
degradeul'i ~i mari pete d~ lumina" contribuie de
a emenea la crearea sentimentului de robustete
plebee.
La fir~itul secolului al X-lea au la inceputul
secolului al XI-lea, Keledjlar Kili se (« biserica
sabiilor» dupa numele de Keledjlar dat acestui
loc fara Indoiala din cauza prolilului deosebit
d 'Uiios a1 stincilor din imprejuriroi}, care are
un plan in cruce grea a tnscrisa, mai pastreaza
inca reparti~ia arhaica a decorului, dar aiei e
manifestii, tot cu 0 simplitate naiva, 0 grija, noua
in Cappado ia, pentru eleganta sobra, precizia
desenului ~i exactitatea miscarilor. Poate ca
aceste calitati se datoresc miniaturilor rnanuscri-
sului sau desenelor din caietul de modele de origine
constantinopolitana din care se va fi inspirat
pictorul. Sporind numarul boltilor l}ial timpanelor,
planul in cruce greaca permitea, ca ~i in capitala,
61 repartizarea scenelor pe ~if~rite~e bol~i, in le~gan
69 ~i pe lunete, in loc sa Ie alinieze m benzi continue.
 Compozitiile devin putin mai aerate iar motivele
de arhiteeturi ~i accesoriile, mal numeroa e.
doptarea planului in cruce greaca inscrisa
avea sa. aduca insa dupa . ine, catre mijlocul
se olului al XI-lea, u putin inainte de venirea
eldgiucizilor, ~i adoptarea reparbitiei decorului
car~, Ia Con t:mtinopol,. era legata' de acest tip
arhitectural. CICIul narativ este Inlocuit cu decorul
de .inspira~i~ teologica ~i Iiturgica, in care sint
retinute mal cu seam a episoadele comemoratc
de ma:ile a:~atori. A~a c~m am mai vazut ~i la
Keledjlar KIlls e, noua distribuirs a subiectelor
ofera compozitii mai putin imhicsite in care
fun.dalurile de arhitecturi ~i de peisaje apatil.
mal multa insemniitate. Scenele se izoleaza ~i
devin de sine tatatoare.
Influenta capitalei strabate si in stil chiar
dincolo de. ex~erienta ~ai mult sau mal putin
mare a pictorilor Iocali. Desenul devine mai
~uplu, prop?r~iile se ~un~esc. Personajele se
insufletesc 1]1 iau uneori atitudini contorsionate.
Mi~cal'~le sint adesea. vii .~i accentuate prin jocul
dr.?-parJl~or.qvalul chipurilor se. ascute ~i privirile
tradeaza ma~ degraba mel.anc~he decit convingere
nestramutata, Degradsurils ~l nuantele nedeci e
devin maifrecvente. Literele insc;iptiiJor sint
trasate cu mai multa grija dar fara' exce de
infloritu:i. In. iconografie 'exista totusi unele
trasaturl particulars. Astfel, in conca absidei
nu =. maioafl~ F~c~oara, ci peisis care inlocuie~t~
teofa~a d~n bisericils apartinlnd grupului arhaic.
neon ChIaJ', ca la KaranJek Kili se «{ biserica
intunecata. I»), ace tei . cene i se adauga doi ctitori
prosternati, Cele mal bune realizari ale stilului
nou se intilnesc la Elmal Kilis e (« biserica maru-
]~i » .din ca~za merilo:. care cresc linga intrarea
I) ~l la Ciarekle Kilisse «( biserica sandalei»
datorita urmelor de pasi sapate in solul bratului
sud, sub scena InaItarii, imitind acelea ee e
vedean in rotonda de la Ierusalim). Din nefericire
aceste picturi s-au deteriorat ~i daca fotografiil~
ne dau 0 idee justa. despre interesul pe care il
prezentau an amhlurIle, ele nu scot in evidanta 70
valoarea artistica a diferitelor panouri. e "o~
opri mai degraha la ~arB:nlek Ki.lisse,. al car~l
decor se datoreaza unui pictor mal p~tm expe.rl-
mentat in adaptarea modelelor ieonografice
venite din capitala. Tradarea lui luda este .0
scena revelatoare in privinta procedeelor. sti-
lului nou aplicate la I aranlek cu un SOl.de
tinga ie ~are ]e face ~i ~ai viz~bile. ~ers.onaJele
slnt zvelte. Miscarea piciorului ~us mamte la
Petru ~i la loan este acc~ntu~~a de draparea
ve~mintelor. Hrii to tndoaie pI IOr.ul drel!t, pe
clnd ttngul este rigid, dupa eel mal bun ritrn al
artei tatuare antice. Parul lui Petru este bucla.t
ru 0 eleganta care aminteste de slintii d~ ~a Daph~'u.
Razboaiele care au urmat dupa ap.~*a seldgl.u-
cizilor in Asia Mica au re trins activitatea artis-
Lica in mtnastirile din Cappadocia, dar nu .au
iotrerupt-o cu d~savir~ire., 0 misiune. ~rheolo~lCa
turca a descoperit tn biserica Sakle Kilisse (« bise-
rica ascunsa »), al carei plan rami~e ac~la c~ 0
nava transversala pe care se des hl~ trei abslde!
fresce care par sa dateze de la sfir~ltul secolului
a] XII-lea. Pictorului caruia i le datoram .era
inzestrat cu 0 personalitate destul de puternica.
El da dovada de multa libertate in 3:d~p~al'ea
modelelor de care s-a slujit. Arta sa trnbina inf'lu-
('otele Constantinopolului cu traditiile populare
locale dar cu unele calitati originale. EI une~t~
z\'e]t:~ea proportiilor ~ieleganta in trat~ea parului
an a draparilor cu fermitatea de enului, fr~nche-
tea coloritului, vioi iunea anumitor rniscari am-
ploarea monurnentala a ompozitiei. Pentru a"da
'entimentul spatiului, el uprapune .planullle!
nnanteaza degradeurile, e tompeaza Ch1ro:,uneo:]
contururile spre a Ie da rotunjime. El stI~lz~aza!
ell multa vigoare de orativa, elementele pet alul~1
a a lnclt sa formeze cadrul in cars a se in rie
fie 0 s ena, fie un personaj.
Cercetarile facute de dl. ~i d-na Thierry in
valea Peristrema (la . ud de Aksaray) au s os l~
iveala picturi rupe ~re ca~e, u~mind ~,ceea,l
e\'olu~ie generala ca ~l c~le dll: ~e,glUne,aGorem~,
71 prezinta insemnate parbiculat-itati de iconogralie
 ~i de stil, dovezi ale diversitatii de aspecte pe care
o putea capata arta bizantina, mai ales in tinu-
turils izolats.
Salonic In Macedonia, Salonicul a
. . fost un centru de arta a tiv
~l ~traJuCl~o~, care a sulerit in pictura ca ~i in
arhltect~ra vinflusnta Constantinopolului, mani-
festln~ msa totodata, in ambele domenii, un
anurrut . ataeament .fata de trecut (v. pag. 22-23).
In biserica Fecioarei Caldararilor (Panaghia
ton Cha~eon)~ construita in 1028, s-a reprezentat
in cupola InaJtarea, dupa vechea formula care
Iusese ap~ica~a in Sfintii postoli de la Con tan-
tmopol ~l chiar la Salonic in Sfinta Sofia. Dar
la ~nc~put~ secolului al XI-lea, stilul deveni ~
mal hieratic, asa cum am vazut in mozaicurile
aproape. con~empor~e de Hnga usa de sud a pro-
naosul~l Sfintei S.ofla de la Constantinopol ~i
l~ H~SlOS L:ukas. din vFocida. Atitudinile aposto-
lilo~ SlI~tmal putm framintate decit erau la Sfinta
S~fla ~l ingerii, in loc sa se lntoarca spre ucenicii
l?l H~st.os, s~ prezinta din fata ca pazni i tradi-
tlOnah ai Fecioarei ~l ca martori ai tainei pe care
o semnaleazii credincio~ilor cu aratatorul de la
mina dre~pta. In conca absidei, Maica Domnului
este infatl~ata in picioare, in atitudine de oranta
ca in biserica zidita intru cinstirea ei in Marel~
Palat sub .d~mnia lui .Mihail al III-Jea ~i care a
fost .~escrl~a ~ev Fotie. Arhanghslii Mihail ~i
Gavriil se mclina pentru a-I aduce omagiu: in
prezenta lor pe bolta semicilindrica a absidei
e poate vedea un nou semn al con ervatori mului
ico~ografic, pentru ca inca la i eea ~i In nnta
. of.Ia de la qon.stantinopol ingerii fuse era mutati
mamtea ab idei, in asa fel Inert Fecioara a ia ii
ingura in evidenta in onca.
La biserica Fecioarei Ciildararilor in traveea
care pr~cede absida, deasupra altarului, cele
doua episoade ale Imparta~aniei apostolilor au
fost asezate de 0 parte si de alta a unei cruoi in-
scrise Intr-un cere. La dreapta, Hristo , in picioare
ub un baldachin, dinainLea unui altar pe care 72
este asezata patena, imparte ptinea la doua
grupuri compacte de cite trei apostoli, spunind:
e Luati, mincati, acesta este trupul Meu ». La
stinga da vinul altor doua grupuri de cite trei
apostoli, carora le spune: « Beti dintru acesta
toti. Caci acesta este singele Meu 1>. Grija fata
de claritate este mai puternica decit realismul
in red area spatiului: baidachinul este asezat nu
deasupra altarului, ci in spatele lui ~i constituie
un fundal de arhitectura care subliniaza carac-
terul sacramental al instituirii Euharistiei. In
restul bisericii se desfasura cicJul marilor sarba-
tori, cuprinzind ~i Adormirea Fecioarei. Pronao-
sului i-a fo t destinate ampla compozitie a J ude-
catii de Apoi, ~i ea este cea mai veche reprezentare
eompleta a acestui subiect pe care 0 posedam
in marea pictura.
Aceste picturi se caracterizeaza prin vigoarea
modeleului, in care fermitatea unui desen larg
t~i tmpletcste resursele cu acelea ale unui colorit
nesofisticat, care j uxtapune mari pete de lumina
umbrelor rosii ~i verzi. Unul dintre procedeele
favorite consta in a aseza umbrele rosii pe 0 Iatura
a Iigurii ~i umbrele verzi pe cealalta. Culorile sint
dense, grele ~i, eel mai adesea, reci, cu 0 predo-
minanta a tonurilor albastre-tnchis, verzi, violete
~i cenusii. Personajele au 0 expresie de mare
severitate. Cutele vesmintelor lor stnt adesea
Irlnte in unghiuri.
Cornparatia cu mozaicurile de linga usa sud
a pronaosului la Sfinta Sofia ~i la Hosios Lukas
din Focida arata ca, raspuuztnd in acelasi timp unei
conceptii asemanatoare a desenului, tehnica Ires-
eei lngaduie mai multa suplete .
Sflnta Sofia eel mai important ~i eel
de la Ohrid mai original ansamblu de
fresce pe care Il gasim in
aceasta epoca in Macedonia este acela care a fost
executat prin anii 1040-1045 in catedrala Sftnta
Sofia de la Ohrid, dupa ce orasul a fost recueerit
de la bulgari de catre Vasile al l l-lea, In 1016,
73 ,i transformat tn resedinta unei arhiepiscopii
 tele absidei, Imparta~ania apostoliJor. J n aceasta
au~ocefa~e, care depindea direct de Imparat. AI
scena se maniiesta un gust al miscarii, al expresiei
doilea titular al scaunului, arhiepiscopul grec
sentimentelor ~i chiar al intensitatii dramatice,
Leo.n (1037-1056), fost cartofilax al Sfintei
ell totul deosebit de ceea ce am intilnit in biserica
Sofia de la Con.sta~t~nopol (cum s-ar spune vicar
Fecioarei Caldararilor de la Salonic. Intinderea
general ~l Patriarhiei), a hotartt pictarea acestui
mai mare a suprafetei ce trebuia acoperitil cerea
?ec.or. ~I, de fapt, unul dintre elementele cele mai o mai ampla dezvoltare a subiectului. Apostolii
lZbltoar~ al~ a~samblului de picturi este nurnarul
nu mai sint grupati, ci separati. Miinile lor intinse
de patrlarh.1 ai Constantinopolului care au fost
~i acoperite cu un val in semn de respect, expresia
repreze~ta~1 in altar: treisprezece in total, dintre
patetica §i concentrata a chipurilor lor, tnvol-
care ultlm?l ca datayeste. Eust.atie. (1019-1025),
burarea cutelor vesmintclor la unii dintre ei,
~cest?ra 1.1s~ adauga trei patriarhi ai Antiochiei
aplecarea pronuntata a bustului 1a Petru ~i la
~I. alti trei ar I~rusalimului, precum ~i, in diaco-
Pavel, amtndoi aproape de altar, traduc tulbu-
mc.on, ~ase papi (de la sfintul Clement la sfintul
rare a surIetului lor in rata instituirii Euharistiei.
Grl.?~re ce~ Mare), recunoscuti ca sfinti de biserica
Si ai impre ia ca vezi ilustrarea cuvintelorrostite de
rasanteana, Pentru a intelege deplin intentiile
diacon inaintea tmpartasaniei credinciosilor: « Cu
y

carora. Ie ryaspundea ~cest program iconografie

frica lui Dumnczeu, cu credinta ~i cu dragoste
est~ ..bine sa .ne ammtim ca Leon ii daduse tot
sa va apropiati ». In acelasi timp, gesturile hrate-
sprijinul patriarhului Mihail Cerularios in po1emica
lor intinse unesc figurile unele de altele cu un
pu~tata cu, p~pa Leon al IX-lea ~i ca, intr-o
scrls~are trimisa in 1025 episcopului loan di ritm de 0 e1eganta subtila ~i plina de nerv.
Tram (in. sudul Italiei), arata ca atitudinea ~~
o aceeasi nevoie de expresie tnsufleteste in
chip inca §i mai limpede tnaItarea, pe balta din
se in~emela pe respectu1 fa~a de hotartrile luate
rata absidei. Fecioara nu mai este reprezentata.
~e ~moade!e .la care participasera papii glori- din fa~a, ci din profil, intr-o atitudine care li
fICa~1ca sfinti .de catre. Constantinopol, ~i ca nu
arata amotia, lntre ingeri ~i apostoli a carer
n.utrea du~ma~le impot:lva papalitatii in general,
uimire se traduce printr-o gesticulatie vehement-a,
Cl d.o~r !!llp~tl'lva pape.l d~n acea vreme, ale carui aproape baroca, ~i prin draparea zbuoiumata
pozitii 11 par~~u potrlvmce acelora manifestate
y

a ve~mintelor cu falduri red ate in linii curbe.

de predec.esorn .sa! pe scaunul lui Petru. Astfel
?ec~r~I ?Ill absida hiserioii cuprindea numeroas~
I~~atammte: E1 amm~e.a ca. Bizantul i~i resta-
bIll~e .~utorl~ate~ politica ~I spintuala asupra
reglUnn. Ohrid ~I ca arhiepiscopii autocefali ai
ora~l~UJ e:au pentru teritoriul recucerit, fara
s~ alba titlul, de fa~t patriarhi, mostenitori
al. cel?r de la. Constantmopol ~i nu ai acelor pa-
triarhi bu.lgan car~ ocu pasera jiltul local incepind
cu .domma ~arulUJ Samuil (976-1014). Dar el
mal facea. cunos~ut ~i ca Leon era detinatorul
a,devaratel doct~me statornicite de cele sapte
smoade ~c~rr:eruce. In conca absidei, Maica
Domnului, tintnd Pruncul inconjurat de un nimb
era ~~ezata. pe un tron bogat, cu spatarul in form~
75 a figul'ilor, gu tul expl'esivitalii
de lIra. Chiar dedesubtul ei se desfasura, pe pere- H
Pretutindeni in aceste fresce din al doilea patrar
sau de la mijlocul secolului al Xl-lea (intrucit
mai exista ~i altele la Sfinta Sofia, care dateaza
din secolele al Xl I-lea, a1 XIII-lea ~i al XIV-lea).
nu se intilnesc decit chipuri aspre, dramatice,
nelini~tite chiar, ale carol' contururi §i trasaturi
sint accentuate prin linii groase.
Multi istorici discuta, fara saaibii poate elemen-
Lele nccesare pentru 0 solutie, asupra problemei
de a determina care este in Sfinta Sofia de la
Ohrid partea aporturilor constantinopolitane,
Lesaloniciene sau slave. Inrudirea dintre Fecioara
din absida ~i aceea din Sfinta Sofia de la Salonic,
severitatea fizionomiilor, robustetea putin aspra
~i al miscarii,
 predominarea culor-ilor intunecate, latura usor
frusta a ace~tel. arte ..i-au ~acut 'pe multi savanti
ca creada ca pictorii ar II vemt de la Salonie
Al~i eruditi vad in aceste trasaturi aportul popula~i~
~or slave care, raspindite in Macedonia, ar fi
influentat de asemenea arta Salonicului. Intr-a-
devar, .chiar da a pe planul « ideologic» arhi-
episcopia de la Ohrid intre~inea cele mai strinse
legaturi c.u C.oDstantinopolul, ea poate sa fi
recrutat pictori de Ia Iata Iocului sau din princi-
palul oras al Macedoniei. Posedam insa informatii
nemdest~atoar~ asupra aspectului picturii in
fre~ca din at.eJ.Ierele constaDtinopolitane pentru
a fl ~ndrept~NI ~a respingem cu desavir~ire inter-
ventra unuia ~hntre ac~s~ea:. anumiti savanti
au scos in eVlden~a aflmtatIle cu miniaturile
menologului lui Vasile aJ II-lea. Probabil ca
nici nu s-~ subliniat. totdeauna indeajuns gradul
de rudeme. care,. tmind seama de diferentels
rezulUnd din tehnica, Ieaga frescele Sfintei Sofia
de Ia Ohrid cu mozaicuriJe aflate in biserica Nea
MODi din. Chios, care slnt aproape contemporane
cu eIe: Din suma eJementelor comune vom retins
« arhaismul s care asigura supravie~uirea unei
aspnrm energic~ in figuri, co~tur~riJe negre ~i
a'pasate, pre~erlDta pentru ml~carile expresive,
simtul dramei. Dealtfel aceste simiJitudini trebuie
socotite mai putin ca dovezi ale unei aceleiasi
origini a artistilor, ~i mai mult ca semne ale
epocii. De 0 parte ~i de alta ne aflam dinaintea
m~nifestariJor artei complexe care s-a consti-
tUlt. ~a .~nc.e~utul perioa~ei de preponderants a
nobilimii civile. Iar atelierele de la Salonic de-
parte de a fi despartite de cele de Ia Const~ti-
nopol prin bariere estetice de netrecut, faceau
de la acestea tmprumuturi ~i fara tndoiala trimi-
teau un.eori ~i pictori care doreau sa-~i faca 0 cariera
in Capitala, Sa nu ne punem deci prea muJte
intrebari a~upra originilor etnice sau geografice
ale mesterilor care au impodobit SCinta Sofia
de l~ Ohrid ~i sa apreciem mai degraba vigoarea
artei lor, Iorta lor de expresie, simtul mi~carii
de care dau dovada, inteJegerea lor fa~a de com- 76
pozitie, e.apa~itatea lor de emetic, monumenta-
litatea stilului lor.
N erezi Slabirea constringeriJor so-
ieta~ii bizantine sub ur-
ma~ii lacedononilor, neli.ni~te.a iscat~ ~e vl'e~ea
de re triste in care dizboaJele ..~l tu]bura~Jle pohtlC.e
au ingreunat viata populatiilor neyOla~e! proli-
ferarea ereziilor ~i reinvierea zelului religios caro
au urmat in ciuda politicii autoritare a Comne-
nilor au fost tot atttia factori care au Iavorizat
prop~~irea u~ei arte !Dai umapizate ~i i~ car~
expresia entimentului dramatic a devenit mal
directa raminind in acelasi timp eel mai adesea
cuprin;a - in scoala de la .C~ns.tantin~pol -=-
lntre limitele imp use de 0 disciplina exig nta.
Frumusetea a devenit mai putin trufa~ii ~i ma!
putin austera, pentru a fi mai apr?ape de oa~em
~imai acceaibila. Nu ne putem abtine sa apropiem
aceasta al'ta de aceea care a tnflorit la Atena in
timpul razboiul~i pe.lopo~oziac pe~tru a raspunde
aspiratiilor uner societati aflate ~l ea prada sufe-
rintei. .. •
Picturile executate in biserica Sfmtul Pants-
limon construita in 1164 la erezi de pri~tul
Alexe' Comnen, pot fi socotite ca}?odopera .maJor~
a acestui cur nt nou. Personalitatea ctl~orulUi
- nepot allui Alexe I ~i var al tmparatului dom-
niter, Manuel I Com~eD - ~i lnalta ?alita~e a
decorului, de 0 maretie eu adevarat lmp~rlala!
ne tndreptatesc sa credem c~ m~~terul. atelierului
~i colll:borat?rii. sai ar fi emt. ~m ?aPltala .. ~ra~
pictori deprinsi cu toate subtilitatile meserier ~l,
dupa to ate aparentele, Ioarte l~ c~rent c~ expe:
rientele artistice ale trec.utulUl ..~l ale tUDYulUl
lor. Ei au stiut a aduca inovatiile c~le mal ~er-
sonale vastului repertoriu de model.e l?onografIC~,
ai carer depozitari erau. Aveau 0 uimitoare sensi-
bilitate fa~a de Iorta de su~es~ie emotiva pe .cf!:re
o detine linia abs~r~cta ~l .slmpla. Compozitiile
lor sobre, bine echilibrate ~l cu. 0 punere in pa:
gina foarte sigura au un pat.etlsm cu at.it. mal
tt surprinzator eu eit este launtric. In acelasi timp,
 ~i usoar sal veaz~ scena de orice ingreunare *i
dorinta de eleganta, care se ascute in epocile ~in de 0 arta ralinata. .
de tensiune dureroasa, deterrnina alungirea silu- Linearismul pronuntat al cutelor ve~mmtelo~
etelor ~i grafismul frarnlntat in red area cutelor se rcga estc cu 0 nota inca. ~l .mal ac?entuata
draparilor. Cornpozitia Coboririi de pe Cruce este in piirul ~j in tra.sat~rilo chlpunlol' mal mult.o~
una dintre cele mai reprezentative pentru aceasta srinli au personaje din Vechiul Testa.m~n~: AWl
estetica (il. 115). Din atitudiniJe personajelor, lurninile tnt asezate cu n 1'\' in lungi linii albe
demne ~n durerea care Ie copleseste, din chipurile ~i . inuoa e, cu 0 vivacitate are denoUi 0 mare
lor nobile care lasa sa se banuiasca 0 emotis co iguranta in mestesug.
nu Ie desfigureaza, se de prinde un sentiment de
doliu profund. Intensitatea expresiei vine ~i de Kurbinovo Tandintele arti tice de la
la punerea in pagina concentrata care face sa fir~itul epocii Comnenilor,
culmineze compozitia cu capul luiTosif din Ari- a carer raalizare desavir~it~ ni s-a .pas~rat la
mateea ~i in care per onajele stnt attt de strlns Nerezi, s-au exacerbat cu tirnpul, ajungtnd !a
legate tnctt nu s-ar putea scoate niei unul fara a manierism ~i chiar la vehementa. Fr~scele din
rupe echilibrul ansamblului. Calitatea emotiai biserica Sfintul Gheorghe de la K.urbmovo, pe
obre ~i interiorizate ne arninteste de relieful lacul Pre. pa, datate de ~ insc~i~~ie in 1191, ne
lui Orfeu ~i Euridice sau de numeroase lecite * infa~i~eaza figuri lungi. ~~ SUb~l~1 peste masura,
atice cu fond alb. cu mi~ciiri a caro~ vioJCIU.ne atmge hruschetea,
Durerea este insa sfi~ietoare in Threnos, scena cu drapari olocotitoare ~l fl'amintate care ~~I
bocetului, in care Maria ~i loan jelesc trupul iau zborul in lungi arabescuri pentl'u a mO~lla
lui Iisus care va fj asezat in Mormintul sapat golurile fondului. Aceasta alungire a proportiilor
in stinca (il. 116). Cu picioarele intr-o pozitis ~i acest Ireamat al cutelor ne. evoca, sub. form.e
care in realitate este imposibila, Maica Domnului mai aspre, art.a extrem de rafmata a unui Calli-
primeste In poala de unde se nascuse, cadavrul rnah. Manieri mul pe care il dovedesc u oarecar.e
fiului ei lntins pe un Iintoliu. Pentru ultima data exces aceste fresce a inspirat de a emenea mozai-
11 saruta pe obraz. loan, cu bustul adtnc plecat curile de la Monreale ~i cele din .San Marc~ de la
tine mtna Mintuitorului, pe clnd losif ~i icodi~ Venetia, care se situeaz~ in preaJm~ anului 1~O?
Ii cuprind picioarele. In spatele lor, una dintre Chipurile, la care rega im a~esea in plete. ~l I~
Mironosite partioipa la scena. Figurile Mariei harbi linearitatea de la . erezi, .au .o. expresie m~l
~i lui loan sint crisp ate de durere. La stinga ~i severa ~i putem vedea aici u.n indiciu despre 01'1-
la dre~pt~, c~amele muntilor, unde deasupra ginea provinc~ala, ~ara indoiala I?acedoneana, a
capului IUl Hristos se casca grota Mormintului pictorilor atelierelui (de la Kurbinovo) .
. ~ inaJ~a domol! incadrind grupurile de personaj~
~I accentuind impresia de orizontalitate, gene- Kastoria Inrudirea este atit de mare
ratoare de melancolie ~i de tristete, asa cum 0 va intre frescele de la Kurbi-
in~elege mai tirziu ~i Seurat. evoia de a compensa novo si acelea din biserica Slintilor Anarghiri de la
pnntr-o nota de gratie ceea ce ar fi putut sa fie Kastoria tnctt am putea crede ca ~i unele ~l e.Je-
de neindurat In expresia acestei dureri face sa se lalte slnt datorate acelorasi artisti sau, l,n ofl~e
desfa~oare in partea de us a panoului arabescul caz, aceluiasi curent. Punerea in MO.rmmt (£1:
elegant al unui cerc de Ingeri. Culorile limpezi 117), inspirata d~pa a eea de la erezr, este mal
putm savant echilibrata. In loc sa .scandeze com-
* Lekythos: vas rnic !;Iialungit de cerarnica decorat cu 79 pozitia, stincile devin simple motive de umplu-
scene Iji rolosu !;lila ofran dele funerare. • 78
 tura. Intensitataa ~mopei se traduce prin ex-
trema VIOIClUne a miscarilor, plansele V - V~I). Prin coIor.iLo1 lo~ i!1ca. se~er
Exagerarile ac.estu.i manierism expresionist au dar nuantat, prm factura lor vIgur?aSa Ijl prm cau-
provocat probabil plictis .lji aturatio, ~i au iscat tarea expresiei psiholcgice ele amintesc, lntr-ade-
cu pu~.m Inaint a anului 1200 nevoia unei In- "aI', de SCinta Sofia de In Ohrid.. y
toar~erI l.a un stil mai simplu ~i rnai monumental. In veacul al Xl l-lea Ciprul, devenind 0 .b~za
nei variante ,p~pulare a a estei reactii ii apartin de operatii a bizantinilor impotriva seldg.lUyCl.zllor
fresc~le,. zug~'aVlLc p.e la 12~0, din Panaghia din Anatolia, capata un n?u avint, datorlt.a mt.e:
Mavriotissa, In aproprers de Kastoria, Dar lneli- resului aratat de tmparati. J umer~ase mma~tIr~
narea spre. patetis~ ramtna un Iapt dobtndit. au fost intemeiate in acea loa epoca. $1 pute!O banm
In Rastlg!1lre, Ma:la l~i. pierde cunoljtin~a, capul ea unii pictori au venit cu aceasta o.caz~e. de la
~l bUSLul.i.l. cad tnaints, Ijl una dintre femei trebuio Con tantinopol pentru a decora hisericile de
sa 0 sp.rlJlne. Sfintul. !.oan, cu capul plecat, se eurind construite. .
Iasa fa~11j prada mlhn~rll. Trupul lui Hristos este Frescele executate in biserica Panaghia Ph 01'-
contorsionat de .agome. Cel care intinde trestia biotis a, la Asinu, tn 1105-1106. gratie gene~o-
cu buretele lmbibat cu .o~et .lji ostaeul care tl zita~ii magistrului ichifor, prez~nta .!Oa.rele !n-
impunge ~u sull~a,. devenit mal curlnd un purta- teres de a Ii singurele opere ale picturu hizantine
tor de sable, stnt ruste sttrpituri hidoase. de la inceputul secolului al Xl I-lea datate cu
certitudine (Megaw 9i Stylianou, op. cu., plansele
Vatopedi In af~ll'll de Kastoria si de VIII-XI). Ele dezvaluie gustul ~entru zvel~ete~
Kurbmovo, stilul linear care siJuetelor, vioiciunea rniscarilor ~l 0 armomoas.a
a fost practicat la sflr~itul secolului al XII-lea eleganta a formelor, care le tnrudesc cu m.oz~l-
a dat opere de 0 eleganta mai rafinata in frescele curile din Sfintul Durnitru (sau Sfintul Mihail)
care au fost .e~ecutate in 1197-1198 pentru de la Kiev. .
trapeza mlnaetirii VaLopedi de la Muntele Athos Picturile din biserica Slintii ~\pOSLO~1 de la
g.ratie .dar~iciei marelui j up~n strh Stefan remani~ Perachorio se apropie de rnozaicurile ~al recente
~I a ~lUIUl. sau sCintul Sava (arhiepiscopul), sub din Capela Palatina de 1a Palermo ~l d~ .acele~
domnia lui Alexe al I!I-lea Anghel (1195-1203). de la Monreale prin v hernenta atitudinilor ~I
Fragm~~~ul care se pastreazii astiizi in biblioteca prin draparile bogat~ ale carer cute adlnci s.e
m~nastIrlI arata ce ?isti~c~i putea atinge acest rotunjesc pe coapse ~l d sene~za, la poalele turn-
stil sub penelul unui artist care ~tia sa.-~i stapt- cilor, tivuri agitate care am~ntes~ de Menadele
neasca spontaneitatea (Millet, Athos, plansa 98, 1). atribuite lui Callirnah §i de Victoriile .de pe para-
petul templului Inch.inat Atenei- lke: Acest~
Cipru Datorita cercetarilor Intre- picturi de la Perachorio au Iost datate lntre an~1
prinse in ultimii ani cu- 1160 §i 1180 (Dumbarton Oaks Papers, vol. iti,
noastsm .mai bi~e operele picturii bizantine' pas- 1962, pag. 277-348). , ..
trat~ In msula Cipru, care a fost recu eriti'i de la Pi torul Teodor Apseudes ( = eel eridic) care,
arabi In 965 de ichifor Focas. in 1183 a iscalit frescele eomandate de sflnt~l
Cele mai vechi fresce, care tn prezent slnt ates- pustnic' eo£it pentru chilia sa rUl?estra din
tate pent~u ~erioad.a de ca!e ne ocupam aici, se apropiere de Paphos, a f?st, 1a fel c~ §l colabora-
ana in bJser~ca Sfmtul icolae, din apropiere torii sai ctstigat de tnclinarea epOCH Comnenilor
de Ka~opetrJa, datate in prima jumatata a catre 0' arta in care un simtamint de adlnca
secolulw al XI-lea (Megaw ~i Stylianou, Chypre, 80 umanitate lua locul vointei de hieratism (Magaw
Ii ~i Stylianou, Chupre, plansele XlI - XIII). AILe
 interioare ale chipurilor ~i ale mlinilor, precum
picturi executate in anul 1196 pe peretii para li-
sului aceleiasi mtnastiri au un stil mai auster, care ~i pentru cut le draparilor.
e poate datora deopotrivii vointei de a manifesta
o reactie impotriva manierismuIui, pe care am RASpiNDIREA PICTURII BIZANTINE
Intilnit-o la Panaghia Iavriotissa din apropiere dc Pictura, ~i mai ales pictu.ra in mo~aic, a f~st
Kastoria, ctt ~i actiunii unui curent de arta monas- unul dintre elementele prm c~:e. BlZ~n~ul si-a
tica ~i populara analog aceluia existent in Grecia. exer itat Iascinatia asupra lurnii mconJ~ditoare.
J ntre timp. fuseserii pictate, in 1192, frescele . Atunci clnd, tn anul 961, califul omel~d de la
din biserica Panaghia Arakiotissa, din apropierc Cordoba, el-Hakam al II-lea, a purunClt. sa se
de Lagudera, pe cind Ciprul, cuccrit cu un an mareasca moscheea din acest oras, el ~ ~b~mut de
mai inainte de Richard Inimii de Leu fuse c edat la Roman al l l-Iea trimiterea unor art.isti constan:
Lusignanilor. Ianiera ace tOI' Ir 'e este apro- tinopolitani care au decorat ?upolele! precum ~l
prata de aceea de Ia Kurbinovo ~i din Sfin~ii ancadramentul mihrabului ~I al usilor care tl
Anarghiri de la Kastoria, ~i se leagii de vastul flancheaza, ~u. mozaicuri pe fond de aur purtind
curent car~ ~s~e atestat din Rusia (Staraia Ladoga)
vrejuri, flori ~l copaci.
pina In Sicilia (Monreale). Per onajeJe sint ex-
trem de alungite ~i draparile striibfitute de cute 1. RUS/A
sinuoase. Nu mai regiisim totusi aceeasi vigoaro Convertirea la crestinismul bizantin a. adus dup.a
a accentelor, nici aceeasi impetuozitate ca ~i sine adoptarea sistemului. s~u de. pI~tura ..reh~
in Macedonia. Soar zice ii pictorul din Araku gioasa. Clnd Vladimir ~ ridicat blserlcB: £?I]mer
a ramas mai aproape de 0 anurnita Iineta constan- la Kiev intre anii 989 ~I 996, el a pus sa Iie trn-
tinopolitana si, lntr-adevar, se poate crede cii el podobitll, dupa mart.uria analelor,. de cat:e ~r-
a venit din capitala Irnperiului.
tist.i « veniti de pe pamlntul grec.». DI.n mozaicurile
i frescele datoraLe acestor pictori ~u au m~1
Arta po pularti Tot In Grecia mai exista {'amas decit rare fragmenLe de un stil sev~r, l~
in Grecia o serie intreagii de fresce maniera aceluia are era la rnoda ub dornnia IUl
care apartin unei arte Vasile aJ ll-Iea.
populare ~i care par, ca stil ~i tehnica, un fel de
implificarea a unor prototipuri mai savante, [inta Sofia Aproape 0 jumiitate de veac
cunoscute fiira tndoiala prin mijlocirea aietelor d/ la Kiev mai tirz~u,.Ia~osla,: a.chem~~
de modele. l\liirturii de acest fcI avem in hi erica ~i el arLI~tl bizantini, veniti
rupestri'i Sfinta Sofia, pe ~iirmul de nord al insulei r babil de la Constantinopol, pen.tru a, decora ~a
Cythera (de la sftrsitul secolului aJ XI-lea sau in e- P ceputul anului 104.0 marea biserica Sfln ta Sofia
putul elui de-al Xl I-Iea),in bi eri a numitii Piskopi ~~c la Kiev, Ia a carei zidire pornise.in 1037. Acesti
(deform are populara a cuvintului Episkopi, epis- mesteri s-au inconjurat fiira.doar ~l poate de ~ola-
copie), din insula Thira ( antorin) (pe la 1100) boratori localnici. Sapatu~'lle au revelat .ca . c
~i in capela unei sihast.rii de la' urvara din Cvnuriu
fabricau cuburile de mo~alc Ia f~~a loculUl: Dl~
(in Pelopones). Aceste Iresce con. tituie c' hiva-
ra~iuni de ordin pec~Olar Jol.oslrea mozaicului
Jentul in Grecia al artei popularc ~i monasti e fost lirnitata la par~Ile principale : cupola cen-
din. Cappadocia ~i d in Apulia. Coloritul pielii ~i ~ra)a i altarul, restul fiind dec.orat. C.lI ~resc~:
mal ales eel al vesmintalor sint prea putin nuan-
Moz~icurile ne aduc asupra ~ltu~~~el pl?tyr~l
~ate. S-au Iolosit din abundenta liniiIe negro, 83 bizantine de la inceputul dominatiei nobilim 11
nil nurnai pentru contururi, ci ~i pentrn dctaliilo 82
 civile 0 marturie care concorda cu aceea oferita
de Sftnta Sofia de la Ohrid ~i de Nea Moni din
Chios care, ~i ele, dateaza de prin anii 1040. Ele
au pastrat din art a din jurul anului 0 mie severi-
tatea clasica, uneori cam aspra, figurile greoaie
rigoarea geometrica a desenului executat in mari
linii drepte, draparile cu falduri frinte. Dar aici
se releva, ca ~i in ea Moni, 0 abundenta folosire
a petelor mati de lumina ~i coloritul nu este mai
putin bogat, deoarece au putut fi numarats in
jur de 0 suta treizeci de nuante. Lucrarile de
curatire tntreprinsa tnceptnd din anul 1952 de
ateJierul de restaurari al Academiei de arhi-
tectura din RSS Ucraina ~i care au Inlaturat
neinspirateIe rezugraviri in ulei din secoIul al
XVIII-lea, au redat acestor mozaicuri intreaga
lor splendoare originara.
In cupola centrala apare Pantocratorul tncon-
jurat de patru arhangheli ~i, lntr-o a doua zona,
cei doisprezece apostoli. In conca absidei se
inal~a Maica Domnului in atitudine de oranta
(il. 118). Ea poarta 0 batista alba prinsa la cinga-
toare, dupa 0 iconografie specifica pentru Constan-
tinopol. Chiar dedesubt, Hristos, reprezentat de
doua ori, de fiecare parte a prestolului (masa alta-
rului) ~i secondat de un Inger, da imparta~ania
(cu piine ~i vin) la doua grupuri de cite sase
apostoli (il. 119), carora vioiciunea gesturilor
~i atitudinilor, in repetarea lor identica, Ie conlera
ritmul unui ~ir de dansatori. La capetele scenei,
Aaron ~i Melhisedec 11 preligureaza pe II ristos
1n calitate de preot. Mai jos, de 0 parte ~i de alta
a celor trei Ierestre, s-au infa~i~at frontal, in doua
grupuri, marii dascali ~i ierarhi ai bisericii rasa-
ritene, carora li e alatura papa Clement al Romei,
primul care - dupa legend a - a crestinat Cri-
meea, ~i arhidiaconii martin, Stefan ~i Laurentiu.
Nu mai putina intensitate spirituala exista ~i
in portretele unor martiri, in bust, pe arcurile
ce sustin cupola.
CicIul bristologic, care probabil cuprindsa sai-
sprezece scene, a fost pictat in fresca. Din el nu
a mai ramas dectt 0 parte. Tot in fre ca s-a exe-
cutat ~i decorul tribunelor, colateralelor ~i pere-
~ilor in spirala ai scarilor din turnul de vest.
Sintem ispititi sa recunoastem maniera pictorilor
ru~i in anumite figuri de sfinti, la care tensiunea
. pirituala a cbipurilor face loc unei expresii mai
bllnde,
In tribuna, unde oneazul ~i familia sa primeau
impD.rta.~ania dupa modul oum se proceda cu
basileul in SCinta Sofia de la Constantinopol,
s-au pictat scenele din Vecbiul ~i oul Testament,
care simbolizau Eubaristia: Ospitalitatea lui
vraam, Isaa adus spre jertfa, Cei trei tineri
iudei in ouptorul de foo, Nunta din Cana, In-
multirea plinilor ~i pestilor ~i Cina oea de taina.
Pe peretele de vest al navei oentrale ~i pe oei
adiacenti de nord ~i de sud, laroslav ~i otia sa,
Irina, urrnati de fiii ~i fiicele lor, aduceau in dar
noua biserica lui Hristos tronind. Intreg decorul
pP!"etelui de vest, cu grupul central, a disparut.
Dar cunoastem ansamblul printr-un desen, dealtfel
in parte eronat, executat in 1651 de Abrabam van
Westervelt, ~i lucrarile recente de curatire au
scos la iveala ceea e a mai ramas din frescele de
pe peretii nord ~i sud.
Pe zidurile turnului cu scari dinspre apus
cneazul poruncise a fie infa~i~ate subiecte care
arninteau ca modul sau de via~a era aidoma
cu acele al basileului de Ia Constantinopol. Im-
paratul era figurat asistind cu sotia la spectacolele
din hipodrom. Vizitii purtind culorile partidelor
de la Constantino pol asteptau sa li se deschida
barierele pentru a porni in cursa. Mai departe se
deslasurau numerele de atractie ale muzicantilor,
dansatorilor ~i mascaricilor, sau luptele. Scene
de vtnatoare completau acest ansamblu direct
inspirat din pictura profana de la Constantinopol.
Biserica Dupa marturia continuta in
Adormirii din «Cuvint despre zidirea marii
Lavra Pecerskaia biserici din Pecerskaias,
de la Kiev au venit de la Constantino-
pol, ~i mai precis din
84 85 cartierul Blacheme, arhitecti ~i pictori, aductnd
 aur ~i D?oa~.te.. Ei au construit ~i au decorat
cu mO~~~CU~1 ~l Iresce, in anul 1080, biserica Acum, in regiunile Novgorod ~i Vladimir-Suzdal
A?Ormlrll dill. vestita ~inastire a Pesterii, de la se va desfasura activitatea artistica cea mai
~ev, dup.a slste~~ iconografic in vigoare la intensa.
Bizant. Dl.n nef~~lclre .aceste opere au disparut
in cursul incendiilor dm. 1240, din 1484 ~i din ovgorod J n pictura, ca ~i in arhitc -
1718, p~ecum !}I cu ocazra reconstructiei in stil tura, ovgorodul a fost
baroc dintre anii 1720 !}i 1730. Dar in' ecolul al un centru de arM. original a, care a ~tiut sa dea
XVII-lea mai raD?a. e e in a destul pentru ca modelelor venite mai mult sau mai putin direct
Paul d.e ~l.ep, arhidiaconul patriarhului Macarie din Imperiul bizantin 0 nota proprie. In secolul
al Antiohiei, sa Iaca 0 descriere entuziasta. al XI-lea, ciudatul portret al sfintei Elena, aflat
in capela martirilor din Sfinta Sofia, impune
Sfintul M ihail « Cuvlntul i mai face cu- comparatia cu figura imparatesei Zoe din Sfinta
de La Kiev Sofia de la Constantinopol prin cele doua mari
noscut ca, odata terrni-
pete trandafirii de pe pometi, coroana !}i ves-
. .. nata sarcina lor la biserica
~dormlr~l, mesterii greci, care fu esera urmati mintele batute in pietre pretioase §i portul capului
!}I d~ alti compatrioti, . -au fa ut calugari. Poate insusi, care par imprumutate de la vreun model
lor II se dat?reaza mozaicurile din hiserica zidita de con tantinopolitan. Factura este insa foarte per-
cneazul ~v.latopolk Intru cinstirea sfintului Mihail. onala: figura este mai degraba desenata decit
Cu ~rlleJul darimarii edificiului in anul 1930 pictata. Mai mult inca dectt la exteriorul edificiilor,
panourils care mai ramasesera in picioare a~ pictorii de la ovgorod au dat intiietate liniei
fost t~anspo~tate la Sfinta Sofia de la Kiev !}i la rata de volum.
Galer!a Tretiakov de la Moscova. Aceste mozaicuri Gustul pentru expresia gralica avea sa trnpinga
apar~m. artei constantinopolitane din jurul anului la paroxism tendintele spre linearism care au
110~ tu. 120). 0 comparatis cu cele din Sfinta lnsufletit arta bizantina din a doua jumatate a
Sofia de la ! lev, ~e. exemplu, in ceea ce privests ecolului al Xl I-lea §i ale arei exemple le-arn
intilnit din Macedonia !}i pina in insula Cipru.
scena Imparta!}alllel apostolilor, arata prefaceri
anal?ge acelora pe care le-arn observat tnlauntrul Alungirea figurilor, caligrafia Iramintata a cutelor
~ralll~elor ~m~eriului. Ef'ectelor de mare~ie evera draparilor §i a trasaturilor Ietei dau un aspect
h s~ substituie c~utarea elegantei !}i vioiciunii straniu personajelor din frescele care decoreaza
v~dlt~ in alu.ng~r~a proportiilor, libertatea !}i hi erica Sfintul Gheorghe, ridicata la Staraia
dlversl~~tea ~~~carllor, tndulcirea !}i individuali- Ladoga putin dupa 1164 (il. 122). Este uluitor
zarea flzlOnoml.ilor, minutioasa caligrafie a Ialduri- sa vezi cum, prin sinceritatea sentimentului !}i
lor. Fac~~ra picturala extrem de rafinat3. juxta- staptnirea mestesugului, desenul vehement in
pune ~ICI pete de culoare, reo pectind totodata muchii as utire, unde albul capata un loc foarle
armOllla ansamhlului . insemnat, scapa de primejdiile uscaciunii §i acade-
• Aces~e mozaicuri slnt ultimele care se intilnesc mismului pentru a darui figurilor 0 intensitate
m ~USI~. In sec.olu.1 al XII-lea, di ordiile dintre de via~a u totul deo ehita.
(neJI. !}I incursiu nila hoardelor polovtisne in
.craIJ~a au adus dupa ele sara irea cnezatului Sfintul Dumitra o
versiune pot.olit.a ~i mai
din KI~v, ~le carui comunicatii cu sudul au Io: t de la Vladimir specific bizantina a stilului
adeS~?rl talate .. Din aceasta a rezultat 0 slabire a linear se afla in frescele
relatiilor cu Bizantul. atedralei Sflntul Dumitru de la Vladimir, execu-
86
87 tate in 1194 de un pictor onstantinopolitan, cu
 ajutorul uno!' ucenici rusi, sub domnia cneazului
Vsevolod Bolsoe Gniczdo (« Cuib-mars »), care I~i
petrecuse tineretea Ia Constantinopol, unde i se
reaprinsese acel gust pentru lucrurile Bizantuln]
de care dadusera dovada etramosii sai, Atunci a
avut loc 0 recrudescenta a influentelor bizantine
in Vladimir. Fiullui Vsevolod, Constantin, vorbea
limba greaca ~i fratele sau Mihail a intemeiat, ca
anexa a scolii unde Invatau caIugari ruai ~i greci,
o biblioteca ce cuprindea peste 0 mie de manu.
scrise grecesti.
Dintre Irescele din Sflntul Dumitru, care au
lost restaurate ~i cura~ate in 1918, cele mai
insemnate sint acelea care infati~eaza J udecata
de Apoi, subiect care pare sa Ii fost mai frecvent
tn Rusia ~i in Italia deolt in teritoriile propriu-zis
bizantine (il. 121). Cei doisprezece apostoli ~i
tngerii care se lnalta in spatele lor pe jumatatea
dreapta a laturii de sud a boltii mari stnt opera
unui mester bizantin. In aceste figuri se poate
vedea cum continua, la :sfir~itul seoolului al
XII-lea, procesul de umanizare al artei de la
Constantinopol. Grija fata de mare~ia monu-
mentala, care Ii mentins pe apostoli tntr-o atitu-
dine frontala ~i repeta in chip identic jilturile
in' care slnt asezati, se Imbina cu cautarea diver-
sitatii ~i a elegantei in gesturi. S-ar zice ca este 0
adunare de carturari, care discutii cu senina
convingere. Capetele individualizate stnt tot atitea
portrete de 0 spiritualitate nobila ~i 'calma, fara
nici 0 urrna din ascetismul sever ~i intransigent
intilnit in alte locuri. Factura este una dintre
cele mai picturale din arta bizantina. Penelul
.deseneaza ~i modeleasa in culoare cu' 0 mare
maiestrie. Tonurile de alb slnt folosite cu rnulta
siguranta In pete mai mult sau mai putin Int.inss,
pentru a reda luminile pe vesmints, chipuri ~i
pal'. Doar in tratarea cutelor se mai exprima
inca gustul pentru linie, care a fost caracteriRLic
epocii. V. Lazarev atribuie colaboratorilor rusi
ai mesteruln] bizantin toti ingerii de pe latura
nord a boltii mari (il. 121) ~i aceis din jumatatea
sUng-a a laturii Bud. Modeleul in culoare este mai 88
timid; procedeele redevin m~i ~~neare..Pe. cal·nn~i.a
de culoare uniforma ctteva linii albe indica lum~-
nile. Chipurile carnoaso ~i masiv~ pierd din tensi-
unoa spirituala, ctstigtnd in realism.
2. GEORGIA
Pictura bizantina s-a rasplndit in rasiirit pina in
Georgia. Importantul ansamblu de fresce de la
Ateni a fost datat de anumiti savanti la inceputu~
secolului al X-lea (mai precis in 904-906) ~l
de altii, dupa piire~e~ mea m~i ap~oa~e de adevar,
in timpul domniei regelui GIOrgI al II-lea
(1072-1089). Ele ar fi deci apr~ape contempo~ane
cu mozaicurile de la Daphni. Fara a atmge
totdeauna eleganta ralinata a acestora din urm~,
ele dovedesc totusi 0 mare suplete in exec!ltIe
,i 0 noblete a stilului care indrep~a~esc .refe.rl~~.a
(il. 123). Ele nu mai pastreaza. numc din rigidi-
tatea ,i severitatea care se mal in~nneau inca in
anu11040. Ciclul Copilariei Feoioarei se desla~oa~a
In conca de sud a bisericii, ceea ce n~ trebuie
sa ne mire intr-o tara in care cultul. Ma~leI a .Cost
la mare cinste ,i unde episoadele din vl.ata ei au
ocupat un loc destul de insemnat in literatura.
Caracterul conservator al iconografi~i ~e rema~c~
in mentinerea In insa,i conca absidei a !dalCll
Domnului in picioare, prezentind Pruncul ,1 Ilan-
cata de arhanghelii Mihail ,i Gavriil, dupa 0
formula atestata in Cipru in secolul al VII-lea
(it. 24). Mai semnalam in ace~a,i sens p:ezenta
unei cruci in cupola, ceea ce i-a determmat po
pictori sa transfere Pantocratorul in bolta
altarului. .
Acestui tip i-a ramas credincios ~i mozalCar~!
care a decorat absida de la Ghelat (Intre ann
1'125 ~i 1130), ale carei figuri, lnrudite cu acelea
de la Cefalu, au totusi 0 anume frumusete surnbra
C81'ele este proprie.
3. ITALIA
ln Italia pictura bizantina. a patr~ns prin mai
89 multe cAi diferite ,i in valuri succesive.
 Cele mai vechi In .nord, venetienii, care
mozaicuri din depmdeau eel putin teoretic exemplelor paleocrest.ine pe care Ie oferea
San Marco de Imperiul bizantin aveau Ravenna, ea s-a limitat la abside.
de La Venetia privirile intoarse' spre In 1112 s-a refacut decorul absidei din catedrala
ConstanLinopol, ca model de Ia Ravenna ridicata Ia inceputul secolului
al tuturor frurnusetilor. Cronicile ne arata ca al V -lea de rsus. Aceste mozaicuri au disparut
dogeI~ I?omenico Selvo ('1071-1084) a cerut aproape in intregime in 1734, cind edificiul caruia
~oz~lCarl de Ia ConstanLinopol pentru a impodobi Ii apartineau a fo t darfrnat pentru a se face
biserica San Marco, a carei re~onstructie incepuse loc unei biserici noi in zustul timpului. Cunoastem
sub prcdecesorul sau, Domenico Contarini ansamblul compozitiei dintr-un desen al arhi-
Mozaicurile de pe vremea Iui Selvo au disparu; tectului Gian Francesco Buonamici, caruia i se
apr?ape toate in incendiul din anul 1106. Svau tncrsdintasera lucrarile. Pe bolta superioara era
gasl~, 1';1 1955, doua fragmente pe Iata de sud a figurata J naltarea. J n cones fusese infa~i~ata
unui yJlastru in p.artea din dreapta altarului. Invierea. Re tul era consacrat preamaririi bise-
Ele tm de 0 Rast.~gnire sau 0 Coborire de pe ricii de la Ravenna in persoana sflntului Apolinarie
Cruce. Este un~ dmtre operele picturii murale ~i a urrnasilor sai. Citeva fragmente - Fecioara
in care . e exp~l~a. cel mai limpede idealul de oranta ~i cin i capete de slinti - au mai dimas
renastere « cI~s!clzanta) al acestei epoci. Liher- ~i sint pastrate in muzeul arhiepiscopal. Fecioara
tatea executiei cont.rastaaza cu maniera mai prezintii un arnanunt propriu iconografiei con-
apasata a mozaicurilor posterioare din San stantinopolitane: batista prinsa la cingatoare, pe
Marco. care am Inttlnit-o ~i la Kiev. Redarea tivului
Abia putin mai ttrziu, la inceputul secolului mantiei printr-o linie de cuburi de aur corespunde
a~ XII-I~a, a';l fost introduse in absida, sub irna- progreselor stilului linear. Capetele sfintilor au
ginea lui Hristos, care avea sa fie refacuta in o distinctie ~i un aer de tristate visatoare, care Ii
1506, cele patru figuri robust.e ale sfintilor Petru apropie de a eJea de Ia Daphni.
Marcu, !Ie~magoras (ucenicul legendar al Iui
Catedrala Tot Ia inceputul secolului
Marcu) ~l Nicolas. Amploarea gesturilor ~i vigoa-
de La Torcello al XII-Jea, daca nu poale
rea ~u care umbrele fac perceptibil trupul denota
chiar Ia sftrsitul celui de-al
un. simt destul de puternic al voJumului. Se atri-
huie tot. .ace.Bte!. epoci Fecioara in picioare cu XI-lea, s-a executat. in absida catedralei de Ja
Pruncul ~l sfinti] Petru, Pavel, Luca ~i loan din Torcello friza celor doisprezece apostoli, deasupra
a.rcadele care .?ec?re~za hem~ciclul de 0 parte careia se iniil~a un Hristos tronlnd, dupa icono-
~l de alta a usu principale de mtrare ce duce din grafia ce tindea sa per iste in .hazilicile unde
pronaos in n~os: nisele pe care a este Iigur] Ie nu exista 0 cupola in care sa se zugravea ca
imaginea Mintuit.orului sau a Pantocratorului
o~up.a le-au impus proportii alungite. umeJe
sfintilor sint date de inscriptii in limba greaca, (il. 124). Ace t Hri tos a fost inlocuit pe la 1190
cu vestita Fecioara. Figura Maicii Domnului,
Catedrala Sub irnpulsul dat de zvelta, imateriala, £lira greutate ~i fara volum,
de la Ravenna Venetia, arta mozaicului dar ~i fara moliciune, este pe de-a intregul tnva-
. inspirata din modelele bi~ luita in lumina aurie, iradiata de fondul in acelasi
zantme, a reinflorit pe tarmUl'ile Adriaticei dar ton, a carui puritate nu ste alterata de nici 0
spre d~ose?ir~ de ceea ce se petrecea in provinciil~ indicatie pitoreasca. Draparea in cute subtiri ~i
Imperiului ~l in conformitate cu majoritatea 90
strinse dezviiluie un grafism acut, care ne tnde-
91 parteaza ~i el de modelul viu.
 J udecat~ de Apoi, executatiiln a doua j umiitate
a secolului al XII-lea, deasupra usii de intrare
pe peretele vest, a fost din nefericire foarte refa-
cuta la mijlocul secolului al XIX-lea. Patru
fragmente cu capetele unor ingeri sau ale unor
drept] au fost impartitc intre muzeele din Torcello
Luvru ~i Castello Sforzesco de la Milano. J~
partea d~ sus, ~ub Ra~tig~ire, c~ezil~ie a operei
de mi~tu~:e, TnVl~rea lui Hristos, ~1 ea 0 fagaduiala
a Invierii morpilor, este figurata sub forma
biza.ntina, a Pogoririi la iad. Aceste doua registr~
au Cacut, in 1870, obiectul unor neizbutite restau-
rari, care le-au accentuat expresia dramatioa ~i
caracterul de Corta, eliminind totodata subtili-
Utile foarte delicate ale modeleului: de unde
~!impresia. de duritate, de uscaciune, de stingacie
~l de saracle pe care 0 lusa astazi cele doua zone.
Dedesubt, « Fiul Omului » apare, la sfir~itul veacu-
rilor, i~ toata slava sa, intre cei doisprczece
apostoli, In spat~le car?ra straj uiesc ostils tngeri-
~or. Ltnga el Fecioara ~I loan Botezatorul irnplora
iertarea pacato~ilor .
. In friza urmatoars, Tronul, purttnd Ev~nghelia
~l Crll:cea, insemne ale lui Hl'istos-Rege, este
pregatlt. In a~tept~rea Judec~torului suprem,
lntre doi heruvlml ~1 arhangheln Mihail ~i Gavriil
care 11 pazesc. La picioarele tronului, Adam ~i
Eva se prosterneaza in adorarea crucii instrument
al izhavirii Jor. Arha~ghelii sun~ din trimbite
pent~u ca. ~amlntul ~l mare~ S8.-1 redea pe cei
rnor-ti. Mal JOs, de 0 ~urt.e ~l de alta a balantei
cu care arhanghelu] Mlhail cintare~te suCletele ~i
pe care diavolii 0 ~au cu asalt, se inalta la dreapta
Domnnln] grup~rIl~ celor .~le~i, printre care pre-
dOI?ma calugarn ~l preotu, ~1 la stinga ostnditii
la l~d, alungati de heruvimi ~i luati de valurile
fluviului de foc, care porneste de la Hristos
Cigurat In glorie.
J os de tot, Ia dreapta Domnului, este figurat
RalUI, la poarta caruia Bunul Tllhar este primit
d~ sffntul Pe~ru. Mai la stinga spectatorului,
dmcoJo de Fecioara oranta, cei drepti se odihnesc
In stnul lui Avraam, De cealalta parte a usii, 92
in lad, pacato~ii sint supusi l~. diferi~e chinuri.
Pe timpanul de deasupra usu, Fecioara est.~
infa~i~ata din nou ca oranU! tnt.rucit oa~.enll
au mare nevoie de rugamintile ei in sprijinul
iertarii pacatelor.
Un panou de 0 asemenea amploare es.t~ opera
unei echipe ~i dl. Demus deosebeste aici .mtna
unui arti t grec in cele doua zone superioare,
unde capetele sint modelate cu un simt p~ctural
care aminteste de acelea de l.a Ray-e,?na. ~l de I~
Daphni, avind totodata ~al putma Vlgoa.re. ~1
tensiune spirituala. In schimb, desenul mamenst
al draparilor apostolilor ~i ale ingerilor ar putea
fi opera unor arti~ti venetieni, deoarece el se
regase~te in San Marco. Iconografia est.e. in
intregime bizantina,. cu el~~ent.ele caracterrstice
Rasaritului, care, dirnpotriva, Iipsesc in A pusul
latin: Etimasia ~i Fluviul de foc.
Murano ~i Favoarea de care se bucura
Trieste pe atunci mozaicul in nor-
dul Adriaticei ne este iara~i
atestata de Fecioara din absida bisericii San
Donato de la Murano, la inceputul secolului
al XIII-lea cu 0 executie mai stingace decit
aceea de la' Torcello (Weidle, Les mosaiques "eni-
tiennes, pl. 31-32) ~i de decorul absidelor di~
catedraia de la Trieste: la nord, in capela Sftntului
Sacrament, Fe ioara, tintnd PruncuI, troneaz~
intre arhanghelii Mihail ~i Gavriil deasupra uner
frize in care se aliniaza apostolii (Weidle, op, cit.,
pI. 12-17). La sud, Hristos s~rive~te aspida ~i
vasiliscul intre sfintul J ust ~l sftntul ServoIo,
dupa ° ;'eche terna iconografica practicata "Ia
Ravenna.
Italia
In Italia meridionala, pe
meridionalii care recucerirea bizantina
° redase elenismului, calu-
garii basilieni instalati in mare numar au decorat
cu fresce avlnd adeseori un aspect destul de
rustic, p~retii capelelor de. sihastri pe care Ie
93 sap au In stincile de tuf {il. 125, 126). Dupa
 marturia inscriptiilor, aeeste pieturi se in~iruie
din al X-lea pina in al XV-lea seeol. Pe bolta
absidei se afla de obicei Hristos tronind, uneori
Deisis, Fecioara cu Pruneul, sau Imparta~ania
apostolilor. Peretii laterali sint acoperiti eu Ioarte
numercasa figuri de sfinti ~i scene din Evanghelie.
J nrudirea acestor fresce cu aceIea din Cappadocia
tine mai cu seama de faptul ca, lntr-o parte a
~i in cealalta, este yorba de adaptarea la pictura
rupestra a unor modele a emiinatoare, de catre
paturile monastice de origine populara. Dar intre
unele ~i celelalte exista deosebiri care ingaduie sa
se presupuna ca analogiile lor nu e explica prin
relatii directe. In locul frizelor continui, foarLe
indragite in Cappadocia ptna la mijlocul secolului
al XI-lea, in Italia meridionala apar comparti-
mente izoIate. Aici s-au ornis scenele pur istorice
din viata lui Iisus in favoarea episoadelor teofa-
nice si, in sfir~it, figurile sfintilor au capatat 0
mai mare tnsemnatats. Este 0 arta de 0 inspiratie
mai Iirnitata ~i mai putin net bizantina decit
aceea din Cappadocia. Ptna in cursul secoIuIui
al XJJ -lea coloritul a ramas destul de ~ters,
devenind mai apoi viu ~i luminos.
M ontecassino Unele forme mai rafinate
§i Sant'Angelo ale picturii bizantine au
in Formis patruns in Italia prin inter-
mediul rntnastirri bene-
dictine de la l\lontecassino. Atunci clnd, in anii
1066 si urrnatorii, abatele Didier (care avea sa
ocupe scaunul pontifical sub numele de Victor
al III-lea, intre 1086 ~i 1087) a intreprin recon-
struirea minasLirii, dupa miirturia textelor ~i
indeosebi a cronicii aba tiai, redactatii de ciilugarul
Leon din Ostia, el a adus art.isti de la Constanti-
nopol pentru a impodobi cu mozai U1'i absida,
arcul triumfal ~i atriumul bisericii principale ~i
pentru a executa pardoselile. Biserica, tirnositii
in anul 1071, ~i decorul ei disparusera cu mult
inainte de bombardament,ele din 1944 ~i 1945,
in urma cutremurului de pamtnt din anul 1349
~i a lucrarilor de restaurare care s-au intins din
1360 ptna in secolul al XVIII-lea. Se stie insa
ca era 0 basilica mare, prevazuta cu un transept
~i trei ahside. A~a urn ~-a intimplat ade.sea in
bi ericile fara cupola, Hri to. fusese h:~fa~l~at in
absida principala, in tovara~l~ unor sf'inti, dupa
traditia bi ericilor paleocre~tl~e ?e la Ro~a.
Atriumul era decorat cu mOZalCUI'IrepreZenUD?
scene din echiul ~i 10uI Testament, probabil
dupa modelele pe care mozaicarii Ie adusesera
de la Con tantinopol. lava centrale, colateral.el~
si tran eptul fu esera pictate, p~ate de artrst:
italieni cu fresce reprezentind episoade fara in:
doiala din oul Testam nt ~i din viata sfintului
Ben dict. AUt clt putem sa ne dam seama dupa
indicatiile destul de umare din texte, s~ par~ ca
programele iconografice prescrise soar Ii mS~)JJ'at
din acelea care Iusesera realizate in San Pietro
~i in San Paolo fuori l~ mur~, de .la .. Rom.a:
Dupa spusele l~i LeoD. ~I~ Ostia, .a~~I~tll ve~I~~
de la Conetantinopol initiara .novlCll mi?a~tll'll
In prelucrarea aurul,:,-i, argintu~Ul~ b~onz~IUJ, fieru-
lui, stiolei, Iildesului, lemnului ~I pletre!. Aceasta
arta compozit.a de la Montec~ssmo! .~n .car.e se
contopeau aporturile bizantine ~Itraditiile italiene,
s-a ra ptndit in toata Italia meridi~nala. Ea. a
ajuns de a emenea in Itali~ ?entrala ~l ~eptentrlO~
nala prin mijlocirea mtnastirilor apartinind acestui
ordin. . .,
Influentele bizantine sint foarte Iirnpezi III
decorul pictat al baziJi ii Sant'A~gelo in Formi.s,
are a fost recon truita de Didier inceplnd dill
anul 1072. ituatii la i~iva kilometri de Capua,
biserica isi datoreaza numele faptului ca este
consacrata sfintului arhanghel Mihail ~i ca e
afla nu departe de ruinele unor apeducte (in
latina vulgara formae). In absida principala, tema
Iui Hristos asezat pe un tron incrus~at cu, ne~t~-
mate ~i facind gestul gre al blllec~.vm~ar~l,
dea upra unei frize cuprinzind arhanghelii ~I11all,
Gavriil ~i Ralail, este lmprumutata de la Bizan].
9~
Imprejuriirile locale explica prezenta, ?e 0 pa~te
9S ~i de aha a arhanghelilor, a sftntului Benedict
 ~i a lui Didier, in calitate de otitor, tinind chivotul
bise.ricii. Tot din Jumea bizanti'na provin ~i
Fecioar-a bust cu Pruncu) In brate ~i, dedesubt
cele ~ase figuri de sfinti in picioare, separat~
prin arbori, din absida de sud. Scenele din Noul
Testament care se desfa~oara in nava centralg
~i cele din Vechiul Testament din colaterals
precum ~i Judecata de Apoi pe peretele vest'
stnt net imitate dupa modele bizantine. Stilui
acestor picturi, in care s-a putut deslusi maniera
a eel puti~ cinci .me~teri de valoare inegala,
datoreaza Biaantnln] un rest de maretie hieratica
gustul. ~e~tru 0 .a.numit.a somptuozitate, simtul
~rmoruel. ~l ~ echilibrului In compo.zi~ie, impasibi-
Iitatea figurii lui Hristos, regularitatsa ritmului
prin repetarea gesturilor ~i atitudinilor. Dar eJ
P?arta ~i pecetea ~nor inovatii aduse de me~terii
din partea 10culUJ, care Indrageau realismul ~i
l1?i~~area. Inclinati spr.e 0 anume forma de expre-
SlOnISm, acesti ptctori intaresc tonurile, accen-
tueaz.a contrastele intre valorile luminoase ~i
valorile intunecate, a~aza pe obraji pete uniforme
de cinabru. Vigoarea cu care sint desenate con-
tururile figurilor, cutele vesmintslor sau trasaturile
chipurilor are menirea sa compenseze absenta
unui modeleu veritabil. Energica stilizare a desenu-
lui nu este totdeauna ferita de uscaciunea usor
stereotiplL
In schimb, este aproape sigur ca arti~ti bizantini
sau, eel putin, unii mesteri Iormati in maniera
atelierelor de la Constantinopol au pictat - pro-
babil in cursu) celei de-a doua jumata~i a secolului
a.l XII-lea - in pronaosul care fusese adaugat,
figura pina la brtu a arhanghelului Mihail, in
costum imperial, ~i a Fecioarei inve~mintate in
imparateasa hisantina, pe care 0 sutin doi ingeri
zburatori (Ingerul din dreapta a fost in intregime
refacut in secolul al XVII-lea). Eleganta serneata
~i senina a figurilor, puritatea fizionomiilor, abun-
denta decorativa a vesmintelor nu lasa nici 0
tndoiala asupra originii constantinopolitane a
acestui stil.
96
111ozaicuri l,n Atunci ctnd Sicilia nor-
bisericile normande manzilor a fost ridicata la
din Sicilia rangul de regat, suveranii
din insula au adus ~i ei
din Imperiul bizantin, cu care intentionau sa
rivalizeze §i la stapinirea caruia rivneau, mozaicari
pentru a le impodobi bisericile, asemenea eelor
din Bizan], cu un decor destinat sa sporeasca
prin splendoarea a stralucirea solemnitatilor care
e deslasurau aici, potrivit unei etichete inspirate
din a eea a basileilor.
Cefalu Primul 8i eel mai mare
d intre regii normanzi ai
Siciliei, Ruggero al II-lea (1130-1154), incoronat
in eptembrie 1130 de antipapa Anaclet al II-lea,
a pus a se execute in 1148, pentru catedrala
de la Cefalu, a carei constructio 0 tncepuse inca
din iunie 1131, mozaicuri care sint pe deplin
bizantin nu numai prin iconografie, ci §i prin
stil (il. 128). Dupa traditia respectata in bazilicile
fara cupola, Pantocratorul, in bust, a Iost transpus
In conca ab idei. Dar Pantocratorul din abside
nu esLe acelasi cu cel din cupole. Pe cind acesta
din urrna este zugravit cu un aer sever de stlipln
Lotputernic al lumii in Inaltul cerurilor, tinlnd
finta criptura tnchisa, cel dintti arata Evanghelia
doschisa la textul lui loan (VIII, 12): « Eu sint
Lumina lumii: eel ce imi urmeaza 1ie nu va
umbla in mtuneric, ci va avea lumina vietii )l,
J'iindca el este Mintuitorul §i, in acelasi timp,
.1udecatorul ~i Creatorul. Expresia atotpu ter-
ni iei este ternperata de expresia orneneasca. In
registrul de sub Hristo., Fecioara oranta (cu
bati La prinsa la cingatoare) este inconjurata de
carda sa de arhangheli: Mihail ~i Rafail1a dreapta
~a Gavriil si Uriil 1a sttnga sa. Cei doisprezece
apo toli sint impar~iti in patru grupuri de cn~
trei , in cele doua zone urmiitoare. Petru ~I.
Pavel, patroni ai bisericii dupa Hristos ~iprotector:
ai Siciliei normanzilor, ocupa trnpreuna cu evan-
gheli. Lii prima din aceste zone. Asa cum 0 cere
97 icrarhia erea ca, sf'intii stnt mai mici dectt
 Fecioara ~i arhanghelii slnt dorninati de Panto-
cratorul de proportii gigantice.
A,c~ste D?-0zD:icuri apartin unei faze noi a
clasioismului d~n vremea Comnenilor, iar una
dmtre cele mal frumoase marturii ale acesteia
dat,ata cu vreo cincizeci sau saizeei de ani mai
inamte, am inttlnit-o la Daphni. Dintre to ate
mozaicurile din Sicilia, cele de la Cefalu au mai
multa ,z:nare~i~ senina ~i frumuse~e rafinatiL
Apostolii ,au Iirescul atitudinii statuilor antice,
cu u,n plcl.or care austins greutatea ~i cu celalal]
indoit. Ei au rupt traditia prezentarii strict
fron~ale ~i stnt Intorsi usor unul catre celiilalt
ca ~I ctnd ar purta 0 discutia grava. Dar linearis~
~ul, care, va capata in cursul secolului din ce
in ce mal ~are Im'portan~a, se accentueaza in
cutele draparIl~r ~al abundente ~i mai decorative
dectt la Daphni ~Iv de asemenea mai independente
de trupuri, ale carol' volume inceteaza eel mai
adesea de a se face simtits sub stofa. Dar cautarile
ornament~le de detaliu, desi compromit unita-
tea plastica a figurilor, Ii ramtn inca subor-
donate.
Sfinti~ in ,pic,ioare ~i, busturile de prooroci sau
de patriarhi dm, spa~lU,1 al~arului (berna), care
au fost execu~a~l aproxirnativ Intra anii 1155 ~i
~170" dezva~u~~ un gust mai pronuntat pentru
jocurile de Iinii, destul de superficiale, ~i pentru
zveltetaa personaielr» cu trupuri lip site de velum.
Supunlndu-ss unei aceleiasi conceptii, coloritul
pierds d~n densitats. Pietorul cauta contrastele
de to!lUl'l, subliniats pr,in efectele de linii. Aceste
mOZal?Url al! mal putina maretie ~i for~a dectt
cele din absida.
Capela Palatinii Urmari~ a?eea~i evolutis
de la Palermo in mozalCurile din Capela
Palatina de la Palermo care
au fost realizat~ din anul 1140 ptna prin 1170,
P~n~~Il perete~Ul de vest, care ii reprezinta pe
fu!-tll Petru ~l Pavel de 0 parte ~i de alta a lui
HrJ~tos tron~nd, ar fi fost introdus cu prilejul
uner ref'acan operate de Wilhelm al II-lea 98
(1171-1189) sau de unul dintre urmasii lui,
pentru a instala in acest loc tronul regal.
Insa~i arhitectura cladirii, ridicata tntre anii
1132 ~i 1140 de Roger (Ruggero) al l l-lea, raspunde
inclinarii pe care 0 aveau principii normanzi de a
combina resursele civilizatiilor care i~i sed irnen-
tasera aporturile in Sicilia, Unui plan bazilical,
traditional In Apusul mediteranean, i se adauga
deasupra altarului 0 cupola, socotita dupa con-
ceptia bizantina simhol al puterii cosmice a lui
Dumnezeu, care se reflecta pe parntnt in puterea
imperiala sau regala. Aceasta cupola se sprijina
chiar pe trompe de colt ~i nu pe pandantivi,
dupa 0 formula Iolosita in mai multe ctitorii impe-
riale de la Constantinopol sau din Grecia. Dar
trompele, in loc sa fie trompe conice ca in Imperiu,
stnt trompe sferice cu boltari, de un tip cunoscut
in Kairuan ~i in moscheile sau bisericile din
Spania. Folosirea acestui procedeu se datoreaza
fara Indoiala interventisi unor zidari arabi sau
Iormati dupa practicile de constructie ale arabilor.
Tot din arta islamica provin ~i arcurile in ogiva,
coloanele de unghi tavaneJe cu stalactite de
lemn aurit ~i decorul lor pictat miniatural in
alveolele in care se vad cavaleri, dansatoare ~i
monstri, precum ~i 0 figura a sfintului Gheorghe,
singurul motiv crestin din acest ansamblu are
evoca Intr-un fel foarte oriental 0 lume a fericirii.
Mozaicurile poarta, ~i ele, pecetea unor influente
Ielurite. Iconografia ~i stilul lor sint bizantine
~i artistii are Ie-au exe utat au venit din Imperiu.
Dar paeticularitatila planului, exigentele practici-
lor de cult locale ca ~i gustul pentru anumite
motive arabe de ornamentatis au conferit acestui
decor caractere proprii Siciliei.
Dupa ins rip tia de la baza cupolei, cele mai
vechi mozaicuri din Capela Palatinii au fost
executate in partea riisiiriteana a edificiului sub
Ruggero al II-lea, Inainte de anul1143. In cupola,
bu tul Pantocratorului este inconjurat de cei
patru arhangheli, Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil,
tnversmfntati in costume de curte bizantine, ~i
99 de patru Ingeri purttnd himation 9i toga.
 Inscrip tia greaca din jurul medalionului lihnul'e~te
bine semnificatia simbolica de origine imperial a
pe care 0 are aceasta reprezentare; « Cerul este
tronul meu ~i pamtntul este scaunelul pe care
lrni odihnesc picioarele, spune Domnul care tmpa-
raye~te peste toate ». Dar cum aceasta cupola,
in loc sa fie sustinuta, dupa tipicul grecesc, prin
intermediul unui tamhur sLrapun de ferestre cu
arcade Inalte, se sprijina pe un ocLogon ale arui
laturi pline alterneaza u trompele cu boltari,
pe ace t octogon s-au tran ferat proorocii care,
in Imporiu, ocupa spatiile dintrs ferestre. Ei au
fost infati~ayi fie ptna la brlu, in colturi, fie
inlauntrul unor medalioane pe timpanele arcadelo-
care se deschid pe bratele transeptului. David,
Solomon, Zaharia si loan Botezjitorul au avut
dreptul, ca semn al importantei ce li se acorda,
la locuri privilegiate in nisela octogonului. Trom-
pele de colt au fost ocupate, nu ca in Grecia de
scene hristologice, ci de cei patru evangheliati,
dupa modelul, mai rasptndit, al bisericilor cu
pandantivi. Din aceasta adaptare a programelor
canonice bizantine la 0 biserica cu trompe de
colt de un tip strain de Imperiu rezulta, pe
structuri arhitecturale, ele tnsele mai putin arti-
culate, 0 distributie mai putin clara a decorului.
Mozaicarii au accentuat inca §i mai mult impl'esia
de inghesuiala, sporind nurnaru] ornamentelo- ~i
al inscriptiilor grocesti §i latine, Care aj ung sa
imbrace pina §i boltarii in retragere ai trompelor.
A eeasi tendinta i-a tmpins sa reverse pe arcadele
laterale e raspund in tran ept, arhite turilc
Buneivestiri, sau personajele 10 if §i Ana din
Intimpinarea Domnului, care ocupa respectiv
arcadele dinspre absida §i din 'pre nava entrala.
l\lai jos, unghiurile sint in parte a cunse de arbor!
Iuati din repertoriul arab. Acea ta abundenya
cam exuberanta a decorului, comparabila cu
desfa§urarea unor tapiserii, c parut probabil
unul dintre mijloacele capabile sa produea impresia
de splendoare voioasa, ne esara la aceasta capela
pelatina a unui rege strain care, departe de a
avea severitatea guatului clasic specific cercurilor 100
101
de I urtea din Con tantinop.ol.' jnt~leg:ea sa
profite de toate ~I~~erile de engine dif'erita pe
are i le oferea Sicilia,
Tot in timpul dornniei lui Rogel' ~ II-lea,
dar de asta data dupa anul 1143 (terminus post
quem dat de in criptia din cupol~) s~ pot d~t~!
in virtutea elegantei suvel'~e ~ s~llulUJ lo~, ~fllltl~
Grigore Teologul (au dill. Nazianz}, asile §l
10 n Gura de .AUI', de pe zidul de. nor I al tra~-
soptului preeum ~i sflnt.ul Pavel ~I a§le~'ea dill
~b ida de sud (il. 127) §i, in sfj.r~il, I ul ~UI
10 if §i Fuga din EgipL din re~lstrul slJP~rlor
al peretelui de sud al transeptulm. Este de aJu~s
i1 ompare sfintul Io~n G?ra de ~J\l1r dill
Capela Palatina cu eel dill Sflnta ySofia de .la
Con tantinopol pentru a tntelege cu lea aturtlc
Parintilor Biseri ii grecesti ra ipund ?e ~ala
aceasta unui ideal de spiritualitate nobila .. ~I nu
unei griji de a exal.L~traditiil~ pe c8:I'cse ~prlJl!lea,u
arnhitiile patriarhiei. Aceeasi n~vOle de idealizai e
se traduce in Iigura sflntului Pavel, care? i~
temeiul locului pe care il ocupa ~n oonca ab.~ldel,
a fost infal,i~at Hicind gestul bmecu.vintarn, cu
Cartea ~i vesmintele Pantocl'ator~lm .. Poate c.a
slintul Petru fu ese reprezentat. Imel!'lC, la. 01'1-
gine, in absida nord unde va Ii Iost tnlocuit c~~
·fintul ndrei sub Wilhelm I. In scena astern
tendinta oatl'e'luxul detaliilor, pe care am.rclev~t-~
in careul central, a dus la a~op~area ~nel verslUI?-l
care figura Ia un Ioc Calatoria §I Inchinarea 1:nag1-
lor, fara tndoiala pentru a sublinia par~lelIsml1~
cu ofran dele lui Roger al II-lea i,nsu§l. Ca. ~l
in careul central, ~i aici scena oon~mua pe zidul
de sud adiacent cu Vestirea pastorilor.
Mai multa rigiditate exista. in .desenul a!tor
patru scene din ciclul evanghelI?, pictate pe z~d~1
de sud al transeptuIui, ponte abia in cursul pnrm-
lor ani ai domniei Iui Wilhelm I (1154-1166),
fiul lui Roger al II-lea, intre. anii 1154 ~i 1158.
Ele reprezinta Botez~l, Schimbarea Ia F~~a,
Invierea lui Lazar ~J Intrarea in Ierusalim.
Ansamblul subieotelor tratate pe ac~st peret~
sud era menit sa ofere privirii regelui, a carui

