Avansuri de Trezorerie 2017

Precizare
La data de 1 ianuarie 2015, la aplicarea pentru prima dată a Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014
pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare
anuale consolidate, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, ante-
rior înregistrate în conturile 232 şi/sau 234, s-au preluat în conturile 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări
corporale” şi 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”, la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la
data de 31 decembrie 2014, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009.
Din punct de vedere fiscal, avansurile se facturează la momentul primirii lor. Avem în vedere prevederile art. 282 alin.
(2) lit. b) din Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 227/2015, potrivit cărora exigibilitatea taxei intervine la data la care
se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile
reprezintă plata parţială sau integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori
prestării acestora.
Studiul de caz 1
➔ Avansuri primite/acordate pentru livrarea/achiziţia de bunuri către/de la un furnizor intern
O societate comercială îi acordă un avans de 12.500 lei, TVA 20%, unui furnizor de materii prime. Ul terior, societatea
cumpărătoare primeşte de la furnizor materii prime în valoare de 53.000 lei, TVA 20%, pe bază de factură. Bunurile
vândute au fost produse de vânzător la un cost de 25.600 lei. Se emite factura de stornare a avansului şi apoi se
achită diferenţa cu ordin de plată.
Înregistrările în contabilitatea furnizorului
– Primirea avansului, pe baza facturii de avans:

4111 = % 15.000 lei
„Clienţi” 419 12.500 lei
„Clienţi – creditori”
4427 2.500 lei
„TVA colectată”
– Încasarea avansului:
5121 = 4111 15.000 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”
– Vânzarea bunurilor pe baza facturii şi a notei de recepţie şi constatare de

diferenţe (în situaţia inventarului permanent):
4111 = % 63.600 lei
„Clienţi” 7015 53.000 lei
„Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 10.600 lei
– Stingerea creanţei faţă de client prin decontarea avansului, pe baza facturii de
avans (stornare în roşu):
4111 = % (15.000 lei)
„Clienţi” 419 (12.500 lei)
„Clienţi – creditori”
4427 (2.500 lei)
– Scăderea produselor din gestiune:

711 = 345 25.600 lei
„Venituri aferente „Produse finite”
costurilor stocurilor
de produse”
– Încasarea diferenţei, pe baza extrasului de cont:
Diferenţă încasată de la furnizor = 63.600 lei – 15.000 lei = 48.600 lei

5121 = 4111 48.600 lei
„Conturi la bănci „Clienţi”
în lei”
Înregistrările în contabilitatea cumpărătorului
– Acordarea avansului, pe baza facturii de avans şi a ordinului de plată:

% = 401 15.000 lei
4091 „Furnizori” 12.500 lei
„Furnizori – debitori
pentru cumpărări de bunuri
de natura stocurilor”
4426 2.500 lei
„TVA deductibilă”
401 = 5121 15.000 lei

„Furnizori” „Conturi la bănci
în lei”
– Achiziţionarea de materii prime de la furnizor pe baza facturii şi a notei de

recepţie şi constatare de diferenţe (în situaţia inventarului permanent), înregistrată
la costul de achiziţie (format din preţul de cumpărare, cheltuielile de transport-
aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii) şi TVA deductibilă aferentă:
% = 401 63.600 lei
301 „Furnizori” 53.000 lei
„Materii prime”
4426 10.600 lei
– Înregistrarea facturii de stornare a avansului acordat iniţial:
% = 401 (15.000 lei)
4091 „Furnizori” (12.500 lei)
„Furnizori – debitori
pentru cumpărări de bunuri
de natura stocurilor”
4426 (2.500 lei)
– Stingerea datoriei faţă de furnizor, pe baza ordinului de plată:

401 = 5121 48.600 lei
„Furnizori” „Conturi la bănci
în lei”
Studiul de caz 2
➔ Avansuri acordate pentru achiziţia intracomunitară de imobilizări corporale
O societate din România a primit o factură, emisă la data de 8 decembrie 2015, pentru un avans în sumă de 2.000
euro în vederea achiziţionării unui echipament de producţie de la un furnizor din Franţa, societate înregistrată în
scopuri de TVA. Cursul valutar de la data avansului este de 4,50 lei/euro, iar cel de la data înregistrării achiziţiei, de
4,45 lei/euro.
– Plata avansului:
Avans = 2.000 euro x 4,50 lei/euro = 9.000 lei
În principiu, pentru avansul acordat se va aştepta o factură de avans.
4093 = 404 9.000 lei
„Avansuri acordate pentru „Furnizori de imobilizări”
imobilizări corporale”
404 = 5124 9.000 lei

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci
în valută”
În cazul avansurilor, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data plăţii. Astfel, se va avea în vedere ca în
situaţia în care factura nu se primeşte până la data de 15 a lunii următoare celei în care a fost acordat avansul să se
procedeze la întocmirea autofacturii.
Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată pentru avansurile acordate, aceasta se înregistrează prin taxare
inversă:
 la data la care a fost primită factura de avans (anterior celei de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care
avansul a fost plătit) sau
 la data de 15 a lunii următoare celei în care avansul a fost plătit, în situaţia în care factura de avans de la
furnizor nu a fost primită, caz în care se procedează şi la întocmirea autofacturii.
– Taxarea inversă:
Taxa aferentă achiziţiei intracomunitare se determină pe baza cursului de schimb în vigoare la data de 8 decembrie
2015, respectiv 4,50 lei/euro, aplicându-se cota de TVA de 24%, astfel:
2.000 euro x 4,50 lei/euro x 24% = 2.160 lei
4426 = 4427 2.160 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”
Observaţie:
Ca o consecinţă directă a acestei modificări, avansul se va înregistra în declaraţia recapitulativă aferentă trimestrului
în care a intervenit exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru avans.
La data la care se face recepţia echipamentului de producţie, se datorează şi se înregistrează TVA pentru diferenţa
dintre preţul total al activului şi valoarea deja achitată sub formă de avans.
În luna ianuarie 2016, societatea primeşte factura emisă la data de 20 ianuarie pentru diferenţa până la valoarea
totală a activului achiziţionat intracomunitar, în sumă de 8.000 euro, valoarea integrală a echipamentului de producţie
fiind de 10.000 euro.
– Înregistrarea facturii finale:

10.000 euro x 4,45 lei/euro = 44.500 lei
2131 = 404 44.500 lei
„Echipamente tehnologice „Furnizori de imobilizări”
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)”
– Taxarea inversă:
Taxa aferentă achiziţiei intracomunitare se determină pe baza cursului de schimb în vigoare la data de 20 ianuarie
2016, respectiv 4,45 lei/euro.
Conform prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, în cazul achiziţiilor intracomunitare pentru
care exigibilitatea taxei a intervenit integral sau parţial anticipat faptului generator, nu se fac regularizări în situaţia
modificării cotelor de TVA, în sensul aplicării cotei de TVA de la data faptului generator de taxă, cota aplicabilă fiind
cea în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
Astfel, cota aplicabilă de TVA este de 20%:

8.000 euro x 4,45 lei/euro x 20% = 7.120 lei
4426 = 4427 7.120 lei
„TVA deductibilă” „TVA colectată”
– Reţinerea avansului:
4093 = 404 (9.000 lei)
„Avansuri acordate pentru „Furnizori de imobilizări”
➥ Precizare
Începând cu data de 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate în conturile 409 „Furnizori – debitori” şi 419 „Clienţi –
creditori” nu mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la finele exerciţiului
financiar.
Studiul de caz 3
➔ Avansuri acordate pentru achiziţia de imobilizări necorporale de la un furnizor intern
În luna decembrie 2015, o societate i-a acordat unui furnizor un avans în sumă de 3.720 lei în vederea achiziţionării
unui sistem integrat de afaceri. Sistemul a fost implementat în luna februarie 2016, valoarea totală fiind de 12.000 lei,
TVA 20%.
În cazul în care se plăteşte un avans trebuie emisă factură în termenul prevăzut de

lege, caz în care înregistrarea corectă este următoarea:
% = 404 3.720 lei
4094 „Furnizori de imobilizări” 3.000 lei
„Avansuri acordate pentru
imobilizări necorporale”
4426 720 lei
– Plata efectivă a avansului:

404 = 5121 3.720 lei
în lei”
Pentru avansurile acordate şi facturate se deduce taxa pe valoarea adăugată înscrisă pe factură.
La data la care se face recepţia activului în cauză, dacă avansul a fost acordat pe bază de factură de avans, se
datorează şi se înregistrează TVA pentru diferenţa dintre preţul total al activului şi valoarea deja achitată sub formă
de avans.
Înregistrarea în contabilitate se face astfel:

% = 404 14.400 lei
„Alte imobilizări necorporale”
4426 2.400 lei
– Stornarea avansului:
% = 404 (3.720 lei)
4094 „Furnizori de imobilizări” (3.000 lei)
imobilizări necorporale”
4426 (720 lei)
Notă: Avansul se stornează cu cota de TVA în vigoare la data exigibilităţii taxei (24%).
Studiul de caz 4
➔ Avansuri acordate pentru imobilizări corporale obţinute prin construire în antrepriză
O societate contractează cu o firmă de construcţii realizarea unei clădiri pentru birourile sale în următoarele condiţii:
avansul acordat iniţial este de 30.000 lei (10% din valoarea stabilită pentru lucrare), TVA 24%; prima factură primită
de la antreprenor după terminarea celei dintâi faze a proiectului reprezintă 30% din construcţie (90.000 lei), TVA 24%;
cea de-a doua factură reprezintă restul de 70% din lucrare, TVA 20%, la terminarea celei de-a doua etape a
proiectului, din care a fost reţinut şi avansul acordat. Recepţia se face la data finalizării lucrării.
Decontarea cu beneficiarul se realizează în general prin facturarea parţială pe parcursul executării lucrării, aceasta
luând forma unor avansuri, urmând ca decontarea finală să se facă la terminarea construcţiei.
Înregistrările contabile la beneficiar
– Acordarea avansului:
% = 404 37.200 lei
4426 7.200 lei
„TVA deductibilă” (30.000 lei x
24%)
– Plata furnizorului:
404 = 5121 37.200 lei
în lei”
– Primirea celei dintâi facturi:

% = 404 111.600 lei
„Imobilizări corporale
în curs de execuţie”
4426 21.600 lei
24%)
– Primirea celei de-a doua facturi:

% = 404 252.000 lei
„Imobilizări corporale
4426 42.000 lei
20%)
Şi concomitent:
– Stornarea avansului:
% = 404 (37.200 lei)
4093 „Furnizori de imobilizări” (30.000 lei)
4426 (7.200 lei)
– Recepţia clădirii, pe baza procesului-verbal de recepţie:

212 = 231 300.000 lei
„Construcţii” „Imobilizări corporale
In cele ce urmeaza, analizam situatia in care la 30.01.2016, conform unei facturi proforme emise de un furnizor, a fost achitat un
avans de 1.200 de lei catre acesta, iar in data de 31.01.2016 s-a primit factura de avans in valoare de 1.200 lei (1.000 lei materiale
pentru constructia unei hale (investitie in curs) si 200 lei TVA (furnizorul este platitor de TVA si fara TVA la incasare)). Materialele au
fost livrate in luna februarie.
Vom vedea care este monografia pentru aceste operatiuni, precum si daca pentru luna ianuarie factura de avans este cuprinsa in
declaratia 300 si 394.
In luna ianuarie veti inregistra factura de avans astfel:

% = 401 1200
4091 1000
4426 200
Plata facturii de avans:
401 = 5121 1200
In luna februarie cand primiti materialele, se va regulariza facture de avans si se va emite facture finala:
- Inregistrare regularizare avans:
% = 401 -1200
4091 -1000
4426 - 200
Inregistrare facture de material:
% = 401 valoare achizitie
3021
4426
In luna ianuarie veti declara factura de avans primita atat in Decontul de TVA cat si in Declaratia 394, - cu termen de declarare 25
februarie, iar daca sunteti platitor de TVA lunar. Daca sunteti platitor de TVA trimestrial, se va declara in luna aprilie 2016 - pentru
trimestrul I.
Exemplu: In 01.01.2016 se incaseaza de la un client un avans pentru produsele vandute, pe baza facturii
emise anterior in valoare de 3.000 lei plus TVA 20%. In data de 10.01.2016 se emite factura privind
vazarea produselor, care cuprinde pretul de vanzare de 4.500 lei, TVA 20% si factura privind stornarea
avansului. In data de 15.01.2016 se incaseaza in contul curent diferenta. Tranzactiile au loc prin virament
bancar.
Rezolvare:
 Inregistrare factura de avans:
4111 = % 3.600 lei
419 3.000 lei
4427 600 lei
 Inregistrarea incasarii avansului:
5121 = 4111 3.600 lei
 Inregistrarea vanzarii produselor:
4111 = % 5.400 lei
7015 4.500 lei
4427 900 lei
 Inregistrarea stornarii avansului:
4111 = % (3.600 lei)
419 (3.000 lei)
4427 (600 lei)
 Inregistrarea incasarii diferentei (5.400 lei – 3.600 lei = 1.800 lei):
5121 = 4111 1.800 lei
ntrebare: Am primit un avans pentru marfa depozit cu factura

de avans in data de 21.03.2017. Ulterior clientul s-a razgandit
si nu a mai dorit marfa. Am taiat factura de stornare a
avansului in data de 31.03.2017 iar banii au fost virati in data
de 20.04.2017. Care este procedura de urmat?
Dana HristuConsultant fiscal si expert contabil si auditor financiar

Raspuns:
Monografie contabila:
Factura de avans din 21.03.2017:
4111%
4427
419
Incasare factura:
5121 = 4111
Stornare factura pe data de 31.03.2017:

4111% (storno)
4427 (storno)
419 (storno)
Stornare inregistrare incasare:

5121= 4111 (storno)
Corectie inregistrare incasare

5121 = 473
Restituire avans client:

473 = 5121
Intrebare: Pentru o factura de marfa primita de la un platitor

de TVA la care se acorda un discount pe baza de voucher este
corect ca acesta sa factureze pozitia de discount fara TVA
avand in vedere ca marfa este purtatoare de TVA? Pe factura
primita exista doua pozitii de discount si anume: discount
promotional purtator de TVA si discount aferent voucher
nepurtator de TVA. Cum se inregistreaza in contabilitate
factura primita si factura emisa catre clientul final?
Georgeta Serban Matei Consultant fiscal si expert contabil

Raspuns:
Din intrebarea formulata am retinut faptul ca, atat reducerea comerciala (discount promotional), cat si reducerea financiara
(voucher) s-a acordat de catre furnizor la momentul livrarii marfurilor, fara ca cele doua tipuri de reduceri sa fie acordate ulterior
livrarii.
In acest caz, reducerea comerciala trebuie avuta in vedere la receptia marfurilor, astfel incat valoarea de achizitie a fiecarui bun sa
fie diminuata cu reducerea comerciala primita.
In acest sens, aduc drept argument prevederile capitolului 3 "Reguli generale de evaluare", sectiunea 3.1 "Evaluarea la data intrarii
in entitate" din O.M.F.P. nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare
anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate pct. 76 alin. (1)
"Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al
bunurilor."
Astfel, daca au fost cumparate mai multe sortimente de marfa, reducerea comerciala primita se repartizeaza in mod uniform
asupra fiecarui bun receptionat. De exemplu, daca pentru trei sortimente de marfa in valoare de 400 lei, exclusiv TVA s-a primit o
reducere comerciala in suma de 100 lei, exclusiv TVA, in procente, reducerea este de 25%. Acest procent se repartizeaza asupra
fiecarui tip de marfa. Iata un mic exemplu:
- valoare facturata:
1) cafea 10 pungi x 20 lei/punga = 200 lei;
2) biscuiti 30 pachete x 2 lei/pachet = 60 lei;
3) bomboane 10 cutii x 14 lei/cutie = 140 lei;
- valoare receptionata, exclusiv TVA deductibila, adaos comercial si TVA neexigibila:

1) cafea [200 lei - (200 lei x 25%)] : 10 pungi = (200 lei - 50 lei) : 10 pungi = 15 lei/punga pret la raft x 10 pungi = 150 lei;
2) biscuitii [60 lei - (60 lei x 25%)] : 30 pachete = (60 lei - 15 lei) : 30 pachete = 45 lei : 30 pachete = 1,5 lei/pachet pret la raft
x 30 pachete = 45 lei;
3) bomboane [140 lei - (140 lei x 25%)] : 10 cutii = (140 lei - 35 lei) : 10 cutii = 105 lei : 10 cutii = 10,5 lei/ cutie pret la raft x
10 cutii = 105 lei;
In acest caz, costul marfurilor aprovizionate este de 300 lei. La acest cost, se calculeaza adaosul comercial 15% (300 lei x 15% =
45 lei) si TVA neexigibila 9% [ (300 lei + 45 lei) x 9%] = 345 lei + 31 lei = 376 lei care se inscrie in Nota de receptie intocmita
pentru fiecare sortiment aprovizionat.
Astfel, se efectueaza inregistrarea contabila pentru:

- factura primita:
% = 401 327 lei
371 300 lei
4426 27 lei
- marfurile receptionate:
371 = 378 45 lei
371 = 4428 31 lei
Deci, valoarea la pret cu amanuntul a marfurilor aprovizionate este in suma de 376 lei (300 lei cost + 45 lei adaos+ 31 lei TVA
neexigibila).
In ceea ce priveste voucherul, in functie de campania promotionala de care a beneficiat cumparatorul, voucher-ul prezentat de
catre cumparator poate fi de natura unei reduceri financiare, caz in care, valoarea reducerii nu ajusteaza baza de impozitare a TVA,
ci doar suma datorata furnizorului. In acest caz, se efectueaza doar inregistrarea contabila 401 = 767 "Venituri din sconturi
obtinute" pentru suma de 50 lei.
In acest sens, aduc drept argument prevederile pct. 77 alin. (1) si alin. (2) din O.M.F.P. nr. 1802/2014
" (1) Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal
de exigibilitate.
(2) Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767
"Venituri din sconturi obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refera (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate")."
Regularizarea TVA pentru avansuri. Monografie contabila

Amelia Dumitras, valabil la 21-Mar-2017
Tags: regularizare avans, inregistrari contabile, TVA, declaratia 394
Intrebare: O societate a devenit platitoare de TVA la incasare cu data de 24.02.2017.

Am primit o factura cu TVA la incasare de avans prestari servicii de la un furnizor
pe data de 06.02.2017 in suma de 22.000 lei (18487.39 lei + 3512.61 lei) care a fost
platita pe data de 08.02.2017. Aceasta factura a fost inregistrata cu toata valoarea de
22.000 in avansuri (409 = 401).
Urmatorul avans are data de 26.02.2017 si este in valoare de 14280 lei (12000 lei +
2280 lei). A fost achitat in data de 01.03.2017. Am inregistrat si TVA in valoare de
4428 deoarece am devenit platitoare de TVA. Lucrarea se va finaliza la sfarsitul
lunii cand se va factura si restul lucrarii si se vor storna avansurile facturate.
Factura finala va fi:
- Total lucrare: 67226,89 lei + 12773,11 lei
- Storno avans 1: 18487,39 lei + (- 3512,61 lei)
- Storno avans 2: 12000 lei + (- 2280 lei)
- Total factura = 36739,5 lei + 6980,5 lei = 43720 lei
Avand in vedere ca nu am inregistrat TVA de 3512.61 lei cum declar aceasta factura
in D394 ? Cum inregistrez aceasta factura in contabilitate , in Jurnalul de
cumparari, in decontul de TVA aferent lunii martie precum si cele din luna
februarie?
Amelia DumitrasConsultant fiscal

Raspuns:
Initial, la plata avansurilor, trebuiau efectuate urmatoarele inregistrari contabile:
- pentru avansul din data de 24.02.2017:
- factura primita:
4092 = 401 22.000 lei
"Furnizori - debitori pentru "Furnizori"
prestari de servicii"
- plata:
401 = 5124 22.000 lei
"Furnizori" "Conturi la banci in lei"
- dupa inregistrarea in scopuri de TVA, societatea isi poate exercita dreptul de deducere pentru
TVA deductibila in suma de 3.512,61 lei. In acest context, am in vedere prevederile art. 297 "
Sfera de aplicare a dreptului de deducere" alin. (6) din Codul fiscal
" In conditiile stabilite prin normele metodologice se acorda dreptul de deducere a taxei pentru
achizitiile efectuate de o persoana impozabila inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de TVA,
conform art. 316." coroborate cu cele de la pct. 67 alin. (14) din normele de aplicare ale art. 297
" In sensul art. 297 alin. (6) din Codul fiscal
, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta
inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 316 dinCodul fiscal
, din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu
conditia sa nu se depaseasca perioada prevazuta la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal
.
Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 323
din Codul fiscal
, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul
fiscal
, cu exceptia situatiei in care s-a aplicat regimul special de scutire pentru intreprinderile mici
prevazut la art. 310 din Codul fiscal
. In cazul micilor intreprinderi care au aplicat regimul special de scutire in conformitate cu
prevederile art. 310 din Codul fiscal
si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal
, taxa pentru achizitii efectuate inainte de inregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 83 si
84. "
Suma TVA deductibila care poate fi dedusa, dar fara a fi obligatoriu, se inregistreaza prin
formula contabila
4426 = 4092 3512.61 lei
"TVA deductibila" "Furnizori - debitori"
Daca s-ar fi efectuat aceasta inregistrare, suma TVA dedusa s-ar fi raportat in primul decont de
TVA cod 300, la randul 32 "Regularizari taxa dedusa", dar fara a se raporta si prin declaratia
informativa cod 394.

- factura primita:
4092 = 401 12.000 lei
concomitent cu exercitarea dreptului de deducere:

4428 = 401 2.280 lei
"TVA neexigibila" "Furnizori"
- plata:
401 = 5124 14.280 lei
- exigibilitatea TVA deductibila aferenta facturii achitate:

4426 = 4428 2.280 lei
"TVA deductibila" "TVA neexigibila"
- pentru regularizarea facturilor de avans:

401 = 4092 22.000 lei
"Furnizori" "Furnizori - debitori pentru
sau, daca s-a exercitat dreptul de deducere ulterior inregistrarii in scopuri de TVA:
401 = 4092 18.487.39 lei
Valoarea acestei facturi, cu semnul minus, emise de catre furnizor pentru regularizarea
avansurilor, nu se raporteaza prin declaratia cod 394 deoarece beneficiarul serviciului nu a fost
platitor de TVA la momentul emiterii de catre prestator.
Cea de a doua factura de regularizare se inregistreaza prin formula contabila:
401 = 4092 12.000 lei
"Furnizori" "Furnizori - debitori"
concomitent cu:
401 = 4426 2.280 lei
"Furnizori" "TVA deductibila"
Valoarea acestei facturi se raporteaza, cu semnul minus, prin declaratia cod 394, in cartusul C.
Daca este de natura unei investitii, valoarea totala a lucrarii se inregistreaza prin formula
contabila:
% = 404 80.000,00 lei
231 "Furnizori de investitii" 67.226,89 lei
"Imobilizari corporale in
curs de executie"
4426 12.773,11 lei
"TVA deductibila"
Valoarea facturii se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari si se raporteaza, atat prin decontul
de TVA cod 300 la randul 22 “Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 19%, altele decat
cele de la rd. 25", cat si prin declaratia cod 394.
Receptia lucrarii se inregistreaza prin formula:
212 = 231 80.000 lei
"Constructii" "Imobilizari corporale in curs de executie"
Acordati o nota raspunsului furnizat de specialist.

(1 stea = nesatisfacator - 5 stele = excelent)
Rating:
Plus la inventar. Pret de vanzare cu amanuntul. Monografie contabila
Simona Stanculescu , valabil la 10-Feb-2017
Tags: plusuri la inventar, inregistrari contabile, stornati
Intrebare: La sfarsitul anului am efectuat inventarul la magazinul cu amanuntul

constantandu-se un plus de inventar de 60.5 lei. Care sunt inregistrarile contabile
care se fac pentru plusul de inventar?
Simona StanculescuEconomist
Raspuns:
Conform pct. 69 din OMFP 1802/2014, inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente
exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii
initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie
de politica contabila si programele informatice utilizate.
Astfel, monografia contabila pentru un plus cantitativ la inventar este:
Stornare in rosu:
- Costul de achizitie al marfurilor in plus:
607 = 371 (cost achizitie)
- Adaosul comercial aferent marfurilor in plus

378 = 371 (cost achizitie* cota medie de adaos)
- TVA neexigibila aferenta plusului de inventar

4428 = 371 ((cost de achizitie + adaos comercial) * 20%)
SAU
Stornare in negru:
371 = 607 cost achizitie

371 = 378 cost achizitie * cota medie de adaos

371 = 4428 cost de achizitie + adaos comercial * 20 %
Diferentele valorice in plus nu se inregistreaza in contabilitate, conform principiului prudentei.

