You are on page 1of 3

Danu Cristina

Dramatizare-„Invitație la vals”-M. Drumeș


Tudor Petrican

Micaela Deleanu

Chelnerul

Câteva doamne

Bătrâna

Câțiva bărbați

În trenul spre Constanța,în vagonul-restaurant,dimineața,unde se află ceilalți


călători (doamnele,bărbații,bătrâna și chelnerul). Vagonul are 4 mese(cu 4 scaune
fiecare). În fundal se aude muzică interbelică : Jean Moscopol,Cristian Vasile,
Zavaidoc. Cei doi se așază la o măsuță,jucând rolul unei perechi proaspăt
căsătorite.Chelnerul vine și ia comanda.În acest timp se aud doar muzica și
chicotelile celor așezați la mese

În scurt timp,scade volumul muzicii în timp ce ea devine conștientă de cei din jur...

TUDOR (jucăuș către Micaela): Ei, și ? N-au decât să se uite până le-or veni ochii la
ceafă... Pe tine te admiră, Aimee, observi?...I-ai dat gata pe toți bărbații din tren.

MICAELA: Și, tu, Cassanova, pe toate femeile de pe glob.

TUDOR: Mmm, crezi?

MICAELA: Cu așa guriță întorci privirea oricărei domnițe.

TUDOR: Zâmbetul din privirea ta n-are seamăn.

(Cei doi izbucnesc în râs. Toate lucrurile care le ies în cale devin motive de râs)

Micaela soarbe din ceaiul fierbinte și își frige buza inferioara.El îi mângâie ușor
buza inferioară cu buricul degetelor.
MICAELA (amuzată,ironică): Ce n-aș da să am un năsuc cu care să te înțep.
(arătând către doamna de alături cu nasul ascuțit)

TUDOR (arătându-i o reclamă agățată pe perete): Nici mie nu mi-ar strica o


mustăcioară pufoasă, nu?

MICAELA: Haha, chiar mi-ar plăcea să te surprind îngrijindu-ți meticulos podoaba.

O DOAMNĂ (vorbind la masă în spatele lui Tudor): Ce drăguți sunt tinerii aceștia...

TUDOR: I-auzi, „Drăguțo”, nu vrei o cafea? (apropie ceașca de buzele ei)

MICAELA: Ia tu, „drăguțule”.

TUDOR: Măcar o dulceață, „drăguțo”.

MICAELA: Asta da, „drăguțule”, nu te refuz.

TUDOR (aprinzându-și o țigară): Tu nu iei o țigară, „drăguțo”? Haide, încearcă


una.

MICAELA: Ca să-ți fac pofta, „drăguțule”(El îi aprinde țigara,și trage câteva fumuri
cu gesturi ștrengărești,se îneacă și tușește.) Nu cred că-i de mine...(Azvârle
neîndemânatic țigara,încât sări din scrumieră tocmai în clipa în care un pasager
trecea printre mese.)

BĂRBATUL: Heeei, puțină atenție, vă rog. (se împiedică și cade la picioarele unei
doamne)

Bătrâna (țipând): Vai! Câtă stângăcie!

Cei 4 se amuză de întâmplare , pornind un șir de râsete în întreg vagonul.Se ridică


ușor de la masă,îndreptându-se spre compartiment.

TUDOR: Ia uite, Aimee! Câtă bucurie ai adus pe fețele oamenilor!

MICAELA: Să vezi ce bucurie pe Mărioara, când s-o pomeni cu noi.

You might also like