loja se spnjmea de zidul de nord, episoadele
care scoteau in relief caracterul regal ~i triumfal
al vietii lui Hristos.
In ceea ce priveste decorul navelor lungi, s-a
ales, desigur prin imitarea bisericilor din Italia
meridional a care ofereau acelasi plan bazilical,
pentru nava mediana scenele din Geneza, de la
Facerea lumii ptna la Lupta lui Iacov cu ingerul,
~i pentru colaterale episoade din vietile lui Pavel
~i Petru. Iconografia unora ~i altora vine esential-
mente din Bizant, dar u anumite aporturi posi-
bile ale traditiilor apusene, care se pot datora
unor artisti lucrind in sudul Italiei. Fara tndoiala
mozaicarii care au decorat Capela Palatina au
folosit drept caiete de modele, culegerile de desene
alcatuite dupa unul sau mai multe monumente
mari din Italia meridionala, tributaro iconografiei
bizantine. Pentru tablourile Genezei, executate
la inceputul anului 1160, compozitiile limpezi ~i
simple, aspectul monumental al figurilor, raritatea
elementelor de peisaj ~i a fundalurilor de arhi-
tecturi confirrna faptul ca artistii au folosit
caiete de modele destinate marii picturi murale
~i nu s-au inspirat din miniaturi. Mozaicarul nu s-a
sinchisit sa adapteze in cadrul spatiilor dintre
arcade scenele concepute pentru panouri drept-
unghiulare ~i a lasat ca figurile ~i obiectele sa fie
taiate de scobitura arcadelor. Demnitatea linis-
tita a atitudinilor este 0 supravietuira a idealului
clasic din epoca Comnenilor.
Modelele folosite pentru vietile lui Pavel ~i
Petru, executate in jurul anului 1170, vadesc
o mai mare influenta a artei miniaturilor daca
tinem seama de folosirea constanta a fundalurilor
de arhitecturi (il. 131). Este neindoielnic faptul
ca in Italia meridionala ciclurile se VOl' fi tmbo-
ga~it cu scenele privind sederea la Roma a sefilor
apostolilor. Alungirea figurilor, impetuozitatea
usor vehementa a faldurilor draparilor, desenul
miniaturist al detaliilor interioare ~i agitatia
personajelor sint conforme tendintelor care i~i
face au aparitia in frescele de la erezi ~i care au
fost duse la paroxisrn tn ultima tr eirne a secolului
nl XII-lea. . . f 1
« Occidentalizarea» programulUl iconogra ic a
navelor Capelei Palat~ne. se. vadeste ~~ preze!1~8:
unei foarte largi maJorltat!. d.e Iiguri d.e sfinti
occidentali, in bust sau in. 'plcIOare, pe tlmpane!
pe intradosurile ~i pe sttlpii arcadelor, prec~m ..~I
e peretii lungi de nord ~i de sud. ylnSCrlP~lIle
~lnt dealtfel in latina ~i nu in gr~aca,. asa cum
erau •m careul central , mai bizantm prm planul
y' d
au ~i prin temele tratate. Aceasta nevoie e
« occidentalizare» a dus ~i la asezarea in . oncs:
ab idei centrale, fara tndoiala sub ~omn~a lui
Wilhelm I (1154-1166), in locul Fe?l~a.rel car~
era probabil prevazuta in programul initial al lui
Rogel' a1 l l-lea, un Pantocrator. inspirat dupa
cel de la Cefalu, desi este de prl as, in cupola
mai existind unul. Dedesubt au fo~t r~p~~zenta~1
o sfinUl (poate Maria-Magdalena) ~l slintii Petru,
loan Botezatorul ~i Iacov. .Preze!1~a acestl!la
din urrna, episcop ~ Ier~sah~~IUl,. se exph~a
desigur prin pretentiile dmastlel. nor D?-ande din
Sicilia asupra regatului Ierusallmul~l. .
Influen~a araha apare in . ~numlte !D0tlve
ornamentale, cum ar fi..tnlantuirile .de .polrgo~ne,
~iin folosirea incru tatiilor de amail Jl ~e sld~f
entru frunzi~ul arborilor care capata din ce n
~e mai molt aspectul heraldic pe care il au in
arta musulmana.
La Martorana Caracterul grec. est.e ~i mai
accentuat in hiserica Mar-
torana, sau, mai corect, Santa Maria ~ell' Amir~-
glio a carei con tructie fusese inceputa cu pu~m
inai~te de anul 1143 de mare!e. ar~ural Ghe~r~ ~'
nas ut in Antiohia din parlD~.1 greco-s.m n~.
Clerul care slujea biserica, tnchinata FeclOare~,
.. alugarii din mlnastirea alaturata erau grecl.
cruce tnsoriaa, preponderent p~eatunci in
bizantin. I s-a adaugat, d':lpa mod a OCCIen
~:P~~~
~l:nul adoptat pentru edificiu a fo.s~ planul .i~
!
o campanila. Arcurile in oglvll, coloanele decungfl
103 ~i trompele cu retrageri denota, ca ~l la ape a
102
 Palatina, fidel ita Lea consu-uet '1 ' ' , fundalurile de arhitecturi ~i 0 1nfa~i~eaza pe
de anumits traditiiy i.Uale S'IeJ '1'lei?IJarabo
01 10 alnici fil~u Fecioara, nu in picioare, intr-o atitudine solemna,
D ecorul de mozaicuri .' ci ~ezind, ocupata sa toarca ~i miratji de iosirea
~i 1151 (data morbii 1 .' ~~ecutat in~re anii 1143 Ingerului. In [nttmpinarea Dornnului el nu retine
era profund grec j~ i~~ ' e?l'gl~e d!n ntiohia), decit Fecioara cu Pruncul ~i pe Simeon, fara
nefericira 0 bun a parte di~lrf ~I~, ~l I's~iJul au, Din Iosif ~i fi1ra Ana. In astere el nu introduce nici
planului bizantin a avut d:e ISPUlut. Adoptaraa Calatoria, nici Inchinarea magilor.
tl,nerea unei repartisar! a ubi ;t I conse~mta men- Adormirea Maicii Domnului (il. 130) - tema
bizantina dectt in capela leal ~ of J?allpronun.t~t care apare in artele minore din secolul al X-lea
u abundenta care domn p a u Ul. n, opoziti« _ este una dintre cele mai vechi, dupa aceea
mozaicarii Martoranei a ea in ace a ta ~m urrna, de la Daphni, in pictura rnurala ~i de asemenea
un soi de intimitaLe u autat ,sobrletatea ~i una dintre ele mai sobre. Aproape de Maria,
unei biseri i de dime' ,ar~ se potrivsa mai bine care zace pe patul de moarte, se 1nal~a, in mijlocul
1nt nu numai redus;~uTII mal modeste. Scenele panoului, Hri tos care, cu ambele mtini, ridica
~i mai putine person~c~urnar, dar ele uprind sufletul Iaicii sale, redat sub forma unei Ietite
In cupola, opt prooro i . inra~ate. In partea de sus zboara doi ingeri cu
in picioare, intre ferestre s~~ put~t fl IreprezenLa~i rnlinile acoperite de valuri, care se pregatesc sa
arhangheli lnvesmtnt t.' • registru celor patru primeasca pentru a 0 aduce in ceruri. La sting a
care se proster'ileazaay1i in t~ga ~i in hirnation, ~i la dreapta se arupeaza apostolii carora, dupa
a proskinesei, cu miiniie n at~~udme~ blzantina o traditie atestatii de sf1ntul loan Damaschinul,
cratoru1ui tronlnd cu C:~~pel.1t\ ~n J urul Panto- li s-au alaturat trei episcopi, lesne de recunoscut
onul central. A f .. ea mc. lsa, in medal i- dupii omoforionuI lor ell cruci: sfintul Dionisie
Staptnul atotPuter~~t ~fCl inf~~I~~t mai putin Areopagitul, primul episcop al tenei, lerotei ~i
Inconjurat de garda sa' LUI?-ll l]l Judecatorul Timotei, prirnul episcop al Efesului. La capatii,
adorat de tngeri: aceast~~erlala, it Dumnezeu fintul Petru leagana cadelnita. De cealalta parte,
fect accentelor de evlavi eg~re corespunde per- f'fintuI Pavel i~i sprijina capul de picioarele
X" ie a Carol' domina ta
urmant a fi realizata in ctt I' n s-a 'Fecioarei, pe cind sfintul loan ajuns la batrtnetc,
Evangholisn; ocupa tro;:v:1 ocxr1la Marto~ana. i~i a~aza ere tetul pe pieptul Mariei. Acest mosaic
opt apostoli au fost a p. e e colt. Ceilalti e daosebeste de eel de la Daphni prin introdu-
nord ~i sud ale crucii ~~~a~: pe. holtile bratslor erea unor fundaluri de arhite turi dupii un motiv
prinstil, atitudini, dr~~ari 1aS~~~u~tit,d~. apr?piati oare se tnttlneste in miniaturile din prima jumatat.o
rum, de cei din ab ida del C ~ ~I c iar dimen- a secolului al II-lea. Dinaintea edificiului din
crede ca acestia din urm I'a efallll,.~nclt e poate dreapta apar douii femei care jele c.
mozaicarilor care au decor~t ~ s ujrt de modele Sfintii reprezentati in diierite locuri sint aproap
Restul decorului a . artorana. toti sfinti gre i. Printre eilal] i nu exisba nici
a.re puteau fi conceput:eJ~n~t sCf:e~? obi~n~ite unul pe care his ri a gl' a a sii-l fi lnlaturat all
rei: Bunavestire ~i Int: . pro VlI e a Fecioa- ignorat. In s hirnb -au inra~i~at sfinti gl'eci al
arcurile de est i d impinarsa Domnului pe
carOl' ult nu patl'nn e. e in Occident. Teate
asterea lui Iisu! si e dvoet . ale arbului central,
inscrip~iile .tnt 1n limba greaca.
de ve~t. Se releva aici e~r:~:l~ ~~cliol!: ..bratului Pe zidul de vest al pronaosului se ana doud
carului Martoranei s re mai . n .11 mOZaI- imagini votive. na it arata pe Hristos in picioare
avea autoru1 decol~l .maI~m~ta slmpli.tate decit incoronindu-l pe r gele Ruggero al Il-lea, potrivit
Capela Palatina I uk pal'~ilor. rasarltene din
. n unavestire, e1 suprirna 10 .• 105 unui tip i onografic e s·a bu ural, de trecere din
 secolul al IX-lea pina pe la mijlocul celui de-a! de Capela Palatina, ci de ~ la~tern~ deasupra
Xl l-lea. Pe celalalt panou, Gheorghe din Antiohia intersectiei, flancatii, la un myel inferior, de aco-
se pros.tern~az~ cu u~il.inFi, ca un « rob » (dulos, perisuri in doua pante. ..'
spun~ mscrwt.I.a) ~a plC~oarele Fecioarei Iigurata Mozaicurile, incepute cu putm mamte d.e anul
nu din fa~a,. CI din trel-sferturi, ca intercesoare 1180, au fost terminate la incep~~ul anului 1.190.
asa cum pr~CIzeaza textul inscriptis] de pe rotulul Maiestria pe care 0 dovedesc, spu:.ltul de c~~rlta~e
pe care II ~me in mina.
si de ierarhie care Ie coma~d~ repartJt~a, ~n
~e~terul care a decorat Martorana a Iost mai . fir~it stilul lor arata ca artistu .au venit din
putin un desena~or c~~ un co~orist. Is-au
v putut Imperiul bizantin ~j, foarte probabil, de la Con-
reprosa unele stmg~cll, d.e pilda picioarele prea stantinopol. S-a crezut uneori ca, pentru exec.utarea
scu~te ale ar?~n.ghell]or din cupola, ~i 0 anumita acestor panouri, Wilhelm al II-lea ar h ad.us
dur'Jtat? a liniei. In schimb, coloritul sau este mozaicari de la Salonic, oras pe care tl cucerise
unul dmtre cele m~i bogate din Sicilia ~i acest in 1185. Dar decorarea bisericii a in~epu~ cu ~ult
]uc~u ~ore punde bine atmosferei de intimitate inaintea acestei date ~i rernarcabila er umtate
dehcata .ee care se. pare ca .a vrut sa 0 creeze. El dovedeste cii planul general al lucrar!)or fuse~e
a facut. s~ predomme tonurile de aJbastru, violet, intocmit de la inceput. Programul lCo.nograflC
trandaflI'lu, verde-deschis ~i alb pe care le-a a fo t imprumutat de la ~apela Palatina, dar
indulcit. prin fo~osirea nuantelor 'complementare tratat cu 0 grija mul~. sporlt~ fa~a de coe~en~a:
in pa:~II.e umbl'lte. EI a facut argintul sa scli- Pentru absida creatorn s-au inspirat totusi mal
peasca dm. abunden~a pe vesmints ~i de asemenea mult din catedrala de la Cefalu. n ~ust ~are al
pe fondul'lle medallOanelor, unde i-a combinat Pantocratorului Iactnd gest~ bm~cuvmtarll ocupa
efectel~ ~u ale aurului .. I-au placut petele largi toaLa conca, dobindind 0 ~l mal, m~re .am~loare
de ~lI~ma. A tmpins mal departe declt mozaicaru] declt inaintasii sai de la Cefalu ~l dill Capela
abslde! de la Cefalu desenul detaliilor interioare, Palatina. In zona urrnatoare, Fecioara desornnata
Ireamatul cutelor und uits. De asemenea si-a prin inscriptia gr~aca drept Pa~achrantos (Prea-
a]~ngJt . personaje]e. Prin aceasta el vesteste curata, far a lndoiala ca 0 referll~~a la eon~rover-
stilul ~nilor 1170 ~i urmatorii, pe care J-am intflnit
in ultirnela faze ale Capelei Palatine ~j pe care
sele timpului asupra Imaculatei Co~ eP~Il) . =.
neaza cu Pruneul intre arhan~belJl Mlha~l ~l
n vom relnLilni la Monreale. Gavriil ~i cei doi prezece apostoli, ~l ?ar?r ~Ir e
revarsa pe stilpii din apatul absidei ~I a.Jun~e
111
onreale Wilhelm al II -lea (1166- ptna pe zidurile nord ~i sud ale alt~~'uIUJ. Dl?a~la
. -1189) s-a gindit sa Iaca eu care pictorul a di pus ~postoIJl. astfe.l IDCI~,
din catedrala de la Monreals, a carei Con tructie a in ciuda intinderii registrului pe ma! m~l\l pereu,
~ntreprms-o pe dealurd~ ce domina orasul Palermo, ei nu Iorrneaza 0 sue esiune de f1gur~ frontale
rn 1172-11 ~3, unul dintra cele mai rnari sanctu- izolate, i un grup intors ~at~e. I' e~l?a,ra, nu
a.r~ ale cre~llJlata~ii, c':lre sa intreaca 1n amploal'e putea fi decit opera unor arll~tl J CUSI~1 10 a .. e
~I in fa t Cape~a Palatinii, so otita p buna drep- adapta unor cadre car~ n~ erau cele .ale edlfI:
L~te c~a mal ImporLanta realizare arhitecturala ciilor bizantine: numai niste mestcri f?r~atl
din tirnpul domniei bunicului sau, Roger de 0 lunga traditie in exercitarea ~eserlel lor
al II -lea.
erau in masura sa faca dovada uner asemenea
~~serjc~ eSLe. 0 .bazili. a cu transept care, din tndsmtnari. Nu la fel se punea problema pentru
pricma dlmenslUmlor ei, nu mai e Le acoperita cei paisprezece sfinti ~i sfinte din zona urrnatoare,
de 0 cupola sprijiniUi pe bolti, "pre d o. ehirn 106 107 care, dimpotriva, lntr-un fel foarte savant, stall
 l~ coresI?ondonta simetrica cu.ceilal~i de pe peretole
d~n fata: Clement I, de. pilda, corespunde lui
Sllve.str~. AlCI.nu s-.au .retmut decit sf'intii onorati
de biserica latina ~l dmtre care majoritatea for-
mau obiectul unei evlavii deosebite in Sicilia
~i in Italia. Se releva prezenta Ilntului Thoma
Becket, ucis in 1170 ~i canonizat inca. din 1173
(sotia lui Wilhelm al II-lea Ioana era fiica rezelui
Angliei, Henri al II-lea).' 0
~avel ~i Petru :;tn fo L infi'i~i~ati tronlnd in
ahsidele laterale, primul Ia nord, 1 doilea la sud.
Dar episoadele din viata lor, in loc sa fie mutate
in colatorala, asa cum se intimplase la Capela
Palatina, au impodobit peretii apelei din fata
cel?r doua. abside, asa inclt sa se obFna acea
umtate mal mare a decorului pe care au urma.
rit-e mesterii de la Monreale.' Acestia au luat in
chip .evident ca modsln mozaicurlle din Capela
Palatina, Ponte chiar au avut la Indemina caie-
tele de de one ale inaintaailor lor. Dar anumite
scene pe ~re le-au adaugat ~i elteva motive pe
care le-au introdus par sa indice cil ei s-au bizuit
~i pe alte culegeri. In sfir~it, ei au adu modificaril
destinate sa dea mai mult hilibru ai armonie
compozitis] panourilor. ' tate ca si la Martorana, doua mozaicun votive.
Careul central ~i cele douii brate aJe tran eptului
slnt ocupate de scenele din vial a lui IIri to
(il. 129), Incepind cu Vestiroa 1ui' Zaharia. pina
!a Pogortrea Sfin.tn!ui D~h. Ele inL dispu e
mLr-o ordme narativa, care ia ca punct de pornire
evanghslin dupa Luca, inter allnd in ea episoado
din elelalte evanghelii, ~i nu in functie de desla-
surarea sarbatorilor liturgi e contrar obiceiului
din a 'en vrerne. '
Mozai rii au dat dovada importan~ei p care
o aveau pentru ei consid r ntele de ordin esteti
~e care ina.i~ta~i~ ]01' din Capela Palatina par s5
Ii fost straini. £1 au diutat feclele de euritrnie
~~d~ ,unitaLe, ?~lnumai Inlau~Lrul Iiecarui panou,
CI ~l In repartitia lor pe poreti, astf I in it acestia
sa produca 0 impresie gene-ala de omozenitato
~I
'd e coerenta. Tot in aceasta intentie ei0 au su-
prirnat benzile verticale 0 sopard dif'eritele. n, 108
laslnd numai Ierestrelor grija de a maroa punctua-
tia. Fundalurile de arhitecturi ~i de peisaje,
destul de larg folo ite, contribuie mult sa confere
Iiecarui tablou unitatea ~i echilibrul sau, creind
totodata sentirnentul de spatiu, Mesterii de la
Ionreale au preferat compozitiile strlnse! in
care per onajele se grupeaza lntr-un serrucerc
e .0 In rie uneori tntr-un accident de teren
(it. 129). Iconografia fie arei scene ~'iimi~e c~n-
forma. motivelor in vigoare in Irnperiul bizantin,
fara introducerea unor e1emente occidentale. La
fel se tntimpla ~i cu Minunil lui II ristos, a carer
majoritate a fost tran pusa pe p~retii ~olat~ralelor.
In nava centrala e de fa~oara episoadele
Facerii, ins pirate .din acelea zugravite in Capela
Palatine ~i cuprinztnd ~i ele scene de la Facerea
lumii p1na la Lupta lui Iacov cu. ingerul. ~ar
artistii de la Monreale, spre deosebire de re~hza-
torii Capelei PalaLine, au adaptat tahlourile la
cadrul deosebit a1 spatiilor dintre arca~e. L~ fel
ca ~i in privinta subiectelor evangheh?e,. Cl. au
profiLat cu dibaci de elementele de peisaj ~l de
arhitecturi.
Pe sttlpii de la apatul altarului a~ fos.t ex~cu-
nu'l 11 ;'eprezintii pe regele Wilhelm al II-.lea
triclinlnd u-s in picioare, ~i dedicind noua bise-
rica Fecioar~i care e te evocata ~i in calitatea
i de inter esoare, pe ctnd mtna lui Dumnezeu
iese din ceruri. Celalalt reprezinta incoronarea
a sluiasi rege de ciitre Hri tos, tronind frontal?
dupa un tip care s-a rasptndit in c~rsul seco~ulul
al Xl l-lea ~i care accentueaza ell tanta dmtre
Hristos-R ge ~i . uveran.
In iuda unor inevitabile deo ebiri de mtna,
care dealtfel slnt greu de delimitat in detaliu!
mesterii de la Monreale au stiut .sa dea ansamblului
mozai urilor 0 unitat.e de til care este rodul
coeziunii impu e aLelierului caruia ti apartineau
!}i din ar s poate dedu e ca executia nu .s-a
intin pe un rustimp prea mare. Acest~ e.sLestilul
care in epuse sa se iveasca la .Ner~zl ~l .care a
109 t.riurn fa L la r urhinovo, Kastoria, Cipru ~l N ov-
 gorod. Dar la Monreale, tehnica mozaicului si arta de la Monreale ocupa un loc de frunte intre
poate ~i exigentele unui gust mai sever al arti~- creatiile din aceasta epoca, prin muzicalitatea sa
tilor Iormati in capitala I-au Ierit de excesele surprinzatoare ~i tnalta sa distinctie aristocratica.
pe care le-a cunoscut in Macedonia sau in Rusia. Ii vorn reintilni grafismul manierist ~i vehe-
Ceea ce tl caracterizeaza este cu deosebire dina- ment, adus la un soi de exasperare, in San Marco
mismul, gustul pentru proportiile alungite, miscari- de la Venetia.
Ie vii, atitudinile vehemente ~i dramatice, drapari-
Ie clocotitoare ale carer Ialduri au putut fi com- Crottaferrata Dar, mai inainte, sa notarn
parate de dl. Kitzinger cu valuri1e amenintatoara ca mozaicurile din abatia
ridicate ~e un vint aducator de Iurtuna. Pe coapse, ba iliana de la GroLtaferrata, linga Roma, ofera
genunchi, pulpe sau coate, faldurile se rotunjese cu cele de la Monreale 0 asemenea inrudire,
tntr-o factura foarte manierista. Desenul este incit e poate crede ca se datoresc acelorasi
de 0 suplete ~i de 0 fluiditate care, prin contrast, artist].
face sa para ~eapana rezerva aceluia din Capela
Palatina, In ciuda complicatiei sporite a detaliilor Mozaicuri din La San Marco, incendiul
interioare, care se incilcesc ~i se inghesuie unele secolul al Xll-lea din anul 1106 distrusese
in altele, fie oa e yorba de trasaturile chipului si de La inceputul de fapt toate mozaicurile
sau de .draJ;>ari, s~guranta co.ntururilor izbutests ceLui de-al XIII-lea din vremea lui Domenico
sa. dea. Iigurilor umtatea plastics pe care 0 Iactura in. San Marco de Selvo (v. pag. 90). Ele au
mmU~lOaSa 0 Iacuse sa e piarda in operele imediat la Venetia fost inlocuite abia in a
ante~lOare; vede~ In aceasta efectul aceleiasi doua jurnatate a secolului
nevoi de coerenta, asemenea aceleia care s-a al XII -lea, clnd decorul s-a intins pe toate supra-
exprin:tat in compozitia liecarui panou, sau in Ietele apte sa adaposteasca scenele figurative.
r~par~lzarea general a .a acestora. Unei griji iden- Lucrarile s-au prelungit, practic fara intrerupere
tice II raapunde coloritul ; se reduce considerabil ptna sub dogele ndrea Dandolo (1343-13~ 4):
irnportanta tonului local in avantaju1 armoniei Mesterii bizantini, care au fost chernati ~i despre
ansamblului; se evita contraste1e dintre culori : care pomenesc textele, s-au inconjurat de u enici
mantiile ~i tunicile mai multor per onaje Inveci- venetieni ~i au contribuit astfel la formarea unor
nate slnt tratate in acelasi ton pentru a e topi . oli locale. Iconografia ramtne in chip funda-
intr-un ansamblu compact. Doar luminile sint mental bizantina, chiar ~i cind stilul se indepar-
s':lblinia~e, c.a ~i la erezi au la ovgorod, potri- teaza de acela practicat pe atunci la Constanti-
vit tendintei spre grafism care determina desenul nopol. ~i. ~n teritoriile grecesti, far a sa aj unga
cutelor la vesrninte. Folosirea din abundenta totusi niciodata la 0 ruptura totala.
a petelor de lumina contribuie Ia sugerarea volu- Programul general se inspira, in chip libel',
mului trupurilor, care incepe sa se vada mai accen- din a ela al Sf'intilor Apo toli de la Constanti-
tuat sub vesminte. Dar aceste rafinamente nopol, al carui plan Iusese reluat la San Marco.
inspirate de 0 constiin ~i1 foarte clara a proble~ Ciclul deeorului cupolelor ineepe cu aceea de la
melor estetice, sint dobtnd ite In detrimentul pro- est, partea de unde vine lumina. ici s-a infati~aL
~unzi~ii sentimentelor: ne aflarn departe de asteptarea Ilntuitorului ~i venirea lui. Bustul
intensitataa dramatica de 1a Nerezi. lui Hri tos-Emanuel intr-un medalion cu fond
~hiar da.ca anumite formule slnt repetate in de stele este inconjurat de Fecioara (de tip con-
chip mecamc, fapt de neinlaturat intr-un ansambJu tantinopolitan, cu bati ta la cingatoare), precum
care a trebuit sa fie executat destul de repede, 110 111 ,i de patriarhii ~i de prooro ii care n v eatiserfi.
 Pandantivii poarta simbolurile evanghelistilor,
martori ai vietii sale pe pamint, Abundenta
draparilor Iasa sa se creada ca mozaicarii care
au realizat aceasta cupola se inscriu in traditia
de la Monreale ~i ca ei au Iucrat la sftrsitul seco-
Iului al XII-lea. Hristos-Emanuel ~i anumite
figuri de prooroci au necesitat sa fie ref acute in
secolul al XIII-lea dupa incendiul din anul1231.
In cupola centrala, ca ~i la Sfintii Apostoli
de la Constantinopol, este reprezentata Inal-
~area. Participind la estetica dominanta din
ultima treime a veacului al XII-lea, mesterul
care a decorat aceasta cupola a accentuat vehe-
menta gesturilor apostolilor §i a miscarilor 1nge-
rilor prin rnijloaco destuI de superficiale, care se
manifesta mai ales in agitatia draparilor redata
prin falduri puternic subliniate. In juruI acestei
teme bizantine, e1 a dispus pe spatiile dintre
Ierestre cele saptc Virtuti §i cele noua Fericiri
care, in mare parte, par sa execute pasi de dans.
Cutele vesmintelor lor deseneaza linii destuI de
seci, care izoleaza ca tot atttea motive ornamental
principalele par~i ale trupului fara acel simtamtnt
de unitate general a a figurii, nespus de viu la
Monreale. S-ar putea afirrna ca artistii greci,
aflati departe de exigentele de la Constantinopol,
sau ucenicii lor din partea locului, au cedat frene-
ziei de a exploata proc deele lineare e se hucurau
pe at unci de mare voga,
Cupola de vest infati§eaza Pogorlrea Sfintului
Duh. Biserica se raspinde§te « printre graiuri §i
sernintii : figurate pe spatiile dintre goluri in
loc sa fie pe pandantivi, asa cum se obisnuia in
Imperiul bizantin. Pe pandantivi s-au reprezenLat
Ingeri, a caror lungime a trebuit sil fie exagerata
pentru a-i face so. umple cadrul disponibiJ: aceasta
alungire era in piritul gustului vremii. Tot in
virtutea tendintci epo ii spre grafism utele
vesmintelor apostolilor s-au stilizat in fi~ii taioase,
§i S. Bettini le-a comparat cu niste « curbe de
nivel» care definesc reliefuI figurilor.
Pentru a satisfa e cvlavia populara, in cupola
bratului de nord s-au ilustrat scene din viata
. Itntului loan Evanghelistul, ~i in cupola bratului
de sud s-au reprezentat alintii Leonard, Nicolae,
Clement §i VIasie.
Expresionismul dramatic §i desenul impetuos
al mesterului cupolei in care oste infati§ata
lnaltarea caracterizeaza §i seenele Patimilor de
pe bolta care desparte aceasta cupola de aceea de
Ja vest: regasim aici aceeasi alungire a persona-
jelor, a easi vioiciune a atitudinilo:.
cu totul alUi maniera era practicata de ate-
lierul care a decorat bolta de Ia sud de cupola
centrala (il. 132). Vigorii nu lip site de asprirne
~i exuberantei li s-a preferat aici eleganta §i
fluiditatea liniei, limpezimea cornpozitiei. Fundalul
de sttn i §i de arhitecturi devine pret~xtul unor
gratioase stilizari decorative. Indragostit de efec-
tele liniei, pictorul se complace in a repeta arcu-
rile de cere superioare ale nimburilor apostolilor
sau bonetele locuitorilor Ierusalimului, lara a
indica macar partea de sus a chipurilor. La el
grafismul epocii este disciplinat de dorinta de
euritmie §i de gratie, pe are 0 pune in evidenta
~i zveltetea personajelor.
PICTURA PROFANA
Pictura prof'ana continua sa trateze marile ter.ne
traditionale din repertoriul sau, care erau memte
sa preaslaveasca sub feluritele sale aspecte majes-
tatea ~i puterea basileului, sau pur ~i simplu sa
alcatuiasca un cadru agreabil ochilor sai. Ispravile
razboinice sau cinegetice ale trnparatului eonsti-
tuiau subiectele favorite. De asemenea el putea
fi reprezentat in toata maretia lui, inconjurat
de membrii familiei imperiale. Scenele din hipodrom
aminteau spectacolele familiare unde Imparatul
aparea in toata puterea sa de « vesnic invingator ».
In sf1r~it, peisajele raepundeau nevoii de destin-
dere ~i de evaziune.
In palatul Kenurghion, construit de Vasile I,
par~ile superioare ale salii festive cu plan bazilical
112 113 erau decorate u mozaicuri pe fond de aur, in
 care trnparatul primea ca ornagiu din partea
generalilor sill orasels pe care armatele sale Ie Pictura prolana s-a rasptndit. in Bulgaria, in
Rusia in Sicilia. Citeva exemplare s-au pastrat,
cucerisera. Pe tavan se desfasurau campaniile sale
victorioase, tnsotite de trofee. Tintnd seama de la Palermo in camera numita a lui Roger (Rug-
deosebirile inerente de tehnica, . tilul acestor gero) al II~lea, in realita~e an:t.enajata .Ia sfirsitul
mozaicuri se inrudea fara lndoiala cu acela al domniei lui Wilhelm I, prm ann 1160, ~l in paJatul
scenelor de batiilie din miniaturile care tmpodo- La Zisa (Ia inceputul domniei lui Wilh~lm a~II-lea):
besc culegerea de omilii ale sffntului Grigore Ele reprezintii, ~n peis~je c~. arbon, am male ~I
din azianz, executate tot pentru Vasile I ~i vinatori afrontati heraldic. Stilizarea foarte acc.en-
pastrate in Biblioteca nationala de la Pari. tuati1 ne aminteste mai degraba de al'L~ arabilor
Intr-o lncapere tnvecinata, deasupra a doua zone decit de aceea a bizantinilor, dar se ~tIe ca arta
de flori, lmparatul ~i sotia sa, Evdochia, tronind profana este tocmai unul dinLre domeniile ~n care
in vesmintele lor de ceremonie ~i inconjurati de s-au produs cele mai multe Imprumuturi intre
copiii lor care tineau in mina car~i sfinte, erau cele doua civilizatii.
infa~i~a~i ridiclnd mina in semn de adorare catre
marea cruce de aur care impodobea tavanul:
o idee despre aceste mozaicuri ne putem face din
portretele lui Vasile ~i ale membrilor familiei
sale, pastrats in aceeasi culegere a predicilor
sfintului Grigore din Nazianz.
Manuel Comnenul a poruncit sa se reprezinte
in Palatul Blachernelor nu numai « faptele sale
eroice ~itot ceea ce facuse pentru binele romanilors,
dupa cum se exprirna Nicetas Choniata, ci ~i
« razboaielo din Antichitate ». In Marele Palat,
mozaicurile aratau orasele pe care el le recucerise
de la turcii seldgiucizi.
Gustul pentru pictura istorica se pare ca era
atit de viu incit unul dintre ministrii lui Manuel,
nepotul sau Alexe, a pus sa se ilu treze pe peretii
palatului sau « vitejiile sultanului din Iconium »,
lucru care nu a fost deloc apreciat de contempo-
ranii sai.
Frescele din Slintul Dumitru de Ia Salonic ne-au
pastrat doua marturii despre pictura i torica
prolana, Una infati~eaza masacrarea populatiei
refugiate in biserica ; cealalta aminteste intrarea in
orasul cuprins de flacari a unui Imparat aureolat.
Dupa parerea d-lui Sotiriou, evenimentele repre-
zentate ar fi cele care au tnsout jefuirea orasului
Salonic de catre arabi, in 904, ~itmparatul calare
ar fi Leon al VI-lea eel Intelept (886-912). 1104
 3. ICOANELE
Dupa reinstaurarea imaginilor, cultul icoanelor
care, pe durata crizei icono Jaste, nu inceta. o
niciodata sa fie celehrat in taina in case ~i in
mtnastiri, a putut sa tnfloreasea in deplina Iiber-
tate. In cursul controver elor cu iconofobii se
elaborase 0 doctrinji care j ustifica venerarea
irnaginilor sfinte ~i eficacitatea protectiei pe care
ele 0 acordau, chiar ~i a miracolelor pe care Ie
savtrseau. S-a pretins a ele contineau 0 parte
din « energia : divina. Ele devenira un element
al liturghiei. Cu prilej ul celebrarii sarbatorilor
e expunea 0 icoana ilustrind evenimentul come-
morat, in scopuJ de a sublinia in ochii credin-
ciosilcr, cu toata Ior-ta evidentei, semnificatia
lor profunda. Numarul icoanelor a sporit deopo-
triva ~i in urma Iavorii crescinde de care se
bucura cultul sfintilor, ate tata ~i de inflorirea
literaturii hagiografice. La Constantinopol, ince-
ptnd cu loan Tzimi kes (969-976), 0 icoana a
Iaicii Dornnului, protectoarea ceta~ii, a fo t purta-
ta in fruntea intrarilor triumf'ale ale imparatilor.
Stilul icoanelor a evoluat in general paralel
cu acela al picturii murals ~i al miniaturilor.
Rarele i oane din a doua jumatata a se olului
al IX-lea ~i din secolul a] X-lea care au supra-
vietuit prezinta acel aspect sever pe care tl aflam
~i in mozaicurile din pronaosul Sfintei Sofia de la
Constantinopol. Coloritul rarntne sobru.
In secolul al XI-lea s-a impus 0 maniera mai
cla ica avind ca tra aturi dominante nobletea
hipurilor euritmia compozitiilor, simtul volu-
melor, gu~tul pentru culorile pure ~i stra.Iuci~oare,
combinate in armonii Iermecatoare, demmtatea
atitudinilor adesea inspirate, clnd este vorba
de figuri i~ picioare, din statuile a:ntic~ spriji-
nite pe un picior ~i cu celalalt Indoit [il. 134).
nele par imitate dupa pic~ura mo~~men~ala;
altele, dimpotriva, se apropie de n::lmaturl:
A
Din aceasta epoca au ram as pma la nor de
asemenea ~i citeva frumoase icoane in mozaic,
ca Fecioara Hodighitria a Patriarhiei de la Constan-
tinopol (D. Talbot Rice, A~t by'zl!'ntin, plansa
155) sau Hristos de la Berlm {ibid., pI. 168),
~i una ~i cealalta de 0 maret~e aust~ra.. .
Catedrala de la Trieste pastreaza 0 imagine
pictata pe matase a patronului sau, sfi~tul Just,
foarte probabil executatB. intr-un atelier de la
Constantinopol. Materialul din care este fac.uta
aceasta icoana a ingaduit sa se accentueze fine-
tea desenului ~i bogatia coloritului.
Secolul al XII-lea ne-a lasat icoane impregnate
de 0 frumusete delicata ~i de 0 blind a omenie.
Creatiile atelierelor de la Constantinopol au fost
at unci trimise la mari departari, ~i astfcl se face
ca Rusia pa treaza c~teva ~iintre cele. mai ,pure
capodopere ale aces tel epo 1, cum ar Ii FeclO~ra
din Vladimir (il. 135), care fusese ~dusa la. Kie,~
prin anii 1130 ~i pe care Andrei Bogoliubski
a luat-o u el, ca pe un simbol de protectie, in
1155 , oind s-a hotB.rit sa se stabileasca.... la. Vladimir.
.
De atunci ea incepu a savir~easca mmum, care
Ii adusera 0 Inalta reputatie, Ea a fost transfc-
rata in 1395 la Ioscova, unde s-a bucurat de
asemenea de 0 mare popularitate. Tipul Feci.oarei
Ilodighitria, arattnd Pruncul flira. a mam.feste
fa~a de el vrco af'ectiune, este i~OCUlt de FeclOal~a
« Eleusa» (adica a Milei, in limba rusa nurnit
rnilenie = a tnduiosarii), lipindu-si obrazul de
c 1 al Fiului ei fagaduit jertfei. Privirea Mariei
nu mai este atintita asupra credinciosului, ci este
116 117 absorbita Intr-o rneditatie trista asupra vietii
 lui Iisus. Pentru a spori inca ~i mai mult acest
simtamlnt de jale adtnca, pictorul i-a Indulcit
trasatunlo chipului. 0 asemenea opera reflecta
ou multa rezerva ~i delicateta suferintsla care
coplesisora Imperiul sub Comneni ~i nevoia sporita
a unei consoIari divine.
Aceeasi calitate de blindete melancolica se
intrezare~te in privirea ~i fizionomia capului
de Inger numit « cu par auriu I), aflat in muzeul
rus de la Leningrad, care provine dintr-un Deisis
~i in care persista intreaga frumuseto armonioasa
a artei de la Constantinopol (il. 133). E] pare sa
fi fost executat intr-unul dintre acele ateliere
de artisti greci stabiliti la Novgorod, despre care
ne vorbesc textele. In acest oras s-a format insa
~i 0 scoala de pictori rusi de icoane care, dupa e
ramasesera foarte apropiati de maniera bizantina
la inceputul secolului al XIII-lea, s-au lndepartat
treptat de ea in favoarea unei expresii cu aspect
mai popular. Operele lor se caracterizeaza prin
stralucirea coloritului, 0 anumita vioiciune a
miscarilor ~i zveltetea personajelor.
In multe icoane bizantine din veacul al XII-lea,
la fel ca ~i in marea pictura, artistii au facut sa
predomine linia stilizata asupra redarii volumului.
Exist.a piese in care eleganta rafinata ~i fluidi-
tatea figurilor evoca absida de la Cefalu (Sotiriou,
leones du Sinai, fig. 54-56). Altele, fara indo-
iala ceva mai recente, dezvaluia proportiile alun-
gite, atitudinile framintate ~i draparils cu falduri
abundente, care amintesc de mozaicurile de la
Monreale ptna ~i prin revenirea la preocuparea
de a reda mai sensibil prezenta trupului dedesubtul
vesmintelor (it. 136). Aceasta este ~i epoca in care
apar, inca timid, in pictura de icoane ca ~i in
marea pictura, iscaliturils unor artisti : icoanele
de Ia Sinai ne fac cunoscute numele zugravilor
Stephanos ~i loan.
118
4. MINIATURILE
Setea de eruditie ~i evlavia epocii .Mace~onenilor
Iavorizara inflorirea artei manuscriselor ilustrate,
religioase ~i profane. Daca judecam dupa inrt~-
dirile de stil ~i de iconografie, se pa:e ca un an~mlt
numar de pictori ar fi im:podoblt ma~u~cr1Sele
religioase ~i, totodata, ar Ii executat ~l icoane.
M anuscrisul Grigore Odata cu domnia lui Vasile r,
din Nazianz al lui in miniatura, ca ~iin pictura
Vasile I (Paris rnurala se afirrna un stil
gr. 510) original. Maniera practicat~
atunci in scriptoriul Marelui
Palat contrasteaza, prin Irumusetea sa solemn~
~i grava, coloritul sau somptuos ~~cautarea unei
spiritualitati intense, cu. prospe~l~ea spont~na
a miniaturilor paleocrestine. Folosirea fond~l'llor
albastre ~i a unor culori. d~nse era ',lnul dmtre
mijloacele care au contrihuit eel mal adesea la
producerea acestor efecte. Impr~s~a d~ mareti.~
senina ce se desprinde din miniaturile epOCH
aminteste de mozaicurile din absida Sfintei Sofia
de la Constantinopol.
Culegerea ilustrata a omiliilor lui .Grig?re din
Nazianz executat8. dupa anul 880 ~l inamte de
883 pentru Vasile I, este u~ul ~intre .cele mai stra-
lucite exemple ale acestui stil. Hristoa tro~ind ~
portretele lui Vasile, al sotiei sal~ Evdoc~l~ ~l
119 ale celor doi fii au 0 amploare majestuoasa, im-
 prumutata de la subiectele similare ale picturii
monumentale. Scenele din Vechiul ~i oul Tes-
tament, episoadele din misiunea ~i martiriul apos-
tolilor, din vietile sfintilor Va ile ~i Grigore din
azians, au chiar din istoria bisericii in secoIuI
al IV-lea dovedesc un viu aim] al naratiunii, care
i~i trage seva din modeleIe mai vechi dar Ie retal-
mace~te Ioarte ade rea cu un gust nou al demni-
tatii ceremonioase, adesea usor pornpoasa. Ceru-
rile cu Ielurite nuante de alhastru si de tranda-
firiu decurg din unul dintre prototipunle de traditie
romana pe care miscarea urnanista a timpului
Ie aduna in bibiiote ile de la ConstantinopoJ.
Firescul at.itudinilor, regularitaLea trasaturilor
fizionomiilor, draparils sculpt.urals are se muleaza
pe rotunj imile trupurilor robuste, impresia de
adincime a spatiului data de jocul culorilor denota
un me~te~ug foarte sigur si, totodata, cunoastersa
operelor antics. Cutele spatiats intre ele delimi-
teaza mari suprafe~e de culori deschise, farii
'5 se inghesuie inca unele in altele cum 0 VOl' face
mai tirziu. Acest procedeu se regaseste, la fel
ca ~i Ietele late cu parul lins, In patriarhii de pe
tirnpanul de nord al Sfintei Sofia. Mai multe
s cne, cum ar fi acelea din viata lui lulian pos-
tatul, par inspirate din pictura istorica monumen-
tala, ale carei originals au disparut.
Manu crisul Cosmas Ace t ideal de gravitate
Indicopleustes de la solemna s-a impus, cu eva
Vatican (Vat. mss. mai pu~ina Iinete si somp-
gr. 699) tuozitate, in copia dupa
Topogra{ia crestinii a lui
Cosmas Indicopleu tes, care a fost executata
intr-uu scriptorium con tantinopolitan in cursu1
elei de-a doua jumiltiiti a secolului al I -lea.
nele miniaturi au fost fara tndoiala reprodus
dupa cele care ilustrau editia original a din secolul
al VI-lea, dar altele lnt creatii ale se olului al
IX-lea, sau constituie rernaniari attt de profunde
ale modelelor prototipului tnclt pot fi socotite
opere noi. Iulte au 0 mare~ie monumentala si
prezint.a 0 distrihutie care pr upune 0 influenta
a picturii murale. In a Doua Venire, Ilri tos
tronind, « tneerii in ceruri ), « oamenii pe parntnt ),
~i « mortii inviind de ub pamtnt : ( pre a relua
textul in riptiilor marginal ) lnt suprapusi dupa
o ierarhie cornparabila cu aceea care impun
repartizarea decorului in bisericile contemporane.
Psaltirea greacd 139 In prima jumatats a seco-
din Biblioteca tuuio- lului al X-lea, arta rninia-
nalii de la Paris turii a participat din plin
la miscarsa de tntoarcero
pre izvoarele antice care, inceputa inca din
epoca i onoclasta ~i inten ificatii in a doua [uma-
tate a ecolului al IX-lea, a dat nastere acelui
Myriobiblion al lui Fotie, la alcatuirea marilor
enciclopedii ale lui Constantin al VII-lea Por-
firogenetul, precum ~i la copierea unor numeroase
texte ale autorilor antici. Insusi Con. tantin
Porf'irogenatul se indeletnicea cu arta miniaturii.
Miniaturile Psaltirii grecesti 139 din Biblioteca
nationala de Ia Paris, executate dupa ctt se pare
in cursul primei jl1miiLati a secolului al X-lea
in. scriptoriul imperial, reprezinta una dintre cele
mai ve tite rnarturii ale ace tei renast.eri din
vrernea Macedonenilor (it. 137). Scenele bucolice,
eu animale, arbori ~i tuf'isuri, vesmintals ~i atitu-
dinile personajelor, Iundalurile de arhitecturi,
figurile de dansatoare, episoadele razbciniee,
numeroassla alegorii, procedeele de cornpositia,
imtul volumului ~i al patiului, stilul plin de
gratie, nohlete ~i armonis, totul contribuie sil ne
dea aproape iluzia ca ne af'lam dinaintea unor
opere antice. Fiil'a indoiala ('a miniaturistj] au
avut la tnderntna miniaturile alexandrine au
romane, ele in ele Ioarte apropiate de mozaicurile
pavimentare ~i cle pi turile murale.
Rotulul lui Iosua A estui curent de intoar-
(Vat. Palat. cere la modelele antice ii
gr. 431) apartins de asemenea rotu-
lul lui Iosua de la Vatican
(il. 138), care a redat atit de bine maniera pro-
120 121 totipurilor sale tnctt a provocat printre arheologi
cele mai rnari incertitudini in legatura cu data lui.
Unii au incercat sa il aseze in secolul al V-Jea
sau al VI-lea, altii in aJ VII-lea, sau chiar in
jurul anului 700. Dl. Weitzmann a aratat ca
trebuie sa fie yorba despre 0 opera executata sub
Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959),
poate in urma victoriilor repurtate de armatele
imperiale asu pra arabilor in nord ul Siriei §i al
Mesopotamiei. Folosirea tehnicii schitei usor colo-
rate, in locul guasei, ajunsa pe atunci traditionala,
accentueaza aspectul elenistic al stilului. Vioiciu-
nea naratiunii, iuteala desenului, varietatea ati-
tudinilor, arhitecturile ~i peisajele, aJegoriile dau
acestui manuscris 0 aparenta antica.
« Theriaca» Au fost ilustrate de ase-
de Nicandru menea textele profane anti-
ce intr-o maniera sprintena
~i usoara, care arninteste totodata de pictura
pitoreasca din epoca elenistico-rornana ~i de
miniaturile pe papirusuri ale romanelor grecesti.
Miniaturile din scrierea Theriaca a poetului
Nicandru din Colophon (tratat compus in secolul
al II-lea t.e.n. privitor Ia muscaturile de serpi ~i
leacurile care aduc vindecarea lor) pasteeaza
prospetimea idilelor pastorale tndragite de arta
alexandrinii (il. 139). Stilizarea cutelor vesmin-
telor este totusi 0 trasatura cit se poate de bizan-
tina. 0 dovada suplimentara despre originea antica
a acestei ilustrari exista in asemanarea, subliniata
de dl. Weitzmann, Intre miniatura care reprezinta
serpii ce se nasc din Singele Titanilor ~i Gigantii
din mozaicul aflat la Piazza Armerina (in Sicilia):
miniaturistul bizantin a a vut aici ca model 0
Gigantomahie care putea sa se inspire dintr-un
prototip al picturii romane dinsecolul al Ill-leae.n.
~i chiar mai tndepartat,
Evanghelii in
din Pergam.
.
In a doua jumatato a se-
stil clasic colului al X-lea, datorita
contactului cu operele Anti-
chitatii, s-a constituit un stil cu adevarat clasic,
mult mai original decit acela al miniaturilor pre-
cedente, deoarece in afara de pitorescul anecdotic
el a regasit simtul unei frumuseti nobile ~ielegante,
pe care a pus-o in slujba expresiei spiritualitatii
crestine. Acest stil apare in portreteJe lui Hristos,
Fecioarei, evenghelistilor, sfintilor ~i proorocilor.
Printre cele mai frumoase exemplare ale acestei
categorii, vom retine Evanghelia greaca nr. 70
din Biblioteca nationala de la Paris, copiata in
anuJ 964 sub Nichifor Focas, ~i evangheliarul
204 de la Sinai, in care figurile in picioare se
desprind pe fondul de aur a carui puritate nu este
alterata de nici un element de peisaj. Sobrietatea
mai mare a coloritului conlera acestor portrete
un aspect mai clasic. Busturile celor doisprezece
prooroci .minori, inscrise in medalioane pe doua
pagini ale manuscrisuJui Jui Theodoret de la
Torino, amintesc de portretele din pictura antic a
~i, in acelasi timp, vestesc sfintii de la Daphni
prin amestecul lor de expresie energica ~i de Iru-
musete armonioasa (il. 140).
Mult mai adesea ti gasim pe evanghelisti
~ezind, scriind sau meditind, dupa traditia por-
tretelor de aui.ori antici, ele insele inspirate dupa
statuile filozofilor seztnd. Deseori fundalurile stnt
ocupate de motive arhitecturale, mai mult sau
rnai putin dezvoltate, ~i ele de origine antica.
Menologul Chiar la Constantinopol, in
lui Vasile al l I-lea vremea lui Vasile aJ I I-lea
(9176-1025), sub influenta
acestui soldat aspru ~i a calugarilor pe care Ii
pretuia, s-a constituit un stil mai sever. Avem
o marturie foarte reprezentativa in Menologul
(culegere de notite biogralice asupra sfintilor
clasati in ordinea calendarului bisericesc) care
a Iost executat perrtru Imparat pe la 985. -Ace t
manus ris cuprinde notitele din primul semestru,
din septembrie ptna in februarie. Fiecare pagina
este ilustrata cu 0 miniatura care ocupa mai putin
din jumatatea ei. In total sint patru sute treizeci
de miniaturi. Pe marginea Iiecareia se citeste
122 123 numelc unui artist, desigur al miniaturistului mai
degraM decit al autorului panoului de pictura
monumentalii din care se va fi in pirat miniaturis-
tul. Numarul acestor artisti se ridica la opt ~i ei
se numeau Pantaleone, Nestor, Mihail cel Ttnar,
Gheorghe, Simeon, Mina, Mihail din Blacherne
~i Simeon din Blacherne. Cum spa tiul rezervat
rniniaturilor e te de tul de intins ~i cum ele nu
cuprind adesea decit citeva personaje sau chiar
numai figura sfintului comemorat, un loc impor-
tant a fost Iasat muntilor ~i fundalurilor de arhi-
tecturi joase ~i intinse, cuprinzind adesea un
portic sau un zid lung ce leaga doua corpuri
laterale, dupa 0 formula care deriva din decoru-
rile teatrului antic. Prezenta unor atlanti la unele
porticuri arata de asemenea ceea ce acest manu-
scris poate datora artei pagine. Pictorii au folosi L
in mai multe rinduri pro edeul - utilizat cu
attta succes in marea pictura murala din secolul
al XII-lea - care consta in a inscrie figurile in
a cidentele de teren care le subliniaza miscarile.
De asemenea miniaturistii au reprezentat bise-
ricile vestite unde se cinstea memoria anumitor
sf'inti. Scenele infa~i~ind martiriul sau taierea
capului unor sfin~i lnt tratate cu vioiciun.
Victimele au siJuete alungite pentru a mobila
fundalul ~i par lipsite de greutate. In reprezentarile
supliciilor, 0 imaginatie artisticii destul de crud5.
s-a lasat prada ispitelor genului. Dar exista de
asemenea miniaturi de un alm hieratic, cum lnt
cele care ii arata pe 'fintii in rugaciune sau pe
IIristos citind textul lui I. aia in mijlo ul iudeilor
tu. 141).
Psaltirea Acelasi 'W auster inspira
lui Vasile al Ll-lea ~i cole doua miniaturi, pe
din Biblioteea intreaga pagina, de la in-
San M areo eputul P saltirii aflate in
de la Venetia biblioteca San Marco ~i
xecutate pentru asile al
l l-Iea dupa victoriile ale hotarrtoare din 1017
asupra bulgarilor. Sobrietatea mijloacelor Iolot ite
dau 0 expresie de rohu ta ruaretic imaginii trium-
fale in care lmparatul, red at 10tl'-0 atitudine de
a pra cutezanta, este inconjurat de Hri tos ~i
d arhanghelul Gavriil care il tncoroneaza, de
Mihail are ti sustine lancea, de busturile celor
sase sfinti militari, a carol' protectie i-a inlesnit
izhlnda, ~i de opt ostateci bulgari prostemati la
picioarele lui (D. Talbot Ri e, Art lnjzaniin,
pI. I). Pe pagina urrnatoare, scenele din viata
lui David, de la « ungerea » sa ptna la cain~a,
sint tratate cu acelasi gu t pentru naratiunea vie
a ~i majoritatea episoadelor din menolog. Rega-
. im aici aceeasi utilizare a arhitecturilor ~i a
fundalurilor de coline sau de munti (D. Talbot
Rice, op. cit., pI. 127).
Monuscrise Pentru a raspunde exigen-
de format mic telor unor amatori rafi-
nati, al carol' numar sporea
mereu, atelierele au produs manuscrise de format
mic - mai ales evanghelii ~i culegeri de predici
- impodobite cu scene minuscule, ale carol'
figuri sint alungite, uneori subtiratice ~i plaptnde,
desenate cu 0 mlna rapid a ~i precisa. Coloritul
a devenit mai nuantat. Miniatura tnceta sa mai
fie inainte de toate 0 ilu tratie, pentru a deveni
o omamentatie. Fiecare pagina trebuia . a contri-
buie 1a delectarea cititorului. Caligrafia eleganta,
u litere eel mai adesea de aur, i~i impletea efectele
cu acelea scoase din initialele ell figuri, din chena-
rele somptuoase ~i din repartitia decorativa
asemenea aceleia din tabelele de concordanta,
in care florile ~i animalele reale sau fantastice,
chiar ~i personajele umane, tnsulletesc cu 0 via~a
Ieerica bogate motive arhitecturale sau georne-
trice. 1n coloritul intens al acestor miniaturi se
releva inrlurirea pe are emailurile contemporane,
precum ~i tesaturile au exercitat-o a upra rafi-
namentului compozitiilor decorative. Bizantul
si-a creat astfel un stil propriu in miniatura orna-
mentala, foarte indepartat de modelele antice
~i care era mult indatorat traditiei artelor somp-
tuare din Orient. Acest stil, care i~i Iacuse
aparitia inca de la inceputul secolului al XI-lea,
12-4 125 a inflorit in anii 1040 ~i urrnatorii, atunci clnd
 clientela caruia i se adresa a-a instalat la putere Fecioarei, lulnd a punct de pornire Protoevan-
oa urmare a triumfului nobilimii civile. El este zhelia lui Iacov ~i legendele despre viata Maicii
cit se poate- de bine reprezentat in Biblioteca D mnului. Textul ~i ilustrarea pur ed dintr-o
nationala de la Paris prin Evangheliile grecesti a' easi forma de spirit. cu coloratura popularil.
ur. 64 ~i nr. 74, realizate d mesteri lnzestrati Exista doua manus rise pictate ale aces lei cule-
cu 0 mare iscusinta ~i un gust delicat, geri, unul In Biblioteca nationala de la Paris
(gr. 1208) ~i celiilalt la Vatican (gr. 1162). Minia-
Manuscrisul Acestui stil li apartine de turile lor e a camana lnd aproape, Cura 'sa fie
Sfintului 0. emenea uleger a de absolut identi e. Manus risul de la Vatican st
loan Curti de Aur omilii ale lui loan Guru mai ingrijit, executat. Fara indoiala miniaturi tul
al lui de AuI', in eputa pentru e va fi lujit de numeroasele modele pe care i le
Nichifor al J IJ -lea Mihail al Vl l-lea Ducas furniza ilustrarea Vechiului ~i oului Testament,
Botaniatul (1071-1078) ~i terminata au a scrierilor apocrife, dar nu s-a sf'iit sa riaseo-
pentru urrnasul sau, Nichi- cease a ~i forme noi. Este unul dintre aceia care au
for al Il l-lea Botaniatul (1078-1081). Figura Juat parte la profunda retmprospatare a stilului
lui loan Gura de AuI' este irnpregnata de acel miniaturii, la care a lost martor inceputul ecolului
ideal de eleganta a cetica ce a yea sa domine de a1 XII-lea. Cu multa iscuainta ~i for~a in executie,
acum inainte in reprezentiirile Sfintului. Capul el a exprimat calitati de prospetirne \i de duiosie,
arhanghelului Mihail, de 0 Irumusete bllnda ~i de acuitate a observatiei ~i de sirnt al pitorescului.
pura, prevesteste lngerii de la Sant'Angelo in ~tiut a dea cornpozitiilor sale so.voare ~i un
Forrnis (it. 143-bis). Iarrnec mai putin naiv dectt pare la 0 prima
edere.' In peisaje (il. 142), care 0 upa adesea
Miniaturi din La inceputul secolului al intreaga miniatura, imaginal ia sa vizionara il
secolul al Xl l-lea Xl I-lea, gustul pentru impinge ii stilizeze tntr-un chip Ioarte ornamental
naratiune care, in pictura elemontele preluate din contemplarea spectacole-
nronumentala, favorizase dezvoltarea ciclului lor oferite de natura ~i introduce in ele, cu multa
evanghelic, si-a dat friu libel' ~i in arta miniaturii. art a, cenel figurative datorate modelelor de
Acestui gust i se datoresc opere de un stil viguros care s-a lujit. Aceasta plenitudine a fundalurilor
in care personajele si-au pierdut lnfati~area pla- ne tndeamna sa ne glndim la Gauguin. Miniatu-
ptnda din secolul a1 rI-lea, dar ne fac sa ne ristul tnzestreaza cu multa Iervoare delicata
glndim la niste papusi mici. In Psa1tirea greaca reprezentiirile episoadelor din Viata Fecioarei.
nr. 1927 de la Vatican, ilustrarea narativa a Totodatii, el este omul ecolului al Xl I-lea prin
psalmilor, ptna atunci rezervata marginilor, trece predilectia sa fa~ii de vioiciunea rniscarilor ~i
in fruntea poemelor, astfel tnctt sa poata capata elanul draparilor, care vestesc pictura murala
mai multa Insernnatate. din anii 1160 ~i urmiitorii. Importanta pe care 0
acorda liniei in red area cutelor vesmintelor pre-
Omiliile lui Iacov Irnaginatia narativa va figureazii de asemenea cursul pe care 11 va lua
din Kokkinobaphos Ii inca ~i mai bine Iolosita ulterior arta ecolului al Xl l-Iea. Si mai stie sa
ceva mai tirziu in abun- trnparta grupurile in asa f 1 tnclt sa produca
denta ilustrare a celor sase omilii pe care ciilugarul fecte de ansamblu. Iubeste oloritul intens:
Iacov din miniistirea Kokkinobaphos (in Bithynia tonurile albastre ~i rosii domina, Iiind urrnate
linga Brussa) le-a compus pentru sarhatoril~ 126 127 de el violete ~i cafenii.

l _
Evouuia miniaturii In. cursul veacului al
in. veacul XII-lea, la fel ca ~i in
al XII-lea pictura monurnentala, exe-
cutia devine din ce in ce
mai lineara, multiplicind cuteIe, tratind ca bucati
izolate diferitele par~i ale trupului, redind cu
minutia pletele ~i barbil . S-au cautat expresiile
energice ~i incordate, atitudinile tnsufletite ~i
chiar patetice, miscarile impetuoase (il. 143).
Dar, in ansamblu, atunci a avut loc 0 net a degra-
dare a stilului.

Miniaturi Arta miniaturii a ramas

armene foarte vie in Armenia, ptna
la cucerirea ~arii de catre
seldgiucizi, intre anii 1063 ~i 1071. Ea a renascut
la sftrsitul secolului al XII-lea, clnd 0 huna parte
a teritoriului a fost din nou eliberata. In acest
rastimp ea inflorise printre refugiatii armeni din
Cilicia. Miniaturistii care au impodobit aceste
manuscrise s-au indepartat de hieratismul ~i de
caracterul transcendent al modelelor lor bizantine
~i le-au adaptat cu 0 vigoare plina de seva. Printre
principalele marturii ale acestei arte VOID retine
Evanghelia daruita de regina Mlke, sotia regelui
Ardzruni, mtnastirii Varag, in anul 902 (sau 862)
~i Evanghelia din Etsmiadzin, executat in anul
989.
 5. SCULPTURA

Bonde-bosse Sub Macedoneni ~i sub

Comneni, marea arta sta-
tuara pusa, de fapt, exclusiv in slujba Irnparatilor
continua sa alunece pe calea decaderii, pe care
pornise inca din epoca paleocrestina, Hira sa
di para totusi cu desavtrsire. Dupa rnarturia
textelor, Vasile I ar fi trimis Ia topit statuia de
bronz a lui Solomon pc care Iu: tinian 0 asezase
in hipodrom ~i din metalul astfel rscuperat ar fi
pus sa i se Iaca propria sa efigie, pe care ar fi
asezat-o la temelia Noii sale Bi erici. Mult mai
tirziu, in a doua jumatate a secolului al XII-lea,
Andronic I si-ar fi ridicat ~i el propria statuie de
bronz in virful unei coloane.
In Muzeul arheologic de la Istanbul se pastreaza
o ciudata statuic in ronde-bosse, ceva mai mica
decit rnarimea naturala, a unui acrobat, tmbracat
cu "slip", facind tumbe deasupra a patru colo-
nete care, prin stilul capitelurilor, permit datarea
in secolul al XII -Iea (it. 144). Aceasta opera
ilustreaza favoarea, atestata de texte, de care se
bucurau jocurile ~i spectacolele oferite de atleti,
saltimbanci ~i dresori de animale, in capitala
Imperiului.

Reliefuri Relieful a cunoscut 0

recrudescenta de prele-
129 rin~a sub actiunea tendintelor clasicizante, carora
Ii s-a datorat de asemenea inaltul grad de calitate
atins in vremea aceea de Iildesuri. S-a re urs
deseori la aceasta tehnica pentru a-l reprezenla
pe imparat in picioare, intr-o atitudine de majes-
tuoasa nepasare, lmbracat cu loros: e~arfa lata
batuta in pietre pretioase. In Muzeu1 de la
Istanbul se pastreasa una dintre aceste placi
care, prin firescul atitudinii §i amploarea vie a
redarii vesmlntului, apartine epocii de apogeu
pe care il atinge scoala de sculptura de la Con-
stantinopo1 pe la mijlocul seco1ului al XI-lea
(il. 145). Tratarea mlinii drepte aduse in Iata
pieptului dovedeste ca artistuI observase cu
atentie modelul viu. In cursul secolului al XII-lea,
factura tinde sa redevinii mai asprii, asa cum 0
arata rondelele ('.U figuri de impiirati din Campiello
Angaran de la Venetia §i din colectiile Dumbarton
Oaks, sau chiar relieful cu apoteoza lui Alexandru
incastrat pe Iatada nord a Sfintului Marcu.
De asemenea au fost diiltuite in piatrii subiecte
religioase, ca Bunavestire, Nasterea, Botezul,
Invierea, Deisis §i imagini ale Maicii Domnului,
arhanghelilor ~i slintilor, adeviirate icoane
sculptate.
Unul dintre cele mai vechi reliefuri a reaparut,
in ursul ultimului razboi, cu prilejul distrugerii
imitirului evreiesc de la Salonic, in 1943-1944
dintr-un mormlnt in care fusese incastrat. Stilul
sau permite sa fie situat in jurul anului 900. Estc
yorba despre 0 icoanii de cult, care a apartinut
minastirii Hosios David §i il reprezinta pe sfintul
patron al acesteia in atitudine de orant. Se pare
ca, de cealalta parte a mesei altarului, pe peretel
bemei, i-ar Ii corespuns 0 icoana .de piatra a
Fe ioarei in atitudine de oranta, pastrata astiizi
In Muzeul bizantin de la Atena ~i care pare sa fi
iesit din acelasi atelier. Sub influenta ernailurilor
care, in aceeasi epocii, au cunoscut 0 mare Yoga,
s-a Iolosit 0 tehnicii prefigurind aceea a sculpturii
in champleoe. Fondul din jurul celor doua figuri
a fost scobit ~i urma sa fie umplut cu 0 pa ta
colorata, facuUi dintr-un amestec de cearii §i de
praf de marrnura. Adinciturile din vesmtnt Iusesera
umplute cu aceeasi materie, iar cele care nu erau
destul de adinci au fost acoperite cu un strat
gros de culoare. La 0 lespede somptuoasa din
muzeul de Ia Istanbul, inrati~ind-o pe sCinta
Evdochia, s-a utilizat fildes ~i os pentru partile
neacoperitc ale mtinilor §i obrazului, iar pietre
colorate au fost incrustate pentru a figura gemeJe
care impodobeau coroana ~i vesmtntul (il. 148).
Printre numeroasele icoane de piatra ale Fecioa-
rei, una dintre cele mai frumoase a fost sculptata
pentru biserica Sfintul Gheorghe din palatul
Mangana, pe care Constantin Monomahul a zidit-o
Intre anii 1048 ~i 1054 (il. 147). Ca ~i la icoana
mai veche a Fecioarei, gasita la Salonic ~i pastrata
in muzeul bizantin de la Atena, mina dreapta
,i desigur §i stinga, astaz] pierduta, erau strapunae
de un orificiu din care, cu prilejul anumitor
sarbatori, ~i§nea aghiazma care se spune ca
savir~ea minuni. Aceasta opera este una dintre
cele mai pur clasice din arta bizantina ~i arata
e rnaie trie puteau atinge sculptorii care, pe la
mijlocul secolului al XI-lea, lucrau pentru clien-
tela ralinata din m diul aristocratiei civile. Artistul
regaseete aiei 0 parte din secretele reliefului scolii
lui Fidia si, gratie unei facturi concentrate,
modeleaza formeIe trupului ~i ale vesmlntului
tntr-un strat subtire de materie ~i cu 0 obrietate
de expre ie viguros sugestiva. Faldurile au fost
puternic tilizate, dar flha a dauna expresiei
de via~a. Ele lnvaluie figura intr-o eleganta
senina ~i 1i conlera in acelasi timp amploare ~i
echilibru. 0 imperceptibili1 miscare vine din con-
trapostul in care stii personajul, inspirat din
statuile Greciei clasice, cu greutatea sprijinita
pe un picior, celalalt fiind lndoit. Antebratul
drept se indepiirteazi1 de umar rnai mult dectt
cel sting, evittndu-se astfel 0 simetrie prea stricti1,
dar Irontalitatea mentine 0 foarte marcata noblete
de atitudine.
Acest tip a fost tratat pe 0 placa de la SaJonic
cu 0 arta mai libera ~i mai putin atenta la efectele
decorative (u. 148). 0 atitudine mai destin ii,
130 131 un modelaj mai accentuat, cute mai spatiate
tntre ele ~i mai lungi fac ca opera sa se apropie
mai mull, de statuile antice, derivate din modelul
Afroditei de la Neapole-Frejus (la Luvru, sftrsitul
secolului al V-lea t.e.n.), care au slujit adeseori
la decorarea fintinilor, ca ~i multe dintre Fecioarele
bizantine pe care Ie studiem aici.
In secolul al XII-lea, slabirea simtului pIa tic
~i tendinta cresctnda clare jocurile de suprafete
~i de linii, ale carol' efecte le-arn relevat in marea
pictura ~i in miniatura, au dus in sculptura, unde
s-a mentinut gustul reliefului destul de plat, la
uscaciune ~i uneori la manierism: vorn cita ca
exemple placa infa~i~ind doi sfinti tineri (Cosma
~i Damian ?), incastrata in zidul Capelei Fecioarei
Nicopeia din biserica San Marco de la Venetia,
precum ~i Fecioara oranta ~i arhanghelul MihaiJ
din mnzeul de la Berlin, provenind fara indoialii
din biserica Maicii Domnului Peribleptos de la
Constantinopol ~i care ar dovedi aparitia ace tui
stil inca de la sfirsitul secolului al XI-lea.
Stiinta mod lajului delicat, care fusese regasita
in secolul al XI-lea, s-a pierdut, insa la capatul
evolutiei, prin anul 1200, s-au mai executat opere
de 0 frumoa a tinutii, care imbinau severitatea
generala a liniei ~i a volumului cu eleganta detaliu-
lui, printr-un fenomen analog cu acela ce se
produsese in pictura cam in acelasi timp. Din
aceasta vreme trebuie sa dateze sfintul Dumitru
tronind, pe care venetienii I-au adus cu ei de la
Constantinopol, impreuna cu multe alte opere,
dupa cucerirea orasului in 1204 ~i pe care l-au
montat pe Iatada de vest a Sfintului Marcu
(il. 149). Sfintul Gheorghe din vecinatatea lui
este oirnitatie venetiana, cu forme mai molatice
~i mai complicate.
Gustul care' exista pe atunci pentru relief a
dus la tratarea in aceasta tehnioa a subiectelor
profane slujind la decorarea palatelor ~i a Iinttni-
lor. 1ntr-o societate in care ispravile razboinice
~i cineg tice in emnau 0 proba de valoare, cu
care trnparatii ~i membrii aristocratiei se fiileau,
erau reprezentate cu placere luptele lui Dighenis
Akritas, au ale altor eroi pentru noi anonimi,
impotriva fiarelor salbatice au a monstrilor (il.
152), precum ~i faptele vitejesti ale Iui Heracles,
ajunse din nou la moda desigur printr-o editie
ilustratii a vreunui poem epi din Antichitatea
greaca, astazi disparut. Una dintre aceste placi
importate in Venetia ~i inca strate in Iatada
Sltntului Marcu (il. 150) a dat loc ea insa~i
unei irnitatii locale, are Il reprezintii pe Hera-
cles cu cerboaica din Ceryneea ~i cu hidra din
Lerna.
Panouri Obiceiul capatat inca din
de parapet epoca iconoclasta .de a
se inspira, in ce priveete
panourile de parapet ale altarului, din decorul
tesaturilor orientale se generaliza sub influenta
Constantinopolului unde, in artele somptuare,
atelierele Marelui Palat foloseau din belsug motive
de origine arab a, care, ade ea, erau mult mai
vechi, apartintnd sasanizilor. Aceasta rnaniera
orientalizanta s-a bucurat de mare trecere 1a
Atena, unde se gasesc numeroase placi de rnarmura
pentelica in ace t stil. Subiectele, tratate cu
mai multa sau mai putina libertate de adaptare,
apartin artei animaliere din Orientul Apropiat:
vulturi tinind in gheare iepuri, grifoni, sf'incsi,
sirene, lei atacind cerbi ori tauri, sau chiar lei
infruntindu- e de 0 parte ~i de alta a Arborelui
vietii (il. 151), patrupede ~i pasari suprapuse ~i
sf'isiindu-ae intre ele. Imitarea tesaturilor impunea
uneori tratarea coamelor in lungi suvite stilizate
cu extrernitatile curbate ~i dispuse simetric. Din
acelasi motiv, blana animalelor sau penele pasari-
lor sint redate prin incizii sau prin scobituri
asemanatoare cu punctele de broderie (il. 153,
154). Se tntimpla uneori ca sculptorul sa copieze
cu mai multa sau mai putina dibacie ~i fidelitate,
pe marginea pIa ii, semnele cufice ale modelelor
sale arabe.
Tot dupa exemplul tesaturilor cu galoane au
conceput sculptorii ~i ideea crucilor facute din
impletituri ~i incadrate, la baza, de pauni sau
132 133 de acvile inscrise in medalioane (il. 155, 156).
 In secolul al XI-lea, gustul pentru ornamentatia
rafinata, care a dat efecte attt de izbutite in
miniaturi, s-a facut simtit ~i in sculptura in
dispoz.i~ia tot?data .~ai el~ganta ~i mai cornplexa
a m?tlvelor ~l.in grlJa mal mB:re fa~a de exeeutie.
Ca ~l manuscrisele, aeeste placi au operat fuziunea
intr-un stil original, specific hizantin, a unor
elemente izvorite din traditia paleocrestina ~i a
unei sintaxe decorative imprumutate de la artele
Orientului. Panoul de parapet de la Torcello (il.
157), cu vechea tema a paunilor fa~ii in fa ~a
bind dintr-un caliciu pe un fundal de vrejuri,
vadeste 0 net a inrudire de spirit cu chenarele
evangheliilor contemporane. Rozetele ancadra-
mentului amintesc de cele de pe casetele de
Iildes.
Alte panouri se apropie ~i mai mult de sculptura
paleocrestina, nu numai prin folosirea temelor
simbolice, ci ~i prin stilul lor. Pe Iatada nord a
Sfintului Marcu a fost inca strata 0 placa in
care, intre doi curmali tncarcati de roade ~i
Ilancati la radacina de cosuri pline de fructe
spre a evoca Raiul, doua grupuri de sase ni,
desemnate p~intr-o inscriptie ca fiind cei doispre-
zece apostoli, tncadreaza tronul Etimasiei, care
poarta Evanghelia ~i crucea incununata de un
medalion in care se inserie mielul. Executia este
putin cam aspra (Demus, The church ~f San
Marco, fig. 60).
Sarcofage Sub efectul acestei misoari
de reintoarcere la modelele
paleocrestine s-a produs de asemenea 0 anume
rena~tere a artei sarcofagului. Dar, in locul per-
sonajelor infa~i~ate pe vechile recipiente funerare
s-au folosit motivele utilizate odinioara pc panouril~
de parapet (care Iusesera ele 'insele lnlocuite prin
r~p:ezent~ri animaliere): cruci, rozete, frunzisuri,
piru, pesti, in ansamblu simboluri ale operei de
mintuire ~i ale fagiiduin~elor raiului. Un sarcoiag
de acest gen a fost trimis de la Constantinopoi
la Kiev pentru cneazul Iaroslav (1019-1054).
Exemplare asemanatoare s-au gasit ~i la Salonic.
Armenia In Armenia ~i in Georgia,
$i Georgia sculptura de pe Iatadele
bisericilor a continuat sa
mearga pe caile destul de independente pe care
se tndrepta inca din epoca paleocrestina gratis
arhitecturii in piatra. Allam mereu aceeasi sinteza
original a de elemente bizantine ~i orientale. In
biserica Sfintei Cruci, construita de regele Gagik
intre anii 915 ~i 921 in insula Ahtamar, pe lacul
Van, s-a pastrat eel mai important ansamblu
din acea epoca. Sculpturile tmhraca Iatadele in
frize suprapuse pe aproape toata iniiJ~imea lor.
La baza conului acoperisului, in partea de sus a
zidurilor ~i putin mai jos, pe pereti, se desfa~oara
trei frize, cuprinzind animale (lei, gazele, cerhi,
iepuri) ~i citeva figuri omenesti. Subiectele de pe
friza de JOB se lnscriu intre buclele unui vrej
tncarcat eu eiorchini de struguri. AHe vrejuri
se areuiesc deasupra ferestrelor. In mijlocul
Iiecarui fronton se desprinde un evanghelist in
picioare. Mai jos urrneaza capete de animale in
relief, placi impodobite cu cruci ~i busturi inscrise
in medalioane. In sfir~it, deasupra soclului, de
care le separa crengi impletite de rodii, se afla.
personaje de statura tnalta printre care se stre-
oara citeva animale. La vest, de 0 parte ~i de
alta a usii centrale, au fost r-epi ezentati Hristos
facind gestul binecuvintarii ~i ~inind Evanghelia
pe are La s ris: ~ Eu sint Lumina lumii », ~i
regele Gagik care 1i ofera biserica. Dedesubtul
ferestrei, doi ingeri tin un medalion in care se
in ·crie crucea, careia 'ii era consacrata biserica.
Iconografia este onlorrna cu datinele grecesti:
la ve t se arata sub patronajul cui se ana biserica
) nu nc putem impiedica sa facem 0 apropierc
intre ace t grup sculptat ~i mozaicul de deasupra
usii Imperiale din Sfinta Sofia. La e t au fost
ilustrate marile etape ale istoriei crestinismului
din punctul de vedere al Armeniei. Facerea lumii
este evocata In interiorul unui medalion, prin
imaginea lui Adam care, asa cum graieste ~i
inscriptia, « da nume animalelor ~i fiarelor salba-
1H 135 tice », figurate dedesubt. S-au reprezentat lie
 asemenea sfintii care constituiau cu precadere (a Fecioarei-Ocrotitoare), pe rlul erli, ~i,mai ales,
obiectuI evlaviei locale. Sfintul Dumitru de la Vladimir. La Sfintul
Fatadele nord ~i sud poarta subiecte din Vechiul Gheorghe de la luriev-Polski, decorul redevin
Testament, familiare artei paleocrestine, carora mai tmbelsugat ~i arninteste mai mult de Ahta-
li se adauga ~i unii sf'inti venerati cu precadere mar. Dealtfel acea ta arta, care a capatat aspecte
in Armenia (it. 100). specifice in Rusia, a primit impulsul din Armenia
S-au relevat in aceste sculpturi de la Ahtamar §i din Georgia.
numeroase urme ale influentei artei sasanide, care
-a exercitat indeosebi prin intermediul taIerelor
de argint ~i al tesaturiIor: costumele bogat brodate
ale printilor, pasarile cu gitul prins in panglici,
rozetele de pe trupul unui grifon, monstrul Iui
lona asemanator cu un cal de mare de la Tak-i-
Bostan. Spiritul decorativ biruie sentimentul
volumului in aceste figuri lipsite de relief, care
par lipite pe fundalul zidului Ia care se articuleaza
printr-o muchie dreapta, DetaIiile interioare sint
desenatc prin incizii fara relief, ca ~i cind pietrarul
ar fi vrut sa ramina foarte aproape de modelele
pe care i Ie ofereau tesaturiIe ~i miniaturile.
In alte parti, dimpotrivc1, se tnttlnesc volume
bine detasate la figurile ctitorilor sapate in relief
adinc ~i uneori chiar in ronde-be se. A~a este
regele Gagik la Sfintul Gheorghe de la Ani ~i la
Hanghbat Sembat ~i Gurgen (in 991).
In sculptura ornamentala din rmenia, trnpleti-
turiJe in combinatiils cele mai variate capata 0
importanta prirnordiala. Ele tncadreaza ferestrele,
impodobesc apitelurile coIonetelor, acopera pie-
trele de mormint in jurul crucilor, napadindu-le
hiar ~i bratele. 0 inlluenta omuna a te 'aturilor
inrudeste a este monumente cu sculpturile con-
temporane de Ia Constantinopol ~i din Grecia.

Vladimir-Suzdal 0 estetica eminamente de-

corativa, de un spirit analog
cu aceea din insula htamar, predornina in
ansamblurile, mult mai aerate, de figuri umane,
de animaIe reale sau teratologice ~i de plante, eel
mai adesea in relief plat, are acopera parjile
inalte ale mai multor biserici din Vladimir-Suzdal.
Citam a principale cxemple hisorica Pokrovului 136
 China, ~esaturi persane, giuvaeruri ~i pietrc pro-
6. ARTELE SOMPTUARE
[ioase din India, stofe din tarile arabe.
Artele somptuare au capatat in vremea aceea
un asemenea avint ~i au pecetluit atlt de adinc
sensibilitatea epocii, in it au inf'luentat, asa cum
am vazut, miniatura ~i s ulptura.