Rating:
Facturi de corectie. Cota de TVA si rectificarea declaratiilor fiscale
Ionut Jinga, valabil la 06-Mar-2017
Tags: punct de lucru, corectie facturi, codul fiscal, corectare erori
Intrebare: Suntem o societate care are contract de inchiriere

pentru punctul de lucru unde se afla un magazin cu amanuntul.
Conform contractului, locatorul emite lunar factura de chirie +
utilitati, teoretic la suma din contract. Practic, timp de un an si
jumatate de zile zile a facturat lunar doar o suma - aproximativ
70% din valoarea contractului. Am achitat aceste facturi
intocmai deoarece se specifica in cotract ca plata se face in
urma facturilor emise de locator. De cateva zile, locatorul, a
emis o factura mai mare in care a inclus toate diferentele
nefacturate din urma cu aproximativ 1 an si jumatate si pentru
fiecare luna. Spre exemplu, daca pretul inchirierii pe luna era
de 3000 lei emiteau facturiin baza contractului de doar 2000
lei/luna. Este legala emiterea respectivei facturi dupa atata
timp mai ales in ceea ce priveste exigibilitatea si factorul
generator? Trebuie sa rectific declaratia 101 aferenta anului
2015?
Ionut Jingaconsultant fiscal

Raspuns:
Potrivit art 330 - ,,Corectarea facturilor’’ din Legea 227/2015
privind Codul fiscal
:
,, (1) Corectarea informatiilor inscrise in facturi sau in alte documente care tin loc de factura se efectueaza astfel:
a) In cazul in care factura nu a fost transmisa catre beneficiar, aceasta se anuleaza si se emite o noua factura;
b) In cazul in care factura a fost transmisa beneficiarului, fie se emite o noua factura care trebuie sa cuprinda, pe de o parte,
informatiile din factura initiala, numarul si data facturii corectate, valorile cu semnul minus sau, dupa caz, o mentiune din care sa
rezulte ca valorile respective sunt negative, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte, fie se emite o noua factura
continand informatiile si valorile corecte si concomitent se emite o factura cu valorile cu semnul minus sau, dupa caz, cu o mentiune
din care sa rezulte ca valorile respective sunt negative, in care se inscriu numarul si data facturii corectate.’’
Avand in vedere aceste prevederi legale, rezulta obligatia furnizorului sa corecteze facturile emise eronat in anii anteriori (2015 si
2016). Corectarea acestor facturi se va face potrivit reglementarilor legale de mai sus si folosind cota de TVA prevazuta de art 291
din Codul fiscal
(cea in vigoare la data la care intervine faptul generator).
Conform art 281 alin (9) din Codul fiscal
, faptul generator in cazul serviciilor de inchiriere este ,, la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii’’.
Asadar, se vor corecta facturile emise anterior, folosind cotele de TVA valabile in anul 2015, respectiv 2016.
Referitor la rectificarea declaratiilor privind impozitul pe profit, potrivit pct 65-69 din Reglementarile contabile aprobate prin Ordinul
MFP 1802/2014:
,,65. - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente.
(2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.
66. - (1) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una
sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.
(2) Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite
a evenimentelor si fraudelor.
(3) In intelesul prezentelor reglementari, erorile din perioadele anterioare se refera inclusiv la prezentarea eronata a informatiilor in
situatiile financiare anuale.
67. - (1) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
(2) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat (contul
1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile").
(3) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat.
Totusi, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere.
(4) Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este
semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale.
Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala ori
cumulata a elementelor.
68. - (1) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor
exercitii.
(2) In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor
comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara,
respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
(3) In notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii cu privire la natura erorilor constatate si perioadele
afectate de acestea.
69. - Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu
semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de
politica contabila si programele informatice utilizate’’.
Asadar, aceste omisiuni de facturare pot fi considerate erori de natura contabila, iar corectarea lor se va face in functie de pragul de
semnificatie stabilit prin politica contabila a entitatii.
Daca sunt erori semnificative, se vor corecta pe seama contului 1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile"
si necesita rectificarea declaratiilor fiscale privind impozitul pe profit depuse in anii anteriori.
Daca erorile sunt nesemnificative (cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile), corectarea acestora se va face
pe seama contului de profit si pierdere; in aceste conditii nu mai trebuie rectificate declaratiile fiscale privind impozitul pe profit
aferente anilor anteriori.
Facturare ulterioara prestarii de servicii. Implicatii TVA
Bogdan Costea, valabil la 04-Feb-2017
Tags: facturare, prestari servicii, TVA, codul fiscal
Intrebare: In cazul in care suntem nevoiti sa facturam un

serviciu prestat de noi si incheiat in anul 2015 cum trebuie sa
facturam clientului cu 24 sau cu 19% TVA?
Bogdan CosteaConsultant fiscal
Raspuns:
Din precizarile dumneavoastra, intelegem ca societatea doreste sa factureze ulterior (in anul 2017) o prestare de servicii deja
incheiata in anul 2015, cand cota standard de TVA in vigoare era cea de 24%.
Conform prevederilor art. 291 alin. (4) din Codul fiscal

, regula generala privind cotele de taxa aplicabile este urmatoarea: cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul
generator. In acest sens, art. 281 alin. (1) stabileste ca faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii
serviciilor (asa cum este ea definita de Codul fiscal
), cu anumite exceptii prevazute expres la acest articol.
In ceea ce priveste data prestarii serviciilor, potrivit prevederilor art. 281 alin. (12) prestarile de servicii care nu se regasesc la alin.
(7) - (10) ale aceluiasi articol se considera efectuate la data finalizarii prestarii serviciului respectiv.
Astfel, in cazul dumneavoastra, in care se factureaza ulterior finalizarii prestarii serviciului respectiv, se va aplica cota in vigoare la
momentul faptului generator (cota de TVA de la data finalizarii prestarii serviciului, respectiv 24%). Prin faptul ca factura este emisa
mai tarziu, nu inseamna ca faptul generator s-a schimbat.
Atentie insa ca, in mod normal, factura respectiva ar fi trebuit sa apara in decontul de TVA al lunii in care a aparut faptul
generator.
Totodata, este de mentionat faptul ca noi am prezentat regulile generale aplicabile in acest caz, in functie de natura serviciului
prestat este posibil ca acesta sa se incadreze intr-una din exceptiile prevazute de Codul fiscal
la articolele mentionate mai sus.
Livrari bunuri in luna decembrie 2016 si facturate in ianuarie 2017. Cota TVA
Elena Garofil, valabil la 08-Ian-2017
Tags: livrare marfa, TVA, codul fiscal
Intrebare: Firma noastra a livrat marfa in luna decembrie 2016

cu avize de expeditie. Aceste avize de expeditie sunt cu cota de
TVA de 20%. Aceste avize de expeditie la data de 31.12.2016
sunt evidentiate in jurnalul de vanzari deoarece exigibilitatea
TVA este in luna decembrie.
Monografie contabila pentru luna Decembrie 2016 cu cota de

20% TVA:
607 = 371
418 = 707
418 = 4428
4428 = 4427 - inchidere TVA colectat aferenta livrarii
In luna ianuarie 2017 se va emite factura fiscala catre client.

Sistemul face automat inregistrarea 4111 = 418. Ce cota de
TVA se va aplica la factura care se va emite pe luna Ianuarie
2017?
Elena GarofilConsultant fiscal

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 280 alin (4) , regimul de impozitare aplicabil pentru operatiunile impozabile este regimul in vigoare la
data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplica regimul de
impozitare in vigoare la data exigibilitatii taxei
Ca regula generala, la art. 280 alin. (7) din Codul fiscal
se prevede ca, in cazul modificarilor de cote, se aplica prevederile art. 291 alin. (4) si (6) care stipuleaza, la randul lor, ca este
aplicabila cota in vigoare la data la care intervine faptul generator, iar in cazul schimbarii cotei se procedeaza la regularizare, pentru
a se aplica cota in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii pentru cazurile prevazute la art. 282 alin. (2), precum si
in situatia prevazuta la alin. (5).
Acest lucru inseamna ca pentru tranzactiile pentru care faptul generator al TVA se realizeaza in decembrie 2016 iar facturarea
intervine in 2017, cota de TVA este de 20%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 ianuarie 2017, potrivit art. 319
alin. (16) din Codul fiscal
.
In cazul dvs. apreciez ca faptul generator a intervenit in luna decembrie 2016, la data livrarii bunurilor, iar cota de TVA este
20%.

ucrari de servicii. Receptia neefectuata de beneficiar. Momentul recunoasterii venitului si
exigibilitatea TVA
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 24-Dec-2016
Tags: prestari servicii, TVA, codul fiscal, exigibilitate TVA
Intrebare: O societate comerciala presteaza servicii de

cadastru catre o persoana juridica. In contractul incheiat intre
parti se specifica ca beneficiarul se obliga sa receptioneze
serviciile prestate in termen prevazut (care este de 90 zile de la
primirea Notei de comanda din partea beneficiarului). Serviciile
prestate vor fi considerate receptionate dupa verificarea si
aprobarea acestora de catre beneficiar. Beneficiarul se obliga
sa plateasca pretul catre prestator in termen de maxim 30 zile
calendaristice de la receptia serviciilor prestate si inregistrarea
facturii in original la registratura beneficiarului. Termenul de
90 zile de executie a fost depasit. Depasirea acestui termen a
fost cauzata de intarzierile legate de avizarea de catre OCPI.
Lucrarea cadastrala a fost predata catre beneficiar in data de
19.12.2016. Receptia nu a fost efectuata de catre beneficiar si
nu credem ca se va efectua pana la data de 31.12.2016. In
aceste conditii factura fiscala nu va fi primita de catre
beneficiar (fara receptia lucrarii efectuata).
In aceste conditii in luna decembrie 2016 prestatorul poate sa

recunoasca venitul in contabilitate prin inregistrarea
operatiunii ca facturi? Exigibilitatea TVA cand intervine? Daca
nu care este modalitatea de recunoastere a venitului in anul
2016?
Otilia-Mihaela RomanExpert contabil si Consultant fiscal

Raspuns:
Din punct de vedere juridic, in Noul cod civil
, la art. 1862 se prevede:
"Art. 1862: Receptia lucrarii

(1) De indata ce a primit comunicarea prin care antreprenorul il instiinteaza ca lucrarea este finalizata, beneficiarul are obligatia ca,
intr-un termen rezonabil potrivit naturii lucrarii si uzantelor din domeniu, sa o verifice si, daca aceasta corespunde conditiilor
stabilite prin contract, sa o receptioneze, precum si, atunci cand este cazul, sa o ridice.
(2) Daca, fara motive temeinice, beneficiarul nu se prezinta sau nu comunica neintarziat antreprenorului rezultatul verificarii,
lucrarea se socoteste receptionata fara rezerve.
(3) Beneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezerve nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrarii sau lipsa
aparenta a calitatilor convenite."
Din punct de vedere juridic, beneficiarul unei lucrari are obligatia legala de a receptiona lucrarea intr-un termen rezonabil, daca
aceasta corespunde criteriilor si conditiilor contractuale (nu are erori, nu contine inadvertente de date etc).
Recunoasterea veniturilor din prestari de servicii in contabilitate se realizeaza potrivit punctului 446 din Reglementarile contabile
aprobate prin OMFP 1802/2014:
"446. _
(1) Veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea de servicii cuprinde
inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care nu pot fi considerate livrari de bunuri.
(2) Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari care insotesc facturile, procese-verbale de receptie sau
alte documente care atesta stadiul realizarii si receptia serviciilor prestate."
Din textul de lege prezentat, rezulta ca veniturile din prestati de servicii se recunosc (se inregistreaza) in contabilitate la momentul
receptiei lucrarilor, pe baza unor documente (situatii, procese verbale) care atesta receptia de catre beneficiar, ca urmare a unei
verificari efectuate de catre acesta.
Astfel, in cazul in care lucrarea nu este receptionata de catre beneficiar, chiar daca i-a fost predata acestuia - considerand ca,
poate, acesta are obiectiuni de facut la adresa lucrarii sau constata anumite erori, cum ar fi nume gresite, anumite date incorecte
etc -, venitul nu poate fi inregistrat in contabilitatea prestatorului in luna decembrie 2016, atat timp cat nu are receptia efectuata
de catre beneficiar, iar acesta ii comunica prestatorului rezultatul verificarilor.
S-au intalnit cazuri in care beneficiarul a refuzat lucrarea, dupa ce a analizat-o, pe considerentul ca este incorect intocmita, ca nu
respecta solicitarile sale sau din alte motive.
Din punctul de vere al TVA, exigibilitatea taxei (colectarea TVA) se realizeaza la faptul generator, ca regula generala instituita la art.
280 alin. (2) din codul fiscal
.
Potrivit art. 281 alin. (1) din codul fiscal
, ca regula generala, faptul generator intervine la data prestarii serviciilor, cu anumite exceptii, prevazute la urmatoarele alineate.
La alin. (7) al art. 281 se arata:

"(7) Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta,
cercetare, expertiza si alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, rapoarte de
lucru, alte documente similare pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile contractuale,
la data acceptarii acestora de catre beneficiari."
Asadar, si in ceea ce priveste TVA, se retine faptul ca, in cazul serviciilor care necesita receptionarea acestora de catre beneficiari,
colectarea taxei (exigibilitatea acesteia) are loc la momentul receptiei lucrarilor.
Acest fapt decurge din considerentul ca, poate, clientul refuza lucrarea din varii motive.
Asadar, in luna decembrie 2016, fara receptia efectuata de beneficiar si data receptiei inscrisa in raport de catre aceasta, nu se
evidentiaza venitul si TVA.
Insa trebuie luate masuri de catre prestator ca beneficiarul sa trimita concluziile sale asupra lucrarii in cel mai scurt timp.
ncasare avans. Regim TVA. Monografie contabila

Dana Hristu, valabil la 24-Apr-2017
Tags: avans, decont TVA, inregistrari contabile
Intrebare: Cum declaram TVA in situatia in care se incaseaza

un avans prin banca in ultima zi din luna si se emite factura
pentru suma incasata in luna urmatoare?

Raspuns:
Pentru a prelua TVA colectata in decontul de TVA al lunii (perioadei fiscale) in care s-a incasat avansul, inregistrati in contabilitate,
astfel:
In ziua incasarii TVA:
5121/5311 = %
4427 TVA 19%
419 Baza TVA 19%
In ziua emiterii facturii de avans (luna urmatoare):

4111 = %
4427 TVA 19%
419 Baza TVA 19%
Stornare inregistrare initiala (luna precedenta), la data emiterii facturii de avans:

5121/5311 = % (storno)
4427 TVA 19% (storno)
419 Baza TVA 19% (storno)
Si
Incasarea facturii de avans, la data emiterii facturii de avans:
5121/5311 = 4111
coatere active defecte din gestiune. Compensare creante. Monografie contabila
Gabi Popescu, valabil la 18-Mai-2017
Tags: achizitie utilaje, compensare creante, imobilizari, active defecte
Intrebare: In anul 2012 s-au achizitionat doua utilaje la pretul de 1.500.000

lei/utilajul. Durata normala de functionare a fost stabilita la 10 ani. Dupa cinci ani
de utilizare o parte componenta a utilajului s-a stricat. Utilajele au fost transmise
pentru reparatie in baza contractului la producator. Producatorul a analizat si a
comunicat ca piesa de schimb defecta ar trebui comandata din alta parte deoarece
producerea acesteia ar dura mai mult de 6 luni iar societatea are nevoie urgenta de
ea. S-a luat decizia, cu acordul ambelor parti, de a se inlocui cele doua utilaje cu
altele (unul nou si unul care a fost folosit pentru testare demo) facturandu-se doar
valoarea pieselor de schimb.
Ce inregistrari contabile se fac (inlocuire, scoatere si intrare)? Care este valoarea

noilor utilaje si durata normala de utilizare? Ce documente si semnaturi sunt
necesare pentru inregistrarea in contabilitate? Nu avem aceasta situatie in Manualul
de politici si proceduri contabile.
Gabi PopescuAuditor financiar

Raspuns:
Potrivit pct. 56 din OMFP 1802/2014 orice compensare intre elementele de active si datorii sau
intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente
justificative.
Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea
prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea creantelor si veniturilor,
respectiv a datoriilor si cheltuielilor corespunzatoare.
In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de
vanzare/scoatere din evidenta si cea de cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor
justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente operatiunilor.
Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii.
Asadar, din punct de vedere contabil, pentru a inregistra schimbul celor doua active, trebuie, in
prealabil, inregistrate creantele si datoriile, la venituri si, respectiv, cheltuieli.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor

- Emiterea unei facturi de cedare a activelor pentru diferenta dintre valoarea de vanzare a
activului (in functie de starea in care se afla, grad de uzura, etc) si valoarea corespunzatoare
pieselor de schimb (suma ce va fi achitata)
461 = 7583
- Scoaterea activelor defecte din gestiune pe baza documentelor de transport si a avizului de

expeditie
% = 213
6583 - valoarea neamortizata
2813 - amortizarea cumulata
- Primirea imobilizarilor noi la valoarea justa (valoarea de vanzare a utilajelor) respectiv suma
aferenta pieselor de schimb ce va fi incasata si suma facturata
213 = 404
- compensarea creantei cu datoria astfel incat sa ramana inregistrata numai datoria aferenta
pieselor de schimb
404 = 461
In masura in care factura primita de la furnizor este aferenta numai valorii pieselor de schimb,
imobilizarile primite se inscriu la valoarea din factura.
In acest caz, inregistrarile contabile vor fi:
- Scoaterea activelor defecte din gestiune pe baza documentelor de transport si a avizului de

expeditie
% = 213
Si
- Primirea imobilizarilor noi la valoarea facturata
213 = 404
Consider mai corecta inregistrarea in prima varianta, cu inregistrarea veniturilor aferente din
vanzarea imobilizarilor si inregistrarea noilor imobilizari la valoarea justa.
2. Valoarea noilor utilaje este cea facturata, fie valoarea justa ce cuprinde atat piesele de schimb
cat si valoarea utilajelor defecte, fie numai valoarea pieselor de schimb.
Fiind vorba de o achizitie de utilaje durata de viata se va estima pentru aceste noi utilaje in
functie de starea si modul lor de utilizare.
Potrivit prevederilor HG 2139/2004 in cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de
utilizare neconsumata, pentru care se cunosc datele de identificare (data punerii in functiune,
durata normala de utilizare ramasa), recuperarea valorii de intrare se face pe durata normala de
functionare ramasa.
In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata sau pentru care
nu se cunosc datele de identificare, durata normala de functionare se stabileste de catre o comisie
tehnica sau expert tehnic independent.
In cazul imobilizarilor nou primite se va determina o durata de viata pentru imobilizarile nou
primite.
3. Inregistrarea in contabilitate a achizitiei se efectueaza pe baza facturii de achizitie,

documentelor de transport.

Rating:
Vanzare prin curier. Regim fiscal
Anca Ivanov, valabil la 18-Mai-2017
Tags: vanzare prin curier, livrare bunuri, plati ramburs
Intrebare: 1) Este obligatoriu ca firma sa aiba un anumit cod

CAEN pentru a face livrarea pe baza unei comenzi printr-o firma
de curierat?
2) Daca livrarea este catre o persoana fizica incasarea se face
prin firma de curierat unitatea are obligatie privind emiterea
bonului fiscal si utilizarea aparatelor de marcat electronice
fiscale?
3) Ce ar trebui trecut pe factura referitor la modul de incasare?
Anca IvanovExpert contabil

Raspuns:
1. Nu, pentru a apela la serviciile unei firma de curierat nu este necesar sa aveti un anumit cod CAEN. Daca sunteti autorizati sa
faceti livrarea, modalitatea in care alegeti sa o faceti este la latitudinea dvs. (prin metode proprii sau externalizand serviciul de
transport, ori apeland la o firma de curierat).
2. Daca firma dvs. foloseste deja o casa de marcat, atunci este obligatoriu sa emiteti bon fiscal (factura numai daca persoana fizica
solicita in mod expres una) , iar la metoda de incasare treceti altceva decat numerar (in functie de posibilitatile tehnice ale casei
dvs. de marcat).
Daca nu aveti deja o casa de marcat, iar livrarile se fac exclusiv prin curier, nu aveti obligatia sa utilizati una pentru ca in OG
28/1999 figureaza urmatoarea execeptie la art. 2, litera h) :
“h) comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate
de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;”.
3. Pe factura , referitor la modul de incasare, puteti scrie “Plata ramburs

orelatii cifra de afaceri intre formularul 300 si bilant
Daniel Crevelescu, valabil la 18-Mai-2017
Tags: decont 300, cifra de afaceri, bilant

Intrebare: Am primit o notificare de la ANAF din care rezulta ca
sunt neconcordante intre cifra de afaceri declarata in
raportarile financiare din anul 2015 si livrarile din formularul
300 (decont de TVA). Societatea este platitoare de TVA la
incasare. Exista alte parghii de verificare pentru aceste
diferente?
Daniel CrevelescuEconomist
Raspuns:
Potrivit instructiunilor pentru completarea formularului (300) (OPANAF 591/2017), in sectiunea „Informatii privind taxa pe valoarea
adaugata neexigibila sau nedeductibila” din decontul de tva se trec:
Randul A. – se inscriu informatii privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate atat in perioada de raportare, cat si in
perioadele anterioare, a caror taxa pe valoarea adaugata aferenta a ramas neexigibila, existenta in sold la sfarsitul perioadei de
raportare, ca urmare a aplicarii sistemului TVA la incasare si care urmeaza sa devina exigibila in perioadele ulterioare, in conditiile
prevazute de art. 282 din Codul fiscal
.
Randul A1. - se inscriu informatii privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii realizate in perioada de raportare si in ultimele 5
luni anterioare acesteia, in cazul in care perioada fiscala este luna sau realizate in perioada de raportare si in trimestrul anterior
acesteia, in cazul in care perioada fiscala este trimestrul.
Deci prin decontul de tva se transmit si informatiile privind taxa neexigibila in cazul aplicarii sistemului TVA la incasare. Se poate
face corelatia intre decont si bilant prin insumarea tuturor livrarilor.
Contul 371. Corelatii si reglare sold

Marilena Radulescu, valabil la 16-Mai-2017
Tags: marfuri, reglare sold, stoc de marfa
Intrebare: Cum se poate regla soldul contului 371 "Marfa" si ce

corelatii trebuie sa existe la o firma platitoare de TVA cu
vanzari en-detail?
Marilena RadulescuEconomist si expert contabil

Raspuns:
Reglarea soldului contului 371 <Marfuri> presupune depistarea unor erori de inregistrare ori identificarea unor diferente pe plus ori
in minus intre valoarea stocului faptic de marfa si valoarea soldului contabil al contului 371.
Pentru inceput redam corelatiile din evidentele contabile ce trebuiesc avute in vedere la o firma ce desfasoara activitate de comert
cu amanuntul, respectiv pentru conturile 371, 378 si 4428:
Obligatoriu:
- soldul contului 371 trebuie sa fie debitor (un sold creditor indica ca s-a scazut gestiunea cu o valoare mai mare a marfii decat cea
existenta, operata scriptic pe intrari in gestiune, astfel ori nu s-a operat intrarea de marfa ori s-a descarcat gestiunea (vanzare sau
retur) in mod eronat cu valori mai mari) ;
-soldul contului 371 trebuie sa corespunda cu valoarea stocului de marfa din fisele de gestiune, respectiv rulajul debitor din luna al
contului 371 trebuie sa corespunda cu intrarile de marfa, inclusiv adaos comercial si TVA neexigibil, operate pe baza NIR-urilor din
luna, iar rulajul creditor al contului 371 trebuie sa corespunda cu iesirile de marfa, operate pe baza bonurilor de la casele de
marcat, aferente vanzarilor;
-soldul contului 371 trebuie sa corespunda cu valoarea stocului de marfa din Raportul de gestiune aferent ultimei zile din luna;
- soldul contului 378 trebuie sa fie creditor (un sold debitor indica ca s-a scazut gestiunea cu o valoare mai mare a adaosului
comercial aferent marfii decat cel existent, respectiv s-a gresit la calculul formulei de calcul al coeficientului de repartizare <k> ori
ca marfa a fost vanduta sub pretul de achizitie);
Formula de calcul al Coeficientului de repartizare <k> = [(Soldul initial al diferentelor de pret + Diferente de pret aferente intrarilor
in cursul perioadei, cumulat de la inceputul exercitiului financiar pana la finele perioadei de referinta)/(Soldul initial al stocurilor la
pret de inregistrare + Valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare, cumulat de la inceputul exercitiului financiar
pana la finele perioadei de referinta)] x 100, conform OMFP 1802/2015 pct.286.(4)
- soldul contului 4428 trebuie sa fie creditor (un sold debitor indica ca s-a scazut gestiunea cu o valoare mai mare a marfii decat
cea existenta, operata scriptic pe intrari in gestiune, astfel ori nu s-a operat intrarea de marfa ori s-a descarcat gestiunea (vanzare
sau retur) in mod eronat cu valori mai mari) ;
Verificare TVA neexigibila aferenta stocului de marfa la sfarsitul lunii:

-sold debitor cont 371*19/119 (cota TVA aplicata) = sold creditor cont 4428.marfa pva cu cota TVA 19%; daca cota de TVA este de
9% se aplica formula sold debitor cont 371*9/109= sold creditor cont 4428.marfa pva cu cota TVA 9%; se impune ca evidenta
contabila sa fie analitica pe marfuri cota de TVA 19% si 9%;
-valoarea TVA neexigibila din rulajul pe debit cont 4428 (aferenta descarcarii gestiunii din luna) = valoarea TVA colectata din rulajul
pe credit cont 4427 (aferenta marfii vandute la pret de vanzare cu amanuntul)
Verificare valoare marfa iesita din gestiune si descarcata la sfarsitul lunii:
-valoarea rulaj creditor 371 - rulaj debitor 4428 TVA neexigibila in luna (practic valori inregistrate prin notele contabile 607 = 371 si
378 = 371) = valoarea veniturilor din vanzare marfa in luna cont 707 (aferenta marfii vandute la pret de vanzare cu amanuntul) =
valoare totala vanzari din borderou vanzari = valoare operata ca incasare in numerar si prin banca din vanzare de marfa ;
Reglarea contului 371 <Marfuri> se opereaza tinand cont de faptul ca soldul contului reprezinta valoarea la pret de vanzare
inregistrat pentru marfurile existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Reglarea se face in baza stocului de marfa existent faptic in gestiunea societatii, pe baza listei de inventar si a deciziei emise de
conducatorul unitatii, cu indeplinirea prevederilor OMFP 2861/2009:
Plusul de inventar se inregistreaza : 371=7588+378+4428, unde valoarea operata in contul 7588 reprezinta valoarea justa,
evaluata a bunurilor gasite in plus in gestiune, aceasta valoare fiind venit impozabil luat in calculul impozitului pe profit in perioada
in care se opereaza inregistrarea plusului de inventar.
Atentionam ca in cazul plusurilor de inventar inregistrate prin listele de inventariere, se impun explicatii in scris de la salariatii ce
raspund de gestiunoarea marfii date comisiei de inventariere.
Minusul de inventar se inregistreaza ca orice descarcare a gestiunii de marfa : 607+378+4428=371, concomitent inregistrandu-se
si ajustarea TVA-ului dedus la achizitia marfii : 635 = 4426 (cheltuiala inregistrata in debitul contului 635 este nedeductibila fiscal la
calculul impozitului pe profit) – s-a presupus ca minusul de inventar este neimputabil si nici nu exista asigurare pentru marfa.

Rating:
Descarca aici Programul Spe
Constructie bloc de locuinte. Tratament amenajare curte interioara

Simona Stanculescu , valabil la 16-Mai-2017
Tags: constructie imobil, cheltuieli amenajare, TVA, OMFP 1802/2014

Intrebare: O societate construieste un bloc de locuinte.
Amenajeaza si curtea interioara a blocului cu alei, borduri, gard
etc. Pe ce cont se inregistreaza aceste amenajari? Cum se
descarca din gestiune aceste amenajari la vanzarea fiecarui
apartament? Careeste tratamentul dpdv al TVA?
Raspuns:
Avand in vedere ca achizitia unui apartament presupune si accesul la curtea interioara, altfel spus, curtea interioara nu va fi
vanduta separat catre alti clienti, consider ca blocul de locuinte si curtea interioara formeaza un ansamblu imobiliar ce sunt tratate
impreuna si nu separat.
Curtea interioara nu va genera beneficii economice viitoare pentru întreprindere separat, in sensul pct. 138, din OMFP 1802/2014,
pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate.
Astfel, amenajarea curtii interioare va fi tratata impreuna cu constructia blocului, ambele costuri generand un singur activ –
ansamblul de locuinte.
In ceea ce priveste tratamentul tva, avand in vedere ca sunt tratate impreuna, tratamentul tva pentru amenajare va fi cel aferent
apartamentelor.
Vanzare cladire de catre o persoana fizica

Elena Olteanu , valabil la 10-Mai-2017
Tags: vanzare imobil, codul fiscal, raport evaluare
Intrebare: O persoana fizica vinde o cladire veche cu terenul

aferent catre o societate (persoana fizica este asociat in
societatea care cumpara cladirea), s-a facut un raport de
evaluare. La notariat cand se face contractul de vanzare-
cumparare pretul de vanzare trebuie sa fie valoarea inscrisa in
raportul de evaluare? Valoarea terenului si cladirea depaseste
220000 lei, persoana fizica trebuie sa se inregistreze platitoare
de TVA? Vanzarea este ocazionala.
Raspuns:
Potrivit prevederilor pct. 4 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare ale art. 269 alin. (2) din Legea 227/2015
privind Codul fiscal persoanele fizice nu se considera ca realizeaza o activitate economica in sfera de aplicare a taxei atunci cand
obtin venituri din vanzarea locuintelor proprietate personala sau a altor bunuri care au fost folosite de catre acestea pentru scopuri
personale. In categoria bunurilor utilizate in scopuri personale se includ constructiile si, dupa caz, terenul aferent acestora,
proprietate personala a persoanelor fizice care au fost utilizate in scop de locuinta, inclusiv casele de vacanta, orice alte bunuri
utilizate in scop personal de persoana fizica, precum si bunurile de orice natura mostenite legal sau dobandite ca urmare a
masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, chiar daca este depasita valoarea de 220.000 lei, caz in care, in mod normal, exista obligatia inregistrarii in scopuri de TVA,
persoana fizica nu dobandeste calitatea de persoana impozabila si nu se va inregistra in scopuri de TVA.
Avand in vedere ca persoana fizica care vinde cladirea este aceeasi cu asociatul firmei care cumpara caldirea, valoarea de vanzare a
acesteia se determina in baza unui Raport de Evaluare. Astfel, valoarea de vanzare a cladirii, se recomanda, sa se stabileasca in
jurul valorii stbilita in Raportul de evalua
actura UE si livrare Non-UE. Implicatii fiscale
Simona Stanculescu , valabil la 27-Apr-2017
Tags: facturare, livrari, codul fiscal, export
Intrebare: Societatea are in portofoliu un client din Danemarca.

Acesta doreste sa cumpere produse de la firma noastra si sa le
trimita in Israel prin DHL pe vapor din portul Constanta. Firma
din Danemarca apare la cumparator pe factura intocmita de
societate. Care este regimul TVA aplicat acestei operatiuni?
Raspuns:
Desi cumparatorul este societatea din Danemarca, vanzarea produselor nu reprezinta o livrare intracomunitara de bunuri, ci un
export.
Potrivit Art. 270, Al. (9) din Legea 227/2015
, livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat
membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul
acestora.
Exportul este o operatiune scutita de tva conform Art. 294, Al. (1) din Legea 227/2015
. Justificarea scutirii de tva se face cu urmatoarele documente:
a) factura, care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) dinCodul fiscal
, sau, daca transportul bunurilor nu presupune o tranzactie, documentele solicitate de autoritatea vamala pentru intocmirea
declaratiei vamale de export;
b) unul dintre urmatoarele documente:
1. certificarea incheierii operatiunii de export de catre biroul vamal de export sau, dupa caz, notificarea de export certificata de
biroul vamal de export, in cazul declaratiei vamale de export pe cale electronica; sau
2. exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaratie de export pe suport hartie, certificat pe verso de biroul
vamal de iesire.
Avand documentele mai sus mentionate, societatea dumneavoastra va putea emite factura de export fara tva.

Rating:
Descarca aici Programul Special de Alerta PortalContabilitate.ro!

Asigura-te, astfel, ca vei fi mereu primul care afla Noutatile PortalContabilitate.ro! ...clic aici
Continutul, designul, structura, precum si materialele PortalContabilitate.ro apartin Editurii RENTROP & STRATON
si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile
ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala. Pentru detalii consultati sectiunea Termeni si
conditii.
anzare prin curier. Regim fiscal
Tags: vanzare prin curier, livrare bunuri, plati ramburs
Intrebare: 1) Este obligatoriu ca firma sa aiba un anumit cod

CAEN pentru a face livrarea pe baza unei comenzi printr-o firma
de curierat?
2) Daca livrarea este catre o persoana fizica incasarea se face
prin firma de curierat unitatea are obligatie privind emiterea
bonului fiscal si utilizarea aparatelor de marcat electronice
fiscale?
3) Ce ar trebui trecut pe factura referitor la modul de incasare?

Raspuns:
1. Nu, pentru a apela la serviciile unei firma de curierat nu este necesar sa aveti un anumit cod CAEN. Daca sunteti autorizati sa
faceti livrarea, modalitatea in care alegeti sa o faceti este la latitudinea dvs. (prin metode proprii sau externalizand serviciul de
transport, ori apeland la o firma de curierat).
2. Daca firma dvs. foloseste deja o casa de marcat, atunci este obligatoriu sa emiteti bon fiscal (factura numai daca persoana fizica
solicita in mod expres una) , iar la metoda de incasare treceti altceva decat numerar (in functie de posibilitatile tehnice ale casei
dvs. de marcat).
Daca nu aveti deja o casa de marcat, iar livrarile se fac exclusiv prin curier, nu aveti obligatia sa utilizati una pentru ca in OG
28/1999 figureaza urmatoarea execeptie la art. 2, litera h) :
“h) comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate
de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;”.
3. Pe factura , referitor la modul de incasare, puteti scrie “Plata ramburs”.
vans incasat pentru vanzare teren construibil. Obligatia emiterii facturii

Amelia Dumitras, valabil la 02-Apr-2017
Tags: avansuri, facturare, TVA, terenuri construibile
Intrebare: Societatea are un teren construibil pe care doreste

sa-l vanda catre o persoana fizica. A incasat in 2016 un avans
dar tranzactia inca nu a avut loc si nu s-au facut actele de
vanzare din care sa rezulte transferul proprietatii. Ce obligatii
avea in legatura cu avansul incasat:
- trebuia sa emita factura?
- trebuia sa colecteze TVA?

Raspuns:
Vanzarea unui teren construibil este operatiune taxabila prin aplicarea cotei standard TVA, in vigoare la incasarii avansului, ca data
a exigibilitatii TVA, conform prevederilor art. 290 “Cotele ” din legea nr. 227/2015
, alin. (4) “cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia avansurilor pe care se aplica
cota in vigoare la data emiterii facturii de avans. ”
Avand in vedere faptul ca potentialul cumparator este o persoana fizica, la facturarea avansului, dar si la vanzarea efectiva a
terenului, se aplica regimul normal de taxare, fara a fi permisa aplicarea regimului de taxare inversa.
Pentru aplicarea regimului de taxare, am in vedere prevederile art. 292 alin. (2) lit. f) pct. 1 din Codul fiscal
" (2) Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa: ....f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor
pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de
parti de constructii noi sau de terenuri construibile. In sensul prezentului articol se definesc urmatoarele:
1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in
vigoare;".
Astfel, vanzarea unui teren construibil reprezinta o exceptie de la aplicarea regimului de scutire.
Aplicarea acestor prevederi, trebuie coroborate cu cele de la pct. 55 alin. (6) din normele de aplicare ale acestui articol prin care se
reglementeaza faptul ca , incadrarea unui teren, are loc la momentul vanzarii, conform certificatului de urbanism "In aplicarea art.
292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal
, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din
certificatul de urbanism. ".
Deci, incasarea unui avans si vanzarea terenului respectiv se efectueaza, obligatoriu, cu TVA, chiar daca achizitia acestuia s-a
efectuat de la o persoana fizica, neimpozabila d.p.d.v. al TVA, iar proprietarul nu a exercitat dreptul de deducere la momentul
achizitiei terenului respectiv.
Aplicarea regimului de taxare la incasarea avansului si vanzarea terenului trebuia efectuata fara depunerea la organul fiscal
competent a notificarii pentru aplicarea regimului normal de taxare. O astfel de notificare se depune numai in situatia in care se
vinde, de exemplu, un teren agricol, operatiune scutita de TVA, conform prevederilor art. 292 alin. (2) lit. f), dar cu posibilitatatea
aplicarii regimului de taxare, dupa formularea optiunii de taxare conform prevederilor art. 292 alin. (3) din Codul fiscal
, prin notificarea care se depune la organul fiscal competent. Aceste prevederi se regasesc la pct. 58 din norme:
- alin. (1) "In sensul art. 292 alin. (3) din Codul fiscal
, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal
in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia. ";
- alin. (3) "Optiunea prevazuta la alin. (1) se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 3, care face
parte integranta din prezentele norme metodologice si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. "
Pentru avansul incasat aferent terenului construibil care urma a fi vandut, chiar in urma unei intelegeri verbale, societatea
proprietara a terenului trebuia sa colecteze TVA, prin aplicarea cotei standard TVA 20%, dar numai daca in anul 2016 a avut
calitatea de persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, in regim normal, conform prevederilor art. 316 din Legea nr.
227/2015
aplicabila din 2016 sau art. 153 din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal
, aplicabila pana la data de 31 decembrie 2015. Obligatia emiterii unei facturi pentru un avans incasat este reglementata in mod
expres prin art. 319 "Facturarea" alin. (6) lit. d) din Codul fiscal
" (6) Persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, in urmatoarele situatii:
a) pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, in conditiile prevazute la art. 275 alin. (2) si (3);
c) pentru livrarile intracomunitare de bunuri efectuate in conditiile prevazute la art. 294 alin. (2) lit. a) - c);
d) pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate la lit. a) si b). "
Factura care trebuia emisa, trebuia evidentiata in jurnalul pentru vanzari si raportata prin decontul de TVA cod 300, la randul 9
alocat pentru “Livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 20%”.
Scoaterea din evidenta contabila a creantelor neincasate. Monografie contabila
Ela Dumitra, valabil la 27-Mar-2017
Tags: creante neincasate, inregistrari contabile, registrul comertului, codul fiscal
Intrebare: Societatea are la data de 31.12.2015 creante

neincasate (din 2010, 2011) de la clienti aflati in insolventa
pentru care s-a facut inregistrare contabila
4118 = 411 si totodata s-a constituit provizioane 100%
nedeductibile cu monografia contabila 6814N = 491.
In anul 2016 s-a dispus inchiderea procedurilor de insolventa la

aceste societatii debitoare si radierea acestora din Registrul
Comertului. Cum procedez corect la scoaterea din evidenta
contabila a acestora? Este corecta inregistrarea 654 = 4118 si
491 = 7814N?
Ela DumitraLector Universitar dr.

Raspuns:
Din datele furnizate de dvs., respectiv “In anul 2016 s-a dispus inchiderea procedurilor de insolventa la aceste societatii debitoare si
radierea acestora din Registrul Comertului.”, rezulta ca aceste firme au intrat in faliment, daca au si fost radiate din Registrul
comertului.
In aceasta situatie va incadrati la punctul 2 de la lit h) a alin (4) de la art. 25 dinCodul fiscal
:
ART. 25 – Cheltuieli
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
h) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26 , precum si
cele inregistrate in alte cazuri decat urmatoarele:
1. punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii
nr. 85/2014
;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
4. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;”
Aceasta inseamna ca aceste cheltuieli cu scoaterea din evidenta sunt deductibile la calculul impozitlui pe profit.
Avand insa in vedere ca in 2015 le-ati inregistrat ca si cheltuieli nedeductibile creantele incerte aferente clientilor care au fost
radiati in 2016, ati procedat corect cu inregistrarea pe venituri neimpozabile la scoaterea din evindenta a acestora in 2016 ( venitul
inregistrat este neimpozabil la calculul impozitului pe profit daca cheltuieala cu ajustarea a fost considerata nedeductibila )
In acest sens avem ca baza legala:

ART. 23 - Venituri neimpozabile
La calculul rezultatului fiscal, urmatoarele venituri sunt neimpozabile:
d) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,
Mecanismul ajustarilor implica la constituirea ajustarii creantelor o crestere a cheltuielilor in exercitiul in care se inregistreaza
( 2015 in cazul dvs. ), si un venit la anularea ajustari creantelor ( in 2016 in cazul dvs. )
In 2016, in urma hotararii judecatoresti definitive care declara starea de faliment a clentilor dvs, hotarare care atesta
imposibilitatea incasarii creantei, aceasta urmeaza a fi scoasa din activ
In rezumat:
Inregistrari efectuate de dvs. in 2015:

- trecerea la clienti incerti ( inregistrarea tansferului creantei la grupa clientilor incerti ):
4118= 411;
- inregistrarea constituirii ajustarii pentru deprecierea creantelor:
6814N=491;
Inregistrari pe care trebuie sa le efectuati in 2016 in baza hotararii judecatoresti, odata cu declararea falimentului si radierii de la
registrul comertului:
- iregistrarea pierderii din creante:
654 = 4118
- anularea ajustarii
491 = 7814N
In concluzie sunt corecte inregistrarile prezentate de dvs. a le face in 2016.
anzare mobila. Eliberare bon fiscal pentru vanzari prin POS
S.M. Armaselu, valabil la 16-Feb-2017
Tags: vanzare mobila, POS, bon fiscal, livrari, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea are ca obiect de activitate vanzarea de

mobila cu amanuntul. Pentru fiecare vanzare se face factura
fiscala care ulterior se incaseaza in numerar cu bon fiscal pe
care este trecut fiecare produs in parte. Daca sunt incasari cu
cardul de la persoane fizice prin POS este necesara eliberarea
bonului fiscal sau se poate trece pe factura "incasat cu cardul"
si ulterior sa se faca incasarea prin banca?
S.M. ArmaseluExpert contabil

Raspuns:
Potrivit art. 1 din OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,
operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor
de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt
obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Operatorii economici prevazuti mai sus au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le
inmaneze clientilor.
La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura.

In consecinta, procedura dvs. de a emite factura fiecarui client nu este obligatorie, fiind posibil a emite bon fiscal (obligatoriu)
pentru fiecare vanzare. Factura este obligatoriu a se emite la cererea clientilor.
Pentru incasarea prin POS pe baza de card este obligatoriu a se emite bon fiscal. Aparatele de marcat electronice fiscale (casele de
marcat) au posibilitatea de a fi configurate pentru mai multe tipuri de incasari : numerar, card, bonuri de valoare (de exemplu,
tichete cadou).
Va recomandam sa luati legatura cu furnizorul casei de marcat si sa solicitati configurarea aparatului de marcat electronic fiscal.
La incasarea prin card articolul contabil va fi :

a. La data incasarii prin POS
5125 Sume in curs de decontare = %

707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 TVA colectat
b. La data incasarii in extrasul de cont

5121 Conturi la banci in lei = 5125 Sume in curs de decontare
Factura incasata partial cu numerar. Implicatiile Legii 70/2015
Popescu Diana, valabil la 13-Feb-2017
Tags: plati in numerar, facturare, legea 70/2015
Intrebare: Societatea a emis o factura catre o persoana juridica

in valoare de 5688,58 lei. Pentru aceasta factura s-a incasat cu
numerar cu o singura chitanta suma de 3000 lei iar diferenta s-
a incasat cu ordin plata prin banca. Este corect tinand cont
de Legea 70/2015
?
Popescu DianaConsultant fiscal

Raspuns:
In opinia noastra procedura este interpretabila, potrivit normelor prevazute de Legea 70/2015
pentru intarirea disciplinei financiare privind operatiunile de incasari si plati in numerar si pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata.
Din interpretarea art. 3 alin. (2) si (3) privind platile fragmentate, se poate intelege ca, dintr-o factura, cu valoare mai mare de
5.000 lei, poate fi achitata suma limitata de plafon prin numerar si diferenta prin transfer bancar:
" (2) Sunt interzise incasarile fragmentate in numerar de la beneficiari pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei
si, respectiv, de 10.000 lei, in cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum si fragmentarea facturilor pentru o livrare de
bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.
(3) Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii pentru facturile a caror valoare este mai mare
de 5.000 lei si, respectiv, de 10.000 lei, catre magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevazute la art. 1 alin. (1) pot achita
facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei, catre furnizorii de bunuri si servicii, respectiv de 10.000 lei, catre magazinele
de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin
instrumente de plata fara numerar.”
Recomandarea noastra este ca societatea sa incaseze prin instrumente de plata fara numerar facturile emise catre persoane
juridice, a caror valoare depaseste 5.000 lei, pentru a se evita orice risc de interpretare.
mitere factura fiscala ulterior bonului fiscal. Monografie contabila
Elena Olteanu , valabil la 18-Mai-2017
Tags: bon fiscal, casa de marcat, raport Z
Intrebare: In situatia in care pentru o vanzare cu bon fiscal se

emite ulterior o factura fiscala la solicitarea unui client, se
inregistreaza in contabilitate factura fiscala cu venit si TVA si
pare in Jurnalul de vanzari. In acelasi timp, se inregistreaza
note contabile de stornare a venitului si a TVA pentru a evita
dublarea acestora intrucat au fost deja inregistrate cand a fost
mentionate raportul Z la data emiterii bonului fiscal. Aceste
note contabile de stornare apar in Jurnalul de vanzari. Care
este documentul justificativ ce sta la baza inregistrarii lor?
Raspuns: Conform prevederilor de la art. 1 alin. (1) si (2) din OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:
"(1) Operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a
substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre
populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
(2)Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de
marcat electronice fiscale si sa le inmaneze clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura."
Astfel, societatea este obligata sa emita bon fiscal pentru fiecare vanzare, in timp ce factura este obligatoriu a se emite la cererea
clientilor.
In situati prezentata de dvs. au loc urmatoarele inregistrari:

* evidentierea venitului si a taxei colectate la momentul livrarii pentru suma incasata in numerar, extrasa corespunzator din
raportul "Z":
5311 "Casa in lei" = %
707 "Venituri din vanzarea marfurilor",
4427 "TVA colectata"
* ulterior, la emiterea facturii (in care se vor enumera bonurile fiscale si data emiterii lor):
5311 "Casa in lei" = % (Storno)
707 "Venituri din vanzarea marfurilor", (Storno)
4427 "TVA colectata" (Storno)
* si inregistrarea facturii si a incasarii:

4111"Clienti" = %
707 "Venituri din vanzarea marfurilor",
4427 "TVA colectata"
5311 "Casa in lei" = 4111"Clienti"
Asadar, documentul in baza caruia se storneava valoarea bonului fiscal este factura emisa ulterior in care se va specifica numarul
bonului emis si data emiterii acestuia.

Achizitie autoturism folosit si in scopuri personale. Monografie contabila
Marilena Radulescu, valabil la 18-Mai-2017
Tags: achizitie autoturism, leasing, inregistrari contabile
Intrebare: Care este valoarea ce se inregistreaza in contul 2133

pentru un autoturism achizitionat in leasing financiar utilizat
atat in scop economic cat si in scop personal (valoarea de
intrare: 88.000 lei lei + TVA 19%)? TVA nedeductibila (50%)
se inregistreaza in contul 2133? Valoarea mijlocului fix este de
88.000 lei sau 88.000 lei + 8360 lei?

Raspuns:
Valoarea unui autoturism (care nu este utilizat strict in scopul desfasurarii activitatii economice, fiind utilizat si in scop personal)
achizitionat la o valoare facturata de 88.000 lei, cu TVA deductibila inscrisa in factura de achizitie de 16.720 lei (88.000 lei*19%)
este de:
96.360 lei = valoare facturata 88.000 lei + 8.360 lei (50% * TVA deductibila=50% * 16.720 lei);
diferenta de 8.360 lei reprezinta TVA dedusa (restul de 50% din TVA deductibila mentionata pe factura de achizitie).
2133 = 404 = 96.360 lei = [88.000 lei+8.360 lei]
4426 = 404 = 8.360 lei
coatere active defecte din gestiune. Compensare creante. Monografie contabila
Tags: achizitie utilaje, compensare creante, imobilizari, active defecte
Intrebare: In anul 2012 s-au achizitionat doua utilaje la pretul

de 1.500.000 lei/utilajul. Durata normala de functionare a fost
stabilita la 10 ani. Dupa cinci ani de utilizare o parte
componenta a utilajului s-a stricat. Utilajele au fost transmise
pentru reparatie in baza contractului la producator.
Producatorul a analizat si a comunicat ca piesa de schimb
defecta ar trebui comandata din alta parte deoarece
producerea acesteia ar dura mai mult de 6 luni iar societatea
are nevoie urgenta de ea. S-a luat decizia, cu acordul ambelor
parti, de a se inlocui cele doua utilaje cu altele (unul nou si
unul care a fost folosit pentru testare demo) facturandu-se
doar valoarea pieselor de schimb.
Ce inregistrari contabile se fac (inlocuire, scoatere si intrare)?

Care este valoarea noilor utilaje si durata normala de utilizare?
Ce documente si semnaturi sunt necesare pentru inregistrarea
in contabilitate? Nu avem aceasta situatie in Manualul de
politici si proceduri contabile.
Raspuns:
Potrivit pct. 56 din OMFP 1802/2014 orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de venituri si
cheltuieli este interzisa.
Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative.
Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi
inregistrate numai dupa contabilizarea creantelor si veniturilor, respectiv a datoriilor si cheltuielilor corespunzatoare.
In cazul schimbului de active, in contabilitate se evidentiaza distinct operatiunea de vanzare/scoatere din evidenta si cea de
cumparare/intrare in evidenta, pe baza documentelor justificative, cu inregistrarea tuturor veniturilor si cheltuielilor aferente
operatiunilor.
Tratamentul contabil este similar si in cazul prestarilor reciproce de servicii.
Asadar, din punct de vedere contabil, pentru a inregistra schimbul celor doua active, trebuie, in prealabil, inregistrate creantele si
datoriile, la venituri si, respectiv, cheltuieli.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor

- Emiterea unei facturi de cedare a activelor pentru diferenta dintre valoarea de vanzare a activului (in functie de starea in care se
afla, grad de uzura, etc) si valoarea corespunzatoare pieselor de schimb (suma ce va fi achitata)
461 = 7583
- Scoaterea activelor defecte din gestiune pe baza documentelor de transport si a avizului de expeditie
% = 213
- Primirea imobilizarilor noi la valoarea justa (valoarea de vanzare a utilajelor) respectiv suma aferenta pieselor de schimb ce va fi
incasata si suma facturata
213 = 404
- compensarea creantei cu datoria astfel incat sa ramana inregistrata numai datoria aferenta pieselor de schimb
404 = 461
In masura in care factura primita de la furnizor este aferenta numai valorii pieselor de schimb, imobilizarile primite se inscriu la
valoarea din factura.
In acest caz, inregistrarile contabile vor fi:
- Scoaterea activelor defecte din gestiune pe baza documentelor de transport si a avizului de expeditie
% = 213
Si
- Primirea imobilizarilor noi la valoarea facturata
213 = 404
Consider mai corecta inregistrarea in prima varianta, cu inregistrarea veniturilor aferente din vanzarea imobilizarilor si inregistrarea
noilor imobilizari la valoarea justa.
2. Valoarea noilor utilaje este cea facturata, fie valoarea justa ce cuprinde atat piesele de schimb cat si valoarea utilajelor defecte,
fie numai valoarea pieselor de schimb.
Fiind vorba de o achizitie de utilaje durata de viata se va estima pentru aceste noi utilaje in functie de starea si modul lor de
utilizare.
Potrivit prevederilor HG 2139/2004 in cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de utilizare neconsumata, pentru care
se cunosc datele de identificare (data punerii in functiune, durata normala de utilizare ramasa), recuperarea valorii de intrare se
face pe durata normala de functionare ramasa.
In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata sau pentru care nu se cunosc datele de identificare,
durata normala de functionare se stabileste de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.
In cazul imobilizarilor nou primite se va determina o durata de viata pentru imobilizarile nou primite.
3. Inregistrarea in contabilitate a achizitiei se efectueaza pe baza facturii de achizitie, documentelor de transport.

Rating:

conditii.
Comercializare produse cosmetice. Monografie contabila
Tags: achizitii, export, inregistrari contabile, codul fiscal
Intrebare: O societate romaneasca nou infiintata este neplatitoare de TVA.

Administrator, cetatean irakian, achizitioneaza produse cosmetice din India pe care
le vinde in Irak. Produsele nu tranziteaza Romania. Ce documente intocmeste
pentru achizitie si vanzare? Care sunt taxele si autorizatiile necesare societatii din
Romania? Care este monografia contabila? Cand devine platitoare de TVA?

Raspuns:
Societatea efectueaza un export in India si un import in Irak
- Achizitia se inregistreaza pe baza facturii de achizitie
357 = 401
"Marfuri aflate la terti" "Furnizori"
Inregistrarea facturii de livrare in Irak

411 = 707
"Clienti" "Venituri dinvanzarea marfurilor"
Descarcarea de gestiune:
607 = 357
"Cheltuieli privind marfurile" "Marfuri aflate la terti"
Societatea datoreaza taxe de import (taxe vamale, comisioane) in Irak, conform legislatiei
specifice acestui stat.
In functie de prevederile specifice legislatiei din Irak, societatea din Romania poate fi obligata sa
se inregistreze in scopuri de Tva in acest stat. O persoana devine platitoare de TVA daca in cursul
unui an calendaristic atinge sau depaseste plafonul de scutire de 220.000 lei, in termen de 10 zile
de la sfarsitul lunii in care a atins sau a depasit acest plafon.
Cifra de afaceri este constituita din valoarea totala, a livrarilor de bunuri si a prestarilor de
servicii efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, taxabile sau, dupa caz,
care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, a operatiunilor rezultate din
activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca
taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania conform
art. 297 alin. (4) lit. b), a operatiunilor scutite cu drept de deducere si, daca nu sunt accesorii
activitatii principale, a operatiunilor scutite fara drept de deducere prevazute la art. 292 alin. (2)
lit. a), b), e) si f).
La depasirea plafonului de 220.000 lei, inclusiv veniturile din export, societatea va deveni
platitor de TVA, in Romania.

Rating:
restari servicii catre furnizori. Monografie contabila
Tags: contract de colaborare, prestari servicii, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea a incheiat cu un furnizor un contract de

colaborarea pentru achizitionarea de produse in vederea
vanzarii. Conform acestui contract, societatea va factura catre
furnizor o suma ce reprezinta un procent din valoarea
achizitiilor nete. Aceasta suma reprezinta activitati in legatura
cu produsele: listare in meniu a produselor si disponibilitatea in
locatii a produselor. Care este monografia contabila pentru
factura emisa catre furnizor reprezentand activitatile de mai
sus in legatura cu produsele?
Raspuns:
Dvs. veti factura presari servicii conform contractului, in aceasta operatiune dvs. fiind furnizorul iar partenerul dvs. clientul.
Inregitrati factura de la furnizor pentru produsele livrate de acesta:
371 = 401
Inregistrati factura emisa de dvs. pentru serviciile prestate (listare in meniu a produselor si disponibilitatea in locatii a produselor):
4111 = 704
Eventual , puteti compensa creanta si datoria:

401 = 4111
Servicii de depozitare si ambalare. Monografie contabila

Tags: depozitare, europaleti, inregistrari contabile, reciclare ambalaje
Intrebare: Firma X ofera servicii de depozitare pentru clientii

sai. In acest scop, firma X cumpara europaleti (noi si second-
hand) de la o alta firma Y. Ulterior, cand se ridica marfa din
depozit aceasta este incarcata pe europaleti pe care clientul ii
si plateste.
Factura emisa catre client are doua pozitii:
a) servicii de depozitare
b) eutropaleti
Europaletii nu raman pe stoc decat o perioada limitata.
Este corect cum facturam si care este monografia contabila?

a) Achizitie paleti:
381.01 = 401.01
4426 = 401.01
b) Transformare paleti in marfa:

371.01 = 381.01
c) Emitere factura catre client:

4111.01 = 704.01 servicii depozitare
4111.01 = 707.01 venit din vanzare paleti
4111.01 = 4427 TVA aferenta
d) descarcare gestiune marfa/paleti
607.01 = 307.01
Daca firma X cumpara si foloseste europaletii (achizitie cu

vanzare ulterioara fara sa ii aiba pe stoc decat un timp limitat)
are obligatii declarative la Fondul de Mediu? Trebuie sa
colaboreze si cu o alta firma Z pentru servicii de reciclare
ambalaje?

Raspuns:
In opinia mea monografia contabila propusa de dvs. este foarte corecta si reflecta operatiunea economica descrisa.
Totusi, in cazul in care dvs. sunteti autorizati pentru servicii de depozitare, nu si pentru vanzarea de marfuri, aveti in vedere
alternativa :
- Se cumpara paletii: 3028 = 401
- Se consuma la impachetarea marfurilor depozitate de client: 6028 = 401
- Se factureaza clientului serviciul de depozitare, dar in tarif intra si materialele consumate la ambalare: 4111 = 704 tariful
obisnuit + suma din 6028.
Referitor la obligatiile fata de Fondul de mediu, obligat la plata taxei este cel care introduce pe piata ambalaje (producatorul sau
importatorul/cel care face achiziti intracomunitara).
Cum nu dvs. ati introdus pe piata paletii, iar acestia nu sunt pentru dvs. ambalaje reutilizabile (ii consumati sau ii vindeti clientului
definitiv) in opinia mea nu aveti obligatii de plata la Fondul de mediu si nici obligatia sa colaborati cu o firma care recicleaza
ambalaje.
Acordati o nota raspunsului furnizat de spe

ctivitatea de publicitate. Monografie contabila
Tags: microintreprindere, activitate de publicitate, inregistrari contabile
Intrebare: Care este monografia contabila pentru o

microintreprindere infiintata in luna mai 2017 care are cod
CAEN 7311 "Activitati ale agentiilor de publicitate"? Ce
cheltuieli se pot face pe microintreprindere? Societatea nu are
salariati.
Raspuns: Activitatea de publicitate poate fi una de prestari servicii sau de productie a diferitelor materiale si produse publicitare.
Costul de productie este definit de ordinul ministrului finantelor publice nr. 1802/2014 cu modificarile si completarile ulterioare si
cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, cuprinde cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor,
precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea
serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara
dupa natura lor se grupeaza in contabilitatea de gestiune in:
- cheltuieli directe;
- cheltuieli indirecte;
- cheltuieli de desfacere;
- cheltuieli generale de administratie.
Potrivit activitatii desfasurate se pot identifica si separa cheltuielile directe de cele indirecte in functie de modul cum acestea
participa la realizarea activitatii.
Astfel, cheltuielile directe se identifica direct pe purtatorul de cost si cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor
directe consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa incluzand salarii, asigurari si protectia sociala, alte
cheltuieli directe.
Cheltuielile indirecte privesc obtinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii sau comenzi, respectiv faze,
activitati etc., sau chiar entitatea in ansamblul ei.
Includerea cheltuielilor indirecte in costul obiectelor de calculatie se realizeaza prin repartizare, pe baza unor procedee aplicate cu
consecventa.
In acesta categorie se pot include cheltuieli, cum ar fi:

- materii prime si materiale indirecte;
- cheltuieli indirecte privind forta de munca;
- alte cheltuieli atribuibile obiectului de calculatie.
Inregistrarea in contabilitate a achizitiei materialelor si materiilor prime pe baza de factura

% = 401
301 Furnizori
Materii prime
3028
Alte materiale consumabile
Inregistrarea utilizarii materiilor prime si materialelor pe baza de bon de consum

- materii prime
601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
- materiale
6028 = 3028
Cheltuieli cu alte materiale consumabile Alte materiale consumabile
- Amortizari
6811 = 2812/2813/2814
Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor
- Cheltuieli cu utilitatile
605 = 401
Cheltuieli privind energia si apa Furrnizori
Cheltuieli de intretinere
611 = 401
Cheltuieli cu alte materiale nestocabile
604 = 401
Cheltuieli cu comisioanele bancare

627 = 5121
Cheltuieli cu serviciile bancare Conturi la banci in lei
si asimilate
Cheltuieli cu combustibil
6022 = 3022/401
Cheltuieli cu deplasarile
625 = 542/5311
Obtinerea produselor finite

345 = 711
Inregistrarea emiterii facturii catre clienti si vanzarea produselor finite

411 = 701
Clienti
Descarcarea de gestiune a produselor finite vandute

711 = 345
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
Inregistrarea emiterii facturii catre clienti pentru servicii prestate

411 = 704
Clienti
Impozitul aferent microintreprinderilor se determina in functie de venituri cota aplicabila fiind de 3% pentru microintreprinderile
care nu au salariati, indiferent de volumul cheltuielilor.
Nu exista restrictii privind cheltuielile ce se pot efectua de o microintreprindere, acestea se determina in functie de natura activitatii
desfasurate.

Rating:
Descarca aici Progr
Ferma de gaini. Monografie contabila

Olguta Crevelescu, valabil la 16-Mai-2017
Tags: ferma de gaini, inregistrari contabile, active biologice, codul fiscal
Intrebare: Care este monografia contabila pentru o ferma de

gaini achizitionate pentru productia de oua? Se inregistreaza
spor in greutate? Puicutele achizitionate inca n-au ajuns la
maturitate pentru a produce oua. Cheltuielile aferente se
centralizeaza pe productie in curs? Care sunt aspectele fiscale?
Olguta CrevelescuExpert Contabil

Raspuns:
Gainile detinute pentru productia de oua sunt active biologice productive. Pentru ca la data achizitiei ele nu sunt inca productive, le
puteti inregistra in contul 361 "Active biologice de natura stocurilor". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta activelor biologice de
natura stocurilor, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji etc.), in vederea cresterii si
folosirii lor pentru munca si reproductie animalele si pasarile la ingrasat pentru valorificare; coloniile de albine, precum si
animalele pentru productie (lana, lapte si blana):
361 = 401
Pentru a deveni active biologice productive, societatea dumneavoastra efectueaza cheltuieli: furaje, servicii, salarii, etc (cheltuieli
directe) si utilitati, amortizari, salarii indirecte (cheltuieli indirecte). Pe masura inregistrarii cheltuielilor, se inregistreaza
recunoasterea veniturilor din productie:
361 = 711
Cand puicutele ajung la maturitate, se recunosc veniturile din productie:
217/analitic gaini oua = 722
Se descarca gestiunea de activele biologice de natura stocurilor:
% = 361
606 costul de achizitie al puicutelor
711 costurile de productie (cheltuieli efectuate pana la maturizarea gainilor).
Cheltuielile cu stocurile care au fost degradate calitativ si se face dovada distrugerii sunt deductibile fiscal conform art. 25 alin. (4)
lit. c) punctul 3 din Codul fiscal
si nu se efectueaza ajustarea tva, conform art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal
. Pentru puii morti puteti face dovada distrugerii, deci deduceti cheltuiala si nu ajustati tva dedusa la achizitie.

Rating:

conditii.
Articole similare
Constituire garantie de catre prestator in favoarea beneficiarului intr-un cont bancar
distinct. Monografie contabila
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 17-Mai-2017
Tags: garantii, cont de trezorerie, inregistrari contabile, facturare
Intrebare: O societate presteaza lucrari de instalatii sanitare

(panouri solare). Trebuie sa constituie in cont distinct de cel
curent la trezorerie (deschis pe numele societatii) o garantie de
buna executie pentru anumite contracte? Pentru fiecare
garantie este un cont separat trezorerie pe numele firmei.
Sumele din aceste conturi sunt blocate pana la realizarea
lucrarii (cateva luni) dupa care se transfera in contul curent al
societatii deschis la o alta banca. Care este monografia
contabila pentru acest tip de garantii (sume blocate pana la
realizarea lucrarii) din contul de trezorerie?

Raspuns:
In general, constituirea garantiilor de buna executie de catre prestatori in favoarea beneficiarilor se realizeaza in cele mai diverse si
inedite moduri, stabilite, in principal, de catre beneficiarii lucrarilor.
Unul dintre aceste moduri este blocarea unor sume de bani intr-un cont distinct al societatii prestatoare, dar in favoarea
beneficiarului.
E, acum se pune problema alimentarii acestui cont.
O varianta intalnita in practica este reprezentata de incasarea facturii emise de catre prestator in doua conturi bancare: o parte din
factura in contul curent si cealalta parte in acest cont specific garantiei, in care banii sunt blocati pana la expirarea garantiei.
O alta varianta consta in incasarea integrala a facturii emise de catre prestator in contul sau bancar curent, insa, dupa ce, in
prealabil, societatea a virat o suma aferenta garantiei intr-un cont indicat de catre beneficiar (insa deschis pe numele prestatorului).
Din cele expuse de dvs, pot sa inteleg faptul ca societatea prestatoare insasi alimenteaza acest cont distinct deschis la trezo pana la
finalizarea lucrarii si, probabil, pana la expirarea garantiei.
- evidentierea garantiei:
2678 / analitic contract = 462 / analitic contract 1000 lei
- virarea sumei reprezentand garantia din contul curent al prestatorului in contul deschis la trezo in favoarea beneficiarului:
5121 / trezo / garantie contract = 5121 / cont curent 1000 lei
- si, ca sa fiti si mai rigurosi, constituirea provizionului privind garantiile de buna executie:
6812 = 1512 / analitic contract 1000 lei
La finalizarea lucrarilor si incasarea garantiei - daca lucrarile sunt in regula:

- anularea garantiei:
462 = 2678 1000 lei
- virarea garantiei in contul curent al societatii:

5121 / cont curent = 5121 / trezo / garantie contract 1000 lei
- anularea provizionului:
1512 = 7812 1000 lei
- incasarea integrala a facturii de lucrari emise beneficiarului:

5121 / cont curent = 4111 valoarea integrala.
Sau, intr-o forma foarte simpla, dar la fel de elocventa:

- doar virarea sumei reprezentand garantia din contul bancar curent al prestatorului in contul deschis la trezo in favoarea
beneficiarului:
La finalul lucrarilor (sau la expirarea garantiei):



Rating:
Descarca aici Programul Special de Ale
Constituire garantie de catre prestator in favoarea beneficiarului intr-un cont bancar

distinct. Monografie contabila
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 17-Mai-2017
Tags: garantii, cont de trezorerie, inregistrari contabile, facturare
Intrebare: O societate presteaza lucrari de instalatii sanitare

(panouri solare). Trebuie sa constituie in cont distinct de cel
curent la trezorerie (deschis pe numele societatii) o garantie de
buna executie pentru anumite contracte? Pentru fiecare
garantie este un cont separat trezorerie pe numele firmei.
Sumele din aceste conturi sunt blocate pana la realizarea
lucrarii (cateva luni) dupa care se transfera in contul curent al
societatii deschis la o alta banca. Care este monografia
contabila pentru acest tip de garantii (sume blocate pana la
realizarea lucrarii) din contul de trezorerie?

Raspuns:
In general, constituirea garantiilor de buna executie de catre prestatori in favoarea beneficiarilor se realizeaza in cele mai diverse si
inedite moduri, stabilite, in principal, de catre beneficiarii lucrarilor.
Unul dintre aceste moduri este blocarea unor sume de bani intr-un cont distinct al societatii prestatoare, dar in favoarea
beneficiarului.
E, acum se pune problema alimentarii acestui cont.
O varianta intalnita in practica este reprezentata de incasarea facturii emise de catre prestator in doua conturi bancare: o parte din
factura in contul curent si cealalta parte in acest cont specific garantiei, in care banii sunt blocati pana la expirarea garantiei.
O alta varianta consta in incasarea integrala a facturii emise de catre prestator in contul sau bancar curent, insa, dupa ce, in
prealabil, societatea a virat o suma aferenta garantiei intr-un cont indicat de catre beneficiar (insa deschis pe numele prestatorului).
Din cele expuse de dvs, pot sa inteleg faptul ca societatea prestatoare insasi alimenteaza acest cont distinct deschis la trezo pana la
finalizarea lucrarii si, probabil, pana la expirarea garantiei.
- evidentierea garantiei:
2678 / analitic contract = 462 / analitic contract 1000 lei
- virarea sumei reprezentand garantia din contul curent al prestatorului in contul deschis la trezo in favoarea beneficiarului:
- si, ca sa fiti si mai rigurosi, constituirea provizionului privind garantiile de buna executie:
6812 = 1512 / analitic contract 1000 lei
La finalizarea lucrarilor si incasarea garantiei - daca lucrarile sunt in regula:

- anularea garantiei:
462 = 2678 1000 lei

- anularea provizionului:
1512 = 7812 1000 lei

Sau, intr-o forma foarte simpla, dar la fel de elocventa:

- doar virarea sumei reprezentand garantia din contul bancar curent al prestatorului in contul deschis la trezo in favoarea
beneficiarului:
La finalul lucrarilor (sau la expirarea garantiei):



Rating:
Descarca aici Programul Special de Ale
Colectare si procesare deseuri. Monografie contabila

Tags: colectare deseuri, fond de mediu, inregistrari contabile, gropa de gunoi

Intrebare: O firma (platitoare de TVA si impozit pe profit) are
ca obiect de activitate colectarea deseurilor municipale si
procesarea acestora inainte de depozitare. Firma colecteaza
(contra cost) deseuri diversificate/amestecate pe care ulterior
le cantareste si le depoziteaza pe rampa de procesare. Prin
procesare deseurile se separa in fractii rezultand deseuri
selective din plastic, lemn, metale feroase si neferoase, hartie
si fractii pentru descompunere. Deseurile (cu exceptia fractiilor
pentru descompunere) se baloteaza rezultand baloti ce se
vand/predau (contra cost) catre firme procesatoare. Fractiile
pentru descompunere se transporta si se depun (contra cost) in
gropi de gunoi ecologice (apartinand altor entitati).
Pentru exemplificare:
- din colectarea a 100 tone de gunoi firma incaseaza 1.000 de
unitati monetare;
- dupa procesare (sectarea gunoiului) rezulta 50 tone de plastic
si metal si 50 tone de fractii pentru descompunere;
- separarea gunoiului presupune costuri de 300 de unitati
monetare (salarii, energie etc.) iar din vanzarea celor 50 tone
(plastic si metal) firma incaseaza 200 de unitati monetare;
- pentru depozitarea in gropile ecologice a celor 50 tone de
fractii pentru descompunere (ramase in urma
procesarii/selectarii gunoiului) firma plateste 600 de unitati
monetare.
Care este monografia contabila pentru activitatea de baza si

care sunt inregistrarile efectuate in afara bilantului? Cum se
calculeaza taxa de mediu si cine o plateste? Care sunt
declaratiile de intocmit aferente activitatii de baza?