FILDE~URILE
F ildesurile au fost prelucrate [ntr-un numar
impresionant. Spre deosebire de epoca paleo-
crestina, subiectele religioase au dobtndit primul
loc, asa cum era ~i Iiresc intr-un Imperiu profund
crestinat ~i foarte tndepartat de antecedentele
Epoca Iaoedonenilor si a priruilor Comneni este sale pagine. Numeroase dintre piesele care au
aceea in care, Intr-un imperiu aflat in culmea a)uns pina la noi erau adsvarate icoane porta-
prestigiului sau ~i dispunlnd de resurse con ide- tive.
rabiJe! feIuri~ele tehnici. ale artelor somptuare
au alms daplina lor tnflorire. Nu exista civilizatie A doua Fildesurile din a doua
care sa fi folosit vreodatii mai multe mate~ii jumatate jumatate a secolului aJ
p e~ioase: Iildes, aur, argint, bronz, email, neste- a secolului IX-lea ~i din primele decenii
mate, perle, ~esaturi de matase ~i de lina au fost ai IX -lea: ale celui de-al X -lea au
chemate sa sat.isfaca dorinta nemasueata de lux $i inceputul acea severitate, uneori
si s-au ombinat nu 0 data 'Intr-o aceeasi lucrare. secolului al X-lea usor stingace, care caracte-
Cronicarii bizantini ne-au pastrat amintirea splen- rizeazji mozaicurile ~i
dorii pe care trnparatii 0 desf'asoarau In decorarea ~niaturile timpului. Prin stilul sau, incoronarea
palatelor lor ~i in fastul ceremoniilor. Biserica nu lui Leon al VI-lea (il. 158) aminteste de luneta
e~a. I?ai 'pu~in doritoare de a aduce Atotoputer- u~ii. imperiale din Sflnta Sofia, unde acelasi
ruciei lui Dumnezeu omagiul care i se cuvenea basileus sta prosternat la picioarele lui. Hristos
~i de a-i afirma superioritatea asupra rivalelor (il. 107). Prezenta Fecioarei ~i a arhanghelului
sale prin etalarea unui fast pe care nimeni in Gavril in ambele opere stahileste intre ele 0
altii parte nu-l putea egala. Imparatii tineau sa-si legatura suplimentara de ordin iconografic ~i
arate piosenia prin daruri de mare pret oferite raspunde fara tndoiala unui acelasi fel de evlavie.
sanctuarelor ~i mlnastirilor cu prilej ul tncoronarii
sau al sarbatorilor mari. Produsele atelierelor Secolul al X-lea In cursul secolului al X-lea,
bizantine au fost foarte cautate - si uneori imi- o grija sporita fata de per-
tate - aUt In Occidentul latin it;i in Orientul fec~iunea formei, care se intemeia pe modelele
slav. Imparatii daruiau aceste obiecte st.aptnito- oferite de miscarea de reintoarcere spre antichi-
rilor sau prelatilor pe care doreau sa-i maguleasca tate, a dat nastere unui stil care, pastrlnd in
sau sa-i impresioneze. Bizantinii in~i~i importau acelasi timp ceva din rigoarea putin cam aspra a
d.in ~trainatate nu numai materii pretioase, ci epocii precedente, tintea mai mult spre elsganta
~l obiecte prelucrate: matiisuri ~i portelanuri din 138 139 figurilor, nobletea atitudinilor ~i aranjamentul
 armonios al draparilor, care incepea sa fie plndit
de primejdia complioatiilnr-. . un loc insemnat. In ele se amesteca uneorr subiecte
Tripticul, aflat pe vremuri in colectia Harbaville
de la Arras ~i achizrtionat de muzeul Luvru in
1891, este una dintre cele mai desavirsite reusita
ale atelierelor curtii imperials, unde a Inflorit
ac~st stil. Extinderea. cultului sfintilor a dus, pe
Oble?t.ele de .aces.t. tip, la infa~i~area in jurul
traditionalului Deisis, care ocupa partes de sus a
panoului ?entraJ, a unei intregi cohorte de sfinti,
carora ctitorul dorea sa Ie ci~tige protectia.
Cu aceasta opera se asearnana un triptic din
PaJ~zzo yenez~a ?-e ]~ Roma, de 0 eleganta mai
putin afirmata ~l prm urmare apartintnd unei
date poate mai indepartate din cursul secolului
al X-lea (D. Talbot Rice, Art byzantin, pl. 98-99).
Aceluiasi curent ti aparjine panoul din Cabinetul
de MedaJii (Paris), in care Hristos incoroneaza
pe un imp~rat ?u numele de Romanos ~i pe sotia
sa Evdochia (il. 160), fara lnd oiala Roman al
l l-lea (959-963) ~i prima sa sotie, Bertha de
Proventa, care luase numele grec de Evdochia.
Anumiti savanti au preferat sa tl recunoasca
pe .Roman ~] IV-lea J?iogene (1068-1071) ~i pe
sOtl~ acestu.la, E.vd?chla Macrembolitissa, nepoata
patriarhului Mihail Cerulariul ~i vaduva lui
Const~ntin al X-lea Ducas (1059-1067). Acestora
insa II s-a putut aduce argumentul ca obiectul
f~sese i~itat mai inainte pe 0 placheta, tot de
Iildes, din muzeul Cluny ~i pe un medalion de
plumb din Muzeul national finlandez, care Il
reprezeD:t~u in ambeJe cazuri pe trnparatul
G~rmar:l.lel.,Otto ~] II-.lea (973-983), ~i pe sotia
IUl., pr~nClpesa bizantina Teophano. J n sfir~it,
p,rm stilul sal~ de 0 el.eganta inca usor retinuta
~l in care persista in chipuri un rest de severitate
Iildesul cu Roman ~i Evdochia se situeaza mai
degraba pe la mijlocul secolului al X-lea decit
in veacul al XI-lea.
Redesteptaroa curiozitatii inteligente ~i sensibile
fata de Antichitatea greaca, ce a avut loc in secolul
al X:lea, a dus, in domeniul productiei de casete
de fildes, la decorarea lor cu scene mitologica,
printre care episoadele legendei lu~ Hel'ac~es o?upa
biblice, luate mai ales din ilustrarea Rotulului
lui Iosua. Izvorul principal din care s-au inspirat
lucratorii in Iildes pare a fi manuscrisele ilustrate
ale textelor antice. Aproape intotdeauna panourile
sint incadrate de rozete, care i-au adus acestui
grup numele de « casete cu rozete ». Una di~tre
cele mai frumoase este caseta care a apartinut
tezauruJui catedralei de la Veroli ~j care acum
face parte din colectiile « Victoria and Albert
Museum » (il. 159). Pe capac slnt reprezentate
Rapirea Europei ~i un dans de Mena~e l.a car~
iau parte Centauri clntind din flaut ~l dm nai.
Pe panorile de pe laturile lungi !l vede!? pe
Bellerophon adapindu-I pe Pegas la fmtina Pirene,
sacrificarea Ifigeniei, copii juclndu-se cu animale
(un uliu, un cerb, un cline ~i 0 leoaica de Ja care
unul dintre ei suge lapte) si, in sftrsit, din nou
Europa in prezenta Afroditei ~i a lui Ares. Pe
una din Iaturile mici se ana Dionysos pe un car
tras de patru pantere, pe cealalta 0 nimfa pe
un cal de mare. Muzeul Cluny poseda 0 caseta
din aceasta categorie (Rice, Art byzantin, pl.
110-111). Capacul poarta scene cu care de lupta:
ele sint poate imprumutate din vreo editie ilustrata
a Iliadei. In compartimentele de pe laturile lungi
se tnseriu, in alara de razboinici, Heracles p~rtind
pielea leului din Nemeea legata de ghioaga,
Nessus ~i Dejanira, centaurul Chiron duch:~du-l
in spinare pe Ahile, Acteon devorat de cimele
sau Ganymede rapit de vultur.
Din secolele al X-lea ~i al XI-lea dateaza de
asemenea un grup de Iildesuri in care artistii au
adaptat Ja tehnica lor subiectele ~i stilul picturilce
de·icoane ~i miniaturilor (il. 163). Aceste opere
se remarca prin vioiciunea atitudinilor ~i abun:
denta cutelor drapiirilor s~p~te adin~. ~e.l m~l
adesea un baldachin ajurat, irnitat dupa miniaturi,
Incadr aza scena. In Intrarea in Ierusalim de la
Berlin, dedesubtul tunicii pe care calca asinul
lui Hristos sade un baiat care i~i s~o~te un Spill
1<40 141 din talpa, prototip sl.at.uar de ongine antica,
 simboliztnd far a tndoiala idolatria, calcata in
picioare de Hristos triumfator. Tot din antichitate
provin ~i tipurile apostolilor cu hratul indoit,
!nfa~ura~i in toga.
Secolul al XI-lea Duclnd la 0 suprema treapta
de perfectiune cautarea
Iormelor elegante din secolul al X-lea ~i
despuindu-le de rama~i~ele de rigiditate pe care
Ie pastrasera, secolul al XI-lea a creat opere de 0
noblete ~i de 0 puritate clasica, impregnate de
sensihilitate. Fecioara cu Pruncul din muzeul
arhiepiscopal de la Utrecht (il. 162) - la origine
canatul central al unui triptic - are aceleasi cali-
ta~i de frumusete senina ~i vie, de eleganta Ierma
~i sobra, ca ~i Fecioara oranta din Palatul Mangana
(it. 147), ~i ca ~i figurile din evangheliarul 204
de la Sinai. Mai exista ~i alte Fecioare care slnt
doar cu putin mai prejos, de pilda aceea din
Tezaurul catedralei de la Liege. Sfintul loan
Botesatorul din muzeul arheologic de la Liverpool
are aceeasi for~a de expresie concentrata, aceeasi
factura precisa ~i supla (D. T. Rice, op. cit.,
pI. 144). In placa ajurata de Ia « Victoria and
Albert Museum », unde hustul lui loan Boteza-
torul este tnconjurat de husturile sfintilor Filip,
Stefan, Andrei ~i Toma, 0 intentie mai accentuatii
de a reda gratia tndulceste trasaturile chipurilor,
complica pletele §i barbile, face mai hogate
draparile: toate acestea anunta aparitia stilului
propriu secolului al XII-lea.
Secolul al Xl l-lea Afirmata cu mai multa vi-
goare, aceasta tendinta
ajunge la un Iinearism manierist, exocutat Intr-un
fel destul de sec {il. 161). Inrudirea cu mozai urile
de la Monreale este atlt de mare, in it uneori
cercetatorii au atrihuit pe nedrept acestor casete
o origine sicilia niL
Casete imperiale Ca ~i in pi tura ~i in sculp-
tura, pe Ietele anumitor
casete -au evocat ispravile razboini 0 ~i cinegetice
II
ale Imparatilor. Singurul martor care ne-a par-
venit din aceasta categorie este 0 caseta colorata
cu purpura, adusa episcopului din Troyes, Garnier
de Traisnel, de catre capelanul sau, Jean Langlois,
dupa jefuirea Constantinopolului in 1204. Ea se
ana astaz! in tezaurul catedralei (D. T. Rice,
Art byzantin, pl. 152-153). Pe capac, doi trnparati
in mare ~inuta de lupta, calarind pe cai acoperiti
cu valtrapuri, dupa moda regilor sasanizi, Ilan-
cheaza un oras fortificat de care par sa se tndepar-
teze. Dar, cum in poarta cetil.~ii, care are un hatant
deschis, apare 0 femeie care ~ine in mtna 0 coroana
de tnvingator, ne putem intreha daca nu trehuie
sa ni-i imaginam mai degraba intorcindu-se victo-
riosi in orasul in care vor fi primiti ca eliheratori.
Pe latura Iunga anterioara, doi cavaleri, Inarrnati
unul cu un arc ~i celalalt cu 0 spada, tncearca
a rapuna un leu etrapune de sageti. Pe cea
posterioara, un suli~a~ intil.rita un mistret pe
care 11 haituiesc patru clini. Fiecare din laturile
mici este ocupata de 0 « pasare de foc » Iantastica,
de un tip cunoscut in China, care desigur este
imitata dupa matil.surile importate. In ce priveste
data, cercetatorii ezita intre secolele al X-lea
~i al XI-lea.
STEATITELE
Inceptnd din secolul al I-lea, steatitul, materie
destul de moale, care nu se preteaza la incizii
eu inflexiuni delicate, a inlocuit din ce in ce mai
mult Iildesul. Dealtfel aprovizionarea cu Iildes
devenise anevoioasa din pricina tnaintarii turcilor.
METALELE
Porti Printre lucrarile de metal I
de bronz exi tA 0 categorie care
ocupa un loc deosehit: por-
~ile fAcute din panouri de hronz decorate, care
1-42 1-43 erau aplicate pe batantii de lemn. Atelierele de
la Constantinopol atinsesera in fahricarea acestor
porti 0 mare rnaiestrie datoritii careia primeau
comenzi ~i din triiiniitate. Majoritatea bi. ericilor
~i palatelor din capitala Iiind distru e sau jefuit ,
vom ciiuta in Italia principalii martori ramasi
din aceasta prod uctie, Portile Sf'lntului Marcu
de la Venetia e pare cii au fost aduse de
la Con tantinopol.
Dar mai ales in Italia rneridionala succesul
portilor de acest gen a fost asigurat, in a doua
jumiitate a secolului al XI-lea, de ciitre 0 familie
bogata de negu tori din Arnalfi, Pantaleone ~i
Maurus, ale carer interese li sileau sa tea multa
vreme in casa pe care 0 posedau la Constantinopol.
In 1066, Pantaleone I comandii la Constantinopol
pontile de bronz pentru catedrala din orasul sau
natal, Amalfi. Ele erau aleiituite din douiizeci
~i patru de panouri, dintre care saisprezece tnt
decorate cu cruci ~i patru cu figuri, in rustate
cu aur, argint ~i in tehnica niello, reprezentindu-i
pe I-Iristo, Fecioara, slintul Petru ~i sllntul
Andrei. Prin darnicia sa, Maurus, Iiul lui Panta-
leone, )i Inlesni lui Didier sa aduca por~i asemana-
toare pentru noua baziJica de la Montecassino.
PanouriJe ace tora erau d corate cu cruci ~i
inscriptii. Pantaleone 11 a pliHiL portile biseri ii
Sftntul Pavel din afara zidurilor de la Roma,
eomandate in 1070 de calugaru] Hildebrand,
arhidiaconul bisericii (viitorul papa Grigore
al Vl I-lea). Ele se numarau printre cele rnai
bogat de orate. Cele cincizeci ~i patru de corn-
partimente din care se compun Infa~i~au cruci,
inscriptii, imagini ale unor sfin~i ~i prof'eti, iclul
s enelor evanghelice de ]a Nastere ptna la Pogo-
rtrea in lad, episoade din viata ~i martiriul
apostolilor. Ele au suferit mult de pe urma
incendiului din 1823. Pantaleone II a mai
oferit in 1076 portile bi ericii rupestre Monte
Sant'Angelo de la Gargano, p care stnt gravate
cene eu minunile sltntului arhanghel Mihail.
1n 1087, Pantaleone II I a poruncit a se execu t
pentru biserica San alvatore de la Atrani por ti
imitate dupa ele de la Amalfi. 1"''''
 In 1084, nobilul longobard Landulf ButromiJ,
vasal allui Robert Guiscard, a inzestrat catedra1a
din orasul sau natal, Salerno, cu porti asemana-
to are, pe care a pus sa fie reprezentat ca donator,
tnvesmtntat asemenea unui patrician bizantin ~i
purtind titlul de protosevast. In secolul a1 XII-lea,
inspirlndu- e din exemple1e pe care Ie aveau in
lata ochilor, artistii italieni au inceput sa 1ucreze
inguri porti de bronz. Portile de la Canossa, de
la Trani, de 1a Ravello, de la Pisa ~i de 1a Monreale
jaloneaza calea ce avea sa duca la triumful lui
Andrea Pisano ~i allui Ghiberti realizat la baptis-
teriul de la Florenta.
Pe de alta parte, aceasta tehnica a fost imitata
in Rusia, unde s-a adaptat gusturilor locale.

Pldci de J n bronz au mai fost turnate

bronz ~i placi, alcatuind uneori
tripticuri, care slnt adeva-
rate icoane, analoge celor sapate in Iildes, Dealtfel,
s-a crezut ca anumite tipare Iusesera Iuate dupa
Iildesuri. Exista placi de un tnalt nive1 artistic,
cum ar fi aceea cu Fecioara in picioare, purttnd
Pruncul, din muzeul de la Plovdiv (Bulgaria,
secolul al XII-lea; cf. Seminarium Konda-
kooianum, V, 1932), care ar putea fi alaturata
placii de ararna au riM din « Victoria and Albert
Museum», unde este tratat acelasi subiect
(D. T. Rice, Art byzantin, pl. 159). La « Victoria
and Albert Museum» se mai pastreaza ~i un
insemnat triptic de bronz, dattnd fara tndoiala
din secolul al XII-lea, al carui panou central
este ocupat de 0 Fecioara seztnd cu PruncuI,
pe ctnd vo1eurile poarta figurile sfintului Grigore
din azians ~i sfintului loan Hrisostomul, in
picioare (D. T. Rice, op. cit., pI. 158). Alte placi,
astazi tmprastiate in numeroase muzee, par sa
fi fost turnate intr-un mare numar de exemplare,
in tipare care in cele din urma s-au uzat. Ele
constituiau nu opere de arta, ci obiecte de pietate,
care au copiat adesea icoanele celebre pastrate
in sanctuarele unde se vindeau copiile. Rasplndite
1-45 datorita pelerinilor, ele au ajutat la difuzarea
tipurilor i .onogralice pina in R,usia ~i in Jta~ia,
unde au dat chiar impuls unei arte a placilor
de bronz, care si-a ciipatat deplina rnsemnatate
in Renastere.
Orfeorarie Aurul ~i argintul au fost
utilizate din abundenta
pentru mobilierul ~i vesela. - pr~fane .~i litur~
gice - destinate. palatel?r ~~pen~e ~I S~nt.eJ
Sofia, precum ~l altor bls~rlCI, mal cu ~ama din
capitala. Din aceste materials s~au fabrl~at cupe
~i tal ere, potire ~i patene! tronu:l, me e ~l caune,
lustre candelabre, cadelnite, orgi, panoun de para-
pet p~ntru altar, baldachine,. fer~ciit.uri de ciir~iJ
relicvarii rame de icoane ~l chiar icoane, ptna
~i sarcof;ge pentr~ impiira~i ~i tmparatese. Aceste
piese erau adesea impodobite cu nestemate, perle
~i emailuri. Acolo unde textel~ vorbesc despre
aur adeseori este yorba de argmt, de bronz sau
de 'arama aurite, sau de placaj din foi subtiri
de aur asezat pe 0 armat,ura de le!?n. Ap:oape
toate aceste obiecte au disparut, fund mal ales
victimele distrugerilor ~i ale jafurilor cr~cia~ilor
din secolul al XIII-lea. Practic nu a mal ramas
nimic din orlevraria profana. Un simtamint de
pietate a facut sa se respecte mai mult obiectele
de cult. Multe dintre acestea au luat calea
Occidentului, unde le regasim in bisericile ~
Italia, din Franta ~i din Germania. Pll:rtea ]eul~~
pe care enetia si-o facu la imyiir\ilrea prazii
ne explica de ce tez~urul SfintulUl. Marcu poseda
fara tndoiala cea mal bogata colectie de asemenea
obiecte care exista inca ~i astazi. Tezaurele
mtnastirilor de la Athos au alvat de asemenea 0
buna parte din bogatiile lor d~ odinio~a.
S-au mai pastrat fer.~caturl d.e .~rgmt .aunt
care inveleau evanghelii sau bihlii: subiectul
principal, tratat ~ tehnica ciocanitului, au
repousse, este eel mal adesea, pe 0 parte, Hristo
sau Rastignirea, iar pe cealalta, Pogorirea}~ lad.
De asemenea Rastignirea, pe care 0 regasim in
chip firesc in interiol'~l p~tenelor ~n ~are ~e punea
anafura , simbolul Iui Iisus rastlgmt {il. 164).
Scena poate dealtfel sa fie inconjurata - ca in
patena din Halberstadt - de formula rituala:
« Luati, mincati, acesta este trupul Meu, pe care
veti pl1nge spre iertarea pacatelor I).
celeiasi tehnici au repousse ii apartin placile
de relicvarii decorate cu subiecte. Muzeul Luvru
poseda doua placi de argint aurit provenind
dintr-un relicvariu care a apartinut tezaurului
de la Sainte-Chapelle ~i care a fost poate adu
din Rasiirit de Ludovic eel Sfint. Ele sint Impodo-
bite, una cu 0 cruce montata pe un soclu in
trepte flancata de frunze de acant, cealalta u
episodul celor doua Marii carora ingerul le arata
giulgiurile ~i mahrama zacind singure in mor-
~ntul gol, iar in Iata acestuia soldatii care
dorm (D. T. Rice, Art byzantin, pl. 166-167).
Stilul acestor figuri in relief a urmat evolutia
generala a artei bizantine. Hristos de pe Biblia
lui ichifor Focas de la Lavra (Athos), la sflrsitul
secolului al X-lea, arata inca severitatea inttlnita
pe Iildesul cu Roman al II-lea ~i Evdochia ~i
sub 0 forma usor atenuata, pe tripticul din Palazzo
Venezia ~i pe tripticul Harbaville. Personajele
de pe patena din Halberstadt (il. 164) au eleganta
retinut.a in atitudine ~i in vesmtnt care caracLeri-
zeaza cele mai bune opere din secolul al I-lea.
Placa de relicvariu de la Luvru, cu cele doua
Marii la Mormint, pare sa apartina secolului
al Xl l-lea judecind dupa alungirea figurilor,
complicarea draparii ~i abundenta inscriptiilor care
traduc 0 slabire a simtului maretiei monumentale.
Din argint aurit s-au faurit ~i relicvarii in
forma de biserici cu una sau mai multe cupole.
ubiectele profane care Iigureaza pe chivotul din
lezaurul Sfintului Marcu [il. 167) - alegorii ale
.
Curajului ~i Inteligentei, grifoni, lei, centauri,
putti vtrtndu-si capul intr-un cos - i-au indemnat
pe unii cercetatori sa creada ca initial ar fi fo t
yorba poate de un vas profan pentru ars mirodenii,
are ar fi fost prevazut cu 0 cruce pe pirarnidele
de unghi atun i rind a fost prefacut in obiect
liturgic. Tezaurul catedralei din Aachen posedii
146
147 un alt chivot, de un tip mai simplu, cu 0 singurii
cupola, care a fost executat in Antiohia la comanda
unui anume Eusthatios, intre 969 ~i 1025.
EMAILURILE
Pentru a spori impresia de somptuozitate l}i de
rafinament, bizantinilor le-a placut sli combine
intr-un singur obiect mai multe materii: metal,
emailuri, pietre samipretioase. Ei au ajuns la
adevarate capodopere prin tntelegerea electelor
ce puteau fi obtinute de fiecare dintre ele l}i de
punerea lor reciproca in valoare. Aceste juxta-
puneri raspundeau tendintei adlnci a tempera-
mentului ]01' estetic de a face sli predomine
policromia asupra reliefului.
Dintre toate ramurile artelor somptuare, emailu-
rile s-au dezvoltat eel mai mult in aceasta epoca,
A doua Emailurile din secolul
[umiiuue a1 IX-lea prezinta inca, in
a secolului general, 0 sttngacie putin
al I X-lea fi aspra, care nu distoneaza
inceputul in dominanta general a a
secolului al X-lea artei din aceasta perioada,
daca tinem seama de
greutatile de care se pare ca s-au izbit mesterii
atunci in tehnica desenului pentru emailul celular
(cloisonne) . Dintre principalele documente din
aceasta epoca vom retina crucea-relicvariu de la
Beresford Hope, pastrata la « Victoria and Albert
Museum) (D. T. Rice, Art byzantin, pI. 90). Ea
este decorata, pe 0 parte cu Hristos pe cruce,
intre busturile Fecioarei ~i al lui loan l}i, pe
cealalta parte, cu Fecioara oranta intre busturile
lui Hristos ~i a trei slinti.
Aceeasi Iactura aspra se regase~te in Ierecatura
manuscrisului latin Cl. 1 nr. 101 din Biblioteca
San Marco de la Venetia (il. 165). Cadrul executat
in orfevrarie cu email celular este impodobit
cu pietre pretioase ~i sticla colorate ce alcatuiesc
cruci inscrise in careuri. Crucea centrala a fost
executatli in email.cuIIristos Invesmlntat in
tunica lunga orientala (colobium), la Iel ~i meda-
lioanele in care se in criu busturile unor arhangheli
~i sfinti. Toate aceste subiecte sint tivite cu
perle mari, care le accentueaza caracterul cam
frust.
Exista ceva mai multi! Iinete, dar, in genere,
inca rnulta severitate in medalioanele care lmpo-
dobes coroana de argint aurit, numita a lui
Leon al VI-lea eel Intelept din tezaurul Sfintului
Marcu. Aceastii pie a este de dimen iuni prea mici
pentru a fi putut sluji cfectiv drept coroana ~i
trebuie sa fie yorba de 0 coroana votiva, de
genul acelora care erau agatate de ciboriul din
SCinta Sofia. Pe ea este figurat Leon al VI-lea,
avlndu-i in jurul sau pe sfintii apostoli ndrei
(protectorul Constantinopolului), la dreapta a,
~i lacov, 13 stinga a, apoi pe sfintii Pavel, Bartolo-
rneu, Marcu ~i Luca.
Tot la sf'irsitul secolului al IX-lea, sau la in-
ceputul celui de-al X-lea sint datate doua brayari
gasite la Salonic ~i care provin desigur dintr-un
costum de curte. Fiecare este decorate cu doua
siruri suprapuse de compartimente dreptunghiu-
lare, continind succesiv 0 rozeta, 0 palm eta ~i 0
pasare (L'art byzantin - art europeen, nr. 463).
Secolul al X-lea In secolul al X-lea, smal-
~uitorii s-au preocupat de
perlectionarea tehnicilor lor, asa incit sa le Iaca
a egaleze reusitele inregistrate de celelalte arte.
Descoperirile din domeniul chimiei le-au Ingaduit
sa amelioreze calitatea culorilor care, ptna atunci
ade ea translucide, devenira opace l}iprin aceasta
mai intense. Paleta se Iargi considerabil. Tonurilor
verzi, albastre-inchis, violete, rosii ~i cafenii, care
predominasera pin a atunci, Ii se adaugara noi
tonuri de aJbastru (culoarea cerului ~i a peruzelei),
violeturi, galben ~i trandafiriu (pentru a tnlocui
carnatiile palide din epocile anterioare). Aceste
tonuri au fost asociate in armonii savante. La-
melele de aur ale compartimentelor, scurtate ~i
mai subtiate, au putut fi asezate cu mai multa
148 149 suplete in desen.

Bizantinii Iolosira din belsug aceste emailuri
nu numai la decorarea obiectelor de metal-
coroane, vase profane ~i ecleziastice, Ierecaturi
de car~i, cruci-relicvarii, arhitrave de parapet,
giuvaeruri - ei ~i la costumele de parada ~i la
hamasamentele caiJor. Impreuna cu mozaicurile,
ele constituie cea mai deosebita expresie arti tica
a geniului bizantin.
Stauroteca (relicvariu continind 0 farima din
Adevarata Cruce' ) de la Limburg (pe Lahn) e te
~na dintre cele mai desavtrsite realizari al
atelierelor constantinopolitane de la mijlocul
secolului al X-lea (il. 166). Relicvariul propriu-zis,
in forma de cruce, a fost executat, dupa marturia
inscriptiei pe care 0 poarta pe revers, intre anii
948 ~i 959, din initiative lui Constantin al VII-lea
PorfirogeneLul ~i a lui Roman al II-lea (asociati
la putere din 948 ptna in 959). Caseta cu capac
culisant a fo·t Iabricata ceva mai ttrziu, in
964-965, pe cheltuiala unuia dintre cele mai
importante personaje din Imperiu, Vasile Proedru!'
Fiu nel gitim allui Roman I Lekapenos (920-944)
si fost parakimomen (sfetnic) al lui Constantin
~l VII-lea, Vasile, dupa cltiva ani de dizgratie
sub Roman al II-lea (959-963), devenise mina
dreapta a noului tmparat Nichifor Foca
(963-969), pe care il ajutase sa vina la puter
~i drept multumire primise titlul, special creat
pentru el, de Proedru (presedinte al Senatului).
Om de 0 lacomie fara margini, el a fost totodata
un amator pa ionat de obiecte de lux. Caseta
cu care a « infrumusetat » relicvariul (pentru a
repeta un termen din inscrip~i~) poate fi. una
dintre operele cu care a tmbogatit tezaurul Impe-
rial pentru a-~i sarbator! intoarcerea la putere
~i pentru a-si dovedi gratitudinea fa~a de aliatul
~i protectorul sau, ichifor Focas. Stauroteea a
fost cura~aLa ~i restaurata intre anii 1950 ~i
1954. Crucea cu doua traverse, unde este depu a
relicva, este strajuita de doua siruri de cite cinei
arhangheli, asezati vertical de-a lungul montantu-
lui, iar pe bratele orizontale de cite 0 pereche de
Puteri ~i Staptniri, reprezentate . ub forma unor
serafirni cu sase aripi ~.ia unor heruv~mi c~ p~L~'u
aripi. Costumul imperial al arhanghelilor ~l arIpl~e
cu ochi ale ingerilor produc efecte de un colorit
straIucitor pe fondul de aur, in care sint lncrustate
figurile. Fiecare ~din c~le zece placute decor~te
cu tngeri acopera un mi receptac~l car~ cO~~l~e
un fragment din relicva desemnata de inscriptia
gravata pe capac. ~ce te Cragmente a~ fost luate
din relieve deosebit de venerate dill tezaurul
imperial au din biseri~ile. ~~ 1~.~OJ~ tantinopol:
pinii ~i buretel~ ~a ~lgrur~l, fI~1l dill ~ahram~,
mantia tunica ~l giulgiul JUl Ilristo , dill malori-
onul (v'aIul) ~i briul Fecioarei, ~i suvite din parul
sfintului loan Botezatorul,
Panoul central al capacului culisant este. in-
conjurat de chenare decorate cu cabo~oan.e ~l c~
perle pe un fond de aur Iiligranat, cu pletr~ ~l
u ticla colorata, care, in partea de sus. ~l in
cea de j os, deseneaza .rozete .. Panoul~ Insusi ~s.Le
alcatuit din noua placi care Iigureaza un Deisis,
incadrat de cei patru evanghelisti ~i de opt
apostoli. Pe chenarele cadrului slnt a~ez.ate opt
placute purtind sfin~.i ~inu~i in m~re .elUste l~
Constantinopol: loan Gura de AuI', cei doi Te?dorl,
asile, Dumitru, Grigore din azianz, Nicolae
~i Gheorghe. . . .
Desigur nu tnttrnplator bustul sfl~tulUl VasIl.
a fost asezat chiar in dreptul !lumel~ll.donatorulu~
din in criptie. Delicatetea ~l precizra desenului
lamelelor de aur, somptuozitatea c?loritu]uj, in
care tonurile galbene ~i~nesc stralucitoare dllltr~
cele albastre ~i liliachii, demnitatea calma ~!
euritmia compozitiei Iac din aceasta stauroteca
una dintre cele mai de seama capodopere ale
artei emailurilor bizantine. Personajele au acea
everitate calma, ce se Intllneste in aceeasi epo.ca
pe Iildesurile i pe reliefurile de metal CIO-
canit.
Biblioteca an Marco de la Venetia pastrea~a
cele doua placi ale unei [erecaturi de Evanghehe
(Cod. lat. I nr. 100~, datind d~pa:oate aparen~el~
de la mijlocul sau dill a doua ]umatate~ a secolului
151 al X-lea, care sint de asemenea adevarate capo-
150
 aflarn departe de evocarile spiritualizate ale lumii
supranaturale.
.Ap.roape treizeci de ani mai tlrziu, tmparatul
:\IIh~il a~ yll-lea pucas Parapinakes (1071-1078)
of~rI .sotIeI r~gelu~ Ungariei, Geza I (1074-1077),
prmcipesa bizantina Synadena nepoata viitorului
imparat N.ichifo~ al III-lea Botaniatul (1078-
1081), 0 diadema care a fost refolosita fara in-
doiala sub Bela al III-lea (1173-1176) in coroana
care, dupa traditie, ar fi fost daruita fintului
tefan, primu~ rege al Ungariei (997-1038),
d~ catre f>a~a Silvestru al II-lea (il. 168). Deasupra
diadamai bizantins stau asezate simetric la cele
doua extremitati ale unui diametru doua' placute
purttnd u~a i.maginea lui Hri t~s ca Staptn
Atotputermc, iar cealalta portretul lui Mihail
al VII-lea, stapin al lumii pamtntesti. Pe cercul
coroanei, prelucrat din nou in secolul al XII-lea
au fost asezate, altern1nd cu cabosoane mari
ca:-e par sa dateze de la refacerea de sub domnia
I~I Bela al III-lea, opt placute dreptunghiularc
dispuse in asa fel tnctt Hristos sa fie tncadrat
de arhanghelii Mihail ~i Gavril iar Mihail a)
VII-~ea de fiul .sa~ Cons~antin '~i regele Geza.
D~p~. ar~~ng~eh vm apoi, asezati tot simetri·,
s~mtll. m.Ih.tarI Gheorghe ~i Dumitru, protectori
ai prm?Ipllor pe .cimp~l ~e batalie, si, dupa
Geza ~I Constantin, sfintii doctori Cosma si
Damia~,. care vegheau asupra ·anatatn celor
puternici. Bela al III-lea a adaugat acestei dia-
deme cele doua lame tncrucisats in emisfera are
Iormeaza calota coroanei ~i care au fost decorate
cu emailuri, rara tndoiala fabricate atunci in
ng~ria ..dupa mo.dele1e bi~antine. Ele ii reprezinta
pe sfInt~l apostoh Petru ~I Andrei, Pavel i Filip,
lacov ~I Toma, loan ~i Vartolomeu.
/coane cu figuri Tezaurul Sfintului Marcu
in relief si poseda icoane de aur sau
medalioane de argint aurit, decorate cu
de email fj~uri au repousse ~i Impodo-
bite cu emailuri, care arata
cu cita sigura ln~e1egere a efectelor de somptuo-
154
155
.
zitate stiau artistii timpului sa omhine rnateriile
pretioase. Pe una dintre aceste icoane este infa~i~aL
in relief bustul sflntului Mihail. Patratele ~i tivu 1
loros-ului pe care Il poarta arhanghelul, captuseala
mlnecilor, maciulia ba tonului ~i diadema sa
sint ornate cu mari pietre colorate. S-au folo it
emailuri pentru mtnecile tunicii ~i penele aripilor,
pentru cele doua cabosoane in care ti este Inscri
numele, pentru marginea nimbului ~i pentru
bustu1 lui Hristos ~i al fintului Simeon care il
Incadreaza. Interiorul nimbului ~i restul fondului
au fost decorate in filigran aerat. Intregul panou
este incadrat de emailuri care de eneaza cru i
cu soclu in trepte. Pe marginile decorate cu
vrejuri, care incepusera sa se bucure din nou
de mare trecere, s-au asezat optsprezece medali-
oane ~i doua placute de email cuprinzind busturil
arhanghelilor Uriel ~i Gavriil, al Fecioarei ~i ale
unor sfinti.
Medalioane Din Ierecaturi de car~i,
din unele rame de icoane
sau din montura unor vase provin multe medali-
oane pe fond de aur, fin executate, cuprinztnd
busturile lui Hristos ~i ale unor sfinti, care se
ana 1n numeroase colectii pub lice ~i particulare.
« Pala d'Oro ») rta bizantina a emailului
a fo t foarte apreciata in
Oc ident. Pentru bazilica de la Montecassino,
Didier ceru, pe la 1072, imparatului Mihail
al VII-lea Duca tngaduinta de a comanda la
Constantinopol un antependium de aur, decorat
cu emailuri care reprezentau minunile sfintului
Benedict.
La Venetia, dupa marturia cronicilor, dogele
Piero al II-lea Orseolo (991-1009) ar fi adus
de la Constantinopol, la sltrsitul veacului a1 X-lea,
un retablu de aur ~i de email - prima e Pala
<1'01'0 » - pentru San Marco ale carei stricaciuni
pricinuite de incendiul din anul 976 Jusesera
reparate. Atunci ctnd biserica tnchinata sfintului
patron al orasului a fost reconstruita, intre anii
 1063 ~i 1094, pe un plan mai amplu, dogelc
Ordelafo Falier ('1102-1118) cornanda In Con-
stantinopol 0 noua « Pala d'Oro », demna de omp-
tuosul sanctuar, pe care arLi~tii tncepusera a-I
decoreze cu mozaicuri. Aceasta Pala a fost refacuta
~i imboga~ita in mai multe rlnduri. In 1209, sub
dogele Piero Zani ~i procuratorul Angelo Falier,
-au adaugat in partea superioara ~ase placi care
fuse era Iuate de la Constantinopol, fie din Stint
Sofia, fie din mtnastirea Pantocratorului, ~i care
reprezentau ultimele ~ase praznice mari. Se pare
ca atunci s-au introdus de asemenea unele elemente
provenind din prima Pala, a lui Piero al Il-lea
Orseolo. In 1345, sub Andrea Dandolo, Pala a fost
inca 0 data restaurata ~i atunci a capatat cadrul
au arhitectural de stil gotic, in care s-au refolosit
unele piese de origine dilerita, Lui Ordelafo Falier
ti apartine comanda panoului central, a carui
decoratie se inspira din aceea a cupolelor: Hristo
Pantocrator tronlnd este inconjurat de medali-
oanele celor patru evanghelisti, deasupra lui
ridicindu-se tronul Etimasiei care, in biserici,
se afla ades a pe bolta traveei dintre cupola ~i
absida. In partea de jos, Fecioara era tnconjurata
de tmparatul Alexis I Comnenul (1081-1118), care
domnea in momentul cind Pala fusese comandata
in atelierele imperiale, ~i de sotia sa Irina, care
poarta, prins la cingatoare, un thorakion marcat
de 0 cruce cu doua traverse. Cu prilejul refacerii
din 1209, dupa ce Venetia pusese staptnire pe
capitala unui Imperiu de sub a carui tutela se
eliberase, s-a inlocuit placa infa~i~indu-l pe Alexis
cu 0 alta pe care apare Ordelafo Falier, aflat Ia
origine in raport de simetrie cu un portret al
co-trnparatului loan al II-lea Comnenul, fiul lui
Alexis, de 0 parte ~i de alta a perechii imperiale:
in starea initiala, dogele Ordelafo Falier, care
purta titluri aulice, se pare ca fusese alaturat
familiei imparate~ti.
Secolul al Kl I-lea In secolul al Xl l-lea, mai
multe emailuri au capatat
pecetea tendintelor dominante ale epocii. Pro-
portiile per onajelor s-au alungit. Grafismul accen-
tuat a introdus 0 oarecare uscaciune in desenul
trasaturilor chipurilor ~i al cutelor supraabundente
ale draparilor. Figurile astfel executate reclama
o comparatie cu caseta de Iildes din muzeul
Bargello de Ia Florenta (il. 161), ea insa~i foarte
apropiata de frescele ~i de miniaturile epocii.
Culoril au devenit mai putin intense.
Georgia Exportarea emailurilor hi-
zantine in Georgia a intarit
traditiile ancestrale ale ~arii in materia de giuvaer-
gerie ~i au favorizat inIlorirea unei scoli nationale
de emailori, caracterizati prin folosirea in numar
mai redus dectt Ia Constantinopol a tonurilor
fluide ~i deschise. Lamelele despartitoare mai
groase au un desen adesea rectiliniu ~i viguros
accentuat care, sub incontestabila a asprime,
nu este lipsit de for~a de expresie. Vestitul triptic
de Ia Kakuli, aflat azi in muzeul din Tbilisi, este 0
opera cornplexa, al carui stadiu initial dateaza
din prima jumatate a secolului al X-lea, Iiind
refiicuta sub Dimitri I (1125-1146). In triptic
e ana mai multe placi autentic bizantine, cum
ar fi Hristos ~ezind, crucea Ilancata de Constantin
~i de Elena ~i Incoronarea lui Mihail al VIl-lea
(1071-1078) ~i a sotiei sale, printesa georgiana
Maria de Alania. Alte emailuri din acest ansamblu
stnt incontestabil produsele unor ateliere locale
(Maica Domnului, sfintul Teodor, Rastignirea).
In s£1r~it, exista altele care, desi fabricate tn
Georgia, denota 0 vointa, mai mult sau
mai putin afirrnata, de a imita stilul de la
Constantinopol.
STICLARIE DE LUX ~I VITRALII
Odatii cu progresele inregistrate de tehnica ernai-
lurilor, sticlaria de lux ci~tiga de asemenea in
importanta. Tezaurul Sfintului Marcu de Ia
Venetia poseda un superb bol de sticla rosie-negri-
156 157 cioasa, pe care au fost pictate, in interiorul unor

medalioane Livite cu rozete, figuri ant.ice, in
emailuri de felurite culori (Grabar, Byzance,
p. 31; Beckwith,. Art. of. Co,:s~ant~nople! fig:. ~9),
Prin eleganta tilului ~l distinctia atitudinilort
ele pot fi asemuite cu fi~urile s~pate. pe Ietele
casetelor de Iildes cu subiecte mltolog~c~.
Pe de alta parte, importante des?op.erJr~ re~e!lte
ne-au revelat ca ferestrele absidei bisericilor
HrisLo in Chora (Kariye Djami) ~i a Panto-
cratorului (Zeirek Djami) au fosL probabil acope~
rite - in primul edificiu la incepl~t~l se 01~1U/
al XII-lea (inainte de anul 1120). ~I l!'l al ~ollea
pe la 1126 - cu vitralii facuLe din sticle pI LaL
u email ~i prinse intr-o retea de plumb~ Pe .un
fond impodobit cu medalioane, in car~ se mscrrau
mai ales rozete ~i vrejuri, e desprI~deau p r-
sonajele in marime natural A, fara. i?dOlala. Pa?t~-
cratorul tronind, Fecioara in pi ioare ~J slinti,
drapati in vesminte somptuos impodobi~e cu
palmete, rozete ~i impletituri, dupa moda timpu-
lui. Culorile folosite erau un albastru intuneca~ -
acel albastru caracteristic al Bizantului, saphirus
graecus, pe care Occidentul incerca sa-I imi~e -,
galbenul chihlimbariu, ve~dele de s,marald ~l p';1r-
puriul are, in rare cazurr, batea m trand~fll'lu.
Astfel se conlirma existenta la Constantmopol
a unei tehnici a vitraliului, existenta car se Iii a
banuitii in unele pasaje din tratatul Dioersaruni
artium Schedule scris la mtna tirea Slintul Panta-
leon de la Koln: de preotul-c~lugar Te~!il, dup~
unii prin anul 950, dupa altii intre ann 1~10 ~I
1140. $i in domeniul vitraliilor pu ul ar Ii deci,
la origini, tributar, Bizantului.
PIETRELE
Exista 0 alta categorie de obiecte care conlirma
simtul pro fund al somptuozitatii decorative pe
care 11 aveau bizantinii. Acestea sint va ele,
potirele §i patenele, taiate in pietr.e mai rn~lt
sau rnai putin dure, mai a~es ag~te: omx, sardonJ~?
calcedoniu, de asernenea jasp §l alabastru. Mesterii
stiau a puna in valoare Irumusetea proprie
materiei sa Ioloseasca opacitatea sau transparenta
ei, sa tina seama de desenul striurilor, sa dea
formei 0 mare puritate. Vasele acestea erau
prinse in rnonturi de aur ~i de argint, tmpodobite
cu margaritare, cabosoane ~i emailuri. r n colectia
Feron-Stoclet (Bruxelles) Iigureaza 0 patsna de
onix brun, rnontata in argint aurit ~i in centrul
careia a fost in erat un medalion de ernail, lucrat
in tehni a cloasoneului pe aur, cu un diametru
de trei cenLimetri, reprezentind Cina cea de taina.
In tezaurul Sfintului Marcu e poate vedea 0
remarcabila patena din secolul al XI-lea, de
alabastru, care a fost taiata in asa fel incit sa e
lobi e desprind pe fond la interior. In centru
a fost incrustat un medalion de email cu bustul
lui Hristos (Muraro et Grabar, Tresors de Venise,
p. 66). Tezaurul Sfintului Marcu mai posed a ~i
treize i de potire cu monturi de argint aurit,
impodobite cu medalioane de email reprezentind
sfinti ~i uneori chipul lui Hristos ~i al Fecioarei
(il. 170).
MONEDELE
Lipsa de interes a bizantinilor fata de Irumusetea
monedelor lor explica de ce ernisiile din epoca
Macedonenilor ~i a Comnenilor nu reflecta inaltul
nivel atins in acea vreme de diferitele activitati
artistice. In plus nu se mai afla nici 0 urrna a
vreunei intoarceri spre antichitate. Principala
inovatie, din punct de vedere iconografi , a fost,
·ub Leon al I-lea cel Intelept, introducerea pe
revers a bu tului Fecioarei ascatoare, ocroti-
to area Con tantinopolului, pentru care ace t lmpa-
rat avea 0 mare evlavie. 0 alta inovatie : incepind
cu Vasile al II-lea s-au batut monede de aur,
concave, vestitele scyphate. Obiceiul s-a intins
§i asupra banilor de argint sub Constantin al IX-lea
Monomahul, ~i asupra celor de bronz sub Alexis I
Comnenul. In rest, monetaria bizantina a rama
1 S9 oredincioasa, in ansamblu, tipurilor anterioare.
158
 In secolul al Xl I-Iea, sub dina tia Comnenilor
imaginile arhanghelului MihaiI ~i ale sfintilor mili-
tari Gheorghe, Dumitru ~i Teodor devenira destul
de frecvente.
TESATURILE
Stimulata de miscarea generala a epocii, arta
tesaturilor a atins deplina inflorire sub Macedoneni
~i sub Comneni. Bizantinii fabricau pinze de in,
postavuri ~i covoare de Una. Matasea tnsa continua
sa furnizeze materia prima a stofelor de mare lux,
folosite nu numai la vesminte, dar ~i la tapetarea
peretilor, la perdele ~i la draperiile de la usi,
care decorau palatele ~i bisericile. Cu manufactu-
rile Imperiale anexate Marelui Pal at ~i cu atelierele
sale particulare, ConstantinopoluJ era de departe
eel mai important centru de Iabricatie. Regle-
mentari severe, consemnate in Cartea Prefectului,
aveau drept scop sa supravegheze calitatea pro-
duselor, rnentinerea preturilor ~i rezervarea celor
mai bune piese cu prioritate trnparatului ~i
clientelei locale, formate din membrii aristocratiei
~i ai Inaltului cler locuind in Constantinopol.
chisitiile provincialilor ~i strainilor erau supra-
vegheate indeaproape. teliere prospere ~i vestit
existau ~i in orasele de provincie, la Patra , la Co-
rint, la Sparta ~i la Teba. Evreii dobtndisera repu-
tatia de mari mesteri in tesutul ~ivopsitul stofelor.
Tesaturile bizantine stirneau cea mai vie adrni-
ratie in afara granitelor Imperiului. La fel ca ~i
in veacuriIe precedente, tmparatii le Ioloseau ca
daruri extrem de apreciate, pe care Ie trimiteau
papilor, episcopilor, principiIor erestini ~i musul-
mani. Strainii bogati care veneau a viziteze
Constantinopolulincercau sa ~i le procure. eguta-
torii straini, mai ales din Venetia ~i din Amalfi,
veneau ~i ei sa caute asemenea tesaturi ~i Ie
revindeau in Apus pe preturi mari in piete cum
ar fi aceea din Pavia. Poetii spuneau ca aceste
stofe erau t,esute de zine ce sala~luiau In insulele
tndepartate.
Bizantinii In~i~i importau lnsa un mare nurnar
de tofe ~i de vesminte lucrate in atelierele din
Egipt, Siria, Iesopotamia ~i Persia, care lucrau
c~ sirguin~a pentru principii musulmani, exploa-
ttnd vechile formule decorative transmise de
traditia sasanida. Tesatorii bizantini imitara
indeaproape aceste modele ~i specialistii au ~ovait
de nenumarate ori in a deosebi tofele bizantine
de . ele ~ll'ab~ din ace a ta epoca. Se pare ca tesa-
turile hizantine se aracterizeaza in general prin
arta cu care au fost utilizate spatiile goale pentru
a produce un efect de maretie solernna.
Tocmai in domeniul ~esaturilor Bizantul a
ra~as influentat in chipul eel mai profund de
Orientul Apropiat asiatic, devenit arab.
Decorul onsta in repetarea unei aceleiasi teme
dupa procedeele eompozitiei cerute de 0 foart~
tricta imetrie. Motivele stnt imprumutate din
lumea animala, reala sau Iantastica a Orientului:
lei! grif~ni .u coada ?e paun ~ enm~vul sasanid),
C!l lnaripati, dragoni, ~lef~n~l, vulturi sint meniti
sa e~oce .0 ~ume stranie ~l Ierrnecata, la care se
asociaza l~ede de putere sau de viata agreabila.
ceste animale pot, sau nu, sa fie tnscrise in
medalioane tivite cu benzi decorative. Fondul
medalioanelor este adesea tnfrumusetat eu arbori
au plante delicat stilizate. Flori si rozete lmpodo-
be c spatiile dintre « roate t>. '
A doua jumiitate a Mai multe matasuri din
secolului al I X-lea secolul al X -lea, fabricate
~i secolul al X-lea in manufactura imperiala,
au zone suprapuse de lei
in .mers, a~eza~i doi cite doi, afrontati, care
aminte c de Irizele de ciiramida emailata din
palatele asiro-babiloniene ~i per ane. Acesta este
azul tesaturii de matase purpuriu-violeta a tazi
disparuta, care fusese descoperita In racla hntului
~ot, la aba~ia.?in Siegbur~ (Germania) ~i care
intrase in colectiile muzeului de arte decorative
d.e la Berlin. ~a cum se proceda pentru acele
uraz (cuvint ce desemneaza produsele manulactu-
160 161 rilor de tesaturi ce deserveau curtea califilor) ale
P!:incipilor mu ulrnani, omeiazi ~i abassizi, in crip-
~llie ~esute pe stoHl. ne arata a a e tea au fo L
executate sub domnia asociata a lui Roman I
Lekapenos ~i Cristofor (deci intre anii 921 ~i
~3~). Totul la aces~e f.iare salbatice dovedeste
Hl~ltarea unor prototipun legate de vechile traditii
orientale: mersul lor lent ~i grav, capul prezentat
frontal, oama in impletituri, labele timbrate d
cercuri, coada terminata tntr-un ornament floral.
Pa: in ele exi ta ceva mai mult dec1t 0 impla
mutate a unor modele straine. Era nevoie de un
maestru in arta ~esutului, adlnc con tient de
re~urs~le m.e~eriei sale, pentru a ajunge sa produca
prin simplificarea usor severa a desenului con-
forma cu maniera epocii, ~i prin echilibrul puternic
lntre petele galbene ale felinelor ~i suprafetele
purpurii ale fondului, acest efect de maretie
calma, de for~a constienta ~i de vesnicie senina,
in ~ta~e sa ~ugereze foarte bine prin ocolisul
unui slmb.ol sl~~amintul de majestate imperiala.
Acest subiect Iigura fara tndoiala ~i mai devreme
pe 0 ~esatura, cu 0 inscriptie purtind numele lui
Leon al VI-lea (886-912), care se ana in atedrala
d~ la Aux;erre ~i pe care nu 0 mai cunoastem decit
din descrierea facuta in acele gesta ale epi copilor
acestui oras. Este semnificativ pentru conserva-
torismul atelierelor imperiale in materie de deco-
:a~ie ca aceeasi tema a fost reluata, cu peste 0
jumatate de veac mai tirziu, pe 0 matase ale carei
fragmente sint lmprastiate intre muzeele de la
Diisseldo:f (it. 172), Krefeld ~i Berlin ~i tezaurul
atedralei de la Koln. Aceasta stofa purta inscriptii
cu nu~ele lui ya~ile al II-lea (976-1025) ~i al
Iratelui sau mal mIC, Constantin al VIII-lea (1025-
1~2.8). Data. ei mai r~centa e remarca printr-o
st!hzare mal decorativa decit In pie a de la
~legburg:. coaro~le deseneaza zigzaguri alba tre
~l un vrej de spirale urmareste Iinia infericara a
pintecelui (Lessing, Die Gewebesammlung des
K. Kunstgewerbe-Museums, pl. 65' Flemming
Les T~ssus~ editie noua de R. J aq'ues, p. 28):
Acelasi subiect reap are pe 0 matase din atedrala
de la Maastricht, fara inscriptie, dar despre care
s~ cred~ . a este ceva mai tirzie (secolul al l-Iea),
din pncina abundentei motivelor ornamentale:
,?oame in forma de S Inlantuit, zigzaguri ce se
v
mtre~atrun~ pe.pi~tecele animalelor, patrate mici
pe pl~pturl, dilerite desene pe boturi (L'art
byzantm - art europeen, Catalogue de l'Exposition
d'Athenes, no. 579).
o matase vestita, are a fost de coperita la
achen in racla adapostind osemintele lui Carol
eel Mare, poarta pe un fond purpuriu elelanti
g~lben! cu hamasamente ~i valtrapuri alba tre,
dISpU~I cite unul in medalion ~i in asa fel incit
stau fa~a i~ fa~a (D .. Talbot Rice, Art byzantin,
pl. 130). EI se ~fla Iiecare dinaintea unui cop a -
palmeta verde ~l galben. Rozete de 0 mare bogatie
decorative ocupa spatiile dintre « roate )}.De enul
e te mai putin schematizat dectt la matiisurile
persane pe care era tra tat acelasi subiect. Atunci
ctnd, in anul 0 mie, Otto al III-lea a deschis
mormintul lui Carol eel Mare pentru a-i « recu-
noaste » osemintele, se zice ca el ar fi invelit restu-
rile stramosului sau in aceastatesatura lucrata
fara tndoiala sub domnia lui Vasile ~l II-lea.
Incepind din secolul al X-lea manufacturile
Marelui Palat au produs numeroase matasuri cu
fond de purpura violets, decorate u vulturi
vechi simbol al puterii Imperiale cunoscut inc~
de catre romani, are a um fusese reluat sub
influenta Orientului a iatic. Serneata geometrizare
a. tuturor formelor rapitoarei, cu aripile intin e
~I eu coada in evantai, conf'era motivului un
caracter de solemnitate irnpresionanta. Somp-
tu?ase rozete de.pene .de paun o~upa interstitiile.
~rmt:e cele mal. ve tite tesaturi vom mentiona
Iintoliul sfintului Germanus din hi erica Sfintul
Eu ebiu de la uxerre, care f~ ese oferit catedralei
~e H.ugue,s de ~hal0I?- pe la 1030 (il. 173), ~i
lintoliul sftntului Album (975-1006) din catedrala
de la ~:essanone-Brixen (in Adige). La Bressanone,
vulturn si~t de ~~loare -yerde-lnchis pe fondul
roz-pUr~U!'lU; ochu lor, ciocurile ~i ghearele, la
162
fel ca ~I inelele pe care Ie tin au f'ost red ate In
163 galben-auriu. Tesatura din Auxerre este de 0 mai
 lnalt~ cali~ate. Ea ilustrasa ace] gust p ntru un
C?lOrlt mal bogat care i-a manifestat ~i in stolele
din secolul, al .X-I~a, la f~l ca ~i in mare a pictura
sau in .~maIluril~ timpului, Pe un fond rosu-violet,
vulturu se desprmd in aur-pal cu tonuri de albastru-
Inchis ~ive.rdewpentr,?och,i ~i inele. Marturia Cdnii
Prefectului adaugata la piesele pastrats confirma ca
vOl!sitorii din ace a vrerne, ra ~i confratii lor emai-
lori, ~u cautat nuan~e noi in stare sa reproduca
tonurile Iructelor. Ei au objinut astfel noi
tonuri trandafirii, de culoarea piersicii a caisei
galbe~ul ca. lamtia ~i verde1e rnarul~i necopt:
. Existau ~l stofe cu subiecte figurative mai
mdependente fata de arte1e Orientului. Anumite
texte mentioneaza te aturi cu imaginile lui Hristos
a Fecioarei ~i ale apostolilor, sau chiar cu scene
din viata lui loan Tzimiskes. Tezaurul catedralei
d~ .la Bamberg poseda 0 matase de acest gen,
gaslta pe la 1840 in mormlntul episcopului Gunther
(1057-1065), care 0 cumparase fara tndoiala de
la Constantinopo1, cu prileju1 pelerinajului intre-
prins la lerusalim in 1064-1065. Pe ea era
infa~i~at triumf~l unui lmparat, foarte probabil
eel pe care Vasile al II-lea 11 celebrase la Atena
~i la Constantinopol dupa victoria sa din 1017
asupra bu1garilor. Doua femei-personificari Atena
la . ttnga ~i Constantinopolul la dreapta, ii' intind,
prima 0 cununa simpla, a doua 0 coroana cu
coif avind deasupra 0 tufa de pene de paun
potrivit descrierilor istoricilor Cedrenus Glyca~
~i Z~D~ras despre coroana pe care Bulg~octonul
a pnmit-o la mtrarea sa in capitala Imperiului
dup.a ?lilatoria sa de pelerinaj in vechea capitala ~
~ttlCe~. Fo~dul de purpura violeta este presarat cu
dlSCUrIverzr, separate de romburi arcuite trandafi-
rii, care ontin Ilori alternativ roz ~i albastre.
Secolul al XI-lea In cursul secolului al
XI-lea, tesatorii cautara
i~c~ .~i mai .mul.t .Iinetea desenului, eleganta ~i
vl~lclUn~a atitudinilor. Un bun exemp1u al acestei
noi mamere 11 avem in matasea din muzeul Valera
de la Sion (in cantonu1 Valais, Elvetia) (il. 171/
in care grifonii, in loc ';'i fie reprezentati in mers
~i fa~a in fa~a, stnt ridicati ~i a~ezayi spate in
spate, cu capul Inters, iar pentru a tnlatura
rigiditatea care ar Ii rezultat din juxtapunerea
« rotil or » s-au racordat medalioanele in asa fel
incit marginea Jor inf'erioara ~i superioara dese-
neaza, cu mai multa suplete, 0 linie ondulata
de palmete.
Secolul al XII-lea Iergind ~i mai departe pe
aceasta cale, secolul al
XII-lea, care a cedat cu u~urinta manierismului
in toate tehnicile, a practicat un stil foarte in-
carcat. Lui i se datoreaza remarcabile matasuri
cu desene in relief (damasc) in care motivul
pasarilor inscrise in medalioane mari, de 0 parte
~ide alta a unui arb ore, a fost tratat cu precadere :
asa este patrafiru1 din abatia de la Brauweiler
pe care Bernard de Clairvaux l-ar fi purtat in 1146.
Tot in secolu1 a1 XII-lea, cu prilejul incursiunilor
armatelor sale tn Grecia, in anul 1147, Roger
al II-lea a1 Siciliei a adus in captivitate la Palermo
tesatori de la Teba ~i de 1a Corint spre a-i pune
sa lucreze in ateliere1e de matasuri unde lucrasera
pina atunci meseriaei arabi, Acestui aport de
elemente bizantine in manufacturile din Sicilia i
se datoreaza mantia numita a 1ui Carol eel Mare
din catedrala de la Metz. Pe 0 matase cu fond
rosu-deschis se desprind in chip radiant patru
vulturi tesuti cu fir de aur, stilizati cu 0 duritate
traina ate1ierelor de la Constantino pol. Aripile
lor sint impodobite cu medalioane in adrind
grifoni ~i rozete. Ornamente florala stilizate umplu
intervale1e fondu1ui. Aceasta tnghesuiala ne amin-
teste de abundenta cu oare decorul de mozaicuri
a operea careul central al Cape1ei palatine de la
Palermo.
CERAMICA
Pe ctnd ceramica din epoca paleocrestina, simpla
164 165 prelungire usor degenerata a obiectelor fabricate
 in vechiul Imperiu roman de ra 'arit, nu prezinta
inters decit pentru arheolog, aceea din epoca sau semne cufice mai mutt sau mai putin def~r-
Macedonenilor merita, prin anumite aspecte al mate. Desenul este in general plin d~ nerv, rap~d,
sale, sa retina atentia istoricului de arta. i, 1n cu tot ceea ce aceasta comporta ca brio ~n execu~le.!
acea ta reinnoire, se poate vedea unul dintre dar §i adesea ca neglijenta. Cea ~al frumoas~
semnele exigentelor estetice ale acestei perioade. epoca a acestei ceramici a fost sftrsitul s.ecol~Ul
Tehnica lutului ars §i smaltuit, care reinflori e al XI-lea ~i secolul al XII-lea ..Pro~usele bizantine
sub abasizi in Mesopotamia §i in Iran, teritorii ramin totusi, in an amblu, inlerioare celor ale
unde ea fusese practicata cu predilectie in anti- atelierelor abasizilor. ..
chitate, a fost adoptata de bizantini la fir§itul Favoarea de care se bucura pe atynCl ?eraml a
ecolului al IX-lea, la fel a ~j de atre arabii a fo t atit de mare tnctt in peretii ~a~ multo.~
din Africa. biserici s-au incrustat la exterior boluri ~l Iarfurii
Zidurile §i pardoselile bisericilor sau cladirilor de faian~ii.
laice au Iost acoperite cu placi comparabile cu
acelea care decorau Marea Moschee de Ia Kairuan.
Motivele ornamentale, care cup rind rozete, buchete
de acant, animale fantastice ~i panni, aminte
indeaproape cele din arta islamiciL Specimenc
de acest gen au fost gasite la Constantinopol,
la Nicomedia §i in Bulgaria la Preslav, unde
obiectele importate din Bizant stau alaturi de
produsele atelierelor locale.
Dar bizantinii au reprezentat de asemenea p
aceste placi imaginile Fecioarei cu Pruncul in
medalion, sau busturile unor sfinti ~i astfel s
poate vorbi despre icoane de ceramics. La Patleina,
in Bulgaria, s-au descoperit mai multe placi care,
combinate, form au un remarcabil portret al
fintului Teodor.
Cu toate acestea Iaianta smaltuita a slujit
mai mult la fabricarea veselei §i nu poate fi
yorba de a studia in detaliu toate categoriile
pe care le-au stabilit ceramologii. Cea mai Insem-
nata e te aceea in care decorul era gravat
(sgraffito) cu un virf sau cu patula intr-o argila
rosietica acoperita cu 0 angoba alba §i inainte
de aplicarea unui smal] care, dupa coacere,
capata 0 culoare rosietica sau verzuie. Motivele
folosite cup rind patrupede §i pasari mai mult
sau mai putin stilizate, ornamente in spiral a,
citeodata centauri, dragoni sau luptatori, poate
imprumutati din poemel pice. In apropiere de
margine se de fii~oal'il adesea 0 ununa de vrejuri, 166
7. INFLUENTA ARTEI BIZANTINE
TN EUROPA OCCIDENTALA ~I CENTRALA
Beaparitia unei arte religioase in Bizant a avut
rodnice repercusiuni in Europa occidentaliL Totusi,
adesea este dificil, mai ales in domeniul icono-
grafiei mai mult dectt in cel al stilului, sa se Iaca 0
separare Intre elementele imprumutate direct de
la Bizant ~i acelea care, avlnd 0 origine bizantina
mai mult sau mai putin marturisita, se tncorpo-
rasera de mai multe veacuri in traditia artistica
din apusul Europei.
Frescele pictate in cursul celei de-a doua juma-
ta~i din secolul al IX-lea ~i la inceputul secolului
al X-lea in diIerite biserici de la Roma, cum
ar fi San Clemente ~i San Maria di Gradelli ,
au in biserica Sfintilor Mucenici de Ia Cimitile
au un stil aspru ~i viguros, cu desenul uneori
sumar, care nu mai are in el nimic bizantin.
Dar iconograIia lor este inca mult indatorata
Bizantului, Nu putem declt sa regretam disparitia
mozaicurilor din Sfintii Apostoli de la Constanti-
nopol sau din alte biserici contemporane ale
capitalei, pentru ca astfel sa fi vazut ceea ce
aceste monumente ar Ii putut sa Ie dea. Inclin
sa cred ca, prin imitarea schemei decorative a
Slintilor Apostoli, Inaltarea a fost asezata in
partea superioara a peretelui de est al bisericii
Sftntul loan de la Mnnstertal, in canto nul Grau-
blind en din Elvetia (la sfir~itul secolului al IX-lea).
Tot in Elvetia, mtna tirea Sankt-Gall n a fost
puternic impregnata de influente bizantine. Se
remarca actiunea lor asupra manuscriselor care
au fost impodobite cu miniaturi in a doua juma-
tate a ecolului al IX-lea ~i asupra Iildesurilor
pe care le-a sculptat calugarul Tuotilo in jurul
anului 900. Un evangheliar din aceastii epoca
ofera, tntr-o latina ame tecatii cu cuvinte grecesti,
odes riere a miniaturilor care impodobeau un
I exemplar bizantin a1 textului sacru: in el s-a
vazut, un adeviirat Ghid al picturii, alcatuit
pentru uzul occidentalilor, pornind de la modele1e
bizantine.
In Germania, devenita sub imparatii diu dina -
tia de Saxonia prima putere politica a Europei
occidentale ~i centrale, influentele bizantine s-au
intarit atunci ctnd Otto I (962-973) a supu:
controlului sau aproape intreaga Italie meridic-
nala, unde se mentin au multe elemente greeesti,
~i mai ales dupa ce Iiul sau Otto al If-lea (973-
983) s-a casatorit, in 972, cu Teophano, fara indo-
iala 0 nepoata a lui loan Tzimiskes. Fildesul car
infa~i~eaza incoronarea celor doi soti (allat in
muzeul Cluny) reproduce aproape intocmai Iilde-
~ul cu Roman ~i Evdochia din Cabinetul de
medalii (it. 160). Alte Iildesuri ottoniene, mai
ale din scoala Irancona de la Bamberg, stnt la
fel de clar imitate dupa unele prototipuri bizantine.
Teofano a fost inso~ita de compatrioti, care au
propagat in Germania procedeele ~i formulel
artei bizantine. Fiul sau, Otto al ILl-lea (996-
1002) opunea « subtilitatea greaca I), « rusticitatii
saxone s. Pe de alta parte, ottonienii, urmtnd
exemplul imparatilor bizantini, au practicat 0
politica de alianta intre puterea temporala ~i
biserica, propice infloririi unei arte totodata impe-
riala ~i religioasa. De la Bizan] s-a imprumutat
art a emailurilor, in stare sa satisfaca gustul pentru
lux. Dupa modelul Sfintului Mormint de la
Ierusalim, al Capelei palatine de la Aachen ~i
fara tndoiala al unor edificii din Rii aritul bizantin,
s-a construit un numar relativ mare de rotonde
168 169 ~i de biserici octogonale, comportind diferite

variante. De acest curent se leaga vestitele
rotonde din Boemia, din Saxonia de sus §i din
Polonia. Manuscrisele grecesti au slujit probabil
de nenumlirate ori ca exemple, interpret ate in
chip libel', pentru ilustrarea scenelor evanghelice
care, fiind rar tratate sub carolingieni, s-au
dezvoltat considerabil sub ottonieni in cunoscu-
tele scriptoria din Reichenau, Koln, Iainz §i
Salzburg. Sub influenta unor exemplare bizantine
din anii 850 §i urmatorii, mesterii au cautat sa
produca 0 impresie noua de spiritualizare §i
transcendenta, cu totul deosebita de realismul
carolingian. Bizantul a oferit in ace t sens mai
ales fondurile de aur §i culorile den e, Iolo it
in chipul cel mai fericit de scoala de la Koln.
In secolul al XI-lea, umbrele verzi din pictura
constantinopolitana au fost introdu e la Salzburg
unde, dupa 1050, tratarea faldurilor a evoluat, ca ~i
in Imperiul bizantin, spre 0 inasprire. e pot atribui
ascendentului detinut de e tetiea bizantina in
lumea ottoniana trasaturile care deosebesc pictu-
rile carolingiene de la Mustair d cele opt panouri
ale Minunilor lui Hristo care au fost executate
in a doua jumatate a secolului al X-lea pe peretii
bisericii Sftntul Gheorghe de la Oberzell, in
insula Reichenau de pe lacul Konstanz. Ace t
trasaturi sint: alegerea unui numar' restrin de
ubiecte, in contrast cu abundenta narativa de la
Iunstertal, armonia compozitiilor, solemnitatea
enina a atitudinilor, Iorta de abstractizare a adus cu ele 0 sporire considerabila a influentelor
de enului, impresia de monumentalitate. A e-
menea caractere se regasesc, la fir§itul secolului
al X-lea, tmpreuna cu preocupari decorative mai
inten ,in frescele care infa~i§eaza aceleasi subi-
ecte pe peretii capelei invecinate, tnchinato
fintului Silve tru, de la Goldbach, pe malul
lacului. Factura larga, obr a ~i chiar grandioa a
a frescelor din biserica Neuenberg-SIintul Andrei
de la Fulda, inainte de anul 1023, ~i repartitia
programului lor pre upun cunoasterea picturii
murale bizantine. Maniera in care medalioanele
cuprinzind busturile lui Hri tos §i ale Virtutilor
. int di puse aici pe boltile cu penetratii reproduce
si temul decorativ al unor bi eriei ca Hosios
Lukas din Focida. Stilul picturii ottoniene, poate
r vigorat simtitor de noi aporturi bizantine, s-a
mentinut i in hi erica abatiala de la Lambach
( ustria de sus), spre sftrsitul secolului al XI-lea.
Fa~a de Europa romanica, Bizantul a jucat
rolul de initiator, Prin exemplele, mai vechi sau
recente, pe care i Ie propunea, a contribuit la
dezvoltarea gustului ei pentru somptuozitate ~i
i-a furnizat mijloacele de a §i-l sati face. Prin
intermediul Iildesurilor sale, al ~esaturilor, emailu-
rilor, manuscri elor, el i-a transmis teme icono-
grafice ~i acestea au fost adoptate de nenurnarat
ri ~i in alte tehnici decit acelea care sluji era
la introducerea lor. Motivul animalelor tlnd fa~a
in fa~a, din ~esaturile bizantine ~i orientale, a fo t
sculptat pe capiteluri. Anumite figuri Jormind
verticala din initialele Lectionarului abatiei Sfintul
Martial de la Limoges, la sfir~itul secolului al
X-lea, copiaza destul de fidel personajele de pe
fildesurile imperiale, cum ar fi placa infa~i~indu-i
pe Roman ~i Evdochia din Cabinetul de medalii
(il. 160). Emailurile bizantine au fost imi tate
in Lirnousin, precum ~i in regiunile renane ~i in
cele trabatute de fluviul Meuse. 0 grija pentru
eeonomie ~i simplificare a inloeuit procedeul
smaltului celular (cloisonne) cu acela al smaltului
pe fond scobit (champleoe),
In secolul al XII-lea, expansiunea negu torilor
italieni in Imperiul bizantin §i Cruciadele au
bizantine in Europa occidentala aflata in plina
propasire. Dl. A. Grabar a aratat ca « dupa
mijlocul veacului al Xl I-Iea, rare trebuie sa Ii
fo t atelierele d picturi au de culpturi romani r
care nu datorau nimic tilizarii bizantine».
Exemplul bisericii San Marco de la Venetia ~i
poate, de asemenea, al Sfintilor Apo tali de la
Constantinopol §i al Sfintului loan de la Efes a
inspirat planurile bisericilor Saint-Front de la
Perigueux, Saint-Etienne de la Cahors ~i alter
biserici cu ~iruri de cupole pe pandantivi, ra pin-
171 dite - in numar de saizeci - in sud-vostul
170
Frantei, din Perigord §i din Quercy, plna in
Angoumoi §i in Saintonge.
Popularitat de care se bucurau tribunele tnal-
tate pe colaterale a sporit trlnsa tnrudire cu
sanctuarele con rtantinopolitane. [nsusi numele
de matronalia este traducerea cuvintului are esc
gynecee. ~i bazilicile cu trei nave prevazute
bolti in leagan din Catalonia ~i din Rou ilion
(ca Sfinta Maria de la Amer, Sf'lntul Martin din
Canigou, biserica de la Eclu e) par a decurza
din unele prototipuri bizantine. 0
Occidentul, care avea sa dea dovada de 0 puter-
nica orizinalitate in domeniul vitraliilor, se pare
ca ar fi primit §i aici un prim imbold din part a
Constantinopolului.
In Italia, activitatea mozaicarilor §i a pictorilor
bizantini la Venetia ~i in nordul Adriaticei, la
Montecassino ~i in sftr~it in Sioilia normanzilor
provoca 0 recrudescenta a influentelor bizantine,
cars Sea exeroitat in diferite grade dupa locuri
§i Irnprejurari, dar care nu stnt absente aproape
nicaieri, la fel ca §i supravietuirile paleocrestine.
Intarirea puterii temp orale a papilor dupa
Canossa (1077) ~i dupa Conoordatul de la Worm
ti indemna pe suveranii pontifi sa inourajeze 0
arts. cu aspeot monarhio. La Roma se oonstitui 0
scoala de pictura mural a, rivala celei din Imperiul
de Ra arit. Vom cita drept marturii, la sfir~itul
veaoului al XI-lea, fre cele din bazilioa inlerioara
a SfintuJui Clemente de la Roma ~i cele de la
Castel Sant'Elia, de Itnga Nepi. Noi aporturi
bizantine s-au introdus aici in prima [umatate a
veaoului al X-lea, asa um e poate vedea in
mozaicurile absidei din bisericile an Clemente §i
Santa Maria in Trastevere (pe la 1140). La an
Clemente imitarea modelelor bizantine, perceptihila
in hieratismul usor teapan al figurilor lui Pavel
~i J? tru, se con~irma prin folo irea in inscriptii,
Inaintea numelui lor, a ouvintului grec « Agios ».
Recurgerea la vechile traditii bizantine ale Romei
nu a fost straina de acest curent.
In Italia de nord se tnr gistreaza urmele influ-
ntei Bizantului in biserica Sfintul Vincentiu de
la Galliano (provincia Como, tnceptnd din veacul
~ XI-lea), in catedrala. de l~ Novar~ §i la Pavia,
m veaoul al Xl l-lea, in criptele bisericilor San
q-iov~nni ~omnarum ~i Sant' Eusebio. portu-
rile ~lzantl~e sint deosebit de limpezi in biserica
u abatiala Sfmtul Petru de la Civate (Ia nord de
lacul Como, la sfirsitul veaoului al XI-lea au mai
d~gr~a, la ir;toe~~tul ~elui de~al ~II-lea): ing~ri si
Iinti, repartizati in triads, hipuri CU oohii dilatati
~i nasul ooroiat, incercanate cu umbre verzi .'i
plastioitatea vesmintelor u drapari sinuoa e. "
Prezenta unor mozaioari greci la San Marco
de l~ yene~i.a asigur~ r~spindil'ea inlluentei Bizan-
~ulUl m regiunea Friuli-Venezia Giulia. Vom cita
ca exemp~e fresoele din oatedrala de la Aquileia
(sub patriarhul Poppo: 1019-1042) §i oripta ei
(inoeputul secolului al XIII-lea), cele din bi erica
de ~a Summaga (pe la 1200 §i 1220) §i din bapti -
tariul de la Portogruaro (sfir§itul seoo1ului al
~II-lea), unde. existen~~ unei. cupole pe tambur
§l .a. uno~ b?l~1 ~ Inlesnit 0 distrihuire, potrivita
spiritului bizantin, 8 unor subieote la origine
paleocrestine §i oooidentale.
L~ sfir§itul veaoului a1 XII-lea §i la inceputul
elui d~-al XIII-le~, .,~oala de la Roma si-a
imb~gatlt .repertorml iconografic, lnnoindu-si
~ame~a prm i~pru~uturi faoute de In pictura
bizantina de prm ann 1160 §i urmatorii. Aoeste
efecte se observa in ahatia Sfintul Petru de la
Ferentillo (in provinoia Terni din Umbria meridic-
nala), in Sltntul loan de 1a Poarta Latina de la
Roma (sub pontifioatul lui Celestin al III-lea:
1191 -1198), in San Silvestro de la Tivoli
(pe la 1200) §i in Santa Maria in Monte Domenioo
de la Maroellina.
. Inceptnd wdin jurul anului 1150, influentele
blz~n~ll~e ~atrun era, aparent prin intermediul
Italiei, in pictura din Catalonia ~i din Roussillon
de exen;tplu la Sfintul Petr~ de la El Burgal §i
la abatia Pedret, ale carei fresoe au putut fi
oomparate cu cele din Sfintul Petru de 1a Civate
172 §i di~ Sant'Angelo in ~ormi~. Aoeste influento
173 au atms un tnalt zrad de intensitate in sala capitu-
lului de la Sigena (la inceputul seeolului
al XIII-lea). Ele au savir~it 0 mladiere a geo-
metrismului vechii traditii crestine din Spania
prin folosirea semitentelor ~i a modeleului.
Fara tndoiala tot din Italia au pornit ~i ele-
mentele bizantine care au ajuns in Franta,
tnceptnd cu mijlocul veaeului al XIII-lea. De
la Monteeassino sau din alte mtnastiri italiene,
benedictinii au adus e pare la Cluny unele formule
ieonografiee ~i stilistiee italo-bizantine, cum este
gigantieul Hristos din absida abatiei, comparabil
eu un Pantoerator bizantin, care se proiecta pe
un fond de aur. Fara indoiala ne putem face 0
idee apropiata dupa Hristos cu mantia de purpura
gasit in absida oratoriului de la Paray-le-Monial,
al ordinului din Cluny. u departe de Cluny,
intr-un alt oratoriu al vestitei abatii, aceea de la
Berze-la-Ville, s-a pastrat unul dintre cele mai
frumoase ansambluri de fresce romanice franceze
purtind pecetea Bizantului. Ele datoreaza obtrsiei
lor rasaritene, in afara detaliilor iconografice,
numeroase trasaturi care amintesc de arta Comne-
nilor, cum ar fi bogatia unei policromii armonioase
(contrastind cu simplitatea culorilor din biserica
Saint-Savin pe riul Gartempe, sau de la Tavant),
manierismul faldurilor fine ~i dese, petele lumi-
noase care accentueaza relieful, elegantele plete
buclate ~i barbile. Nu se va putea nega nici carac-
terul bizantinizant al frescelor din abatia bene-
dictina Saint-Chef, in Dauphine (din a doua
[umatate a seeolului al XII-lea). Picturile din
mlnastirea Saint-Gilles de la Montoire-sur-le-Loir,
care depindea de abatia benedictina de la Saint-
Calais, prezinta de asemenea e1emente de origine
italo-bizantina, care s-ar putea a fi fost aduse
de calugarii acestui ordin.
In Auvergne au existat de asemenea picturi
pe fond intunecat, de inspiratie bizantina, de
exemp1u frescele din porticu1 ~i tribunele cate-
dralei de la Le Puy ~i acelea din biserica Saint-
Julien de la Brioude.
Aceasta arta italo-biaantina din veacu1 al
XII-lea s-a impus, poate Incepind cu Aquileia, in
Germani~ occidentala ~i meridionala, precum ~i
in Austria, in mare parte prin intermediul bene-
dictinilor. Se cunosc foarte numeroase exemple de
acest fel in nord-vestul Germaniei la Schwarz-
rheindorf (1151-1173), la Sfintul Gereon de la
Koln (pe la ~fir~itul secolului al XII-lea), in
c?r~l eatedralei de la Soest (in jurul anului 1160)
~1 dill aceea de la Es en, la Sfintul Martin de la
Emmerich (pe la 1150) ~i la Knechtstedten (1162) .
in Bavaria, la Regensburg, in capela TuturOI:
Sfintilor (dupa anul 1150) ~i, la cltiva kilometri
mai spre sud, in bi erica abatiala de la Priifening
(pe la 1150). In Austria exista alte marturii rem ar-
cabi1e in minas.tirea Nonnberg de la Salzburg
(pe la 1154) ~I in capela castelului H oehep-
pan.
Influentel.e. italo-biz~ntine au ajuns pina in
sudul Angliei la Sf1r~ltul veaeului al XII-lea
datorita relatiilor cu Roma ~i cu normanzii din
Sicilia. Ele au marcat profund, in catedrala de
la Canterbury, frescele din capela Sfintul Gheorghe
(pe la 1150) ~i cele din capel a Sfintul Anselm
(la sfir~itul veacului al XII-lea).
Elementele bizantine au patruns de asemenea
la sf1r~itul secolului al Xl I-lea, in Danemarc~
~i in sudul Suediei (in Scania) pornind din Renania
~i poate chiar ~i din Anglia. In bisericile din
insula Gotland, traditiile bizantine sint prezente
cu mai multa puritate, ceea ce ridica problema
centrului de unde au venit. Deoareee stilul acestor
fresce dovedeste 0 oarecare inrudire cu eel de la
ovgorod. s-a pus intrebarea daca el n-a suferit
cumva influenta artei din marele oras negustoresc
al Rusiei, care Intrstinea relatii comerciale cu
insula Gotland.
Aporturile bizantine, vehiculate prin inter-
mediul manuscriselor impodobite cu miniaturi
al fildesurilor §i al tesaturilor, au fost extrem d~
numeroase in multe scriptoria romanice mai ales
in a doua jumatate a veacului al XII-lea. Pictorul
Bibliei de la Souvigny (aflata astasi la Moulins)
a copiat, de pilda, scene intregi din manuscrisele
174 175 bizantine.
 Astfel, arta hizantina in toata stralucirea pleni-
tudinii sale clasice n-a tncetat sa ofere multiple
lectii Europei occidentale care, redresata dupa
tulburiirile invaziilor, se indrepta treptat, lnce-
plnd cu dinastia carolingienilor, spre prepondorenta
pe care 0 va dobtndi odata cu Henasterea.
Bizantul va fi nevoit sa 1inii seama de ea.
 3. ICOANELE

In epoca Paleologilor arta icoanelor a ajuns la 0

deplina inflorire, datorita inaltei calita~i a operelor
~i, totodata, sporirii considerabile a numarului
lor. Repertoriul iconografic s-a Imbogatit, ca §i
acela al marii picturi. Episoade din Noul Testa-
ment ~i povestiri hagiografice s-au adaugat Iiguri-
lor traditionale: Hristos, Fecioara ~i alintii.
Slabirea structurilor statului imperial, afirmarea
unei mai mari independente in viata de familie ~i
in eea personala si, fara indoiala, vrajma~ia
timpurilor Iavorizara raspindirea unei cucernioii
mai individualiste, dornica de a-si indr pta evlavia
catre aeeste imagini tutelare, fie in interiorul bise-
ricilor, fie in intimitatea caminurilor. Descrierile
poeticc ale unor icoane, Iacute de Manuel Philes
sau de Iarcos Eughenikos onfirrna interesul de
care se bucurau in aeea epoca.