Raspuns:
Emiterea unei facturi de prestari servicii pentru colectarea gunoiului cu regim normal de TVA
411 = % 1000
704
4427
Incasare
5121 = 411 1000
Nu se vor inregistra in contabilitate cantitatile de deseuri ridicate, ce urmeaza a fi predate catre gropi ecologice.
Evidenta acestor deseuri se va tine extracontabil pe feluri si cantitati in contul 8039 ”Alte valori in afara bilantului”.
La predarea acestora catre gropile ecologice, se vor scadea din gestiune cantitativ iar din contabilitate din conturile in afara
bilantului.
Inregistrarea cheltuielilor de depozitare in gropi ecologice

% = 401 600
628
4426
Inregistrarea cheltuielilor de prelucrare

641 = 421
605 = 401
Inregistrarea in contabilitate a gunoiului ce va fi valorificat la pretul de valorificare sau o alta valoare ce poate fi atribuita.
Acest tip de gunoi se inregistreaza in contabilitatea societatii avand in vedere ca in urma vanzarii sale societatea obtine venituri.
301 = 758 200
Obtinerea gunoiului sortat

601 = 301 200
Si
346 = 711 200
Vanzarea catre centrele de colectare cu aplicarea masurilor de simplificare prevazute la art. 331 din Codul Fiscal
411 = 703 200
Descarcarea de gestiune a deseurilor vandute

711 = 346 200
Potrivit prevederilor Ordinului 2413/2016 sunt obligati la plata contributiei de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor
metalice feroase si neferoase generatorii deseurilor, persoane fizice sau juridice.
Obligatia de a calcula, de a retine, de a declara si de a vira la Fondul pentru mediu contributia de 3% din veniturile realizate din
vanzarea de deseuri metalice feroase si neferoase revine operatorilor economici care desfasoara activitati de colectare si/sau de
valorificare a deseurilor.
Vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase de catre generatorii deseurilor, persoane juridice catre operatorii economici care
desfasoara activitati de colectare si/sau de valorificare a deseurilor se face pe baza de factura, cu evidentierea distincta a
contributiei de 3% si cu retinerea acesteia.
Potrivit art. 11 din Ordinul 2413/2016 in cazul in care operatorii economici care desfasoara activitati de colectare si/sau de
valorificare a deseurilor devin detinatori de deseuri metalice feroase si neferoase provenite din activitati de productie, dezmembrare
si/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite proprii prin achizitie au obligatia de a plati
contributia de 3% la Fondul pentru mediu in cazul vanzarii acestora.
Baza de calcul la care se aplica contributia de 3% reprezinta valoarea de vanzare a deseurilor metalice feroase si neferoase
provenite din activitati de productie, dezmembrare si/sau casare de bunuri, mijloace fixe ori obiecte de inventar proprii sau devenite
proprii prin achizitie, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Contributia de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase se retine prin stopaj la sursa de
catre operatorii economici care desfasoara activitati de colectare si/sau de valorificare a deseurilor, care au obligatia sa o declare si
sa o vireze la Fondul pentru mediu pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea.
Din suma de incasat din vanzarea deseurilor se retine la sursa contributia de 3% de catre platitorul veniturilor din vanzarea celor 50
tone plastic.
200 x 3%= 6
635 = 411 6,
Incasarea diferentei
5121/5311 = 411 194
Fondul de mediu astfel retinut se declara de catre platitorul de venituri.

Rating:

Continutul, de
Receptie raft de prezentare. Monografie contabila
Tags: raft de prezentare, inregistrari contabile, obiecte de inventar
Intrebare: Am achizitionat de la furnizor cu factura rafturi

pentru prezentare marfa pe care le vom da unor clienti
impreuna cu marfuri pe care le comercializam. Marfurile vor fi
facturate dar aceste rafturi vor fi predate doar pe baza de
proces-verbal de custodie ramanand in proprietatea noastra.
Poate in timp vom factura raftul cu valoare zero. Care sunt
inregistrarile contabile atat la achizita raftului cat si la
predarea acestuia catre client?

Raspuns:
La achizitie puteti receptiona raftul drept obiect de inventar :
303 = 401
Apoi inregistrati trimiterea sa la clienti :

351 = 303
Inregistrati reprimirea sa de la terti : 303 = 351

- Daca il pastrati in unitate inregistrati consumul sau : 603 = 303, si apoi tineti evidenta extracontabil : Debit 8035
- Daca doriti sa il vindeti (si nu puteti face asta cu valoarea zero, il puteti vinde numai la valoarea de piata a unui raft similar cu o
uzura asemanatoare) il reclasificati drept marfa : 371 = 303 si apoi il vindeti :
4111 = 707
607 = 371
Daca doriti sa il oferiti gratuit, considerati ca l-ati casat si inregistrati Credit 8035, dar nu puteti face o vanzare pe factura (nu avem
voie sa vindem sub costuri).
sociatie agricola. Venituri din subventii APIA. Monografie contabila
Tags: asociatie agricola, subventii APIA, inregistrari contabile, venituri agricole
Intrebare: Am o asociatie agricola care primeste subventii

APIA. Acele subventii sunt redistribuite membrilor in functie de
suprafetele si culturile pe care le detin. Conform art. 15 alin.
(2) nu sunt venituri impozabile. Acele sume ar trebui
considerate venituri agricole pentru fiecare asociat in parte
conform art. 71 alin. (1)? Ar trebui declarate acele terenuri la
fisc? Se declara de catre proprietar in declaratia pe suprafata
(declaratia 221) sau de catre asociatie retinere la sursa
(declaratia 112)? Ma incadrez sau nu la art. 74 alin. (2)?
Produsele agricole nu se vand prin asociatie, ele sunt ridicate
de fiecare membru in parte si sunt folosite in mare parte in
gospodarie. Retin sau nu la sursa impozit pe subventii?

Raspuns:
Potrivit pct. 187 alin (5) din OMFP 1969/2007 sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul
contractelor de mandat sau comision, nu reprezinta venit din activitatea curenta. In aceasta situatie veniturile din activitatea
curenta sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Inregistrarea in contabilitate a subventiilor si fondurilor nerambursabile primite de organizatiile fara scop patrimonial se realizeaza
conform prevederilor Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 1969/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active.
Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste
subventii urmeaza sa le compenseze.
In masura in care subventiile sunt incasate de catre asociatie in numele acesteia, pentru exploatarea proprietatii pusa in comun
subventiile se inregistreaza ca venit al asociatiei.
In cazul in care intr-o perioada se incaseaza subventii aferente unor cheltuieli care nu au fost inca efectuate, subventiile primite nu
reprezinta venituri ale acelei perioade curente.
Inregistrarea dreptului de a primi subventia pe baza documentelor depuse

445 = 472
incasarea acesteia
5121 = 445 sume efectiv incasate
Conturi curente la banci Subventii
Subventiile astfel primite se utilizeaza de catre asociatie pentru acoperirea cheltuelilor de intretinere a pasunii.
Inregistrarea cheltuielilor aferente
628/604/6012/6022 = 401/5311
Concomitent are loc reluarea la venituri a subventiei
Daca subventia acopera cheltuieli aferente activitaii economice se inregistreaza

472 = 741
Venituri inregistrate in avans Venituri din subventii de exploatare
Daca subventia acopera cheltuieli aferenta activitatilor fara scop patrimonial se inregistreaza trecerea la venituri aferente activitatii
fara scop patrimonial a subventiei aferente
472 = 7392
Venituri inregistrate in avans Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din
tara si din strainatate si subventii pentru venituri
Sumele incasate de asociatie reprezentand subventii incasate in nume propriu, nu se distribuie asociatilor, acestea pot fi utilizate
numai pentru acoperirea cheltuielilor pentru care a fost acordata subventia, de exemplu intretinerea pasunii.
Aceasta modalitate de inregistrare este aferenta subventiilor incasate de asociatie in numele sau propriu si suporta cheltuieli
inregistrate de asociatie.
In masura in care subventiile sunt incasate de catre asociatie in numele fiecarei persoane fizice, acestea nu reprezinta venituri ale
activitati proprii ci o intermediere a unei incasari in numele tertilor (asociatii).
Subventiile incasate in numele asociatilor, cuvenite acestora se inregistreaza
461/APIA = 462/ asociati
Incasarea subventiei
5121 = 461
Plata catre asociati

462 = 5121/5311
Veniturile din subventii, pentru persoanele fizice care le incaseaza sunt venituri neimpozabile daca acestea sunt aferente fiecarei
persoane fizice, colectate de asociatie in numele acestor persoane si nu reprezinta distribuiri din rezultatul asociatiei.
Asociatia nu are in acest caz obligatia de a retine impozit aferent subventiei.
In ceea ce priveste impozitarea activitatilor, potrivit pct. 29 din Normele de aplicare a Codului Fiscal
, in cazul contribuabililor care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri fara
personalitate juridica, plafonul neimpozabil se acorda la nivel de asociere.
Venitul dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit.
Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata (ha)/cap de animal/familie de albine.
Consider ca asociatia trebuie sa depuna declaratia 221 cu suprafata totala afectata asocierii de catre toti membri asociati.
In cazul in care activitatea agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit se desfasoara in cadrul unei
asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative revin asocierii si se indeplinesc de catre asociatul care raspunde pentru
ndeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.
In cazul asocierilor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, asociatul desemnat are
urmatoarele obligatii:
a) sa inregistreze contractul de asociere, precum si orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociatia este inregistrata in
evidenta fiscala, in termen de 30 de zile de la data incheierii acestuia. Prin sediul asociatiei se intelege locul principal de desfasurare
a activitatii asociatiei;
b) sa determine venitul impozabil obtinut in cadrul asociatiei, precum si distribuirea acestuia pe asociati potrivit prevederilor art.
107 alin. (2);
c) alte obligatii ce decurg din aplicarea titlului IV din Codul fiscal
.
Pe baza declaratiilor depuse de asocierile fara personalitate juridica, organul fiscal competent stabileste impozitul anual datorat.
Impozitul determinat de organul fiscal competent reprezinta impozit final si nu se recalculeaza.
Nu au obligatii declarative contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea sub forma unei asocieri
fara personalitate juridica, obligatiile declarative fiind indeplinite de asociatul care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei
fata de autoritatile publice.
Rating:

Asigura-te, astfel, ca vei fi m
Monografie contabila incasari din vanzari de marfuri cu amanuntul. Emitere facturi si

incasarea cu cardul
Dana Hristu, valabil la 10-Mai-2017
Tags: casa de marcat, factura, bon fiscal, inregistrari contabile
Intrebare: Suntem o societate comerciala de productie care are

casa de marcat si facem vanzare de marfuri. Am vandut marfuri
care au fost platite cu card prin POS. Suma a fost introdusa in
casa de marcat si s-a emis bon fiscal. Clientul a solicitat factura
ulterior. Am emis factura dar cum procedez cu bonul fiscal?
Cum facem inregistrarile contabile?

Raspuns:
In cazul in care se incaseaza factura cu numerar sau prin banca se poate emite si bon fiscal cu o mentiune distincta (ex.cash sau
banca), insa trebuie sa inregistrati in contabilitate operatiunile astfel:
1) Facturarea:
4111/461 %
707
4427
2) Incasarea cu numerar, pe baza bonului fiscal:

5311 = 4111/461
3) Incasarea prin banca:

5121= 4111/461
4) Evidentierea sumelor din Raportul Z al casei de marcat, ca re se vor incasa prin banca(CEC, OP, CARD):
5125 %
707
4427
5) Incasarea efectiva asumelor:

5121 = 5125
Pe facturile emise si achitate pe baza de bonuri fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999, republicata,
cu modificarile ulterioare, nu este necesara mentionarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficienta mentiunea
"conform bon fiscal nr./data".”
In cazul dat, stornati bonul fiscal pentru care s-a emis factura:
5125 % (storno)
707 (storno)
4427 (storno)
Inregistrati factura:
4111/461 %
707
4427
Incasati prin banca, factura emisa:
5121 = 4111/461
Conform prevederilor cuprinse in Instructiunile de completare a declaratiei 394 , Anexa nr.2 - Sectiunea 1 , la OMFP 3769/2015,
cartusul G va contine: numarul total al bonurilor fiscale si valoarea totala a incasarilor efectuate prin intermediul aparatelor de
marcat electronice fiscale, emise in perioada de raportare, inclusiv a incasarilor prin intermediul bonurilor fiscale care indeplinesc
conditiile unei facturi simplificate, indiferent daca au/nu au inscris codul de TVA al beneficiarului.
NU vor fi incluse in acest cartus bonurile fiscale pentru care au fost emise facturi conform art. 319 din Codul fiscal
;

Rating:
Descarca aici Programul Special de Alerta P
Vanzare marfuri cu amanuntul. Scutire TVA. Monografie contabila

Irina Coma, valabil la 12-Mai-2017
Tags: vanzare marfuri, TVA, declaratia 010, comert cu amanuntul
Intrebare: Care sunt obligatiile fiscale pentru o societate

comerciala inregistrata ca platitoare de TVA ce desfasoara
activitati de vanzare marfuri cu amanuntul in cazul in care
solicita aplicarea regimului special de scutire de TVA pentru
intreprinderi mici avand in vedere ca nu a depasit plafonul nici
in anul anterior si nici in anul curent? TVA dedusa aferenta
marfurilor in stoc se ajusteaza? Care este procedura?
Irina ComaConsultant fiscal, expert contabil si auditor

Raspuns:
Pentru societatile care indeplinesc conditiile de anulare a codului de TVA se depune declaratia 010. Scoaterea din evidenta
platitorilor de TVA se poate face prin depunerea 010 in fiecare luna, in primele 10 zile ale lunii. Daca sunteti la trimestru, se depune
in primele 10 zile ale lunii urmatoare trimestrului.
Formularul 010 se depune de contribuabilii a caror cifra de afaceri de anul trecut si cifra de afaceri de anul in curs pana la data
solicitarii scoaterii din evidenta platitorilor de TVA, nu depaseste plafonul de scutire de la Art. 310, alin.1, respectiv 220.000 lei. Se
completeaza subsectiunea 1.15 din formularul 010.
Cifra de afaceri de 220.000 lei se calculeaza in functie de Art. 310, alin. 2 Codul Fiscal. Respectiv, in cifra de afaceri, intra baza
livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile (cu TVA), luate din jurnalul de vanzari, cu exceptia livrarilor de active fixe si
livrarilor de mijloace de transport noi. In cifra de afaceri intra inclusiv facturile pentru avansurile incasate sau neincasate.
Scoaterea de la TVA va fi valabila de la data comunicarii ANAF de scoatere din evidenta platitorilor de TVA. Art. 310, alin. 7 Codul
Fiscal.
Ajustarea se face in ultimul decont de TVA depus, adica declaratia 300. Declaratia 300 se depune pana la data de 25 a lunii
urmatoare celei in care a fost comunicata decizia de anulare a inregistrarii in scopuri de TVA, indiferent care a fost perioada fiscala
la TVA, luna sau trimestru.
In cazul in care ajustarile nu sunt declarate in ultimul decont depus sau au fost efectuate ajustari eronate, acestea se cuprind
ulterior in declaratia 307.
Modul de efectuare a ajustarilor:
Pe baza de INVENTARIERE se ajusteaza TVA dedus la toate bunurile şi serviciile din stoc.
• Ajustarea TVA-ului dedus aferent bunurilor aflate in stoc, consta in anularea deducerii TVA aferent in functie de cota de TVA care
a fost in vigoare la data achizitiei.
• Din punct de vedere contabil, inregistrarile contabile sunt:
a. 371 "Marfuri" = 4428 "TVA neexigibila" in rosu cu valoarea TVA neexigibila aferenta stocurilor
b. eliminarea adaosului comercial din soldul contului 371 si aplicarea cotei de TVA la suma obtinuta, in vederea determinarii valorii
TVA deductibile de ajustat :
371"Marfuri" = 4426 "TVA deductibila" valoarea TVA deductibila de ajustat
c. 371 "Marfuri" = 378 "Diferente de pret la marfuri" in negru sau in rosu , daca se decide nemodificarea preturilor de vanzare cu
amanuntul.
Productie imobilizari corporale. Monografie contabila
Olguta Crevelescu, valabil la 08-Mai-2017
Tags: inregistrari contabile, imobilizari corporale, OMFP 1802/2014, productie in curs
Intrebare: Societate s-a hotarat sa construiasca in regie

proprie un cantar CF si s-a modernizeze la o cladire
achizitionata care nu era terminata. Eu m-am gandit sa
contabilizez aceasta cladire ca o imobilizare la fel precum
cantarul. Toate materialele sunt cumparate pe firma si au
contractat cu diverse firme carora le plateste manopera si
unele lucrari le efectum noi (sudat, turnat beton etc).
Inregistrarile contabile pe care le-am facut sunt 231 = 401 nu
am dat in consum materialele este corect sau cum trebuie sa
fac aceste lucrari cand sunt gata ce documente trebuie sa
intocmesc si care sunt inregistrarile contabile? Care este
monografia contabila?
Cladirea neterminata cumparata = 995229.76 lei (cont 231) in
anul 2015
Materiale copertina pentru cladire = 104250.30 lei (cont
231.02) in anul 2015, valoare 26592,31 lei si in 2016 valoare
77657.99 lei.
Materiale pentru porti geamuri = 7331.92 lei (cont 231.01) in
anul 2016
Materiale pentru cantar CF = 4444,53 lei (cont 231.03) in anul
2017
Aceste valori cu materialele cantitativ valoric se regasesc in
conturi analitice 231, 231.01, 231.02, 231.03.

Raspuns:
Potrivit OMFP 1802/2014, in debitul contului 231 "Imobilizari corporale in curs de executie" se inregistreaza valoarea imobilizarilor
corporale in curs de executie facturate de furnizori, inclusiv entitati afiliate sau entitati asociate si entitati controlate in comun (404,
451, 453);
Deci achizitia cladirii neterminate se inregistreaza:

231 = 404
Tot in debitul contului 231 "Imobilizari corporale in curs de executie" se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de
executie efectuate in regie proprie, neterminate (722). Materialele si serviciile, eventual cheltuielile cu salariile efectuate pentru
realizarea productiei se evidentiaza in conturile corespunzatoare, urmand ca la finalul lunii sa se efectueze inregistrarea receptiei
partiale:
Achizitie materiale:
3xx = 401
Consum materiale:
6xx = 3xx
Achizitie servicii:
6xx = 401
La finalul lunii:
231 = 722
La incepuntul lunii urmatoare se reia productia in curs:

231 = 722 suma cu minus
Se inregistreaza cheltuielile efectuate in a doua luna.
La finalul celei de-a doua luni se inregistreaza productia neterminata prin cumularea tuturor cheltuielilor de la inceputul productiei:
231 = 722
In creditul contului 231 "Imobilizari corporale in curs de executie" se inregistreaza valoarea imobilizarilor corporale in curs de
executie, receptionate, date in folosinta sau puse in functiune (211, 212, 213, 214, 216, 217)
Receptia finala, in baza procesului verbal de receptie:

212/2131 = 231
Pentur ca aveti 2 imobilizari (modernizarea si constructia cantarului), este bine sa aveti analitice distincte pe 231.
Deci ati inregistrat corect achizitionarea cladirii neterminate in contul 231. Nu ati inregistrat corect materialele si celelalte cheltuieli.
Cheltuielile efectuate pentru activitatea de productie se evidentiaza in conturi din clasa 6, urmand ca la finalul lunii sa se calculeze
valoarea productiei (costul de productie conform contabilitatii de gestiune). Profitul/pierderea din aceasta activitate va fi 0
(deoarece 722 balanseaza cheltuielile inregistrate in cursul lunii).
Din punct de vedere fiscal, daca ati operat toate cheltuielile in 231, nu exista incidente. Dar ati mentionat ca ati efectuat si lucrari
cu personalul propriu, pe care le-ati dedus la impozitul pe profit. De asemenea, mai sunt si alte cheltuieli indirecte care ar fi trebuit
repartizate pe activitatea de productie (administrative, utilitati, amortizati etc).
Rating:
Reprezentanta fiscala. Monografie contabila
Tags: reprezentanta fiscala, inregistrari contabile, vanzare marfa
Intrebare: Societatea a deschis o reprezentanta fiscala in

Polonia prin intermediul careia comercializam produsele firmei.
Cum inregistrez vanzarea marfii de la societetea-mama catre
reprezentantul fiscal? Care este tratamentul TVA si ce declaratii
se intocmesc?

Raspuns:
Reprezentantul fiscal este diferit de reprezentanta unei societati.
Reprezentantul fiscal poate fi orice persoana juridica din Polonia ce inregistreaza fiscal societatea din Romania in vederea indeplinirii
obligatiilor fiscale ce ii revin.
In cazul in care se infiinteaza o reprezentanta in Polonia, aceasta reprezinta o subunitate fara personalitate juridica.
Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul in
Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea
prevederilor Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate.
Aceasta reprezentanta are obligatia de a organiza si conduce evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita
determinarea informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi situatii
financiare anuale.
In functie de legislatia specifica este posibil ca aceste subunitati sa depuna anumite raportari contabile/situatii financiare anuale la
finele exercitiului financiar.
In ceea ce priveste TVA, daca reprezentanta este inregistrata in scopuri de TVA in Polonia factura se va emite fara TVA, urmand ca
reprezentanta sa aplice taxarea inversa aferenta achizitiilor, iar pentru livrarile locale va aplica TVA cu cota din Polonia.
Facturile astfel emise se vor declara in declaratia 390.
Vanzarea marfurilor de la societatea mama din Romania catre reprezentanta din Polonia
481 = 707
Si
607 = 371
Incasarea
5124 = 481
Reprezentanta din Polonia va inregistra
- primirea facturilor de la societatea mama

371 = 481
Decontari intre unitate si subunitati
- Se aplica taxarea inversa in Polonia
- Emiterea facturilor de vanzari marfa catre client de catre
411 = %
Clienti 707
Venituri din vanzarea marfurilor
462/ TVA Polonia
- Incasarea facturilor
5124 = 411
Clienti
- Plata facturilor primite de la societatea mama

481 = 5124
Decontari intre unitate
si subunitati
- Inregistrarea altor cheltuieli de functionare

% = 401
612
625
628
635
- Plata
401 = 5121
La perioadele de intocmire a situatiilor financiare balantele subunitatilor sunt verificate si centralizate in balanta societatii mama.
In ceea ce priveste impozitul, societatea mama va determina impozit pe profitul rezultat din activitatea realizata in Romania,
inclusiv veniturile si cheltuielile din vanzarea catre reprezentanta.
Reprezentanta va determina in Polonia impozit aferent unui sediu permanent, va depune declaratiile si va efectua platile aferente.
Conventia de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Polonia prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri metoda
deducerii.
Impozitele platite de un rezident al Romaniei pentru venitul sau capitalul impozabil in Polonia, potrivit prevederilor acestui acord,
vor fi deduse din impozitele datorate in Romania, potrivit legislatiei fiscale romane.
In Romania la finele exercitiului la intocmirea declaratiei 101 va deduce din impozitul datorat pentru intreaga activitate inclusiv cea
a reprezentantei, impozitul achitat in Polonia.
Monografie contabila obiecte de inventar
Tags: obiecte de inventar, inregistrari contabile, imobilizari
Intrebare: In luna martie 2017 societate achizitioneaza

materiale pentru realizarea unei bucatarii in valoare de 700 lei
si in luna aprilie 2017 plateste o societate sa o confectioneze in
valoare de 800 lei. Care este monografia contabila? Societatea
recunoaste ca imobilizare corporala mijloacele fixe care au si
valoare mai mare de 2500 lei.

Raspuns: In cazul dat, inregistrati bucataria ca obiect de inventar.
Inregistrari contabile:
In luna Martie 2017:
323 " Materiale de natura = 401 "Furnizori" – 700 lei
obiectelor de inventar in curs de aprovizionare"
In luna Aprilie 2017:

323 " Materiale de natura = 401 "Furnizori" – 800 lei
obiectelor de inventar in curs de aprovizionare "
303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" = 323 " Materiale de natura - 1.500 lei
obiectelor de inventar in curs de aprovizionare "
Organizare evenimente. Operatiuni de incasari si plati. Monografie contabila

Tags: organizare nunti, inregistrari contabile, legea 70/2015
Intrebare: De curand societatea are in comodat un cort cu

capacitate de 500 locuri de la o persoana fizica. Avem solicitari
pentru evenimente. Cum putem incasa banii deoarece pentru
autorizatie de marire de plafon dureaza 30 zile si avem primul
eveniment anuntat?
Este necesara incheierea unui contract pentru orice eveniment?
Daca nu avem contract incheiat putem taia bonuri fiscale pe
diferite sume este corect se poate taia fractionat si cum
inregistram in contabilitate?

Raspuns:
Potrivit art. 4^1 din Legea nr. 70/2015
organizatorii de nunti si botezuri, pentru operatiunile de incasari in numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de
aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent in administrarea obligatiilor lor fiscale, in cazul in care acestia
prezinta organului fiscal informatii din care rezulta ca incasarile de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de
evenimente depasesc plafonul prevazut la art. 4, aprobarea unui alt plafon de incasari decat cel stabilit la art. 4.
La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea in vedere incasarile pe care organizatorii de nunti si botezuri le-au avut anterior din
astfel de evenimente.
Organul fiscal dispune cu privire la cererea depusa printr-o decizie in termen de cel mult 15 zile de la data depunerii cererii. Decizia
are valabilitate un an de la data comunicarii.
Potrivit Legii nr. 70/2015

operatiunile de incasari intre operatorii economici mentionati si persoanele fizice (necomercianti) privind:
- cesiuni de creante,
- primiri de imprumuturi sau alte finantari,
- contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii se pot desfasura in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la
o persoana.
Sunt interzise incasarile fragmentate de la o persoana, pentru operatiunile de incasari in numerar cu o valoare mai mare de 10.000
lei, precum si fragmentarea tranzactiilor reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, respectiv
fragmentarea unei livrari de bunuri sau a unei prestari de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.
Pentru evenimente organizate a caror valoare totala depaseste plafonul de 10.000 lei, se poate incasa suma de maxim 10.000 lei
numerar iar diferenta prin plata cu cardul sau virament bancar.
In situatia platii prin card, pe bonul fiscal se inscrie modalitatea de incasare.
In masura in care este incheiat un contract pentru un anumit eveniment, valoarea totala se atribuie evenimentului, acesta
neputand fi fractionat.
Inregistrarea veniturilor si a incasarii

- 411 = %
701(704)
4427
- Incasarea
5311 = 411- maxim 10.000
5125 = 411 – diferenta
Bonul fiscal se emite la incasarea contravalorii serviciilor prestate si a produselor vandute.

Sumele incasate pe baza bonului fiscal se regasesc in Registrul de casa al societatii.
Consider ca emiterea de bonuri fiscale pentru sume neincasate si in mod fractionat pentru un eveniment unic, nu este o procedura
corecta avand in vedere ca sumele nu sunt efectiv incasate, exista prevederi specifice in legislatie pentru astfel de evenimente iar
incasarea partiala poate fi reconsiderata ca incasare fractionata.
Scoaterea din evidenta a creantelor si datoriilor. Monografie contabila
Tags: creante, inregistrari contabile, prescriptie, codul fiscal
Intrebare: Pentru operatorii economici este obligatorie

scoaterea din evidenta a furnizorilor si clientilor prescrisi? Care
este baza legala pentru aceasta obligatie sau este o optiune a
factorilor de decizie din firma? Exista sanctiuni in cazul in care
nu se aduce la indeplinire aceasta procedura la implinirea
termenului de prescriptie?
Care este modalitatea de scoatere din evidenta contabila a unor
furnizoriclienti care sunt sau nu sunt prescrisi (dar nu mai pot
fi platiti/incasati din diverse motive � radiere, dizolvare,
imposibilitatea contactarii, insolventa, faliment etc pentru care
s-au constituit ori nu s-au constituit provizioane si care sunt
implicatiile fiscale si inregistrarile contabile in cazul unei
societati platitoare de impozit pe profit si TVA?
Ce tipuri de creante intra in categoria celor la care se refera
ajustarile de la art. 26 lit. c) si j) din Codul fiscal
(adica atat cele asupra clientilor din vanzari de
bunuriexecutari de lucrari/prestari de servicii cat si alte tipuri
de creante) avand in vedere prevederile pct. 19 alin. (3) si alin.
(6) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
?

Raspuns:
1. Dupa incheierea termenului de prescriptie , scoaterea din evidenta a furnizorlor si clientilor este o optiune a factorilor de decizie
din firma.
Conform Codului civil
prescrierea datoriei reprezinta un drept de care debitorul se poate prevala in instanta, si nu o obligatie.
Nu exista niciun act normativ care sa impuna scoaterea din evidenta a creantelor si datoriilor dupa incheierea termenului de
prescriptie.
2. Scoaterea din evidenta a clientilor si furnizorilor se face pe baza Hotararii conducerii firmei.
Scoaterea din evidenta a crentelor – aspecte fiscale
1) TVA
- Daca exista o hotarare judecatoreasca de inchidere a falimentului sau eliminare a creantei (in cazul reorganizarii) si creanta nu
este mai veche de 5 ani (termenul de prescriptie pentru obligatii fiscale), atunci aveti dreptul sa ajustati in favoarea dvs. TVA
colectata la inregistrarea initiala a facturilor, conform art. 287, litera d) din Codul fiscal
:
“Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii: (…)d) In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate nu se poate incasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare
admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata. Ajustarea este
permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, iar, in cazul falimentului
beneficiarului, incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legislatia insolventei,
hotarare ramasa definitiva/definitiva si irevocabila, dupa caz. in cazul in care ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti de
confirmare a planului de reorganizare sunt incasate sume aferente creantelor modificate sau eliminate prin planul de reorganizare,
se anuleaza ajustarea efectuata, corespunzator sumelor respective prin decontul perioadei fiscale in care acestea sunt incasate;”.
Normele metodologice explica :
“(6) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 287 lit. d) din Codul fiscal
, este permisa pentru facturile emise care se afla in cadrul termenului de prescriptie prevazut in Codul de procedura fiscala
. In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a punerii in aplicare a unui
plan de reorganizare admis si confirmat printr-o hotarare judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau
eliminata, ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare,
daca aceasta a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2016. In cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza
anularea taxei neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate.”
In contabilitate ajustarea TVA se reflecta astfel :
- “in negru”:
4427 = 4118 valoarea TVA din factura initiala
"TVA colectata" "Clienti incerti sau in litigiu"
- sau “in rosu”, in functie de posibilitatile programului de contabilitate :

4118 = 4427 - valoarea TVA din factura initiala
"Clienti incerti sau in litigiu" "TVA colectata"
- scoaterea din evidenta a creantei cu suma neta, neincasata, dupa scaderea TVA:
654 = 4118 valoarea din factura fara TVA
“Pierderi din creante si debitori diversi” “Clienti incerti sau in litigiu”
- anularea provizionului constituit (daca el exista):

491 = 7814
“Ajustari pentru deprecierea “Venituri din ajustari pentru deprecierea
creantelor – clienti” activelor circulante “.
TVA se poate ajusta numai in cazul in care sunt indeplinite conditiile de la art. 287. Nu conteaza daca s-au constituit ajustari pentru
depreciere sau nu.
2) Deductibilitatea cheltuielii cu scoaterea din evidenta a clientilor
Dpv contabil, la scoaterea din evidenta a clientilor se fac urmatoarele inregistrari :
654 = 4118
si , daca a fost inregistrata o ajustare pentru depreciere, aceasta se anuleaza, ea ramanand fara obiect :
491 = 7814
Venitul din 7814 va urma, dpv. fiscal, acelasi tratament pe care l-au avut cheltuielile la constituirea ajustarii :
- In cazul in care cheltuiala (6814) a fost considerata nedeductibila, suma din 7814 va fi neimpozabila (art. 23, litera d) din Codul
fiscal
)
- In cazul in care cheltuiala (6814) a fost dedusa, suma din 7814 va f impozabila la calculul impozitului pe profit.
Deductibilitatea cheltuielii din 654 va fi apreciata in functie de prevederile art. 25, alin. (4), litera h) din Codul fiscal
:
“(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
nr. 85/2014
;
3. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
4. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;
5. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul;
6. au fost incheiate contracte de asigurare;”
Daca se deduce cheltuiala trebuie sa existe neaparat o copie a sentintei judecatoresti care atesta situatia pe baza careia s-a
exercitat dreptul de deducere.
Scoaterea din evidenta a furnizorilor – aspecte fiscale
La scoaterea din evidenta a furnizorilor neachitati venitul din 7588 este intotdeauna impozabil la calculul impozitului pe profit.
In contabilitate, scoaterea din gestiune a furnizorilor se inregistreaza :
401 = 7588 cu intreaga valoare din contul 401
“Furnizori” “Alte venituri din exploatare”
3. Ce tipuri de creante intra in categoria celor la care se refera ajustarile de la art. 26, lit.,,c’’ si ,,j’’ din Codul fiscal
.
In aceasta categorie intra toate creantele comerciale - cele asupra clientilor din vanzari de bunuri/executari de lucrari/prestari de
servicii – plus cele asupra altor debitori (461, 45x), incepand cu 1 ian 2016.
Iata ce spuneau Normele metodologice la 31.12.2015:
“53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale,
marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o
perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.”
Deci pana la decembrie 2015 provizioanele se constituiau numai pentru facturile emise clientilor. Din ianuarie 2016 se accepta
constituirea de provizioane deductibile si pentru alte tipuri de creante sau creante pentru care nu s-au emis neaparat facturi.

Rating:
chizitie prima de capital. Monografie contabila
Tags: prima de capital, asociati, inregistrari contabile, imobilizari financiare

Intrebare: O societate romana X devine asociat intr-o alta
societate romana Y. Contributia la capitalul social in Y este de
100 lei. In schimbul cooptarii, noul asociat X, va plati o prima
de capital in valoare de 10000 lei in doua transe. Care sunt
implicatiile contabile si fiscale, monografia contabila la
asociatul X?

Raspuns:
Potrivit pct. 264 din OMFP 1802/2014 imobilizarile financiare cuprind actiunile detinute la entitatile afiliate, imprumuturile acordate
entitatilor afiliate, actiunile detinute la entitati asociate si entitati controlate in comun, imprumuturile acordate entitatilor asociate si
entitatilor controlate in comun, alte investitii detinute ca imobilizari.
Imobilizarile financiare recunoscute ca activ se evalueaza la costul de achizitie.

Imobilizarile financiare se prezinta in bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierdere de valoare.
In masura in care achizitia se clasifica in categoria imobilizarilor financiare (va fi detinuta pe o perioada mai mare de un an), titlurile
astfel achizitionate se inregistreaza la societatea X la valoarea de achizitie.
Daca valoarea de de achizitie este de 10.100 lei, societatea X va inregistra achizitia:

261 = 269 10.100
Efectuarea platilor
269 = 5121
Patiserie. Monografie contabila
Olguta Crevelescu, valabil la 28-Apr-2017
Tags: patiserie, productie. inregistrari contabile
Intrebare: Care este monografia contabila pentru o patiserie?

Raspuns:
Activitatea de patiserie este o activitate de productie.
Potrivit punctului 276 alin. (1) din OMFP 1802/2014, marfurile sunt bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau
produsele predate spre vanzare magazinelor proprii, materiile prime sunt bunuri participa direct la fabricarea produselor si se
regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata, iar produsele finite sunt produsele care au
parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi
depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.
Ingredientele achizitionate de o patiserie nu se incadreaza in definitia marfurilor, deoarece, pentru a fi vanduta necesita
transformari.
Conform punctului 286 alin. (1) din OMFP 1802/2014, in functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite,
de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Avand in vedere cele de mai sus, monografia contabila pentru patiserie este urmatoarea:
Achizitia materiilor prime:

301 = 401 (valoare inclusiv tva din factura de achizitie, deoarece societatea este neplatitoare de tva)
Consumul materiilor prime, in baza bonului de consum:
601 = 301
Inregistrare cheltuieli cu utilitati:

605 = 401
Inregistrare salarii:
641 = 421
421 = %
4312
4314
4372
444
6451 = 4311
6452 = 4371
6453 = 4313
6451 = 4381/analitic fond concedii
6451 = 4381/analitic fond accidente
6452 = 447
Inregistrare chirii:
612 = 401
Obtinerea produselor finite in baza Raportului de productie (Bon de predare-transfer-restituire):
345 = 711 cost de productie
Vanzarea produselor finite:

4111 = 701
Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute:

711 = 345
Societate agricola cu mai multe culturi. Monografie contabila
Gabi Popescu, valabil la 27-Apr-2017
Tags: culturi agricole, costuri de productie, inregistrari contabile
Intrebare: Care este monografia contabila pentru o societate

agricola care are mai multe culturi?

Raspuns:
Pentru determinarea costurilor de productie, societatea trebuie sa organizeze contabilitatea de gestiune pentru gruparea
cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara dupa natura lor.
Cheltuielile directe sunt cele ce se atribuie direct pe purtatorul de cost si cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si
materialelor directe consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala
etc), alte cheltuieli directe.
Cheltuieli indirecte privesc obtinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrari, servicii sau comenzi, respectiv faze,
activitati etc., sau chiar entitatea in ansamblul ei
Includerea cheltuielilor indirecte in costul obiectelor de calculatie se realizeaza prin repartizare, pe baza unor procedee de
repartizare determinate, aplicate cu consecventa, adecvate tipului de cheltuieli care urmeaza a fi repartizate si purtatorilor de
costuri asupra carora se repartizeaza.
In aceasta categorie se pot include cheltuieli, cum ar fi:
- materii prime si materiale indirecte;
- cheltuieli indirecte privind forta de munca;
- alte cheltuieli atribuibile obiectului de calculatie.
Celtuielile indirecte de productie se repartizeaza proportional cu o anumita baza sau criteriu de repartizare, care exprima cel mai
bine legatura dintre cheltuielile de repartizat si baza de repartizare aleasa.
Bazele de repartizare pot fi: cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale directe, salariile directe, totalul cheltuielilor de
prelucrare, numarul orelor de funtionare a utilajelor etc.
Criteriul/ baza de repartizare trebuie aleasa astfel incat costul fiecarui produs sa fie afectat cu o cota-parte din cheltuielile indirecte
de productie care sa corespunda cat mai exact consumului real ocazionat de produsul respectiv.
Cheltuielile indirecte variabile se repartizeaza in totalitate, iar cheltuielile indirecte fixe se repartizeaza proportional cu nivelul
normal al activitatii.
In cadrul productiei vegetale, inregistrarea in contabilitate trebuie sa puna in evidenta cheltuielile efectuate pentru obtinerea
productiei, inregistrarea productiei in curs si a productiei finite la costul standard stabilit.
Cheltuielile directe aferente tipurilor de culturi

- materiale de plantat (seminte, rasaduri)
Exemple de cheltuieli indirecte de repartizat
- salarii
- apa si energie pentru irigatii
- ingrasaminte
- fertilizatori
- combustibil
- amortizari
- cheltuieli cu recoltarea
- Achizitia de materii prime si materiale (fertilizatori, pesticide, etc) pentru infiintarea culturii
% = 401
302 analitic tip Furnizori
Seminte si materiale de plantat
3028
- Consumul materiilor prime si materialelor

- materiale de plantat
6025 = 3025/ analitic tip cultura
Cheltuieli privind semintele si Seminte si materiale de plantat
materialele de plantat
- fertilizatori
6028 = 3028
Cheltuieli privind alte Alte materiale consumabile
materiale consumabile
- Salarii
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate
Contributiile sociale datorate de angajator

645 = %
Cheltuieli privind asigurarile 431
si protectia sociala Asigurari sociale
437
Ajutor de somaj
- Cheltuieli cu energie electrica si apa
605 = 401
Cheltuieli privind energia si apa Furnizori
- Combustibil aferent masinilor agricole
- aprovizionare
3022 = 401
Combustibili Furnizori
- consum
6022 = 3022
Cheltuieli privind combustibilii Combustibili
- Amortizarea aferenta masinilor agricole

6811 = 2813
- Servicii prestate de terti

628 = 401
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti Furnizori
- Cheltuieli de recoltare
628 = 401
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti Furnizori
La finele fiecarei luni, productia in curs se inregistreaza prin creditul contului 711 la o valoare egala cu cheltuielile de productie
inregistrate in cursul lunii respective.
331 = 711 - cheltuieli cumulate de la inceputul productiei

Produse in curs de Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
executie
La inceputul lunii urmatoare, scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie, la nivelul sumelor cumulate la sfarsitul
lunii precedente
711 = 331/analitic - suma inregistrata anterior
Venituri aferente costurilor Produse in curs de executie
stocurilor de produse
Evidenta se tine pe analitice pentru fiecare tip de cultura.
Inregistrarea productiei finite obtinuta la cost standard, la recoltare

Valoarea productiei obtinuta se determina prin cantarirea productiei si inmultirea cantitatii obtinute cu costul standard pe kg sau
tona.
347/analitic cultura = 711
Produse agricole Venituri aferente costurilor
- Inregistrarea veniturilor din vanzarea produselor

411 = 7017
Clienti Venituri din vanzarea produselor agricole
Descarcare gestiunii de produsele vandute

711 = 347
Venituri aferente costurilor Produse agricole
Rating:
Refacturare cheltuieli. Monografie contabila
Anca Ivanov, valabil la 26-Apr-2017
Tags: refacturare, inregistrari contabile, chirias
Intrebare: Societatea L, microintreprindere platitoare de TVA

lunar, are in proprietate 3 autocamione, cap tractor dar nu are
angajati si nu are licenta de transport marfa. Are cod CAEN
7712 "Activitati de inchiriere si leasing de autovehicule rutiere
grele". Societatea L inchiriaza cele 3 capuri de tractor unei
societati de transport M (afiliata) care detine licenta de
transport, are angajati soferi si coordonator de transport si
face efectiv transport international de marfa. In fiecare luna
societatea L emite catre societatea M factura de chirie plus TVA
conform contractului. In luna martie societatea L plateste
pentru cele 3 tiruri:
- impozitul auto aferent anului 2017
- verificare tahograf pentru 12 luni
- RCA pentru 12 luni.
Cum trebuie sa procedeze societatate L in cazul acestor

cheltuieli? Le deduce sau trebuie sa le refactureze societatii M?
Daca trebuie sa le refactureze cum procedeaza? Are obligatia
sa achite impozit micro pentru aceste refacturari? In ce cont
inregistraza societatea Laceste cheltuielile, dar veniturile (in
cazul refacturarii)?

Raspuns:
Practic, pentru dvs. camioanele reprezinta mijloace fixe detinute in scopul obtinerii veniturilor din chirii.
Dat fiind ca le utiliati in activitatea economica in aceasta calitate si obtineti venituri, atunci cheltuielile realizate in legatura cu ele
sunt cheltuieli ale perioadei si se vor inregistra in functie de natura lor :
635 = 446 impozitul auto
628 = 401 serviciul de verificare tahograf
613 = 401 asigurarea auto.
Nu sunteti obligati sa refacturati aceste cheltuieli.

Numai daca in contractul de inchiriere ati prevazut ca cel care suporta aceste cheltuieli este chiriasul (sau doriti sa recuperati acesti
bani iar chiriasul este de acord sa plateasca factura), atunci le veti refactura ca si cheltuieli accesorii serviciului de inchiriere.
In aceasta calitate – de cheltuieli accesorii – factura va fi intocmita cu TVA (art. 286, alin. (3) din Codul fiscal
si Normele sale de aplicare):
4111 = 708 toate cheltuielile refacturate
4111 = 4427
Suma din contul 708 intra in baza de impozitare pentru venitul microintreprinderii.

Rating:

Asigura-te, astfel, ca
Incasare avans. Regim TVA. Monografie contabila

Tags: avans, decont TVA, inregistrari contabile
Intrebare: Cum declaram TVA in situatia in care se incaseaza

un avans prin banca in ultima zi din luna si se emite factura
pentru suma incasata in luna urmatoare?

Raspuns:
Pentru a prelua TVA colectata in decontul de TVA al lunii (perioadei fiscale) in care s-a incasat avansul, inregistrati in contabilitate,
astfel:
In ziua incasarii TVA:
5121/5311 = %
4427 TVA 19%
419 Baza TVA 19%
In ziua emiterii facturii de avans (luna urmatoare):

4111 = %
4427 TVA 19%
419 Baza TVA 19%
Stornare inregistrare initiala (luna precedenta), la data emiterii facturii de avans:

5121/5311 = % (storno)
4427 TVA 19% (storno)
419 Baza TVA 19% (storno)
Si
Incasarea facturii de avans, la data emiterii facturii de avans:
5121/5311 = 4111
Vanzare mijloc fix partial amortizat sub pretul de achizitie. Monografie contabila
Constanta Popa, valabil la 24-Apr-2017
Tags: utilaje, vanzare sub cost, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea a achizitionat in urma cu 7 ani un utilaj in

valoare de 300.000 lei. In acest moment este amortizat in
proportie de 30%. Administratorul societatii a hotarat sa vanda
acest utilaj dar avand in vedere gradul de uzura al acestuia
pretul de vanzare va fi cu mult sub pretul de achizitie. Care este
procedura si monografia contabila pentru a inregistra acesta
operatiune?
Constanta PopaEconomist
Raspuns:
Faptul ca pretul de vanzare este mult sub pretul de achizitie nu prezinta nicio relevanta, in conditiile in care este vorba de un pret
de vanzare agreat de parti, iar cumparatorul nu este considerata persoana afiliata cu societatea in cauza. Doar in ipoteza in care
cumparatorul ar fi persoana afiliata cu societatea vanzatoare (ceea ce nu reiese din cele prezentate) ar deveni incidente prevederile
art. 11 alin. 4 dinCodul fiscal
conform carora tranzactiile sunt recunoscute conform principiului valorii de piata, in caz contrar organele fiscale pot ajusta sau pot
estima suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricareia dintre partile afiliate pe baza nivelului tendintei centrale
a pietei. In concluzie, chiar daca cheltuielile cu valoarea ramasa neamortizata vor fi mai mari decat venitul obtinut in urma vanzarii
utilajului, ele vor fi deductibile integral in temeiul art. 19 alin. 1 din Codul fiscal
si pct. 5 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare coroborat cu art. 25 alin. 1 din Codul fiscal
, fiind considerate drept cheltuieli efectuate in cadrul activitatii economice a societatii.
Inregistrarile contabile sunt (presupunand ca pretul de vanzare este 150.000 lei fara TVA):
- inregistrarea vanzarii mijlocului fix

461 “Debitori diversi “ = % 178.500 lei
7583 “Venituri din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital” 150.000 lei
4427 “TVA colectata” 28.500 lei
- inregistrarea scoaterii din evidenta a mijlocului fix vandut

% = 2131 “Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 300.000 lei
2813 “Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport“ 90.000 lei
6583 “Cheltuieli privind activele cedate si alte operatiuni de capital” 210.000 lei
- incasarea contravalorii utilajului vandut

5121 “Conturi la banci in lei” = 461 “Debitori diversi “ 178.500 lei.
Restituire avans incasat de la client. Monografie contabila
Tags: restituire avans, inregistrari contabile, stornare, marfa
Intrebare: Am primit un avans pentru marfa depozit cu factura

de avans in data de 21.03.2017. Ulterior clientul s-a razgandit
si nu a mai dorit marfa. Am taiat factura de stornare a
avansului in data de 31.03.2017 iar banii au fost virati in data
de 20.04.2017. Care este procedura de urmat?
Raspuns:
Factura de avans din 21.03.2017:
4111%
4427
419
Incasare factura:
5121 = 4111
Stornare factura pe data de 31.03.2017:

4111% (storno)
4427 (storno)
419 (storno)
Stornare inregistrare incasare:

5121= 4111 (storno)
Corectie inregistrare incasare

5121 = 473
Restituire avans client:

473 = 5121

Rating:
Monografie contabila pentru concediu medical

Tags: concediu medical, fond de salarii, inregistrari contabile
Intrebare: Care este monografia contabila pentru concediile

medicale din fondul de salarii?

Raspuns:
Monografie contabila, concediu medical:
• Cheltuiala suportata de angajator:
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate
• Retineri din salariu:

421 = %
Personal – salarii datorate 4312
Contributia personalului la asigurarile sociale
4314
Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
4372
Contributia personalului la fondul de somaj
444
Impozitul pe venituri de natura salariilor
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca:
Suportata de angajator:
6458 = 423
Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Personal si ajutoare materiale datorate
Suportata din FNUASS:

4313/analitic = 423
Contributia angajatorului pentru Personal si ajutoare materiale datorate
asigurarile sociale de sanatate
Retineri din indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca:

423 = %
Personal si ajutoare materiale datorate 4312
4372
444
Inregistrarea contributiilor societatii, pe total luna:

6451 = 4311/analitic
Contributia unitatii la asigurarile sociale Contributia unitatii la asigurarile sociale
Fondul de sanatate :
6453 = 4313
Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
Fondul de somaj
6452 = 4371
Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj Contributia unitatii la fondul de somaj
Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate:

Contributia pentru fondul de garantare a creantelor salariale:

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Alte datorii sociale
Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Incasarea contributiei suportate din FNUASS

Conturi la banci in lei Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
Factura primita in regim special al agentiilor de turism. Monografie contabila si obligatii
declarative
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 24-Apr-2017
Tags: pachete turistice, declaratia 394, inregistrari contabile, avansuri
Intrebare: Societatea a achizitionat un pachet turistic conform

unui contract incheiat cu o agentie de turism. Obiectul
contractului este "Organizare deplasare pentru documentare
profesionala la monumente de arhitectura laica si religioasa"
din zona Fagaras-Sighisoara, Romania (cetati, biserici sasesti
fortificate, obiective istorice si de arhitectura) cu cazare si
masa la o pensiune din zona. Pachetul turistic include si
transport cu autocarul. Agentia de turism a intocmit conform
contractului o factura de avans in suma de 10.000 lei cu TVA
zero avand ca mentiune pe factura la rubrica TVA "Regimul
marjei agentii de turism conform art. 311 din Codul Fiscal
". Agentia de turism este inregistrata ca platitoare de TVA pe
site-ul ANAF.
1. Este corect intocmita factura cu aceasta mentiune? Noi nu
vom putea deduce TVA?
2. Care este monografia contabila la inregistrarea acestei
facturi in situatia acestui regim? Dar la facturarea finala a
serviciilor?
3. Din punct de vedere fiscal, pentru societate este cheltuiala
deductibila la calculul impozitului pe profit ? Daca nu, ce
documente trebuie sa avem la baza acestor servicii in conditiile
in care aceasta deplasare are ca scop documentarea
profesionala a salariatilor ?
4. Cum declar aceasta factura in decontul de TVA? Dar in
declaratia 394?