1. 5ECOLUL AL XIII-LEA

Pictarea icoanelor nu a in etat la Constantino pol

tn se olul al XIII-lea sub dorninatia latina. Si
ast1lzi cind ~tim, datorita manuscriselor, ca unele
ateliere de pictura ramasesera active in capital a
Imperiului, poate chiar in parte sub protectia
seniorilor ~i prelatilor latini, specialisti excelenti
Ie atribuie opere care odinioara Iusesera puse pe
seama unor artieti lucrlnd In Italia dupa maniera
255 greceasca. Alaturi d un grafism mostcnit din
epoca Co.~nenilor, in acest~ op~re aflam un simt
al maretiei monumentale ~I 0 hbertate a facturii
care Ie inrudesc cu frescele contemporane din
secol~l a~ XIII-lea (il. 203). Acestei epoci ti
apartine icoana de la Luvru lu rata in mozaic
~i reprezentind Schirnbarea la Fata.
2. RENAFEREA DIN VREMEA PALEOLOGILOR
J n anii atit de rodnici din pu net de vedere artistic
care urmara. dupa restabilirea puterii imperiale
la Con~tantmopol, ~ub. Mihail al VIII-lea ~i
Andromc a~ II-lea, ~tllullcoanelor a urmat acelasi
p.roces ~e eliberare ~l de Innoire a ~i stilul mozaicu-
rilor. Figurile prezentate frontal de un hieratism
d~stant, stnt acum inloeuite cu p~rsonaje infati~ate
dintr-o parte, cu gesturi expresive ~i ehiar pline
de vioiciune, mult mai aproape de natura ome-
neB:sca. Atitudinile au fost, in general, red ate u
mal mult firesc ~i dezinvoltura. Trupurile au
dobindi~ volum sub draparile tratate eu 0 lnte-
legere slgu~a a efectelor plastice. A elasi pirit a
indrum8:t ~l fel?-l in care au fost dispuse, pe fondul
panoului, motivele de arhitecturi tratate fara
do.~r ~i poate Intr-un spirit orna~ental, dar cu
grija de a da compozij.iei adlncirne ~i unitate.
Masele au fost echilibrate in modul el mai fericit.
Coloritul a pi.erdu~ din vech.ea s~ au :teritate spre
a deveru mal catifelat, mal stralucitor §i hiar
s:ar putea spyne, mai yes 1. Cinabrul, rosul d~
cireasa, t~nurile de verde-intune at sau de galbui,
albastrul-mtens au fost imbinate in armonii
melodioase. Expresia fizionomiilor a devenit mai
blind a:.0 a~solll:ta maiestr] se afirma in amploarea
factum. Chipurile inceteazii a mai fie tncercanats
de linii dure, fiind modelate fara contur. Icoanele
~in. aceasta epoca exprima un imtamtnt delicat,
intirn, omenesc, corespunzator celui intilnit in
alte mani Iestari ale vietii intelectuale si arti ti e
din acel timp. La fel ca ~i in marea pictu~a murals
In ciuda acestei umanizari, 0 atmosfera poetie~
lnvaluie figurile ~i Ie mentine in lumea transccn-
dentei, foarte departe de rcalisrnul italian. rhitec-
turile int imaginare ~i nu situeaza s enele ill
interioare bine definite. Prceminenta volumelor
este redata d upa principiul lurninozitatii care
apropie ~i al culorilor lnchi e care tndeparteaza.
Arta icoanelor a fo. t rnarcat a at unci de un sirnt
al nobletei, al masurii ~i al elegantei, de la care
nu s-a mai abatut nici dupa aceea.
Icoana cu doua fet-e de la Ohrid, destinata 88,
fie pnrtata in pro e iuni, avlnd pe 0 parte imaginea
Fecioarei-Psy ho ostria (Izbavitoarea sufletelor)
~i pe cealalta Bunavestire este una dintre cele
mai desiivlr~ite capodopere ale ace tui stiI. Ea a
fost executata in atelierele imperiale de la Con-
stantinopol, in acelasi timp cu 0 alta icoana
pictata pe ambele fete infat-i~indu-I pe IIristos-
Psychosostris ~i Rastignirea, pentru a fi oferita
arhiepiscopului Grigore al Ohridei atunci clnd
acesta a primit in dar de la Irnparatul Andronic
al II-lea mtnastirea Fecioarei-Psychosostria de
la Constantinopol. Amindoua se pastreaza azi
in muzeul de la Skoplje.
Teate icoanele din aceasta epoca stnt intere-
sante ~i stirnesc dorinta de a le studia pe fiecare
tn parte. Printre cele mai importante vorn men-
~iona SCintul Mihail din Museo Civico de la Pisa,
Cei doi preze e Apostoli din muzeul de arta de
la Moscova, Coborirea de pe Cruce din cole ~ia
Stoclet (D. Talbot Rice, Art byzantin, plansele
189 ~i XXXV; W. Felicetti-Liebenfels, Geschichte
der byzantinischen Ikonenmalerei, pl. 53). In spatele
unei reale unita.~i de stil se pot deslusi unele
deosebiri dupa temperamentul pietorilor. Pe vre-
mea aeeea atelierele au fost foarte active la
Constantinopol, la Salonic ~i fara tndoiala la
Ohrid.
Din atelierele imperiale de la Constantinopol
au iesit icoanele de dimensiuni mici, lucrate in
mosaic, care, aproximativ tntre anii 1260 ~i 1320,
au cunoscut 0 preferin~a putin obisnuita, intrucit
cel putin douazeci ~i noua au ajuns ptna la noi ~i,
gratie textelor, s-a putut afla de existent-a altor
treizeci care au disparut. Stilullor este asernanator
256 257 eu acela al icoanelor pictate contemporane, cu
deosebirea ea tehnica mozaicului permitea 0 mai
redusa libertate a desenului. Printre piesele cele
mai importante vom mentiona Riistignirea de la
Berlin, Bunavestire din «Victoria and Albert
Museum» (D. Talbot Rice, Art byzantin, pI. 173
~i XXXVIII), dipticul eel or Douasprezece Sarba-
tori de la Florenta, sfintul Gheorghe din muzeul
Luvru, sltntul Teodor Stratilat din muzeul Ermi-
taj, Panto ratorul de la Chimay (Belgia) (Beck-
with, Art of Constantinople, fig. 182, 183), Cei
patruzeci de Mucenici ~i sftntul loan Hrisostomul
din colectia Dumbarton Oaks (Demus, Dumbarton.
Oaks Papers, vol. 14, 1960, fig. 1-3, 22-23).
3. DIN ANII 1330-1340
plNA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA
Reactia care, tnceptnd din 1330, s-a petrecut in
mentalitatea ~i in sensihilitatea bizantinilor lmpo-
triva spiritului de cercetare ~i de liberalizare din
vremea primilor Paleologi ~i a carei expresie
exagerata. a fast isihasmul, a facut ca acestor
curente de viata noua, acestei bogatii ~i acestei
prospetimi de inventie sa li se substituie un stil
mai traditionalist, cu aspect dogmatic, la care
vointa de sustragere din viata pamtnteasca a pu
pecetea unei preocupari foarte sMruitoare pentru
idealizare. Totodata, aceasta insemna Iavorizarea
acelei evolutii catre academism care ameninta
sa urmeze oriciirei inovatii in materie de arta.
Miscarea a fost inlocuita cu atitudinile lncre-
menite. Gustul pentru linia constiincios de enata
se impune din nou ~i fizionomiile redevin severe
~i solemne. Totusi, 0 parte din ceea ce se
dobindise intre anii 1260 ~i 1330 revine ade eori:
o eleganta, 0 mladiere ~i un rafinament care nu
erau deloc lipsite de farmec [il. 202).
In veacul al XV-lea ~i chiar in al XVI-lea,
s-au executat in unele mtnastiri, desigur mai
ales la Patrnos, remarcabile imagini ale sftntului
loan Evanghelistul, batrtn, cu barha ~i cu craniul
plesuv, doar cu 0 ~uvita de par In frunte (il. 206).
Vedem astfel ciM forta de convingere puteau
obtine pictorii din traditia evanghelistului, ramasa
vie in rasiiritul mediteranean. ~~ fa~t ?e pune
in evidenta doua stari de spirit dlferJt~ este
ca Apusull-a numit pe loan doar « evanghehstul »,
adica naratorul, pe clnd Rasaritul vedea in el
« teologul 1>, omul care l-a intel~s pe Dumnezeu
~i a talmacit Cuvintul (theos ~l logos).
4. TARILE SLAVE
Scolile locale din tal'ile slave ~-au afirmat in
Serbia ~i in Bulgaria, iar in Rusia la o,~~orod
~ila P kov apoi la Moscova incepind de la rnijlocul
veacului a'l XIV-lea. Fara indoial~ ele. au fost
puternic receptive la influentel~ ~1.za~tlI~e. ~ar
icoanele ruse prazinta car~cterlstl~l dlstmctlv~:
tonuri plate, lumin?a.s~ ~i :"11; ~lungJr~a propor~ll-
lor' sinuozitatea liniei ; simplitate ~l sobrietate,
calitati laudate ~i in proverbele populare. U~ no~
aport de elemente grecesti a avut loc mal. i.nth
1 Novgorod apoi la Moscova odata cu stahilirea
l~i Teofan Grecul. Lui i se d.atoreaza num.e~oase
icoane, mai ales cele alcatuind te.ma. Deiais in
registrul inferior al iconost.asulUl prlmel catedr~le
Blagove~cenie din Kremlin (in 1405). P~erlle
Ilpeciali~tilor slnt imp~rti~e i~ ceea ce. prl~e~te
faptul daca sa i se atribuie IUl, sa~ unuia dmtr~
ucenicii sai cunoscuta icoana « Maica ?omnul~
d la Don» executata la Novgorod mtre ann
1~70 ~i 1390 '(il. 204) ~i pe ~ carui re,:,ers se a!la.o
Adormire a Maicii Domnului. Expresia de duiosie
materna pe care 0 are aceasta opera ~l care on-
trasteaza cu aerul de gravitate transcendenta a
Fecioarei de la Vladimir (il. 135) se poate datora
libertatii de care se bu?urase !eof~n la .o,:,~orod.
Dar ea poate fi explicata ~l prm sensibilitatea
proprie unui mester rUB. .
In orice caz 0 arta autentic rusa va triumfa
odata cu picto~ul-caIugar Andrei Rubliov (nascut
Intre 1360 ~i 1370, mort 'pe la 1430), autor~l
unui numar de icoane infa~l~ind Praz~lCele Marl,
care impodobesc iconostasul catedralei Blagove~:
258 cenie din Kr mlin, unde a lucrat in 1405 alaturi
259
 ""
de Teofan Grecul ~i de un alt. rus Proho di
Gor?de~. D,ar cea mai pura capodop'era a s: es~~ 4. MINIATURILE
~estlta Tro~la (Sf.. Treime)) din Galeria Tretiakov
eo. mll-re~le clasica. Dupa tragi cul plin de pato'
al lui 1 e,ofan Grecul, Rubliov introduce 0 sim Ij-
ta~e senlll~,. mal potrivita temperamentului rus
Pr~n p!,esl.lg!ul legat de creatiile sale el a des hi~
Cal nO! artei din tara sa. ' ,

1. SECOLUL AL XIII-LEA

Contrar unei pareri sustinute multa vreme, ateli-

erele de rniniaturisti au continuat sa lucreze la
Constantinopol ~i dupa 1204, in parte eel putin
pentru 0 clientele de seniori ~i de prelati latini.
Produc~ia lor era totusi departe de a avea amploa-
rea ~i diversitatea de mai inainte. Ea s-a redus
la arti biblice, indeosebi la Noul Testament.
Evangheliile nr. 118 din Biblioteca nationala de la
Atena, Garrett 2 de la Universitatea Princeton
(odinioara In schitul rus Sflntul Andrei de la
Muntele Athos), nr. 5 de la Iviron, 80 din mfnastirea
,
Sfintul loan de la Patmos ~i 54 din Biblioteca
nationala de la Paris, culegerea de Epistole ~i de
Ii Fapte ale Apostolilor 1208 de la Vatican, Octa-
teucul 602 de la Vatopedi slnt tot atitea manuscrise
': care par sa fi fost impodobite pe vremea aceea
cu miniaturi la Constantinopol, la date adeseori
greu de precizat, dar aproximativ intre anii 1205
~i 1260. Destinat fara tndoiala unui occidental,
manuscrisul grec 54 de la Paris cuprinde textul
grec al Evanghcliei la stinga ~i textul latin la
dreapta. Miniaturile acestui manuscris au un
caracter monumental care le apropie de picturile
parietale ~i de icoanele contemporane. Sub drapari
tratate cu suplete, volumele trupurilor se rotunjesc
cu fermitate. 0 mare parte a fundalului, daca
261 nu chiar uneori Iundalul intreg, rarntne goaHi
 ~i B;ccesoriiJe, ci~d exista, au drept scop sa scoata
mal .mult in evidenta figurile omenssti. In per-
sO~~Jele g~ave ~l reculese saJa~)uie~te 0 energie
spirituala intensa ~i chiar dramatica.
2. RENA~TEREA DIN VREMEA PALEOLOGILOR
I~ jU~':11anului 1~00, s~ilul miniaturilor, ca ~i al
plc~u~n.J murale ~l al icoanelor, a pierdut din
c~ltatIl~ sale. de mare~ie ~i so~rieta~e. Personajele
smt .mal PUtl.~ robuste ~l mal putin corect Con-
struite j umeru lor sint aplecati. 0 anume agitatis
se exp~lma in dral?ari si in atitudini. Chipurile
pa~ ?l'lSpate. Motivele de arhitecturi sau de
peisaje ocup.'l in general cu amploare fundalurile.
Culegerea din oul Testament cu Psaltire de la
Moscova. (ms. gr. 407) tine de aceasta traditio, dar
a!e 0 ~~l mare indrazneala in red area atitudinilor
~l 0 VIZlUne mai ampla (il. 205).
3. DIN ANI! 1330-1340 .
PINA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XV-LEA
o profunda schimbare a avut loc in tilul minia-
turilor incepind din anul 1330 fara indoialii sub
efectul prefacerii generale la ~are a fost supusa
sOCleta.tea bizantina in aceasta epoca. lnttlnim
a?eea~~ tendinta catre linistira ~i seninatata ca
~l. in ~co~nele contemporane, a eeasi renuntars
la manierisrnulda la Inceputul secolului al XIV-lea.
Pentru prrma oara in Bizan], miniatura se rupe
net de spiritul antic, de care nu se indepartase
p~na atu~c~ decit rareori. Dar, pe Ind marea
pictura ~l icoanele se indreptau catre idealism
un. curent. naturali~t a impins miniatura pe cai
no~. In ciuda unei anume uscaciuni a fa turii
eXlsta in ea multii yiata ~i 0 vointa puternic~
de. a scoate in evidenta personalitatea perso-
nB;Je~9rreprezentate; astrel sint portretul autoru-
lui ~l a~el~ al destinatarul~i, marele duce Apocau-
cos (UCIS.m ~345), care ilustreaza culegerea din
operele lui HIl?ocr~t, pastrata Ia Biblioteca natio-
nala de la Paris (£l. 208). Aceleasi calitati, slujite
de un mestesug mai sigur, se regas~sc in l?inia-
turile care ilustreaza operele teologice sense de
fostul tmparat loan Cantacuzino cind, dupa abdi-
carea sa de la tron, in 1354, s-a calugarit luind
numele de Ioasaf (il. 209). Tot in acest manuscris,
Schimbarea la Fata - subiect tndragit de isihasti
- este tratata cu 0 forta, un simt al compozitiei ~i 0
plenitudine a volumelor care sint opera unui mare
mester, in stare sa interpreteze potrivit exigente-
lor miniaturii lectiile oferite de pictura murala.
Citeva manu cri e de la sffrsitul secolului al
XIV-lea ~i de la inceputul celui de-al XV-lea
merit a de asemenea sa ne retina atentia prin
portretele din cuprins.ul lor. Unul dint!e cele n:ai
interesante e te Tsipicon-ut care contine reguhle
monastice ale mtnastirii Maicii-Domnului-de-Jn-
dreptatita-Speran~a, tntemeiata la Constantinopol
pentru' doamnele din marile familii ale capitalei
de catre Eufrosina Comnena Ducaina Paleologhina,
stl'anepoata a lui Mihail al VIII-lea Paleolog
(manuscrisul a fost terminat in 1399-1400,
apartine colegiului Lincoln de la Oxford ~i este
pastrat in Bibli~teca Bodleiana;. cf. D. T~lho.~
Rice, Art buzanun, pI. 191, 192 ~l XL). Ctitorii
sint infati~ati perechi: Eufrosina ~i sotul ei
Constantin Comn n Raul Paleolog, fiii ~i fiicele
lor trnpreuna cu sotiile sau sotii lor, ~i din nou
fo~datoarea u una dintre fiicele sale. Calugaritele
eornunitatii au fost grupate intr-o singura imagine,
de 0 izhitoare au teritate.
imitorul portret al patriarhului losif, din
manuscrisul, continlnd pe Codinus ~i alte opuscule,
de la Pari (ms. gr. 1783), arata ca in secoluJ
al XV-lea grali mul hizantin regasea in schita
in penitii noi posibilitati de vigoare expresiva
~i de stiJizare ornamentala ~i, deopotriva, 0
sleganta rafinata (il. 207). Viitorul miniaturii
era'" tnsa condamnat de apropiata aparitie a
tiparului ~i a gravurii.
Un spirit naturalist, a vind de asta data 0
esenta populara, anima ilustrarea vie ~i spontana
a CarW lui lov, copiata fara tndoiala la Mistra
262 263 tn 1362 de catre un scrib cu numele de Manuel
Tzycandilis. In scenele din viata ctmpeneasea ~i
din existenta zilnica, personajele stnt reprezentate
in costume de epoca (il. 212): acest caracter
familiar ne aminteste de arta gotica ~i de mozaicu-
rile din baptisteriul Sfintului Marcu.
Atractia exercitata de real se face de a emenea
simtita in miniaturile - aproape sase sute la
numar - care impodobesc manuscrisul lucrarii
Compendia de istorii scris de loan Skylitzes
(pastrat la Madrid). Aceasta cronica cuprinde
perioada care tncepe cu domnia lui Mihail I
(811-813) ~i se termina cu domnia lui ichifor
al III-lea Botaniatul (1078-1081). Miniaturile
care 0 ilustreaza abunda in notatii pitoresti despre
obiceiurile ~i moravurile societatii bizantine. Este
foarte posibil ca multe dintre ele sa derive din
tablourile istorice care puteau fi vazute in palatele
imperiale, dar ele sint inviorate de incontestabilul
dar al observatiei personale.
••. IN AFARA IMPERIULUI
Rusia Teofan Grecul ocupa in arta
miniaturii un loc intrucitva
deosebit. Stirn dintr-o scrisoare a lui Epifanie
catre Chiril din Tver ca el nu a fost numai un
pictor de Iresce ~i de icoane, ci ~i de miniaturi.
Atelierului sau i se atribuie de obicei Evanghelia
executata prin anul 1390 la Moscova ~i diiruitu
mai Urziu de catre tarul Feodor Alexandrovici
boierului Hitrovo. In amploarea executiei, relieful
volumelor ~i ginga~ia coloritului se simte maniera
rnesterilor obisnuiti cu tehnica picturii murale.
Iconografia, cu fundalurile de arhitecturi ~i de
rnunti retezati, este aceea care se practica in arta
secolului al XIV-lea (il. 210). Medalionul cuprin-
zind ingerul, simbolul evanghelistului Matei are
asemenea calitati de eleganta, de gratie sinu~asa
de duiosie delicata ~i de melodie in linie Incit
numerosi savanti au crezut ca pot recunoasts
tn el 0 opera a lui Rubliov (I. Grabar ~i V. N. Laza-
rev, Geschichie der russischeri Kunst, vol. III
fig. 39). In orice caz, se vede cum atelierul lui
Teolan a putut determina dezvoltarea unei scoli
de miniaturisti moscoviti.
Serbia Am aratat mai inainte cum
secolele al XIII-lea ~i al
XIV-lea au constituit epoca in care in domeniul
miniaturii, ca ~i in acela al picturii parietale,
s-au afirmat scolile nationals, tributare traditiilor
bizantine. Fenomenul se poate Intelege cu atlt
mai lesne cu cit scriptoriile aveau 0 fixitate la
care nu erau constrlnsi zugravii de fresce itineranti.
Serbia a dat, intre altele, vestita Psaltire de la
Munchen, ilu trata intre 1370 ~i 1390, avind 0
suta cincizeci ~i patru de miniaturi cu un desen
mai putin rafinat declt acela al modelelor sale
bizantine, dar cu un colorit destul de viu, care
da stralucire tonurilor de albastru, rosu ~i violet
(il. 211). Cei doi miniaturisti ai Psaltirii au suferit
influenta frescelor sirbe din anii 1350-1380.
Bulgaria Din productia destul de
abundenta a atelierelor
bulgare vorn retine miniaturile executate la
Tlrnovo pe la 1344-1345 pentru ilustrarea unui
exemplar, destinat tarului loan Alexandru (1331-
1371), al traducerii bulgare in proza a Cronicii
in versuri a lui Constantin Manasses. Cele saizeci
,i noua de miniaturi infati~eaza scene din istoria
biblica ~i din istoria vechilor popoare orientale,
din razboiul Troiei, din i toria Romei, a Bizantului
~i a Bulgariei. StiluJ lor viu ~i realist se Inrudeste
cu acela al Compendiului Jui Skylitzes de la Madrid
(il. 213). Miniaturistii au fost nevoiti sa Iaca
inovatii pentru scenele din istoria bulgara, pe cind
pentru altele s-au slujit de modele bizantine. Ei
le-au situat aproape totdeauna pe primele in regi-
unile muntoase ale patriei lor, iar pentru celelalte
au reluat fundalurile traditionale de arhitecturi.
Siria In ecolul al XIII-lea, mi-
niatura s-a bucurat din nou
de un interes cresclnd in Siria. Elementele locale,
2M 265 bizantine ~i musulmane s-au imbinat in sinteze
cu accente destul de populare. In manuscrisul
siriac 559 de la Vatican, in Intrarea in Ierusalim
(il. 214) locuitorii orasului sint niste bogati
ttrgoveti arabi, purtind adesea turbane ~i lungi
vesminte infoiate, iar copiii lor slnt mici arabi
care poarta doar pantalonasi scurti, Chiar ~i Ieru-
salimul, desi peste cupola 'a in bulb se inal~a 0
cruce, este de fapt un oras din Orientul i lamie.
Deoarece siriacii scriau de la dreapta la sttnga,
~i Hristos tnainteaza in acelasi sens, pe cind de
obicei in arta bizantina el vine din stinga.

Miniaturi arabe l\Iiniaturile care ilustrau

de influenfii operele stiintifice scrise
bizantitui in greceste au fost imitate
in versiunile arabo ale
acestor texte. In Tratatul lui Dioscoride in araba,
copiat in 1229 in nordul Irakului sau in Siria
(Istanbul, Muzeul Seraiului), per onajele cu tur-
bane - autorul §i cei doi discipoli ai sai - apar ca
niste adaptsri islamice ale unor prototipuri bizanti-
n (Ettinghausen, La peinture arabe, p. 68-69)
J mprumuturile luate din miniaturile bizanLine, desi
stnt mai « arabizate », ramln numeroa e ~i vadite
In miniaturile manuscrisului executat in prima
jumatate a secolului al XIII-lea, cuprinztnd lucra-
rea alcatuita in secolul al XI-lea, dupa izvoare grc-
cesti, de catre el-Mubassir, sub titlul Cele mai [ru-
inoase cugeuirisi cele mai preiioase proverbe (Istanbul,
Muzeul Seraiului; Ettinghausen, p. 75-77). La fel
se inttrnpla ~i cu ilu tratiile manuscrisului pictat
in 1222, cuprinzind 1ntrunirile sau M aqd-miit de
nl-Harlrl (1054-1122) din Biblioteca nationala de
la Paris (ms. arab 6094' Ettinghausen, p. 79).

Armenia Arta miniaturii a inflorit

de asemenea in secolul al
XIII-lea In Armenia Mare ~i mai mult inca in
Cilicia, unde arrnenii se statornicis I'll. la sfir~itul
secolului al XI-lea. Ea avea sa se mentina in piina
vigoare ptna In secolul al XV-lea. Pe un fond de
traditii bizantine §i armene s-au gl'efat §i irnpru-
muturi luate din Europa apuseana i China. 266
 Astfel, arta hizantina in toata straIucirea pleni- Partea a patra
tudinii sale clasice n-a incetat sa ofere multiple
lectii Europei occidentale care, redresata dupa
tulhurarile invaziilor, se indrepta treptat, tnce-
plnd cu dinastia carolingienilor, spre preponderenta LUCIRI CREPUSCULARE:
pe care 0 va doblndi odata cu Renasterea.
Bizantul va fi nevoit a 1ina seama de ea. EPOCA IMPERIULUI LATIN
DE LA CONSTANTINOPOL
(1204-1261)
~I RENA~TEREA DIN VREMEA
PALEOLOGILOR
(1261-1453)
SITUATIA ISTORICA
Imp art irea Dupa ce au ocupat Con-
Imperiului tntre stantinopolul in 1204, cr~-
latini. Statele ciatii §i venetienii au cucerit
grecesti in ci~iva ani majo~i~atea
teritoriilor europene §l msu-
lare ale Imperiului, pe care le-a~ 1mpartit intre
ei. Baldovin, conte de Flandra ~l de Hamaut, ~
fost tncoronat tmparat in Sfinta Sofia la 16 mal
1204, dupa un ceremonial inspirat d~ ~cela al
basileilor, §i un venetian, Toma ~oroslID,. a fost
numit patri~rh la~~~ ~ Con.stantmopo!u~u~.
Trei marl Iamilii bizantine au staptnit. insa
citeva state grecesti independente. Inca din luna
aprilie 1204, doi nepoti a~ lui Andr~~lc I, ~lex.~
§i David Comnen tntemeiau cu sprijinul matusn
lor (sau stramat~§a) dupa mama, regina .Tamar
a Georgiei, Imperiul din Trapezunt. care, tlmI? de
doua sute cincizeci §i sapte de am, la margmea
teritoriilor asupra carora Constantinopolul. ~i.-a
reluat mai apoi controlul, a pa trat tradltlll.e
politice, religioase §i a:~~stice ~~ ~izant~lu!.
Membrii unei alte Iamilii de ongme imperiala,
familia Anghelilor, se retrasera in muntii .Epir~lui,
Acarnaniei ~i Etoliei. Orasul Arta deveni capitala
unui stat care s-a mentinut ptna in anul 1340:
Dar nu mai departe de cincizeci de kilometri
de Constantinopol, la iceea, in Bithinia, ~.em:
brii aristocratiei civile ~i militare, prelatii ~l
carturarii s-au regrupat in jurul lui Teodor Las-
caris unul dintre marii generali ai Bizantului, gine-
rele 'lui Alexe al III-lea Anghel. Refugiat la
Niceea, Lascaris asigura alegerea unui nou pa-
triarh Mihail Autorianos, §i acesta 11 tncorona
impar~t. Imperiul continua de drept sub autori-
tatea celor doi ~efi ai ai, cu institutiile sale poli-
tice ~i religioa e, in toata partea de n?rd-ve~t a
Asiei Mici, inca nesupusa controlului turcilor.
Ginerele §i urmasul lui Teodor I, loan al III-lea
Vatatzes (1222-1254), continua cu energie opera
de restaurare care fusese tntreprinsa. Grija de a
constitui cadrele unei administratii eficiente ~i
de a retntari simtamintul nat~onal l-a d.etermin~t
sa organizeze invatamintul ~l sa Iavorizeze prm
toate mijloacele inflorirea vietii intelectuale.
Recucerirea si De la Niceea au pornit
restaurarea armatele recuceririi biz an-
Imperiului tine, a carer inaintare a
fost Inlesnita de 0 alianta
temporara cu ~arul bulgarilor, loan Asan al
II-lea. La 15 august 1261, zi in care se sarba-
toreste Adormirea Maicii Domnului, purtind in
~ fruntea cortegiului icoana Nascatoarei Hodighitria
§i primit cu mare bucurie de populatie, Mihail
al VIII-lea Paleolog, care asigura regenta in
numele lui loan al IV-lea Lascaris (august
-1 decembrie 1258), nepotul lui loan al III-lea
atatzes, si-a facut intrarea triumfala - cu buna
stire imprimata de solemnitate religioasa - in
Constantinopolul pe care trupele bizantine Il
eliberasera de sub jugul latinilor inca de la 25
iulie. Dinastia Paleologilor avea s1!.ocupe tronul
Constantinopolului timp de 0 suta nouazeci ~i doi
de ani, mai tndelungata vreme declt oricare dintre
Inaintasele sale, depasind cu trei ani durata dinas-
tiei Macedonene. Era ins a nevoie de mai mult
pentru ca Imperiul sa fie restabilit in hotarele
pe care Ie avusese in 1204. Anghelii se mentinura
in Epir ~i in Tesalia ptna in 1340. Baronii latini
178 si venetienii i§i pastrau posesiunile in Pelopones,
179 in Grecia central a §i in insule. Niciodata de acum
inainte basileul nu avea sa mai domnea ca asupra
unui teritoriu neintrerupt de la Constantinopol
pina Ia capul Tainaron (Matapan). La nord, sirbii
~i bulgarii profitasera de imprejurari pentru a
intemeia state independente ~i amenintatoare.
Genovezii ocupau insulele Chios ~i Lesbos ~i,
dincolo de Cornul de Aur, tntemeiasera un cartier
tnfloritor, Galata.
Mihail al VIII-lea restaura deci un Imperiu
dezmembrat, micsorat ~i slabit. Dar domnia lui
(1261-1282) ~i, in mai mica masura, aceea a
fiului sau, Andronic la II-lea (1282-1328), au
fost, in ciuda unor anumite slahiciuni, domnii de
intremare in timpul carora Bizantul a redevenit
o putere de care trebuia sa se ~ina seama in Medi-
terana ~i care a continuat sa suscite invidia ~i
poftele de cucerire ale tuturor vecinilor.
Riizboaiele dinastice In secolul al XIV-lea, un
si ruina Imperiului ~ir de conflicte dinastice
slabira Imperiul in chip
primejdios in Iata amenintarii turcesti. Razboaiele
care I-au opus pe Andronic al II-lea nepotului
sau, Andronic al III-lea (intre 1321 ~i 1328),
pe loan al V-lea Paleolog lui loan al I-lea
Cantacuzino (intre 1341 ~i 1437, ~i intre 1352
~i 1355), in sfir~it revolta lui Andronic al IV-lea
Paleolog impotriva tatalui sau, loan al V-lea
(1376-1379), ~i a lui loan al VII-lea, fiul lui
ndronic al IV-lea, tmpotriva aceluiasi loan al
-lea (1390) adusera dupa ele devastarea ogoa-
relor, ruinarea tezaurului public, revolte sociale,
cum ar fi aceea a zelotilor la Salonic, precum ~i
intorventia turcilor, pe care partidele ce se inca-
ierau comisera greseala de a-i chema fiecare in
ajutorul lor. Caci moartea Bizantului se datoreaza
egoismului ~i orbirii marilor sale Iamilii ~i nu
certurilor teologice.
Inceptnd de prin anul 1350, decadenta Impe-
riului, cucerit treptat de catre turci, se precipita
in chip ineluctabil. In 1354, dupa marturia amba-
sadorului Venetiei la Constantinopol, bizantinii e
simteau attt de descumpaniti in Iata amenintarii
turcesti, tnctt e gtndeau sa se supuna Republicii
venetiene, ~arului sirbilor, sau regelui ngariei.
Pe teritoriile controlate de tmparat, activitatea
artistica s-a redus simtitor dupa [umatatea vea-
cului al XIV-lea.
Prosperitatea In Imperiul aracit, nobi-
proprietarilor limea Iunciara, burghezia
[unciari ~i a negustorcasca ~i biserica i~i
piiturilor reintarira pozitiile. In se-
negustoresti colul al XIV-lea, magnatii
au suplinit de nenumarate
ori carenta Iinantelor imperiale pentru construirea
corabiilor au tntretinerea trupelor. De asemenea ei
au exercitat un anume mecenat in privinta artelor
frumoa e. Artizanatul ~i negotul erau Ioarte active
in orasele mari. Constantinopolul ramtne vadul eel
mai bun ~i cea mai bogata in marfuri dintre pietele
Orientului. La Salonic, tirgul de Ia Sfintul Dumitru
continua sa adune negustori de felurite nationali-
ta~i. In ciuda nesigurantei care domnea din pricina
actelor de piraterie la care se dedau grecii, geno-
vezii, venetienii ~i turcii, negotul maritim era in-
tens ~i inlesnea raspindirea influentelor artistice.
Forta bisericii 1n sftr~it, biserica i~i spori
Iorta spirituala ~itemporala.
Intr-o societate Iramtntata, expusa ameninta-
rilor din alara ~i, cu deosebire, aceleia a turcilor,
o evlavie puternica oferea fag8.duin~a izbavirii,
personale sau colective, pe care mijloacele pamtn-
te~ti nu mai pareau in stare sa 0 asigure. Principii
ortodocsi, bizantini sau stra.ini, Inzestrara cu
generozitate mlnastirile existente ~i tntemeiara
altele noi. Mai numerosi d clt in trecut au fost aceia
dintre ei care i~i incheiara 0 existenta agitata
tmbracind rasa monahala. Mtnastirile ciipatara
un 10c de frunte in slnul bisericii, ti Iurnizara
acesteia aproape toti prelatii, exercittnd asupra
poporului 0 influenta mereu sporita. In ~arile
slave biserica de la Constantinopol a contribuit
la mentinerea influentei Bizantului cu toata
180 181 decaderea prestigiului basileilor.

Mistra ~i Moreea In sinul Imperiului bizantin
exist a 0 provincie care,
rupta de Constantinopol de catre seniorii latini
din Grecia centrala ~i din nordul Peloponesului
a dus, intr-o r~lativa independenta, 0 via~i
destul de stralucitoare: este yorba de Moreea
numita astfel din pricina insemnata~ii culturii
duzilor (Morus) in Pelopones. Luat ostatec in
1259 de ostile lui Mihail Paleolog, Guillaume de
Villehardouin, nepot al vestitului cronicar a fost
nevoit sa cedeze in 1262, pentru rascumpararea
sa, in afara cetatilor intarite Monemvasia, Geraki
~i Maina, ~i cetatea Mistra, pe care 0 zidi e in
12~9 pe una dintre culmile din preajma muntelui
Taiget, la vest de Sparta. Pe aceasta tnaltime de
necucerit strategii bizantini ~i-au stabilit cartierul
general de unde au condus impotriva baronilor
franci operatiile care au eliberat treptat Pelopo-
nesul. La sfir~itul secolului al XIII-lea, incetarea
ostilitatilor dintre franci ~i bizantini a tngaduit
lnfrumusetarea unor bisericii, minastiri ~i edi-
ficii publice la Mistra, unde fusese transferat
sediul arhiepiscopiei de la Sparta. In scopul de a
consolida situatia Moreii, Andronic al II-lea
Paleolog a hotartt in 1308 sa desemneze guverna-
torul- trate.g nu nu~ai pe un singur an, ci pe 0
durata mal lunga ~l Il numi in acest post pe
Manuel Cantacuzino, tatal viitorului Imparat,
loan al VI-lea. Acesta din urma avea sa ridice
10reea, in 1348, la rangul de despotat acordat
~n chip de~ al?anaj. ll:n~i pr~nt de singe.' 0 viata
mtel.~ctuala. ~l. artistica activa a inflorit in jurul
cur~ll.. p:o,:"mcl~e. de la ~~1istra, unde numerosi
umanieti bizantini au venit sa respire un aer mai
liber decit la Constantinopol ~i sa-~i retmpros-
pateze puterile in vecinatatsa Spartei plina de
amintirile Greciei antice. ' restaurare politica ce au urmat tntoarceru lui
Simtdmintul In rapt, pusi mai Intti in
trecu;tului fat a ocupantilor latini, apoi
elenic a navalitorilor turci, bizan-
. tinii capatasera 0 con~tiinta
mal clara despre specificul traditiilor lor nationals
~i despre leg.aturile care. Ii uneau cu trecutul
elenic. Imperiul de la iceea s-a procl~mat. de
nsnumarate 01'1grec, prin glasul trnparatilor ~l al
carturarilor sai. Si daca, dupa recucerirea Constan:
tinopolului textele oficiale au continuat sa-l
numeas a ;omani pe upusii basileului, in sc.himh
carturarii au folo it in multe rlnduri cuvmtele
« Grecia» ~i « grec» pentru a dese~na Imperiul,
locuitorii lui ~i limba care era vorbita inlauntrul
sau. Putin inaintea caderii ~onstan~inopolul~l,
umanistul loan Arghiropoulos it ceru lui Constantin
Dragases (1449-1453) sa abandoneze titlul de
« Imparat al romanilor fI, pentru a-I Iu~ pe ~cela
de rege al elenilor: « Titlul singur. ar Ii de aJl~ns,
spunea el cu naivitate, pentru a ~slgura mintu~rea
elenilor liberi ~i eliberarea Iratilor lor caz'.*. in
robie I). Astfel s-a conturat inca de pe atunci sim-
yamintul national elenic, care avea sa se intareasca
de-a lungul veacurilor de dominatie otomana.
Renasterea Redevenind staplni pe soar-
umanistd ta lor, dupa victoria re-
purtata asupra. Imperiului
latin bizantinii desfa~urara in diferite domenii
ale ~tiinyei ~i artelor 0 rodnica activitate crea-
toare, pe care 0 pregatise oper.a intelectuala
savir~ita in Imperiul de la Niceea. Aceasta
ete de cunoastere, ale carei efecte le-arn r~-
I
marcat in cursul veacurilor precedente, a dev~mt
mai intensa ca niciodata. Asistam nu numai la
o renastere a lit~r~tu.rii ~i a stud!i~or ~e drept,
dar ~i a medicinei, astronomiei ~l. m~te-
maticilor, ~tiin~a prin excelenya. a Greciei antlc~.
Imparatii au prijinit aceasta miscare ~l au parti-
ipat ei in~i~i la ea. .
Umanismul bizantin a luat avint sub Andronic
al II-lea Paleolog (1282-1328), dupa ~ d~
Mihail al VIII-lea la Constantinopol ~i inaintea
crizelor din a doua jumatate a secolului al XIV-lea.
Universitatea de la Constantinopol a fost reorga~
nizata ~i a capatat numele de Museu,. spre a fi
183 legata de traditia alexandrina. Dupa cnza declan-
182
 ~ata de conflictele dinasti e din veacul al XIV-lea
~i de inaintarea turcilor, 0 recrudescen~a a vietii
intelectuale a mai avut loc sub Manuel aI II-lea
(1391-1425).
Idealul intelectual al timpului, acela de kalo-
kagathia sau de asteiotes (urbanitate), a fo t idealul
omului la care calitatile morale ~i 0 eunoastara
univer ala se imbinau cu gustul pentru actiune
in viata secoIului. EI s-a intrupat in ichifor
Chumnos (aprox. 1250-1327) sfetni al lui
Andronic al II-lea, ~i in rivalul au Teodor Meto-
hites (1260-1332), care ti urma in favoarea de
care s-a bucurat pe ]tnga lmparat. Acest] umanisti
erau sensibili la frumuse~ea monumentelor, a n ciilugar de origine calabreza, Varlaam (129~-
operelor de arta, a locurilor ~i a peisajelor. Intr-o
remarcabila scrisoare, Teodor al II-lea Lascaris
i~i dezviiluie emotia incercata dinaintea ruinelor
Pergamului, pe care Ie descrie foarte bine. La
fel, Nichifor Chumnos a celebrat monumentele
SaIonicului. Iar Teodor Metohites si-a destainuit
placerea ce i-o dadea contemplarea marii, a cerului,
a corpurilor ceresti ~i a creatiunii.
In acelasi timp, slahirea structurilor statului
autoriLar provoea aparitia unor trasaturi noi.
Civilizatia bizantina a tins in acea vreme catre
desacralizare. Imparatul a pierdut din majestatea
sa divina. EI a devenit acela caruia erudijii Ii
dadeau sfaturi in memorii, adesea inspirate dupa
modelele platoniciene cu idealul lor despre regele-
filozof. La mai mul~i ginditori, chiar ~i la un
ciilugar ca ichilor Blemmides, filozofia tnceta
sa mai fie slujnica teologiei, relufndu-si locul in
virful ierarhiei artelor ~i stiintelor.
Seductiils gindirii pagtns i indeosebi ale neo-
pIatonismului care, incepind cu Psellos, nu inceta
sa ci~tige mereu noi adepti, facura sa e clatine
credinta crestina la multi oameni ai timpului,
In prima jumatate a secolului al XV-lea, Gemistos
Plethon (nascut pe Ia 1360, mort in 1452) intemeie
la Mistra 0 confrerie secreta in stnul careia profe a
un spiritualism de inspiratis platoniciana, care
repudia crestinismul ~i propovaduia restaurarea
unui pagtnism epurat.
184
185
Reactia isiha ta u trebuie sa credem Insa
ca in aceasta perioadii,
biserica a pierit ruinat~ de necredinta. Dimpo-
triva odata cu disputa isihasta ea a dat 0 dovada
a vitalita~ii curentului mistic care 0 insulletea
~i a reinvierii teologice de care era in stare. S';lb
numele de i ihasm - de 1a grecescul hesychta:
liniste, contemplare - -a. r~sp~dit, in jur~~
anilor 1330 0 doctrina ascetica prm care calugarii
erau Invat~ti cum sa obtina, prin n;ti~~oac~.de
ruzaciune psiho-fizice, viziunea luminii divine
c~e n transfigurase pe Hristos pe muntele Tabor.
1348), initiat in scolastica sf~tul~ Tom~ d'Aq~mo
~i prin mijlocirea ei, in Iilozofia at;lt.lCa, lua in
d~ridere practicile folosite ~i at.aca ISI~asm~1 pe
plan principial, Dupa parerea IUl, numai ratiunea
tngaduie omului sa-l gtndeasca pe. DU;'Dnez~~
~i, in acest scop, era. n~cesar studiul. filozofiei
anti e. Raspunsul vem din partea unui ciilugar
de vi~a nobila, Grigore P~lam~s ~1296--:-1359),
viitor arhiepiscop al Salonicului ~l patriarh al
Constantinopolului. Teologia pe care 0 elabor~
fu confirmata de doua sinoade (1341, .1351) ~l
adoptata de biserica ortodoxa. El ~flrn;ta ca
Dumnezeu putea sa se reveleze in ~umma.re~
mi tica acelor oameni care meritau sa fie cupr~n~1
de har, pentru ?a ~rimiser~ t!ine~e. B.otezuIUl, ~
ungerii cu Sf. Mir ~I a Imparta~amel ~I pentru. ca
luau parte la ceIebrarea liturghiilor care rei~Olau
zilnic jertfa de mintuire. Pentru el comumunea
cu Dumnezeu era acordata acelora care resp~c~a~
prescriptiile ~i ritualurile bisericii, pe .cind.~stl.Cll
precedenti afirmasera ~e m~~e on p~lvileglUl
celor inspirati asupra ierarhiei. P~~smul a
izolat ortodoxia de curenteIe ratlOn~lste. ale
Renasterii italiene ~i a accentuat separa~la. dmtre
biserica de la Roma ~i aceea de la Constantmopol.
Bizatuui si Europa Succesul doctrinei Iui Gri-
occidentalii gore Palamas s-~ dvatorat
in parte Iaptului ca per-
mitea simtarntntului popular sa-~i manifeste opo-
zitia fata de latini., a carol' dominatie, politica
~i religioasa, fusese cu greu indurata. Interpreta
a vointei credinciosilor ai, bi erica ortodoxa a
zdrobit, adesea prin tulburari ~i razmerite, tenta-
tivele de unire cu papalitatea, pe are s-au stra-
duit sa Ie infaptuiasca aproape toti tmparatii
de la Constantinopol, mai intii pentru a zadarnici
proiectele de cucerire ale lui Carol de Anjou
(1266-1285) sau ale altor principi latini, mai
apoi pentru a obtine ajutorul militar al occidenta-
lilor impotriva turcilor.
Cuvintelor lui Petrarca: « Turcii sint dusmani,
dar grecii schismatici sint mai rill decit dusmanii »,
sau, alM. data cind scria in 1352 dogelui. din Genova:
« Doresc sa vad acest Imperiu infam, acest consis-
toriu de erori distrus de propriile voastre miini »,
Ie raspunde exclamatia marelui dues otaras:
« Mai bine sa vedem in inima capitalei turbanul
turcesc decit mitra latina ».
Inceptnd din a doua jumatate a secoluJui al
XIV-lea, Imparatii de la Constantinopol au venit
de mai multe ori in Europa catolica sa ceara
sprijin impotriva turcilor. Primul, loan al -lea
Paleolog (1341-1391) s-a dus la sltrsitul anului
1365 la Buda, pentru a solicita, zadarnic, con-
eursul lui Ludovic I de Anjou, regele Ungariei.
In decembrie 1399, Manuel al II-lea (1391-1425),
tnsotit de maresalul de Boucicault, pe care Carol
al VI-lea al Frantei i-I trimisese in fruntea unei
osti formate din 0 mie doua sute de oameni,
intreprinse 0 lunga calatorie care il purta ptna
la Londra §i il facu sa poposeasca doi ani la Paris.
Dupa primul asediu al ConstantinopoluJui, efec-
tuat de turci in 1422, loan al VIII-lea Paleolog
(1425-1448), in calitatea sa de urmas asociat
la tron eu tatal sau Manuel al II-lea, s-a dus la
Milano, la Venetia ~i in Ungaria. Dar el se infati§a
tnsotit mai ales de fratele sau Dumitru, de patriar-
hul losif, de numerosi episcopi §i egumeni, §i
de eminenti reprezentanti ai intelectualitatii
bizantine, dinaintea conciliului care s-a deschis
la Ferrara in ziua de 9 aprilie 1438 pentru a
realiza unirea celor doua biserici §i care apoi s-a
mutat la Florenta in 10 ianuarie 1439. Intrare~
sa pe cal in capitala Toscan.el, in fru~tea unui
cortegiu de prelati §i de tnalti ~regatorl, prod use
o impresie deosebit .de :pute~ruca asupra popu~
latiei: douazeci de am mal ttrziu, Benozzo Go~zol~
a transpus evenimentul in scena cortagiului
ecvestru al regilor magi, zugravita pe p.eretll
capelei Medici. Pisanello a ~atut 0 ~ed3:he cu
efigia imparatului, ale carui trasaturl ru s-au
pastrat de asemenea intr-un bust d~ bror:z. de l~
Vatican. Piero della Francesca se zice ca i-ar Ii
reprezentat, in frescele sale de la. Arez~o, pe
Constantin ~i pe Heraclius dupa chipul lui loan
al VIII-lea. $i se pare ca, p~ntru a .r.asp,!nde .spe-
rantelor nascute din :pre~atIril~ conciliului, Ghiber-
ti ar fi celebrat in chip simbolic, pe la 1436-1437?
unirea bisericilor in intilnirea dintre Solomon ~l
regina din Saba, care incheie seria panourilor
ilu trind echiul Testament pe poarta haptis-
teriuJui de la Florenta. Unirea a fost proclamata
la 6 iulie 1439, dar fara a fi realizata vreodata.
In domeniul intelectual, relatiile dintre Orient
§i Occident au fost mai cor~iale §i m~i rodnice.
Printre primii, filologuJ MaXIm PI~udlOS (1260-
1310), amba adorul lui Andronic al II-I~a la
Venetia, a socotit ca ~umer?ase opere ale litera-
turii latine, profane ~l cre~tm~, de la C.ato pina
la sfintul Toma meritau sa he talmaClte de el
in limba greaca~. Demetrius Cydo~es, c~re tnva-
tase latina la MIlano, ti urrna pilda ~l traduse
Summa Theologiae de Toma d'Aquino ~i alte
texte ale Parintilor bisericii latine, incepind c~
sftntul Augustin. Multe romane oavateresti ~l
balade italiene, provensale sau franceze, au fost
adaptate in poezia popul~a g:eaca. v
In secolul al XIV-lea ~l mal mult inca la. ince-
putuJ celui de-al XV-lea, ~upa reorgamzarea
Universitati] de la Constantmopol sub Manuel
al If-lea italienii venira in numar destul de mare
sa-~i fa~a studi}le la qonstan~inopol.. ~rintre
acestia se numarau mal multi umanisti care
186 187
aveau so. se tntoarca in tara lor spre a rasptndi

stiinja dobindita. nul dintre cei mai eminenti
profesori ai Univer ita~ii de la Constantinopol,
Manuel Chrisolaras (pe la 1350-1415), a fo i
invitat sa predea cursuri de limba greaca la
Florenta, la Pavia ~i apoi la Roma. Al~i umanisti
bizantini, ca Gheorghe din Trapezunt, loan Arghi-
ropoulo , Dimitrio Chalcocondylas, Ii urmara la
Florenta ~i in alte oras din Italia. Temperament
profund onciliator, Visarion, nascut la Trape-
zunt pe la 1395 in credinta ortodoxa, murea la
Ravenna in 1472 cardinal al bi eri ii roman
Ill. tnd mostenire Venetiei bogata sa biblioteca
e avea sa constituie unul dintre principalelo
fonduri al Bibliotecii San Marco.
Exista totusi 0 profunda deosebire de spirit
Intre renasterea din vremea Paleologilor ~i Renas-
terea din Europa apuseana. {(Noi sintem niste
mostenitori I), spunea cu melancolie T odor Meto-
hite , spirit dintre cele mai constiente de lipsurile
~i desuetudinea culturii bizantine. Imperiul bizan-
tin purta povara unui lung trecut ~i in el nu se
afla acel curent pro fund de eliberare a structurilor
economice, politice ~i sociale ale Evului Mediu
care, in Europa occidentala, a du la Renastere.
Daca, printr-un miracol iropo ihil, Constanti-
nopolul n-ar fi cazut la 29 mai 1453, in Italia ar
fi trehuit sa caute elementele unei reinnoiri pe
care nu mai era in stare sa 0 savir~easca singur.
Bizaruul $i Bizantul a continuat
lumea sial/ii slujeasca drept model, in
toate domeniile vietii poli-
tice, intelectuale, artistice ~i religioase, statelor
slave care profitasera de eclipsa lui in vremea
Imperiului latin, pentru a-si consolida indepen-
denta. Istoria raporturilor politice ale acestor
state cu Bizantul, cu latinii, cu turcii ~i intre ele,
este alcatuita dintr-un ~ir de razboaie ~i de aliante.
Bulgaria In Bulgaria, pe la 1185,
familia Asan izbutise sa
reconstituie in nordul ~iirii, in preajma orasului
Tirnovo un stat puternic. Acest nou imperiu
i~i atins~ apogeul sub domnia lui loan (sau Iva~)
Asan al II-lea (1218-1241). Dar, ~a ~oartea 1';11,
dificultatile ivite in jurul SU?C~SlU~l, certu:ile
dintre boieri, presiunile bizantinilor ~l ale rU~II?r
aruncara din nou Bulgaria intr 0 decadenta dlI~
care avea sa 0 scoata, la inceputul veacului
al XIV-lea, Teodor Sviatoslav (1300-1322),
Mihail al III-lea Sisman (1323-1330\ cumnatul
lui Andronic al Il l-lea Paleolog, dar mal cu seama
Ivan Alexandru (1331-1371).
La moartea acestuia din urma, uneltirile sepa-
ratiste ale principilor ~i ale boier~or reincepura
cu ~i mai multa fort a, .facind din Bulgaria 0
v
prada u~oara pentru turci care,. dupa ce J;latrun:
sesera pe teritoriul ei inca. de prm ~.363, ajunsera
sa 0 ia cu totul in staptnire in ann 1393-1396.
Serbia Serbia a parcurs etapele
unui proces asemanator
aceluia care s-a desfa~urat i~ Bul!5aria ~ar, fiind
mai aproape de Italia, a suf~rlt mal mult influenta
acesteia. In 1202, marele Jupa.n Stefan (11,96-
1228), fiul lui Nemania, p:esim~md rastur~arIl~, ce
aveau sa vina, i~i repudie sotia Evdochia, ~llca
lui Alexe al III-lea Anghel, spre a se casatorl.cu
Ana Dandolo, nepoata vestitului doge Enrl?~
Dandolo. In 1217, fu incoronat « r~ge al S,erblel
tntrezi t) de catre un legat al paper Honorius al
III-I~a, dar, temindu-se dupa aceea. sa nu, s~
infeudeze prea mult Romei, obtinu prm negoc,len
a cu Teodor I La caris §i cu patriarhul Manuil I
Sarantanos (1217-1222) ca biserica slrba sa
de ina 0 arhiepiscopie autocefalii sub c?nd';1cerea
fratelui au, Sava, viitorul sfint, c~rUla il ceru
'ii-l incoroneze inca 0 data, dupa nt~ ortodox.
Sub urmasii sai, Serbia deven~ c~l m~ puterm~
stat din Balcani. 0 noua faza din istoria reg~~ul~
tncepu odata cu Stefan Uro§ al II:lea MillUt~n
(1282-1321), razboinic tndraznet, diplomat abil,
principe iubitor de fast, ?are, ~nexii nor~u~ Mace-
doniei cu intentia de a-si e~lt~nde cu~~rl~ile ptna
la Constantinopol. In a elasi timp, Miliutin cauta
188 189
 in clteva rinduri alianta cu familia imperiala
~i doua din cele patru sotii ale sale, prima ~i
ultima, au fost prinjese bizantine. Sub domnia
lui, Serbia i~i modala mai mult ca oricind genul
de viata dupa acela al Imperiului.
Acest efort de organizare a statului ~i acea ta
viata intelectuala mai striilucitoare au generat
la strbi simtamintul Iortei lor. Stefan Dusan
(1331-1355), acel « Napoleon al slrbilor », stiu
sa traga profit de pe urma razboiului civil dintre
loa~ al V-lea Paleolog ~i loan al VI-lea Canta-
cuzmo pentru a-si asigura, prin cucerire, puterea
sa asupra unui teritoriu care se intindea de la
Duniire pina la golful Corint ~i de la marea Adria-
tica ptna la fluviul Marita. EI se proclama in
greceste « impiirat §i autocrator al Serbiei ~i al
Romaniei », Acest eveniment avu drept corolar
ridicarea arhiepiscopiei din Serbia la rangul de
patriarhie autocefala, al carei sediu fu transferat
la Pee. Din aceasta a rezultat 0 vremelnica rup-
tura cu patriarhia de la Constantinopol.
A~a cum se intimpla adesea pe vremea aceea
disparitia lui Dusan a fost urmata de certuri
f~ud~~, ca~e ~trase:a dupa ele farimitarea Impe-
:lulUl in prmcipate mdependente sau pe jumatate
mdependente. De aceasta situatie profitara tur ii.
Victoria otomanilor, porniti de la bazele lor din
Tracia, asupra cneazului Lazar la 15 iunie 13 9
pe clmpia Kossovo transforma Serbia Intr-un
despotat vasal turcilor, tncredintat fiului lui
Lazar, Stefan (1389-1427). Acesta i~i stabili cap i-
tala la Belgrad. Serbia izbuti sa-~i rectstige liber-
tat~a in 1.444, sub Gheorghe Brancovici, dar
o pierdu dm nou in 1459 dupa batiilia de la
Smederevo.
Albanezii ~i Tot In epoca Paleologilor
romdnii reaparura popoare uitate
de istorie in decursul veacu-
r~or Jil~e?edente.~ Alba;nezii, 0 ramura a popula-
tiilor ilirice, se raspindlra la nord-vest de Grecia
~i durara acolo a~ezari trainice.
Romanii, mai tntti sftrtecati lntr Ungaria,
Polonia, cnejii din sudul Ru iei ~i Bulgaria,
Iormara, in veacul al XV-lea (sic), principate
autonome, mai ales in Tara Romaneasca §i in
Moldova. * Popor de limba latina, ei se alaturara
bisericii ortodoxe ~i primii mitropoliti din Tara
Romaneasca au fost greci. **
Cucerirea Constan- In ziua de marti 29 mai
tinopolului 1453, dupa mai bine de
un secol de lupte impotriva
turcilor otomani care sttmsesera menghina din
ce in ce mai tare, Constantinopolul cazu in miinile
lor. Ultimul Imparat, Constantin Dragases, care,
cu trei ani mai inainte, nu se putu e urea pe tron
declt cu tncuviintarea sultanului Murad, fu ucis
in aceeasi zi in lupta. Imperiul bizantin i~i triiise
traiul. Turcii au pus staptnire pe Mistra in 1460
~i pe Trapezunt in 1461. Astfel s-a nascut un nou
Imperiu, mostenitor in multe privinte al prede-
cesorului sau ~i, asemenea acestuia, expus poftelor
de cucerire ale veeinilor sai.
urprind afirmatiile prof. Delvoye potrivit carora
poporul roman ar fi rost c uitat de istorie $, !?ica abia in
epoca Paleologilor, in secolu1 al XV-lea ar fi luat fiin ~a
Tara Romaneasca ~i Moldova.
In Iapt, existenta poporului roman, ca realitale etno-
logic! delinita, a Co t consemnata tn izvoarele bizantine
inca din secolul al X-lea, mentiunile despre rornani inmul-
1.indu-seprogresiv in secolele urmatoare. Cel dintii carturar
care a consernnat existenta unei rornanitati orientale,
a unui pOpOI'care se nurneste pe sine roman, a Cost tmpa-
ratul bizanlin Constantin al Vl I-lea Porfirogenetul (912-
959), in a sa lucrare De administrando imperio. In secolele
XI-XII, atlarn miirturii despre existenta oalahilor nord
lji sud-dunareni in Strategikonul lui Katakalon Kekau-
menos, in cronicile dalmaline (c anonimul 0 din Diocleea),
in relatarile lui Benjamin de Tudela, in scrierea lui loan
Kynnamo., secretarul impiiratului Manuel Comnenul
(B4S-BSO), in cronica rusa Povestea oremurilor de
demult, precum lji in alte scrieri lji documenle. Deosebit
de importanta esle cronica maghiara a Notarului anonim
(Anonymus, sec. XII), care Iurnizeaza numeroase date
190 asupra voievodatelor romanesti din Crisana, Banat ~i
191 Transilvania exislente la sltrsitul secolului al IX-lea,
voievodale prevazute cu un tntreg sislem deCensiv alca-
tuit din celA~i pulernice care, sub comanda lui Menu-
morut, Gelu Iii Glad, au opus 0 dtrzl!. reztstenta trnpotriva
atacurilor maghiare.
In perfectA consonants cu inforrnatiile furnizate de
izvoarele scrise, rezultatele cercetl!.rilor arheologice au
demonstrat prezenta constituita a jupanatelor Iii voievo-
datelor romanesti din secolele IX-XI, semnificativa
Iiind, intre altele, piatra cu inscriptie de la Cernavoda,
daUnd din anul 943, tn care este amintit numele jupanului
Dumitrtl.
Un moment de puternica afirmare a elementului
romanesc l-a marcat participarea la rascoala antibizan-
tina din 1186 ~i apoi cooperarea la tnfliptuirea statului
vlaho-bulgar. Din corespondenta tmparatului romano-
bulgar Ionita eel Frumos (1196-1207) cu papa Inocentiu
al III-lea rezulta cu pregnanta ca amlndoi erau perfect
constienti de romanilatea romanilor, de faptul ca ei stnt
urmasii colonistilor romani in . patiul carpalo-danubiano-
baleanie.
In secolul al XIII-lea mentiunile despre rornani se
Inmultesc neincetat, Cie in legalura cu participarea lor
la importante campanii militare (ea cele impotriva tata-
rilor), Cie in legatura cu luptele duse pentru apl!.rarea
de eotropitori, cum s-a inUmplat cu voievodul Litovoi
cazut in luptele cu ostile maghiare. Avind de infrunlat
tendintele de hegemonie ale unor stale mai pulernice,
doua dintre voievodatele romane, Tara Rornaneasca ~i
Moldova, au reusit sa dobtndeasca independenta in secolul
al XIV-lea, urmind ca de aici tncolo sa joace un rol mereu
mai tnsemnat In zona sud-est europeana. Este de ajun
sa aminlim, in acest sens, victoriile repurlale de catre
Basarab I ~i ale lui Vlaieu I impotriva armatelor coroanei
maghiare, vicloriile antiotomane dobindile de Mircea eel
BAtrin ea Iii rolul acestuia in criza succesiunii lui Baiazid.
In lumina datelor de mai sus, este evident ca nu poate
fi admisa afirrnatia ca poporul roman ar fi Cost uitat de
istorie sau ca tl!.rile rornane soar fi intemeiat abia in secolul
al XV-lea. (Vasile Draguj]

•• Unilaterall!. este Iii atirrnatia ea prirnii mitropoliti

din tarile romane ar fi Cost greci. [n secolul al XIII-lea,
Vatieanul a fost in repetate rinduri nelinistit de activi-
tatea Iii autoritatea episcopilor rom ani din Transilvania.
In secolul al XIV-lea, este adevarat ca primii ierarhi ai nou
tntiintatei mitropolii de la Curtea de Ar~eli (1359) au fost
greci, dar in Moldova, de la tnceput, mitropolitii au fost
romani, ceea ce a atras supl!.rarea patriarhiei ecumenice
de la Constantinopol. Domnilorul Petru Mu~t (1374-
1391) nu s-a lasat intimidat de aceasta suparare Iii asttel
10sH Mu~at, primul mitropolit al Moldovei, a ramas in
scaun. (Vasile Dragut) 192
 1. ARHITECTURA

ARHITECTURA RELIGIOASA

Arhitectura din epoca Paleologilor se caracte-

rizeaza. prin rafinamente in utilizarea tipurilor
aparute ~i perfectionate de-a lungul veacurilor
anterioare. 0 tendinta spre complicarea planu-
rilor, spre supraabundenta decorului exterior,
spre lnsufletirea liniilor ~i a maselor a lngaduit
chiar sa se vorbeasca despre un fel de baroc
bizantin. Departe de a zamisli, asa cum s-a pretins
adesea, 0 renastere comparabila cu aceea italiana
din Quattrocento care pornise pe calea unei noi
infloriri clasice, dimpotriva, arta Imperiului a
trait in acea vreme faza ultima a evolutiei sale,
analoga celei a goticului flamboyant. Se observa
de asemenea, in mai multe puncte, 0 reintoarcere
mai mult sau mai putin voita la formulele paleo-
creatine.

1. FOLOSIREA GALERIILOR iN JURUL EDIFICIILOR

Una dintre formulele pe care arhitectii timpului

au utilizat-o cu precadere 1a Constantinopol
~i la Salonic este aceea a galeriei ce invaluie din
trei par~i edificiul. Ea a permis modificarea
tipu1ui in cruce greaca Inscrisa 1a trei biserici
ale unor mtnastiri de 1a Constantinopol, zidite
193 flira. tndoiala de acelasi arhitect sub domnia lui
 Andro~c ~. II-lea Paleolog .. (1.2~2-1328), gratia
generozitatii membrilor Iamiliei imperials dornici
de a-si afla aici odihna vesnica alaturi de rudele
lor apropiate. Acestea sint: biserica mtnastirii
Sfintul Andrei din Krisei (Hodja Mustafa Pasa
Djami), reconstruita tndata dupa 1284 de catre
principesa Teodora Raulaina, nepoata lui Mihail
a1 VIII-lea ~i vara lui Andronic al II-lea; hiserica
Sfintul . loan Botezatorul, ridicata 1a sfir§itul
veacului al XIII-lea de Teodora, vaduva lui Mihail
al VIII-lea, lipita de latura sud a bisericii minas-
tirii lui Constantin Lips (plan 32); bi erica mina -
tirii Nascatoarei-Pammakariatoa (Fetiye Djami)
zidita intre 1292 ~i 1294 de nepotul lui MihaiI ai
VIII-lea, protostratorul Mihail Glabas Tarka-
niotes (plan 33).
In aceste trei hiserici, prevazute cu un pronaos,
careul care suporta cupola, in loc sa fie sprijinit
de patru bO~tl. desenind bratele unei cruci gre-
cesti ce se ridica ptna la baza tamhurului este
inconjurat la nord, la vest §i la sud .de 0 a'alerie
scunda, cu holti in leagan. Astfel, naosul ~entral
devine mai spatios §i mai bine luminat. Poate ca
aceasta solutie a fost inspirata de bisericile cu
trompe de colt care, asa cum am vazut mai tnainte
erau desigur in mare m.ajoritate ctitorii imperiale~
Necesl~atea de a echilibra eficient impingerile
c~polel a dus la inchiderea prin timpane a arcu-
rilor care poarta cupola la nord, la vest §i la sud
lasindu-~e deschis doar arcul de la est, pe travee~
altarului (bema). In con ecinta, era nevoie sa se
reintroduca intre sttlpi coloanele care Iusesera
elimin~t.e la tipul .in cruce greaca: la capatul
evolutiei, s-a reverut la forme mai apropiate de
bazilica cu cupola.
In exterior, cupola §i nava centrala se ridica
mul~ mai Iirnpede deasupra colateralelor dec1t
]a tipul in cruce greaca Inscrisa.
De asemenea, unele biserici mai vechi au fost
inconjurate cu galerii boltite in leagan, sau cu
cupole. La Kilisse Djami nu a mai ramas decit
exonartexul cu punctele de pornire ale colatera-
lelor nord §i sud (plan 26). Ctnd, la tnceputul
secolului al XIV-lea, Teodor Metohites, pe atunci
logothet al vistieriei lui Andronic al If-lea, res-
taura biserica Hristos din Chora, in vecinatatea
palatului sau, el inconjura careul central al
edificiului, a carui constructie fusese lntreprinsa
pe vremea Mariei Ducas, cu 0 tripla galerie: cea
de la sud a fost transformata intr-o capel a termi-
nata ou absida ~i acoperita de 0 cupola. La Pamma-
karistos (plan 33), vaduva lui Mihail Glabas
Tarkaniotes, Maria, care se calugarise in 1315
lulnd numele de Marta, a ridicat mai lntti, lipita
de latura sud a bisericii zidite de sotul ei, 0 capela
cu planul in cruce greaca ~i cu tribune, Inchinata
lui Hristos ~i menita sa adaposteasca mormintul
sotului ~i al ei propriu. Ceva mai ttrziu s-a adaugat
in jurul edificiului 0 tripla galerie.
La Salonic se afla de asemenea biserici cu planul
in cruce greaca Inscrisa care au fost incadrate de
o galerie in forma de II (pi) chiar in momentul
constructiei lor. §a este Sfinta Ecaterina (il.
176) ~i de asemenea Sfintii Apostoli, zidita de
patriarhul Constantinopolului, Nifon (1312-1315),
original' din Verria (In Macedonia), pentru a sluji
ca biseriea unei mtnastiri inchinate Nascatoarei.
Aceste galerii stnt acoperite de cupole in un-
ghiuri.
o formula asemanatoare fusese practicata mai
inainte in Venetia, in secolul al XIII-lea, la Sfintul
Marcu unde se alipira nartexului doua galerii
cu cup ole, mai tntti una la nord, mai apoi
alta la sud, care flancau bratul apusean al
rucii.
La Ohrid, pe atunci inca sub cirmuirea biz an-
tinilor, arhiepiscopul Grigore, care intretinea
relatii strinse cu Andronic al II-lea ~i primise in
dar din partea acestuia 0 minastire la Constan-
tinopol, adauga in 1314, in Iata Sfintei Sofia,
un exonartex flancat de doua turnuri; prin
infati§area sa grandioasa ~i prin judicioasa folo-
sire a niselor in Iatada, acest exonartex ar fi
facut figura onorabila ~i in capitala ImperiuIui
194 195 (il. 99 ~i 178).
2. DECORUl FATADElOR
Edificiile pe care le-arn trecut in revista mai
tnainte ofera 0 trasatura pe care 0 regasim la
multe constructii din epoca Paleologilor, mai ales
la Constantinopol ~i in teritoriile unde influenta
lui s-a facut foarte simtita: in Macedonia, in
Serbia ~i in Romania; este yorba des pre impor-
tanta acordata decorarii Iatadelor. Se pare ca
Incepind din aceasta vreme arhitectii s-au adresat
mai mult privirilor decit sufletelor. Nisele, area-
dele, frontoanele cur be, Iatetele de tambur cu
capatul arcuit care rascroiesc festoane in cornisa
cupolelor, brtiele in dinti de Ierastrau, orna-
mentele desenate de pietre ~i de ciiramizi-
~oate acestea i~i tmbina efectele spre a produce 0
impresis de bogatie ~i de fantezie. Peretii exteriori
ofera. un aspect mai variat, Absidele i~i sporesc
laturile ptna clnd regasesc, la limita, vechea linie
semicircular-a. Tambururile cupolelor se inal~a
cu mai multa cutezanta decit in trecut. Dupa
formularea lui Michelis, « imnului inchinat lui
Dumnezeu ti urmeaza strigatele de invocare I).
De la Pammakaristos ~i de la exonartexul din
Kilis.se Djam!, pina la Sfintii Apostoli din Salonic,
cuprinztnd ~l Sfinta Ecaterina (il. 176), aceste
tendinte i~i fac sim~ita actiunea din ce in ce mai
limpede. Ele si-au atins deplina inflorire baroca
in biserica de la Gracanica, zidita de Miliutin
in 1320, cu etajarea de arcuri dublate ~i tambururi
de cup ole purtate spre cer lntr-un avint impetuos
(il. 174).
Bisericile construite de Lazar ~i de fiul sau
Stefan in cursul ultimilor treizeci de ani din
secolul al XV-lea pe valea Moravei, unde despotii
sirbi se repliasera in Iata Inaintarii turcilor, au
ramas fidele formulelor decorative in care gustul
detaliului ~i al pitorescului predomina asupra
simtului monumentalitatii ~i al volumului. Vom
cita bisericile de la Ravanica (1377), Krusevac
(pe la 1380), Ljubostinja (la sfir~itul secolului al
XIV-lea), Kalenic (in jurul anului 1400), Rudenica
(1403-1410) ~i Manasija (intre 1407 ~j 1418).
Fatadele lor, mai ales in pilr~ile inalte, stnt tnsu-
Iletite de 0 sensibilitate exasperata, proprie civili-
zatiilor constiente de apropiata lor disparitie.
3. PlANURllE iN CRUCE GREACA iNSCRISA
Planul in cruce greaca Inscrisa a continuat sa se
hucure de multii trecere in provinciile ~i in terito-
riile de la marginea Imperiului. Miliutin a pus
'a se relaca, in 1313, dupa acest tip par~ile inalte
ale bisericii Sfintul Gheorghe de la Staro-N agorieno
(in Macedonia, la nord-est de Skoplje), care fusese
construita in secolul al XI-lea sub forma unei
bazilici cu trei nave (il. 175). Aflarn aici, ca ~i la
Constantinopol ~i la Salonic, preferinta pentru
cupolele de unghi. In acelasi spirit, mitropolia de
la Prizren, care, la inceputul secolului al XIII-lea,
fusese construita dupa planul unei bazilici cu
trei nave, a fost preschimbata in 1307, la porunca
lui Miliutin, intr-un edificiu cu cinci nave in
forma de cruce, cu 0 cupola central a ~i patru
cup ole de unghi. Colateralele bazilicii vechi au
alcatuit in jurul crucii 0 galerie impresuriitoare,
dupa mod a de la Constantinopol.
Variant a triconca a planului in cruce greaca,
cu abside suplimentare la nord ~i la sud ~i un
vast pronaos la vest, care fusese pusa la punct
mai inainte la Sfintul Munte, a fost utilisata
nu numai in noile constructii de la Muntele
Athos, dintre care cea mai importantii este
catholicon-ul mtnastirii strbesti Hilandar, recladit
de Miliutin in 1293, ci ~i in bisericile unor mtnastiri
din Grecia, mai ales in Tesalia, la Meteora, precum
~i in bisericile de pe valea Moravei ~i in anumite
biserici din Moldova ~i din Tara Homaneasca.
4. BISERICllE CU TROMPE DE COLT
Tipul cu trompe de colt nu a supravietuit dectt
in rare edificii. Ultimul ca data este una din cele
doua biserici care au fost zidite la Mistra atunci
cind orasul a devenit sediul unei arhiepiscopii
196
197 si, in acelasi timp, resedinta guvernatorilor-stra-
 tegi. Este yorba de biserica mlnastirii lnchinate
sfintilor militari Teodori, in cartierul Brontochion
a carei constructie a fost tnceputa pe la 1290 ~i
terminata inai?~e de anul 1296 (il. 179). La
capatul .e:volu~le! pe care acest tip, dupa cit se
pare. ongmar din Constantinopol a urmat-o in
Gre~)a sub efectul traditiilor locale, ultimele
b~l\-) cu penetratii au di parut, la fel ca ~i
trJbu~ele, pastrtndu-se doar boltile in leagan.
Exteriorul, foarte ingrijit, prezinta 0 eleganta
~l 0 zveltete care Il fac sa e tnrudeasca mai mult
cu bisericile in cruce greaca decit cu monumentali-
tatea edificiilor anterioare prevazute cu trompe.
Caracterul profund grec al Iatadelor se afirmji
in absenta niselor. Ceva mai tirziu au fost con-
str~.ite galerii alipi.te Iatadei de vest pentru a
sluji d.rept ~art~x ~l altele Iatadei de nord pentru
a oferi 0 priveliste spre vale a riului Eurotas.
In Epir, biserica Fecioarei- Parigoritissa (= Ali-
natoarea) d~ la Arta (plan 34; il. 177), zidita
intre 1283 ~l 1296 de catre despotul Nichifor I
Comnenoducas (1271-1296) ~i sotia sa, Ana
Paleolog, nepoata Imparatului Mihail , ofera 0
'"
lilla~me a ~rte~ co~pozite dintr-o provincie ai
Carel staptniton prJvea~ ..inspre Constantinopol,
a.ccep~ind totodata ~radl~iile locale ~i chiar sufe-
r~nd influentele latrne. Punctul de pornire este
tipul cu trompe de col], dar remaniat ~i combinat
cu alte formule. aflate pe. atunci in vigoare.
Deasupra naosului dreptunghiular, care se termina
la est cu trei abside, se ridica 0 cupola al carei
cer? .de la baza a fost redu , ea Iiind Hisata sa se
sprlJI~~.pe colo.nete in trei etaje, in consola, care
se ~r~Jma la rmdul lor,. l~ p~er, pe opt stllpi:
de aici rezulta, in unghiuri, mse comparabile cu
acele~ din bisericile cu trompe, dar a carer latime
se micsoreaza pe masura ce etajele urea ~i care
au fiecare deasupra lor un arc treflat in stil
g?tic pur .. Intre parWe superioare ale' acestor
mse se intrnd patru bolti in leagan, ce deseneaza
o cruce greac.a. Pentru despot ~i suita lui, dupa
mode!ul vechilor ~anctuare imperials de la Con-
stantmopol, s-au mtrodus din nou tribunele ce 198
lipsesc in bisericile contemporane din Grecia ~i
din capitala. ao ul central este imprejmuit de
un pronaos ~i de doua galerii, una la nord ~i alta
la sud. La exterior, biserica se prezinta ca un
cub masiv, cu un aspect foarte sever, avlnd doua
ctaje de fere tre eminate. La etaje, frumosul
parament celular, in maniera grea a, este Impo-
dobit cu brlie in dinti de rerastrau care ocole c
Iatadele ~i se arcui sc in jurul ferestrelor. La
parter, hi erica era tnconjurata de porticuri la
vest, la nord §i la ud. Cupola central a este
lncadrata de patru cupole de unghi, asa cum se
obisnuia cu precadere la Con tantinopol ~i in
Macedonia, ~i chiar de 0 a §asea cupola a~ezata
in mijlocul Iatadei vest, pe 0 arcatura ajurata.
S. PLANURILE BAZILICALE
Planurile bazilicale au ramas prin traditie con-
acrate pentru mitropolii. Un asemenea plan a
fost ales de eruditul arhiepiscop al Lacedemoniei,
Nichifor Moscopoulos, pentru construirea, in 1291,
a catedralei de la Mistra, unde fusese transferat
sediul arhiepiscopiei din Sparta. A~a cum se
cuvenea intr-un oras care era resedinta strategilor,
biserica a fost dedicata unui sflnt militar, Dumitru.
Era 0 basilica cu trei nave §i cu acoperisul pe
~arpanta. Partile ridicate de ichifor pastreaza
trasaturile proprii §colii grecesti: paramente celu-
lare, abside cu trei laturi fara nise.
La Trapezunt, catedrala ridicata fara tndoiala
de catre Alexi I Comnen (1204-1222), avea
aspectul unei baziliei cu trei nave, deasupra
careia, in eentru, se ridica 0 cupola. Dar, in capital a
aeestui tinar imperiu, edificiul a fost prevazut
cu tribune de unde principii puteau asista la
slujbele religioase. Biseriea avea hramul Sfintei
Feeioare ~i, datorita aramei aurite eu care se
invelise cupola, eapata epitetul de Chrysokephalos
(eu crestetul de aur). Dupa 0 formula inttlnita
adesea la Trapezunt, ea era precedata, la nord,
de un portie eu bolti in leagan §i avea 0 absida
199 eu cinei laturi de un tip eunoscut de multa vreme
 in inima Asiei Mici ~i atestat in Georgia din
imediata vecinatate.
Invatatul egumen Pahomie a ales tot planul
bazilical cu trei nave, care Inlesnea circulatia
credinciosilor in edificiu, pentru biserica minastirii
Panaghia Hodighitria pe care a zidit-o in cartierul
Brontochion din 1istra inainte de anii 1314-1315
.,i chiar, dupa cit se pare, tnainte de 1311-1312
(il. 180). Aceasta bi ericn a fost inal~ata fara
tndoiala in urma numirii tinarului princip Manuel
Cantacuzino, in 1308, ca guvernator permanent
al Peloponesului. Edificiul a fost prevazut cu
tribune de unde reprezentantul tmparatului putea
asista la slujbe, dupa vechiul obicei al curtii de
la Constantinpol. Acest etaj de tribune, cu cele
patru holti in leagan care suporta impingerile
cupolei, capata forma traditionala a unei biserici
in cruce greaca inscri a (plan 35). Bi erica reia
astfel, sub aspecte proprii veacului al XIV-lea,
formula care fusese prefigurata cu vreo sase sute
de ani mai inainte in Sfinta Irina de la Constan-
tinopol (il. 77). Dealtfel totul, incepind cu
numele sau, leaga biserica Hodighitria de la Mistra
de capitala Imperiului ~i mesterii de aici au rupt
in chip deliberat cu practicile scolii grecesti de
care se mai legau inca Mitropolia §i biserica
Sfintilor Teodori. La Hodighitria, ca §iin numeroase
biserici de la Constantinopol, cupola central a este
inconjurata de patru cupole de unghi ~i de 0 a
sasea cupola deasupra pronaosului. Spatiile dintre
bratele crucii, la etaj, stnt acoperite de calote,
dupa moda constantinopolitana, ~i nu de bolti
in leagan, dupa cum se obisnuia in Grecia. De
la Constantinopol provin ~i planul absidei centrale
cu sapte laturi §i intreg aspectul partii terminale
de la est, facuta dintr-un blocaj striibatut de
straturi de aramida §i decorata cu arcade. Aceasta
cautare de efecte pitoresti, care provine dintr-un
soi de impresionism arhitectural, dupa frumoasa
formulare a lui G. Millet, conteasteaza cu severi-
tatea paramentelor celulare tndragite de scoala
elenica. In a~i clopotnita e te desigur, in tiltima
analiza, 0 mostenire de la Occidentul latin,
primiUi in a prin intermediul Con tan~ix:opolului,
unde oruciatii con trui era una a eman~toare i~
secolul al XIII-lea la Sfinta Sofia, dinaintea usn
centrale a pronaosului. Tot de la Constantinopol
fu e e imprumutata ~i ideea ~ort1Cul'llor care
tncingeau bi erica la sud, la vest §l la nord, acea~ta
ultima latura oferind 0 minunata per~~e?tlv~
spre valea riului Eurotas. In interiorul. edlhclUlUl!
partea de jos a zidurilor fusese acoperita cu placi
de marmura, dupa modelul ~arllor s~ctuar~
din capitala, pe clnd msstern car~ !ldICaSera
Mitropolia se mul~u~lsera doar sa imite aceste
plaeaje prin zugraveli. om ,:"ed~a..de a~em.en.ea
ca 0 buna parte din f~escele blSe!ICll HodlghItl'la,
daca nu chiar toate, i~l trag obtrsia de la ~ons~an-
tinopol. Aceasta biserica este 0 reala martune a
scolii con tantinopolitane, transplantata in coasta
Taygetului. . .. v
Acest tip, care tmbina 0 basilica la parter. c~
un plan in f?rma. de cruce prsvazut cu cmci
cupole la etajul trl~uvnel.or, a .r0s~ reluat a~au-
gindu-i-se 0 clopotmya ~1 porticun la ves~ ~l .la
nord, pe laturile care dadeau s~re val~, la biserica
mtnastirii Pantana a, eonstruita in jurul anului
1420 sub domnia despotului Teodor ~ II-lea
Paleolog de catre primul sau sfetmc, loan
Frangopoulos, care tntelegea sa a~uca astfel
mulyumiri Fecioarei pentru blllefacerIle cu c.are
ocotea ca il eoplesise (il. 181). La exterior,
biserica tmpleteste saverul par~m~nt ~elu.lar al
scolii grecesti, care se mentine in p.artile p:mClpale,
cu gustul modulatiei mai s~btile vemt de la
Constantino pol : partea terminala ~e la es~,. eu
absida central a avind sapte laturi §1 cu ahsidiole
avlnd ~ase 1aturi , este decorata cu doua ~~!lJ~
de ferestre inconjurate de arcuri ce se spnjma
pe coloane. Arcadele din partea de jos stnt laI?--
ceolate in maniera gotica. Intre cele doua etaje
se desfa~oara 0 zona de decor in relief cu arca~url
rasturnate, care se termina in palmete. Clopotmta,
la intersectia porticurilor de. nord §I de ~est, ne
aminteste de monumentele dill Franta prill ~rca:
200 201 dele ale Irtnte, prin acei oculi cu de chideri
 trefl~te .~i prin tur~ul~~?~e asezate in cele patru
unghmrI: Frescele. ~~SerlCl1vadesc acelasi eclectism
in. Iolosirea traditiilor care se constituisera la
Mistra.
. Faptul ca tribunele amenajate la Hodighitria
§l la Pant~assa n~ au insemnat 0 simpla intoar-
cer~ de ordin estetic sau constructiv la 0 norma
arhit~ctu.rala .a .~recutului, ci au raspuns unei
ne~eslta~l a VIe~l1despotatului ne este confirmat
prm faptul ca, in prima jumatate a veacului
al XV-lea, arhiepiscopul Matei a pus sa se trans-
forme intr-un etaj de tribune cu plan in cruce
g:e.aca tnscrisa, parWe inalte ale Mitropoliei
ridicate in 1291 de catre ichifor Moscopoulo .
ARHITECTURA PROFANA
Pina ~pre ~ijlocul v?acului al XIV-lea, Marele
Palat imperial nu mal slujise dectt in rare ocazii
la c~le~~area c~remoniilor. Mai apoi Iusese lasat
in parasrre. Prl1~ ~nul 1350, caii, cattrii §i vacile
pa§teau in gradinile sale, iar femeile veneau sa
spele r.ufe in fialele vastelor sale curti, In 1422,
Ilorentinul Buondelmonte nu mai vazu aici decit
rume .
. Paleo~~gii, mai mult inca dectt Inaintasii lor
dill familia Comnenilor, preferara palatul Blacher-
~elor, pe care Il modificara §i Il amenajara. Lor
11 ~e datoreaza eel putin cele doua etaje ale palatu-
lui cunos~ut in chi:p traditional sub numele de
pala~ul l~ ~on~tantm. Porfirogenetul, sau Tekfur
Serai, at carui pereti sint Impodohiti cu placi
purttnd monograma lor (il. 183). Parterul boltit
care dB.spre curte prin d?ucl deschideri geminate:
cu arcade, s-ar putea sa fi fo t construit in secolul
al XI~-lea,. daca nu chiar in al X-lea: zidurile
stn~ din as~ze de blocuri de piatra alternate cu
trei straturi de caramizi,. dupa tehnica prevalent a
in aceasta ~poca. Regasim acelasi apareiaj §i la
fa~adele. et.aJelor, ~~ cu 0 bogatie de ornaments
caracteristica epocn PaleoJogilor. D asupra feres-
trelor se ana cite doua arhivolts in retragere, la
care boltarii de marmura olorata alterneaza cu
caramizi grupate cite trei. Suprafetele dintre
ferestre contin ornamente ceramoplastice in care
domina romburile, alaturi de rozete sau motiv
in tabla de sah. La ace tea se adaugau incrustatii
de Iaianta. Fiecare etaj con tituie 0 singura sala.
Al doilea era prevazut ~i cu 0 capela cu absida.
Fatada a ea ta frumoa a, cu numeroase ferestre
armonios rinduite, ve teste palatele din Renasterea
Ilorentina, dar cu mai putina regularitate §i
everitate. Daca deschiderile de la primul etaj
corespund cu cele de la al doilea, nu la fel se
tnttmpla ~i cu cele de la parter. Apareiajul in
rustica al palatelor florentine va ra punde unui
gust al volumului ~i al monumentalitatii foarte
deosebit de predilectia pe care Constantinopolul 0
manifesta in acea name spre efectele pitoresti
de policromie care, in stcalucirea luminii, tindeau
sa. dizolve forma arhitecturala in spatiul ambiant.
Palatele florentine vor avea mai mult infa~i~area
unor robuste Iortarete militare cu forme bine
conturate.
Dar la Constantinopol nu s-au mai cladit
atunci mari constructii imperiale, asa cum se
intimplase in veacurile anterioare. Ca un semn
al timpurilor, ariatocratii din capital a §i principii
din teritoriile marginase vor fi aceia care i~i VOl'
construi rssedinte noi. Retras in 1330, dupa
e cazuse in disgratie, la mtnastirea Chora, Teodor
Metohite , fost mare logothet al lui Andronic al
II-lea, a cintat intr-un poem mindra infati§are
~i agrementele palatului pc care 11 avusese la
Constantinopol §i care Iu ese distrus de populatie
atunci ctnd Andronic al III-lea 11 osindise la
surghiun in 1328. Canale speciale aduceau aici
apa din abundenta. Curgind in rlulete prin gradi-
nile cu « paji§ti vesele §i minunate », sau adunata
in rezervoare sub lespezile care pardoseau tncape-
rile, apa « alunza prin racoarea ei ar~ita verii ».
Ea aliment a de asemenea 0 piscina interioara ~i,
in alara, fintinile destinate locuitorilor din vecina-
202 tate. In sfir~it, resedinta avea un paraclis propriu
203 inconjurat de « gratioase porticuri alcatuind un
 fel de cununa a carei straJueire era 0 bueurie a ati au areuri ogivale trilobate. In mijlocul fatad~i
ochilor I). tnainteaza in consola nisa tronului, deasupra careia
La Nieeea, Arta, Trapezunt, Mistra se ridicara e afla Insemnele Paleologilor .. Partea de sus a
palate prineiare. Dintre aeestea eel mai bine zidurilor era strapunsa de mici ferestre rotunde
-c::-~ - "::-•. '"~:' .
(sochi de bou »). Desi utilizeaza elemente apusene,
_. ~-::.;- ..- . aceasta fa~ada este Insufletita ?e u~ gust al
deeoratiei propriu epoeii Palsologilor. Pm~ l~ sftr-
situl sau, arta bizantina a ramas sensibila la
farmeeu] culorii.