Raspuns:
1. Agentiile de turism, prin specificul activitatii lor, beneficiaza de aplicarea unui regim special de TVA, si anume colectarea si plata
TVA calculata doar la marja lor de profit. Acest regim special aplicabil agentiilor de turism este prevazut, in codul fiscal
, la art. 311.
Acest regim este optional pentru agentiile de turism, cu exceptia unor situatii, care impun in mod obligatoriu aplicarea regimului
special.
Aplicarea regimului special de catre o agentie de turism presupune facturarea catre beneficiarul sau a contravalorii integrale a
serviciului unic de turism, fara mentionarea TVA pe factura (facturarea se face ca si cum agentia de turism ar fi neinregistrata in
scop de TVA).
Pe factura respectiva, insa, agentia de turism are obligatia inscrierii acelei mentiuni referitoare la aplicarea regimului special de
TVA, obligatie impusa de art. 319 alin. (20) lit. n) din codul fiscal
.
Dar beneficiarul agentiei, primind o factura astfel intocmita, nu are dreptul de a deduce TVA, deoarece pe factura respectiva nu este
inscrisa valoarea TVA.
Acest aspect este prevazut la art. 299 alin. (1) lit. a) din codul fiscal
si la punctul 69 alin. (2), unde, ca element de forma ce trebuie indeplinit pentru exercitarea dreptului de deducere, este
mentionata detinerea unei facturi, care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (20).
Intre aceste informatii, se afla, la lit. j), suma taxei colectate de catre furnizor. Or, in cazul de fata, furnizorul nu a inscris pe factura
nici o TVA colectata. Ca urmare, dvs - in calitate de beneficiar si detinator al unei facturi emisa in regim special - nu aveti dreptul de
a calcula si a deduce TVA.
2. Aceasta maniera de facturare de catre agentia de turism nu are nici un efect secundar execeptional privind inregistrarea in
contabilitate de catre beneficiar,
Factura de avans se inregistreaza ca si cum ar fi fost primita de la un neplatitor de TVA (doar avansul, fara mentionarea TVA
deductibila):
4092 = 401 cu valoarea totala inscrisa pe factura (10.000 lei)
Plata acesteia:
401 = 5121 cu valoarea totala inscrisa pe factura (10.000 lei).
Factura finala va fi cu zero (daca avansul de 10.000 lei este de 100%), reprezentand regularizarea avansului, prin inscrierea pe
primul rand a contravalorii serviciului de turism (10.000 lei), iar pe randul al doilea stornarea avansului de 10.000 lei.
In aceasta situatie, inregistrarea facturii finale se face dupa cum urmeaza:

- inregistrarea serviciului de turism:
628 / 6588 = 401 10.000 lei
- stornarea avansului:
4092 = 401 -10.000 lei.
Rezulta valoare zero.
Regularizarea avansului se face in conformitate cu prevederile punctului 95 alin. (2) din normele date in aplicarea art. 319:
"(2) Regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari
de bunuri ori prestari de servicii se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea
integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat ori pe aceeasi factura pe care se
evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile
de avans sau la facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate
cu prevederile art. 319 alin. (20) lit. r) din Codul fiscal
, in cazul operatiunilor pentru care baza impozabila este stabilita in valuta, la regularizare se vor avea in vedere prevederile art. 290
din Codul fiscal
si ale pct. 35."
3. Referitor la formarea (documentarea) profesionala, in Codul muncii sunt prevazute urmatoarele aspecte:
"TITLUL VI: Formarea profesionala
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 192
(1)Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele obiective principale:
a)adaptarea salariatului la cerintele postului sau ale locului de munca;
b)obtinerea unei calificari profesionale;
c)actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru
ocupatia de baza;
d)reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice;
e)dobandirea unor cunostinte avansate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale;
f)prevenirea riscului somajului;
g)promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale.
(2)Formarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale.
Art. 193
Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza prin urmatoarele forme:
a)participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de servicii de formare profesionala din tara ori din
strainatate;
b)stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca;
c)stagii de practica si specializare in tara si in strainatate;
d)ucenicie organizata la locul de munca;
e)formare individualizata;
f)alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat.
Art. 194
(1)Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:
a)cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
b)cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.
(2)Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala, asigurata in conditiile alin. (1), se suporta de catre angajatori.
Art. 195
(1)Angajatorul persoana juridica care are mai mult de 20 de salariati elaboreaza anual si aplica planuri de formare profesionala, cu
consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.
(2)Planul de formare profesionala elaborat conform prevederilor alin. (1) devine anexa la contractul colectiv de munca incheiat la
nivel de unitate.
(3)Salariatii au dreptul sa fie informati cu privire la continutul planului de formare profesionala.
Art. 196
(1)Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.
(2)Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte
aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat
cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele
individuale de munca
Art. 197
(1)In cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile
ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta.
(2)Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toata durata
formarii profesionale, de toate drepturile salariale detinute.
(3)Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul beneficiaza de vechime la
acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat.
Art. 198
(1)Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 197 alin. (1), nu pot avea
initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional.
(2)Durata obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea
profesionala, precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act
aditional la contractul individual de munca.
(3)Nerespectarea de catre salariat a dispozitiei prevazute la alin. (1) determina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor
ocazionate de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la
contractul individual de munca.
(4)Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive
disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60
de zile, a condamnarii printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatura cu munca lor, precum si in cazul in
care instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.
Art. 200
Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de munca cu privire la formarea profesionala pot primi in afara
salariului corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru formarea profesionala."
Asadar, din aceste paragrafe legale citate rezulta ca pregatirea profesuionala a salariatilor reprezinta chiar o obligatie a
angajatorului, insa aceasta trebuie efectuata in conditiile legale.
Astfel, forma concreta de pregature profesionala si planul de formare profesionala anuala trebuie prevazute in contractul colectiv de
munca (sau intr-un act aditional la acesta), insusit de catre toti salariatii.
De asemenea, forma de pregatire profesiobnala trebuie sa se plieze pe specificul societatii si, mai ales, sa fi in concordanta cu
atributiunile fiecarui salariat inscrise in fisa postului.
La art. 196 alin. (2) citat mai sus se arata foarte clar ca:modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile
partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala (destinatiile, obiectivele ce pot fi
vizitate, durata deplasarii etc), inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile
ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale
de munca.
Asadar, toate aceste elemente se stabilesc de comun acord cu fiecare salariat in parte si se consemneaza in acte aditionale la
contractul individual de munca.
Deci, deplasarea acesta pentru documentare profesionala la monumente de arhitectura laica si religioasa din zona Fagaras-
Sighisoara trebuie sa fie comunicata salariatilor, sa fie inclusa in contractul colectiv de munca, printr-un act actidional, dupa
consultarea reprezentantilor salariatilor, ca facand parte din formarea profesionala a arhitectilor / inginerilor prin deplasare pentru
vizionare la fata locului si insusire caracteristici ale diverselor manifestari de arta arhitecturala, si inscrisa in act aditional la
contractul individual de munca, ce trebuie sa contina elementele deja prezentate.
Este evident faptul ca acest gen de pregatire profesionala se justifica doar pentru arhitecti, ingineri constructori - pentru insusirea
de catre acestia a formelor vechi de arta, de maniera din perioada feudala de a construi o cladire, informatii pe care sa le utilizeze
atunci cand proiecteaza constructii noi, moderne, pentru a le imbunanati calitatea arhitecturala - si nu contabilului, in a carui
activitate nu se justifica insusirea acestui gen de informatii.
Daca aceste conditii prevazute de Codul munii sunt respectate, atunci cheltuiala este deductibila la calculul impozitului pe profit, la
nivelul societatii, conform art. 25 alin. (1) si )2) din codul fiscal
si punctului 14 din normele de aplicare.
In acelasi timp, la nivelul salariatului, potrivit art. 76 alin. (4) lit. p), aceste cheltuieli suportate de catre angajator nu sunt venituri
impozabile, fiind considerate:
p)cheltuieli efectuate de angajatori/platitori pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatilor, administratorilor stabiliti
potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat si directorilor care isi desfasoara activitatea in baza contractului de
mandat potrivit legii, astfel cum este prevazut in raporturile juridice respective, pregatire legata de activitatea desfasurata de
persoanele respective pentru angajator/platitor.
4. Factura primita de la agentia de turism si emisa in regim special (fara TVA) se raporteaza de catre dvs - in calitate de beneficiar -
in decontul de TVA 300 pe randul 28 "Achizitii de bunuri si servicii scutite de taxa sau neimpozabile, din care:", potrivit
instructiunilor de completare a decontului de tva, prevazute in Ordinul 591/2017, in care, pentru randul 28, se arata:
"Randul 28 - se inscriu informatiile din jurnalul de cumparari, privind:
- contravaloarea achizitiilor de bunuri si servicii, a caror livrare/prestare a fost scutita de taxa, neimpozabila sau supusa unui regim
special de taxa;"
In declaratia 394, factura se raporteaza la sectiunea "LISTA OPERATIUNILOR TAXABILE EFECTUATE PE TERITORIUL NATIONAL (lit.
C)".
In cadrul listei detaliate, la tip se alege AS si se vor completa numarul de facturi si baza impozabila, fara a se inscrie TVA-ul.
Concret, in cazul dvs, in lista detaliata de la litera C, la tip inscrieti AS, la Cod de inregistrare in scopuri de TVA inscrieti codul de
TVA al agentiei de turism, apoi denumirea furnizorului, la Nr. de facturi inscrieti 1 (daca in perioada de raportare aveti doar o
singura factura primita de la furnizor) si la Baza impozabila inscrieti suma de 10.000 lei.
Nu veti inscrie nimic la coloana destinata TVA-ului.

Aceste date se vor prelua automat la sectiunea "Rezumat" a literei C, la rubrica "ACHIZITII DE BUNURI SI SERVICII (AS) efectuate
de la persoane impozabile care aplica regimul special pentru agentiile de turism, ...", la numar de facturi (1) si baza impozabila
(10.000).
Corectare erori contabile. Monografie contabila
Olguta Crevelescu, valabil la 15-Apr-2017
Tags: microintreprindere, erori contabile, inregistrari contabile
Intrebare: Din luna iulie 2015 firma a devenit platitoare de

impozit pe profit. La sfarsit de an am avut suma de 5789 lei
impozit pe profit dar ca micro am platit in primul semestru
suma de 8360 lei. Am facuta storno - 8360 lei si mi-a ramas
suma de - 2571 impozit pe profit de recuperat. In D101 am
facut corect dar in contabilitate nu am inregistrat suma de -
2571 lei. In anul 2016 incepand cu trimestrul IV a devenit
platitoare impozit pe profit, dar am avut de recuperat pierderi
fiscale din anii precedenti. Cum se poate corecta si in ce an? Pe
anul 2016 inca nu este depus bilantul. Pot sa corectez pe
seama contul 117? Care ar fi inregistrarile corecte?

Raspuns:
In trimestrele I si II 2015 ati inregistrati impozit pe micro 8360 lei:
698 = 4418 8360 lei.
Ati platit impozit pe micro:

4418 = 5121 8360 lei
si ati mai inregistrat impozit pe profit:

691 = 4411 5789 lei
ati stornat impozitul pe veniturile microintreprinderilor:

698 = 4418 -8360 lei
Astfel, in 4418 apare impozit pe micro platit in plus 8360 lei, iar in 4411 impozit pe profit de plata 5789 lei
Trebuia sa compensati impozitul pe micro cu impozitul pe profit:
4411 = 4418 8360 lei
Astfel, dupa compensare, ramane impozit pe profit platit in plus 2571 lei.
Dintr-o eroare, in loc sa stornati 698 = 4418 ati stornat 691 = 4411.
Corectia se efecteaza la data constatarii, pe seama rezultatului reportat (utilizati 1174 in loc de conturile de cheltuieli):
1174 = 4411 8360 lei
1174 = 4418 -8360 lei

Rating:
Descarca aici
Panificatie si brutarie. Monografie contabila

Tags: panificatie, inregistrari contabile, compensari

Intrebare: Suntem o societate de panificatie si brutarie. Se achizitioneaza grau de la
persoane fizice. Ce tip de documente se folosesc? Graul achizitionat se vinde. Pentru
cantitatea de grau primita clientul primeste in schimb paine. Clientul primeste
painea de la magazinul nostru propriu. Care este monografia contabila pentru
intregul lant? Cum se tine evidenta intarilor de grau si iesirilor de paine?

Raspuns:
Cedarea de paine reprezinta o vanzare catre persoanele fizice respective, ce este achitata pe baza
unor bonuri emise in schimbul graului primit..
Vanzarea se realizeaza similar cu vanzarea catre alte persoane la pretul practicat in magazin.
Achizitie grau:
301 = 462
Materii prime Creditori diversi
- Plata pe baza unui tichet (bon cu valoare in lei sau numar de paini)
462 = 5328
Creditori diversi Alte valori
- vanzare paine catre persoana fizica

4111 = % - prêt de vanzare
Clienti 701
Venituri din vanzarea produselor
4427
TVA colectata
- Incasare cu tichete
5328 = 4111
Alte valori Clienti
- descarcare gestiune a painii vandute

711 = 345 - cost de productie
Potrivit principiului necompensarii, orice compensare intre elementele de active si datorii sau
intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.
Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente

justificative.
Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea
prevederilor legale pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea creantelor si veniturilor,
respectiv a datoriilor si cheltuielilor corespunzatoare.
In cazul in care nu se emit tichete ci se plateste direct cu un anumit numar de paini se
inregistreaza veniturile si cheltuielile aferente fiecarei tranzactii
Achizitie grau:
301 = 462
Materii prime Creditori diversi
- vanzare paine catre persoana fizica

4111 = % - prêt de vanzare
Clienti 701
Venituri din vanzarea produselor
4427
TVA colectata
- Compensare creanta cu datorie

462 = 4111
Potrivit Legii 145/2014 privind comercializarea produselor agricole se interzice utilizarea

borderoului de achizitii pentru intregistrarea in contabilitate a cumpararilor de pe piata libera de
produse agricole (legume, fructe, cereale, animale),
de la producatori individuali.
Achizitia produselor agricole de pe piata libera se pot face doar de la producatorii agricoli, iar
documentele necesare sunt:
– pagina din carnetul de comercializare a produselor, in care sunt descrise produsele si preturile
de achizitie insotita de o copie a atestatului de producator; acestea sunt necesare cumparatorilor
de la producatorii ce nu sunt inmatriculati la Registului Comertului ca si producatori ce
desfasoara o profesie independenta;
In declaratia 394 se vor raporta operatiuni efectuate cu persoane neinregistrate in scopuri de TVA
(cu detaliere pe fiecare operatiune);
Achizitiile pe baza de borderou se vor raporta cu codul N - achizitii de bunuri/servicii de la
persoane neinregistrate in scopuri de TVA, pentru care au fost primite facturi/borderouri de
achizitii/file din carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol/contracte.
Pentru bunurile aprovizionate fara factura (grau) este obligatorie utilizarea Notei de receptie si
constatare diferente.

Rating:
Vouchere de vacanta acordate salariatilor. Monografie contabila
Tags: vouchere vacanta, inregistrari contabile, cheltuieli de protocol
Intrebare: Societatea ABC a achizitionat vouchere cadou de

vacanta pentru a le acorda colaboratorilor (persoane juridice).
Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli? Cum se
inregistreaza in contabilitate?

Raspuns:
Voucherele de vacanta sunt acordate de catre angajatori salariatilor si sunt integral suportate de catre angajator.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa tichetele cadou se pot utiliza pentru
campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si
publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale.
In cazul acordarii tichetelor, in cadrul actiunilor de marketing si promovare, precum si in cadrul actiunilor de protocol, cheltuielile
aferente se pot evidential in functie de scopul pentru care acestea au fost acordate:
- fie ca si cheltuiala de marketing si promovare, care este deductibila la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor art. 25 alin
1 din Codul Fiscal
si normelor de aplicare a prevederilor acestui articol.
- fie ca si cheltuieli de protocol deductibile limitat la calculul profitului impozabil in cuantum de 2% asupra diferentei rezultate intre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile
cu impozitul pe profit, potrivit prevederilor art. 25 alin 3 lit. a) din Codul Fiscal
.
- achizitia tichetelor
% = 401
5328 Furnizori - valoarea nominala a tichetelor
Tichete si bilete de calatorie
628 - valoarea tiparirii tichetelor
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
- Acordarea tichetelor si inregistrarea ca si cheltuiala de marketing sau protocol

623/ analitic = 5328
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate Tichete si bilete de calatorie

Rating:

Asigura-te, astfel, ca vei fi mere
Vanzarea online cu incasarea in rate. Monografie contabile

Tags: vanzari online, inregistrari contabile, plata in rate
Intrebare: O societate comerciala cu profil de vanzare cu

amanuntul pe baza de comenzi online a produselor alimentare
poate sa faca contracte
cu clientii fideli pentru plata ulterioara a produselor comandate
si livrate? Este o incasare in rate a marfurilor.

Raspuns:
Da desigur, se pot intocmi contracte, in care sa fie prevazute termenele pentru incasarea bunurilor livrate. In acest caz la livrarea
marfurilor, se vor emite facturi.
Monografia contabila:
Vanzarea marfurilor:
4111/461 = 707
Descarcarea de gestiune:
607 = 371
Incasarea ratelor:
5121/5311 = 4111/461
Benzinarie. Monografie contabila
Tags: benzinarie, inregistrari contabile, decontari
Intrebare: O sociatate X care detine o benzinarie se

aprovizioneaza cu marfa de la furnizorul Y, incaseaza si
inregistreaza in contabilitate prin Z-ul zilnic (se inregistreaza
venitul din vanzarea marfii si se colecteaza TVA) atat numerar
cat si cu card bancar. Aparatele prin care se fac incasarile cu
card apartin furnizorului Y si banii sunt colectati in conturile
bancare ale acestuia. X emite lunar 2 facturi, una de estimat
vanzari card bancar si una de regularizare vanzari la sfarsit de
luna. Celor doua facturi emise de X lui Y (avans+regularizare)
reprezinta exact valoarea de pe Z lunar al vanzarilor cu card
bancar. Facturile se emit fara TVA. Banii din incasarile cu card
sunt colectati in contul furnizorului Y si de doua ori pe luna
sunt returnati lui X. Care este monografia contabila?
Raspuns:
Din speta prezentata inteleg ca societatea X vinde marfuri dar incasarea aferenta cardurilor se realizeaza prin contul bancar al
societatii Y
4111 = %
Clienti/ analitic A 707
Venituri din activitati diverse
4427
TVA colectata
Descarcarea de gestiune privind marfurile vandute:

% = 371
607 Marfuri - cost achizitie
Cheltuieli privind mărfurile
378 - adaos comercial
Diferente de pret la marfuri
4428 - TVA neexigibila
TVA neexigibila
Emitere facturi de decontare catre societatea Y

461 /Y = 4111 - suma de incasat
Debitori diversi Clienti/ analitic clienti
Incasare factura de decontare de la societatea Y

5121 = 461 /Y
Conturi la banci in lei Debitori diversi

Materii prime si materiale achizitionate de catre restaurant. Monografie contabila
Anca Ivanov, valabil la 30-Mar-2017
Tags: materii prime, restaurant, inregistrari contabile, mostre
Intrebare: Un restaurant achizitioneaza produse alimentare pentru a incerca sa

stabileasca meniurile. Bucatarul propune cateva zeci de meniuri iar comitetul
director hotareste meniul. Cum se inregistreaza cheltuielile cu materia prima in
vederea obtinerii acestor mostre? Care este monografia contabila?
Raspuns:
Cumpararea de produse alimentare pentru prepararea la bucatarie a meniurilor destinate vanzarii
presupune receptia lor la materii prime si materiale consumabile.
In cazul prezentat, preparatele nu sunt destinate vanzarii, ci consumului pentru un scop propriu :
deciderea meniurilor viitoare.
Deci :
- Fie se vor receptiona direct nu ca materii prime, ci ca materiale de consumat in activitatea
proprie, administrativa :
3028 = 401
Si apoi 6028 = 3028

Sau direct 604 = 401
- Fie, daca deja au fost receptionate ca materii prime, vor fi reclasaificate ca materiale
consumabile :
3028 = 301 si apoi 6028 = 3028.

Rating:
Monografie contabila cultivare plante si obtinere uleiuri esentiale
Irina Dumitrescu, valabil la 02-Apr-2017
Tags: agricultura, uleiuri esentiale, inregistrari contabile, agricultura
Intrebare: O societate nou infiintata are codul CAEN 0128 "Cultivarea

condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic".
Societatea se va ocupa cu plantarea lavandei, recoltarea florilor de lavanda si
prelucrarea acestora in vederea extragerii de uleiuri esentiale. Care este monografia
contabila si ce documente primare se intocmesc pentru:
- achizitia butasilor de lavanda, plantarea acestora si recoltarea florilor de lavanda;
- prelucrarea florilor de lavanda si producerea uleiului de lavanda?
Irina DumitrescuEconomist
Raspuns:
Achizitia materialelor de plantat – butasi de lavanda:

% = 401
“Furnizori”
3025
“Seminte si materiale de plantat"
4426
“TVA deductibila”
Consumul materialelor, conform bonurilor de consum:

6025 = 3025
“Cheltuieli privind semintele “Seminte si materiale de plantat"
si materialele de plantat”
Alte cheltuieli (cu personalul , amortizari utilaje, comburstibil, consum apa, energie electrica
s.a.) se inregistreaza in conturile corespunzatoare de cheltuieli, dupa natura lor:
641 = 421
„Cheltuieli cu personalul” „Personal - salarii datorate”
645 = 431
„Cheltuieli privind asigurarile „Asigurari sociale”
si protectia sociala”
6811 = 2811
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizari privind imobilizarile
amortizarea imobilizarilor” corporale”
s.a.
La sfarsitul fiecarei perioade (luna sau trimestrul calendaristic) se inregistreaza productia in curs
de executie, stabilita pe baza de inventar: 331 = 711
„Produse in curs de executie” “Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
La inceputul perioadei urmatoare se scad din gestiune produsele in curs de executie:

711 = 331
„Venituri aferente costurilor „Produse in curs de executie”
stocurilor de produse”
In fiecare perioada se colecteaza cheltuielile aferente culturii iar la sfarsitul perioadei se

inregistreaza productia in curs de executie cumuland costurile de la inceperea lucrarilor pana la
sfarsitul perioadei.
Cultura ajunsa la maturitate se inregistreaza in contul 361 – „Active biologice de natura

stocurilor”:
361 = 711
“Active biologice de natura „Venituri aferente costurilor
stocurilor” stocurilor de produse”
La recoltare se inregistreaza produsele agricole:

347 = 711
„Produse agricole” „Venituri aferente costurilor stocurilorde produse”
Recolta reprezinta separarea produselor agricole de un activ biologic sau incetarea proceselor
vitale ale unui activ biologic.
Inregistrarea produselor retinute pentru a fi utilizate pentru consumuri interne:

301 = 347
„Materii prime” „Produse agricole”
Scoaterea culturii din evidenta ( la desfiintare):

711 = 361
„Venituri aferente costurilor “Active biologice de natura
stocurilor de produse” stocurilor”
Pentru producerea uleiului de lavanda inregistrarile contabile sunt cele specifice activitatii de
productie (consum materii prime 601=301, materiale 602=302, inregistrarea productiei 345=711,
transferul in magazine proprii de vanzare cu amanuntul 371=345).