Mistra. Palatul Paleologilol'

pastrat, desi era eel mai putin insemnat, e te

palatul de la Mistra (plan 36). In partea de nord
a pietei orasului, pe 0 terasa care domina eartierul
Brontoehion, s-au eonstruit mai intii, fara indoiala
de catre primii strategi, 0 cladirs rectangulars
(A) ~i ceva mai departe bucatariile (B) eu
rezervoarele lor de apa la sub sol. Aeeste constructii
au Iatade severe, strapunse de rare ferestre
laneeolate, dupa moda occidentala. Apoi, primii
despoti din familia Cantaeuzinilor legara aeeste
doua corpuri de cladiri cu un al treilea (Gamma)
~i ridicara in prelungirea lor, la vest, 0 resedinta
eu doua etaje (Delta), care avea mai multe
Incaperi ~i era precedata la nord de un portie ce
dadea spre orasul de jos ~i spre riul Eurotas.
In sala centrala de la primul etaj s-a amenajat 0
capela, In sfir~it, de potii din familia Paleologilor
(ineepind din anul 1383) ridicara la vest de piata
orasului, in unghi drept eu aripa precedenta, 0
elMire mare eu trei etaje, pe Iatada careia se
intindea la est un portie lung eu doua etaje, a
carui platf'orma superioara forma un baleon
dinaintea vastei sali a tronului, ee oeupa toata
latimea edificiului (il. 182) . Ferestrele acestei 204

2. PICTURA MONUMENT ALA
PICTURA RELIGIOASA
1. SECOLUL AL XIII-LEA
Ocuparea Constantinopolului de catre latini, daca
nu a adus dupa sine 0 intrerupere completa in
art a tmpodobirii cu miniaturi a manuscriselor,
sau in pictarea icoanelor destinate unor particulari,
a Impins cel putin bisericile din capitala, ramase
in staptnirea ortodocsilor, Intr-o a emenea stare
de saracie Inclt nimeni nu se mai putea gtndi sa
decoreze vreuna dintre ele cu picturi murale:
nici monumentele ~i nici textele nu pa treazii
urmele unor mozaicuri sau ale unor fresce care
ar fi fost executate in vremea aceea.
In ceea ce privests iceea, unde Imparatul
~icurtea sa t~i translerasera resedinta, nu putem
decit sa regret am di paritia frescelor din Sfinta
Sofia sau a celor din mtnastirea Sosandra, a
carer Irumusets fusese laudata de ichifor
Blemmides. Ele ne-ar fi dezvaluit contributia
pe care a avut-o capital a provizorie a Imperiului
la elaborarea picturii din secolul a XIII-lea.
In orice caz, se pare ca aproape pretutindeni
in teritoriile unde se vorbea limb a greaca s-a
accentuat reaparitia gustului pentru amploarea
monumental a ~i simplificarea formelor, ale carui
premise Is-am putut observa pe la 1200 ca 0 reactie
impotriva decadentelor manierismului caligrafic 206
din secolul al XII-lea. Slabirea constrtngerilor
impuse de un Imperiu cent:alizator ~i dispariti~
tutelei estetice a Constantinopolului par sa Ii
fost propice infloririi acestei arte ceva mai libere.
Patmos Frescele scoase la lumina
in 1958 de sub picturile
mediocre din secolul al XVIII-lea in capela
Fecioarei din mtnastirea Sfintul loan de la Patmos
iluetreaza 0 fazii de tranzitie. Unele falduri
marunte barbile ~i pletele pastreaza ceva din
manieris~ul ~i din agitatia intilnite la Kurbinovo,
dar sub aspectul unor formule secatuite prin
repetitie. In schimb, chipurile ofera intr-un gr.ad
mai mult sau mai putin pronuntat 0 forya pl.~stIca
~i un firesc ce anunta cap~doperele din ~tor~
apropiat. Tocmai compromisul Intre rama~lte ~l
inovatii ne tndeamna sa datam aceste fresc~ i.ntre
anii 1210 ~i 1220! int,r-o e~ap~ a. evolut~el c~
putin ant~rioara plCturilo~ din biserica Fecioarei-
Acheiropoietos de la Salonic, pe care le prevestesc.
Salonic Atunci clnd Salonicul a
fost eliberat de sub etaptni-
rea latinilor in 1222 de catre despotul Epirului,
Teodor I Anghel, ~i ctnd a. devenit, .sub. domnia
acestuia (1224-1230), capitala umn mrc regat,
vechea biserica a Fecioarei-Acheiropoietos a fost
tmpodobita, pe la 1230, cu fresce av~n.d 0 fact~ra
Iarga ~i simplilicata, in care opozttia culorilor
ia locul linearismului. Ele sint m~lt indator.ate,
atiL in privinta chipurilor cit ~l. a faldurilor,
vechilor mozaicuri din oras. Vesmintele, scapate
de zigzagurile ~i de circumvoluti,unile care Ie
brazdau in secolul al XII-lea,. i~l regases~ un
ritrn potolit. Salonicul pare sa fi fost unul dintre
centrele de unde s-au raspindit artistii care au
promovat un stil nou. .. ~
Aceasta maretie cu aspect ?laslC, .imI!msa
inca §i mai departe, fara Indoiala prII~ J~rul
anului 1230, confera 0 deplina frt.Imus~t~f~gurllor
viguros modeIate ale celor sase episcopi §l dl.acont.I-
207 lui din frescele, astazi depuse in muzeul bizantin
 de la Atena, care decorau absida bisericii Sf'lntul
q.heorg~e de.la Oropos (la granita dintre Attica
~l Beotia) (L~. 184). Anumite capete seamana
izbitor ?u chipurile din biserica de la Milessvo,
in Serbia, care este contemporana.
Serbia Intr-adevar, a est stil a
. inflorit de asemenea in
Serbia, unde a fost introdus de pictorii bizantini
l~ care au apela~ in citeva rinduri staptnitorii
din partea locului, Este greu de precizat daca
~ce§t~ artisti au venit de Ia alonicul aflat in
lmedl~ta ve~i~atate! de Ia iceea, pe atunci
inflorltoare §l mves~lta. cu prestigiul de capital a,
sau de la Constantrnopol, de unde ei ar fi fugit
pentru a ~?apa dedominatia latina. Dupa marturia
se~~at~n, care ia forma unei smeriLe invocari a
mile! IUl I?Ul~1neZeu! un pictor grec, al carui
nume a disparut din nefericire din inscriptis
~ dec~rat, in 1209, pentru marele jupan Vukan:
Iiul !Ul ~~~fan t:l'em~nia, altarul §i transeptul sud
al bisericii Fecioarsi de la Studenica. ArListul
a.cesta a zugravit figuri solide cu zesturi simple
~l calme, ale carol' sentimente pa; cu atit mai
mten~.e cu cit sint redate cu 0 mare sobrietate
d~ mijloace. Capul lui Hristos mort, marcat de 0
trIsteJe impaca.ta, este unul dintre cele mai uman
emotionantn din arta bizantina.
Tot ni§te pictori greci, pe care sfintul Sava i-a
ad us pe la 1~~O.d~ la Constantinopol, daca dam
crezare .. traditiei .!stoI'l~e, au decorat biserica
Iniiltiirll de la ZlCa (Millet- Frolow, La peinture
d~ ~oyen Age en Yougoslaoie, vol. I, pl. 53-54).
AjCI avem de-a. fa?e .cu. mesteri Inttrziati, care
ramasesera credinciosi linearismului din secolul
~ Xl l-lea: fara tndoiala faceau parte dintre acei
plCtO~1care, in lipsa unor mari comenzi la Con-
st~tlI~opol, nu putusera participa la reinnoirea
Still!JUl.ce se desf'asura in provincii §i in teritoriiJe
periferice.
Stilul monumental, pe cale de a se constitui
J~ St11:dem~a, a. ca:patat 0 mai mare amploare in
picturile din biserica mlnastirii de la Milesevo , 208
.l
zidita pe la 1236 de ciitre unul din fiii lui Stefan-
Primul-incoronat, regele Vladislav (1234-1243).
o uimitoare forta de expresie tnsufleteste nu
numai chipurile pline ale ctitorilor §i ale memhrilor
familiei lor (Vladislav, fratele sau Radislav, tatiil
lor Stefan-Primul-fncoronat, unchiul lor sfintul
Sava §i bunicul lor tefan emania), ci §i pe
acelea ale personajelor din istoria sf/nta. Un
simtarnlnt cla ic al formei confera atitudinilor 0
noblete lipsita de raceala §i tinde sa restituie
trupurilor volumul §i greutatea de care Ie vaduvise
arta bizantina. Redarea emotiilor poate atinge 0
maretie tragica, asa cum se tnttmpla in Coborirea
de pe Cruce, unde Fecioara este ea insa§i urcata
pe scara din spatele Crucii, pentru a primi in
brate trupul Fiului ei, de obrazul caruia i§i lipeste
duios Iata, pe cind una din mironosite l§i a§aza
capul in mina dreapta a Mintuitorului, iar cealalta
i§i duce mina lui sttnga la obraz, in semn de jale.
Pornita din dorinta de a reactiona impotriva
tendintelor secoIuIui al XII-lea, aceasta artii
gase§te prilejul de a inflori in lnceroarea ei de a
raspunde aspiratiilor tinarului regat arSerbiei,
pe atunci in plina forta de expan iune, unde
energiile individuale puteau sa se desfasoare in
voie. u stirn cu certitudine ce nationalitate
aveau autorii acestor fresce. Unii au crezut Ii
pot citi numele lor - Gheorghe, Dumitru,
Teodor - scrise in litere grecesti sub 0 forma
prescurtata alaturi de fiecare dintre cei trei
sfin~i cu acelasi nume, dar nu ar fi imposibil ca
aceste trei inscriptii sa fi fost Iacute de seful
atelierului, pentru a indica locul rezervat per-
sonajelor respective. In orice caz, Iolosirea limbii
grecesti pare sa indice ca avem de-a face cu
pictori de origine elenica, Arta de la Milesevo
i§i trage obirsia din imitarea unor mozaicuri
palsocrestine de la Salonic, 1uminate inca de
reflexele Irumusetii antice. In numeroase panouri
Iondul albastru traditional a fost tnlocuit cu
fondul de aur al mozaicului, copiindu-se pina
si reteaua de cubulete. S-au remarcat de asemenea
209 ~nele asemanari izbitoare intre anumite capete
 de la Milesevo - de pildii ingerul ce li so arata
mironositelor dinaintea mormintului - §i chipurile
unor sfinti ~in cupola hisericii Sfin~ul Gheorghe
de la Salonic, Cu toate acestea, exigentele unui
gust clasic mal sever au dus la abandonarea
fundalurilor de arhitecturi fantastice u aspect.
baroc care, la Salonic, ca ~i in baptisteriul catedralei
de la Ravenna, aveau drept scop sa evoce viziuni
eresti. 0 noua prospetimo a expresiei ~i 0 tendinta
generalii catro realism, deosebit de vadite in
unele scene ca Intimpinarea Domnului !ntrarea
in Ierusalim sau Sarutul lui Iuda, par sa se
datoreze gustului clientelei locale §i poate ~i
atmosferei de mai mare libertate in care lucrau
pictorii. Dar inspiratia ramlne pro fund bizantina
datorita imperativelor religiei ortodoxe privind
programele iconografice.
M~niera de 1~ Milessvo se regase~te, Intr-un
s~adlU. cev~ ~~. av~~~t, in fr~sce.le. din cupola
§l ahsida bisericii Sfintii Apostoli, ridicata in anii
1233 §i urmatorii de catre arhiepiscopul Arsene I,
la Pee, unde fusese transfer at de curind sediul
arhiepiscopiei din Serbia. Iconografia ramine con-
servatoare. Dupa modelul Sfintilor Apostoli de
la Constantino pol, s-a reprezentat in cupola
Ini1l~area. Conca absidei cuprinde un Deisis ca
in vechile biserici din Cappadocia. Dedesubt se
desfa§oara 0 Impartasanie a apostolilor. Figurile
au 0 vigoare plastica demna de Milesevo. Fresce1e
din absida au acea puritate §i ace a limpezime a
coloritului care conf'era picturii din secolul al
XIII-lea in Serbia un farmec tinere c §i lipsit
de triste~e.
Sti1u1 din aceasta epoca a atins cea mai tnalta
culme prin picturile realizate in hiserica mtnastirii
Sopoeani, construita intre anii 1258 ~i 1265 de
clitre Stefan Uros, fratel ~i urmasul lui Vladislav.
De 0 Irumusata adtnc emotionanta, ele pot fi
asezats in rtndul celor mal desavlrsite capodopere
ale artei universale. Ele ofera maximum de
libertate compatibila cu rigoarea indispensabila
picturii murale. Traditia bizantina a dat una
dintre cele mal puternice ~i mai miiiestrite creatii 210
ale sale in acest an amblu, unde se poate vedea 0
afirmare a inaltului grad de civilizatie atins de
ttnarul regat al Serbiei in vremea clnd ajunsese
la 0 mare dezvoltare economica, datorita exploa-
tarii minelor. Si, ca semn al independentei unui
. tat ce nu uitase totusi patrimoniulla care Bizantul
11facuse partas, in absida episcopii sirbi se Insiruie
in urma lerarhilor greci. .
Compozitiile, originale, stnt adaptate in chipul
eel mai fericit cadrului arhitectural. 0 extrema
sobrietate a prezidat la alegerea scenelor, restrlnse
ca numar, §i, in interiorul majoritatii p~ou:ilor,
la distribuirea personajelor. u ne aflam dinaintea
repetlirii unor clisee, ci ~ unei op~re prof,und
gindite ~i s~m~ite. Exp~esla. personajelor atmge
ai i cea mal mare plenitudine, fara sa dauneze
armonioasei elegante a fac~urii. In c.olori~ul tran:
parent ~i bogat predomina tonuril~ vIOI~te ~l
erzi. Amploarea unui desen savant, mtensltat~a
luminilor, un viguros modeleu in cul.oare dar~l.~
figurilor 0 for~a robusta. Adormirea Maicii
Domnului (il. 185) arata la ce anvergura putea
ajunge acest stil cind dispunea de supralete
imense pentru a se desfasura. Clasicismul artei
de la Sopoeani se confirma pma ~i 1~ ornam~ntel~
pictate ~i sculp~ate u~de, in. maruera ordinului
ionic din Grecia antica, Irizele de ove sint
ubliniate de un §ir de perle ~i de ra ucituri ...
Milesevo, Pee, Sopocani reinnoada. tr~dl~la
picturii murale clasice a§~ cum supra:'le~Uls.e ea
in opere de tipul frescelor din Santa Marla Antiqua
de la Roma. Ne allam departe de arta fin de
siecle din epoca dinastiei Comnenilor.
Bulgaria In Bulgaria, in aceeasi
vreme, pictura nu a cunos-
cut 0 inflorire comparabila cu cea din Serbia.
La Tirnovo capitala noului Imperiu bulgar,
loan Asan ~ Il-lea (1218-1241) a ridicat in
1230 0 hiserica intru cinstirea celor Patruzeci de
soldati mucenici, a carer protec~ie ti asiguras~
victoria din acel an, la Klokotnita, asupra 1Ul
211 Teodor Anghel, tmparatul de la Salonic. N putind
 desigur sa Iaca apella artisti de la ConsLantinopol,
el incredinta decorarea bisericii un or pictori
bulgari. Acestia au copiat cu mare fidelitate fa~a
de iconografie ~i stil manuscrisele constantinopoli-
tane din secolul al XII-lea. nul dintre cele mai
sigure indicii asupra acestui fapt Il aflam in
imprejurarea ca sfintii, a carer viata a Iost repre-
zentata in sinaxarul care acoperea peretii ~i
desigur ~i boltile pronaosului, slnt aceia onorati
la Constantinopol, fara nici una din adaugirile
introduse in « prologurile)} slave ~i cil, dupa
marturia inscrip~iilor care Ie inso~esc, siirbiHorile
lor erau celebrate in ziua Iixata de calendarul
din capital a Imperiului bizantin. Culorile, dense
~i vii, cu 0 preponderenta a tonurilor de verde-
Inchis, rosu-deschis ~i brun slnt cele din miniaturi.
Cel mai important ansamblu din aceasta epoca
in Bulgaria este acela executat in 1259 la Boiana,
la opt kilometri sud de Sofia, intr-o biserica mai
veche (de la sfir~itul secolului al XI-lea sau de
la inceputul celui de-al XII-lea) ~i in capela
funerara cu doua etaje, consacrata sfinWor icolae
~i Pantelimon, pe care a adaugat-o Ia vest sevasto-
cratorul Caloian - viir al tarului domnitor
Constantin Asan - impreuna cu sotia sa,
Desislava. Aceste picturi, realizate fiira Indoiala
de arti~ti bulgari, ramtn foarte conservatoare prin
stil: personajele sint lipsite de volum ~i au ati-
tudini rigide ; proportiile lor stnt zvelte ~i mi~ciirile
tepene. Rastiginirea pastreaza acea retiners severa
pe care 0 avusese in secolele anterioare, fiira sa
fie cu nimic influentata de pateticul stapinit
care se exprima pe atunci in arta Serbiei la
Milesevo ~i la Sopoeani, Profesorul A. Grabar
a aratat ca iconografia picturilor de la Boiana
se inspira direct din modelele constantinopolitane
apartinind secolelor al XI-lea ~i al XII-lea. Astfel,
scenele din viata sfintului Nicolae cuprind doua
episoade proprii Constantinopolului: un anume
Demetrius salvat de la un naufragiu ~i miracolul
covorului rascumpiirat de Ia batrinul me~ter
siirac al ciirui patron era sfintul. In plus, pictorul
Boianei a copiat doua icoane ale lui Hristos deose- 212
213
bit de vestite in capital a ImI!eriu~ui: aceea de la
r oarta Chalks si a eea a lui Hristos E~ergetul
= Binelacatorul), existenta in mi~ast~re~ c.u
acelasi nume. In usi epitetul, ?e un tip raspmd~~
in acea epoca, raspund~ neVO!l pe care oam.enn
o sirnteau de a-si Intari credinta i~ bunavo~~~a
lui Dumnezeu. Anumite elemel'!-te i~l fac aparitia,
tot
ins irate din dorinta de lnnoire care va cr~~te
mai mult in deceniile ulterioare. ~erson~Jele
devin mai numeroase, la fel c~ ~i notatiile realiste.
In Pogorirea in lad, Melhlsedec est~ al~tur~t
upului traditional format din pavld ~!d~~
tlomon, ~i tustrei sint tnvesmtntati ca i~par.a~n.
L ttnga Abel Insotit desigur de Isala. ~l de
Ie~e:rua e~te rep~ezentat tintnd toiagul de Clo~an.
In Schimbarea la Fa~a, Iacob este il'!-fa~l~8:~
caztnd abrupt pe spate ~i acop~ri~du-~l ochii
eu amindoua mlinile. Pe masa C!nel. s-a 8:~~za~
hrana obisnuita a ~aran!lor b~g.arl: pim~, rldl~~l
i usturoi in locul pestilor din iconogralia ~ra 1-
iionalit d nota noua reprezinta ~i trasaturile cu
¥
adeviirat copilaresti pe care le-a capatat ob.razul
Pruncului Iisus, sau acel aer. de ~linda. trlste~~
ce se Imbina cu gravitatea Chipullll. in hgura lUl
Hristos adult. Ca ~i in Iu~oslaVla, po:tretele
ctitorilor Caloian ~i sotia sa, .~l ale suzeramlor lor,
Constantin Asan ~i sotia sa Ir~na, !iU fost executate
cu multa grija. Aceasta predilec~le pentru I!0r~ret
se remarca ~i in capetele unor sfinti care i~l.pierd
caracterul de spiritu~it~te ~~or co~ven~lO~ala
~i capata un aer de individualitate mal ~proplata
de viata pamtnteasoa. Coloritul bogat ~l nuantat
tinde sa redea tonul exact al obiectelor. Cu toate
a1cestea modeleul carnatiei nu are amplo~ea
monum.'entala din Iugoslavia. El es~e obtinut
prin ~elieata .. juxtapunere de tonuri galbene,
verzi ~l caienii, pensulate foarte usor.
T rapezu nt Lucrarile de cura~ire
d di intre-1
prinse incepin m a~u
1957 sub conducerea domnului D. Talbot RICe
au scos la iveala in Sf'lnta Sofia de la Trapezunt
fre cele pictate pe la 1250 sub Manuel I Comnen
(1238-1263). Prin robusta plenitudine a figurilor
~i vigoarea expre iei ele se inrudesc cu Sopocani
atestind astfel ca stilul monumental era practi at
~i in alte par~i decit in teritoriile supu e influentei
Salonicului (il. 187). ' mente tnt pastrate la ~ritish Museum. In alara
Venetia In aceasta propa Ire a
scolilor locale ~j chiar natio-
nale, We nita de recesiunea provizorie a Constan-
tinopolului, Venetia a detinut un loc deosebit,
corespunzator situatiei istorice proprii. Instalata
ca stllpina in capitala Imperiului, a putut aduce
de aici la ea acasa artisti, opere si materiale.
Gratis colaborarii mesterilor ti la~i bizantini,
mesterii din atelierele de la Murano au inceput
sa fabrice cubulete pentru mozaicuri. Pe la 1220
constatam cum incep sa actioneze noi influent
bizantine, asa cum 0 dovedesc, in bratul occid ntal
al bisericii San Marco, Rugaciunea de pe
Muntele Maslinilor, sau lisus facind gestul bine-
cuvtntarii ~i Fecioara oranta, inconjurati amindoi
de prooroci. Tipurile iconografice i splendoarea
colori tica sint incontestabil de origine bizantina.
Robu tetea formelor se poate trage tot attt de
bine din stilul nou pe ale de a se constitui in
penin ula balcanica, ca ~i din art a romanica a
c identului de care anumiti cercetatori au vrut
uneori sa 0 lege.
Iltndu-se ea insa~i de acum inainte in Iruntea
unui nou imperiu, enetia se socoti drept reno-
vatoarea Imperiului crestin al lui Constantin ~i
Iustinian. ~a cum a aratat Ioarte bine dl. Demus,
aceasta conving re Ii intari tendintele de a cauta
modele in trecutul crestin al Constantinopolului
~i al Ra aritului. Una dintre ele mai bune marturii
despre acea ta intoarcere deliherata catre operelo
paleocrestine ne este oferita de mozaicurile car ,
in cur ul ecolului al XIII-lea, au fost executate
in cele saee cupole de pe bratele de vest ~i de nord
ale pronaosului Sfintului Marcu. Ele ilustreaza
principalele epi oade din primele doua carti ale
Pentateucului (Facerea ~i Iesirea) de la facerea
lumii ptna la minunile lui Moi e in pustie. Pentru
toate scenele Facerii aceste mozaicuri ~-8:uinspirat
dintr-un manuscris impodoblt cu rniniaturi dl~
secolul al V-lea au al I-lea, care era probabil
foarte apropiat de Geneza Cotton, ale Carel Crag-
asemanarilor iconograIICe foarte apropiate, ~l
tntr-un caz ~i in celalalt se remarca B:cela.~lgust
pentru nara~iuD:ea pitorea ca! m.o~temt din art~
romana, iar reahsmul anecdotic dill scena con tr~
irii Turnului Babel se poate compara cu acela dm
~cenele de pe Columna lui 'fr~an. Dar, odat~
cu trecerea anilor, au intervemt ~l unele prefacen:
Cele doua antepenultime cupo.le ~~ b.ravul~l
de nord, care zugravesc scenele istoriei l~l 10Slf,
dovedesc pe la 1260 un s~v al v.ol~ulUl in care
se poate vedea electul non predilectii ~e care se
bucura pe atunci sculptura la Ven~~la.. In c~
prive~te ultima cupola, aceea a Minunilor l~l
Moise executata in 1280, fun~alurIl~ de arhi-
tectu;i ~i de peisaje vin fara Indoiala dlfl Constan-
tinopolul Paleologilor, la f~l ca ~l Iigurile e1egB;nte
cu propor~ii zvelte. Tot din operele constantm?-
politane soar parea ~~ a .imprumut~t V.enejla
simtul unei composuu mal .aerat~ ~l Il!al ~me
echilibrate, vioiciunea ge~turilor. ~l a ml~ca:ilo~.
Constantinopolul, redeverut;ld. capltala Imperiului,
i~i exercita din nou prestigiul. . .
n alt exemp1u al intoarcern enetiei la mode-
lele artei paleocre~tine ni-l of~ra la San Marco
mozaicul de pe bolta c~pelel. San Clemente,
care ti infa~i~eaza pe Patnarh ~l ~e I?og~ ~~tel?-
tind sosirea moa~telor. patro~ulUl hisericii (L~:
188). In preajma Patriarhului se ana eplscop~l
din orasele maritime, pe cind Dogele es~e iIU?Ovlt
de garda .a personala .. Imitarea mosaicului c~
Iustinian ~l Maximian din San VItale de la Ra.
venna este batatoare la ochi. Dar, in acelasi
timp apare un gen care avea s~ cunoasca 0 ma.re
vogal la Vene~ia ~i care va triumfa cu ..Gentile
Bellini ~i Carpaccio, acela a1 r~pr~zentarll sar~a:
torilor oficiale. El urma sa fIe. ilustrat pU~llla
vreme dupa aceea, in juru1 anului 1260! 1a Sfintul
114 115 Marcu prin panourile de mosaic infavl~ind ruga-

iu~ile inaltate sub cirmuirea dogelui Vitale
Fall~r, in 1094, pe~tru regasirea trupului sfin-
tului ~arcu, a carui urma se pierduse in timpul
luc~arilor de reconst.ruc~ie a bisericii, apoi desco-
perirea moastelor ~l, in sfir~it, transferarea lor
in biserica. Venetia a gasit formulele ei parti-
culare: Demus a facut interesanta observatie ca
in subiectele privind istoria bisericii din acest
ora~,. d?ge~e este totdeauna ubordonat patriar-
hului ~l ca, in teama lor de a-l vedea detinlnd
o putere cu caracter dinastic, venetienii nu I-au
reprez~ntat niciodata trontnd, nici rugindu-se
lui Hristos sau Fecioarei, nici investit de catre
ace~tia? spre. deo~ebir~ de c~ea ce se Intimpla
cu basileul bizantin. Ei n-au Iigurat dogi aflati in
via~a nici macar in mozaicuri. . ritissa de la Arta, catre 1290. La anumite Iiguri
2. EPOCA PALEOLOGILOR
Deisis-ul din Dupa ce a redevenit cap i-
Sflnta Sofia de la tala a Imperiului in 1261
Constantino pol Constantinopolul si-a reluat
rolul de centru al artei
c:eato~re ~i str~ucitoare, dind tonul provinciilor
~l tarilor invecmate. Primul panou de mozaic
ex~cutat in anii urI?-atori Restauratiei, poate
c~ar .sp~e a aduce pnnos cerului pentru victoria
lui J~:Ilha.llal yIII-lea Paleologul, este compozitia
Deisis dm tribuna de sud a Sfintei Sofia unde a
tnlocuit un mosaic mai vechi (il. 191/ Ea ne
ap~re. inca dr.ept 0 opera de tranzitie. Figura
chinuita a lUl loan Botezatorul este desenata
in trasaturi arcuite, dupa procedeele grafismului
aflat i~ vigoare in veacul al XII-lea. Dar se pot
deosebi de asemenea ~i caracterele unui stil nou.
Tehnica picturii cu penelul, mai mult declt a
v~chiu~ui mosaic, a. inspirat Iinetea desenului ~i
gingasia unui colorit in semitonuri. Contururile
chipului e estompeaza cu moliciune. Tonurile
albastre Ie tnlocuiesc pe cele verzi in redarea urn-
brelor. Factura nu mai este lineara, ci picturala.
Un ae: de .um~na hllndete ~i chiar de neliniste
invaluie chipurile, alung1nd severitatea secolelor
precedente. Imagini iran pu e ale Constantino-
polului ce renaste, dar ramine marcat de lncer-
carile prin care a trecut, pot fi soeotite Fecioara
cu frumosul chip trist ~i mai mult inca Pro-
droI?-ul eu privirea mcarcata de mihnire, ce par
sa~~l ~sume in~re~ga. ne~ericire a lUI?-ii. Capul
IUl Hri tos expruna mila ~l indurarea. Firele barbii
int arcuite spre stinga parca de bataia vlntului
~i arti tul, inca nesigur in cautarea sa de efecte
mai aproape de uman, a imprimat ochiului sting
al Mtntuitorului un strabism divergent.
Parigoritissa de la Tot un produs al unei arte
Arta de tranzitie intllnim in mo-
zaicurile reprezentind Pan-
t?~ratorul ~i proorocii in cupola bisericii Parigo-
prezentate frontal ramtne tntiparit un conserva-
ti~m care Ie. inrud~~te cu acelea de la Daphni
(t~. l~O). Dimpotriva, .altele, mai realiste ~i in
atitudini friimintate, chiar patetice, sint realizatc
in maniera proprie celei de-a douji jumatati
a secolului al XIII-lea (it. 189).
Caracterele stilului Dupa opera de redresare
renasterii din ~i de consolidare tntreprinsa
vremea Poleologilor de Mihail al VIII-lea (1261
-1282), sub domnia Iiului
s~u And:onic al ll-l~a (1282-1328), pictura, ca
~~ Ul":namsmul, ~flo:lra atit l~ C.onstantinopol,
clt ~l in alte regiuru ale Imperiului in smul unei
societati dintre cele mai rafinate. Reinvierea
religiozitatii, careia Insusi imparatul datorita
temperamentului sau personal, Ii dadu un nou
i~old prin darnicia sa ~i aceea a inaltilor drega-
ton de la curte. fata de calugari, au avut drept
rezultat intemeierea un or noi mtnastiri sau
i~rumuse~area celor vec~i ~i au procurat picto-
1'1101' n~ero~se comen.z~... La Constantinopol ~i
la Salonic mal multe edificii au fost din nou deco-
rate cu mozaicuri, arta care straluceste atunci
cu ultimele sclipiri -. Stilul, care atinse in aceastii
216
217 epoca maturitatea, avea sa se impuna asupra
 restului evolutiei artei bizantine. El" a fo t numit
de. catr.e istorici stilul Paleologilor.· Salvat prin
cnza din veacul al XIII-lea de primejdia care
il ameninta de a se impotmoli in repetarea Iormu-
leIor. manieriste . din anii 1160 ~i urmatorii, ~i
hranit din experientele noi care au putut Ii reali-
zate in teritoriile marginase, el a cautat sa ras-
pynda aspiratiilor paturilor cultivate, dar nelinis-
ute, devemte tot mai constiente de particulari-
ta~ile patrimo~~ui lor ancestral de civilizatia.
Curentele mi tice profunde nu au impiedicat
ca grelele tncercari suferite in trecut sau acelea
banuite in viitor .sa tinda catre 0 anume predo-
mmare a sensului uman asupra ensului sacra-
mental au al autoritatii. Aceasta arta parase~te
inaI~imile de semeata ~i senina spiritualitate unde
o mentinuse, pe vremea dinastiei Macedonene,
increderea pe care 0 avea Imperiul in solida si
reala sa superioritate asupra restului lumii 10 uite.
Ea e apropie mai mult de crsdinciosi.
Pe de alta parte, stilul paleolog poarta pecetea
intreruperii picturii murale la Constantinopol sub
Im:p.eri.ul la~in, ~~,dimp~triya, a per i tentei practi-
carn picturii de icoane ~l de manu cri e. Viziunea
monumentala este in general Inlocuita de a eea
a picturii de ~evalet, cu prepondersnta acordata
subtilitatii de executie, valorilor tactile ~i ex-
presiei psihologice. Mozaicul a cedat locul frescei
n~ I?-umai din causa saracirii vistieriei Imperiale:
Cl ~l pentru ca raspundea in mai mica masura
exigentelor esteticii noi.
Doritoare sa se innoiasca ~i sa-§i largeasca
sursele de inspiratie, arta Paleologilor lmprumuta
ade ea subiecte . au motive ornamentale din
miniaturile vechilor manuscrise care se bucurau
de mare pretuire in rindurile carturaril or. De
asemenea, ea cauta modele, fie prin intermediul
miniaturilor, fie prin examinarea directa a opere-
lo~ inca existente ale artei antice, iar aceasta,
prmtr-un fenomen lesne de tnteles intr-o epoca
de umanism, a cunoscut 0 recrud escenta de apre-
ciere, asa cum ne-o dovedesc epigramele ~i Des-
crierile unor opere de arta Iacute de Manuel
PhiIes, el lnsusi foarte ensibil fa~a de calitatile
formei pIa ·tice. Basoreliefuri antice au fost repre-
zentate de nsnurnarate ori in pictura murala au
in aceea de pe mobile. Dar, mai ales, arta antica
i-a initiat pe artisti in tainele racursiului, ale
Iigurilor vazute din spate sau din profil pierdut.
Arta paleologa adapteaza a easta lectie a tr -
cutului la gu tul timpului. Intr-adevar, piritul
baroc, care si-a fa ut im~ita actiunea in arhi-
tectura, a aflat in starea de sensibilitate a epocii
Irnprejurarile favorabile pentru a se introduce
prin mai multe cai §i in pictura murala. Aceasta
urmareste sa ernotionez pectatorul prin ex-
primarea simtamintelor ~i a emotiilor cu ajutorul
gesturilor, atitudinilor, adesea Iortate, tncetinelii
sau vioiciunii miscarilor care lnvolbureaza Ialdu-
rile. Privirile devin expre ive. Fizionomiile se
diversifica din ce in ce mai multo Impresiile pe
care artistii cauta adesea sa Ie produca slnt eele
de duiosie sau de melancolie, atunci cind nu evoca
vreo drama patetica. Le place sa reprezinte scene
din viata de familie, bogate in amanunte pitoresti.
Alteori, redau in chip impresionant chinurile
iadului sau tnfricosarea nascuta din vedeniile
ceresti. Lastnd sa predomine gustul naratiunii,
caruia tnaintasii lor ii cedasera treptat incepind
de pe la mijlocul veacului al XI-lea, ei spores'
numarul personajelor au al accesoriilor §i trateaza
ubiecte noi, imprumutate nu numai din poves-
tirile evanghelice, ci §i din viata Fecioarei, din
Imnul Acatist §i din vietile Iintilor, chiar daca
pentru a Ie ilustra sint siliti sa reia schemele icono-
grafice folosite mai demult pentru temele cu
continut similar: numeroa e sene din viata
F eeioarei se inspira din episoadele vietii lui
Hristos, iar Adormirea slintilor e te copiata dupa
aceea a Maieii Domnului. Se vad astfel limitele
pe care traditia le impunea capacitatilor de rein-
noire ale artei bizantine. Seenele Copilariei Iui
Hristos sau a Fecioarei, Patimile MintuitoruIui,
martiriul sfintilor raspundeau s ntimentalismului
218 219 opocii.
 Pierzind simtul efectelor de maretie care puteau
fi obtinute din simplitatea fundalului, pictorii
il Incarca in panourile lor cu arbori, stinci cu
contururi abrupte sau arhitecturi, u aspect
adeseori fantastic, ale carer modele au fo t impru-
mutate din manuscrise. Formula, frecventa, a
peretelui de fond incadrat de doua constru ~ii
laterale asezate piezis, vine de la decorurile tea-
trale din Antichitate, a caror amintire se pastra e
in arta miniaturilor, care, la rindul ei, 0 preluase
din marea pictura murala. Riispunzlnd predilec-
tiei baroce pentru formele curbe, edificiile. circu-
lare se tmbina cu altele de forma dreptunghiulara.
Proportiile lor sint adesea zvelte, ca ~i acelea ale
numeroaselor biserici contemporane, iar perso-
najele zugravite sint ~i ele alungite. In partea
superioara, elegante porticuri i~i proiecteaza pe
cer colonadele lor fine. Adesea intre cladiri sint
intinse lungi draperii arenite. ceste constru?tii
sint tratate mai degraba ornamental decit real! t,
intrucit dimensiunile lor sint prea mici in compa-
ratie cu personajele pentru ca acestea din urma
sa poata locui in ele. Nevoia de a umple Iunda-
lurile duce astfel ~i la sporirea numarului inscrip-
~iilor care lamuresc subiectele tratate sau figuril
reprezentate.
Pictorii, la fel ca ~i unii dintre contempora~ll
lor, au privit problemele estetice cu 0 atentie
ale carei urme se regasesc in epigramele ~i in
Descrierile unor opere de arta facute de Manuel
Philes. Ei au cautat eel mai adesea sa produca
o impresie generala de gratie sprintena ~i a.eriana.
Proportiile personajelor se alungesc, prehgurind
arta lui EI Greco, ~i zveltetea lor este pus a ~i
mai mult in valoare de fluiditatea desenului §i
vioiciunea miscarilor. Faldurile vesmintelor sint
indicate prin linii clar desenate, care strabat
figurile in loc sa le circumscrie, asa cum se
intimplase din ce in ce mai mult in manie-
rismul veacului al XII-lea, iar acum ele respecta
volumul formelor. Gama culorilor se imbogate~te
cu nuante noi de verde, galben-sulfuros, rosu-
strident, nn alba tru-cenusiu destul: de rece.
Ele permit obtinerea unor efecte de atmosfera
si produ ere a unei impresii de somptuozitate,
~de ea 'am tipatoare.
Pe de alta parte, simtul volumului ~i al construe-
tiei spatiului Ii Iac pe artisti sa modeleze mai
mult sau mai putin viguros formele trupului ~i
. a di tribuie accesoriile in asa fel incit a scandeze
uccesiunea planurilor. Liniile oblice ale Iunda-
lurilor d arhitecturi ~i de peisaje tntaresc senzatia
de adlncimo. Convergenta liniilor inspre 0 axil
. ituata undeva in spatele cenei, dupa un procedeu
venit, prin intermediul miniaturilo~, din picture
eleni tica, devine mai frecventii §l se tntlmpla
ca ea sa coexiste in acelasi panou cu per-
spectiva inversa. iciodata in a pictorii din
vrem a Paleologilor nu au fost preocupati de
problemele perspectivei lineare, ni i de natu-
ralism-caracteristice artei din Quattrocento= si
a tfel se poate masura profunda deosebire de
pirit care desparte Renasterea italiana de renas-
terea Paleologilor. De asemenea, spre deosebire
de conlratii lor italieni, bizantinii nu au cautat
exacLitatea anatomica. Plna la sflrsit, arta bizan-
tina va ramine credincioa a. nazuintei spretranscen-
den~a care situeaza ehiar §i cele mai familiare
.. ceneln lumea visului §i a legendei, ~i nu va parti-
cipa la tradania de cucerire a structurilor rea-
lului ce va insufleti arta italiana.
Cu toate acestea, 0 consecinta a mai marii
libertati de care s-a bucurat arta sub Paleologi
se manife ta in importanta pe care 0 capata perso-
nalitatea artistilor, Pe cind in ansamblurile din
vremea Macedonenilor §i Comnenilor unitatea
voita a stilului impiedica eel mai adesea sa se
distinga cu certitudine partea diferitilor colabo-
ratori, pictorii din epoca Paleologilor vadesc
in chip frecvent mai multe maniere §i semnaturile
artistilor devin mai numeroase in Macedonia,
ca §i in Grecia propriu-aisa. Deosebirile se ace en-
tueasa de la un edificiu la altul §i astrel
se pot urmdri etapele carierei unor anurniti
220 221 artisti.

J\.ariye Djarni Cel mai Insemnat ansamblu
. de mozaicuri din epoca lui
Andr?mc al Il-lea, care ne ajuta sa percepem
in ChIP concret tendintele estetice fundamentale
ale renasterii paleologe, este a ela pe care 100'0-
~hetu.l vistierie~ generale, Teodor Metohites, e el
insu I un .umam t cu ~pirit novator, l-a executat
pe heltuiala sa propl'le, intre anii 1315 i 1320
in. na~su] Ili.in. c Ie doua nartexuri ale hi eri ii
~tll:ltoru]Ul din Chora (numele tur esc: I ariye
Djami), pe care a inzestrat-o de asemenea u
un e~ona~tex ~~ .un paraclis la sud. Stralucirea
ol?ntulw lor III Iinetea executiei pot Ii apreciate
la Just~ lor valoare in urma lucrarilor de curatire
Jntr~prm e intre 194.8~i 1958 de catre « Byzantine
I~stItute ~ ~ub. conducerea lui P. nd rwood.
DlI?-tremozaicurile nao ului nu au mai ram a decit
trei: 'pe Iata ~e.vest a stilpil.or de'pe laturile absidei,
figurile in picroare ale lui Hristos ~i Fecioarei
cu ~runcul, care vor fi onstituit tntr-un anurne.Iel
ultlmel~ icoan~ ..ale iconos~a ului, pr, cum ~i
Adormirea Maicii Domnului deasupra usii de
la vest. par ,mozaicurile care tmpodobeau calo-
tele, boltile ~l lunetele celor doua nartexuri s-au
past~at aP.roape in intregime. Rinduiala decorului
vest~b~urilor era mai putin riguros Iixata prin
traditie dectt aceeB; a naosului, gustuf epocii
pen~ru sce~ele narative afltnd aici prilej de satis-
Iactie deplina. l.deea Iundamentala care a prezidat
la ale~ereB: subiectelor a fost aceea a unei intro-
d,ucel'l !a ilustrarea operei de mintuire care era
fIgur~ta in .naos. Mozaicurile din esonartex
infa~l~au episoadele Copilariei Mariei dupa
datele Protoevangheliei Iui lacov. Intr-~na din
cupole e~a r~'pre.zentat Hristos in bust, inconjurat
de patriarhii ~l de reprezentantii celor doua-
sprezece ~riburi ale lui Israel. In cealalta Fecioara
era ins~tlta. de cei saiaprezece regi ai lsraelului
de .Daniel ~l de. cei trei tineri iudei in cuptorul
i~?ms, precum ~l de Moise tmpreuna cu tovarasii
sai. Vom nota ca 0 formula ce se bucura de tre-
cere in aceasta .epoc~ tmpartirea pe verticala a
cupolelor in triunghiuri alungite, cu ajutorul
unor benzi radiale. Mozaicurile din exonartex
reprezentau scene din viata lui Hristos, inceptnd
cu Drumul spre Betleem ~i Recensamintul in
Iata lui Quirinius, ptna la inttlnirea cu loan
BoteziHorul ~i lspitirea. « Marile praznice »
Iusesera farO.indoiala infa~illate la locul lor Iirese
in naos.
Stilul paleolog atinge aici cea mai delicata
forma de expresie, fara a scapa totdeauna de
manierismul care tl pindea. proape toate mozai-
curile din nartex lnt tratate ca tot atitea subiecte
de gen, pline de sentimentalism ~i de amanunte
pitoresti au familiare, dar pe care un tempera-
m nt poetic, slujit de 0 viguroasa eultura arti -
tica ~i de un meetesug iscusit, Ie transforma in
viziuni de Iegenda. Curentul de cercetare a naturii,
la care lua parte foarte activa pe planul ~tiinWic
Teodor Metohites, se tmhina aici cu 0 religio-
zitate foarte profunda. Coloritul contribuie la
crearea atmosferei de miraculos prin folosirea
celor mai rafinate nuante de roz, albastru-deschis,
verde ~i auriu. Personajele au citeodata 0 miscare
dansanta. Unii corcetatori au fost tndemnati
sa creada ca mozaicarii au avut in Iata ochilor
unul sau mai multe manuscrise apropiate prin
stilul alert, pitoresc ~i oarecum ~agalnic, de Rotu-
lul lui losua.
Panoul cu Primii ~apte pasi pe care i-a facut
Maria la virsta de sase luni este 0 capodopera
de intimitate Iarniliala ~i totodata de noblete
(il. 192).
Scene ca Drumul spre Betleem (in care fiul
lui losif, cu de saga in spinare, precede asinul pe
care sta Fecioara) ~i Fuga in Egipt, de 0 executie
extrem de Iina, a\l un farmec idilic cu personajele
lor zvelte pina la gracilitate, mi~carile vii, faldu-
rile usoare, arborii marunti ~i peisajele cu munti
~i erase rfanteziste, cu casele acoperite de terase
sau de tigle rosii ~i albastre, scaldate intr-o
lumina mediteraneana.
Alte scene ca Distribuirea linei de purpura
sau Recensamintul in fata proconsulului Quirinius
223 - subiect tratat destul de rar - atesta arta cu
221
 care mozaicarul §tia sa repartizeze dinainLea
unor vaste fundaluri de arhitecturi, de 0 compli-
catie baroca, numeroasele personaje, dar cu ati-
tudini mereu elegante §i expresive.
In paracli ul de sud, menit sa adaposteasca
mormintele, decapajele facute de « Byzantine
In titute» au scos la lumina, de sub tencuielile
turcesti, fresce care se numara printre cele mai
originale capodopere ale picturii bizantine prin
frumusete~ §i fluiditatea desenului, vigoarea
modeleulni, amploarea §i echilihrul compozitiilor
nobletaa figurilor, bogatia coloritului, Inru'dire~
cu mozaicurile din hi erica §i din nartex este atit
de strtnsa, incit P. Underwood a presupus cil.
aceiasi artist] ar fi executat « carLoanele» prega.
titoarc. Este verba in orice caz de opere contem-
porane. Frescele din partea rasariteana au drept
scop sa ilustreze doctrina privind Invierea: in
ahsida, Pogorirea in lad (il. 194) inlocuie§te
imaginea traditi?nala a Fecioarsi ~i e.ste pr~ce~
data, pe arcul din fata concei, de Inviersa Iiicai
lui lair §i aceea a fiului vaduvei. Pe bolta centrala
§i pe lunetele adiacente se desfa§oara Judecata
de Apoi.
Frescele din partea apuseana, dominate de
cu~ola, 0 'prea~aresc pe mvarea ocrotitoare §i mij-
locitoars mtru iertarea pacatelor, Fecioara. In
cupol~, hustul Marie~ cu Pruncul este inconjurat
de dOlsprezece lngen Pe pandantivi, cei patru
evangheli§ti, care sint a§eza~i la haza cupolelor
c~ns~crate .Pantocr.ato.rului, s~t inlocuiti de patru
sfmtl poeti, autori aI unor imnun care slavesc
ascatoarea: loan Damaschinul, Cosma (frate
adoptiv §i tovaras al celui de mai inainte) losif
(ciilugar de origine siciliana care a trait la S~lonic
apoi la Constantinopol in veacul al IX-lea) §i
de Teofan (ciilugar de Ia Sinai, care a stat la
Constantinopol prin anii 813 §i urmatorii chiar
in minastirea Chora, unde a fost ingropat in
845, dupa ce fusese mitropolit al Niceii intre 843
§i 845). Dedesuht, pe lunete ~i pe arcuri slnt
infati§ate episoade din Vechiul Testament' care, 2H
225
dupa marturia anu.m.itor texte al~ imnografilor
pictati pe pandantivi, erau socotIte,. prm~r-un
simholism cu aspect P?etic, ?a 'preflgur~l ale
Fecioarei: asezarea chivotului §l. a oh~ectelor
liturgice in templul lui SoI?mo~, Visul lui laco,:
§i lupta lui cu .in~erul, Mo!se §l rugul ce arde §l
nu se mistuie §l din a carui para de foc apare ~n
medalion cu bustul Fecioarei cu ~runc~, Proletia
Iui Isaia privind venirea MintUlto~ulUl,. Ingerul
ucigtndu-i pe ~sir~eni in fat a le~usalimuIUl, Aaron
si fiul sau dinaintea altarului. .
, Ratiunile c~e au de~ermina~ alegere!i subie :
telor §i referirea prec~sa la lmnografI. .den?ta
ca. autorul programului cuno§teav temeinic lite-
ratura ecleziastica. Aceasta arta s~vanta. in
sursele sale de inspiratie, ca §i i~ teh~~~ sa, este
arta paturilor in care c~t~ra ~l. se~slhlh~atea s.~
tmbogateau reciproc. Sfintii .~~ltar.l ca §l ingeru
din cupola adauga Irumusetii Ide.aliza~e a proto-
tipurilor lor rafinamentele unei noi elegan~e:
Frumusetea chipurilor se Impleteste cu cea .mal
suhtila delicatete in desenul me~hrel~r §~ .al
vesmintelor. $i, d~ nen~marat~ 0:1, atlt~dlmle
devin sinuoase, vestmd stilul gotic « mt~rnaylOnal »
'au « courtois » de Ia inceputul secolului al XV-lea.
Kilisse Djami ~i La Constantinopol, s-au
Pammakaristos decorat cu mozaicuri c~~
putin inca doua constructii
in timpul domniei lui Andronic al ~I-Iea PaleologuI:
exonartexul din Kilisse Djami §l caJ?ela funerara
ridicata pentru Mihail Glahas Tar~amvo~es (mort in
1315) de catre vaduva sa, calugarita M~rta,
li ita de latura de sud a hi ericii Pammakaristos
/Petiye Djami). Regasim aici in cUI?ol~pro?edeul
compositiei care consta in a ~eSp~yl radial, in
jurul unui medalion central,. trlU~ghll!l'l separate
intre ele prin chenare la.te §l in interiorul carora
se afla cite un personaJ. .
La Kilisse Djami, in cup?Ia. de sud,. Feoioara
e te tnconjurata de opt regi dill Vechll!l Testa-
ment stramosii ei. Cubuletele Iondului de aur
al cu'polei mediane au fost smulse pentru a se
recupera metalul pretios pe care 11 contineau ;
figura lui Hristos, care era tnscrisa in cur ubeul
inelar ce se mai vede inca, a disparut de a emenea.
Ea era inconjurata de doi dregatori ai palatului
imperial ~i de prooroci. Cupola de nord adapostea
personajele din genealogia lui Hristos.
In cupola capelei funerare de la Fetiye Djami,
doisprezece prooroci, in atitudini pline de viata,
tl inconjura pe Pantocrator al carui chip, de 0 mare
bltndete, este plin de tristete ~i chiar de resemnare.
Executia nu are Iinetea usor pretioasa de la
Kariye Djami §i, poate tocmai datorita atentiei
mai mici acordate formei ~i coloritului, aceste
opere ni se par mai apropiate ~i mai umane.
Lucrarile de degajare efectuate de « Byzantine
Institute» au scos la iveala in absida un Deisis,
al carui Hristos, calificat printr-o inscriptie ca
Preabunul (Hyperagathos), troneasa in conca,
pe ctnd Fecioara ~i loan Botezatorul sint InCati·
§ati in picioare In cite 0 ni§ii din peretii laterali:
un asemenea subiect §i epitetul dat lui Hristos
se explica foarte bine in absida unei capele ridicate
in scopul de a asigura mintuirea unui defunct.
Dintre cele opt scene care decorau partile de sus
ale peretilor doar Botezul s-a pastrat pina in
zilele noastre.
Salonicul ~i scoaia Picturile pastrate in bise-
macedoneand ricile din Macedonia §i din
Serbia ofera un anumit
numar de trasaturi comune, care Ii autorizeaza
pe cercetatori sa vorbeasca despre 0 ~coala mace-
doneana, al carei centru - sau unul dintre centre?
- ar fi fost Salonicul. AcesLe trasaturi stnt corpo-
ralitatea volumelor, amploarea faldurilor ves-
mintelor, gustul pateticului §i al realismului
expresiv in gesturi §i fizionomii, opozitiile marcate
prin culori complementare. Personajele robu te cu
fete late cont.rasteaza cu figurile fragile, de 0 noblete
purificata, ce se hucurau de apreciere la Constan-
tinopol. Pe ctnd pictorii din capitala i§i concepeau
idealul estetic dupa elegantele modele ale vechilor
manuscrise cei din ~coala macedoneana t§i impros-
patau inspiratia prin observarea naturii.
Descoperirea la Salonic a un or fresce in bis~ri~a
Sfinta Ecaterina, in capela Sfintul Eutimie
(anexatii la sud-estul bazilicii Sfintul Dumitr~),
1n biserica Sfintul Nicolae Orfanos, precum §l a
unor mozaicuri §i fresce in biserica Sfintii Apostoli
ne-au odificat mai bine despre rolul pe care
acest ra~ l-a jucat in constituirea §i rasptndirea
acestui til.
Frescele din Sftnta Ecaterina, inca inedite,
pe care St. Pelekanides le-a c~at.at de ten~uiel~:
turcesti, reprezinta in naos principalele "I~muru
sav1r§ite de Hristos, tnceptnd cu Nunta din .Cana
plnii la Pescuitul miraculos in lac.ul Ghenizaret
(Tiberiada). In .ab~id~ s~ .~ad cei .pa~ru marl
dascali ~i ierarhi ai hisaricii grecesti din secolul
al IV-lea. Pe bolta in leagan de la nord sint infa-
~i§ate cele doua scene ale Imparta§aniei apostolilor.
Realizate de doi pictori, aceste fresce arata prlI~
vioiciunea coloritului ~i prin siguranta desenului
maiestria atinsa de atelierele de la Salonic incepind
fara tndoiala de pe la sf1r~itulsecolului al XIII-lea.
Frescele din capela Sfint~ui Ell:timi~ ~e la
Sfintul Dumitru datate printr-o inscriptie in
1303 odata sco~se de sub tencuieli au aparut
din ~efericire tntr-o dsplorahila stare de c?nse~-
yare Cu toate acestea ele lasa sa se vada diversi-
tate~ axpresiilor psihdlog~ce l?e c~puri, vioiciune~
mi~carilor, simtul spatlUlu~ ~l al volumului,
iacusinta de a uni personaJ~ numeroase .intr-o
compozitie omogena, trasatun care cara~terlzeaza
de asemenea majoritatea operelor din restul
Macedoniei. .
Picturile din Sfintul icolae Orfanos, curatite
de funinginea care Ie intunec~, ne iz~esc prin
amploarea programului lor iconogralic care,
la ciclurile ~i. asa foarte ~ezvoltate .ale
figurilor Htur~pce,. ~le ~aril~r prazmce,
ale Minunilor ~l Patimilor lUl Hrlst.os, adau.ga
ilustrarea vietilor siintilor Nicolae ~l Gherasim
226 (anahoret din Palestina, in veacul al VI-lea),
I
227
precum ~i ilustrarea Imnului Acatist in cinstea
Fecioarei ~i a Menologului sfintilor. 0 reprezen-
tare a lui Moise dinaintea rugului de foc lasa sa
se creada ca printre imaginile astazi disparute
de pe peretele de sud se aflau ~i alte subiecte din
Vechiul Testament socotite, dupa simholistica
epocii, drept prefigurati ale Fecioarei. Stilul
vioi al scenelor narative, inviorate de notatii
pitoresti, simtul dramei, robustetea figurilor,
adincimea spatiilor slnt caracteristice pentru
maniera adoptata pe atunci de atelierele de la
Salonic.
Mozaicurile executate pe cheltuiala patriarhului
Constantinopolului, Nifon, intre anii 1312 ~i
1315, pentru biserica Sfintii Apostoli, au 0
vigoare care uneori fac sa ni se para manierista,
daca nu chiar dulceaga ~i plaptnda, gratia ope-
relor din Kariye Djami. Realismul care Ie Inau-
Ileteste este net perceput in Intrarea in lerusalim,
unde grija de a reprezenta multimea locuitorilor
din oras, cu gesturi expresive, ~i elementele peisa-
jului l-au silit pe artist sa-I aseze pe Hristos in
planul al doilea al panoului, pe latura stinga,
la capatul drumului desfundat pe care tl urrneaza
apostolii crispati ~i agitati (il.196). In Schimbarea
la Fa~a (il. 193), mozaicarul a suferit influenta
speculatiilor cercurilor isihaste asupra luminii
in care Hristos a aparut inconjurat pe virful
muntelui Tabor; nimbul care Il inconjoara este
alcatuit din trei elemente: un cere, un patrat
~i un romb cu laturile frinte, pentru a evoca lumina
« una ~i tntreita )}ca ~i Treimea din care purcede.
Intensitatea viziunii tl rastoarna pe spate pe
loan, in dreapta scenei.
Regretam ca nu s-a mai pastrat chipul Panto-
cratorului in cupola centrala. Stntern tndemnati
sa credem ca avea caracterul mai uman al Dumne-
zeului tndurarii si nu infa~i~area aspra a judeea-
torului implacabil, daca judecam dupa versetele
Psalmului (101, 20-22) care tnconjura meda-
lionul: « Ca el priveste din inaI~imea cea sfinta a
sa, din cer se uita Domnul peste pamtnt. Ca sa
auda gemetele celor din robie ~i sa dezlege pe
cei rinduiti la moarte, ca acestia sa vesteasca in
Sion numele Domnului ~ilauda lui in lerusalim I).
Muntele Athos Din Macedonia au venit
pictorii care au decorat cu
fresce unele biserici de la Athos: Protaton
de la Karies, avariata de un incendiu pe la 1290
.i restauratii la inceputul veacului al XIV-lea
tot ub Andronic al l l-lea Paleologul; catoliconul
de la Lavra; biserica mtnastirii sirbe Hilandar
construita in 1293 pe cheltuiala lui Miliutin ~i
tmpodobita cu picturi in 1303; catoliconul de la
atopedi cu fresce executate in 1312 (dar re tau-
rate in mare parte in 1789 ~i 1819).
o mare asemanare leaga frescele din paraclisul
Sfintului Eutimie de la Salonic cu cele pictate
in biserica Protaton, in cursu I primului patrar
al secolului al IV-lea (?), de catre un artist pe
care 0 traditie, atestata incepind din primii ani
ai secolului al XVII-lea, 11 numeste Manuel
Panselinos (cu alte cuvinte « ce are striilucirea
Lunei pline »}. Originar fara indoiala din Salonic,
sau desavir~indu-§i acolo Iormatia artistica, acest
pictor, inzestrat cu 0 puternica personalitate,
mostenise de la veacul al XIII-lea maniera ampla
~i monumentala a mesterilor de la Milesevo ~i
Sopocani, dar a stint sa-i adauge un simt al
olsgantei ~i un gust al fundalurilor de arhitecturi,
revelatoare pentru epoca a. Arta lui devine in
acelasi timp mai umana ~i figurile sfintilor slnt
lipsite de 0 parte din hieratismul ~i nohletea
caracteristice artei Macedonenilor ~i Comnenilor
pentru a ni se impune cu izbitoarea intensitate a
expresiei lor psihologice. Pi torul indrageste deta-
liile realiste, cum ar fi copiii care trec dansind
pe un pod peste lordan in scena Botezului, sau
Itnta Ana care, vlaguita de durerile Iacerii,
trebuie sa fie sustinuta de slujnice pentru a se
putea hrani, in scena Nasterii Fecioarei.
Dl. Xyngopoulos a descoperit in paraclisul
Sfintul Mihail din Synnada, la mlnastirea Lavra,
un cap al sfintului _ icolae pictat in maniera
228 229 viguroa a a lui Panselinos. Fara tndoiala ca acest
fragment provine din frescele care VOl' fi fost
pict8:te, . dupa ctt .s~. pare de Panselinos in usi,
in biserica mtnastirii Lavra inaintea celor care
au fost executate de catre Teofan Cretanul in
1535.
Fecioara- c poate atribui de
Peribleptos a emenea 0 origine tesa-
[S'[lruul. Clement) loniciana celor doi pictori
de La Ohrid Mihail, poate fiul lui Astra~
pas, ~i Eutihie, care au
executat frescele bisericii Fecioarei-Peribleptos
de la Ohrid, numita mai tirziu Sfintul Clement.
cest edificiu a fost zidit in 1295 de un tnalt
dregator bizantin, marele eteriarh Progonos
Sguros, ruda prin alianta cu tmparatul Andronic
al II~lea Paleologul. Orasul Ohrid, care nu va fi
c~cerlt. de s.irbi deoit in 1334, tinea inca de Impe-
riul bizantin. Semnaturile celor doi pictori ~i
inscriptiile stnt in limba greaca,
Sent!m~ntalita~ea epocii a dictat alegerea scene-
lor principals din naos: in partea superioara
Patimile lui Hristos, iar mai jos Copilaria Fecioa-
rei. Cei doi pictori au fost tnclinati sa redea pate-
t!cul prin vehementa gesturilor, Ireamatul drapa-
rilor, tulburarea chipurilor. Caracterul tumultuos
al Punerii i~ ~or~t contrasteaza cu retinerea
sobra a aceluiasi episod de la Nerezi. Dar arabescul
viguros care uneste numeroasele personaje tntr-un
tot este opera unor artisti iscusiti in organizarea
unor mari compozitii cu suflu eroic. Desenul si
colori~ul~ cu armonii adesea cam crude, nu atinge
acelasi myel. Formele au 0 plasticitate, in anumite
cazuri destul de masiva, care le face sa semene
cu operele lui Panselinos, dar in chip mai putin
izbutit. Detaliile de iconografie ~i de stil permit 0
apropiere intre aceste fresce ~i cele din Sfintul
Nicolae Orfanos de la Salonic.
Sf£ntul Ahile Sub 0 forma mai stingace,
de La Arilje regasim stilul din biserica
Peribleptos de la Ohrid in
frescele bisericii mtnastirii Sfintul Ahile, recon-
struita Intre anii 1295 ~i 1299 de catre cneazul
Stefan Dragutin, pe care fratele sau Miliutin
tl tndopartase de curind Intr-un rang subaltern.
Originea tesaloniciana a pictorului care le-a zugra-
vit pare confirmata de cuvintul grec M arpou
pe care l-a scris sub 0 cruce omamentala.
Intr-adevar, acesta era cuvintul tainic pe care
clerul de la Salonic, pe vremea rivalitatii dintre
Teodor al II-lea Lascaris (1254-1258) ~i Mihail
Paleologul, il rostea de trei ori in cinstea acestuia
din urma la tnceputul liturghiilor ~i care mai era
inca folosit de partizanii lmparatului (dupa isto-
ricul Georgios Pahimeris acest cuvint ar fi fost
un acrostih care Insemna: Mihail Paleologul,
regele Romanilor, va Ii laudat in putine cuvinte).
Stilul conservator La aceeasi data, in 1299, s-a
al bisericilor mai Impodobit ~i biserica
Sftntului N icolae Stntul Nicolae de la Varos, in
de la M anastir si apropiere de Prilep, in stilul
de La Yaros grafic manierist care fusese
practicat la Kurbinovo pe la
sltrsitul veacului al XII-lea ~i care fusese reluat
in 1271, tot in regiunea Prilepului, in biserica
de la Manastir, avind hramul aceluiasi sCinto
Dar acestea erau niste supravietuiri locale, care
nu erau in stare sa primejduiasca progresel
noului stil.
F ecioara- Lieoiia Frescele executate in bise-
de La Prizren rica dedicata Fecioarei de
la Lievisa, pe care craiul
Miliutin a tran format-o la Prizren intre anii
1307 ~i 1309, sint opera unui artist care lucra
ill re pectul traditiei de la Milesevo ~i de la
Sopoeani, dar imprirnlnd compozitiilor sale un
aspect mai realist. Volumele sint accentuate prin
opozitiile dintre tonurile deschise ~i lnchise. 0
mare forta de convingere sustine ansamblul.
Cercetatorii au incercat uneori sa atribuie aceste
fresce lui Astrapas, despre care pomeneste in-
231 criptia votiva a bisericii. Dar acesta este calificat
230
drept prolomaistor, ceea ce pare sa indice ca este
vor~a de~pre un mester zidar sau despre un
arhitect §l nu despre un pictor. S-ar putea a si Ana
Astrapas sa fi fost tataI pictorului Mihail (de
la Ohrid).
Sfintul Nichiia Miliutin, dupa ce a inglobat
de la Cuter si nordul Macedoniei
S'[intul Gheorehe regatul sau, i-a angajat pe
de la Staro Mihail §i pe Eutihie sa
Nagoridno decoreze in regiunea Skoplje
bisericiJe Sfintul ichita
de la Cucer, in 1308, §i Sfintul Gheorghe de la
Staro Nagoricno, i~ 1317 (it. 195). Acesti doi
mesteri, care intre timp lucrasera poate la Sfintul
~utiJ?ie de la Salonic, au dat dovada de aceeasi
l~cusmta in c.o~punerea scenelor pline de miscare
§l i~ expreslvltate, ca si la Peribleptos de la
Ohrid. EI vadesc un gust pronuntat pentru detaliile
realiste. De pilda, la Sfintul ichita, Nunta din
C:ma este reprezentata dupa modelul unui banchet
din epoca aceea, convivii cu figuri neidealizate
fiind angajati in discutii animate in jurul unei
me~e incaroate cu bucate, in capul areia sta
II.rIstos - purtind diadsma ca un rege §i taind
lriptura de pasare. La Staro Nagoricno, scena
Batjocoririi lui Hristos adopta schema iconozrafica
a aclamarii suveranului, dindu-i tnsa un ~er de
zeflemea populara. In semn de sarcasm, copiii
i§i ~g~ta minecile tunicilor ce depaseso hratele,
pOtrIVl~ sensului de « a-si bate jOC» pe care
expresia « da din mineci » il are in epopeea medie-
vala §i in.limba greaca modema. Dar, sub inllu-
enta ~rtel d.e la Constantinopol, care i§i regas: e
atunci deplmul prestigiu, Mihail §i Eutihie se
arata, mai ales la Staro agorieno, mai preocupati
de 0 frumusete aeriana §i delicata. Coloritul lor
devine mai subtil, iar desenul mai minutios.
Formele i§i pierd din volum, pe ctnd cute mai
n~I?e~oase brazdeaza vesmintele. Poate ca tnsusi
Miliutin le ceruse sa se conformeze mai mult
manierei pictorilor constantinopolitani.
Biserica regald a Actiunea Constantinopolu-
S'[uuilor Ioachim lui s-a facut §i mai puternic
simtita asupra frescelor
de la Studenica din biserica ridicata in 1314
de catre Miliutin intru cin-
stirea sfintilor loa him §i Ana, la Studenica (il.
186). Pictorii nu si-au semnat opera. Ne lngaduim
in sa ne gindim la Mihail ~i la Eutihie sau, eel pulin,
la niste artisti Iorrnati la scoala lor. EI garita
cam manierista a figurilor zvelte cu atitudini
de un calm plin de demnitate evoca mai mult
gratia mozaicurilor, aproape contemporane, din
Kariye Djami, decit vigoarea scolii macedonene.
Sa ne amintim ca Teodor Metohites a perfectat
in 1298-1299 nu numai ca atoria lui Miliutin
u a patra sa sotie, mica principe a Simonida,
Iiica lui Andronic al l l-lea Paleologul, dar a §i
tat doi ani, intre 1303 §i 1305, Ia Salonic pe
ltnga sotia acestui Imparat, J rina de Montferrat,
care urzea intrigi tmpreuna cu ginerele sau,
regele Serbiei. Metohites va fi ramas cu Miliutin
§i Sirnonida in relatii care poate nu sint strains
de intarirea influentei constantinopolitane la
Studenica.
Gratanica Aceasta exigenta a ralina-
mentului formei, adaugata
la gustul pateticului §i al gesticulatiei, profund
ancorat in traditia macedoneana, a atins in
pictura, ca §i in arhitectura, un gen de baroc in
biserica de la Gracanica (1321) (il. 197). Culorile
se disociasa, personajele se aglomereaza in grupuri
agitate, draparile se tnvolbureaza in linii framin-
tate, ritmurile compozitiei devin mai precipitate
§i mai sacadate. Adormirea Maicii Domnului
apare, de pilda, ca 0 autentica scena de inmormln-
tare.
Mistra Prin eleganta, diatinctia,
formele mai plate ale per-
onajelor §i redusa adincime a compozitiilor,
frescele de la Mistra se inrudesc cu arta de la
232 233 Constantinopol §i se deosebesc de operele din
Macedonia care au volume mai puternio I' liefate.
Este probabil ca arhiepiscopii ~i staretii mlnastiri-
lor, guvernatorii ~i mai apoi despotii au chemat
de multe ori pictori de la Constantinopol pentru a
decora bi ericile pe care le zideau, dar nu este
imposibil ca acesti mesteri sa Ii fost ajutati de
colaboratori recrutati din partea locului, ceea
c ar justifica insemnatele deosebiri de executie
ce se observa adesea mai mult decit in alte parti
in marile ansambluri.
Data mai veche care i se poate atribui Mitropo-
liei, ce pare sa fi fost construita in 1291-1292
~i nu in 1309-1310 cum s-a crezut plna acum,
Iamureste caracterul conservator al stilului ~i al
iconografiei, care, din acest motiv, au putut fi
comparate cu cele din biserica Protaton de la
Karies, desi stilul lor este foarte deosebit. La
Mitropolia de la Mistra nu allam inca toate rafina-
mentele frumoa elor opere din jurul anilor 1310.
Si ne putem intreba daca episcopul Nichifor
Moscopoulos, care a zidit aceasta catedrala, a
chemat pictori de la Constantinopol, au daca
s-a multumit, eel putin la tnceput, a recrutez
artisti din partea locului.
Mesterul atelierului care a decorat nava de
nord, proscomidia ~i partea de jos a diaconiconului,
si caruia i se datoreaza mai ales Minunile lui
Hristos, lucra Intr-o maniera foarte traditionala.
EI se arata preocupat de calm, masura ~i simpli-
tate. Atitudinile personajelor int potolite. In
fiecare scena apare doar un numar restrins de
figuri. Fundalurile de arhitecturi sint destul de
red use ~istincile slnt redate cu oarecare monotonie,
Culorile, a carer gama nu este prea larga, se
combina in arrnonii domoale. Un alt atelier care a
pictat, poate cltiva ani mai ttrziu, nava centrala,
partea de sus a diaconiconului ~i pronaosul, a
dovedit mai multa cutezanta. Artistii care tl
alcatuiau erau atraei de compozitiile savant rit-
mate cu figuri numeroase §i cu arhitecturi fante-
ziste, de gesturile tndraznete §i expresive, de
grafismul elegant a1 detaliilor interioare, de con-
trastele cu bogate ~i profunde rezonante ale
tonurilor des hise detaslndu-se pe ceruri intu-
necate §i ale tonurilor tnchise a~eza~e dinain.tea
arhitecturilor luminoase, de armoma tonurilor
complementare, mai ales ro~~ ~i verzi, de mari
pete de lumina. Din nefericire operele lor slnt
destul de prost con ervate. Cel de-al treilea
atelier care a decorat nava de sud, este foarte
inrudit eu precedentul. Realizatorii lui au. ca~tat
vioiciunea miscarilor i, Intr-o masura mal mica,
red area volumelor. Eleganta desenului ~i fund a-
lurile de arhitecturi usoare, foarte minutios
lucrate, in culori vii, tradeaza influenta
Constantinopolului. ... . .
Biserica avlnd hramul Fecioarei Hodighitria,
ziditii inainte de anii 1314-1315 in cartierul
Brontochion este un edificiu care vadeste prea
direct in aJhitectura sa dorinta de a fi dupa
asemanarea marilor sanctuare de la Constantinopol
pentru ca picto~ii insar?ina~i ~a-l decorez.e s~
nu fi fost adusi tot din capitala ImperlU~Ul.
Acestia erau artisti cu temperamente deosebite,
dar foarte sensibsi la jo ul culorilor ~i minuiau
penelul cu 0 iacusinta plina de nerv. Ei face~u
sa vibreze, apropiindu-l , p~ de 0 P!lrte, tonur~e
de rosu de cireasa, trandaliriu deschis sau caleniu
~i, pe de alta, albastrul intens s.au .verdele~ ~?lo-
sind un numar restrins de culori, ei adopta ll'lZa-
rile de nuante ~i degradeurile, asa tnoit m~era
lor a putut Ii calificata .. drept imp.resi?ms~a.
Personajele lor au proportiile zvelte ~~ ml~ca~ile
gra~ioase care se inttlnesc la Constantmopol, iar
scenele sint invaluite in aceeasi atmosfera de
legenda. Mesterul care a pictat ~artirii ,Pe p.erete~e
de vest al capelei de nord atmge, pnn gingasia
coloritului, efecte de moliciune catilelata. Ca ~i
in vechile mozaicuri, de care pare ca i~i aminteste,
el face sa plutesca deasupra solului picioarele
personajelor cu trupuri ce abia se simt sub ves-
mintele ale carer margini sint bogat decorate
cu pietre pretioase, ~i capetele au 0 expresie d.e
spiritualitate mai umaria decit cele de la Daphni.
Frescele care au fost pictate in biserica Peri-
23<4 235 bleptos dateaza fara Indoiala de pe vremea primului
 despot al Mistrei, Manuel Cantacuzino (1348-
1380), fiul lmparatului loan al VI-lea, ~i casatorit
cu Isabella de Lusignan. 1ntr-adevar, pe placile
incastrate in zidurile edificiului e ana stemele
celor doua familii: lei ramp anti ~i crini. Aceste
fresce ~e aduc 0 marturie despre evolutia pe care
a ~.uferIt-? ~rta bizantinii sub influenta specu-
latl~~r mistice a~e. calugi:'irilor isihasti, cu care
fa~il~~ Cantacu~Jmlor se aliase lmpotriva pri-
~eJdlilor r~v~Itel soeiale ~i inteIeetuaIe a zelotilor
,I a umanistilor. e vom aminti ea isihasmul
propovaduia putinta omului de a-l eontempla
pe Du~n.~ze~ intemein~~~se pe virtutea misterului
Intruparn ~l al mtntuirii pe care 0 aduc tainele
Botezului, ungerii cu Sf. Mil' ~i Impartasaniei
preeum ~i pe partieiparea Ia Iiturghii. Sub efeetul
aeestor idei, iconografia absidelor capata 0 mare
dezvoltare, legata de liturghia care se celebreaza
aici. S-au utilizat simultan suhiecte care odinioara
Jusesera folosite in chip izolat. Li s-au adaugat
noi teme c~ sernnificatie liturgica. Peribleptos
este unul dmtre cele mai v chi edificii unde
asi tam la constituirea acestui sistem iconograIic
care avea sa fie reluat in bisericile minastirilor
mai ales la Athos, introducindu-se noi dezvoltari
provenind din acelasi pirit. In bema putem
vedea, in alara de imaginea traditional a a Fecioarei
tronind (intre doi tngeri) ~i de Inaltare, Mielullui
Dumnezeu (simbolul antic al jertfei lui Hristos),
loan Gura de AuI' celehrtnd liturghia prosco-
midiei i.mpre~na cu un inger-diacon, Imparta~ania
apostohlor ~l prefigurarils jertfei euharistice din
V~chiul Testament: Filoxenia - ospitalitatea -'
lu~ Avraam (vechi simbol al Treimii), jertfa
lui Avraam ~i Cei trei tineri iudei in cuptorul
de foc. S-au mai infati~at Liturzhia Ingereasca
in proscomidie si, in diaconicon, Hristos-Emanuel
dormind cu ochii deschisi intre ingerii care il
vegheaza (Somnul lui Iisus sau Ochiul eel
neadormit).
Liturghia lngereasca este una dintre cele
mai interesante teme si, totodata, una dintre
cele mai frumoase creatii din Peribleptos (il. 199).
Jnfa~ul'a~i in dalmatice ample, brazdate de lungi
cute luminoase, ingerii celebreaza procesiunea
« larii Intrari: car, la inceputulliturghiei, amin-
te. te de vremea in care diaconii aduceau solemn
la altar, pre a fi fintite, ptinea ~i vinul date
de rsdinciosi. H1'i to , tmbracat ca un episcop,
sta tndaratul altarului dea upra caruia se Inalta
un baldachin. EI binecuvlnteaza u mina dreapta
si ru stinga atinge sfinta masa pe care se afla
Evanzhelia tnchisa. La dreapta lui, ingerii sint
reprezentati asemenea oficiantilor care, in « Marea
J ntrare I), ies din sanctuar. Procesiunea este deschisii
de trei ingeri-diaconi care poarta pe cap patena
acoperita cu valul brodat. Apoi vin trei lngeri-
preoti care tin in mlini potirele, de asemenea
acoperite cu valul brodat. La stinga 1ui Hristos
e te infaF~ata intoarcerea in sanctuar a proce-
. iunii care aduce darurile la sfinta masa. Un
inger-diacon leagana cadelnita, pe cind altii tin
sfesni e. Pentru a simboliza Treimea, « Cel Vechi
de zile I), incadrat de doi serafimi purtind evantaie
liturgice (rhipidia), ~i de porumbelul Sfintului-Duh
au fost pict.ati deasupra lui Hristos. Aceasta
fresca ii evoca credinciosului pasajul din imnul
heruvimic, cintat de cor in timpul « Marii Intrari »:
« Carii pe heruvimi cu taina inchipuim ~i faca-
toarei de viata Treimi intreit finta cintare
aducem: toata grija eea lumeasca sa 0 lepadam,
ca pe Imparatul tuturor sa-l primim, pe eel
nevazut, tnconjurat de cetele tngeresti I). Totodata
e te 0 ilu trare a rugaciunii tainice spusa cu glas
§optit de oficiant pe clnd se cinta acest imn:
« Cii Tu esti eel ce aduci ~i eel ce Te aduci, eel
ce primesti §i eel ce Te Imparti, Hristoase, Dumne-
zeul nostru ». Din punctul de vedere al facturii,
rontrastul intre usoarele vesminte albe ~i chipurile
brune, relief ate prin citeva mici linii de lumina
alba sporeste caracterul straniu §i supranatural
al acestei cene, care capata aspectul unei vedenii
mi Lice.
Pictorii bisericii Peribleptos erau artisti obis-
nui]i eu lumea miniaturilor §i a icoanelor. S-ar
236 237 paren ca au imprumutat de la manuscrise 0 buns
 parte din iconografia lor. Constatam aceasta in
marea intindere pe care au a ordat-o Copilariei
Fecioarei, care cuprinde nu mai putin de douazeci
~i una de scene, dintre care unele erau neobisnuits
in pictura murala: ei au reprodus prohahil pur
~i simplu un ciclu de miniaturi, fara sa elimine
detaliile ce nu se potriveau cu arta monumentalli.
Factura lor minutioasa este dealtfel aceea a
miniaturistilor ~i a pictorilor de icoane. Ei au
lucrat in tuse mici, in linii fine ~i adunate. Coloritul
lor somptuos, care Ioloseste din plin tonurile
intunecate (alhastru-intens, cliramiziu, stacojiu,
violet) ne amintests de matasurile vechi. Dat
fiind ca unele detalii ale acestei maniere se rega-
sese in frescele pe care Teofan Cretanul ~i alti
artisti cretani le-au pictat in veacul al XVI-lea
la Muntele Athos ~i la Meteora, G. Millet a vazut
in ea caracteristica unei scoli pe care a numit-o
cretand. Astazi, in general, aceasta opinie a fost
ahandonata. Frescele din Perihleptos, cu toate
inovatiile datorate epocii in care au fost executate,
e lncadreaza in familia artei aristocratice de la
Constantinopol, caracterizata prin figuri subtiri,
usoare, gratioase. Si tot in capitala Imperiului
am intilnit antecedentele sistemului de compozitie
adoptat pentru cupola unde, in jurul hustului
Pantocratorului, e ramified opt compartimente
separate prin coloane §i cuprinztnd sase perechi
de prooroci, Etimasia ~i Fecioara tnsotita de doi
tngeri, fiecare subiect avind deasupra un heruvim
(il. 199 bis).
In ansamhlu, fresce1e din hiserica Perihleptos,
prin irealismul lor poetic §i mistic, slnt foarte
revelatoare in ceea ce privests ultima faza a
ovolutiei artei bizantine; aceasta a apucat atunei
pe cai diametral opuse celor pe care pa~ea arta
italiana, atenta la un contact din ce in ce mai
trins cu realitatea ~i pornita semet 1a cucerirea
tainelor naturii. Curentul de sensihilitate §i de
gindire, a carui expresie cea mai deplina a fo t
isihasmul, a avut drept consecinta, in domeniul
artei ca §i in eel al teologiei, tndepartarea Bizantu-
lui de stradania eliheratoare a Occidentului. Exista
dovada ca arta bizantina, ca §i societatea in
declin careia Ii apartinea, nu pute~. ana. in ea
Insa~i resursele unei complete retnnoiri, Mal mull,
inca decit in domeniul intelectual, fagaduintele
de descatusare pe care le-ar fi putut sugera pictura
din vremea lui Andronic al II-lea nu au avut
prilejul sa se realjzeze~ intrueit nu au gasit ~~
sprijin in medi~ ~~ant. SUh. efeetuJ reactiei
isihaste, arta bizantina s-a repliat intr-o lume
tnchisa.
Frescele executate in trihunele ~i pe boltile
hisericii Pantanassa prin anul 1420 lasa tocmai
impre ia unei arte care nu mai izbuteste sa se
de prinda de t~adi~ie. El~ int d~torate unor
pietori recrutati poate ehiar la Mistra sau in
Pelopones ~i al carer eeleetism se hranea din
modelele pe care Ie gaseau la ~ata locul~i. ~co~o-
grafia este Imprumutata mal ales din hi erlC~
Perih1eptos: in scena I~trarii. in Ierusalim a?eea~1
man tie vi1rgata. a unui locuitor al orasului este
unul dintre cele mai izhitoare semne. Programul
rspartizarii sce~el?r, in ,edifiei~ este preluat, de
la hiserica Hodighitria din cartierul Brontochion,
al carei plan a fo t de asemenea r~luat. '!'ot spre
H dighitria ne indreapta gindul ~I mamfestare,a
gustului pentr~ e~orile c?mpl,ementare. Dar ,mi-
nutia desenului §l a t~~el ~ml~te~t~, de mamera
his ricii Perihlepto . Pictorii bisericii Pantanas a
au tendinta de a-si afirma personalitatea in
vehementa atitudinilor, tnsufletirea personajelor,
pateticul exp~esiilor" f?losirea ~in belsug a.run~a-
lurilor de arhitecturi ~I a sttncilor inalte ~l tesite
eu erevase adlnci. Apostolii din Inaltare sint
mull, mai agitati decit eei de la Perihleptos.
Autorul Invierii lui Lazar a redat cu 0 mare
siguranta a desenului intreaga v~va~ita~e a s?enei.
Mare1ia putin cam lugubra a, p~Is~JulUl, reabsmul
gesturilor - sa luam de pilda iudeul eare se
tine de nas deoarece, asa eum spune Evanghelia,
trupul lui Lazar (C tncepuse sa miroasa e - d~u
acestei reprezentari un aspect oarecum romantic:
Oar asemenea variatii pe teme ~i proeedee vechi
238 239 nu puteau sa duca pre a departe.
Creta Supusa dominatiei vene-
~iene tnceptnd din 1204, dar
cu 0 populatie greaca pastratoare a unei indirjite
vointe de independenta care a izbucnit de vreo
cincisprezece ori in revolte, Creta nu a fost marele
centru de creatie asa cum s-a presupus adeseori.
Ea ne pastreasa mai degraba reflexele marilor
curente care s-au exprimat in alte par~i.
Arta monastica populara din secolele al XI-l a
§i al XII-lea s-a mentinut, de pilda, pe la 1300,
in biserica Sfintul Gheorghe Kavu iotis de la
Kritsa, in nava centrale a bisericii Panaghia din
aceeasi localitate, in bisericile Sfintul Pantelimon
de la Bizanario §i Sfinta Treime de la Arhane .
Personajele au atitudini ~epene, dar chipurile
lor sint expresive, ajungind uneori ptna la uritenie.
Compozrtiile sint 1ipsite de adincime. Tonurile
de rosu, verde ~i ocru slnt destul de vii. Un ecou
al obiceiurilor italiene introduse in Creta se
constata in sticlaria de tip venetian asezata pe
masa Cinei la Panaghia de la Kritsa.
Biserica Sfintul Antonie de la Avdou §i aceea a
Arhanghelului Mihail din apropiere de Arhanes,
care dateaza din anii 1315-1316, fiind deci
contemporana cu mozaicurile din Kariye Djami
~i cu frescele din Biserica regala de la Studenica,
arata 0 persistenta a stilului linear §i expresi
din ultima treime a veacului al Xl I-lea, care
supravietuise ptna la sfir§itul veacului al XIII-lea
in regiunea Prilep din Macedonia. Si la Arhanes
trasaturile italiene i§i fac aparitia: de pilda armura
de tip franc cu care este tnvesmlntat Hristos.
Realismul viguros ~i chiar dramatic al §colii
macedonene se inttlneste, in prima jumatate a
veacului al XIV-lea, in colateralele de la Panaghia-
Kritsa, la minastirea Vrondisi §i la Sfintul loan
de la Limnes. lar in a doua [umatate din veacul
al XIV-lea el va inspira frescele din biserica
Panaghia-Guverniotissa de ltnga Potamies. h
acestea din urma se observa italienisme discrete,
cum ar fi contrapostul unei siluete de sfinta,
gestul gratios al altei figuri care i§i ridica 0 latura
a mantiei, costumul occidental al soldatilor de
pe bolta. In numeroase bisericute se observa 0
adaptare populara a stilului scolii macedonene.
Arta eleganta a scolii constantinopolitane, asa
cum ne este ea atestata la bisericile Peribleptos
§i Pantanassa de la Mistra, a influentat frescele
de la Valsarnonero (1407-1431).
Rusia A pectul pe care l-a capatat
pictura din epoca Paleologi-
lor transplantata in Rusia pune mai bine In
evidenta, prin opoaitie, constringerile care i-au
orientat cursul Inlauntrul granitelor Imperiului.
Cronicile ne-au pastrat amintirea un or artisti
greci veniti sa lucreze la ovgorod §i la Moscova.
In 1338, « grecul Isaia ~i prietenii sai » au pictat
frescele din biserica Intrarii in lerusalim de la
Novgorod, astazi disparuta, iar in 1344 alti
mesteri greci au zugravit vechea catedrala a
Adormirii de la Moscova.
Cel mai important dintre acesti pictori bizantini
a fost Teofan Grecul, nascut pe la 1330, care,
dupa ce decorase biserici la Constantinopol ~i
in imprejurimi, 1a Galata §i la Calcedonia, a
venit la Novgorod prin jurul anului 1360 sau
l370. Pe drum s-a oprit in Crimeea, la Caffa
(Theodosia), unde a pictat peretii unei biserici.
La ovgorod, cu ajutorul unor ucenici, in parte
recrutati pe loc, el a executat in 1378 frescele
catedralei Spas Preobrajenie (Schimbarea la Fata)
(il. 200). Prin nobletea personajelor cu proportii
zvelte, el se leaga de traditia de la Kariy
Djami. Dar, la Novgorod, bucurindu-se de mai
mult.a libertate in compozitie §i in executie,
el si-a putut da friu liber temperamentului violent
~i pa ionat. Niciodata in lumea bizantina un
artist nu si-a afirmat personalitatea cu atita
cutezanta. Robustetea formelor conlera deplina
forta unei prezente reale a figurilor sale, pe care
Ie airnti tnsufletite de 0 apriga incordare spirituala.
[ntoleglnd din contactul direct cu vechile fresce
de la Novgorod resursele pe care Ie oferea folosirea
aIbuIui, e1 I-a utilizat in tuse mai spontane §i
2<40 241 mai energice decit tnaintasii sai ~inu ca ptna at un i
pentru redarea reliefului ~i nici dintr-o grija fa\a
de eleganta formal a, ci pentru a sublinia latura
vizionara a personajelor sale stranii. Efectul
produs este eu atlt mai izbitor cu ctt Jactura
sobra neglijeaza detaliile ~i nu retine decit liniile
esentiale. Aceasta simplificare nu are nimic rece
sau lntepenit. Dimpotriva, ea respira 0 viata
puternica ~i conf'era figurilor 0 mare\ie tragica.
Coloritul este red us ~i atenuat in acelasi spirit
de schematizare dinamica. El este dominat de
semitonuri: carnatia chipurilor eu umbre de
culoare a lutului ars ; galben-pal, alb-sidefiu, tran-
dafiriu ~i verde pentru vesrninte. Pentru abunden-
tele tuse de lumina care suhliniaza pletele, barbilo,
trasaturile chipurilor ~i cutele vesmintelor, in
afara de alb, Teofan a folosit albastrul, cenusiul
~i rosul. Figurile sale au fost comparate uneori
cu negativele fotografice. Prin for\a expresiva a
coloritului, ca ~i prin vigoarea personala a stiluJui,
frescele din hiserica Spas Preobrajenie de la
Novgorod se situeaza la polul opus fa\a de
acelea din PeribJeptos de la Mistra, aproape
contemporane.
Unii cercetatori au crezut ca regasesc iniluenta
lui Teofan Grecul in frescele bisericii Uspenia
(Adormirea) de la Volotovo, care a fost zidita
in 1352 ~i ale carei fresce, incepute in 1363, ar fi
fost terminate prin anii 1370-1380 (biserica a fost
distrusii de bombardamentele germane din timpul
ultimului razboi).
Teofan a mai Iucrat un timp la ovgorod, apoi
a plecat - eel mai tirziu in 1395 - la Moscova,
unde a desfa~urat 0 activitate nu numai de pictor
de fresce, ci ~i de pictor de icoane ~i de miniaturist.
El decora la Moscova, in 1395, biserica Nasterii
Fecioarei, fiind ajutat de Simeon Ciornti, in 1399
catedrala Sfintul Mihail ~i in 1405 catedrala
Blagovescenie (Bunaves.tire), ~u colab?rarea .lui
Prohor din Gorodet ~l a IUl Andrei Rubhov
tnsusi. A executat de asemenea picturi profane
in paIatuI marilor eneji de Ia Moscova ~i in eel
al Iui Vladimir Andreievici, cneazul de Vladimir.
Din opereJe apartintnd perioadei mose.ovit~ a Iui
Teofan nu ne-au ramas decit remarcahilele icoane
alcatuind ansamblul Deisis pe care l-a pictat
pentru ieonostasul ?atedralei. rBlagove~cenie.
Puterniea personahtate a I~I I'eofan a produs .0
impresie profunda asupra rusilor, .c~.e I-au n~ml.~
« tnteleptul ), admirin.du-i. atlt YlOIClUnea mintii
eit ~i tndrazneala stilului. ~c\lU~ea pe care a
exereitat-o asupra dszvoltarii artei ruse a putut
fi eomparata cu aeeea pe care au ~v~t-o in .secolul
al XVIII-lea Rastrelli, Quarenghi ~l Ross].
Serbia: Daca operele Iui Teofan
De/ani Grecul arata ce inflorire
putea atinge in afara gram-
~eIor Imperiului ~i. a constrtngerilor sale ~~rs?-
nalitatea unui artist care i~l facuse UCenICIain
atelierel capitalei, in .schimb ~rescele. d~n biserica
de Ia Decani ne permit sa sesizam limitele unor
pictori care nu fuses era Iormati Ia Constantinopol
sau in vreun alt mare eentru hranit din traditiile
bizantine.
Construirea aeestei biseriei fusese tnceputa in
timpul lui Stefan Uros al III-lea Decanski
(1321-1331), dar frescele nu au fost e~ecll:tat~
deeit intre anii 1348 ~i 1355 sub dornma Iiului
sau Dusan. Pe atun i relatiile cu Constantinopolul
era~ intrerupte din cauza eueeririlor lui Dusan
~i, mai mult inca, datorita anatemei p~ e~r.~
patriarhul ecumenic 0 aruncase asupra bIsen~lr
strbe. Fara indoialii s-a facut apel, eel putin
pentru 0 parte din de~or, la l?ictori.greei, « pi tores
graeci i din Dalmatia, mal preCIS de la Kotor
(Cattar~) « oras regesc », de unde a venit arhi-
tectul, calugarul franeiseanYita. (Vid). Intr-adevar,
s-a gasit semnatura u~Ula dmtl:e pIcton.: este
yorba de Srdj (Serghie) Grecni (eel plin de
pacate). Or prenumele este foarte rasptndit sub
forma acea~ta pe \armul Adriati ii. Mai multe
detalii iconografice au. fost de asernenea .lrnp'ru-
mutate din aceasta regrune. 0 scena a minunilcr
sfintului Dumitru ne infa\i~eaza orasul Salonic
242 2-43 sub aspectul Dubrovnikului medieval. In Bat-
 jocorirea lui Hristos se afla ~i 0 lirua, instrument cu nu ar exist a ~i detalii cu un desen ferm ~i 0
musical Iolosit numai pe litoralul sudic. Anumite buna punere in pagina. Dar, in mare, frescele
personaje poarta pe cap 0 boneta de tip occidental. de la Deeani slnt lipsite de 0 autentica fort-a de
D~r fidelit3:tea bise~icii sirbe fata de ortodoxie, convingere ~i apar ca rezu1tatul aplicarii unor
In c~ud3: uner rupturi trecatoare a relatiilor cu formule rupte de traditia care Ie daruise for\,a
patrla~hla de la Constantinopol, a avut drept ~i vigoare.
consecinta fap~ul ~a programul iconografic a
ramas acela hizantin. El preainta 0 arnploars Nordul labirea ~i chiar acea rupere
nec.unoscuta ~n bisericile grecesti, de dimensiuni Mocedoniei a relatiilor intre Irnperiul
mal reduse, ~l s-a putut spune pe buna dreptate in a doua lui Dusan ~i ConstantinopoJ
ca raapundea unor intentii enciclopedice. Subiec- jumiitate a tnlesnira in Macedonia
tele au fost lua~e nu numai din Vechiul ~i oul veacului al XIV-lea aparitia unui curent artisti
Te~tame~t,. c~prmzind hinelnteles ~i Faptele Apos- caracterizat printr-un de-
tol~or, c~ ~l ~m Evangheliile apocrife despre viata sen prea putin ingrijit dar viguros si prin lnclinarea
F~CI?al:eJ,. dID Imnul Acatist, din legendele unor spre tratarea unor subiecte noi, ilustrate cu detalii
sfinti ~l dintr-un sinaxar ilustrat exhaustiv alca- realiste luate din viata poporului. Acestui curent
tuit din trei. sute ~aizeci ~i. cinci de compozi~ii, li apartin frescele executate in 1349 de un zugrav,
una pentru Iiecare Zl a anului. In afara de acestea numit Mihail, in biserica mtnastirii Lesnovo, care
Judecata de Apoi a capatat 0 mare arnploare. Iusese zidita in 1341 de catre despotul Oliver,
De ase~enea s-au .mai Infati~at cele sapte sinoade grec de origine. Tot de acelasi curent se leaga
ecu!llelllce. Una dintre consecintele acestei extin- freseele din biserica mtnastirii Marko, de ltnga
den a repertoriului iconografic a fost introducerea Skoplje, Intemeiata in 1371 de catre regele Vukasin
in c~drul panourilor pictate a unor lungi inscriptii (1366-1371) ~i terminata de fiul Sall Marko
rnemte sa explice credinciosilor subiectele. Pentru (1371-1394), eel mai vestit erou al baiadelor
a raspunds unei exigente bine tnradacinats in strbesti. Scena in eare Rahila i~i plinge copiii
re~at?l Serhiei s-a sporit numarul portretelor ~i « nu vrea sa se ming1ie pentru ca nu mai sint r
prmciare ~l unele au fost grupate intr-un arb ore (Jeremia, 31, 15), pe care 0 tnttlnim aici pentru
~el!-eal~gic. Doctrina isihasta, rasptndita in minas- prima data, dovedeste 0 energie dramatica a
tlr)~e d~n Macedonia~ ca ~i la Athos ~i la Salonic, imaginatiei de esenta populara, pe care nu 0
a mspirat ~ub mal multe aspecte iconografia stlivilesc conventiile ancestrale ale unei arte de
de la Decani. La fel ca ~i in biserica Peribleptos curte.
de la Mistra, in abside ~i in cupola s-a dat 0 mare Apropierea care s-a prod us, in lata amenintarii
importanta subiect.elor eu caracter euharistic. comune a turcilor, intre Imperiul bizantin ~i
Acest vast ansamblu, care presupune colabo- statele sirbesti ivite dupa dezmembrarea Imperiu-
ra~e!l un~r ~chipe numeroase, poate chiar de Iui lui Dusan a fost tnsotita de 0 intoarcere spre
origine diferita, are un caracter mai degraba formele de expresie cu aspect mai bizantin.
me~te§ugaresc. El nu prezinta nici 0 veritabila Mitropolitul loan, din imprejurimile Prilepului
monum~ntalitate, nici ra finamente gratioase. - piotor de fresee ~i de icoane ~i, in acelasi timp,
Multe dmtre scene slnt prea mici pentru Inaltimsa episcop - a fost unul dintre principalii promotori
unde au fost asezato si privitorul nu le vede ai acestei miscar]. Impreuna cu un calugar-zugrav
bine. Figurile de dirnensiuni mari sint lipsite de numit Grigore, el a decorat in 1389 - anul
o adevarata maretie. Culorile sint destul de crude MtaIiei de la Kossovo - biserica rnlnastiri! Sflntul
~i nu se Imhina in chip armonios. Asta nu inseamna 2<14 245 Andrei, tnterneiata in valea ad inca a rlului Treska,
 nu departe de Skop.lje, de catre Andreas, fiul lui
Vukasin ~l fratele lui Marko, in cinstea patronului
s~u. A~este fresce vadesc 0 arta aristocratica
~l a.rha~zanta, mai degraba savanta decit de
~nsplra~le profunda, care se nutrea din mai multe
izvoare. 0 robustete a modeleului, provenita din
cunoasterea operelor create in veacul al XIII-lea
se tmbina cu trasatu~ile car~cteri tice ale picturii
pale~loge, cum ar Ii alungirea proportiilor per-
son~Jelor, . Ireamatul draparilor ~i fundalurile de
arhite turi compuse cu eleganta. La a estea se
adauga nota epocii in preocuparea Ioar te accen-
tuata pentru ~x.(>resia psihologica. Pe carnatiile
intunecate luminile sint asezate in mici linii alba
paralel~, care ~ca~uiesc laolalta intinse pete
stralucitoare. Minutiozitatea executiei nu dau-
neaza monumentalitatii figurilor.
Scoala din Odata eu retragerea spre
regiunea M oraoa nor~ a sirbilor respinsi de
. . turci, in valea Moravei s-a
.cons~l~~lt 0 .noua scoala, care a stiut sa dea
tradl~le~ derivtnd din arta contemporana cu
Andron.!C.~ II-lea ~i Miliutin, 0 expresie in acord
eu sensibilitatea acestei epoci intuneeate de neno-
rociri ~i.de calarnitati. Ca ~i in arhiteetura, spiritul
de.coratl:', ~us~ul amanuntului, cautarea pitorescu-
IUl a~ biruit s~m~ul monumentalului. La fel ca ~i
in stilul numit pe nedrept « cretan I) inrudirea
in c.eea ce priv~~te tehnica ~i inspira~ia' cu pictura
de icoane devine foarte ::.trinsa. 0 arta a senti-
mentelor gingase ~i a vietii Iauntriee triumfa in
aceast.a vreme, In ea se desluseste acea dorinta
de ra~lOament, e~r~ se as ute in stnul civilizatiilor
C?n~~l~nte de pierrea lor .apropiata. Pe peretii
blsel'lCllo~ se des!a~.oara ~lrul sfintilor militari,
c~ trupy.rl zvelte. ~l ~muoase, patroni ~i protectori
ai nobililor strhi (il. 198). Frescele biserieii de
la Ravanica (zugravita pe la 1377 de un anume
Constanti~), Ljubos~inja (pictata in~re 1402 ~i
1.~04 de catre Macarie), Resava (numita ~i Mana-
sija intre 1407 ~i 1418) ~i Kalenic (pe la 1415)
ne-au pastrat frumoase exemplars ale acestui
stil care i~i aruncii ultimele luciri ale unei creatii
artistice valoroase inaintea desavtrsirii cuceririi
turcesti. Calitatile lor de duiosie ginga~a ~i de
gratie unduioasa le inrudes cu arta lui Andrei
Rubliov diu Rusia.
Bulgaria Bulgaria, a carei civilizatie
a ·tralu .j t din nou sub
domnia lui Joan (sau lvan) Alexandru (1331-
1371), a cunoscut .,i ea 0 activitate picturala
destul de intensa. Din nefericire majoritatea
monumentelor pictate - i in a dintre cele mai
insemnate - au disparut ca urmare a distrugerilor
efect uate de tur i, pe care fertilitatea solului
mai mare decit in erbia ~i in Macedonia i-~
Indem.nat sa = st~~orn~c~~.sca pe acest m~leag
devemnd coloni. TOil OSI~1 II alungara pe locuitori
de pe og?arclc l~l'. ~~ refolo.sira la constructiils
lor materialele odiliciilor mal veehi.
Fres~ele din m~~astirea Zemen, zidita prin anii
1354 ~J urma~or~l de catre .despotlll Dejan, ~i
cele de la Ljutibrod apartin unui curent de
arta monasti 'a, provin ial ~i popular, pe care
Andre Grabar l-a numit de « traditie arhaica I).
tnt:r-ad.ev~r,. el pI' I~nge~~e arta de aceoasi inspi-
l'u\le, IOtllmti'i mal tnainte in Cappadocia in
Grecia propriu-zi l1 ~i in Italia rneridionala. 'Aici
ca *i ~ 010 e va~e., te 0 mare Inclinatie spre
naturalismul narat.iv, un desen mai atent la
expresivitate decit la eleganta, chipuri late ~i
pline, Iiguri inghesuite pe suprafete tnzuste
subie te in iruindu-se in frize continui i~ lo~
sa fie separate in panouri rectangulare.
Dar mai exista de asemenea, mai ales in bisericile
zidite ~i ~ecorate din initiative tarului ~i a tnaltilor
dregatol'l de la curtea a, opere tngrijit executate
care au suferit 0 put mica influenta a Constanti-
nopolului. Vom cita ca principale exemple cele
doua bisericute rupestre din apropiere de Ivanovo
(dintre care una eel putin, ~i cea mai irnportanta -
Tarkvata - este titoria lui loan Alexandru)
cupola ~i absida bisericii Sfintul Gheorghe de Ia
2<46 247 Sofia, ~i biseri a Sfintii Petru ~i Pavel de la
Tlrnovo. J nan, amblu e reruarca 0 facLudi
rapida ~i sigura de mijJoacele sale, un desen
ferm ~i plin de nerv, un modeleu al trupurilor ~i
al draparilor realizat prin contra te, un simt aJ
compozitei ritmate ~i limpede organizate si,
atunci cind subiectul 'e preteazii, 0 predilectie
pentru expresia dramati a. Mai multe amanunte
deriva din modele existente la sltrsitul anti hitatii.
Astfel la Ivanovo, pe fundalurile de arhitecturi
sint desenati atlanti, in picioare sau ghernuiti,
care austin 0 coloana au un antablament. Jn
anumite scene, mai u seama in Sarutul Iui Iuda,
personajele atletice, tnvesmtntate in tunici exomis,
sint vadit luate din repertoriul artei antice.
Aceste picturi apartin acelei faze din art a de la
Constantinopol, care la Mistra a dat frescele
bisericilor Hodighitria din cartierul Brontochion
~i Peribleptos, aeea faza pe care a cunoscut-o
~i Teofan Grecul in cursul anilor sai de ucenicie
~i ai primelor creatii in capitala Imperiului.
Tiirile romiine: Pictura religioasa de in-
Curtea de Arge~ piratie bizantina si-a facut
aparitia in ~arile romans in
veacul al XIV-lea. Influentele Constantinopolului
~i ale Trapezuntului se Incruciseaza aiei u cele
din ~arile invecinate: Ma edonia, Serbia, Bulgaria
~i Rusia. Este firesc sa admitem ea primele
monumente au fost decorate mai cu seama de
zugravi de origine greaca. Cel mai vechi ansamblu
~i totodata unul dintre cele mai importante il
reprezinta frescele care au fost executate dupa
mijlo ul veacului al XIV-lea pe peretii bi ericii
dornnesti Sfintul Nicolae de la Curtea de
Argee, ini'lltata in jurul anilor 1350. Lucrarile
de curatire intreprinse de Comisia monumentelor
istorice din Romania au permis sa se vada ca,
din punctul de vedere al stilului ~i al iconografiei,
ele nu se mrudesc numai cu acelea de la Kariye
Djami, din care i~i trag obtrsia, ci ~i cu fre ceJe
bisericilor lui Miliutin, tndeosebi ele de la ago-
ricno ~i Gracanica. 0 buna parte a inscriptiilor
slnt in limba greaca, pe rind mai tirziu tn tarile
rornane se va folosi numai slavona ea limb~
biserieeasci'i. Din aceasta s~ poate deduce e~
eel putin unii dintre P! torr, daca nu t?~1 eel
care cotaborasera la exe utarea acestui vast
ansamblu, erau greci. Freseele de la Cu~tea de
Arge~ ne apar aproape ca 0v sum,a. a sU~lecte.lo:
t atate ~i a curentelor la rooda in pictura blzantma
;e la roijlocul secolului a1 XIV-Ie,a. Scenele c~
ersonaje zvelte, elegante, [nsufletite ~e. ml~ca.r~
~ioaie stau in vecinatatea al~ora a.par~mmd unei
maniere mai populare ~l rom rsaliste, ~~r toate
poarta. pecetea unei profunde uman?ta~l. ,
Freseele (din pronaosul) de la Cozia, real1~ate
in anii de dupa 13~6, vade ~ aceeasi ten?m~a.
catre misticismul rafmat ca ~J aeelea apartintnd
~colii din valea Moravei. *
Venetia Arta Paleologilor si-a
facut sim ~itii. actiunea ~i la
Venetia, unde am vazut cum, inca de prin anul
1260, capitala Jmperiului i~i exereita din nou
influ nta,
• Afirma~ia cli pictura religioasa de inspiratie b!zan-
tinli i-a flicul aparitia pe teritoriul Rornaniei ~Ia In
seco I ~I a I xrv-tea nu corespunde faplelor istorice. De
altfelu problema '.
tnceputuriJor picturu.. biIl;a~tiIne In lara
t
noastrli trebuie consideratll. tn conlexlul ma~ larg al pr?-
ten~elor bizantine In spatiul ~rp~lo·danublan. Tr~bUl,e
precizat cli autorilatea [mperiului roman de ,rlislint ~I,
in continuare, a Imperiului bizantin s·a !IIamfestat, cu
nstnsemnate Intrcruperi, tn Dobrogea ~I de-a lungul
Dunarii, alingtnd Banatul, plnli, In secolul al Xl V-lea.
Vechea provin ie rornana Scythia minor - Dobro!!ea -
a dobtndit 0 nouli stralucire ~n ,ltmpul, tffiparat~IUl. Con:
slantin eel Mare care a reconstituit T'omis-ul, sch~mblndu·!
numele tn Constantina (de unde Constan ta de azi}, Acelasi
tmparat cucereste Ollenia·Dacia Malvensis de odinioara -
asigurtndu.~i noua sUip1nire prin podul construit pest~
Dunare Inlre Oescus ~i ucidava. La maugurarea p~d~lul
de piatrli, opera prezumalli a lui ..'I'heofilus, a parllclpa!
tmparatul tnsusi (tn anul 32,8), ~rIJ~ -renlru ,calea d,e ,apa
a Dunarii fiind exprimalli !}Iprin ztdirea nOl!or ce1tiitl de
la Drobela !}iConstanliniana Daphne (Oltem~~), ~ a~e-
lasi limp tn Dobrogea au Iost reconstruile cetatile Hls,trl~,
Capidav~, lmelum, oviod,unu~, Tropacum TraJam,
248 249 Flaviana, milrluriilo arheologi c Iiind Ioarte numeroa e.
 n exempJu din secolul al XIV-lea ne este Cu putin inainte de mijlocul sec.olul~i al XIV-lea~
fara lndoiala oferit de frescele din capela de la mozaicurile exeeutate in baptisteriul Sftntului
stinga absi~ei bisericii San Zan Degola (Sfintul Marcu, sub dogele Andrea J?andolo (1342-1~54.)~
Joan Decapitatul), care au fost scoase la iveala prieten eu Petrar~a, ~fatl~ea~a, ~ub trasaturJ
i~ 1945. In partea superioara, sfinta Elena italiene cum ar Ii realismul figurilor, elemente
Iigurata in bust ~i imbracata ca 0 tmparateasa: comune cu mozaieurile din Kariye Djami: eleganta
se ~fla sub un Ironton cu ar ada tripla, de aspect ~i alungir~a personajel~r, as~ectul gratios al figuri-
antic, In partea de jos s-au pastrat apetele lor feminme, Iundaluri arhitecturale. .:
aureolate ale sfintilor loan Botezatorul Petru In schimb nu aflam nimic bizantin in mozaicu-
Toma ~j Marcu. Primii doi au 0 expresie in~ordata' rile capelei Sfintul Isidor, care povestesc ma~iriul
dar fara vre.o urma de. brutalitate. Ceilalti doi al; sfintului ~i descoperirea moastelor sale in .ms,:,la
un ~er ~e tmere1,e senina, Stilul lmhina for~a ~i Chios, precum ~i transferarea lor in biseriea
plemtudmea cu 0 rrinO'a~ie armonioasa. San Marco. Aceste panouri, are dateaza tot
de pe vr mea dogelni Andrea Dandolo, tin de
. In .timp'.!l domniei lui Justinian (527-565), ~ezlirile
bizantins din Dobrogea ~i de pe Dunare au prosperat
con~muu! fapt consemnat lji de cronicarii oficiali, ca Pro- vasta cetate cu ziduri puternice de piatra, iar la Garvan-
COI?IUSdin C~sare.ea. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~i circu- Dinogetia au fost p';lse I~ evidenta Intinse. Iortificatii,
latia comerciala intensa au favorizat afirmarea vechilor numeroase locuin te III atehere mestesugaresti precum ~l
ruinele unei biserici cirniteriale ale ciirei ziduri mai pas-
a~eza.rJ, asigurind mijloacele necesare pentru amplificarea
cetatilor, pentru tnaltarea unor somptuoase bazilici ca treazll. urmele de pictura ale vechiu!ui d~cor mural.. ~a
Niculijel, unde exista ~i 0 remarcabila ruina de baZlI~cll
acelea de Ill: Tropaeum Traiani, Tornis, Histria, Calla lis
cu cripta, daUnd ?in secolul al V-lea, a fost descoperita
etc. La sn~ltul secolului al VII-lea, ctnd DObrogea a fost
o bisericll. construita in secoluI al XIII-lea, lingll. care
devasta_ta ~e coloanala in trecere ale migratorilor bulgari
fn 10caIJ.t1l.tIle ei se aflau peste treizeci de bazilici, flira s3. se alia ° necropola caraclerizati1 prin abundenta
belor de origine constantinopolitana.
podoa-
Ie socotim pe acelea aflate de-a lungul Dunarii,
Rezulttnd din strinsele legll.turi economice ~i culturale
Cercellirile arheologice au fost in masura sa demonstreze
cu Bizantul, tn tntreaga tara au .fost descoperile lezaure
frurnusejea arhitecturala a acestor monumenle uneori
monetare, podoabe, piese ceramice etc., toate atesUnd
placate !?u marm~~a ~i avind coloano cu capitele bogat
rrnpodobita. Peretti lor erau decorau cu picturi murale aceeasi realitate istorica: Bizant':II a fost 0 prezenta m~~eu
vie in spajiul danuhiano-carpatic, aceasta prezenta fund
fra~mente. de tencuiala ~olorata Iiind recuperate di~ unul dintre Iactorii care au contribuit - mai ales in
~iirlm<HurJ.. Arlele decoratIve ~i aplicate stnt la rtndul lor
secolele IV-VII - la pastrarea traditiilor de romanitate
ilustrats p~m nu~eroa~c piese de podoabii executale din ale poporului nostru.
aur sau din arglDt,. dill fragme~te cera mice apartinlnd Monumentele bizantine ridicale pe teritoriul tiirii
unor vase de productio locala sau .lmportate din metropolii. noastre au lasat mostenire 0 seama de procedee specirice
Dupll. scurt~ trecere a bulgarIlor, stiipimrea bizanlinll. In arta de a eonstrui, procedee a carol' utilizare a Cost
i~ Dobrog~a_ ~I la Dunaro a fost restabililil. curtnd, ea favorizata ~i de circulatia mesterilor in secolele XJV-XV,
fHI?d. terneinic consolidalii ill timpul imparalului loan intr-o epocll. in care se maturizau formele arhiteclurii
Tzinriskss (96~-~76) c~ro a infiintat thema (= provincts autohtone. Astrel allernarea cll.riimizii cu piatra, in asize
ml~l~a) P~l.rlStrlollUIUl, eu resedinta la Silislra: loan regulate, alternare Iolositala ~i~.irel!-bisericii de la G~vii~-
Tzimiskas ~l urrnasul sau Vasile al II-lea Bulgaroclonul Dinogetia sau la ruma bisericii din cetatea Severinului,
(976-1025) au acorda~ o ..atentie deosebita ceUi~ilor de va Ii reluata la Biserica domneascii din Curtea de Arges,
p.e Duniire,. marele flU~IU fll~~ sCl~tul nordic al imperiului monument care inaugureaza seria marilor ctitorii voievo-
~l, deopotriva, .cea mal lesmClOasa cale de circulape spre dale din Tara Rornaneasca. La acelasi monument, ctitorie
lDlerIOrul. conlmentului. In legatura cu aceasta poliUcii a lui Basarab I din anii 1351- 52, a Cost Colosit, in varian la
de frontl~rll., e~te ~ota.bila inflorirea unor ~eziiri ca constantinopolilana, tipul de plan Iji de elevatie cunoscut
Garvan-DlD~ge~la, Niculitsl, Pacuiul lui oare ciitre care sub numele de cruce greacd tnscrisa. Esle semnificativa
se .!n~reap.ta tot ma~ mul~ cercetarile arhooiogilor din
ul lirnii am. La Pacuiul lui Soam a Iost descoperitll. ° 250 251
folosirea variantei constantinopolitane pentru
dovedeste existenta unor legll.turi nemijlocile cu Bizantul,
cii ea
curent':11 popular .. din pictura it.aliana practicat
in regmnea Emilia. Arta mozaicului bizantin
care diaparuse la Constantinopol ca urmare ~
saracirii vistieriei imperiale avea sa ineeteze a
mai influenta decorul bisericii San Marco.
o frescii Dimpotriva, la Constanti-
italienizanui nopol vom intilni prezenta
la Kariye Djami artei italiene intr-o Iresca
ee deeora un arcosolium.
adapostind un mormint in zidul de vest din
interiorul nartexului, la Kariye Djami (il. 201).
Defuneta, tnvesmtntata intr-o mantie lJIi0 roehie
de damase bogat tmpodobit a, statea in pieioare
nefiind necesara 0 intermediere a centrelor balcanice, asa
cum in mod eronat s-a crezut in trecut, Trebuie subliniat
ca importanta acestui edificiu nu are doar un caracter
regional, dimpotriya, est~ v?rba despre cea mai ampla
reahzare a tIPUIUi de biserica in cruce greacii fnscrisa
d~pa~i!ld C~Imult constructiile similare inaItate in spatiui
bizantin din secoJeJe XII - XIV. Ulterior, in secolul al
XV.I-lea, tot in Tara Rornaneasca, la 'I'lrgoviste ~i la
Craiova, vor fi construite biserici de tip cruce greacd
lnscrisii de proportii monumentale. In acelasi tirnp este
de~na de. remarca~ persistenta in. tarile romane a o;gani-
zam spatiale specific hizantine ~l a si temului de boltire
c~ cup ole semisCerice suspendate pe pandantivi, asa cum
sum ca a avut bisericuta de la Garvan-Dlnogetia !;i cum
pastreaza inca biserica Sf. Ana taslie din Niculitel (sec.
XII-XIII). . de Arge~ daUnd din anii 1362-1366.
.Co~siderin? .statornica prezenta a arlei bizanline pe
l~r1torl\ll palr~el noastro, in Dobrogea ~i de-a lungul Duna-
ru, prezenta inaugurata de chiar intemeietorul Constan-
linopolului, lmparatul Constan tin cel Mare, ~i prelungi ll!
vreme de un mileniu, pina in secolul al XIV-lea, tnjelegem
ca Cor~ele acestei arte nu mai pot fi considerate un import
in tarile rornane, de vreme ce ele dobindi era aici de attta
vreme drept de cetate.
Revenind la problema picturilor murale - problema
care a generat prezenta nota - vom aminti ell. cerceiAriJe
recente au sporit substantial cunostintele noaslre. Dincolo
de Iaptul ca trebuie sa presupunem ell. multele biserici
bizantine din a~ezarile dobrogene ~i de pe Dunare VOl' fi
f<?st macar in parte decorate cu picturi murale (sa nu
uitarn ca la Vicina se ana resedinta unei mitropoIii stra-
~utata in 1359 la Curtea de Arges] ne vorn referi la mate-
rialele concrele care atesta realizarea unor ansambluri
de pictura rnurala in Transilvania ~i in Tara Rornaneasca 252
in fa~a .F cioarei ~ezind ~i tinind Pruncul,. inf~-
~i,ata din trei sferturi ~i nu frontal ~um se obisnuia
in arta hizantina. Cele doua Iiguri sint desenatc
la aceeasi scara. Stilul nat,!ralist al ve~mi?t~lor
ell falduri adlnc reliefate, simtul volumului lJIlal
spa~iului, scaunasul desena~ in perspectiva s1n~
categoric italiene, la reI e~ ~l reprezentarea s.~~U~Ul
sub aspeetul unei lespezi de marmu.ra sprijinita
de marginea infer.ioara a ?a~.rulUl, as~menea
pardoselilor din episoadele vle~~ sf!ntulUl l~eo~
pe care Mantegna Ie pietase in hiserica Eremitani
de la Padova. Fresca din Kariye Djami a fost
probabil executata cu putin inainte de 1450 de
eatre un pictor italian sau, mai degraha, daca
anterior secolului aL XIV-lea Lacar~ se referi!.prof. C~~rl~s
Delvoye. Avem in vedere descoperirile de la Cetatenu din
Vale pe Dtmbovita, unde exisUi un complex de rUII?-e
apariinind unor constructii laice ~i religioase dattnd din
secolul al XIII-lea. Fragmentele de rresca ~asite in d~l-
rnaturile bisericilor indica 0 excelenta cahtate tehnica,
o gamli crornatica bogata ~i un desen de 0 rara suplete.
La Slreisingeorgiu (jud. Hunedoara) in vechea ctitorie
cneziala datind de la inceputul secolului al XII-lea se
pastreazl!. un valoros ansamblu de picturi murale realizat
in anul 1313 de catre pictorul Teofil, suprapu~lndu-se
unui strat de picturli mai veche. La Sintumarle-Orlea
(jud. Hunedoara), biserica satului este decoratli ?u un
ansamblu iconografic monumental, de 0 exceptional a
valoare artisticli, executat in anul 1311. Stntern, asadar,
cu mull inaintc de pictarea bisericii dornnesti din Curtea
Mai departe, tot in c~rsul seoolului al XIV~lea, in
afara picturilor de la Cozia, la care se. reCera ~I .pr?C.
Delvoye au mai fost realizate ansamblurile de la Criscior
(jud. H~nedoara) !1i Lesnic (jud. Hunedoara), urmate,
curlnd dupli 14.00, de ansamblurile de 13: Ribita, Sinpetru,
Pe~teana, lreisingeorgiu (toate in [ud. Hunedoara],
realizar] care atesta ell.inca de la acea data formel~ p~CtU:11
bizantine fuses era prelucrate ~i adaptate la posibilitatile
artistice ale unei scoli regionale autohtone. . . .
Tot la tnceputul secolului al XV-lea, in timpul dcmniei
lui Alexandru eel Bun, In Moldova se realizau mai rnulte
ansambluri de pictura rnurala, mar tori ~oart~ v~lo~o~i
fiind pusi in evidenta la Humor, Moldov.lta ~I Bistri]a.
Examinarea tuturor acestor date, desi Coarte sumar
prezentate, face evidenta, cr~dem, ? mai fertila pre~entli
a artei bizantine pe teritoriul tarilor romane, obhgind
la 0 largli circumstanjiere a scurtului paragraf din lucrarea
25] de Cata aferent acestei probleme. (Vasile Dragut)
judecam dupa anumite trasaturi manieriste ~i
dupa clteva sttngacii, de catre un bizantin italieni-
zant care 11 tnsotise poate pe loan al VIII-lea
la Conciliul de la Ferrara. NemaiafJind in propriile
lor traditii posibilitatile de reinnoire la care aspirau,
anumiti pictori de la Constantinopol s-au tndreptat
spre exemplele pe care Ie oferea Italia. Dinaintea
unei opere ca aceasta ne putem intreba ce ar fi
devenit arta capitalei sub actiunea iniluentelor
italiene, daca orasul nu ar fi cazut in miinile
turcilor. Desigur nu s-ar mai fi putut vorbi despre
o arta bizantina.
J ntr-un spirit asemanator, biserica Hodighitria
din insula Lefkas a fost decorata pe la 1450 in
stilul gotic international cu fresce al carer program
iconografic ramtnea pe de-a intregul bizantin.

PICTURA PROFANA

Nu ne-a rlimas nimic din pictura prof'ana exeeutata

in aceasta epoca. Plna ~i la Constantinopol,
greutatile financiare prin care trecea dinastia
Paleologilor nu erau deloc propice unor asemenea
lucrari. Dar in palatul de la Trapezunt, unde,
pentru a se afirma mai bine, ttnara putere avea
nevoie de legatura cu marile traditii ale trecutului
imperial, frescele infat-i~au domnitorii ~i episoadele
din istoria orasului, tndeosebi primejdiile care
Iusesera biruite. In Serbia, in Bulgaria ~i in
Rusia anumite palate ale principilor domnitori
au fost impodobite cu fresce. In 1881 au fost
distruse fre cele din palatul lui Dusan de la
Drimac, in apropiere de Skadar, din nefericire
inainte ca ele sa fi fost studiate.
comunicatie intre colaterale ~i spatiul central al
edificiului.
Lipsita de sprijinul pe care 11 gasise in struc-
turile politico ~i intelectuale ale statului bizantin,
precum ~i tn darnicia imparatilor ~ia aristocratiei,
arta bizantina avea sa decada in cursul seco-
lului al XVIII-lea ~i sa nu rnai poata rezista
presiunii "naturaliste" venite din Occident. Pinal
la urma ea Sea redus, in buna parte, la 0 banala
~i stereotipa ilustrare a preceptelor religioase.
rioare care tmbraca cu un inegalabil vesmtnt bisericile
manastirilor din Bucovina. Toma de la Suceava sau
Dragos Coman au fost romani ca si, ctteva decenii mai
ttrziu, loan li\iSofronie, Craciun, Grigore, Ignat li\iMatie~.
Referitor la bisericile moldovenesti trebuie adaugat
ca mai toale au fost pictate la interior, ca multe dintre
ele sint mult mai mari dectt obisnuitele paraclise bizantine
li\i ca aparitia pieturii pe fatade nu este 0 consecinta a
dimensiunilor mici - care ar fi tmpiedecat decorarea
interioarelor - QIiIacum erede totusi prof. Charles Delvoye.
Pictura exterioara moldoveneasca, realizare artistiea de
valoare mondiala, este rezultatul unor indelungi elaboran
locale, cu remarcabile elemente programatice, determinante
fiind in ultima instanta rezlstenta antiotomana ~i lupta
pentru apararea imaginilor. La Probota, la Humor, la
Moldovita, la Arbore, la Vorone], la Sucevita li\ila alte
monumente ne aflll.m tn fata unei tnalte gtndiri artistice
care se individualizeaza prin capacitatea de sinteza, prin
sensibilitatea li\irorta de expresie, prin subtilul aeord eu
cadrul arhitectonic Iii natural. Nimie nu tngaduie sa se
vada aiei opere de factura straina, asa cum se vede
tntr-adevar la Rtsca, unde picturile stnt semnate de
grecul Stamatello Colronas.
u este locul aici sa facem un istoric detaliat al artei
rornanesti, dar punctarea aces tor aspecte este necesara
pentru 0 mai corecta orientare a citilorului.
Asa se cer a fi cunoscute, mai departe, epocile lui
Alexandru Lapusneanu, Miron Barnovschi ~i Vasile
Lupu din Moldova, sau epocile lui Matei Basarab liIi
Constantin Brancoveanu, din Tara Romaneasca, epoci
care s-au investit cu nobletea tnfaptuirilor artistice, prin
generoasa desehidere catre cultura in general. In niei una
dintre aeeste cpoci, elementul determinant dc creatie
nu a fost cel strain - grecesc sau allul - dlrnpotriva,
pe fondul traditiilor autohtone solid constituite s-au
altoit experientele ~i realizarile noilor generatii de artisti
romani care au asigurat acea matura unitate spirituala
proprie artei noastre medievale, unitate pusa In valoare
de diversitatea fireasca a numeroaselor centre locale li\i
a dinarnicii perioadelor de tnflorir . (Vasile Dragut)
GLOSAR
Acatist (Imn): imn care se ctntll., sUnd tn picioare, in
stmbata celei de-a cincea sll.ptll.mtni din postul mare,
pentru a multumi Fecioarei ca a salvat orasul Constan-
tinopol de asediile persanilor Iii arabilor din secolul
al Vl l-lea !ji de la tnceputul secolului al VIII-lea.
fmnul cuprinde doua pa.·ti, de cite douasprezecs
strofe fiecare. Prima, istorica, slaveste evenimentele
de la Bunaveslire pin a Ia fnlfmpinarea Domnului.
A doua parte, mistica !ji teologica, este alcll.tuitA din
laude catre Hristos !ji sfinta Fecioara.
Acheiropoietos: icoana (a lui Hristo, sau a Fecioarei)
f nefll.cula de mlna omului _, despre care se pretinde
cll. ar fi de origine divina.
Aer: val liturgic deslinat it a op re fintele Daruri.
Apocombion: punga contintnd c I putin trei kilograms de
bani de aur.
Arcosolium: ni~a sau Iirida funerara [oasa ~i alungita,
avlnd partea uperioara aIcl1Luitli dintr-un arc.
Atrium: curte cu porticuri din ra~a unei biserici (pridvor).
Autocefalie: calitatea unei biserici ortodoxe rasaritene de
a nu fi supusa autorillitii patriarhului de Ja Constan-
Onopo!.
Bema: In sens propriu, tribuna ; mai llrziu rap<lla intelcsul
acelei pi1r~i a sanctuarului in care se ana altarul,
Blacherniotissa (Vlahernitisa): lip iconografic al Fecioarei,
asa cum era tnfati~atli pe 0 icoana vestitii din biserica
JIIascatoarei de Dumnezeu (Theot6kos), tn carLieruJ
Blachernelor din Constantinopol, adica sttnd In plcioare
290 191 (sail uneori bust), in atiludine de oranta, si avlnd pe
 Epigonation: genunchiar (lal. = gremium ); bedernita, bu-
piept un medalion luminos cu chipul lui Iisus. cata de slofa, avtnd 0 forma rornboidala, earn so
Caiolicon: biserica principala a unei miniisliri. poarta la tnaltimea genunchiului.
Ciborium: baldachin de piatra, de lemn, sau de metal. Epis~il: arhitrava ; parte din antablament, care se sprijina
Clavi: benzi de purpura tesute vertical pe tunica persoa- direct pc coloane.
nelor de rang senatorial ~i a cavalerilor, precum ~i a Epita]: val liturgic simbolizind lintoliul lui Hristos ; era
celor care I~i puleau plati acest lux; au devenit apoi ~e~orat cu 0 scena infa~i~indu-I pe Hristos mort i
simple dungi colorate. jelit de Ingeri. ~
Colobium: tunica lunga, de tip orienlal, lara mlneci. Epitrachelion: epilrahil, sau patrafir; fl~ie lunga de slofii,
Cufica: veche scriere araba, cu caraclere rigide, originara decor.ala cu cruci, care se trece pe dupa gil !ii alirna
din Kufa (mare oras asezat pe Eufral); scrierea a Iost pe piept ; Insemnul preotiei.
Iolosita la inscriptiile pe piatra sau pe lemn din unele Etimasie (H.eli~asie): r?prezentarea Tronului divin, cu
monumente ~i de asemenea pe monede; semnele cufice, Crucea ~I. Sfmla criptura, pregiHit pentru cea de-a
mai mull sau mai pupn deformate, au fost reluate doua venire a lui Hristos, la Judecata de Apoi.
de bizantini pentru decorarea bisericilor lor. Eoangheliar: carte care cuprinde texte din cele t
Curator: administrator al unei mosii, case, sau veniluri. E helii pa ru
van~ ~ 11, ~n ordinea In care sin l ci ti te la slujbele
Deisis: scena ce raprezinta intercesiunea (mijlocirea, ruga- anului liturgic,
ciunea) Fecioarei ~i a lui loan RoleziHorul, uneori !}i Hlamida: mantie f1icula dintr-o bucata de slofa drept-
a altor sfinti, pe ltnga Hrislos-Judecalorul, pentru u.ng~iu~ara,. pr~nsa pe urnar cu 0 agrafa.
iertarea pacatelor. Hodighitria: IIp iconografic al "Fecioarei tndrumatoare"
Despot: staptn ; acest titlu, la origine rezervat tmparatuiui,
incepe sa fie decernat la 1163, sub domnia lui Manuel I
In pozi tie fro,n lalli, cu Pruncul (tinlnd un "rotulus" i
~e bratul sttng. Conform traditiei, arhetipul acestei
Comnen, unor rude de-ale sale, care erau socolite lcoan~ ar fi fo~t pastrat In biserica Hodegon din Con-
urrnasi posibili (gineri, fiu, frati) si, de asemenea, ~lantll1o~ol, pictura fiind atribuita apostolului Luca.
unor tnalti dregatori pe care dorea sa-i cinsteasca H risma .( Hrismon ): rnonograma, a vind forme variabile
In chip deosebit, acest titlu devenind cel mai tnalt I~scrlsa de ~bicei in cere, alcatuita din primele dOUd
din ierarhia bizantina. Atribuirea litlului de despot litere grecesti ale numelui lui Hristos: chi ~i rho.
pulea fi Insotita, sub Paleologi, de acordarea unui Iconostas:
d . catapeteasma ; paravan despartitor
y , d e Iemn,
apanaj feudal. De asemenea, tarii Bulgariei ~i craii e plalra~ s~u .. de rnarmura, care desparte altarul de
erbiei au conferit demnitatea de despot anumitor naosul bls~rlcll;. esle Impodobit cu icoane, asezate
vasali de-ai lor. Intr-o ordine b~ne deterrninata: la dreapta usilor
Diaconicon: vesmin tal'; la incepu t, In epoca paleocresuna, centrale (sau usile trnparatesti) Hristos !ii loan Bo-
situat pe una dintre laturile bisericii sau atriumului, tezatorul ; l~ s~i~ga, Fecioara cu Pruncul ~i sfintul
diaconiconul a tost mai apoi amenajat In parlea ter- ~alron al bisericii. In registrul superior stnt rinduile
minalii de la est a bisericii, la dreapta (sud) absidei icoanele celor ~ouasprezece praznice mari (Dodecaor-
centrale; simetric cu proscomidia (prothesis), asezata ton): Bunave~tlre, ~!iterea, Intlmpinarea Domnului,
la slinga (nord). Botezul, Invierea .Iut Lazar, chimbarea la Fata,
Egumen: staretul unei mtnastiri. Intrarea In Ierusalim, Rastignirea, Pogorlrea la lad
Engolpion: medaIion purt.at pe piept de episcop, In care tnlHtarea~ Pogorlrea Sfintului Duh, Adormirea Maici;
adeseori se pastrau fragmenle de rnoaste. Dornnului.
Epiclesa: rugaciune din Iiturghia ortodoxa, prin care Imago clipeata: imagine tnscrisa Inlr-un medalion in forma
preotii cer Sfintului Duh sa pogoare harul divin asupra de scut rotund.
piinii !ii vinului spre a Ie preface In trupul ~i slngele 293 lmpartitor: vezi Primicer.
lui Hrislos. 292

L.
Jupan: In slavi, ~er al unei impA.r~iri administrative (jupa); mai multor metale (argint, arama, plumb), legate
nobil strb. ' printr-o substanta, ~i incrustata tn metal.
Lectionar: culegere de texte ,ex~ras~ ,?in Biblie, 8~U, ~m Octateuc: culegere a primelor opt carti din Vechiul Testa-
operele sfintilor Parin~i at blserl~\I, penlru a 11 clute ment (Face rea, Iesirea, Leviticul, Numerii, Doutero-
la slujbe in diterite zile ale anului. ~ .. nomul, Iosua, Judecatorii, Rut),
Liturghier: culegere de texte din cele patru E,vanghelu, Omoforion: omolor, e~arCa lunga a episcopilor (sau pallium),
tnslrulte tn ordinea sluj~elor la ca~e stn,t ClllLe, " pelrecut in jurul gitului !ji caztnd dinainte lntr-o
Logothet: slujba~ avtnd sarcina de a, tl,ne, ~I de a verifica singura Ci~ie,
socotelile bane!jti; togothetul "tsltertet generale er,a Pala ~i Paliotto: in Italia, panou pentru decorul altarului
administralorul vistieriei centrale; el conducea admi- Cacut din materii pretioase.
nistratia impozitelor publice, In care intra !ji cadastrul. Pandantiv: triunghi sleric (concav), asezat cu baza pe
[nceplnd cu domnia lui l~aac al lI:lea Anghel (1185:- circumferinta calotei ~i cu virful In unghiul lormat
1195) !ji pina la cea a IUI Andronic aI, ~I-Iea, (~2,8~- de inlretlHerea a doua arcuri sau a doi peretl. EI
1328), marele logothet a devenil!jeC~1 admml~lra~le\ civile. usureaza trecerea de la patratul bazei la circumferinta
Loros: e~arra lata, brodaU\ cu aur !jl batull!. in pletre pre- calotei.
~ioasc, pe care 0 purta tmparatul ; element caracte- Paradigms: exemplu, model, pilda.
ristic costumului imperial. Parakimomen: sens literal «care se culca alaturi s ; ~erul
~ .n 'viii care acopera capul !Ii umerii femeHor, eunucilor destinati s1l. asigure serviciul de noapte la
M a,ono , I d'
,,<' , intre secolele al Vl l-lea !ji al Xvlea, unu intre palat ; acest personaj a devenit confidentul ~i, tntr-un
magtStru. . hi
cele mai Inalte titluri din ierarhia dregalorllo r izan- anum it Iel, primul ministru al tmparatului.
tini : numele vine de la ~ magistru al oficiilor *; !jeC al Primicer: adjunctul marelui sambclan al Palatului [prae-
marilor servicii ale Palatului ~i statului. positus sacri cubiculi); seful personaluluL De asemenea
Mappa: patrat de stofa alba, pe care 11 tinea In mtn,l!. • Impal'titor », superiorul ctntaretilor bisericesti, '
tmparatul sau consulul, cind dadea sernnalul de deschi- Prodrom: precursor; loan Botezatorul [Inaintemergatorulj.
dere a jocurilor in hipodrom. .. Proedru: presedinte ; titlu creat In anul 963 pentru ichitor
Mare heteriarh: comandantul helairiei, corp al gar~11 Focas, spre a desemna eel mai inalt dregator al ordi-
imperiale alcatuit din ostasi ' strlHni; tn~eplnd din nului senatorial. '
secolul al XIII-lea, aceste trupe nu au mal fo 'l Intr~- Pronaos: v . artex.
buintate dectt la parada, iar marele heteriarh a devemt Prosoomidie: v: Prothesis.
un Iel de maestru de ceremonii. Prothesis: sau proscornidie ; loc unde, Ia tnceput, credin-
Menolog: culegere de vie~i ale sfin~ilor pentru fiecare luna cio~ii aduceau Caina, sau ptinea ~i vinul, care, prin
a anului. jertfa euharistica, deveneau trupul !li singele Domnului;
Mirofor(d}: purtator de uleiuri parCum,ate, ,mil'; ~uvtntul mai apoi, tncapers situata la sttnga absidei (nord),
mirofore desemneazli. cele trei Iernei [mironosite] care in care, printr-o slujba de mare tnsernnatate in biserica
s-au dus la mormlntul lui Hristos cu «miresme ~i rasariteana, se pregateste Sfinta Cumlnecatura.
miruri *, sa-i tmbalsameze trupul. , Protoproedru: lillul de proedru fiind acordat unui numar
Naos: nava ; partea centrala a bisericii, intre altar 111 prea mare de persoane !li, prin aceasta, pierzlnd din
narlex (pronaos), valoare, Alexe Comnen tnfiinta noua demnitate de
Nartex: pronaos; tncapere care precede spre vest naosu~; proloproedros (primul dintre proedrii).
la Inceput alungit ca 0 tulpinA. de (erula nartheca [din Protostrator: eel mai tnalt In grad dintre generali.
tam. Umbelliferae), de unde !?i numele grecesc de Rhipidion: ripida, evantai liturgic, lA.cut dintr-un disc
narthex. Esonartex = n, interior; exonartex = n, exterior, (sau romb) de metal montat pe un miner; diaconul
Niello (<<tl!.ciune»): pasta neagra, lacula din amestecul m 195 tl mi~ca deasupra cuminecaturil, pentru a simboliza
 seraIimii hattnd din aripi tn jurul lui Hristos. supratata de zid ce laic virtu I Iiecarui unghi al unei
Sakkos: tunica liturghica, lunga ptna la genunchi, despi- prisme patrate, In asa fel tnclt patru trompe sa
cata in parti ~i prevazuta cu mineci scurte ; era sornp- deseneze un octogon pe care se putea sprijini cir-
tuos brodata ; la tnceput era rezervata patriarhului; curnlerinta unei cupole.
pe urrna a fost purtata ~i de episcopi. Ve~mZntar: v. Diaconicon.
Seyphat: moneda de Corma concava. Vexilar (lat. = vexilarius }: stegar; port-drapel.
Seoastocrator: titlu de demnitar; la crearea lui, in 1081,
de catre Alexis Comnen, pentru fratele sau mai mare,
Isaac, acest rang era acela al unui vice-tmparat ; pin a
in veacul al XIII-lea el era rezervat doar Cratelui
tmparatului ; dupa aceea titlul a Iost decernat ~i altor
rude ale trnparatului ~i chiar unor nobili straini, care
se bucurau de increderca suveranului lor.
Sileruiari: demnitari (in numar de lreizeci) tnsarcinati
sa vegheze ca in prezenta trnparatului sa se pastreze
o tacere religioasa.
Sinaxar: culegere de notatii scurte despre vietile sfintiler',
in ordinea zilelor In care se sarbatoresc.
Singhel: auxiliar al patriarhului ; in ierarhia ecleziastica
vine tndata dupa patriarh. Ulterior a aparut ~i titlul
de protosinghel.
Spatharocandidat: titlu din ierarhia nobiliara, tntre spatari
(purtatori ai spadei) ~i protospatari [seful garzii
spatarilor).
Stauroteed: relicvariu in care se pastra 0 bucata din «ade-
varata cruce ».
T'abele (sau eanoane) de eoneordan{d: tabele de corespon-
denta tntre capitolele celor patru Evanghelii; ele au
fost tntocmite in veacul al IV-lea de vestitul Eusebiu
din Cesareea.
Tablion: patrat de stoCa cusut pe hlamida dregatorilor
de la curte.
Tetrapil: monument dreptunghiular; fiecare din lalurile
sale este strabatuta de 0 u~a mare.
Thorakion: ecuson cusut pe vesrninte.
Trabea: toga de ceremonie, In tntregirne stacojie, sau
rosie ~i alba, sau brodata eu motive ornamentale;
era purtata cu prilejul unor mari eeremonii, mai ales
la sarbatorirea unei vietorii, sau la deschiderea [ocu-
rilor In hipodrom.
Trompd de colt (sau de unghi): Cragment de bolta, in
Corma semiconlca ,sau in sCert de stera, formind 0 296

BIBLIOGRAFIE
Cuprinde doar puhlicatiile cele mai importante ~i cele
mai recente. La fiecare rubrica stnt rnentionate mai tnlii
cele mai bune lucrari !ji cele care cuprind eel mai Intins
domeniu. Celelalle urmsaza In ordinea In care slnt abor-
date tn lext maleriile ce Ie alcatuiesc subieclul. Arlicolele
din rcvislc nu au fost citate decit in caz exceptional.
Cilitorul doritor sa afle indicatii bibliografice suplimentare
~i sa urrnareasca miscarea publicajiilor I}liintilice va
pulea consulla notijele ~i cronicile unor revisle specializate
ca Byzantinische Zeitschrift (Miinchen), Byzantion (Bru-
xeJles), Byzantinosla"ica (Praga), Orientalia Christiana
Periodica (Roma). precum ~i articolele publicate tn Corsi
di cultura suU'arte I'a"ennate e bizantina (Ravenna).
LUCRARI GENERALE
ISTORII DE ARTA BIZANTINA
GRABAR (Andre), Le premier art chretien (200-395),
Paris, GaLlimard, 1966 (UU IVERS DES FORMES) ;
L'uge d'or de Justinien, De la mort de Theodose a
l'Lslam
Paris, Gallimard, 1966 (UU IVERS DE FOR
MES); Byzance. L'art byzon/ill dtL Moyen Age (du
YIlle au XY- siecle] , Paris, Albin Michel, 1963
(UART DANS LE MONDE).
STER (Henri), L'art byzantin, Paris, Presses Universi-
taires de France, 1966 (LES EUFS MUSES).
COCHE DE LA FERTE (Etienne), Art paleochreuen;
FROLOW (Anatole), Byzance; REAU (Louis), Le
Monde greco-slaoe, dans Histoire de l'ort, vol. II:
L'Europe medievale, Paris, Gallimard, 1966, p. 1- 266
(E CYCLOPEDIE DE LA PLEIADE).
TALBOT RICE (David), Art of the Byzantine Era, Londra,
Thames & Hudson, 1963; Byzantinische Kunst, Mun-
chen, Prestel Verlag, 1964; Byzantine Art, Londra,
Penguin Books, ed. a s-a, 1962 (A PELICA BOOK);
The Beginnings of Christian Art, Londra, Hodder &
Stoughton, 1957; Art byzantin, Paris-Bruxelles, Else-
vier, 1959 (slaba traducere Iranceza, slutitli de nume-
roase contrasensuri !ji omisiuni, dupa The Art of
Byzantium, Londra, Thames & Hudson, 1959); The
Dark Ages (cu colaborarea mai multor autori) Londra,
Thames & Hudson, 1965.
Bizantino ; In Enciclopedia Unioersale deli'arte, vol. II,
Venetia-Roma, Instituto per la collaborazione cul-
turale, col. 623-7'12 [arhitsctura de Paolo VERZO E;
sculptura !ji arlele minore de David TALBOT RICE;
pictura de Victor LAZARE V).
SAS-ZALOZIECKY (Wladimir), L'art paleochretien 'ii
Byzance, Paris, Petite Bibliothsque Payot, f.a. (Col.
HI:;TOIRE DE L'ART, Payot, VII 'ii VIII).
L.. ICKEL (Heinrich), Byzantinische Kunst, Heidelberg,
Lambert Schneider, 1964.
BECKWITH (John), The Art of Constantinople. An
Introduction to Bizantine Art, Londra, Phaidon, '1961.
BREHIER (Louis), L'art byzantin 'ii L'exponsion de
Cart byzantin, tn Le Monde byzantin, vol. Ill, La eioi-
lisation byzantine, Paris, Albin Michel, 1950, p. 504-
570.
ESTETICA ARTEI BIZANTINE
MATHEW (Gervase), Byzantine Aesthetics, Londra,
298 299 J. Murray, 1963.
MICHELIS (P.-A.), Esthetique de l'art byzantin, Paris, MONOGRAPII FE TARI SI PE ASEZARI
Flammarion, 1959.
'J:urcia
Turquie. Geneva-Paris, agel, 1965. (LES GUIDES
AGEL.)
ENCICLOPEDII AKURGAL (Ekrem), MA GO (Cyril), ETTINGHAUSEN
Reallexikon zur byzantinischen Kunst, publicat sub directia (Richard), Tresors de la Turquie, Geneva, Skira, 1966
lui Klaus WESSEL, cu colaborarea lui Marcel (LES TRESORS DU MONDE).
RESTLE, Stuttgart, Hiersemann, tneeplnd din 1963. Constantinopol.
TALBOT RICE (David), Constantinople, Paris, Albin
Michel, 1965 (CITE D'ART).
SHERRARD (Philip), Constantinople. Iconography of
CATALOAGE ALE UNOR EXPOZITII Sf
a Sacred City, Londra, Oxford University Press, 1965.
MUZEE EYICE (Semavi), Istanbul. Petit Guide a travers les monu-
ments byzantins et turcs, Istanbul, 1955.
L'art byzantin, art europeen (Catalogul celei de-a 9-a
Expozitii a Consiliului Europei). Atena, Palatul JA I (Rene), Constantinople byzantine. Develop pement
Zappeion, 1964. (ExisUI. ~i tn versiune greaca si en- urbain et repertoire topographique, ed. 2-a revazuta
~i adaugita, Paris, Institut francais d'etudes byzan-
gleza.)
COCHE DE LA FERTE (Etienne), L'aniiquit» chretienne tines, 1965; La geographic ecclesiastique de l'Empire
au Musee du Louvre, Paris, Editions de !'CEil, 1958. byzantin, Partea InW: Le siege de Constantinople et
le patriarcat cecumenique, vol. III: Les eglises et les
KITZI GER (Ernst), Early Medievai Art in the British
monasteres, Paris, 1953.
Museum, Londra, Trustees of the British Museum, 1955.
HDRLIMA (Martin), Istanbul-Konstantinopel, Zurich,
Victoria and Albert Museum. Late antique and Byzantine
Atlantis, 1960.
Art. Londra, Her Majesty's Stationery Office, 1963.
BROKER (G.) ~i JOKSCH (Thea), Wegleitung durch die Orooin
Friihchristlich-byzantinische Sammlung ( taaUiche Mu-
CRA AKI (Mimica) si EDELSTEIN (Simon), Grece
seen zu Berlin), Berlin, 1964. byzantine, Lausanne, Guide du Livre et Editions
SOTIRIOU (Georges), Guide du Musee byzantin d'Atl~nes,
Clairefontaine, 1962.
Atena, Hestia, 1932 [traducere de O. MERLIER);
ed. 3-a tn lb. greaca, 1956. Clpru
FRATLI ( ezih}, A short Guide to the Byzantine Works ACOPOULO (Marina), Chypre d'oujourd'hui, Paris,
of Art in the Archaeological Museum of Istanbul, Istan- G.-P. Maisonneuve et Larose, 1966.
bul, 1955. PAPAGEORGIOU (A.), Masterpieces of the Byzantine
BA CK (Alice), Byzantine Art in the Collections of the Art of Cyprus, 1965 (PICTURE BOOK, 2).
U.R.S.S., Leningrad-Moscova, Sovietski Hudozhnik, STYLIA OU (Andreas and Judith), The Painted Chur-
1967 (text tn rusa ~i tn engleza}; L'art byzantin au ches of Cyprus, Londra, Probs thain, 1964.
Musee de I'Ermitage, Leningrad, 1960.
ltalia
The Dumbarton Oaks Collection. Harvard Unioersiuj,
Handbook, Washington, 1955. Roma.
ROSS (Marvin C.), Catalogue of the Byzantine and Early MATTHIAE (G.), Le Chiese di Roma dal IV al X Seeolo
Mediaeoal Antiquities in the Dumbarum Oaks Collec- Roma, Capelli, 1962 (ROMA CRISTIANA, III). '
tion. I: Metalwork, Ceramics, Glass, Painting; II: RaIJenna.
Jell/ellery, Washington, 1962 ~i 1964. 300 301 BOVINI (Giuseppe), RaCJenne, Ville d'art, Ravenna,
 A. Longo, 1966; Les eglises de Raoenne, Novara, oula
Instituto Geografico de Agostini, 1957 (MUSEES ET
SOUR IA (Jean-Charles et Marianne), L'Orient dee
MONUMENTS) (ambele volume exista ~i in versiune
premiers chretiens, Histoire et archdologie de la Syrie
Italiana).
byzantine, Paris, Artheme Fayard, 1966 (RESURREC-
DEICHMANN (Fr.- W.), Fruhchristliche Buuten und
TION DU PASSE).
Mosaiken. "on Ra"enna, Baden-Baden, Bruno Grimm,
1958. Sinai
FARIOLI (Raffaella), Ra"enna paleocristiana scomparsa, CHAMPDOR (Albert), Le Mont Sinai et le monastere
Ra venna, Arti gratiche, 1961. Sainte-Catherine, Paris, Albert Guillot, 1964 (LES
Articole in revista Felitc-Raoenna ~i tn Corsi di cultura HAUTS LIEUX DE L'HISTOIRE).
sull'arte ra"ennate e bizantina. GERSTER (G.), Sinai, Paris, Pion, 1961.
Venelia. SKROBUCHA (H.), Sinai, Iotografii de G.W. ALLEN,
DEMUS (Otto), The Church of San Marco in Venice. Olten, Urs-Graf, 1959 (STATTEN DES GEISTES) .
. History. Architecture. Sculpture. Washington. The
Dumbarton Oaks Research Library and Collection, iUacedonla
1960 (DUMBARTON OAKS STUDIES, 6). HODDINOTT (R.-F.), Early Byzantine Churches in
Macedonia and Southern Serbia. A Study of the Origins
Eglptul coptic
and the Initial Deoelopment of East Christian. Art,
L'art copte. (Petit Palais, Paris 17 [uin - 15 septembre Londra, Macmillan, 1963.
1964), Paris, Ministere d'Etat Alfaires Culturelles,
lugosla,.la
196~. Koptische Kunst. Christentum am Nil, Essen,
Villa Hugel, 1963. PJLLEME T (George ), La Yougoslallie inconnue, Paris,
Ohristentum am Nil, l nternationale Arbeitstagung zur Grasset, 1967.
Ausstellung « Koptische Kunst t, Villa Hugel, editat STEWARD (Cecil), Serbian Legacy, G. Allen & Unwin,
de Klaus WESSEL, Recklinghausen, Aurel Bongers, 1959. Jugoslaoia, in Enciclopedia unillersale deU'arte,
1964. vol. 8, col. 375 ~i urm.
WESSEL (Klaus), L'art copte. L'art antique de la Basse-
Bulgaria
Epoque en Egypte, Bruxelies, Ed. Meddens, 1964
(destul de slaba lraducere franeeza dupa Koptische La culture medieoole bulgare, Sofia, Ed. In limbi straine,
Kunst, Die Kunst der Sptuantike in Agypten, Reckling- 1964.
hausen, Aurel Bongers, 1963). D1MITROV (Dimitrie P.), La Bulgarie, pays de cioilisa-
BADA WY (Alexandre). Guide de l'Egypte chretienne, tions anciennes, Sofia, Ed. In limbi striiine, 1961.
Musee copte, eglises, monasteres, Cairo, Societatea de DESEVLIEV (Veselin) si IRMSCHER (Johannes), Antike
arheologie copta, 1953. und Miuelalter in Bulgarien, Berlin, Academia, 1960.
VOLBACH (W. Fr.), Copti, centri e tradizioni, in Enciclo- 11·unstsohiitze in Bulgarischen lIf useen und Klostern, Essen,
pedia uni"ersale dell'arte, vol. III, col. 786-799. Villa 1-1iigel, 196f•.
Tresors des Musees bulgares depuis le X< siecle allant
Palestlna
Jesus-Christ, Paris, Galerie Charpentier, 1963.
BAGATTI (Bellarmino), L'archeologia cristiana in Pa-
lestina, Florenta, Sansoni, 1962. Romania
CROWFOOT (J.-W.), Early Churches in Palestina, VATA~IA U ( irgil), l storia artei feudale 1n Ttirile
Londra, Humphrey Milford, Oxford University Press, Romane, vol. J: Arta fn perioada de dezooltare a [euda-
1941. 302 303 lismului, Bucure Li, Editura Academiei, 1959.
Busta GRONDIJS (L. - H.), L'iconographie byzantine du Cru-
A.LPATOV (M. W.), Tresors de I'art russe, Paris, Cercle cifie mort sur la croix, editia 2-a, Utrecht, Kemink,
d'art, 1966; Decouvertes et recherches dans le domaine 1947; Autour de l'iconographie byzantine du. Crucifie
de l'histoire de I'art en U.R.S.S. depuis 1940, III: mort sur la croix, Leiden, Brill, 1960.
L'art medieval, in L'information d'histoire de l'ort VILLETTE (J eanne), La Resurrection du Christ dans
(Paris), vol. 6, 1961, p. 121-141. l'art chretien du l I» au VII' siecle, Paris, Laurens,
BLA KOFF (Jean), L'art de la Russie ancienne, Bruxelles, 1957.
1963. GIESS (Hildegard), Die Darstellung der Fusswaschung
GRABAR, (I.-E.), LAZAREV (Victor-N.) si KEME- Christi in den Kunsta/erken. des 4.-12. Jahrhunderts,
NOV (V.-S.), Geschichte der russischen Kunst (-tra- Frankfurt, Herder, 1962.
ducere gerrnana dupa Istorija Russkogo Lskusstoa VEZIN (Gilberle). L'adoration et Le cycle des Mages dans
publicata de Academia de $tiinte a U.R.S.S.) publi- l'art chretien primiti], Paris, Presses Universitaires de
cata, Inceptnd din 1957, ~i la Dresda, Verlag der France, 1950.
Kunst (primele trei volume ne intereseaza indeosebi). BRENK (Beat), Tradition und Neuerung in der christlichen
Armen.ia Kunst des ersten. Jahrtausends. Studien zur Geschichte
des Weltgerichtbildes, Vierra, Hermann
Bohlau, 1966
TSHUBINASHVILI (G.l, Armeni. Centri e tradizioni,
(WIE ER BYZA 'l'INISTISCHE STUDIEN, III).
in Enciclopedia universale dell'arte, vol. I, col. 706-718.
WELLE (G.-A.), Theotokos. Eine Ikonographische
IZMAILOVA (T.) si AIVAZIA (M.), Iskusstoo Armenii Abhandlung iiber das Gouesmuuerbild in [ruhchristlicher
(arta arrneana) (in lb. rusa), Moscova, Iskusstvo, Zeit, Utrecht-Anvers, Het spectrum, 1961.
1962.
LAFONTAI E-DESOGNE (Jacqueline). Iconographie de
NERSESSIAN (Sirarpie DER), Armenia and the Byzan- l'Enfance de la Vierge dans l'Empire byzantin et en
tine Empire, Cambridge, Harvard University Press,
Occident, 2 vol., Bruxelles, Palais des Academies,
1947. 1964.
Georgia COLLIr ET-GUERI [Marthe), Histoire du nimbe des
AMIRANASHVILI (G.), Istorija Gruzinskogo Iskusstoa origines aux temps modernes, Paris, ouvelles editions
(Istoria artei georgiene) (In lb. rusa}, Moscova, Iskusst- latines, 1961.
VQ, 1963. . SOTOMAYOR (M.), S. Pedro en la iconografia paleo-
TSHUBINASHVILI (G.), Georgiani centri, In Enciclo- cristiana, Granada, Facullalea de teologie, 1962
pedia universale dell'arte, vol. 5, col. 709-726. (BIBLIOTECA TEOLOGICA GRA ADINA. 51.
DAVID-DA EL (Marie-Louise), Iconographie des saints
medecins Come et Damien, Lille, Morel et Corduant,
ICONOGRAFIE 1958.

REAU (Louis), Iconographie de Cart chretien, 6 volume,

Paris, Presses Universitaires de France, 1956-1959. ARHITECTURA
AURENHAMMER (Hans), Lexikon der Christlicheri
Ikonographie, Vierra, I-Iollinek, in curs de publicare KRAUTHEIMER (Richard), Early Christian and Byzan-
tnceptnd din 1959. tine Architecture, Harmondsworlh, Penguin Books,
CAPIZZI (C.), Pantocrator. Saggio d'essegesi liuerario- 1965 (l'HE PELICAN HISTORY OF ART).
iconografica. Roma, Institutul Pontifical de studii MAC DONALD [William L.), L'architecture paleo-chre-
orientale, 1964 (ORIENTALIA CHRISTIANA PE- tienne et byzantine, Paris, Editions des Deux-Mondes,
RIODICA, 170). 304 305 1962.
ORLANDOS (An.-C.), L'orchitecture byzantine, In ducere de Hristo MIJATEV, 1961; Roumanie, Eglis/!
L'art byzantin, art europeen, Atena, 1964, p. 113-123. peintes de MoldalJie, preta\1i. de Andre GRABAR,
introdueere de George OPRESCU.

PICTURA MONUMENTALA
ICOANE
BOURG ET (Pierre du], La peinture poleo-chretienne, WEITZMAN (Kurl), CHA'l'ZIDAKIS (Manolis), MIJA-
CHATZIDAKIS (Manolis) ~i GRABAR (Andre), TEV (Kristo), RADOJCIC (Svelozar), Fr~he Ik~nen,
La peinture byzantine et du Haut Moyell Age, 2 vol. Sinai, Griechenland, Bulgarien, Jugoslaoien, \ lena,
Paris, Pont Royal, 1965 (LE LIVRE-MUS~E). Anton Schroll & Co., 1965. .
PAPAIOA OU (Kostas), La peinture byzantine et FELICET'l'I-LIEDENFELS (Waller), Geschichte der by-
russe, Lausanne, Editions Rencontre, 1965 (HISTOIRE zantillischen I konenmalerei, Olten-Lausanne, Urs Orat,
G~N~RALE DE LA PEl TURE, 5).
GRABAR (Andre), La peinture byzantine, Geneva, Skira, 1956. . L'
XYI GOPOULO (Andre), Les icones portatwes, In art
1953. byzalltin, art europeen, Ate~a, 1964,_ p. 229- 234.
LAZAREV [Victor- .}, lstorija oizantinijskoj [ioopisi TALBOT RICE (David), ByzantLne Icons, Londra, Faber,
(Istoria picturii bizantine], (In lb. rusa), 2 vol., Moscova,
1959.
Iskusstvo, 1947. \VEIDLE (WJadimir), Le icones byzantines et russes,
AMMA (Alberto- 1.), La piuura sacra bizantina, Roma,
Florenta, Electa Editrice, 1950. . _
I nstitutul Pontifical de studii orientale, 1957. OTIRIOU (G. ~i M.l, leones du Mo~t Sma. (i~ lb. greac1i.),
CHA'l'ZIDAKIS (Manolis), Les mosaiques et les [resques, 2 volume, Alena, I nstitut francais, 1956 III 1958.
In L'art byzantin, art europeen, Alena, 1964, p. 211-217.
L'ORA GE (H.-P.) und ORDHAGE (P.-J .),
Mosaik pon der Antike bis zum Miuelalter, Mtinchen,
MINIATURI
F. Bruckamann, 1960.
WEIDL~ (Wladimir), Mosaiques paleo-chreiiennes et WEITZMA N (Kurt), Les manuscrits, in L'art by;;antin,
byzantines, Milano-Floren~a, Electa Editrice, 1954. art europeen, Alena, 1964, p. 290-295. .
DEMUS (Otto), Byzantine Mosaic Decoration. Aspects DIRINGER (D.), The Illuminated Book. Its HIstory
of Monumental Art iTI Byzantium. Londra, Kegan alld Production, Londra, Faber and Faber: .~958.
Paul, 1948. Bibliotheque nationale. Byzance et la F~ance ~dlepale.
COLLECTION U E CO DE L'ART MOl DIAL, ew Monuscrits Ii peintures du. I Ie au XI Ve siecle, Paris, 1958.
York Graphic Society: Grece. Mosaiques byzantines, Les Tresors de la Bibliotheque Nationale. Depar~~~mt
preCa\a de Andre GRABAR, introducere de Manolis des Manuscrits. Les manuscrits grees. Comentarll de
CHATZIDAKIS, 1959; Chypre. Mosaiques et [resques Mal'ie-Louise CO CASTY, Paris, Editions filrnees
byzantines, preCa\a de A.H.S. MEOAW, introducere d'art et d'histoire, 1939.
de Andreas STYLIA OU, 1963; Yougoslapie. Fresques
medieoales, preCa\a de David TALBOT RICE, intro-
ducere de Svetozar RADOJCIC, 1955 (eu 0 editie SCULPTURA
de format mic ~i eu pre] redus: TALBO'f RICE
(D.); Fresques medievales de Yougoslapie, Paris, Flam- BETTI 1 (Sergio), La sculpture byzantine, in L'art byzan-
marion, 1963, UNESCO, LE ORA DART E tin, art europeen, Atena, 1964, p. ~27 -130. .
~DITIONS DE POCHE; Bulgarie. Peintures murales GRABAR (Andre), Sculptures byzanlln.es de ==::
du. Moyen Age, preCata de Andre GRABAR, intro- 306 )07 nople (Ive-Xe siecle} , Paris, Adrlen-Malsonneuve,
 1963 (BIBLIOTHEQUE ARCHEOLOGIQUE ET the Byzantine World in the Middle Ages; BUCHTHAL
HISTORIQUE DE L'INSTITUT FRA I;AIS D'AR- (Hugo), Byzantium and Reichenau; VOLBACH (W. F.),
CHEOLOGIE D'ISTA BUL). Byzanz und sein Einfluss auf Deutschland und Italien,
in Byzantine Art, an European Art, Lectures, Atena,
1966, p. 1-60, 89-120.
ARTE SOMPTUARE RU CIMA (Steven), Byzance et l'Occideni, in L'art
byzantin, art europeen Atena, 1964, p. 65-86.
Filde~uri
WEITZMA (Kurt). Iooires, in L'art byzantin, art
europeen, Alena, 1964, p. 143-148.

l\letale prettcaae
ROSS (Marvin C.), Le traoail de l'or; VOLBACH ANTECEDENTELE ARTEI BIZANTINE TN PROVINCIILE
(W.-F.), Le travail de l'orgent; ROSS (M.-C.), RASARITENE ALE IMPERIULUI ~I ARTA BIZANTINA DE
Le traoail du bronze, in L'art byzantin, art europeen, LA iNTEMEIEREA CONSTANTINOPOLULUI (324) PiNA
Atena, 1964, p. 357-362, 406-411, 437-441. LA INTERZICEREA ICOANELOR (720)

l\lonede
BAROZZI [Aloisius], Byzantium and Numismatics, Chi- GENERALITATI
cago, Argonauts, 1966.
LONGUET (H.), Introduction a
La numismatique byzan- GOUGH (Michael), The Early Christians, Londra, Thames
tine, Londra, Spink and Son, 1961. & Hudson, 1961 (A lCIE T PEOPLES AND
GOODACRE (Hugh), A Handbook of the Coinage of the By- PLACES).
zantine Empire, Londra, Spink and Son, reeditare 1960. SY DICUS (Eduard), Die Friihchristliche Kunst, Aschaf-
STAZIO (Attilio), Bizanzio, Roma, Istituto italiano di Cenburg, P. Pattloch, 1960 (DER CHRIST I DER
numismatica (ARTE E MO ETA, 2). WELT).
MEER (Frederic van der) ~i MOHRMAN (Christine),
Emallurl Atlas de l'antiquite chretienne, Paris-Bruxelles, Se-
ROSS (Marvin C.). Le tra"ail de l'email, tn L'art byzantin, quoia, 1960.
art europeen, Atena, 1964, p. 389- 397. MEER (Frederic van der), Altchristliche Kunst, Koln,
J.-P. Bachern, 1960.
'fesiiturl VOLBACH (Wolfgang-Fritz), Friichristliche Kunst. Die
VOLBACH (W.-F.), II tessuto neli'arte antica, Milano, Kunst der Spiitaraike in West- und Ostrom, CotograCii
Fratelli Fabbri, 1966 (ELITE); Les tissus byzantins, de Max HIRMER, Miinchen, Hirrner, 1958.
in L'art byzantin, art europeen, p. 458-465. TESTI I (P.), Archeologia cristiana, Rorna-Paris, Desclee
FLEMMI G (Ernst), Les tissus, nouvelle edition, texte et & Co., 1968.
composition par Renate JAQUES, Paris, Morance, 1957. MOREY (Charles-RuCus). Early Christian Art, editia a 2-a,
Princeton University Press, 1953.
BO ICATTI (Maurizio), Studi di storio: dell'arte sulla
1NFLUENTA ARTEI B1ZANT1NE tarda antichita e sull'alto medioevo, Rorna, De Luca, 1963.
JNEUROPA OCCIDENTALA $1 CENTRALA AINALOV (D. V.), The Hellenistic Origins of Byzantine
Art, traducere din lb. rusa de El. ~i S. SOBOLEVITCH ;
RU CIMA (Steven), Byzantine Art and Western Me- sditata de C. MA GO, .ew Brunswick, Rutgers
diaeoal Taste; TALBOT RICE (David), Britain and 308 ]09 University Press, 1961.
I<ITZINGER (Ernst), Byzantine Art in the Period bet- Arbltecturi profani
wee/I Justinian Munchen, 1958 (BE-
and Iconoclasm, The Great Palace of the Byzantine Emperors. First Report,
RICHTE ZUM XI. INTERNATIONALEN BYZA Oxford, University Press, 194.7; Second Report, Edin-
TTNISTEN-KONGRESS, IV, I). burgh, Universily Press, 1958.

ARHITECTURA PICTURA MONUMENTALA

DAVIES (J. G.), The Origin and Development of Early
DORIGO (Wladimiro), Piuura tardoromana, Milano,
Christian Church Architecture, Londra, SCM Press, 1952.
Feitrinelli, 1966.
Bazillei ell ~arpantl IHM (Christina), Die Programme des christlichen Apsis-
malerei lJom lIierten Jahrhundert bis zur Mille des achier:
ORLANDOS (Anaslase C.), Basilica paleocre{ltina cu
Jahrhunderts, Wiesbaden, Franz Steiner, 1960.
§arpantit din bazinul Mediteranei (In lb. greaca), 3 vo-
lume, Atena, Societatea aeheologtca, 1954. lUozaicurl parletale
LEMERLE (Paul), Philip pes et la Macedoine orientale lsrael, Mosaiqlles anciennes. Prefatll. de Meyer SCHAPIRO,
Ii l'epoqiu: chretienne et by::;antine, Paris, de Boccard, introducere de M. AVI-YO AH, New York, Graphic
1943; A propos des basiliques paUochretiennes de Society, r.a. (COLLECTION UNESCO DE L'ART
Grece, in Bulletin de correspondance hellenique, t. 70, MONDIAL).
1946, p. 319-328. Israeli Mosaics of the Byzantine Period. Introducere de
LASSUS (Jean), Sanctuaires ehretiens de Syrie. Paris, Ernst KITZINGER, New York, New American
Geuthner, 194.7. Library, 1965 (A MENTOR-UNESCO ART BOOK).
TCHALENKO (Georges), Villages antiques de la Syrie,
Grec1a
Paris, Geuthner, 194.7.
MARTINELLI (Palrizia), Caratteristiche architeuoniche
PELEKANIDES (Stylianos), Gli afrreschi paleooristiani
ed i piu. antichi mosaici parietali di Saloniceo, Ravenna,
degli edifici poleocristiani din RalJenna, Ravenna,
Dante, 1964. (QUADERNI DI ANTICHIT.A RAVEN- Dante, 1963 (QUADERNI. .. , 2).
PROCOPIOU (Angelo), La qu.estion macedonienne dans La
NATl, CRISTIANE E BIZA TINE, 4).
peinture byzantine, lraducere Iranceza de V. MOURE·
DE ANGELIS D'OSSAT (Guglielmo), Studi ralJennati
[problemi. di architettura paleocrisiiana}, Ravenna, LOS, Alena, '1962.
TORP (Hjalmar), Mosaikkene i St. Georg-Rotunden i
Dante, 1962 (STUDI D'ARTE PALEOCRISTIAN,\,
Thessaloniki, (in lb. norvegianA), Oslo, Gyldendall,
BIZANTINA ED ALTOMEDIOEVALE, 11).
1963.
EdlfieU ell plan central
Ravenna
GRABAR (Andre), Martyrium, 3 volume, Paris, College BOVINI (Giuseppe), Mosaiques de RalJenne, traducers
. de France, 1946. francezll. de R. GUILLAND. Paris, Pion, 1957.
KHATCHATRIAN (A.), Les baptisteres paleochreticn$, NORDSTROM (Carl-Otto), Rallennastudien-Ideengeschi-
Paris, College de France, 1962. chte und ikonogrophische Untersuchungen uber die
Mosaiken lion RalJenna, Stockholm, Almqvisl &
SUnta-SorIa de Ia Constantlnopol
Wiksell, 1957.
VAN NICE (Robert L.), Saint Sophia in Istanbul, An GERKE (Friedrich), Das Christusmosaik in der Lauren-
architectural SurlJey. Washington, Dumbarlon Oaks tius-Kapelle der Galla Placidia in R(J,IJenna, Stuttgart,
Center for Byzantine Studi s, 1966. 310 311 Philipp Reclam [un., 1965.
BOVI I (Giuseppe), Sant'Apollinare Nuooo di Ravenna, Castelseprio
Milano, Silvana, j 961; Mosaici di S. Apollinare Nuovo, BOG ETTI (G.-P.), Castelseprio: archeologie, art et histoire,
Faenza, Fratelli Lega, 1959; Mosaici di Sant' Apolli- Venetia, eri Pozza, 1960.
nare Nuooo, Il ciclo cristologico, Florenta, Arnaud, BOGl ETTI (G.-P.), CHIERICI (G.), CAPIT I
1958; La vita di Christo nei mosaici di S. Apollinare D'ARZAGO (Alb rt de), Santa Maria di Castelseprio,
Nuooo, Ravenna, 1959; San Vitale di Ravenna, Milano, :\1i1ano, Fondazion Treccani degJi \fieri per la toria
Silvana, 1955. di Milano, 1948.
KOSTOF (Spiro K.), The Ortodox Baptistery of Ravenna,
ew Haven ~i .Londra, Yale University Press, 1965.
BRESCHI (Maria Grazia), La Cattedrale et il Battistero JfINIATURI
degli ariani a Raoenna, Ravenna, Dante, 1965 (QUA-
WEITZ lA! (Kurt), Illustration in Roll and Codex.
DER . I ... , 6). . ..
A Study of the Origin and Method of Text Illustration,
TOESCA· (P.), S. Vitale de Ravenna, Les Mosaiques,
Princeton, University Pre s, 1947; Ancient Boo!"
editie francezl!., Paris, Amiot-Dumont, 1952.
Illumination, Cambridge, Harvard niversity Pres,
DI KLER (Erich), Das Apsismosaik von S. Apollinare
1959.
. in Classe, K61n si Opladen, Westdeutscher Verlag;
BIA CHI BA DI ELLI (Ranuccio), Hellenistic-Byzan-
1964.
tine Miniature of the Iliad (Ilias Ambrosiana), Olten,
WESSEL (Klaus), Das Mosaik aus der Kirche San Michele
Urs-Graf, 1955 (Ia care e adauga studiile cuprinse
in Africisco, Berlin, 1955.
in Studi Miscellanei, vol. I, Roma, Bretschneider,
Stinta-Sofia de la Constanthwpol 1961).
Ilias Ambrosiana, Ollen, Urs-Graf', 1953 (ed. facsimil).
WHITTEMORE (Th.), The Mosaics of Sf. Sophia at
Dioscorides Pedianus, Vollstiirulige Facsimile-Augsgabe des
Istanbul. Preliminary Report of the First Year's Work.
Wiener Dioskurides, Graz, Akademische Druck- und
.. The Mosaics of the Narthex, Oxford, University Press,
1933. Verlaganstalt, in curs de publicare tnccptnd din 1966.
WELLESZ (Emmy), The Vienna Genesis, Londra, Faber
UNDERWOOD [Paul-A}, Notes on the Work of the Byzan-
tine Institute in Istanbul, 1954 ~i 1957-1959, in Dum- and Faber, 1960.
barton Oaks Papers, vol. 9-10, 1956, p. 291-300 si GOES (Albrecht), Gene is, Hamburg, 1956.
vol. 14, 1960, p. 209-210. . GRABAR ( ndre}, Les peintures de l'Evangeliaire de
Sinope, Paris, 19/.8.
Roma CECCHELLI (C.), F RL I (J.), ALMI (M.), The
MATTHIAE (G.). Pittura roman a del medioeoo, vol. I Rabbula Gospels. Facsimile Edition, Olten, Urs-Gral,
[Secoli 4-10), Roma, Fratelli Palombi, 1966. 1959.
KARPP (Heinrich), Die Mosaiken in S. Maria Maggiore LEROY pules), Les manuscrits syriaques a peintures,
. zu Rom, Baden-Baden, Bruno Grimm, 1966. Paris, Geuthner, 1964.
CECCHELLI (C.), I Mosaici' della Basilica di S. Maria DOUR OVO [Lydia-A}, Miniatures armenienncs, Pari,
Maggiore, Torino, lIte, 1956. Edition du Cer I d'Art, 1960.
BRODSKY ( .-A.), L'iconographie oubliee de l'arc ephesien.
de Sainte-Marie Majeure a Rome, Bruxelles, Byzantion,
1966.
SCULPTURA
ROMA ELLI (Pietro) ~i ORDHAGE (Per Jonas), A (Jale), RO E BAU I (Elisabeth), Roman and
S. Maria Antiqua, Roma, Libreria dello Stato, Early Byzantine Portrait Sculpture in Asia Minor,
1965. 312 313 Londra, Oxford University Pr s, 1966.
RAGO A (A.), I Tetrarchi dei gruppi porfirei di S. Marco 'fesAturl
in Venezia, Caltagirone, 1963.
COULl WEIBEL (Adele), Two Thousands Years of
BECATTI (Giovanni), La colonna coclide istoriata, Roma,
Textiles, [ew York, Pantheon, 1952.
Bretschneider, 1960.
ZALOSCER (H.), Les tissus coptes, Lausanne, Payot,
VERZO E (Paolo), Un monumento dell'arte tardo-romana
1963 (ORBIS PICTU ).
in Isauria, Alahan Monastir, Torino, Viglongo, 1956.
BOURGUET (Pierre du], Musee National du Louvre,
BECKWITH (John), Coptic Sculpture 300-1300, Londra,
Catalogue des etoffes copies, vol. I, Paris, 1964.
A. Tiranti, 1963.

ARTE SOMPTUARE
CRIZA ICONOCLASTA
Plldesurl
VOLBACH (Wolfgang-Fr.), Elfenbeinorbeiten der Spat-
antike und des [riihen Mittelalters, editia a 2-a, Mainz, GRABAR (Andre), L'iconoclasme byzantin. Do sier archeo-
1952. logique, Paris, College de France, 1957.
METZ (Peter), Elfenbein der Spiuantike, Munchen, Hirmer, GRABAR (Oleg) , Islamic Art and Byzantium, in Dum-
1962. barton Oaks Papers, vol. 18, 1964, p. 67-88.
ETTINGHAUSE (Richard), La peinture arabe, Geneva,
Metalc pretloese Sidra, 1962.
STRONG (D.-E.). Greek and Roman Gold and Sillier TROMPELMA (Leo). Mschaua. Ein. Beitrag zur
Plate, Londra, Methuen & Co., 1966 (MET HUE ' Bestimmung des Kunstkreises, zur Datierung und zum
HANDBOOK OF ARCHAEOLOGY). Stil der Ornamentik, Tiibingen, Niemeyer, 1962.
CRUIKSHA K DODD (Erica), Byzantine Sillier Stamps.
lUiniaturi
Washington, The Durnbarton Oaks Research Library
and Collection, 1961 (D 1BARTO OAKS ST - FnOLOW (An.), La fin de la querelle iconocloste et La
DIES, VII). date des plus anciens psautiers grecs a illustrations
GRABAR (Andre), Les ampoules de Terre Sainte (Monza, marginales, in Revue de l'histoire des religions, vol. 163,
Bobbio }, Paris, C. Klincksieck, 1958. 1963, I, p. 201-223. (Cu observatiile critlce ale lui
COCHE DE LA FERTE (Etienne), Bijou» du. Haut Andre GRABAR, in Cahiers archeologiques, vol. 15,
Moyen Age, Lausanne, Payot (ORBIS PICTUS). 1965, p. 75-82).

~Ionede InJIucnto. artel bizantine in Europa occidcntalii.

ALF()LDI (Maria-R.), Die Constantinische Goldpriigung, BECKWITH (John), Byzantine Influence on Art at the
Mainz, Romisch-Gerrnanische Zentral-Muzeum, 1963. Court of Charlemagne In Karl der Grosse, vol. III, Karo-
RESTLE (Marcell), Kunst und byzantinische Milnz prii- lingische Kunst, Dusseldorf, L. Schwann, 1965,
gung lion Justinian Ibis zum. Bilderstreit, Atena, p. 288-300.
Byzanlinischneugriechisches Jahrbuch, 1964 (TEXTE
U D FORSCHUNGE ZUR BYZA TI ISCHE -
EUGRIECHISCHE PHILOLOGIE, 4i).
BRECKENRIDGE (James-D.). The Numismatic Icono-
graphy of Justinian II, cw York, The American
1 umismalic Society, 1959. 314
 In Thessaloniki,Graz-Koln, Hermann Bohlau, 1966
CLASICISMUL BIZANTIN, DE LA DINASTIA MACEDO-
(BYZA TI A VI DOBONEN lA, II).
NEANA pTNA LA CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI
DE CATRE CRUCIATI (843-1204) PELEICANIDI S (Stylianos), Kastoria, vol. I, planse,
alonic, ocietatea de studii macedonene, 1953.
Cappadocia
ARHITECTURA THIERRY (:-li 01 L Michel), Nouoelles eelisee rupestres
DELVOYE (Charles), L'nrchiiecture byzantine au Xls de Cap padore, Paris, C. Klincksieck, 1961.
siecle, in The Proceeding of the Thirteenth International ('ipru
Congress of Byzantine Studies, Oxford, 1966, Londra,
ACOPOULO (Marina), Asinou en 1106, Bruxelles,
1967, p. 225-23li. Byzantion, 1966.
CHATZIDAKIS (Manolis), Monuments by;;antins en
Afrique et Beotie, Atena, Editions d'AtMnes, 1956· Iugeslavia
MI JATEV (Kristo), Architektura (J srednovekovna Bulsarij« HAMA -MAC LEAN (Richal'u), HALLE SLEBE);
(ArhitecLura in Bulgaria medlevala) (in lb. bulgara), So- (Hors!), Die manumenialmalerei in Serbien und Make-
fia, Academia bulgara de i;ltiinte, Inst. arheologic, 1965. donien vom. 11. bls zum [ruhen. 14. Jahrhundert, Gieszen,
DEROKO (A.), Monumentalna i dekorationa architektura Wilhelm Schmitz, 1963.
u srednjeoekoono Srbiji (ArhiLectura monurnentala ~i HADOJUC (Svetozar), Staro srpsko slikarstoo (Vechea
decorativii din Serbia in Evul Mediu), (in lb. strba pictura murala irba) (in lb. strba}, Belgrad, Nolit, 1966.
cu rezumat in franceza I?iin engleza), Belgrad, Academia BIHALJI-MERIN (OLo), Fresques et icones, L'art medieval
de stiinje, editia a 2-a, 1962. serbe et macedonien, Munchen, II. Reich, 1958.
MILLET (Gabriel), La peinture du Moyen Age ell
PICTURA MONUMENTALA Yougoslaoie, 3 fascicule prezentate de An. FROLOW,
Paris, de Boccard, 1954-1962.
TALBOT RICE (David), The Twelfth Celltury Renais-
Colectia L'ancien art yougoslape, Belgrad, JugosJavija:
sance in Byzantine Art, University of Hull Publications,
Vojislav DJURIC; Sainte- ophie d'Ochrid, 1966;
1965.
Petar MILJKOVIC-PEPEK, Nerezi, 1966; Ant.
HADERMAN -MISGUICH (Lydia), Tendances expres-
NIKOLOVSKI, Les fresques de Kurbinooo, 1961.
sives et recherches ornemeruales dans la peinture byzantine
de la seconde moitie du XII' siecle, in Byzantion, Busla
vol. 35, 1965, p. 429-448. LAZAREV (Victor- .), Old Russian Murals and Mosaics
Slinta-Sotia do La Constantinopol Londra, Phaidon PI'ess, 1966; Mosaiki Sophii Kilwslti/
Michailooskie Mozaiki (cu un rezumat in lb. Iranceza],
MA GO (Cyril), Materials for the Study of the Mosaics
Iskusstoo Noogoroda, Freski taro] Ladogi, Moscova,
of St. Sophia at Istanbul, Washington, The Dumbarton
Oaks Research Library and Collection, 1962. Iskusstvo, 1960, 1966, 1947, 1960.
MA GO (Cyril), HA WKI (Ernest J. W.), The Apse Georgia
Mosaics of St .• ophia at Istanbul, in Dumborton Oaks AMIRA A HVILI (G.), lstorija Gruzinskoj Monumen-
Papers, vol. 19, 1965, p. 113-149. talbnoj Zhioopisi (Istoria picturii monumentalc geor-
Grc"ia. giene) (tn lb. rusa) , vol. I, Sakhelgami, 1957.
XYNGOPOULOS (Andre), T'hessalonique et La peinture Venetia
macedonienne, Atena, Myrlidis, 1955.
TOE CA (P.), FORLA'l'I (F.), Mosaiques de Saint-Marc,
PAPADOPOULOS (Karoline), Die Wandmalereien des
117 Paris, PIon, 1959.
XI Jahrhunderts in der Kirche Panagia tan Chalkeon 316
WEIDLE (Wladimir), I mosaici medioeoali di San Marco, WESTDEUTSCHER VERLAG, 1963; Aus den Biblio-
Milano, Fratelli Fabbri, ~i Geneva, Skira, 1965 theken des Athos, Illustrierte Handschriften aus Mittel-
(L'ARTE RACCONTA, 6). und Spatbyzantinischer Zeit, Hamburg, Fr. Willig,
ItallamerldionalA ~i Sicilia 1963; The Joshua Roll. A Work of the Macedonian.
Renaissance, Prine lon, University Press, 1948; Greek
MORISA I (Otlavio), Bisanzio e la piuura cassinese,
Mythology ill Byzantine Art, Princeton, niversily
Palermo, Istituto di sloria dell'arle delia Universita,
PI" ,1951.
1955; Gli affreschi di Sant'A ngelo in Formis, I eapole,
Greek Manuscripts, Catalogue of all Exhibition held ill
Di Mauro, 1962.
connection with. the XI I Itl« I nternotioncl Congress of
WETTSTEIr (Janine), Sant'Angelo in Eormis et la
Byzantine tudies, Oxford, Bodleian Library, 1966.
peinture medieoale en Campanie, Geneva, Droz, 1960.
CAUSA (RafCaello), Gli affreschi di Sant'Angelo in Formis, PACHT (0.), Byzolltille Illumination, Oxford, Bodleian
Milano, Fratelli Fabbri, !?i Geneva, Skira, 1965 Library, 1952 (BODLE! 1 Ll BRARY PICT RE
BOOK ,8).
(L'ARTE RACCO TA, 15).
DEMUS (Otto), The Mosaics of Norman Sicily, Londra, D FRE E ( uzy), L' illustration. des Psautiers grec
du Moyen Age [Pantocrator 61, Paris grec 20, British
Routledge & Kegan Paul, 1949.
Museum 40731), Paris, Klincksieck, 1966 (BIBLIO-
TOESCA (P.), Les mosaiques de la Chapelle Palatille de
Palerme, Paris, Amiot-Dumont, I.a.
THEQUE DES CAHIER ARCHEOLOGIQUE, 1).
KITZI GER (Ern t), I Mosaici di Monreale, Palermo,
S. F. Flaccovio, 1960.
SCULPTURA
BETTINI (Sergio), I mosaici di Monreale, Milano, Fralelli
Fabbri, ~i Geneva, Skira, 1965 (L'ARTE RACCONTA,
LA GE (Reinhold), Die by::.antinische Reliefikone, Reck-
20).
linghausen, Aurel Bongers, 1964 (BEITRAGE Z UR
KU ST DES CHRI TLICHE OSTENS, I) .
ICOANE • ERSE SIA (Sirarpie DER), Aght'amar, Church of
the Holy Cross, Cambridge, Harvard University Press,
LAZAREV (Victor), DEMUS (Otto), U.R.S.S. Leones 1965.
anciennes
de Russie, ew York Graphic Society, 1958 IP~IROGLU (M.- .), Die Kirche CIon Achthamar. Bau-
(COLLECTION UNESCO DE L'AR'!.' MO DIAL). plastik im Leben des Liclues, B rlin !li Meinz, Florian
LAZAREV (Victor), Leones russes, Paris, Flammarion, Kupferberg, 1963.
1963 (U ESCO. LE GRA D ART EN EDITION
DE POCHE).
o ASCH (Konrad), I konen, Giitersloher Verlagshaus ARTE SOMPTUARE
Gerd Mohn, 1961.
WEITZMA (Kurt), Byzantine Miniature and Icon MURARO (M.), GRABAR (Andre), Les tresors de Venise,
Painting in the Eleoenih. Century, in Proceedings of Geneva, Skira, 1963.
the Thirteenth Lnternational Congress of Byzantine
j<'ilde uri
Studies, Oxford, 1966, p. 207-224.
BECKWITH (John), The Feroli Casket, Londra, Her
Majesty's Stationery Orrice, 1962.
MINIATURI teatite
WEITZMA N (Kurt), Geistige Grundlagen U/ld JVesen HATZI ICOLAO (Anna), Steatites, in L'art byzantin,
der Makedonischen Renaissance, Koln ~i Opladen, 318 319 art europeen, Atena 196ft, p. 19'1-193.
Emailuri
• OMOGYI (A.), Az Esztergomi biz/mci sztaurotheka KITl.fl GEl{ (b:rn t}, .\'ormall Sicily as a Source of Byzan-
(Stauroleca bizantina dc la Esztergom) (in lb. maghiara, tine Influence on lFe tern Art in the Twelfth Century,
cu un rczumat in gerrnana}, Budapesta, 1959. III Byzantine _Il't, an European Art, Lectures, lena,
MIHALIK ( .), Problematik der Rekonstruktion der 1966, p. '12'1-'147.
Alonomachos-Krone, in Acta Historiae artium Academiae V LLA)\D (Ros ), Aquilee et les origines by:alltines de
scientiarum hungaricae, vol. 9, 1963, p. 199-243. ilL Renaissance, Pari', E. dr- Boccard, 196:1.
BARA1 Y- BER HALL (}1. von), Die 'ankt tephans-
krone und die Lnsignien des Konigreichs Ungarn,
Viena-Munchen, Herold, 1961 (DlE KRO El DER
HAUSE' OE TERREICH, Ill).
VOLBACI-l (W.-Fr.), PERTU 1 ( .), BI CHOFF (B.),
HAH 'L ER (H.-R.), FIOCCO (G.), La Pala d'Oro, EPOCA IMPERIULUI LATIN DE LA CONSTANTINOPOL
(1204-1261) ~I RENAFEREA DIN VREMEA
Florenta, an. oni, 1966 (IL TE ORO Dl ,T MAR-
PALEOLOGILOR (1261-1453)
CO, 1).
A HRNACH ILl (G.), Les emau x de Georgie, text tradus CHATZIDAKIS (Manoli ), Mystras (in greaca moderns),
de HIR CH [Fr.], Paris, Editions du C rei _d'art, 1962. editia a 2-a, Papachrysanlhou, 1956.
KA ELLOPOULO (Panajolis), Mistra, Munchen, Knorr
Te Muri und Hirlh, 1962 (DA KLEl E K TB CH).
MOLLER-ClIRl TE J E~ (Sigrid), Das Ganthertuoh. ORLA DOS (Anaslase C.), Parigoritissa de la Arta
im Bamberger Domschaiz, Bamberg, Eigenverlag Die- [tn lb. greacll. l}i un lung rezumat In francez1l.), Alena,
zesan-Museum, 1966. Societatea arheologica, 1963.

1NFLUENTA ARTE1 B1ZANT1NE A RH1TECTURA

IN EUROPA OCC1DE TALA $1 CENTRALA
EYlCE ( emavi), SOIl Deoir Bizans Mimarisi. Istanbul'da
BELTING (Hans), Die Basilica dei r;s. Martiri in Cimitile Polaiologoslar Deori Anitlari. (Spiitbyzantillische Archi-
und ihr Frtihmiuelaliericber Ereskenzsjklus, Wiesbaden, tektur, Bauien. der Palaiologenzeii ill Istanbul) (in
Franz Steiner, 1962. lb. turca l}i un rezumat In germana], I tanbul, Baha-
GRODECKl (Louis), Au seuil de l'art romall. L'architecture matbaasi, 1963.
ottonlenne, Paris, Armand Colin, 1958 (COLLECTIO
HENRI FOCILLON).
CAMES (Gerard), Byzance et la peinture romalle de Ger- PICl'URA MO UMENTALA
mallie. Apports de l'art grec posticonocla te a l'enluminure
et a La [resque ottoniennes et romanes de Germanie dall DBM (Ollo), Die Entstehung des Palaologenstils in
les themes de IILajeste et les Eoangiles, Paris, . ,t der Malerei, Munchen, 1958 (BERlCH'l'E ZUM Xl
J. Picard, 1966. ITER ATJOr ALE I BYZANTL ISTEN-KO -
_1ETZ (Peter), Ouonische Buchmalerei. Eoangeliar Otto J I I GRESS, MD CHE ,1958, VI, 2).
Itnd Perikopenbuoh Heinrich IT, Munchen, 11irm r, RADOJCIC (Svelozar), Majstori starog srpskog slikarstoa
1959. [Maestri! vechii picturi slrbe) (cu un rezumat in Iran-
GRABAR (Andre). ~ORDE.JFALK. (Cad), La peinture ceza], Belgrad, Academia suM de l}tiin~e, 1955 (MONO-
romane d!t Xl" au X I I Ie siecle, n va, 'kira, 1958. 320 GRAPHIE vol. 236, II STITUT ARCHEOLO-
321 GrQ E, 3).
KRESTEV (K.), ZACHARIEV (V.), Alte Bulgarische SrinJii Apostoli de la alou ic (In lb. greaca], aloni,
Malerei, Dresda, Verlag der Kunst, 1960. ocietalea de sludii macedonene, 1953.
KIORVAKOV (D.), Kliment-Sainte- Vierge Perioleptos,
eeoluJ al XIll·lea koplje, 1961.
Colee] ia L' ancien art yougoslave, Belgrad, J ugosla vija: KOCO (Dimeo), MILJKOVIC-PEPEK (Petal'), Manastir
MA DIG (Svelislav), L'eglise de la Vierge Ii Studenica (eu un rezurnat in franceza), Skoplje, 1958.
1965; STOJKOVIG (2ivorad), Mileseva, 1963; Col ctia L' ancien art yougoslave, Belgrad, J ugosla vija:
LJUBI KOVlG (Radivoje), L'eglise des Apotres du COR AKOV [Drnitar], us [resques de l'eglise Saint-
Pturiarcat de Pee, '1964; RAJ KOVIG (Mila), opocani, Clement d'Ochrid, 1964; PETKOVIC (Streten), Arilje,
1963. L965; RAJ KOVle (~Iila), L'eglise royale de Studenica,
RADOJGIG (Svelozar), Mileseoo (eu un rezumal in 1964; MIJOVIG (Pavle), Deeani, '1963; LJUBI.-
engleza), Belgrad, 'rpska knijzhevna zadruga el KOVIG (Mirjana), Raoaniea, 1966; DJURTG (Vojislav),
Prosvela, 1963. Resaoa, 1963; RADOJGrG (Svetozar), Kalenie, 1964.
DJURIC (Vojislavl, Sopocani (eu un rezumat tn engleza), HALLE LEBE r (Horst), Die Malerschule des Kbnigs
Belgrad, Srpska knijzhevna zadruga et Prosveta, Milutin, Gieszen, Wilhelm Schmitz, 1963.
1963. TOMIG ( tevan), NrKOLIG (Radomir), Manasija, ['His-
GRABAR (Andre), VELMA_ S (Tania), Gli affreschi toire, la Peinture (in lb. strba, cu un foarte scurt rezumat
della Chiesa di Sopoeani, Milano, FraleW Fabbri lji in Iranceza], Belgrad, Institutul pentru protectia
Geneva, Skira, 1965 (L'ARTE RACCO TA, 37). monumentelor istorice al Republicii Populare Serbia,
BO SILKOV (Sv.), T'irnooo, La ville et son art, Sofia, 1964.
Balgarski Hudojnik, 1960. Creta.
MIJATEV (Krsto), Die Wandmalereien von Botana, Sofia MATTO (Raymond), La Crete au cours des siecles ,
l\ii Dresda, 1962. Atena, 1957, p. 144-151.
CHWEI FURTH (Philipp), Die Fresken von Bojana. Rusia.
Ein Meisterwerk der Monumental Kunst des 13 Jahr- LAZAREV (Victor N.), Feofan Grek i ego skola (Teofan
hunderts, Mainz ~i Berlin, Florian Kupferberg. Grecul ~i scoala sa), (in lb. rusa], Moscova, Iskusstvo,
AKRABOVA-JA DOVA (1.), L'eglise de Botana, ofia, 1961.
Editura in limbi straine, 1960. Bulgaria.
TALBOT RICE (David), The Church of Haghia 'ophia PANAJOTOVA (D.), La peinture monumentale bulgare
at Trebizond, Edinburgh, Univer il.Y Press, 1967. au XIVe siecle, Soria, Editura In lirnbi straine, 1966.
Epoea Paleologilor BIeEV CU.), Stenopisite v Lvanooo (Frescele de la Ivanovo),
Constantinopol, (cu un rezumat in gerrnana, rusa, franceza ~i engleza],
ofia, 1965.
U DERWOOD (Paul A.), The Kariye Djami, 3 volume,
New York, Bollingen Foundation, 1966 (BOLLINGE YELMANS (Tania), Les [resques d'Lvanooo et La peinture
ERIES, LXX). byzolltine Ii la fin du. :Moyen Age, in Journal des Savants,
1965, p. 358-404.
GRABAR (Andre), VELMA S (Tania), Mosaici e affreschi
della Karije-Camii ad Istanbul, Milano, Fratelli Fabbri
si Geneva, Skira, 1965 (L'ARTE RACCO TA, 33).
, alonic, Macedonia ~i Sofia. ICOAl E
XY GOPOULOS (Andre), Manuel Panselinos, Atena,
Editions d'Athenes, 1956; Frescele din S'[intul Nicolae
Orfanos de la Salonic (in greaca ~i eu un rezumal DJURIG( ojislav), leones de Yougoslaoie. Text ~j catalog,
323 Belgrad, 1961.
tn tranceza), Alena, 1964; Decorul de mozaic din 322
leones de Mucedoine du XI-' au XYlle siecle. Collections CHATZIDAI I (Manolis), leones de Saint-Georges de
yougoslalles, Paris, Pavilion de Marsan, '1965. Crees et de La collection de l'Ln. titus, Venetia, eri Pozza,
1963 (BIBLIOTHEQUE DE L'INSTITUT HELLE-
• IQUE D'ETUDES BYZANTI JE ET POST-
1I1IN1ATUR1 BYZA TI E DE VENI E, 1).
GRABAR (Andre), OPRESCO (G.), Roumanie. EgLises
E TOPANA (ebastian CIRAC), kylitzes Mturitensis, peintes de Moldaoie, ew York Graphic Society, 1962
vol. I, Reproducciones y miniature , Barc lona, Herder, (COLLECn, ESCO DE L'ART ~10 'DIAL).
1965.
D JCE (Ivan), Les miniatures de 10. Chronique
de Jlanasse, Sofia, Editura in Jimbi straine, 1963
(exisUi si in versiune hulgara, gerrnana !;li englezli).
JERPlIA 10 (G. de), Les miniatures du manuscril
syriaque no. 559 de la Bibliotheque Yaticane, Vatican,
1940.

AnTE OJvIPTUARE
MILLET [Gabriel], Broderies religieuses de style byzantin
~i La Dalmatique du Vatican: les elus, images et cro uan-
ces, Paris, Bibliothequ de l'Ecolo des Hautes Eludes,
1945 ~i 1947.

1NFLUENTA ARTE1 B1ZANTINE

iN EUROPA OCCIDENTALA $1 CENTRALJ..
FRANCASTEL (Galienne), Histoire de la peinture italienne
(sub directia lui Pierre FRA CASTEL), vol. I; Du
Byzantin a la Renaissance, Paris, P. 'I'isne, 1955.
FILIPOWICZ-OSIECZKOW KA (C.), La $ Majestas
Domini. et les relations d'art entre la France et la
Pologne, Paris, 1939; Notes sur les peintures byzantines
de Cracovie et de Lublin, tn La Voix de Varsooie, nr. 5 - 6,
Paris, 1940.

BIZANTUL DUPA BIZANT

XYNGOPOULOS [Andre}, Schila a unei istorii a picturii

religioase dupa eucerirea COllstCtlllinopolului (in lb.
greaca], ALena, Socielalea arheologica, 1957.
KALOKYRIS (K.), Athas, Studii de arheologie §i de aria,
(in lb. greaca], Alena, Astir, 1963. 324
 PLANURI

27. Kiev. Sftnta SoCia. (1037-1046.)

.Om

28. Lavra, Muntele ALhos. CaLoliconul.

(Sfil'§itul secolului al X-lea - inceputul

] secolului al XI-lea.)

24. Skripu, Beotia. Biserica Fecioarei Theolokos (873-874.)

25. Constantinopol. GUI Djami. (Ultima lreime a eco-
lului al IX-lea.)
26. Constanlinopol. Kilisse Djami. (Sn~ilul secolului al
XI-lea.) 326
327
29. Ho ios Lukas,
Fo ida. Calolieonul.
(1neepulul secolu-
lui al XI-lea.)

30. Keledjlar Kilis-

se, Cappadocia.
(SCi~itul seeolului
al X-lea - tneepu-
tul seeolului al 32. Conslantinopol. Biscriea Theoloko
XI-lea.) (908) !Ii biseriea SIintul loan Botezatorul
(sflr~itul seeolului al XIII-lea) de lu
mtnastirea lui Constan lin Lip

33. Conslantinopol. Biserica mtnastirii

Fecioarei Pammakaristos, ( Ci~ittll seco-
31. Ani (Armenia). lului al XIII-I a !?itnc putul s colului al
Catedrala. (989- XIV-lea.)
1001.)

...
329
328
 _ IUO .••I '"

_ I' O-Uoo
ED 1"00-."'0
34. Arta. Parigoritissa. (1283-1296.) Cl 1460-1100

35. Mistra. Hodighitria (lnceputul

secolului al XIV-lea.) .

330 331 36. Palatul de la Mistra.

 SURSA PLANURILOR
Vol. I ~i II urticol de Paolo V rzonr-, aparut in Cahiers archeo-
logiques, vol. VIIf, 1956, p. 47.)
10. Esra, iria. Biserica 'finlul Gheorghe. (515.) [Dupa
anctuaires chretiens de Syrie, de J. Lassus, p. 142,
fig. 57, Librairie Orientaliste Paul Genthner, Paris.)
J L. Bosra. Biserica fin Pi Serghios, Bacchos si Leon tio.
(512- 513.) [Dupa Early churches in Palestine, de
J. W. Crowfoot, Oxford University Pres', Londra.)
J 2. Con tantinopol. Iintii erghlos si Bacchos. (527.)
[Dupa Enciclopedia uniCJersale dell'arte, vol. II, edilaUi
de lstituto per la Collaborazione ulturale, Roma.)
13. Alena. Biserica Bibliotecii lui Hadrian. (Inceputul
secolului al V-lea.) [Dupii Enciclopedia uniCJersale
dell'arte, vol. II, editata de Jstituto pel' la Collabora-
1. SCintul Mormint de la lerusalim. (Bisericll Urnositli zione culturale, Roma.)
In anul 335.) (Dupa Konstaniins Kirche am heiligen 14. Vagarsapat, Armenia. Ilnta Ripsime. (618.)
Crab in Jerusalem, de Erik Wistrand, Bibl. Univ., 15. Zvartnolz, Armenia. Rotonda Cintului Grigore Lumi-
GOteborg, Suedia.) natorul. (644-652.)
2. Constantinopol. Bazilica SCintul loan din Studion , 16. Antiohia. Biserica martiriala a Sfintului Vavila din
(~63.) [Dupa Enciclopedia unioersale dell'arte, vol. II, Kaussie. (379-380.) [Dupa Enciclopedia unioersale
editata de Istituto per la ColJaborazione culturale, dell'arte, vol. II, editata de Istituto per la CoJlabo-
Roma.) razione culturale, Roma.)
3. Teba din Tessalia (sau Nea Anchialos). Bazilica A. 17. Efes. Biserica Sfintul loan Evanghelislul construita
(Secolul al V-lea.) [Dupa The origin and development de Teodosie al II-lea. (Prima [umatate a secolului
of early christian architecture, de J. G. Davies, Bir- al V-lea.) [Dupa Enciclopedio: uniCJersale dell'arte,
mingham, Anglia.)
vol. II. editata de Islituto per la Collaborazione
4. Kasr Iblisu, Siria. Biserica vest. (Secolul al V-lea.) cuiturale, Roma.)
[Dupa Early churches in Syria, de H. W. Butler, '18. Gerasa, Palestina. Biserica Proorocilor, Apostolilor
Princeton University Press, New Jersey. S.U.A.) si Martirilor. (464-465.) (Dupa Enciclopedia uniCJersale
5. Minastirea Alba. de ltnga Sohag, Egipt. (Pe la 440.) dell'orte, editata de Istiluto per la Collaborazione
6. Kerr Zeh, Mesopotamia. Biserica de la Mar Azizael. culturale, Roma.)
(Secolul al VII-lea?) (Extras din Le chiese delia J 9. Meriarnlik, Cilicia. Basilica cu cupola. (UItimul patrar
Mesopotamia. de U. Monneret de Villard. Roma.) al ecolului al Vvlea.) [Dupa Meriamlik und Korykos,
7. Kartamin, Mesopotamia. Biserica rntnastirii. [Pe la de Herzfeld ~i Guyer, Manchester University Press,
512.) (Dupli Le chiese della Mesopotamia, de Manche t 1', Anglia.)
U. Monneret de Villard. Roma.) 20. Con. tantinopol. Sflnta ofia. (532-537.)
8. Bin bir kilisse, Lycaonia, Asia Micli. Bi erica nr.f , 21. COil tanlinopol. SCinta Irina. (Reconstruitli in anul
( ecolul al VII-lea; cu pilastr! adaugati In a doua
740.) (Dupli The church of St. Eirene, de Walter
jumatate a secolului al IX-lea.) (Dupa Enciclopedia
. George, Oxford University Press, Londra.)
universale dell'arte, vol. II, editata de Istituto per'
22. alonic. Sflnta Sofia. (Mijlocul sau al treilea patrar
la Collaborazione cuiturale, Roma.)
9. Hierapolis din Frigia. Biserica Snntului-Filip si a al secolului al VIII-lea.) [Dupa Enciclopedia unioersale
fiicelor sale. (tncepulul ecolului al V-I a.) (Dintr-un 332 deli'arte, vol. II; editata de Istituto pel' la Collabora-
333 zione culturale, Roma.)
 23. Venetia. Prima biserica San Marco. (Pe la 830.) DESENE
(Dintr-un articol de F. Forlati, aparut in revista
Desen. fn text p.8~ II - Efes. Biserica Sfintul loan [Dupa
Arte peneta, vol. V, 1951, Venetia.)
Forschungen tn Ephesos, IV, 3, Die Johanneskirche
24. Skripu, Beotia. Biserica Fecioarei Theotokos (873-874.)
[Dupa Christianlke kai Vizantine archaeologia, de
p. 169, fig. 44. Verlag des Oesterreichischen Ar hao~
logischen Institutes in Wien.)
G. Sotiriou, Atena.)
Desen. fn "" p. 175 II - Tabel de concordanta din
25. Constantinopol. Gill Djami. (Ultima treime a secolului
al IX-lea.) [Dupa Les monuments de l architecture Evangheha de la Rossano. [Giraudon, Paris.)
Desen in text p. 204 III - Mistra. Palalul Paleologilor
byzalltine, de J. Ebersolt, Paris.)
(Desen de Zakariou, Atena.)
26. Constantinopol. Kilisse Djami. (fi~itul secolului
al XI-lea.) [Dupa Les monuments de I'architecture
byzantine, de J. Ebersol t, Paris.)
27. Kiev. Sfinta Sofia. (1037 -1046.) (Dupa Art and
architecture of Russia, de G. H. Hamilton, Penguin
Books, Harmondsworlh, Middlesex, Anglia.)
28. Lavra, Muntele Athos. Catolicon. ( t~itul secolului
al X-lea - Inceputul secolului al XI-lea.)
29. Hosios Lukas din Focida. Catolicon. (lncepulul
secolului al XI-lea.) (Dupa L'eglise byzantine de
Christianou, fig. 70, de E. Stikas, Atena.)
30. Keledjlar Kilisse, Cappadocia. (SCi~itul secolului
at X-lea - lnceputul secolului al XI-lea.) [Dupa Les
eglises rupestres de Cappadoce, de G. de Jarphanion,
vol. I, plansa 43, Librairie Orientaliste Paul Geuthner,
Paris.)
31. Ani, Armenia. Catedrala. (989-1001.)
32. Conslantinopol. Biserica Theotokos (908) si biserica
finlul loan Botezatorul (sfi~itul secolului al
XIII-lea) de la mlnastirea lui Constantin Lips. (Dupa
Son deoir Bizans mimarisi, de prof. Semavi Eyice,
catedra de Istoria artei bizantine de la Universitalea
din Istanbul.)
33. Constantinopol. Biserica minastirii Fecioarei Pamma-
karistos. [Sfirsitul secolului al XIII-lea - tnceputul
ecolului al XIV-lea.) [Dupa Son devir Bizans mimarisi,
de prof. Semavi Eyice, catedra de I toria artei bizan-
tine de la Universitatea din Istanbul.)
34. Arta. Parigoritissa. (1283-1296.) (Desen de
A. 1(. Orlandos, Atena.)
35. Mistra. Hodighitria. (tnceputul secolului al XIV-lea.)
(Desen de A. K. Orlandos, Atena.)
36. Palatul de la Mistra. (Desen de A. K. Orlandos,
I •
Atena.) 3H
 INDICE SELECTIV * r\:\A'rOLIA, I, 26, 30, 5_, ,j/l, 192, 19'., II, 81. V. ~i
ASIA MIC .
ANCYRA. . A. KARA.
Andronic. Y. Comneni ~i Paleologi. Ri'izboiul celor doi
Andronic II, '178.
AiYGIIEL-CO.l1 iVE-Y, famili bizantina, IT, 13, 178.
Ale:re II, imparat la Conslanlinopol, II, 189. - Alexe
III, imparat la Conslantinopol, II, 80,179. - Isaac II,
Imparat la Constanlinopol, II, 39. - Manuel, despot
al Epirului ~i alonicului, II, 276. - Teodor, despot
al Epirului !?i trnparat la Salonic, II, 211.
A 'I, Armenia. Catedrala, II, 37 ~i plan 31. - Biserici:
flnlul Gheorgh , II, 136; • flnlul Grigore Lumin:Ho-
rul, I 85.
A] IURA, Turcia. Biserica Sfintul Clement, I, 99. -
Mausoleul lui Alaliirk, I, 76.
A TAL Y A, Pamphylia, Asia Mica. Biserica Fecioarei,
A I, 90.
AACHE , Renania, Germania. Octogonul lui Carol eel Anthemius din Trolles, arhitect bizantin, I, 80, 88, 9'.,
Mare (azi Catedrala}, I, 81, 280. II. 163. Fildesuri 96-98.
copte tncastrate in jiltul piscopal, I. 207. 208, II, A TL OE, Tebaida, Egipl, I, 230. '['esaturi d mala. t,
169, il. 59. 60. Tezaur: casota de argint aurit, II, 147; T, 230.
evanghelie, I. 281; tesiHuri de matase descoperite in A TIOHIA, odinioara iria, azi Turria, I, l.8, l.9, 51,
mormintul lui Carol eel Mare. I, 232, 277, rr, 163. 65, 113. 239. - Aleliere de textile, I, 228. - Biserica
Agnellus. episcop al Ravenn i, I, 121. 12[., 253. octogonala, 1, 76. - Miniaturi, I, 4ft. - Fildesuri,
AHTAMAR, Armenia. Biseri a SCintei Cruci, II. 37, J, 202. - Biserica mar tiriala a • flnlului Vavila din
135, 136; it. 100. Kaus io, 1, 86 Iii plan 16. - Monodr-, I, 22' •. - Mozai-
AIRE-SUR-L'ADOUR, Lande, Franta. Biserica Mas uri, I, 106, 107 - Palriarhi din, I, 51, 24'., II, 7ft.
d'A ire: sarcofagul sfintei Quitterie, I, 45; il. 2. PIIRODI lA, Caria, Asia Mica. Ateliere de sculptura
AKHMl ,Egipt. '['esaturl bizanline de matase, I, 230. I, 184.; il. 4.J; term , I, 182.
A K AR Y, Cappadocia, II, 36. V. li'i PERI TREMA. .lpocauco, mar du e la Con tanlinopol, II, 262, 277;
ALAHA_ MO A TIR, I auria, Asia Mica. Bi erica dr- il. 208.
est, I, 91. Biserica de vest, I, 190; il. 47. .\ Q ILEIA, Venezia, lLalia, l , 81, 255. Catedrala, Ire ce,
Alexandru, tmparat bizanlin ,TI, 5:l; il. 106. II, 174.
ALEXA_ DRIA, Egipt, I, 39, 40, 4.4, 49, 51, 100, 113, Arabi, I 53-55 222, 246-250, 252, 255, 266, II, 13,
180. - Ateliere de textile, 1,230. - Bazilica lui Teotil 80, 122.
I, 69. - Cala ombe, I, 38, 155. - Icoane, I, 166. .lrcadius, tmparat hizanlin, I, 21, 101, 181, 18G, J i,
AMALFI, Campania, Ilalia. Caledrala, II, 14ft. 190, 216; il. 45.
Amatuni, Manuil, clilorul bisoricii de la Plghavank, REZZO, '1'0 alia, llalia. Cal drala, I, 81, I I, 187.
I, 100, 200. Arghiropoulos, Ioan, umanisl hizan tin, I J, I 3, I 8.
AMER, Catalonia. pallia, Bazilica Sflnla-Maria, II, 172. RUELAI . V. r\J~,'AR.\Y.
ANAG I. Latium, Italia. Catedrala, Crescele din cripla, ARB _ E, rota. Bisi-rica Arhanghelului Mihail !ji a
II, 282. fintei Treirni, JT, 2l,0.
A APLUS, Bosror. Octogonul fintului MihaiJ, I. 79. Arhitectura, I, 56-105, 252-259, II, 16; planuri
Anastasie, tmparat bizantin, I, 52, 171, 183, 188, 205, 1-36; il. 1-13, rr, 78, 90-100, Ji.j-182, de n
206, 214., 217, 224, II 4.0. p. 89.
Anastasie, consul, stranepot aJ trnparatului, dipticul lui, _Iriadna, tmparatea a bizantina, 1,135, J37, 204; il. 42.
I, 204; il. 57. ARILJE, Macedonia, Jugo lavia. Bi orir-a minastirii fin-
Anastasie, patriarh al Constantinopolului, II, 4ft. lul Ahile, II, 230.
ARMEr'IA, 100, 200. Arhiteclura religioasa, I, 57, 100,
II, 37, 38. - ArIa minial urii, 1, 178, II, 266. -
• uprinde do-u prlncipalele nume citate. Numele de persoane slnt culptura arhitcctonica, II, 135.
date In cursive. Cifrele curstve renreztnta trimttert la tlustrattt Oi AR'I' , Eplr, IT, 178, 20lt. Biserici: Parigorite sa, II,
la planurllc pdlOciilor. 336 337 '198, 199, 217, 269, plan 34; il. 177, 189, 190; a mtnasl irii
 Sfinlul Gheorghe, morrnlntul T odor i, II, 268. bizanlin , II, 139, 14.1; it. 158, 163. Mozaicul absidei
Palal domnesc, II, 204. din an Michele in Africi co de la Ravenna, I, 130,
Artavasde, i!llparat bizantin, I, 274. it. 20. Porlretul lui Arcadius, I, 182. Sarcof'agul din
ASIA MICA, I, 37, 54, 74. Mi~carea iconoclasta. P amathia, T, 193, 194, it. 48. latuile Fecioarei l1i
Arhitectura religioasa, I, 59, 61, 73, 85, 87, 259 ~i stintului Mihail, provo din biserica Fecioarei-Peribleplos
plan 8. - Miniaturi, I, 44. - culptura, I, 45, 192. de Ia ConslantinopoJ, IT, 132.
ASI U, Cipru. Bi. erica Panagbia Phorbiolissa, II, 81. Bertha de Proven/a. V. Eodochia, tmparateasa.
A UR, Mesopotamia. Palal, J, 72. BERZE·L -VILLE, aone-et-Loire, arond. Macon, Fran-
A TARAK, Armenia. Biserica boltita, I, 74. ta. Staretie: fresce roman ice purttnd pecetea Bizan-
A'I'E.· A, Grecia. :;lcoala din, J, 50. - Bazilica Ilisso tului, TI, 174..
1,91. - Biblioteca nationalii: evanghelie, II, 261. - BETLEEM, Palestina I, 76. Bazilica asterii, I, 61,68,
Biserici: a Bibliolecii lui Hadrian, I, 82-83; plan 76, 144., 280.
1.1. Iitropolia l\lica, I, 270, II, 24; it. 154. 'finpi BIELOVO, Macedonia, Bulgaria. Bazilica boluta, I, 74..
Teodori, II, 24 it. 94. - Erechleion, I, 108, II, 24. - BI BIR KILl SE, Lycaonia, Asia Midi. Biserici, I,
l lephaisteion, II, 24. - Muzeul bizantin: epilafui d 73; plan 8. - Martyrium, I, 87.
la Salonic, II, 280; it. 217. Fresce provo din biserica Bt:;lAP R, Persia. Palallll lui Sapur I, 1,72,106.
flntul Gheorghe de la Oropos ; il. 184. - Panouri BIZA. T. V. CO J TA TI OPOL.
de parapet sculptate, II, 'J33-134; it. 151, 152, 153, Blemmides, Jichifor, filozor bizantin, II, 184.
155, 156. taluela lui Orfeu, I, 190; it. 46. - Fecioara BOBBIO, Italia. Aba/ie, tezaur: Iiole cu mil', I, 221,
crania, II, 131. - Partenon, II, 24. - Pinacolera BOEMIA, influentc artistice ale Bizantului, II, 170,
Propileelor, I, 163. - ancluarul Dioscurilor, I, 108. - BOI A, Bulgaria. Biserica ~i capela fin tilor' Nicolae
T'ernplul lui Dionysos Eleutherios, I, 108. - Theseion, si Pantelimon, II, 212.
I, 108. BOL ISI, Georgia. Biserica boltita, I, 74.
ATE JI, Georgia. Biserica, T, 20J, If, 89; it. 123. BOSPORO . V. KERCI.
ATHOS. V. MUNTELE A'I'IIO . BOSRA, Siria. Biserica fin tii Serghios, Bacchos ~i
ATRA [I, Campania, Halia. Biserica an alvatoro, II, Leontios, I, 78; plan 11.
144.. BOSTON, S.U.A., Muzeul de Arte Frumoase: matase
AUlorianos, .l\Iihail, patriarh al Conslantinopolului, 1 I, blzantina provo din mormlntul Viventiei, I, 277.
179. BRAD, Palestina. Biii din secolul al II-lea, I, 86.
AUVERG IE, influenta Bizantului, I, 234.. BRAUWEILER, Germania. Abatie, patrafir bizanlin,
AUXERRE, Yonn , Franta. Biserica Sfintul Eusebiu, II, 165.
lintoliul sltntului Gherman, II, 163; it. 113. BRES A TONE(BRIXE l, Adige, Italia. Catedralo: lin-
AVDOU, Crela. Biserica finlul Antonie, J I, 140. toliul C1ntului Albuin, H, 163.
BRIG JOLES, Var, Franta. Biserica: sarcofagul din
B La Gayole, I, 45; il. 4.
BAGARN, Armenia. Catedrala, I, 8'•. BRIOUDE, Haute-Loin , Franta, Biserica S'[tniul. Julian,
Baldooin (Baudouin}, conte de Flandra i?i de Hainaut, fresce, II, 174.
tmparat al ConslanLinopolului, II, 178. BRUXELLES, Belgia. Biblioteca regala: evanghelia, ms.
BALTI lORE, . .A. Walters Art Gallery: cruce bizan- 18723, I, 281. Muzeele regale de aria si de istorie: cap
tina, I, 226. de notabil de la Aphrodisia din Caria, I, 184; it. 44. -
BAMBERG, Franconia, Germania. Catedrala, tezaur: Colectia Feron-Stoclet: patera de onix bizantina, H,
matase bizantina, 11,164. - F'ildesuri ottoniene imitate 159.
dupa prototipuri bizanline, II, 169. B DAPE TA, ngaria. Jlu::eul notional: coroana hri
BA A, Georgia. Biserica, I, 85. Con tanlin al IX·lea Ionornahul, II, 153; it. 169.
BARLETTA, Apulia, Italia. taluia unui irnparat 1,183. B LGARIA, pictura protana, II, 115. Bulgarii, I, 53,
BAUIT, Egiptul de Mijloc. Miniistirea S'[tntului ,Ipoloniu, 222, 245, 252, 255, 266, TI, 7, 29, 32, 125, 166, 179,
fre ce, J, 157, 169. 180, 188, 189, 2f.7, 265.
BELGRAD, erbia, Iugosla ia. Muzeul national: cap al
lui Constantin, J, 182; it. 40. C
Belizarie, general bizantin, J, 128, 223. AFFA, Crirneea. Pi turi bisericesti, IT, 241.
BE EVE TO, Campania, II alia. Capel a palatina 'nnla CAHOR ,Lot, Franta. Bi erica Sflntul$tefan,II,171,305.
oCia, I, 279. CAIRO, Egipt. Coleotia lIlirrit Boutros Ghali: Ironton
BERLI [Est}, R.D.G. Muzeele nationale: Hrislos bizan- de ni~a, ar'ta copta, I, 199; it. .54; usile de lemn ale
tin, II, 117. J coana copta, I, 169; it. 32. Fildel/uri 338 339 hi eri ii finla Barbara, T, 200.
CALAIIORR . Fecioara de la, II, 256; il. 203. lantinopol, II, '129, 178. - Daoid co-fondalor al
CAMBRIDGE, , ..• \. Fogg Art Museum: lapi erie u imp riului d~ la Trapezunl, II, 178. -' lsaae I, trnparat
sf'intul Teodor, T, 23J' il. 72. la Consl~ntlllopol, II, 11. - Jllalluel 1, Imparat la
CA~O A, !talia, n, 145, 172. Con lantinopol, l I, 40, T), 114. - Jlanuel I, tmparat
CANTACUZI ;'10, familie bizantina, II, 204, 236. 10011 la Trapezunt, II, 191, 213.
VI, tmparal, II, 180, 190, 263, 272, 273-275,; il. COM ,Lombardia, ltalia. Bis rica 'finla Eufomia, I, 83.
209 .. - Manuel, gUY rnatorul i\Ioreei, If, 182, 200, onstanuu. I Chlorus, imparat roman, I, 61, 87, 8, 136,
275; d. 219. - Uihail, Lie pol al Mistrei, JI, 236. 184, !92. - Constantia 11, Impural In Rasilril, I,
215; 11. 69.
CA TERBURY, Anglia. Cotedrala: fr see din capela
,finlul Gheorghe ~i Sfinlul Anselm, II, 175. Con taut 11 Pogonatul, trnparat bizantin J 181 20:1
21/., 223, 224. " , ,
CAPPA DOC lA, provin ie din Asia Mica. Biseri i I'UP stre,
T, 87, 259, II, 36. 'on, taniin 1, nurnit eel More, illlpar'al roman I 27 '.8
APUA, llalia. V. San t' Angel in Formis. 49,51,56,57,60,61,67,75,87,88, 93, 101~105, 't36,
C RIA, Asia Mica. V. APllHODI IA. 137, 151, 162, 164, 180, 185, 192, 193, 206, 213, 225,
CoA.. TEL~EPRIO, Lombardia, Italia. Biserica ,'finta II, 53, 54, 187,281, d. 40 108. - Constantin. 1" Pogo-
Yiaria, I, 83, 160, 161, 167; il. 28. natul, trnpilrat hizant in, I, 133.
CATALOKIA, pania. Inf'luenta Bizantului II 172, 'on~tantin V Copronimul, I, 94, 2/.3 244 245 252 258
173. ' , 260, 266, 271-~7", 276, "1.77. ...:. Co;!staniin I~[ I'
Cedrenus, G~i.o!'ghios, i toric bizanlin, J, 91, II, 164. 2/.4, 259, 261, 273 . - Constantin V [1 Porfirogell;tul:
CEFAL , Sicilia. Caledrala, II, 97, 98, 103 104 106, lJ, 7, 36, 67,121, 122,150,191.-Constantin Vlli II 11
107, 118; il. 128. ' , onstantin. IX Alonoma~ul, II, 11, 14,29, 57, '59: 60;
Ciornti, imeon, zugrav rus, II, 242. 63, 64, 131, 153, 159; II. 118, 169. - Constantin X
CER 1GOV, Rusia. Caledrala Schimbarii-la-Fata, II, Duces, II, 36, 67, 140. - COil tantin Xl Paleologul
26. numit Dragases, II, 183, 191. '
Cerularios, Mihail, patriarh bizantin, II, 140, Constantin, pictor, I, 39.
CESAREEA. V. KA YSERf. Constantin din Rhodos, scriitor bizantin I 88 II 45
Chalcocondulas, Dimitrios, urnanist bizantin, II, 188. Constantina, fii a tmparatului Conslanlil~' ~arc~fag~J ei'
CHERSO:\fES, Crimeea, U.R. '.S. Illfluen(a- Bizantului, I, 192. "
I, 55, 160, 224. CO J 1'A I'll OPOL, 1, 6, 21, 23 32 49 54 280
CH IMA Y, Belgia. Icoana Pantocratorului, II, 258. lituatia istorica, 1,52, II; 178-192; pe ti:.upul'Paleo:
CHIO, , insula, Grecia. Bi erica min. Nea Moni, II, logilor, I, 274, 275, II, 179; sub ocupatia latinilor,
29, 30, 59, 60, 62, 64, 76, 84; il. 109. II, 1,78-179; ~ub puterea ve~etienilor, II, 178; primul
Choniates, Nicetas, isloric bizan tin, II, 11ft. asediu aJ turcilor, II, 18~; IIlfluenta ~i presligiu, I,
CHORA, mtnastire. . CO S1'A I'll OPOL. 278-2~3, . II, 168-176; influenta artei italiene, I,
Chrisolaras, Manuel, urnanist bizantin, II, 188. 101; cnza iconoclasta, 1,259. - rbanism, I, 101-102.
CJAREKLE KJLJR E, Cappadocia. Bi erica, 11, 70. - Apeducle, I, 104, 105. - Augusteon I 101 102
CJ PR , In ula. Ateliere de monede bizantine, I 224. - 181. .: Blacherne, .1! ~.03, II, 85 . - cap'itoiiu, I,102:
Biserici cu cupola, I, 71. ' - Cisterne: a Bazilicii, I, 105; a lui Philoxenu I
CUCER, Macedonia, Iugo lavia. Biserica Sfintul ichita, 105. - Coloane onorilice, I, 185. - Dip1icuri consul~re'
I, 172,203-2 5; il. 57. '
II, 232.
CIVIDALE, Friuli, Halia. Altar de piatra, I, 278. Biserici: anterioar crizei iconoclast e, I, 252. Rotonda
Claudia Gotul, tmparat roman, I, 63. J, 279. ClI trompe de colt, 11,29. Decor, I, 258-259:
CLERMO IT-FERRAND, Puy-de-Dorne, Franta. Bise- At ik Mustafa Pasa Djami, II, 18. IIristos-Pantepopt
riei: St. Anlolianus, I, 235; Saint-Cyr, I ,234; aint- IT, 22 . Hristos-Pantocrator, I, 138 220 II 22 66'
Georges, I, 234. 174. Giil Djami, II, 17; plan 25. Kaiende~ha~e D'jami'
CL Y, Saone-et-Loir , Franta. Abaiia, lIrislos bizantin, II, 18. Kariye Djami (Chora), T, 99, IT, 158, 222-225:
I, 208, II, 174. 228, 240, 251-254, 267, 277, 278' il. 192 194 201
rOMNENI, familie bizantina, II, 6, 13, 15, 23, 65, 79, Kilisse. Djarni, II, 19, 21, 23, 225, 248; pla~ 26; h.90:
81, 98, 102, 118, 129, 138, 152, t59, 160, 174, 211.- Myrelaion, II, 19. Biserica Xoua, II, 38. Bisericile din
Alexis I, imparat, I, 32, 274, II, 12, 14, 22, 40, 41, Marele Palat, .r I, 19. Biserica din palatul Bryas, IT,
156, 159, 178, 199. - Alexis, fiul lui loan ~i nepotul 34. Pammakaristos, II, 194, 225; plan 33. Periblepto ,
lui ~Iexis. I, II, 23, il. 112. - Alexis, all nepol al lui II, 29, 57, 58. Fecioara Nascatoars de Durnnezeu
AleXIS I ~I viiI' cu Manuel I, II, 77. - Alexis, nepotul (1'he6to.k~s) din Bla?he.~ne, I, 93, 135, 260. Sfintii
lui Manuel I, II, 114. - /tndronie I, trnparat la Con- 340 341 An arghiri , IT, 57. Sfin tii Apostoli, I, 61, 87, 88, 89,
136-139, 192, 255, II, 22, 35, 44, 55, II, 163, 168, , RIl ''!, Grecia, Bazi~ica de la poarta Kenseroe, r, 60. -
171. fintul Durnitru, II, 19, 57. Ilnta Irina, 1, 61, 93, latuia lui Constantiu II, I, 181. - Ateliere de tesa-
252, 253, 258, II, 57; plan 21; il. 77. flntul Gheorghe turi bizanLine, I, 276, II, 160, 163, 164, 165.
din Mangana, II, 57, 60, 131; il. 147. Iintul loan Cosma, sf'int bizantin, I, 136, 148, tt.9, 154.
Botezatorul a lui Constantin Lips, I, 79, II, 19, 194; Cotton, Ms. Genezei V. LO DRA, British Museum.
plan 32. Sfinlul loan din Studion, I 62, 79, 137; plan COZIA, Romania. Frescele bisericii, I I, 249.
2; il. 5. SCintul Marcu, I, 91. 'fintii Pelru ~i Pavel, Cri tofor, tmparat, II, 23.
I, 78, 193, II, 172. Slintul Polieuct, I, 93, 137. fintii CTE IPHO T, Iesopotarnia, I, 52, 72, 247, 250.
crghios ~i Bacchos, I, 78, 79; plan 12; il. 7. finta C 'RTEA DE ARGE,., Romania. Biserica SCintul Nico-
Sofia, I, 61, 75, 80, 81, 88, 91, 93-99, 113, 130, 137- lae, II, 248-249.
139, 197, 213, 219, 220, 226, 227, 245, 252, 258, 273, CYZIC, Frigia, Asia Mica. Ioneda bizantina, I, 224. -
276, II, 16, 20, 26, 44, 50-54, 57, 63, 72, 85, 116, 119, Tesatul'i bizantine, I, 2211,279.
139, 289; plan 20; il. 12, 13, 102-10 , 119 113, 191.
Theotokos de la mtnastirea lui Constantin Lips, plan 32. D
Fecioara-Eleusa, II, 22. Maica Domnului de la Far, DAMA C, Siria. Mozaicurile din Marea Moschee I, 145,
I, 272. Maica Domnului a Izvorului, I, 261. Maica 146, 248, 281. '
Domnului-de-l ndrepliititii- peranta, II, 277. Damaschinul, loan, mare dascal fii ierarh al bisericii
Forumuri, I, 164. - Hipodrom, 1,29,102, 10r.. - Marty- rasarilene Iii poet, I, 242, 243, 249, 269, II '105.
riurn-ul fintilor Carp os ~i Papylos, I, 75. - Moschei : Damaskinos, Mihail, pictor postbizantin, II, 287.
I, 88, II, 289; a sultanului Ahmet, I, 104. DAl E lARCA, inlluenta Bizantului, II, 175.
JIluzeul arheoloeic: acrobat, II, 129; il. 144. Amvon provo DAPH I, Grecia. Biserica mlnastirli II 30 60-62
din bisericile Clntul Gheorghe fii Cinlul Panlelimon 71, 89, 105, 123; it 95, 110. '" ,
de la Salonic, I, 191, 250. Capul lui Arcadiu , I, 182; DECAl I, erbia, Jugoslavia. Fresce l?i sculpluri din
il. 41. Icoana sfintei Evdochia, II, 131; il. 146. Meda- biserica, II, 2113-245.
Iioanele celor patru evanghelisti, I, 190. Panouri de Deeanski, $tefan Uros, rege strb, II, 243.
parapet prov, dintr-o biserica de la Thasos, I, 196. DEIR ABU HE IS, Tebaida, Egipt. Mtnastire ru-
Placa sculptata provo din minasLir a £lntul loan din pestra, It 158.
Studion, I, 195; il. 53. Taler de argint provo din Lamp- DENDERAH, EgipLul de Sus. Biserica, I, 69.
sac, I, 217, il. 68. Relief, II, 130; il. 145. arcofagul DERE AHSr, Lycia. Basilica cu cupola, II, 33.
din arigiizel, I, 193; il. 49. culptun funerare, II, DEUTZ, Germania. Biserica finlul Herbert I 280.
267-269. Fecioara provo din biserica Iintul Gheorghe Dighenis Akritas, epopeea lui, II, 132. "
a palatului Mangana, II, 131, 142; il. 147. D~JO .' Cote-d'O~, Franta. Biserica Saint-Benigne, I, 76.
Muzeul Seraiului: manu cris arab 0.1 lui el-Mubassir DWntSLe Areopagitul, fin t, primul episcop aI Atenei,
II, 266. Dioscorid arab, II, 266. II, 105.
beli cui lui Teodo ie, I, 187; il. 4J. Dionisie Areopagitul (Pseudo), I, 100.
Orfe{)riirie, Dionysos, cultul lui, in sculptura coplii, I, 199; il. 55.
Marele Palal imperial, I, 91, 93, 102-'104, 106, 118, DJERA H. V. GERASA.
137, 255, 256, II, 38, 163. cuu», I, 103 (Hristos), DRIMAC, erbia, Jugoslavia. Fresce din palatul lui
137, 162, 198, (mozaicuri). Constructiile lui Teofil, I, Dusan, II, 254.
255-257. Constructii din tmprejurimi, I, 256. Manu- Ducas, Maria, vaduva lui Mihail G1abas Tarkhaniotes,
facturi imperiale, II, 163. Mozaicuri, 1,110,136,256,259; II, 195.
il. 14 ~i plansa color I. Scriptorium, Sculpturi, I, 180, Dumitru, sIlnt, I, 143, 166, II, 132, 151, 160, 199 243'
181, 256, 258. - Alte palate: aI lui Con tantin Porfi- il. 25, 29, 134, 149. ' ,
rogenetul, II, 202; il. 183; Pbilopation, II, 41; numit DURA-EUROPOS, iria, I, 31, 36, 100, 174. Fresce:
aI trnparatesei germane, II, 40; Kenurghion, II, 113; I, 40-44, 108; il. 1.
Blacherne, I, 162, II, 18, 40, 114; Mangana, II, 38, DV'SSELDORF, Renania-Veslfalia, Germania. Museu:
39; Musrutas, numit Casa turceasca, II, 39; aI lui matase bizantina ; il. 172.
ichifor Focas, I, 103, II, 39. ophiae, I, 162. Dusan, $lefan, ~ar sirb, II, 190, 243.
Sarcofage: din Psamathia, I, 194; il. 48. Din Sarigiizel, DVI ,Armenia. Biseriell. bollitli, I, 74.
I, 193; II, 268; il. 49. - Universitate, I, 50, II, 183,
187, 188. E
Copti, I, 200, 231. Arlli. copta, I, 157, 158, 198 - 200; Ecclesius, episcop al Ravennei, I, 81, 133, 135.
il. 32, 54, 55, 56. - Tesaturi copte, I, 231; il. 74, 76. ECLUSE (U), Pyrenees-Orientales, Ceret, Franta. Bise-
CORDOBA, Spania. Moschee, rr, 83. H2 343 riell., II, 172.
EFE " Ionia, A ia Mi ii, 1,51. onciliul de la, I, 51, 135.
- Biserici: a Fecioarei, I, 99; fintul loan Evanghe- FLOREl "A, Toscana, llalia. Inlrarea lui loan "11£
Iistul, I, 88, 255, II, 171, de en I, p. 89, plan 17, - Paleologul, IT, 187. - Inlluenta bizantina in pictura,
Mausoleu, 1, 86. - « Museion », 1, 61. I, 277. - Baptist riu, l I, 145, 187, 282. - Biblioteco
EGHIVARD, Armenia. Biseri a holtita, I, 'i4. Laureruiana: Evanghelia lui Rabula, I, 1?7; il. 36.
EGIP'jf. Arhitectura religioasa, I, 57. - Icoane, I, '163, Muzeul Bargello: Iildesuri bizanlin, I, 208, 209, II,
166, 266. - Fildesurl, I, 202, 207. - Picturil, I, 157; il. 161. Dipli ul .elor douasprez ce praznic , I,
155. - Sculptura, I, 31. - Mll.lasuri imporlale din ~08. - Oclogonul , finla Maria a Ingerilor, r, 85. -
China, I, 228. - 'l'esaturi: de tradilie sasanida, I San lIIarco: Fecioara oranl1i prov. din Sflnlul Petru
231; copte, I, 233; gasite in, I, 230. d la Roma, I, 153; il. er.
EL BURGAL, Catalonia, pania. Biserica Sf/ntuI Petru, FOlie, patriarh al Conslantinopolului, T, 247, 268, II,
II, 173. 7-10, 43, 51, 72, 121.
Elena, sf'lnta, I, '102, 185, II, 87, 152, 157, 250. Fr sce, I, 42, 154-162, 259, II, 66-1'13, 170,173,187;
il. 1, 28, 78, 80, 81, 114 bi - 117, 121-123, 12.5, 126,
E~E::RA, Cappadocia. Biserica Iintul Vasile, T, 259;
11. {9. 184-186, 193, 196-201.
EL fALE KILL SE, Cappadocia. Bi erica, IT, 70. FRI LI, provinrie din Ilalia. Influenta Bizantului, I,
278, II 113
E m A, vezi HOMS.
F LDA, II sen, Gerrnania. Bi erica Neuenb I'g- r. An-
BREGLI, vezi HERACLEEA.
BRER Ie, Armenia. Bisericll. boltita, I, 74. dr i, II, 170.
EREVA , U.R.S .. Blblioteca Matenadaran: Evanghe-
liarul de la Etsmiadzin, I, 178; il. 39. G
Golla Placidia, trnparatea 11 in Apus, I, 70, 83, 87, 88,
E SE , Renania, Germania. Catedrala, II, 175. 93, 147 160, 1j1. - f Mausoleul s ei, I, 80; il. 10.
E ZTERGO I, Jngaria. atedrala: stauroteca, II, 152. G RGA 0, Apulia, !talia. Biserica rupestra !\Ionle
ET MIADZI 1, Armenia. Catedrala, I, 83,84. - Evan- ant'Angelo, II, 144.
ghelia cu miniaturi, I, 178, 210; il. 39.
GAYOLE (LA). V. BRIG TOLE~.
Eudoxia, trnparateasa, sotia lui Arcadius, 1, 181, 213. G ZA, Pal stina. Biserica Itntul $lefan ~l Iintul
Eufemia, implirll.leasll., I, 183. rghie, I, 108, 135, 260.
Eu(rasius, episcop la Poree, I, 134; il. 23. EORGIA. Ernailu •.ibizanline.II.157.-clilptul.ii
Eughenikos, Marcu, scriitor bizanlin, II, 255. arhilectonic1i, II, 135.
Eulalios, pictor bizantin, IT, 66. GERA A, Pale tina. Bai, I, 86; bazilici din sec. V si
Eusebiu, episcop la Cesareea ~i criitor, I, 35-37, 46, VI, T, 67; bi erica Proorocilor, Apostolilor ~i Marlirilor,
56, 61, 100, 109, 137, 164. T, 90, plan 18.
EUlhychios, stela lui, I, 45; il. ·1.
Elltillie, pictor bizanlin, II, 230, 232. GER fA lA, influen ta Bizantului, I, 277.
Evdochia, sfinla, II, 131; ii. 146. GERMIG 'Y-DES-PRE , Loirel, c. Chateauneul-sur-
Eodochia, tmparateasa, sotia lui Vasile I, II, 119. Loir , Franta. Oratoriul Ilntul-T'eodul, I, 282.
Eodochia. Macremboluissa [Bertha d Proventa}, impal'a- GilELAT, Georgia. Mozaicuri in absida bisericii, 11, 89.
Ieasa, sotia lui Romanos 11, II, 140; il. 160. Gheorghe, miniaturist al Menologului lui Va ile II, II, 209.
Gheorghe din Antiohia, mare amiral, II, 104, 106.
Eodochia-Athenais, tmparat asa, sotia lui Teodo ie IT, Gherman, patriarh ~i scriitor bizanlin, I, 21.2.
I, 83, 176. Gioua, pictor italian, II, 283.
ECldochia, fiica lui Teodo ie II, I, 146, II, 169. GOLDB H, Germania. Bi erica flnLul 'i1veslru, II,
EZRA, iria. Biseri a flnlul Gheorghe, I, 77; plan 10. 170.
GORE!\IE, Cappado ia. Bi erici rupestre, II, 36, 71.
}'
nORTC , Ia edonia, Jugoslavia. Biserica triconca, II,
F YUM, regiune din Egiplul de Mijloc. Portr te Iune- 35.
rare paleocrestine, I, 158, 163. GO LAR axonia do Jos, Gerrnania. EvangheJie cu
FERRARA, Emilia, Italia. Conciliul de la, II, 186, 254. miniaturi, II, 284.
Fildesuri, I, 202-212, II, 139-143, 171, 175, 273; il. GOTLAND, insula suedezii. Fresce din biserici, II, 175.
57-67, 158-163, 218. GRAC IC, Macedonia, Iugo lavia. Biserica lui Mi-
FILIPPI, Macedonia, Gr cia. Bazilica B, I, 99. - Oclo- liutin, II, 196, 233; il. 174, 197,
gon, I, 77. RADO, enezia-Giulia, Ilalia. Baptisteriu, r, 81.
FIR ZABAD, Persia. Palatul lui Ardasir I, I, 43, 72. 344 GRAVI TA, Apulia, Italia. Biserica an Vito Vecchio,
345 il. 125, 126.
GRECIA. in Imperiul hizantin, II. 170. - ArhitecLura Igruuie eel Tlniir, palriarh aI Conslanlinopolului II 51'.
religioasa, I. 58. 59. 63; plan 3; il. 6. - culptura, il. 104. • •
I. 189. - Arte sornptuare, I. 202. - Plan in cruce loan al VII-lea. papa, I. 153. 159. 161. 168, 261.
greaca la bisericile mtnastirilor-, II. 16. - Greci: Imagi- loan al X-lea. patriarh bizantin, II. 66.
napa lor geornetrica, II. 24. loan. zugrav d icoano, I, 16/t, II, 118.
Grigore Teolo~ul. sau din Nazianz. srtnt, mare dascal l1i loan, episcop !?i pictor lrb, II. 245.
ierarh al bisericii rasaritene. I. 109. 164. II. 101. 114. loan Alexandru, tar aI Bulgarici, II, 247. 265; II. 213.
119. 120. 145. 151. loan Gramaticos, carturar bizantin, I, 246, 256, 268.
Grigore din Nysa. snnL. mare da caJ ~i ierarh al bisericii Loan Teologul, sau Eoanghelistul, Iint, I, 'jOt 87. 152,
rasaritene. I, 86. 87. 100. 109. 164. 163, 164, II, 258, 259; il. 206, 210.
Grigore, calugar, zugrav strb, II. 245. loan i T'zimu kes, ill1paraL bizantin, 1.103, II. 10, 116.
GROTTAFERRATA. Latium. Italia. Abatie vasiliana Ioau III Vata/zes, tmparat la Niceea, 1, 246, II, 179.
II. 111. io if al u-u«, patriarh al Constanlinopolului II 186'
il. 201. ' , •
H Irina, impariiteasa, I, 2/.4, 245, 259, 261, 273, 274, 275,
HAH. Mesopotamia. Biserica Al-Adra, I. 99. II, 8. 63-66.
HALBERTSTADT. tn reg. Magdeburg. R.D. Gerrnana. Irina, sotia lui Alexe I Cornnen, II 156.
Tezaurul eatedralei: patena de argint bizantina, II. Irina, sotia lui loan VI Cantacuzino: II, 273.
146. 147; il. 164. Isidor din Milet, arhitect bizantin, I, 80, 88, 94, 96 - 98.
HANGHBAT. Georgia. SculpLuri din biserica, II. 136 Isidor eel Tlniir, arhilect, nepotul lui I idor din Milel,
HATRA. Mesopotamia. Palat. I. 72. It 98.
HERACLEEA. Tracia. '['esatur! bizan tine. I. 228. I ihasrn, miscare mistica bizantina, II, 185, 244.
Heracles, il. 150. I TA BUL. V. CONSTA TI OPOL.
Heraclius, tmparat bizantin, I. 23. 52. 54. 64. 99. 133. IT~LIA. Arhitectura religioasa, I, 278. Influente hizan-
143. 161, 162. 183. 216. 225. II. 40. 187. tine. It 278, 279-283. II. 173. Renasterea italiana si
HERMOPOLIS. Egipt. Bazflica, 1.69. pictura de traditie bizantina, I, 278, II 173 185.'
HEX HAM. Northumbria, Anglia. Biserica SCintul Andrei. Iuliana Anieia, principesa bizantina, 1,93, 137. 17'1; iI. 35.
I. 236. IURIEV-POLSKI. Ru ia. Biserica Sf'intul Gheorghe. IT
137. '
HIERAPOLIS. Frigia, Asia Mica. Catedrala, I. 73.
Biserica Srtntului Filip f}i a fiicelor sale. I. 76 ;plan 9. Tustin I. trnparat bizantin, I, 93, 183. - Iustin II. I,
138, 205. 218-220, 222, 226, 258; il. 70. DipLic con.
HILA DAR. Muntele Athos. Mtnastirea, II. 197. 229. sular al lui, I, 203.
Hi,Poerate. scriitor grec, il. 208.
Hitrooo, boier rus, II. 210 Iustinian I, tmparat bizanlin, I. 22, 29, 49, 52, 53, 63,
70.78.79.81.88,89.93--95.98,105,113,121.127--131.
HOCHEPPAN. Austria. Capela castelului, II. 175. 133. 134, 137-139. 141, 149, 162, 183, 185, 195, 197,
HODJA KALESSI. V. ALAHA MO A TIR. 203, 205, 206, 212. 213. 223, ~39. 252, 254. II. 8. 27,
HOMS. odin. Emesa, Siria. Vas de argint gasit la, I. 219. 30. 34, 53. 54,; desen p. 89; 11. 25, 108.
Honorius, tmparat in Apus, I. 21. 70. 187. II. 189; II. 45. Iustinian IT
HOROMOS. Armenia. Biserica SCintul Grigore, I, 100. Rhinotmetul, I, 107. 145. 185, 224, 225, 273.
HOSIOS LUKAS. V. f. Luca din Focida. (VA 'OVO, Bulgaria. Capele rupestre, II, 247.
Hr~sostom rc,ura-de-Aur). sCintu] loan. patriarh ~IConstan- IVIRO , Muntele Athos, manu cris bizantin, II, 261.
tinopolului, 1.29. 126. 145. 151. 164. 236; il. us-u« IZMIT. V. 1 ICOMEDIA.
IZ IK. _ ICE EA.
I
Iaroslao, tar rus, II. 26-28, 83. 134 K
Icoane, I. 163-169. 266. 267. II. 116-118. 131.255-260; I AIR A • Tuni ia. Moscheea Mare. II, 99. 166.
il. 29. 30. 31. 32. 133. 134. 135, 136, 146. 147. 148. KAKOPETRIA, Cipru. Biserica Sfi'ntui icolae al Aco-
202. 203. 204. 206. 220. perisului.
IERUSALIM. Palestina, I. 52. 101. Baziliei: a tmpara- KAKULI. Georgia. tripticul de la, II, 157.
Lesei Evdochia, 1.176; a SflntuJui Mormtnt, I, 61. II. KALAMBAKA. 'I'esalia, Grecia. Mitropolia zugriivila
169. plan 1. - Biserica zidila pe morm!nLui Fecioarei, de TeoCan, II. 287.
1.77. - Cupola de pe Bttnca, I. 82. 248. - Moscheea KALAT-SEMA , Siria. Biserica flntul Simeon Stllpni-
El-Aqsa, I. 82. - Relicva fintei Cruci, I. 52. - Ro- cuI, I, 81, il. 9.
Londa Sfintllllli Morrntnt , I. 75. 346 3<47 KALB LOZE. Siria. Bazilica, I. 66. 67, 73
KALE rc, erbia, Iugo lavia. Biserica, If, '196, 246. T AIR AMRA, Iordania. Fresce, I, 249.
KARAI LEI KILl SSE, Cappadocia. Bi erica, II, 70. K 'TAHYA, Turcia. Muzeu: stela Iunerara a lui Eul hy -
KARGEH, Egipt. ecropola El Bagawal, I, 156. chios, I, 45; il. 3.
KARIES, Munlele Atbos. MinWitirea Protaton, II, 229. KYREKIA, Cipru. Talere bizantine, I, 217.
Kariye Djami. V. CO ST Tl OPOL, Bi erici,
IeARM Z, Egipt. Catacombe, I, 39. L
KARTAMI r, Me opotamia. Biserica mtna lirii, I, 72; LA 1BACH, Austria. Biserica abatiala, IT, 171.
plan 7. Lambardo , Emanuel, pictor po lbizantin, II, 287.
KASR-EL-l UEJI , Paleslina. Mausol u, I, 86. LAMP AC, Mysia, Asia Midi. Taler bizanlin, I, 21;;
KASR IBLISU, Siria. Biserica de vest, plan 4. il. 68.
KASR IB WARDA, Siria. Biserica, I, 99. Lascaris, loan IV, imparat la Niceea, 11,179. - Teodor J,
KASTORIA, Macedonia, Grecia, II, 33. Biserici: Pana- II, 179, 189. - 1'eodor II, II, 184.
ghia-Kubelidiki, II, 35; Panaghia-Mavrioli sa, II, 80, Laurentiu, sflnt, I, 124, 150, 151; il. 17.
82; SCinlul Stefan, II, 32; Sfin~ii Anarghiri, Il, 32, LA VRA, Munlele Athos, Calolicon, 11, 229; plan 28. -
79, 80, 82; il. 117; Taxiarchis Mitropoleos, II, 32. Trapeza decoraUi de Teofan, II, 230. - Biblia IUI
KA SIE. V. A TIOHIA. ichiCor Focas, II, 147.
leA YSERI, II, 36, V. ~i GORE m Loziir, calugar ~i pictor bizanlin, II, 50.
I EFR ZEH, Mesopotamia. Biserica de la tar Azizael, LEMBAT, Armenia. Biserica, I, 178.
I, 72; plan 6. LEi I GRAD, U.R.S .. Biblioteca publica: evangheliar
KELEDJLAR KILl E, Cappadocia. Biserica, II, 68- bizanlin, J, 267; il. 84. - Muzeul rus: cap de Inger
70; plan 30. « cu parul de aur _, II, 118; il. 133. - Muzeul Ermitaj:
KERCI, Crimeea, .R ... Cenlre comerciale hizantine, icoana cu Pogorirea la lad; iI. 202. Icoana sltntului
I, 55. - Taler bizantin, I, 215; il. 69. 'I'eodor tralilat, II, 258. Taler de arginl de la Kerci,
KHARG, insula. Catacornbe, I, 38. I, 215, il. 69.
KIEV, craina, U.R.S.S. Aporturilo Bizantului, IT, 83. Leon I, trnparat bizanlin, I, 123, 135, 136, 137, 181,
Caledrala Sflnla Sofia, 11, 26-28, 83-85; plan 27; 183, 185, II, 40. - Leon III Isaurianul, I, 241-245,
il. 98, 118, 119. Biserici: a Dijmei, II, 26, 83; Uspenia 250, 255, 262, 266, 273, 274. - Leon IV, I, 244, 273,
de la Lavra Pecerskaia, II, 85, 86; ,fintul Mihail, 274. - Leon V Armeanul, I, 245, 246, 254, 255, 268.
II, 81, 86; il. 120; aile biserici, II, 28. Academia: icoane Leon V I cel Iruelept; sau Filozoful, I, 203, I I, 19, 51-53,
bizanLine, I, 165. - 'arcofagul tarului Iaro lay, IT, 57, 1'14, II, 139, 159, 162; il. 107. Filde~ul lncoronarii,
134. cu sceptru, II, 139, il. 158.
KITI, Cipru. Biserica Panaghia-Angheloklislo , I, 141, LE 10 0, Macedonia, lugoslavia. Bi erica rnlnast irii,
15'1; il. 24. II, 245.
K ECHT TEDTEI , Renania, G rmania. Hi erica, 11, LE KA , au LEFleAS, insula, Grecia. Bi erica llodi-
J 75. ghilria, II, 254.
Kokkinobaphos, Omiliile lui Iacov din, II, 126, 127. LI EGE, Belgia. Tezaurul catedralei: Fecioara de Iild ~,
KOL , Renania, Germania. Catedrala, tezaur: matas II, 142.
bizantina, I, 277, II, 162; Mfnastirea SfinLul Panta- LI IBURG AN DER LAHN, Hessen, Germania. Cate-
leon: « Tratatul ~ lui TeoIil, 11, 158. - Biserici: Itnta drala: stauroteca, II, 150; il. 166.
I rsula, matase bizantina, I, 277. - Sflnlul Gereon, LIM IES, Cr la. Biserica Sfinlul loan, II, 240.
n, 175; picturi de in piratie bizanl ina, I, 277. - LIMOGES, Jlaule-Vienne, Franta, Lectionarul abaliei
Scriptorium, II, '170. l. Martial, IT, 171.
I RA fA. V. GOREME. LI ERPOOL, Lancashire, Anglia. M uzeul arh.eologic:
KORYCO , Cilicia, Asia Mica, Bazilica, J, 68. f. loan Botezatorul, Iildes bizanLin, 11, 142.
KO IAKGRAD, Bulgaria. Cap bizanlin, I, 184. LJ BO 1'1 JA, erbia. Bi erica, II, 196, 246.
KRJTSA, Crela. Bi erici: Panaghia, II, 240; finlul LJ TIBROD, Bulgaria. Biserica, II, 247.
Gheorghe Kavusiotis, II, 240. LO TDRA. British Museum: Ms. Geneze'i Cotton, I,
KR SEV AC, Serbia, I ugoslavia. Biserica, II, 196. 174, II, 215. Codex Burney, il. 143. - Victoria and
K <;DK-IeALE, Turcia. Palatul Dryas, I, 256. Albert Museum: cruce-relicvariu de la B re ford Hope,
KUH-I-KHWAJA, Mesopotamia. Palal, I, 72. II, 148. lcoana cu Bunavestire, Il, 258. Ca: eta de la
K RBI 10VO, Macedonia, Iugoslavia. Bis rica Ilntul Y roli, II, 'l41 ; iI. 159. Placa bizantina de ararna
Gheorghe, II, 79, 82. aurita, II, 142, 145. Triptic de bronz bizantin, 1I, 145.
K R8UMLIJA, Serbia, Jugoslavia. Biseri a Cintul L BLI , Polonia. Caledrala Cinta Treime, IT, 285.
[icolae, II, 34. 348 349 Luca, sflnt, II, 294.
LYCAO lIA, provincia din Asia ~Iica. Bazilici boltite, METTLA H, Germania. Bi erica, I, 280.
II, 32. METZ, Moselle, Franta. Tezaurul catedralei: manlia nu-
LYCIA, provincie din Asia Miell.. rhitectura religioasa, mila a lui Carol eel Mare, II, 165.
11, 33. Mihail I Rangabe, trnparat bizantin, I, ~45, 251.• 276,
LYON, Rhone, Franta. Muzeul istoric al tesauirilor: II, 264. - M ihail II din Amorium, ZIS Btlbtitul, r,
rnatase bizantina, I, 276, II, 277; il. 88. 21.5 274. - Mihail III, I, 271, IT, 8, 9, 43, 50, 72. -
LYTHRAl KOMI, Cipru. Bi erica Panaghia J anakaria, M ihail I V din Paflagonia, II, 11. - M ihail ~ K a-
r, 14.1. laphates, II, 64. - Mihail JIll Ducas Parapinakcs,
II, 36, 154, 155, 157.
}1 uuou, piclor bizantin, II, 124, 232, 234.
MAA "rRICH T, landa. Tezaurui catedralci, mala. e Mihail, alt pictor, H, 230.
bizan tina, II, 162. Mihail. din Blacherne, miniaturist al Menologului lui
MACEDO IA. Intluenta scolii de arhitectura de la a i1e II, II, 124.
Constanlinopol, H, 22-24. - coala macedoneana MILA 0, Lombardia, Italia. Bazilica Fecioarelor (San
d pictura, II, 72, 73, 226. - Con ecintele ruperii impliciano), I, 70. . ..
relatiilor cu Conslanlinopolul, II, 245. Biblioteca Ambrosiani1: Ms. Iliadei, I, 171, 173. - Biserici:
Macedoneni, l mperiui sub. Clasicismul, II, 6, - iata SS. Apostoli, I, 87; an Lorenzo, r, 83; San Satir?,
inlelectualii, II, 10. - Arhilectura religioasa, If, 16. - J, 84. - M uzeul Castello Sforsesco: fragmen t!l . dll~
Artale somptuare, I, 272. - Cerami a, II, 166. .J udecala de Apoi de la Torcello, II, 92. Dipticuri
MADRID, Spania. Academia: Iissoriurn al lui Tcodo i consular I 202 205. Cap imperial, I, 183.
I, I, 215. - Biblioteca ntuionalil: manuscrisul lui loan MILESEVd, S~rbia: Iugoslavia. Biserica mtnastirii, II,
, kylitze , II, 264. 208-210.
1AI TZ, Renania-Palatinat, Germania. criplorium, H, MILET, Ionia, Asia MidI. Biserica, I, 68. _
170. Miliutin, ~tefan, cneaz strb, II, 189, 190, 19" 229, 232.
Manasses, cronica lui, II, 265; il. 213. MILO, insula. Catacombe, T, 38.
MA ASIJA. V. RESAVA. Mina, miniaturisl al Menologului lui Vasile II, II,124
MANA TIR!. E, Dalmatia, Iugo lavia. Bazilica marti- Miniaturi, I, 155, 170-178, 236, II, 119-128, 175, 176,
riala, I, 59. 261-266; il. 33-39, 137-143, 206-214; desen I,
Manu crise. ezi Miniaturi. 175.
MARCELLI A, ItaIia. Biserica anta Maria in Monte MISMIYEH, iria. Tychaionul, I, 65, 90.
Domenico, II, 173. HSTRA, Moreea, I, 21, II, 182, 184, 191. Biserici: Cate-
Marko, prin] strb, II, 245. draIa milropoliei (Sflnlul Durnitru}, II, 199-202, 234.
MARMA~EN, Armenia. Biserica, II, 37. Pantanassa, II, 201; il. 181. Periblcptos, II! 235-239.;
il. 199; Sfintii Teodori, II, 200; il. 179. Fecioara Hodl-
MA D'AIRE. V. AIRE-S R-L'ADO R. ghitria, II, 200, 235, 239; plan 35; il. 180. - Muzeul
Matei, sttnt, I, 268; il. 85, 143. 'Mitropoliei: basorelief cu Hristos tronind, II, 269;
Jiaurus, stint, I, 134, 152. il. 216. - PaIat domnesc, II, 204; plan 36; desen II,
Maximian, arhiepiscop al Ravennei, I, ~5, 70, 121, 204; il. 182.
127--130, 133, 13!•.
Mt A TIREA ALBA. V. SOHAG.
~1EDINA, Arabia. Mozaicurile moscheii, I, 145. Mt A TIREA RO~IE. V. SOHAG.
Meleiie, episcop al Anliohiei, I, 86. MOLDOVA, Romania. Biserici, II, -197. - Picturii postbi-
MERIAMLI K, Cilicia, Asia Mica. Bazilica cu cupola, zantina, II, 288.
I, 68, 91; plan 19. MO TREALE, Sicilia. CatedraIa, II, 66, 79, 81, 106-111,
Mesarites, Nicolae, scriitor bizantin, I, 88, II, 45, 66. 118, 145; il. 129. .., . _
~1E EMBRIA, ( esebar), Bulgaria. Biserica rintul ~te- MO TECA I TO, Latium, Itaha. Abatia benedictina,
fan, au Mitropolia oua, II, 32. I, 279, II, 94, 174. - Bazilica, .I1, 94, 95, 144.
MO TEFIASCO E, Latium, Italia. Catedrala, I, 81-
MESOPOTAMIA. Arhlleclur1i. religioasa, I, 31, 71-73; MO TE SANT'A GELO. V. GARGA O.
planuri 6, 7. - Ceramica, II, -166. - Tesaturi, II, MO TOIRE, Loir-et-Cher, Franta, Pictura mtnastirii
161.
aint-Gilles, II, 174. .
METEORA, Tesalia, Grecia. Minasliri la, II, '197. - Bi - 1\10 ZA, Lombardia, Ilalia. Biserica colegiala San GIO-
rica Sflnlul icolae, 11, 238. vanni, fi Ie, I, 221. .
Metokites, 'I'eodor, umani l bizantin, I, 268, II, 9, 184, MORA A, valea. Biserici, II, 246. - ~coala de pictura,
188, 195, 203, 222, 223, 233, 267, 272, 274, 277. 350 351 II, 246.
 d argint din Kyr nia, I, 217. Relicvariul Oppenheim,
Morosini, Torna, patriarh lalin al onslantinopolului, 1, 226.
II, 178.
Nicandro: din Colophon, poet grec, II, 122; il. 139.
MO COVA, V.R. .. Caledrale: Blagoves eni , II, 24.2, 'ICEEA, Bitinia, ConciJiul YII ecumenic, I, 244.,. Criza
243; Uspenie, rr. 241; flntul Mihail, II, 242. - Bis- iconoclasta, I, 51, 52, i59 - Biserici: Adorrnirea, I,
rica asterii Maicii Domnului, II, 242. Icoane ru e, 100, 14.2, 259, 11, 51,; it. 109 bis. SCinta 'ofia, Iresce,
II, 259. - Biblioteca Lenin: vanghelia IIitrovo, II, l I, 206. - Frese Ie din mlnastirea 0 andra, II, 206. -
264.; il. 210. - Galeria Tretiakoo: icoana de la Don, Imperiul de la, II, 183.
II, 259; it. 2.J0. Maica Domnului de la ladimi r , II, lYichifor 1 Logothetul, lmplirat bizanLin .•. r,. 245, 2i4.. -
117; it. 135. Troi ~a lui Rubliov, II, 260. - lI1uzeul Nichifor 11 Focas, I, 103, 150. - _, ichifor {If Bota-
istoric: Ms. grec 4.07, 11, 262; il. 205. Psaltir a Hludov, niatul, I, 32, II, 264; i1ustr. us-us.
I, 268; il. 86. - Muzeul national de arte frumoa e: Xichifor, sfint, patriarh al Constanlinopolului, I, 267-
icoana celor Doisprezece Apostoli, II, 257. Medalion 269; il. 86.
de email.I.226.-Palatulcnjilormoscovi~i.II. Nicolae Misticul, criitor bizanlin, I, 24i.
/
2 .2; al lui Vladimir Andrei vici, II, 24.2. ICOMEDIA, Bilinia. Arhitectura, I, 63. - Mon Hi
MOZAC, Puy-de-Dorne, Franta. Abatie, I, 276. bizantinl!., I, 224.
Mozaicuri, I, 14.5-154., 235, 261-265, II, 4.2-66, 215- lTICO I , Cipru, Talere de argint din Kyrenia, I, 21i.
228; il. 15-27, 70, 82, 102-113, 118, 119, 124, 127- Nifon, patriarh al Conslanlinopolului, II, 195.
132, 188-195. _ ika, rascoala, I, 93, 94., 137.
MRE ,Armenia. culpturi din biserica, I, 200. J\IS erbia, Iugoslavia, Iresce din morminte, I, 154.. -
MATTA, iria. Palat, I, 24.8. ~pul tmparatului Constantin, I, 182, it. 4.0.
MO CHE , G rmania. Biblioleca ruuionalii: psaltire ~ITRAI AKA, Cehoslovacia. Coroana lui Constantin
strba, II, 265, il. 211. IX Monomahul, II, 153; il. 169.
MO . TERTAL (MUSTAIR), Graubunden, Elvetia. Bi e- ORTH MBRIA, vechi r gat celtic In Anglia, influen(e
rica Snnlul Joan, II, 168. - Picturi carolingiena, II, bizantine, I, 235.
170. OVARA Piernont, Italia. Catedrala, II, 173.
MV TELE ATHOS. Minl!.sUri ~i biscri i, I, 66, II, 28, NOVGOROD, V.R.S.S. Catedrala paso-Preobrajenic, II,
14.6; plan 28. Vezi ~i Hilandari, Iviron, Karies, Lavra, 2~1' il. 200. - Biserici: Intrarea tn Ierusalirn, II,
lavronikita, Vatopedi, Xcropolamou. 2H.' ttnta of'ia, II, 27, 28; il. 97. - Alte bi erici,
M TELE MASLINILOR, Palestina. Bazilicl!., I, 61. II, 28. - Icoane ruse, il. 133. Icoana Maicii Domnului
MVRA 0, Venezia, Italia. Biseri a an Donato, I, de la Don, it. 20~.
255, II, 93 - Fabricarea de cubulcte penlru mozaicuri 1\ MIDIA. Gravuri rupestre ~i stele, r, ~2.
de traditie bizantina, II, 214..
MYTlLI I, insula. Giuvaeruri bizantinc, I, 222. _ o
Sfintul Therapon: i oana sflntului loan Teologul, il. 206. BERZELL, pe ill ula Reichenau (Ia ul Konstanz),
~lZCHET, G orgia. ancluarul Adevaratei Cruci, I, 84. R. F. G rmania. Bi erica Bfinlul Gheorghe, 11, 170.
OHRID (OHRIDA), Macedonia, Iugo lavia. Biserici:
F cioara-Peribleptos, devenita apoi finlul CI ment,
~AI S is. Vezi IS. H 230' lezaur, II, 275. finlul Pantelimon, II, 35.
Narses, general al lui Iustinian, I, 14.9. Cinla 'oria, II, 33, 73-76, 81, 4, 195; it. 99, 178.
1 AXO , Ciclade, Grecia. Paracli ul Cintei Kyriachi, Muzeul national: icoane cu doua Iete, II, 257.
I, 261; il. 81. Olimpiodor, eparh, I, 109, 121.
EPI, Italia. Bi erica de la Caslel ant'EIia, II, 172. OLIVOLO, insule, Ilalia. Catedrala, r, 254.
EREZI, Macedonia, Iugoslavia. fintul Pantelirnon, ROP ,Attica, Grecia. Biserica fin lul Gheorghe, II,
nrhitecturii, II, 23, 26; il. 92. Fresce, n, 66, 77-79, 208; il. 184.
102, 109, 110; il. 114. 115, 116. Duo, I primul tmparat al Cintului Imperiu romano-
. ESEBAR. V. MESEMBRIA. germanic, II, 169 .
Nestor, miniaturist al Menologului lui Va ile II, IT, Otto II, II, 140, 169.
124. Otto 111, II, 163, 169.
OXFORD, Anglia. Biblioteca Bodleianii, Typiconul de la
Nestor, sttn t, II, 117; il. 134. Lincoln College, II, 263.
EW YORK, .V.A. Cooper Union Museum: tapiserie
bizantina, I, 23'1; il. 76. Metropolitan Museum: poUr P
din Antiohia, T, 220. Cupa de aUI' de la hkodra, I, 353 PADOVA, Venezia, llalia. Piclurile lui Giotto, IT, 284..
273. Panou de parapet bizanlin, T, 270; il. 87. Taler 352
 Palamas, Grigore, teolog ,i palriarh al Conslanlinopo- Mu.::.eul Cluny: dip tic bizantin, 1,272. Fildesul cu Otto II
lului, II, 185. Iii Teofano, II, 140. Caseta de Iildes cu rozete, II, 141.
PALEOLOGI, dinastia lor, II, 15, 179, 196, 202, 20/•. - Malase provo din mormtntul lui Carol cel Mare, I,
Epoca lor, II, 179, 180, 182, 183, 190, 191, 276, 280. - 276, 277 ;il. 73.
Monedele lor, II, 276. - Stil numit al, II, 280. - Muzeul Luoru: dipticul lui Areobindus, I, 205. Fronton
Andronic II, tmparat bizanlin, II, 180, 182, 183, 184, copt de nilia, I, 199; il. 55. Icoana sfintului Gheorghe,
187, 194, 195, 203, 217, 222, 229, 233, 239, 246. - II, 258. Icoana Schimbarii la Fata, II, 256. Filde§ul
Andronic III, II, 180, 189, 203. - Andronic IV, II, Barberini, I, 205,215; il. 58. Fra!l"ment din Judecata
180. - Constantin XI Dragases, If, 183, 191. - Con- de Apoi de la Torcello, II, 92. PlaCI de arginl bizantine
stantin-Raul, principe, II, 263. - Ana, principe a, provo din ainte-Chapelle, l I, 147. Placa de relicvariu
II, 198. - Dumitru, II, 186. - loan V, II, 180, 186, provo din iria, I, 200; iI 71. culptura in lernn copra,
190, 273. - loan VI, II, 182, 273. - Joan VII, II, r, 200; iJ. 56. Capul trnparatesei Ariadna, I, 182; il.
180. - Joan VIII, II, 186, 254, 272, 276. - Manuel II, 42. Cap provo de la Torlosa, 1,184; il. 43. Triplic bi-
II, 184, 186, 187,276. - Mihail VIII, II, 179, 180, zantin provo din colectia HarbaviIIe, II, 140. asul
182, 183, 194, 216, 217, 231, 256, 263. - Teodor II, de la Emesa, I, 219.
despot la Mistra, II, 20'1. PATLEINA, Bulgaria. Portretul sflnlului Teodor, II, 166.
PALERMO, Sicilia. Camera numita a lui Roger (Ruggero) PATMO , insula. Mfniistirea Sftntu! loan: paraclisul
II, II, 165. - Capel a palatina, II, 81, 98 - 103, 165; Fecioarei, II, 207; icoana, II, 258; evanghelie bizan-
il. 127, 131. -La Martorana, II, 103-106; il. 130.- Mu- tina, II, 261.
zeu: inelul de la Siracusa, I, 223. - Palatul La Zisa, PATRA , Pelopon z, Grecia. Aleliere de ~esaturi bizan-
II, 115. - Mester! tesatori bizantini, II, 165. line, II, 160.
PALESTINA. ~coala de arhitectura retigtoasa, I, 58, Pavel Silentiarul; criilor bizanlin, r, 137, 164, 213, 227.
67-68. - Orfevrarie religioasa, T, 221. - Icoane, PAVIA, Lombardia, Italia, I, 278. Capel a San Salvatore,
I, 166, 266. T, 279; bisericile San Giovanni Domnarum ~i Sanl'
PALMYRA, Siria, I, 31, 228. Eusebio, If, 173.
Panselinos, Manuel, pictor bizanlin de Iresce, II, 229, 230. PEe, Serbia, Jugoslavia. Biserica Sfin~ii Apostoli, II,
1.90, 210.
Pantaleone, miniaturist al Menologului lui Vasile II,
II, 124. PEDRET, Catalonia. Abatie, II, 173.
PERACHORIO, Cipru, Biserica Sfintii Apostoli, II, 81.
PAPHOS, Cipru. Picturi din mlnastirea SCinlul eofit, PERGAM, Mysia, Asia Mica, bazilica, J, 68; pictura,
If, 81.
II, 122
PARA Y -LE-MO IAL, Saone-et-Loire, Franta. SlareFe, PERGlIE, Pamfilia, Asia Mica, bazilica A, I, 68. Bazilica
II, 174. B, I, 68.
PARE ZOo ezi POREe. PERIGORD, regiune din Franta, biserici cu ~iruri d
PARI . Collection de Clercq: medalion bizanlin, I, 226. cupole pe pandantivi, II, 171, 172.
Biblioteca naJionala: Traducere latina dupa Cronica PERIGUEUX, Dordogne, Franta. Biserica Saint-Front,
alexandrina, I, 282. Evangheliar supl. gr. 905, I, 268; I, 89, II, 171.
il. 85. Evangheliarullui Carol eel Mare, 1,281. Evanghelia PERI TERAI, Macedonia, Grecia. Biserica mtnastirii,
de la Sinope, I, 176; il. 37. Evanghelie greaca 54, II, 261. II, 35.
Evanghelie greaca 70, II, 123. Evanghelii grecesti 64 PERI TREMA, vale in Cappadocia. Picluri rupeslre,
Iii 74, II, 126. Omiliile Iui loan Hrisostom, II, 126; II, 71.
il. 143 bis. Ftldesul zis de Ia Saint-Lupicin, I, 209; PERSIA ahemenida, I, 30; sasanida, I, 43, 238, 239,
!l. 62-64. Cartea lui Iov, ms, grec 135, II, 263, 264; 250, 275, 279; abasida, I, 250. - Persi, I, 104, 218,
II. 212. Ms. arab 6094, II, 266. Ms. lui loan Damaschinul, 228, 229.
1,269. Ms. grec 1208, II, 127. Ms. grec 1242,263; il. PERUSTl'fA, Bulgaria. Biserica Rosie, I, 83, 155.
209. ~s. grec 2144,. II, 262; il. 208. Ms. Codinus, II, PETRA, Arabia. Biserica Sfinlul loan Botezatorul, II, 29.
263; d. 207. Psaltirea greaca 139, II, 121; il. 137. Petru, sCint, I, 120; il. 86.
Culegerea de omilii ale sflntului Grigore din azianz, Petru eel Mare, tarul Rusiei, II, 288.
II, 114, 119. Sacramentarul «Gellone t, I, 280. «The- Petru al Ll-lea, episcop al Ravennei, I, 120.
riaca s Iui icandru din Colophon, il. 139. Philes, Manuel, scriltor de arta hizantina, II, 218-220,
Cabinetul de medalii: dipticullui Anastasie, I, 204; il. 255.
57. Dipticuri consulare, I, 205. Emailuri bizantine, Phronimachos, Andronic icolae, giuvaergiu bizantin,
I, 226. Placa de Iildes cu Romanos Iii Evdochia, II, PIAZZA ARMERI A, Sicilia, II, 122.
140; il. 160. 354 355 PIRDOP, Bulgaria. Bazilica, I, 99.
1"ISA, To. cana, llalia. Iullucnte bizant.ine asupra Ir c i, 1 L9 'l45 Ui6; il. 18. - Bi erici: CaLedrala lui l'SUS,
II, 283. - M« eo civico: icoana sflntului MihaiI, 11, 1, 7'1, 119, 254, II, 90. - Catedrala arianii (sau an~o
257. Spirito}, I, 71. - S .• vpollinare 111 Classe, J.• 70, 131.
Planudios, Maxim, scriitor bizanlin, II, 187. . Apollinare-I uovo, I, 71, 80, 121, 127; II. 22.
Plethon, Gemistos, urnanist bizantin, Il, 18!0. Apo toli, I, 137. an Francesco, a,rcolage, I, .196;
PLI I\:A (ABOBA PLI KA), Bulgaria. Biserici, I 1,9, ar. il. 50. an Michele in Africi. co, I, 130; il. 20. an Vitale,
Plolin, Iilozof neoplatonician, I, 110, 112. I 79-81 97 125, 130, 133, 136, 139, 141, 155, 26/.;
PLO\ DIY, Bulgaria. M u zeu: pia a de bronz bizanl inii, u'. 8, 26,'51.' $ Iausol ul GaJlei Placidia », J., ~7 -88,
II, llt6. 116-119,155,264; il. 10,17. - Muzeul arhiepiscopol:
I'OITIER,', Vienne, Franta. Abulia fin/a Cruce: relic- Jil~ullui Maximian, I, 211; il. 65-67. - Muzeul nattO-
variul Crucii, I, 226. nal: dipticul nurnit de la Murano, I, 2'10. Ileracle
POLO lA, inlluenta artei bizantine, I I, I iO. dobortnd un cerb I, 189. Placa de Iildes egipteana,
POREt, J tria, I ugosla via, I, 81. Hazilico: eufrasianii, I 207. Panouri de parapet provo din San Vilale, I,
rnozaic, T, 134; il. 23. 195 280' il. 52. - 'laLuia lui Teodosie, I, 185.
Porplnjrios, monum mtul vizit iului, I, 188. REGEL SB RG, Bavaria, Germania. Capela Tuturor
PORTOGR ARO, Friuli, ltalia. Hapl isteriu , LI, 17:1. Iintilor, II, 175. .
POTAlILI 11:S, Creta. Bi. erica Panaghia-Gu verni lis. a, II, REICHE A , in ula pe lacul Kon tanz, Gerrnania.
240. criptorium, II, 170.
I'HAGA, ehoslovacia, - Biblioteca muzeului: Ms. Maler REIM , Marne, Franta. Evangheliarul lui Ebo (Ebbon),
Verboru m, II, 284. - Biblioteca Unicersiuuii: Anlifo-
I, 282. . ..
nand d la Red lee, II, 284. RESAVA, erbia, Jugoslavia. B,sel'lca? .II,.196, 2t.6.
I'RE,'LAV, Bulgaria. Ceramirii, IT, 165. - Bi erica ROMA !taJia. $coala de arhitectura religioasa, I, 30 -
.\urilii, ir, 34. A rte 'somptuare: dipticuri con.sulare,. I, 203, 204. ~ruce
RESPA, lac, Macedonia. Biserica Sflnlul Ahile, If, "2. de email bizanLina.I.275.Fllde~ul.l. 1, 202. - Malase
PRI TCETO 1, S.U.A. Unioersitateo: M.. bizanl in Garrell din hina, I, 228. - Pictura religioasa bizantina, I,
2, II, 26'1. 117,168. - $coala de picLuri'i murala, 1,158, LI, 172J
PRIZREN, Macedonia, Iugoslavia. Biserici: Fe ioara- L73. - Edificii 1I plan central, I, 74. - S ulptura
Lievisa, 1[,231; Iitropolia, II, 197. Iunerara I 7t.. Arcul d lriumf al lui Constantin, I,
PRO CO EZ, Marmara. Marrnurd dill, I, 31, 80, 131., 58. - Bazilici: a lui Constantin, I, 182; inf'erioara San
179, '192, 193, 19/ s , Clemente, II, 168, 172; Caledrala San Pietro (Sflnlul
Procopie, istoric bizanlin, r, 88, 97, 162. Petru) I 59 61,85,88,136,146, 1I, 95. - atacornbc,
Pro cop ie, Ilnt bizanlin, il. 134. I 38 '39 46, 115. - Biserici: an Stefano RoLondo,
Prouonos SgUI'OS, eteriarh
PRDFENl1\G, Bavaria,
bizanLin, II, 230.
Gormania. Bi erica abnl ialn ,
i' 76' 15'2. an Giovanni in Lalerano, I, 61, 70, 81,
lr 21b. San Giovanni di Porta Latina, I, 71, II, 173.
II, 175. ~n Lorenzo Iuori Ie mura, 1, 71, 150. fin(ii Nereu ~i
Psellos, Mihail, filozof bizanlin,
1"TGlIAYA 'K, au Ptghni, Armenia.
II, 11, 12, 61, II, 18!•.
Bi t'ric:i., I, 100,
A hileu, J, 263. 'an Paolo Iuori Ie rnura, r, 5!J, JI.6,
263,281, II, 95, 28.1. ant'Agnese fuori Ie mura, I, 71,
200. 15'1. anla Cecilia, I, 265, II, 282. - anla Costanza,
T, H6. Santa Maria Antiqua, I, 159, 167, 261, .26?;
Q il. 80. anta Maria di Gradellis, II, 168 .. Santa Maria III
Q ERCY, regiune din Franta. Bi eri i cu ~il'llri de cupole Co medin, I, 150, 153. - anta Marla 111 Dornnica,
pe pandantivi, II, 171, 172. 1 265. - anta Maria Maggiore, I, H6, 263, 11, 282.
Q IMPERLE, Finistere, Franta. Hi erica finl i Cruci, 'anla Maria ovella (numilii ~i Santa Francesca Ro-
I, 76. mana), I, 167; iI. 31. - anla Maria in Trastevere, I,
168, 11,172, 282. Santa Pras ede, I, 263, 26t.; il. 82.
R . anla Pudenziana, J, 115, 146, H8.
Rabula, evanghelia lui, 1,177,262,268; il. 36. Icoane bizanline, I, 165, 280. Mlnii lirea celor Patru
RADOLITA, Macedonia, Jugoslavia. Bazilica, 1, 74. ,fin~i lnooronaji, frescele din. cap~la Sf intul tl.vestru,
Raneabe. V. Mihail 1, I, 276.
II, 281. - Mozaicuri din absida blserl~lI a!nenaJal.~ de
RAVA lICA, erbia, lugo lavia. Bi erica, II, 196, 2t.6. papa Felix IV in biblioleca Iorurnului lui Ve p3:slan,
RAVELLO, Campania, ltalia. Cat drala, II, 145. 1 148. - Palazzo Venezia, triptic bizanlin de Iildes,
RAVEN A, Emilia, Italia. $coala de arhitectura
gioasa, [, 70-71. Arte sornptuare,
reli-
1, 202. Baptisteriul
ii HO - Carlierul Cosmedin, J, 150.
YA'hCA , Muzeul: Cru ea lui IusLi.n.Il, IJ,.43; it. 70.
arian, I, 119; il. ]9. - Baptisteriul at dralei, I, 118, 356 357 arcofagul Constanl inei, I, 192,. Plxlda de Iildes, I, 211.
 1'e (lluI'a hizautiuii, I, 233, 277, 279; il. 74, Bustullui fi7, 72; plan ~i; il. 78. Fecioara Acheiropoietos, 1,
loan VII I Paleologul, II, 187, - Biblioteca Vaticltllllllli: 64, 108, II, 207; il. 6. Panaghia Chalkeon (' Fecioara
omiliile lui Iacov Kokkinobaphos, il. 142, Cosma Caldararilor ~), II, 23, 72, 75,; il. os. Icoana de piatra
I ndicopleusles, ms. 699, lI, 120. Ms. lui Ptolerneu, provo din mlnastirea Hosios-David, II, 130,
I, 267; il. 83, Ms. sirian 559, II, 266; il. 214. Menologul 'ALZB RG, Au tria. Mina lirea onnberg, scriptoriurn,
lui Vasile II, il. 141. P altire ~reacli 1927, II, 126. n, 170, 175,
Culegere hizantina de Epistole ~l Fapte 1208, II, 261. ,AMARIA, regiune din Paleslina. Mausoleul de la '}.
Rolulullui Iosua, II, 121,; il, 138. acramenlarii ghe- vaste, I, 86.
lasiene, I, 279. A DOMIERZ, Polonia. Frescele din catedrala, II, 285.
Roman (Romanos) I Lekapenos, tmparat bizantin, 11,19, SA. KT·GALLE~, Elvetia .• 11lniistirea: Manuscrise rninia-
150, 162. - Roman II, II, 29, 58, 83, 140, 150, il. te si Iildesuri, II, 169.
160. - Roman III Arghiros, II, 11, 29, 57,58,64,- '.\ ·'1".\~GELO L FORMI ,Campania, Ilalia. Fre cele
Roman IV Diogene, II, 140. din hazilica, II, 94-96, II, 173,
RO SA 0, Calabria, Halia, Catedrala an Marco, II, Sarantenos, ~lanuil I, paLriarh bizanlin, u, 189.
25; il. 96. - Tezaur: Evanghelia, J, 175, 176, desenul ~ARDE , Lydia, Asia lica. Mausolea, I, 86.
de la pag. 175; il. 38. ARVI 'TA , Persia. Palatul lui Bahram Y, I, 72.
RO ILLO, regiune din Fran]a, influenta Bizantului, • asani::i, 1, 72, 247, 248, 250, 275, 276. - V. ~i Persi .
II, '172, 173, ..: XO I . Intluentele miniaturilor constantinopolitane,
Rublioo, Andrei, pictor rus, II, 242, 247, 259, 264. 11, 170, 284.
RUDE ICA, Serbia, Iugoslavia. Biserica, II, 196. S HWAHZHHEINDORF, Renania, Gerrnania. PicLuri,
RUJKOVAC, Macedonia, Jugoslavia. Basilica, I, 74, 11, 175.
RUSIA. Pictura religioasa, II, 175, 241-243, Pictura 'culplul'a, I, 45, 46, 179 - 201, 270, II, 129 - 134,
protana, IT, 115. - ~i de bronz, II, 146. - Stilul 267-271; il. 2, 3, 4, 7, 40-56, 87, 100, 144-]57,
icoanelor, II, 259, 260. 215-220,
RUTHWELL, orthumbria, Anglia. Cruce de pialrl1, EDLEC, Boemia. Antilonar, II, 284.
r, 236. 'eldgiucizi, V, TUl'ci.
'EL}<; CIA I! PIERIA, Siria. Biserica martirialii, I,
S 83.
Al TT·CHEF, Isere, c. Bourgoin, Franta. Abatie bene- 'E S, Yonne, Franta. Tezaurul catedralei: giulgiul srtn-
dictina, II, 174, tului Victor, il. 89,
SAI T·MAURICE D'AGA E, Valais, Elvetia, I, 276. ERBIA, crestinarea slavilor, I J, 189. Ruperea relatiilor
AI T·SAVI1· UR·GARTEMPE, Vienne, Franta. Fres- 'U ConstanLinopolul, II, 190. irbi, II, 189, '190, 243,
ce, II, 174. 2', ~,
AI TO GE, regiune din Franta. Bi erici cu §iruri de ERE , Macedonia, Grecia. Mitropolia, 11, 31.
cupole pe pandantivi, II, 171, 172, Ft TUL LUCA (lID 10 LUKA) DIl FOClD.\,
A KKARA, Egipt. Fresce, I, 169. rocia. Catoliconul, II, 29, 30, 57-59; plan 29; il.
AKLE KILISSE, Cappadocia. Frescele din biserica, 111.
II, 71. Ft)lTUL :MI TA, Egipt. Bazilica, I, 59.
SALER 0, Campania, Ilalia. Influent bizantine, I, Ft TUL AVA, Palestina. Minll.slirea, I, 269,
278. - Catedrala, II, 145. ICILIA, I, 38, 54. - Pictura protana, II, 175. - Act i·
ALO TA (SOLI ), Dalmatia, Iugoslavia. Baptisteriu, vitatea mozaicarilor ~i a pictorilor bizantini, II, 97 -111,
I, 81. 172,175; il. 128-131.
ALO IC, Macedonia, Grecia. Conslructiile lui Galeriu. IDAMARA, Asia Mica. arcoCage, I, 194.
1,63. - Biserica - rotonda, I, 75. - Monede bizanline, IDE, Pamphilia, Asia Miell.. Mausolee, I, 86,
I, 224. - Morminle cu fresce, I, 154, - arcotage, 'IEGBURG, Renania-Vestfalia, Germania. Racla srtn-
I, 194, - In timpul Pal ologilor, II, 180, 193, 195. tului Annol, II, 161.
Arcul de triumI allui Galeriu, J, 192. - Biserici: Hosios- IE A, Toscana, Italia. Inlluenta bizantina asupra pic-
David, I, 115, 127,; il. 15. Sftntul Dumitru, I, 60, 64, turii, II, 283.
73, 142, 152, 153, 159, 160, 165, 167; il. 26; fresce din J GE A, Catalonia, pania. Fresce dio sala capitulului,
capela Ilntul Eutimie, II, 227, 229. fintul Gheorghe, 1I, 174.
1,113,118,121,145,165,166,191,259, II, 56. fintul 'imeon dill Blacherne, miniaturist al Menologului lui
I icolae Orfano, IT, 227, Cintii Apo toli, IT, 193, Vasile II, II, 124.
195, 196, 227; u. 193, 196. Itnta Ecatorina, II, 195, Simeon Sulpnicui, sflnt, I, 66, 89, 164, 220; il. 71,
196; il. 176. fin ta SoCia, I, 253, 258, 259, II, 16, 55, 158 359 Simon Mogul, I, 269; u. 86.
 [ 1, Munlele. Minastirea Irnta Ecat rina r 138, T
139, 165, 166, 172, 266, 1[, 142; it. 29, 30, '13i, 136. TAFlIA, ma. Bazilica, I, 67.
'1 OPl?, Anatolia, evangheliarul numit de la, I, 176 TAVANT, Indre-et-Loire, at'. Chinen, Franta. Fresco,
281; II. 37.
II, 174 .
• 10 • Valai , Elvetia. Muzeul Valere: matase hizantina, TBILI I, eorgia,.R. Museu: Lriplic provo de
II, 164; it. 171. la Khakuli, II, 157.
,'IRAC SA,. icilia. Baile lui Daphne, I, 223. TEB , Beotia, Grecia. ALeli re de te aturi bizanline,
:-<TRL\. coaIa de arhltectura religioa ii, I. 31, 58 64-66' 11, 160, 165.
plan 4. - Miniaturi, I, 44. - lcoane, I, 163. '- Fild : TEBA DI TE. ALIA, Grecia. Bazilica A, plan 3.
. uri, I, 203. - Ateliere de sculptura, I, 192. - T lHuri TEl OR, Armenia. Bi rica boltita, I, 74.
bizantine, I, 228, 229, 231-233, IT, 161. - 'I'ezaure TELA TL OS, iria, T, 66. V. si I ALAT-SEMA,
de argintarie, I, 220; il. 71. Teodoro , implirlileasii, sotia lui Iu tinian, I, 49, 81, 127-
KOPLJE, Macedonia, Iugo lavia. Biserici: a mlnaslirii 130, 139, 162, 183, 197, 212, 227, 268; il. 25. - Teodora;
• fintul Andrei, II, 245, 246; a mtna tirii Marko II sotia lui Teofil, I, 246. - Teodora, sotia lui Mihail III,
2'.5. ' , I [ 50. - Teodora, trnparateasa in 1042, II, 153; iJ.
• KRIP , Beotia, Grecia, Biseri a Theoloko (: asditoarca 16.9. - Teodora, sotia lui Mihail VIII, II, 194. - Teo-
de Du m nezeu}, II, 17; plan 24; it. 91. dora Raulina, principesa bizantina, II, 194.
t'lMIR A, Asia Mira. Arta sarcolag lor, T, 45. - Bazilica Teodora, sotia despotului din Epir, Mihail Ducas, II, 269.
din Agora, I, 61. Teodor, sflot militar bizantin (sint doi sfirrti omonimi:
SOE T, Renania-Vestralia, Germania. Catedrala, II, 'I'eodor 'I'iron ~i Teodor tratilat), I, lit 9, 236, II, 56,
175. 151, 157, 160, 198,; iJ. 29,72.
· OFIA, Bulgaria. Biserica finLul Gheorghe If 247. Teodosie I eel Mare, trnparat roman, I, 21, 25, 49, 75,
SOllAG, Egipl~1 de Mijloc. Mtnastiroa Alba, i, 69; 91, 101, 114, 181, 182, 185, 187, 215, 216,; il. 45. -
Teodosie 11, I, 49, 70, 75, 87, 89, 101, '107, 146, 170,
plan 5. Mtnastirea Ro~ie, I, 69.
SOPOCA I, Serbia, Iugoslavia, Biserica mlnjistirii IT 210 '176, 183,197. - Teodosie III, I, 225, 241.
211; il. 185. ' , , Tcc[an, cliJuglil' de la minastirea Sinai, II, 221•.
OUVIGNY, Biblia de la, II, 175. Teofan. din Bizaru, isl.oric grec, I, '\38.
PALATO. V. PLIT. Teofan. Cretanul, pictor po tbizanLin, II, 230, 238, 287.
SPARTA, La onia, Grecia. Ateliere de tesaturl bizantine, 'Feoran Grecul, pictor bizanl in, II, 24'l-243, 248, 259,
II, 160. - Sediul arhiepi copiei, II, 182, 199. 260, 264.
· PLlT, Croatia, Iugoslavia. Palatul lui Diocletian J Teoril, trnparat bizantin, I, 246, 255-257, 266, 271,
31, 74. y , , II, '10, 50.
Teofil, arhiepi cop al Alexandriei, I, 259
sr RAIA LAD GA, Rusia. Bi erica 'fintul Gheorghe
Teofilact, tmparat bizantin, I, 247, 276.
11,82,87; il. 122. '
Teo[ilact imokatta, istoric bizantin, I, 52, II, 7.
TARO AGORICI 0, Macedonia, Iugoslavia. Biserica
Teophano , principesa bizantina, otia lui OLto II, II,
finlul Gheorghe, IT, 197, 232; il. 175,195.
litO, 169.
STAVRO JIIGTA, Muntele Athos. Catolicon zugravil
de Teofan, II, 287. TE ALIA, In Imp riul bizanLin, II, 1-9.
Stephanos, pictor de icoanc, II, 118. THALl, Arm nia. Catedrala, I, 100.
TIlE ALO IKI. . ALO IC.
toclet , colc [ia: icoana Cobortrii de pe cruce T 236
257 " , TllIRA ( A TORI J), insula, Grecia. Biseri a numita
• T DE~ICA, erhia, Iugoslavia. Bi erici: a Fecioarei,
Piskopi, II, 82.
IT, 3L., 208; il. 101. Iin tii Ioachim si Ana, II, 233'
Timotei, primul episcop al Efosului, TI, 105.
it. 186. - culpturi, II, 271.' , TI LI, Latium, Italia. Bi erica an Silvestro, II, 173.
tuditul, Teodor, staretul minastirii din tudion, I 267 TtR~OVO, Bulgaria, II, 211. Biserici: PaLruzeci de
268. ' , mu enici, II, 211, Iintii Petru ~i Pavel, II, 247-248.
'UMMAGA, Venezia, Italia, Biserica, II, 173. TOK LE I ILl E, Cappadocia. Biserica veche, il.114 his.
SVETI .ILIJ , fa edonia, Iugoslavia. Biseri a flntul 'f RCELLO, Venezia, lLalia. Catedrala, I, 136, II, 91,
1lie, I, 74. 134; il. 124, 157. - anla Fosca, I, 255. - Museu:
,stefan, sflnL, primul rege aI ngariei, II, 15~: il. 168. Iragrnente din J udecala de Apoi provo din catedrala,
,stefan, fiul lui Lazar, despot strb, II, 190. II, 92.
.~tefan Nemania, jupan al Rasciei (erbia), I I, 33, 80, TORI 0, Piemonl, Italia, Biblioteca nationalii: manu-
'189, 208. 360 361 risul lui T odoret, II, 12~; il. 140.
 l

TO RS, Indre-et-Loire, Franta. Biserica 'Ilntul Marlin, Vasile II, imlliraL bizanlin, II, 8, 9, 11, 29, 3:2, 3:3.
I, 235. 53, 54, 58, 73, 76, 159, 163, 16~. Menologul lui Vasile
TRA I, Apulia, Italia. Catedrala, II, 145. II, II, 123 1.2[.; il. 141.
TRAPEZU T, Asia Mica. lmperiul din, I, 22, If, 213. - Vasile dill Cesareea, sttnt, mare dasciil ~i iorarh al Hi '('J'icii
Monede, II, 276. Biserici: Catedrala, II, 199. 1 akip ra aritene, I, 109, 164, II, 120.
Djami, II, 32. IinLa Ana, II, 32. finta olia, II, 213. Vasile Proedrul, II, 150.
- Palat imperial, II, 204, 254. \'_\TOPEDT, Munlele Alho. Catolicon, II, 229: Irescele
Trapezunt, Gheorghe din, umani t bizanLin, II, 188. din lrapezii, II, 80; M . bizantin al 0 tateucului, I l ,
TRIER, Renania-Palatinat, Germania. Resedinta impa- 261; tezaur, cupa numilii a lui Manuel Cantacuzino,
rali'or romani, I, 48. Bazilica lui Constantin, I, 70. - II, 275; il. 219.
Fi desuri, I, 203. ELJ 'A, Mac donia, Iugo lavia. Biserica cu plan
TRlE TE, Venezia, Italia. Catedrala, II, 93, 117. l traconc, II, 35.
TROE 11S, judo Tulcea, Romania. Biserica cu bolta VE rETIA, !lalia. Centru de arta bizantina, I, 251,
in leagan, I, 74. 253-255, II, 172. lnf'luenta greaca in piclura icoanelor,
TROYE , Aube, Franta. Caseta bizantina din tezaurul II, 214. Cap la veche Iintul Teodor, I, 254. - Vechea
catedralei , If, 143. bi erica an Marco, I, 89, 255, If, 173; plan 23. BAZI-
TUR ABDI ,Mesopotamia, I, 71, 72 LICA A MARCO, 1,185, 255, II, 35, 171. .irhitec-
Turci seldgiucizi, II, 12, 13, 36, 37, 70, 71, 81, 276. lura, II, '195. Baptisteriul, II, 251. Capela \,icopeia,
Turci otomani, II, 33, 246, 289. II, 132. Capela an Clemente, II, 215; il. 188. Capela
T Rl GlA. Influenta miniaturilor consLantinopolilane, [intul Isidor, II, 251. Cape/a Zeno, Fecioara- nikelo,
II, 284. II, 269; il. 215. Ciborium, II, 270. Mozaicuri, I, 111,
TURMA J , iria. Bazilica rninastirii din, I, 66. rr, 79, 90, 1J 1, J 72,; il. H2. Pronaos, 1J, 211>.I' Pala
Tzanes, Emanuel, pictor posLbizan tin, II, 287. d'Oro», II, 155,156. ou, II, 144. Sculpturi, If, 133;
Tzanfurnari, Emanuel, pictor posLbizantin, Il, 287. il. 150. Grupul tetrarhilor, I, '184. Capul numiL I' Car-
T'zimiskes, V. loan, II, 164, 169. magnola '), T, 185. finlul Dumilru, II, 132; il. l.J.9.
Tzycandilis, Manuel, scrib ~rec, II, 264; il. 212. Madona nurnit ii «dello Schioppo '), II, 270-271, Tezaur,
TARA ROMA EASCA. Biserici Cll planul in ruce II, 11>9, 154; giuvaeruri bizanline, TT, 11.6; bol de
greacii, II, 197. sliclii, II, 157; pot ire, u, 159; il. 170; chivol, II, 1fti;
TARI'flr GRAD, Macedonia, lugoslavia. Bazilica boltita, il. 167; coroana numita a lui Leon VI cel JIl~elepl,
I, 74; baptisteriu, I, 83. II, 11.9; icoane de aur si de argint, II, 134; patena de
Te iiLuri bizantine, I, 226-233, II, 160-165; il. 72-76, alabasLru, II, 159.
88, 89, 171, 172, ]73, 217. Biserici: an Zan Degola. ( Iinl.ul loan Decapitatul), II,
250. - Vechea biserica finlul Zaharia, J, 25'1. -
U Reliefuri din Carnpiello Angaran, II, 130.
MM-EJ-J IMAL, 'iria. Biserica zisa a lui Iulianos, Biblioteca all Marco: Psallirea lui Vasile 1I, If, 124.
I, 67. FereciHuri bizanline, II, 148, 149, 151, 152; il. 105.
R, Caldeea. Morrninte regale, I, 92. VEROL!, caseta de la II, HI; il. 159.
URBI I I, Georgia. Bisericii boltita, I, 74. VICE 'lA, enezia, Italia. Muzeu: ~ Adormirea ~ de
Ursus, episcop al Ravennei, I, 70, 133, 136, 253, II, 90. Paolo eneziano, J I, 28[1.
UTRECHT, Olanda. luzeul arhiepi copal: Fecioara cu Viclor, giulgiul sfintului, I, 276; il. 89.
Pruncul, filde , II, 142; il. 162. I altire, I, 282. VIE TA, Auslria. Biblioteca Ilatiollalii: Tratatul lui Dio -
coride, I, 171. Geneza, I, 172-174, 281; il. 3.3, 34.
V EvangheJia lncoronarti, I, 281.
AGAR APAT, Armenia. Biserici: finla Rip ime, T,
84; plan 14; il. 11. ,.oghakal, J, lOO. IE E, 1 re, Franta. Biserica f1ntul Petru, I, 235.
Villehardouin, Guillaume de, II, 182.
ValelLs, trnparat roman, I, 105, 192.
Visarion (Besarion), cardinal, umanisl bizantin, II, 188.
VAL 'AMONERO, Creta. Fr c Ie bi ericii, II, 2H.
LADIMIR, Ru ia. Caledrala Sflntul Dumilru, fre ce,
V R G, Armenia. Evanghclia daruiUl minast.irii de regina
I r 66 87 88' il. 121. Bisel'ica Fecioarei-Ocroliloare
MIke, L1, 128.
(p'okr~Y), 'II, 136-137. - Icoana 1aicii Domnului,
Varlaam, calugar calabrez ~i filozof, II, 185.
II, 1'17; il. 135.
VAROS, Ma edonia, lugo lavia, Bi erica Itntul icolae,
11, 231. OLOTO 0, Ru, ia. Biserica U penia, II, 242.
Vasile 1, lmparat bizanlin, IT, 8, 9, 17, 19, 24, 38, 44, RO DI I, CreLa, mtuastiroa, II, 240.
'.5-51, 113, 11ft., 119, 129. 362 363 Vukasin, tar slrb, 11, 2/.5.
VURVARA, Cynuria, Pelopone . Frescele din paracli ul CUPRINS
siha. lriei, 11, 82.

W
WASHI 'GTO:\', S.U.A. Durnbarton Oaks: I ixidi!. d
fild ., il. 218. 'I'apiserie copta, I, 230; il. 75. - iYa-
tionai Gallery: icoana Maicii Domnului din Calahorra,
il. 203.
WOLFEKB' TTEL axa, Germania. Culeger de des lie
din Vechiul Te lament, rr, 284.
WURZB RG, Bavaria, Germania. Bi eri a I, 2 O.

X
XA THO', Lycia, Asia Mica, 1,45,68.
XEROPOTAMOl:, Muntele Athos. upa numiljl a Pul-
heriei, 11, 274.

Z
ZA JEVAC Serbia Iugo lavia. Bisericii cu plan ll:- III. - A.POGE L: CLASICISJ\IUL BI-
traconc, Ii, 35. ' Z TI, DE LA DINASTIA MACEDO-
ZARAFOJ A, Laconia, GI' ria. Biserica Adorrnirea Mai ii
Dornnului, II, 32. 1 EA A pI A LA CUCERIREA CON-
ZEME ,Bulgaria. Frescelc dill mini!. lire, II, 247. STA TI OPOL LUI DE CATRE CR -
Zenobius, arhilecl bizantin, I, 61.
Zenon, illlp~iraL bizantln, I, 27, 66, 9,91, 135,137,183, CJ TI (843-1204) . 5
206.
ZICA, Serbia, lugoslavia. Bi erica Int11larii: pieturl, If, SITU 'rIA J TORICA ,., . 6
208, sculpturi, Il, 271. 'imtul frumosului (7). - Forta Imperiului sub
Zoe, Impal'ulrasa, II, 11, 63-65, 87, 153; il. 113, 169.
dinastia Macedoneana (8). - Prestigiul Constan-
Zonaras, i Ioric bizantin, 11, 16ft.
ZVARTN TZ, Armenia. Rolonda Sfinlul Origore Lurni- tinopolului (8). - Crestinarea slavilor de sud ~i de
natorul, r. 85, I l. 37; plan 15. est (9). - I uterea bisericii rasaritene ~i ruptura
sa de biserica apuseana (10). - Viata intelectuala
lib dina lia 1a edoneana (10). -Marea cotitura
a istoriei bizan line: venirea la putere a aristo-
cratiei civile (11). - Viata intelectuala sub regi-
mul nobilimii civile (12). - Triumful aristo-
cratiei militare ~i Iunciare sub dinastia Comneni-
lor (12). - r oii dusmani ai Bizantului: turcii
eldgiucizi, normanzii si venetienii (12). - Cu-
erirea Conslanlinopolului in 1204 (13). - itua-
tia anevoioasa a Irnperiului sub dinastia Comne-
nilor (13). - iata inlelectualii sub dinastia
Comnenilor (14). - Literatura ~i artele plastice
din Bizan] (14).

1. ARHl'rECTURA 16
Arhitectura religioasa.-1. Planul fn cruce greaca
365 inscrisa (16): Biseri a de la Skripu; Gill Djami
 de la Conslan li nopol; AU k Mu lara Pasa Pictura profana 113
Djami; Biserici constanlinopoliLane Intre seco-
3. ICOA ELE . 116
lele X-XII; 'alonicul!?i Macedonia; $coala
greaca ; I Lalia meridionala ~i icilia; Rusia Kie- 4. MI IATURILE . 119
viana ; Biserici de laAthos.-2. Biserici cu trompe Manuscrisul Grigore din _ azians al 111iVasile I
de coli (29).-3. T'ipurile bazilicale (31): Bazilicilc (Paris gr. 510) ('119).-Manllscrisul Cosmas Indi-
cu sarpanta ; Bazili ile bolLiLe; Bazilicile cu copleustesdela Vatican (Val. ms. gr. 699) (120).-
cupola.-lo. Planurile centrale (3/j).-San Marco Psaltirea greaca 139 din Biblioteca nationala
de la Venetia (35). - Bisericile rupeslre din de la Paris (121).-Rotlilullui Iosua (Vat. Palat.
Cappadocia (36). - Bi. ericile din Armenia (37). gr. 431) (12'1).-«Theriaca'l de Nicandru (122).
11rhitectura profana. - Marele Palat :;;i conslruc- - Evangh Iii in stil clasic (122). - Menologul
pile tnconjuratoare (38).-Palalul Mangana (39). lui Vasil al II-lea (123). - Psaltirea lui Vasile
- Palatul Blachernelor (loO). al II-lea din Biblioteca San Marco de la Venetia
2. PICT RA MONUME, TALA . (J24). - Manuscrise de format mic (l25). -
42
Manus risu! Slintului loan Gurii de AuI'
Pictura religioasa.-1. Mozaicul (42): Doctrina al lui ichiCor al III-lea Botaniatul ('126).-
imaginilor; Biserica 'I'heotokos din Marele Miniaturi din secolul a! XII-lea (126). - Omi-
Palat ; Biserica Sfintii Aposloli a lui Vasile I; Iiile lui Iacov din Kokkinobaphos (i26).-
Biseri i de la Constantinopol cu subiecLe evan- Evolutia minialurii in veacul a! XII-lea (128).
ghelice; ernnificatia ~i esteLica decorului; - MiniaLuri armene ('128).
Sflnla ofia de la Conslantinopol; Biserica
Adormirii de la Niceea; Sa!onic; Biserici con- 5. SCULPTURA 129
stantinopolitane ; Hosios Lukas din Focida;
Ronde-bosse (129). - Reliefuri (129). - Panouri
ea Moni din Chios; Daphni; Panouri votive
de parapet (133). - Sarcofage {134}. - Armenia
din secolele XI §i XII in SCinta ofia de la Con-
~i Georgia (135). - Vladimir-Suzda! (136).
stantinopol; Mozaicuri constantinopolitans din
secolul XII, azi disparute.i--z. Fresca (66) :Cappa-
docia; a!onic; Sfinta Sofia de la Ohrid ; erezi; 6. ARTELE SOMPTUARE 138
Kurbinovo j Kastoria; Vatopedi; Cipru j Arta Fildesurile (139): A doua jumiitate a secolului al
populara in Grecia. - Riispindirea picturii bi- IX-lea ~i inceputul secolului al X-lea; Secolul
zantine.-1. Rasia (83): SCInta Sofia de la Kiev; al X-lea; Se olul al XI-lea; ecolul a! XII-lea;
Biserica Adormirii din Lavra Pecerskaia de Casete imperiale. - Steatitele (H3). - Metalele
la Kiev; Iintul Mihail de la Kiev; ovgorod; (143): Porti de bronz; Placi de bronz; Orfe-
Sfmtul Dumitru de la Vladimir.-Georgia (89).- vrarie. - Emailurile (i48): A doua jumatate a
3. Italia (89): Cele mal vechi mozaicuri din San secolului al IX-lea ~i inceputul secolului al X-lea;
Marco de la Venetia; Catedrala de la Ravenna; ecolul a! X-lea; Secolul a! XI-lea; Icoane cu
Catedrala de la 'I'orcello ; Murano ~l Trieste ; Iiguri au repousse ~i medalioane de ernail ; Meda-
Italia meridionala ; MonLecassino §i ant'Angelo lioane; 0 Pa!a d'Oro s ; Secolul al XII-lea; Geor-
in Formis; Mozaicuri in bisericile norrnande din gia. - Sticlarie de lux Iji oitralii (157). - Pietrele
Sicilia; Cefalu; Capela Palatina de la Palermo; (158). - Monedele (159). - Tesalurile (160): A
Martorana; Monrea!e; GroLLaferrata; Mozaicuri doua [umatate a secolului a! IX-lea ~i secolul al
din secolul al XII-lea ~i de la inceputul celui X-lea; Secolul al XI-lea; Secolul al XII-lea. -
de-a! XIII-lea In San Marco de la Venetia. 366 367 Ceramica (165).
7. INFLUE -'fA ARTEI BIZANTI E 1 EU- Ahile de la Arilje; SWul conservator al biseri-
ROPA OCCIDE TALA ~I CE TRALA . '168 ilor Sflnlului Iicolae de la Manaslir ~i de la
aros ; Fecioara-Lievisa de la Prizren; Cinlul
IV. - LUCIRI CREPUSCULARE: EPOCA Nichita de Ja Cu~r:;;i Iinl.ul Gheorghe de la
IMPERIULUI LATIN DE LA CO STA - Staro r agoricno ; Biserica regalii a Sfin(ilor
TI OPOL (1204-1261) $1 RENA$TEREA Ioachirn :;;i Ana de la Sludenica ; Gracanica :
DIN VREMEA PALEOLOGILOR (1261- Mistra; Crela; Rusia ; Serbia: Deeani ; Nordul
1453) . L77 Macedoniei ill a doua jurnatate a veacului al
XIV-lea; ~eoala din regiunea Morava ; Bulgaria;
'178 Tiirile rornane : Curtea de Arges ; Venetia ; 0
SITUATIA ISTORTCA
Iresca italienizanta la Kariye Djami.
Impartirea J rnperiului In tre lalini. Statele gre-
ccsti (178). - Recucerirea ~i restaurarea Irnpe- Picture profanii 25f,
riului (179). - Razboaiele dinaslice !ji ruina
lmperiului (180). - Prosperitalea proprietarilor 3. ICOA ELE 25::;
Iunciari i?i a paturilor negustoresti (181). - Forja
ecolul al XIII-lea (255). - Renasterea din
bisericii (181). - Mistra :;;i Moreea (182).-
vremea Paleologilor (256). - Din anii 1330-
Simtamtntul trecutului elenic (182). - Renas-
1340 ptna la mijlocul secolului al XV-lea (258).
terea umanislii (183). Reactia isihasta (185). -
Bizanjul si Europa occidentalii (185). - Bizantul - Tarile slave (259).
si lumea slava (188). - Bulgaria (188). - Serbia 261
4. MINTA'fURILE ..........................
(189). - Albanezii si rornanii ('190). - Cucerirea
Constantinopolului (191). '1. ecolul al XIII-lea (261). - 2. Renastcrea din
193 vremea Paleologilor (262). - 3. Din anii 1330-
1. ARHITECTURA
134.0 ptna la mijlocul ccolului al XV-lea (262).
Arhitectura religioasii. - Folosirea galeriilor in _ 4. In alara Irnperiului (264.): Rusia ; Serbia;
jurul ediCiciiJor ('193). - Decorul Iatadelor (196). Bulgaria; • iria; Miniaturi arabe de influcn tit
- Planurile ill cruce greaca tnscrisa (197).- bizantina ; Armenia.
Bisericile cu trompe de colt (197). - Planurile
bazilicale (199). 267
5. CULPTURA ............................
Arhitectura profanii 202
Sculpl.ura imperiaJa (267). - Sculptura Iune-
2. PICTURA MO UMENTALA 206 ral'3. (267). - Sculplura religioasii (269). - Ve-
netia (270). - Trapezunt (271). - Serbia (271).
Pictura religioasii. - Secolul al XIII-lea (206):
Patmos; Salonic; Serbia; Bulgaria; Trapezunt; 272
6. AR'fELE SOMPT ARE
Venetia. - Epoca Paleologilor (216): Deisis-ul
din Sflnta Sofia de la Constantinopol ; Parigori- Fildesurile (273). - SLealitul ~i ofitul (27f.). -
tissa de la Arta ; Caracterele stilului renasterii Melalele ~i pietrele pretioase (274). - Monedclc
din vrernea Paleologilor; Karlye Djami ; Kilisse (276). - Te aturile (277).
Djami ~i Pammakaristos; Salonicul :;;i scoala
macedoneana ; Muntele Athos; Fecioara-Peri- 7. IN FLUE TA ARTEI BIZA '1'1 IE r T E -
bleptos (Sflntul Clement) de la Ohrid; Srtntul 368 ROPA OCClDENTALA ~I CE TRALA. ..... 281
369
BYZA ICE APRES BYZA CE •............... 286
Glosar 292
Bibliografie ................................ 298
Planuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. .. .. .. 326
Sursa planurilor ~i desenelor (vol. I ~i II) 332
Indice selectiv .............................. 336

RED,\, TOR: GHEORGHE SZEKELY

TEHNOREDACTOR: NI OLAE )1. )IUIAILE cc
BU. DE TIPAR: 03.06.1976
APARUT 1976 ;C01.J DE TIPAR 15,50 ;PLA '$E TJPARINALT IR
C.Z. PENTR BIBLIOTE ILE MARl i.O~
C.Z. PE TRU BIBLIOTE ILE xu I 7
TIRAJUL 8000+20+80 EX.
I:-.1TREPRI DEREA POLIGRAFlCA. RTA GRAFICA'
CALEA ~ERBAN VODA NR. 13~
B C RE$T!, REPUBLTCA 0 TAT.IS1'A ROlllA IA
90. Con (an tinopol, l\iliss(' Ojall1i (Sflntlll Tro<iol'?).(Sfll'liiLUI
s colului al Xl-Ica.]
91. kripu. Biscl'i a Th oloko (873-8?l,).
92. er zi. Iin tul Panlclimon. (1164..)
93. 'aloni . Bi erica "FecioaJ'ci Caldararilor". (1028.)
94. ALena. Biserica fiJ Plol' 'I'eodori. (Pc la 1070.)
95. Biscrica mina lirii Daphni. ( Iirsitul secolului al Xl-lea.)
0(•. Rossnno, Culuhriu. Sail Marco. (Sr '01 It, X-XI '?)
Oi. Novgurod. Snnla ::iofia. (1045-1050j
9'. Kiev. ,finla Sofia. (1037-1046. ]\lachola-I'pcon,liluil'!')
!I!). Ohrid, ~1;'\f'Nlonia. , flnla ,'ofia. (, ecleto IX-XI?)
100. Ahtarnar, Armenia. Biserica finloi CI'U i. Fatada . ud.
(915-921.)

101. ludenica, crbia. Bi .erica mtnastiril F ioarei [veder

partiala). (1190-1'195.)
102 - Wli. Cousl nutinopol, ;-;flilia Sofia: 102. 10'1' .ioura
din III zaicul lui Loan al l l-Ica C mn nul. 'l'ribu na de
sud. (L118.) - 103. Feci ara din absida. Mozai . (!nlr'(.'anii 8',2 si
867.) - lOtr , finlul lgnatie ('('I T'lnfir. M07.ai . (Kfir~ilIiL clulut
ul l Xvlea-lnc put ul ocolului ai, Xvlea.) - 105. Arhanghelul
Gavril. Mozaic pe arcul absidci. (Inlre 842 ~i 67.) - 106. Impa-
ral.ul Aloxandru. (Sfir,!!itlll secolului alIX-1 a-in cput ul secolului
al X-lea.)
 107 - 108. Constantinopol, rinla olia : - 107. Mozai In-
fap~lndu-1 pe Leon al VI-lea el In~el pt pro ternat la pi-
cioarel lui Hri tos. ( firsi l.ul secoluJui al J -Iea-Inceputul
colului al X-lea.) - 108. Mozai ul Fe ioarei Th Lok tntre
tmparati; Constantin ~i Justinian. (Pe la anul 1000.)
109. Chio . a Moni: Hrislo din Pog rir a la lad. ('101<2-
101,8.)
109-bi . .\ i c a. Biserica Adot-mirii: mozaicul ab idei. (A doua
jurn.itatc a e olului al IX-I a.)
110. Daphni. Pan tocratorul.
]11. lIosio Lukas, Fo ida: Ra lignirea. [Inceputul secolului
al 'I-lea.)
112. Con lanlinopol, finla ofia: Alexis Comn 'nul, fiul
Iui loan alII-I a i?i al Trinei. [Dupji 1120.);
 J I.J., 'iPI'C'Zi. Sfinlill (ll'ig-ol'r Taumal urgul.

11a. on tantinopol, '[(liLa, otla: 1II'i los in l re trnparatul Con-

stantin al IX-lea Monornahul ~i.Jmpul'aleasa Zoo (d t aliu].
(Mijlocul so olului al Xl-lca.)
t J.j..-bis, Tukale Kilisse, hisericn T: 1 nrnull ir a ptinilnr !)i
pesliloi'. (fnc pul.ul secolului al X-I a.)
111>. er zi. Iintul Pantelimon: Coborirea de pe Cruce. Fre cii.
( 1164..)
116. J\"PI'l'zi. :;;[1111111rallll'limon: PlingPI'Nl lui l isus. Frt-srii.
(116fo.)

117. Kastoria. Sfin tii Anarghiri: Punerea in Mormint. Fresca.

(Sf~ituI secolului aI XII -lea.)

J1 '. Ki v. 'filila 'oria: F ·i ara orant<l dill absid.l (dctaliu).

(Ulipa 1040.)
119. Kiev. flnla ol'ia: sl'lntul Luca din jmp~'lI'La~aniaapo toll-
lor. (Dupa 10110.)
I~(). Kiev . .'flnllil Mlhail : Sfill!ii Luca ~i loan din [mpi'i.I'lil.,allia
nposl olilor. (pe la I II 1- J 112.)
121. Vladimir. Sflntul Dumitru : JudecaLa de Apoi (dolaliu).
(1194.)

122. Sl araia Lado-

ga, Rusia .. finlul
Gheorghe: ·ap de
prooroc. (Putin
dupii J 164.)

123 ... \l ni. 0('01"-

gia: caput lui I . if.
(1072-1089.)
 srill(ji Prll'tl, Laziil' )
( 'c '01'I' XII-Xll!.)

12-t-. Tor ('110. Mozaicuri ill ab ida cal dralei, [Apo: Ioli: sfll~ill1l
ccolului al Xt-Ioa-tn cput ul secolu!ui (11 XI l-lea ; F loara :
sfil'~itlll so' lului al XII-lea.)
127. Palermo. Caj ela Palat lna : ·fillLul Pavel (absida de ud).
(1140-1154.)

r
 1:10. Pall'l"Il1o. Hiscri a Ma'" rana: Ador-
mirva Alakii lioumului. (II .3- I t :-1.)

129. Moni-es lc. Cal cdrala : l h-ist os In gradina Gh tsimani. (PC'

la '1'180-1190.)

131. 1 al rrno. apela Palatina : Inttlnirea

dinl.re I etru ~i Pavel. (P la 1170.)
132, Vcnotla. San lIlal' 0: lspitireu lui l I rixt os (dot, liu).
(Incoputu! s olului al XIII-I a.)

1:~3, Cap de luger « 'll pil.l'lIl de aur ». T 'oana, (Uningl'ad, Muz aul
I'US, luccpu lul ~t' .olului al Xf l-lea.)
Jil,!. Slin tii Procopi , Durnitru ~i Nestor. l coana. (Jinaslirea
inai. • ecolul al XL-lea.)

1;10. Mai a Domnuiui din Vladimir. lcoana. (Mo:covu,'aleJ'iu

Tretiakov. lnceputul nlului al X I l-Iea.]
 137. P altire gr a Ii: David pas tnd oile. (Paris, BiblioLeca
nationala, m . gr. 139, Iol. [ ver O. Prima ju rruil al e a ecolului
al X-lea.)

la~ .• Moise pl'i!nind Tablele T rgii. l coana.

(MIlia l.irea Sinai. 'r olul al r II-lea.)
13 . Rot.ulul lui Iosua: moartea I' gclili din i si ridicarea unui
altar. (Rorna, BiblioLeca Val i anului, Palat . gl'. l,31, fila Xl.
Prima jumillale a colului at X-l a.)

139. "Theriaca" d ?\i andru : gradinile purificalc. [Pari ,l3iblio-

tc a nationala, SliPI. gr. 247, fol. 47 vel" 0 ~i 4 . ,'0 olul al X-I a.)

lolll. Muuuscrisul lui 'l'eodor 'I: medalioanc II sase pruoroci.

('1'OJ'in, Bibliotcca flap nalii, ms, H. 12, 1"01. J 2 1'(' 10. tlf'coilll
al X-I a.)
 1-4-2. miliile lui fa ov Kokkinobaphos : Adam si Eva, rld I'(,U
1n pCl·al. (Rorna, Bibliolca Vaticanului, gl'. '1'162, Iol, 33.
In epul ul ecolului al XlI-lea.)

HI. Meuologul lui Vasile al l l-lea : l l rist os cilind

intrc aposloli.
(Homa, Bibliot('c<l Vnl icauului, gr. 1613. f'o]. 1. Pc la 985.)
H:I. Evanghelisl ul i\lalri. (Lon Ira, Ihi! ish IIISl'lInt, Codex
BIII'I1 y J 9, Jol, I vel' '0. Sc '01111al X II-Ica.)

1-l3-bi . Orniliilo lui loan Gudi. de AUI', lolio 2 VCI' : «.;i hirol'
al l l l-Iea lntre loan G lI·rl d Aur si arhanghr-lu! ~lihail (Bibliole a
nationala, I'al'i ).
1-l-l-. Acrobat [Ist aubul, Muzr-ul arh ologic. Sccolul al XII-1 -a.]
Un. R lief CII Ilgura 1II)IIi impal"al. (lsLanbul, Muzcul arheologi
Mijlo 1I1 s colului al XI-Ira.)
 1-1-6. rtnta Evdochia. I oana din piel re olorato. (Istanbul,
Muzeul arheologi . , e olul al X-I a.)
1-1-7. Fecioara orantji. lcoana de piall'i\ provenind din bi· rica
Sfinlul Gheorgh a palal ului Mangana. (Istanbul, Muzcul arheo-
logic. l\lijlotlll colului al XI-lea.)
14 . Fecioara orants. Icoana de piatra. (, al nic, ,flnlul
Ghe rgh . , colcl X - X I.)
 150. Hera J s
mi trelul din Ery-
mant h. ( netia,
• an Mar 0, Iajada
vcst. colul al
X-IC'a?) -?

'-

161. L i atron la~i

de 0 part !}i d
alLa a Arborelui vi -
pi. Panou d
parap l. (Alena,
Muzeul bizanlin.
e olul al X-lea.)

149, Rflnlul Dumil.ru. (Venetia, an Marco, Iatada vest,

r la 1200.)
152. Lupta eu un dragon in prezenta unei sirene. Basoreli r.
(Alena, Muzeul bizantin. ecolul al '-Ira.)
loa. Leu atactnd 0 diprioara. Panou de parap l. ( lena, Iuzeul
bizant in. olul al X-lea.)

1'").J..Leu atactnd 0 antilopa, Panou d parapet ill a trat in

Iatada J\lilropoli i ~li 'i de la lena. ( olul al '-lea.)
 160. lIri I in-
corcnlnd p rech a
imp riala Romano
si Evdoehia. PIaeL\.
d ' fildc~. (Paris,
Bibliot ca natio-
nala. Mijlo ul s eo-
lului al X-I a.)

15 . In oronar a lui L on al I-I a. Fildes. (B rlinul de E I,

luzeele nationale. Iirsitul seeolului al I -I a-tnceputul secolu-
lui al X-lea.)
159. a eta d la eroli. Fild ~. (Londra, Victoria and Albert
Mu eum, seeolul aI
 IGl. Sf'intul Joan Botezatorul !)i sflnlul loan Guru d Aur.
Delalii de pe 0 caseta de fild s, [Floren ta, Muzeul Bargello,
e olul al XII-lea.)

162. F cioara u
Prur cuI. Fildes.
(Utr cht, Muz ul
arhiopiscopal. eco- J(j;j. Intrarea lui 1II'i los ill IcrusaliIII. Fild ~ (Bcrlinul de Est,
lul al XI-lea.) ~llIzcclc nul ionale. ,('colcl X-XI)
 16;). r ~'tl\ll'i\: aur, mail i?i pietre pretioa P. (\'PIH.'!ia,
Bibliote a Han Mar 0, c lul al lXvlca.]

lIH. Patena de argin t • (lIalbl?l"tadl, Tczaurul Catedralei. ecolul

al x t-loa.)
1.66. taurotcca ClI emailurl. [Catedrala din Limburg an der
Lahn. 96[,-965.)

167. Chivot 1I al goriil Curajului si lnleli~en\rl. (Venetia,

'('('zalll'1I1 hisorlcii , an Marco. ecolul al Xl [-Ii a.)
 169. Coroana lui .onstanl in IX .'>lonomahul. [Budapr- la,
Muzcul national. Mijlocul se olului al XI-lea.)

16S. oreana sflntului ~llcran. (Budapc Ia, i\Iuz ul national.

doua jurnrit al e a o Oillilli nl X I-Ira.)

I iO. Pol ir de ,UI'-

donix purtlud
in l'ip\ie II num le
imparatului Roma-
no (I-lll?,920--941 •.
Vunotia, TrzauI'liI
bi eri ii 'all Marco.]
\il. TC'siUlII'ii de mitlas(' cu g-rif'Olli ado ali. (Sion, eant ouul
Valals, Elvetia, Muzoul Valero. , ecolul al XI-loa.)
172. T alur[l eu I i. ( Iuzeul de la DO eldod., Iirsil ul Sf' olului
al _--Iea-incr-pu l ul S(' lului al X l-lea.]
li:l. Llntoliul 'finLlIllIi Germanus. (Au xerrc, ,'!'lillul Elisebili.
Secolul al X-lea.)

174. Gracani a, Mac donia. Bis ri a lui Miliulin. (1320.)

175.• 'Ial'o I agoricno, Macedonia. Hi .
(Pal'pl' inf rioar : ,ee lul al Xl-lca ; pal'~il

1 ie;. alonic, bi. erica • flnta E at rina. ('nr~itlll S olului

al XIII-I a.)

Iii. Arta. Biser] a Purigor-iti a. (1283-1296.)

li~. hrid, Macedonia. Bis rica ,'finta ~oI'ia. I'ruunos (l:ll't).
 I O. Mist ra. Biseri a l lndtghitria: absidele. [lnoeputul secolului
al XIV-lea.)

lifJ. Mistru. Biserica ,'CillPi 'J'(, dori. (1290-129Ii.)

1 1. Mistra. Biserica Panlanas a. (Dupii H20.)

1 '2. '\Ii tra, Palatul : aripa Paleologtlor. (DlIpii 1383.)

 >-
IS;). Sopocaui, Hi sericu mina:1 irii : detuliu din _\d rrnirea ~lai .ii
I omnului. [Pe la 1165.)

1 '6. tudcni a. Hi rica 'fill(ii l oachirn si Ana: Jntrarea Fecioa-

rei in te mplu. {l311o.}

I 'i. Trap z unl , n: ri a .'filiia Sofia: delaliu din 1 J' dinla

ISIJ. Const aul.iuopol. I alalul 'l'ekrur: erai. ( ccolul al Xt v-Ica.] lui Toma. (Pc 1a 1250'.)

184. OJ'OpO" Grecia. Biserica Hnn tul Gheorghe: , fin I III Grigore. 18 . Venetia. 'un ~Iar 0, up lu an .lumente : patriarhul
( lena, Muzeul bizanlin. PI' la 1230.) ~i doge1 pri mind rnoast Ie sfinl ului Iarcu, (DII,,;l 120t..j
 191. Coustnul inopol. .tnllla-~ufia: Loan Bot('ziliOl1td dill 1 (lISIS.
(PI' la 1270.)

1 9. AI'La. Parizori Ii a: 1 1'0 r cui Toil.

(P la 1290.)

190. 1'1 a, Parigori lissa : proorocul r. aia.

(PC' la 1290.)

I
192. COil tantiuopol. Km-iye Djami: I ri m ii sap], pasi ai Feel arci.
(1315-'J 320.)

11)3. alonic. fin pi Aposloli: I 'ch i 111-

barea la Fap (1312-1315.)

19,1. Con lanlinopol. Kariye Djami: Ana-

stasi (P gOl'il' a la lad), Ire ca. (13J 5-
1320.)
19i). taro Nagoricno. Iinl.ul Ghcorgh i: Bal j eOI'il'L'alui Ilris-
to . ('1317.)
19G. 'atonic. Cinpi Apost oli: detaliu din l ntrarca in Ierusalim.
(1312-1315.)
19;. Gracani a: [uvicrea lui Lazar [del allu}. (13:.!1)

J98. Mana ij : Tr i sfin].i rnililari. (t4.07-11tI8.)

199. Mistra. P ribl pt os: Iragrnent din Lit urghia !11g'crascli.
( ltimul sf'ert al s colului al XIV-lea.)
199-bi . FI'C a din biseri a P riblept o UP la Mi. Ira: loachim
In s cna Irandclor refuzate.
 202. Pogortrea la lad. l coana. Leningrad, Errnitaj. (At doil a
200. Novgorod , catedrala . paso-Prcohrajenic. Fragrncnt dintr-o patrar at secolului al XV-lea.)
rre ea de 'l'eofan Orccul : sl'inlul Acachic. (1378.) -+
201. Con lantinopoJ. I ariyc Djami: fJ'sea italicnizan til J' pre-
zenl ind 0 def'uncta dinaintca Fecioarci lron ind . (ell put in
203. Maica Dornnului din Calahorra. Icoana. (Washinglon,
lnainlc de ]450.) r ational Gallery. S colul al Xill-tea.)
20-1-. ~ Mai a Dornnului de Ja Don ». T oa-
na pictala pc ambele f te. (Mo. cova,
Galeria T'rctiakov .. 1370-1390.)

:!O:>. Proorocul Avacurn. (.\10. cova, 1'1111-

zeul de i IOI'il" ms. gr. ',07, Iol. 502, verso.
Pe la J300.)

.•...
..,r:.
-..- .·t.;..K.~
·~t'-~.-~..' <a.--. -- , :
-O:-,.,.~,,",w_
•.•.•.•••..••.•. ~av.'•.....•..
.•••••• ...:._~..:.~.,!
- ,.,.•••...
•.•.
~ ~ .••••..
: •..••.•.•
:.:...:."::.K~ ••....,.:.••-.· ~r..:K,....•;•......
K,----·Ji.l---J:" ~..;n..:_:~ .••..
-._ .•...
<.,;..u..~
K.;v.,....:~.•/,.-~ ...::..;...~.;\- •
 207. losif al IT-lea,
patr-iarh al Con-
slanlinopolului
(14.16-1439).
(Paris, BiblioLeca
naticnala, gr. 1783,
Iol , 98 verso. Prima
[urnatate a s colu-
lui al XV-lea.)

20 . "Pori relul" lui

Hipo ral , din ma-
nuscrisul operelor
sale exe u Lat pen tru
marele duce Apo-
caucos. (Paris, Bi-
blioleca nationala,
20G. Sf'iu l ul loan 'I'eologul. l coanii. [Myl ilini, Sfinllli Therapon. gr. 2144, fo1. 10
Piill'arlll III Juill':t al sl'('olului al Xv-Iea.] verso 134.0-13f,5.)
 2()!). Opusculul cailigarului Ioasaf': luau nl Y l-lr-u Cantucuziuo
prezidind u n sinod. (pari, Biblioleca nationala, gr. 12/.2,
fol. 5 v I' . Dupa J354.)

I
II
I

210. Evanghelia II i·
trove: sfin l ul loan
si Prohor. ( 1 sco-
va, Biblioteca L·
nin, fo1. 2. Po la 21l. PsalLirea slrM d la Munch n. (Miincbcn, Bibliolc a nati .
1390.) nalii, m. lav nr. 4, fol. 12ft ver o. fir!]ilul sccolului al XIV·I a.)
212. Carlea lui Iov: prietenii se lntor la Jov. [Pari , Bihliolc a
nationala, gr. 135, fo!. 242 verso. 1362.)
213. ronlca lui Manassos: invazia rusilor In Bulgaria . ub
vialo lav. (Rorna, Biblioleca Val i anului, odex vat .. Iav. 11,
fol. 178 vel' o. '13/,4-13/.5.)

214. Intrar a in lerusalim. (Roma, Biblioleca Vaticanului, ms.

if'. 559, fol. 105 roct . 1220.)
 ~Ii). Fecioara .\lIi-
ket os, r lief. (Veil -
lia, capel a Zeno
din biserica ,all
Marco. ,'ccolul al
xrn-Iea.)

216. 11risl os 11'0-

nlnd, basorelief'.
(Mistra, l'Il!ll.eul 1111-
lropoli i. l ncepu lul ~17. Epitaful de la ,'aloni, iet.aliu (Alena, Muzeul bizautiu.
se olului al XV-Il~a.)
'ecolul al XIV-lea.)
21 . Pixida de Iildes. (Washington, Durnbarton aks Cell .
lion. 13/.8-1352.)
219. Cupa lui Manuel Cantacuzino. (T'ezaurul mtnasth-ii Valop di,
Muntole Athos, lntre 13t,8 ~i 1380.)