Rating:
Cultivare vita de vie. Monografie contabila
Gabi Popescu, valabil la 30-Mar-2017
Tags: vita de vie, inregistrari contabile, productie, activitati agricole
Intrebare: Care este monografia contabila pentru cultivare vita

de vie (de la cumparare butasi pana la obtinerea strugurilor si a
vinului)?
Raspuns:
Cultivarea vitei de vie si obtinerea vinului este o activitate ce imbina atat aspectele specifice activitatii de productie cat si aspectele
activitatii agricole.
Pentru activitatea de productie conform prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, societatile comerciale, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fizice
care desfasoara activitati producatoare de venituri au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv
contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune.
In cadrul activitatii de crestere a vitei de vie, productia in sine cuprinde trei etape:
- etapa 1 de cultivare si inregistrare costuri pana la obtinerea rodului vitei de vie
- etapa a 2-a de obtinere a productiei de struguri
- etapa a 3- a de transfer a productiei viei de vie (strugurii) ca materie prima pentru activitatea de obtinere a vinului
Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de
productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor,
precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Recunoasterea plantatiei de vita de vie

Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. Ele
trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de
numerar catre entitate.
Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul
desfasurarii activitatilor entitatii.
Cultura de vita de vie este recunoscuta ca imobilizare corporala la momentul la care aceasta intra pe rod.
De la momentul plantarii pana la momentul devenirii vitei de vie productive, cheltuieli inregistrate sunt recunoscute ca imobilizari
corporale in curs.
Costul de productie al imobilizarilor cuprinde pe langa materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera
directa si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata
in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora si alte cheltuieli direct atribuibile cum sunt costurile de amenajare a
amplasamentului.
1.Inregistrarea cheltuielilor
- lucrari agricole initiale
% = 401
628 Furnizori
4426
TVA deductibila
achizitie butasi
% = 401
301
4426
- plantarea vitei de vie

601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime salarii
- utilizare ingrasaminte
602 = 302
Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile
Consumabile
- inregistrarea amortizarii lunare a utilajelor agricole

681 = 281
Cheltuieli de exploatare privind Amortizari privind imobilizarile corporale
amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere
- inregistrarea cheltuielilor efectuate cu cultura de vita de vie ca imobilizare in curs
231 = 722
Imobilizari corporale Venituri din productia de imobilizari corporale
in curs de executie
Inregistrare cheltuieli in fiecare luna

- apa si energie pentru irigatii
605 = 401
- plata facturilor
401 = 5121
Furnizori Conturi la banci in lei
- salarii
641 = 421
- CAS
6451 = 4311
- fondul de sanatate
6453 = 4313
Contributia angajatorului pentru Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate asigurarile sociale de sanatate
- fondul de somaj
6452 = 4371
Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la
ajutorul de somaj fondul de somaj
- contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate 0,85%

Contributia angajatorului pentru Contributia angajatorului pentru
asigurarile sociale de sanatate asigurarile sociale de sanatate
- contributia pentru fondul de garantare a creantelor salariale

0,25%
635 = 447
Cheltuieli cu alte impozite, Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
taxe si varsaminte asimilate
- Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

Cota conform codului CAEN
6451 = 4311
- retinerile din salarii conform statului de salarii

421 = %
Personal-salarii datorate 4312
4314
4372
444
- Inregistrarea amortizarii utilajelor

681 = 281
Cheltuieli de exploatare privind Amortizari privind imobilizarile corporale
amortizarile, provizioanele si
ajustarile pentru depreciere
- consum motorina
6022 = 3022
Cheltuieli privind Combustibili
combustibilul
- inregistrarea imobilizarii in curs la finele fiecarei luni cu suma aferenta costului de productie
231 = 722
Imobilizari corporale Venituri din productia de imobilizari corporale
in curs de executie
Inregistrarile se repeta lunar, potrivit docuemntelor justificative generate in fiecare luna,

In luna in care plantatia de vita de vie indeplineste conditiile pentru recunoasterea acesteia ca imobilizare corporala devine
productiva se inregistreaza
217 = 231
Active biologice productive Imobilizari corporale in curs de executie
Amortizarea lunara calculata pe baza duratei de viata stabilite

Amortizarea se inregistreaza in contabilitate incepand cu luna iunie urmatoare.
Cheltuieli efectuate pentru intretinerea plantatiei si obtinerea productiei de struguri
1. Inregistrarea amortizarii, la trecerea pe rod a plantatiei

681 = 2813
2. Inregistrarea amortizarii altor utilaje

6811 = 2813
Inregistrarea consumului de combustibil

6022 = 3022
Cheltuieli privind combustibilul Combustibili
Inregistrare consum de apa si energie pentru irigatii

605 = 401
- plata facturilor
401 = 5121
Inregistrare salarii
641 = 421
- retinerile din salarii conform statului de salarii

421 = %
Personal-salarii datorate 4312
4314
4372
444
Inregistrarea productiei in curs la finele lunii iunie la nivelul cheltuielilor colectate

331/ analitic struguri = 711
Produse in curs de executie Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
Reluarea productiei in curs inregistrata la finele lunii anterioare

711 = 331/ analitic struguri
Venituri aferente costurilor Produse in curs de executie
Aceste inregistrari se repeta lunar:

- reluarea inregistrarii productiei neterminate la inceputul lunii urmatoare, la nivelul sumelor inregistrate la finele lunii precedente
pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.
-colectarea cheltuielilor aferente lunii in curs in conturile corespunzatoare de cheltuieli
- Inregistrarea productiei neterminate in contul 331 in corespondenta cu contul 711, la nivelul cheltuielilor cumulate de la inceputul
lucrarilor pana la finele lunii respective
Inregistrarea productiei finite de struguri la finele lunii octombrie la costul determinat prin insumarea tuturor cheltuielilor aferente
de la inceputul productiei de struguri
347/ analitic struguri = 711
Produse agricole Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
Pentru obtinerea vinului, strugurii devin materie prima. Transferul intre gestiuni al produselor se face pe baza avizului de insotire a
marfii intocmit.
301 = 347
Materii prime Produse agricole
Pentru obtinerea productiei de vin se inregistreaza pe baza documentelor justificative cheltuielile aferente, in luna octombrie
- consumul materiilor prime (strugurii) pe baza bonului de consum
601 = 301
Cheltuieli privind materiile prime Materii prime
- Consumul de alte materiale (zahar, etc), pe baza bonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune
602 = 302
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile
- Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar date in folosinta

603 = 303
Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor de inventar
de natura obiectelor de inventar
-inregistrarea consumului de energie utilizat in productia vinului

605 = 401
- inregistrarea la finele lunii a productiei de vin

331 = 711
Produse in curs de executie Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
- La inceputul lunii noiembrie se redeschide contul 711 cu valoarea inchisa prin contul 121, reprezentand cheltuiala cumulate cu
productia in curs de executie
711 = 331
Venituri aferente Produse in curs de executie
costurilor stocurilor de produse
- Achizitionarea sticlelor pentru imbuteliere
% = 401
381 Furnizori
Ambalaje
4426
TVA deductibila
- Utilizarea ambalajelor
608 = 381
Cheltuieli privind ambalajele Ambalaje
- Ambalarea se efectueaza de catre o alta societate, care factureaza costuri de ambalare de 4.000 lei, plus TVA
% = 401
628 Furnizori
4426
TVA deductibila
- Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor aferente pentru obtinerea acestuia, de la inceperea productiei de vin
inclusiv costul ambalajelor, al manoperei aferenta imbutelierii
345 = 711
Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
- Vanzarea vinului pe baza de factura si descarcarea de gestiune

411 = %
Clienti 701
Venituri din vanzarea produselor finite
4427
TVA colectata
- Descarcarea de gestiune a produselor vandute

711 = 345
Venituri aferente costurilor Produse finite

Rating:
Comert abulant. Monografie contabila
Olguta Crevelescu, valabil la 28-Mar-2017
Tags: comert ambulant, contabilitate de gestiune, inregistrari contabile,alimentatie publica
Intrebare: O firma infintata in 2017, microintreprindere,

doreste sa vanda alimente, bauturi, sucuri folosind o rulota prin
targuri, piete, expozitii etc. Ce autorizatii sunt necesare?
Trebuie platit impozit specific? Care este monografia contabila
de gestiune pentru aceasta activitate avand in vedere si
vanzarea prin casa de marcat?
Raspuns:
Pentru a desfasura activitati de alimentatie publica aveti nevoie de autorizatie de functionare de la primarie, autorizatii DSV, DSP.
Pentru vanzarea catre persoane fizice este obligatoriu sa utilizati case de marcat fiscalizate pentru comert ambulant.
Bunurile care se vand fara preparare se incadreaza la marfuri.

Achizitie marfuri:
371 = 401
Vanzare marfuri:
4111 = 707
Incasare cu bon fiscal:

5311 = 4111
Descarcare gestiune marfuri:

607 = 371
Daca evidenta marfurilor se tine global valoric (prin metoda pretului cu amanuntul), atunci monografia este:
Achizitie marfuri:
371 = 401
Inregistrare adaos comercuall:

371 = 378
Vanzare marfuri:
4111 = 707
Incasare cu bon fiscal:

5311 = 4111

% = 371
607
378
Pentru alimentele preparate, evidenta nu poate fi tinuta la pret de vanzare, ci cantitativ-valoric. Monografia contabila este:
Achizitie materii prime:
301 = 401
Consum materii prime:

601 = 301
Obtinere produse finite:

345 = 711
Vanzare produse finite:

4111 = 701
Incasarea produselor finite vandute cu bon fiscal:

5311 = 4111
Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute:

711 = 345
Evidenta marfurilor. Organizarea gestiunii. Monografie contabila
Tags: evidenta marfuri, gestiune, pret cu amanuntul, service auto
Intrebare: Un service auto achizitioneaza piese de schimb.

Unele piese se vand cu adaos comercial, unele le foloseste in
activitatea de raparatii auto. Avand in vedere ca pe facturile de
iesire toate piesele apar cu adaos comercial unitatea sunt
obligata sa tina evidenta la pret cu amanuntul a pieselor? Este
obligat service-ul auto sa aiba gestiune separata a pieselor la
pret cu amanuntul si pret afisat la raft daca tine evidenta la
pret cu amanuntul?

Raspuns:
Inteleg ca dvs. tineti evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul. Nu aveti de ce sa tineti evidenta materialelor
consumabile la fel, ele nefiind – teoretic-destinate vanzarii.
La receptia pieselor de schimb ar trebui sa stiti – sau sa stabiliti in functie de consum – care piese vor fi receptionate ca marfuri si
care vor fi receptionate ca materiale.
Pe cele pe care le receptionati ca marfuri le aduceti la pret de vanzare :

371 = 401
371 = %
378
4428
Pe cele pe care le receptionati ca materiale le lasati la costul istoric : 30x = 401 si le consumati pe baza de Bon de consum : 60x =
30x
In cazul in care doriti la vindeti piesele receptionate ca materiale , le puteti reclasifica :
371 = 301
Si aduce la pret de vanzare :

371 = %
378
4428
De asemenea, puteti decide ca piese receptionate la marfuri sa fie utilizate ca materiale caz in care le reclasificati :
- Aduceti marfurile la cost istoric : % = 371
378
4428
- Apoi le treceti la materiale : 301 = 371 pe care le consumati pe baza de bon de consum.
Nu puteti avea marfuri si la cost istoric si la pret de vanzare cu amanuntul, de aceea este necesara receptia intr-un fel sau altul si
reclasificarea lor pe masura ce le folositi ca materiale sau ca marfuri.
Nu puteti vinde din gestiune de marfuri un material auxiliar inainte de a il introduce in gestiunea de marfuri, pentru ca altfel
coeficientul pe baza caruia se va calcul descarcarea de gestiune ar fi irelevant.

Cardurile de fidelitate de la Sephora acordate clientilor. Monografie contabila
Dana Hristu, valabil la 22-Mar-2017
Tags: card de fidelitate, inregistrari contabile, cheltuieli de protocol
Intrebare: Societatea a achizitionat de la Sephora in luna

februarie 2017 un card de fidelitate in valoare de 344 inclusiv
TVA cu destinatie cadou client. Care este monografia contabila
si tratamentul fiscal?

Raspuns:
Cardurile de fidelitate de la Sephora, acordate clientilor intra in categoria cheltuielilor cu cadourile, in cadrul actiunilor de protocol.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicata asupra
profitului contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol, conform art. 25 alin. (3) lit. a)
din Legea 227/2015
.
In cadrul acestor chetuieli, se includ si cheltuielile inregistrate cu TVA colectata pentru cadourile oferite de catre contribuabil a
caror valoare este mai mare de 100 lei. In conformitate cu prevederile art. 270 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 227/2015
nu constituie livrare de bunuri acordarea de cadouri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de protocol si
reprezentare.
La pct. 7, alin. (12) din Normele metodologice, se prevede ca:

"(12) In sensul art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal
:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea
fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA.
Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc
individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie
livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera
ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit
plafonul.”
Asadar, pentru colectarea TVA se emite autofactura, care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care bunurile
acordate in cadrul actiunii de protocol au depasit (individual) plafonul de 100 de lei.
Acordarea de cadouri se inregistreaza din punct de vedere contabil, astfel:

% = 401
3028 "Furnizori"
"Alte materiale consumabile"
4426
"TVA deductibila"
623 = 3028
"Cheltuieli protocol, "Alte materiale consumabile"
reclama si publicitate"
Pentru cadourile care depasesc suma de 100 lei/cadou/persoana se colecteaza TVA daca s-a exercitat dreptul de deducere si se face
autofactura:
623 = 4427
"Cheltuieli protocol, "TVA colectata"
Desigur, autofactura se va inscrie in Jurnalul de vanzari pentru TVA.

Baza de impozitare si suma TVA colectata prin autofactura emisa pentru depasirea valorii cadourilor oferite drept protocol,
raportata prin decontul de TVA (cod 300) la randul 9 “Livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 19%”, se raporteaza
prin declaratia cod 394 la cartusul I "ALTE INFORMATII", la pct. 2.2 "Numar total de facturi emise, in perioada de raportare", prin
autofacturare si subpunct 2.2.3. "seria si numarul facturilor emise prin autofacturare, inclusiv baza impozabila si TVA aferente,
defalcate pe fiecare cota (24%, 20%, 19%, 9%, 5%), cu exceptia celor emise de beneficiar in numele furnizorilor inscrise la pct.
2.2.4. Informatiile privind autofacturarea nu vor fi declarate la alte rubrici din declaratie; "
Majorarea capitalului social prin conversia creantelor in parti sociale. Monografie contabila
Ionut Jinga, valabil la 22-Mar-2017
Tags: majorare capital social, inregistrari contabile, imprumuturi
Intrebare: In societate sunt 5 asociati care au depus in anul

2011 in numerar suma de 23950 lei/fiecare pentru majorarea
capitatului social. La vremea respectiva s-au inregistrat sumele
in cont.456 dar nu s-a mai facut majorarea de capital.social.
Acum s-au demarat procedurile de majorare dar la Registrul
comertului nu se iau in calcul sumele depuse in numerar.
Aceste sume se pot trece drept imprumut catre societate in
contul 4551 si sa se faca apoi majorarea capitalului social?
Care ar fi modalitatea pentru a fi facute inregistrarile?

Raspuns:
Potrivit art 210 din Legea societatilor nr 31/1990:
,, (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in
schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau
a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia’’.
Sumele inregistrate in creditul contului 455 reprezinta creante ale asociatilor asupra societatii, potrivit functiunii contului 455
reglementata de OMFP 1802/2014, drept urmare ele pot fi folosite pentru majorarea capitalului social, daca sunt certe, lichide si
exigibile (daca au fost depuse in casieria unitatii).
Printr-o hotarare AGA care sa hotarasca reconsiderarea sumelor varsate in 2011 ca si imprumuturi acordate firmei, puteti efectua
inregistrarea contabila:
455 = 1011 suma in rosu
Am propus aceasta nota contabila presupunand ca in anul 2011 ati efectuat inregistrarile contabile 456 = 1011 si 531 = 456.
De asemenea, consideram ca aveti nevoie si de un raport de expertiza contabila intocmit de un expert contabil autorizat CECCAR
care sa certifice realitatea varsamintelor efectuate in casieria firmei in anul 2011, avand in vedere ca veti avea nevoie de acest
raport si la ORC cu ocazia majorarii capitalului social.
Documente necesare pentru inregistrarea mentiunii privind majorarea capitalului social la ORC:
- Cererea de inregistrare (original)
- Hotararea AGA de majorare a capitalului social prin conversia creantelor in parti sociale
- Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor la capitalul social (copii)
- Raportul de expertiza contabila care sa certifice ca respectivele creante sunt certe, lichide si exigibile
- Actul constitutiv actualizat ;
Mai multe informatii referitoare la documentatia si tarifele privind majorarea capitalului social sunt afisate pe site-ul oficial al
Oficiului National al Registrului Comertului.
Astfel, pentru a fi valabila si opozabila fata de terti, majorarea de capital social prin conversia creantelor in parti sociale, trebuie
inregistrata la Registrul Comertului, iar in baza hotararii judecatoresti poate fi inregistrata majorarea capitalului in contabilitatea
societatii.
Note contabile:
- subscrierea capitalului social la data stabilita in Adunarea generala a asociatilor/asociatului unic:
456 = 1011
"Decontari cu asociatii privind capitalul" "Capital subscris nevarsat"
- inregistrarea majorarii capitalului social, prin hotarare AGA de majorare prin conversia creantelor in parti sociale
455 = 456
"Sume datorate asociatilor " "Decontari cu asociatii privind capitalul"
1011 = 1012
"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"
Constructie imobil. Teren primit in comodat. Monografie contabila
Tags: comodat, terenuri, contructie imobil, inregistrari contabile
Intrebare: O societate platitoare de impozit profit si TVA lunar

doreste sa incheie un contract de comodat pentru un punct de
lucru cu o persoana fizica la un teren de 200 mp prin care sa
ridice o cladire mai exact autorizatia de contructie este pe
persoana fizica + terenul iar cheltuielile cu constructia se
doreste sa se cumpere pe societate
Firma isi poate deduce cheltuiala si TVA cu materialele (beton

75000 lei, fier 20000 lei, ciment, 5000 lei, materiale constructii
diverse 80000 lei)? Care sunt inregistrarile contabile? Pot
introduce pe cheltuiala direct? Care este procedura corecta?
Raspuns: Puteti ridica imobilul pe terenul primit in comodat.
Puteti deduce TVA la achizitia materiilor prime si serviciilor. Daca insa cladirea nu va fi utilizata dupa finalizare pentru operatiuni in
sfera TVA (de exemplu veti decide inchirierea fara TVA sau acordarea cu titlu gratuit catre administrator), atunci veti avea obligatia
ajustarii TVA deduse la achizitie.
Puteti introduce direct pe cheltuieli materiile prime numai daca utilizati pentru evidenta stocurilor metoda inventarului intermitent.
Altfel, nu aveti un document justificativ pe baza caruia sa inregistrati consumul acestora si implicit cheltuieli.
La constructia in regie proprie principalele operatiuni se reflecta in contabilitate astfel :
- cumpararea de materii prime si materiale, obiecte de inventar (scule, etc) pe baza de factura sau bon fiscal ; gestionarul
intocmeste
Nota de receptie si constatare de diferente la intrarea in gestiune si Bon de consum la darea in folosinta pe masura consumului :
% = 401 – la cumparare
301
302
303
4426
6XX = 3XX – la consum
- cumpararea de mijloace fixe pentru construirea cladirii (de exemplu betorniera sau echipament de protectie); comisia de
receptie intocmeste Proves-verbal de receptie ,le trece in Registrul imobilizarilor si se intocmeste Fisa mijlocului fix :
% = 404 - la receptie
213
214
4426
- inregistrarea lunara a amortizarii (nota contabila)

681 = 281
- contractarea a diverse servicii prestate de terti ; se primeste factura pe baza contractului de prestari servicii (manopera, paza,
etc)
% = 401
628
4426
- inregistrarea diverselor facturi pentru utilitati emise in baza contractelor incheiate:

% = 401
605
4426
- inregistrarea salariilor personalului ce participa la constructie pe baza Statului de salarii, intocmit pe baza pontajului:
641 = 421
421 = %
444
4372
4312
4314
6451 = 4311
6452 = 4371
6453 = 4313
- la sfarsitul fiecarei luni (sau periodic, pe faze de lucrari), se face inventarierea lucrarilor pe baza situatiei de lucrari si a
consumurilor de materiale, a pontajului salariatilor ce au participat, etc. :
231 = 722 valoarea cumulata a cheltuielilor facute pentru aducerea constructiei in aceasta faza
- la terminarea lucrarilor se face receptia cladirii pe baza pe Proces verbal de receptie (intocmit de comisia de receptie ) :
212 = 231 – cu valoarea finala
Pentru a reflecta in valoarea cladirii manopera , cheltuielile indirecte , cheltuielile cu utilitatile, etc devine necesara intocmirea
devizului.
Devizul se va intocmi de responsabilul de lucrari pe baza :
- bonurilor de consum,
- a pontajelor muncitorilor implicati (nu tot personalul participa la constructie, deci numai o parte din cheltuielile cu personalul intra
in valoarea constructiei),
- calculelor din contabilitatea de gestiune care arata repartizarea cheltuielilor indirecte.
Devizul sta la baza inregistrarii 231 = 722 , pentru argumentarea valorii inregistrate in aceste conturi.
El nu este o obligatie legala, nu este reglementat in OMFP 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, il puteti intocmi cum
va este dvs. la indemana.
Puteti, daca doriti, sa detaliati cheltuielile in Procesele verbale de receptie provizorie si in Procesul final de receptie , dar oricum s-ar
numi documentul in care le inscrieti, practic, este un deviz si este necesar.
Constructia se trece in Registrul imobilizarilor si i se intocmeste Fisa pentru calculul amortizarii.

Cu Procesul verbal de receptie , Nota contabila de inregistrare a valorii in contabilitate, fisa cladirii, copie dupa balanta si
eventualele acte de la arhitect va prezentati la Directia de impozite si taxe pentru stabilirea bazei impozabile (in functie de zona si
alte criterii avute in vedere de ei).

Monografie contabila leasing auto. Contabilitatea in partida simpla
Simona Stanculescu , valabil la 20-Mar-2017
Tags: leasing auto, PFA, deductibilitate cheltuieli, OMFP 170/215
Intrebare: Care este monografia contabila pentru un leasing

auto la un PFA? Ce este deductibil si ce nu este deductibil din
factura lunara? Autoturismul este achizitionat pentru transport
de persoane domeniu de activitate pe care il are conform
codului CAEN.
Raspuns:
PFA organizeaza si conduc evidenta contabila potrivit OMFP 170/2015
. Acest ordin prevede posibilitatea organizarii contabilitatii in partida simpla sau in partida dubla.
Registrul Jurnal de incasari si plati este documentul contabil care serveste la inregistrarea incasarilor si platilor aferente activitatii
persoanelor care conduc evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla.
Pentru evidenta datoriilor intre momentul primirii facturii si momentul platii acesteia se pot intocmi in continuare fise de operatiuni
diverse (desi nu se mai regasesc inOMFP 170/2015
).
Factura lunara de leasing se va inregistra pentru evidenta in Fisa de operatiuni diverse, iar la efectuarea platii se va inregistra in
Registrul Jurnal de incasari si plati.
In vederea acordarii deductibilitatii integrale la calculul venitului net anual, justificarea utilizarii vehiculelor se efectueaza pe baza
documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de
vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In cazul in care autoturismul nu este folosit integral in interesul activitatii, deductibilitatea tuturor cheltuielilor generate de acesta si
tva aferenta va fi limitata la 50%.
In ceea ce priveste amortizarea autoturismului in cazul in care este vorba despre un leasing financiar, pentru mijloacele de
transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, din categoria M1, astfel cum sunt
definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de
tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr.
211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, in limita a 1.500
lei/luna.
Acoperirea pierderilor contabile. Monografie contabila

Tags: pierdere contabila, inregistrari contabile, AGA
Intrebare: O microintreprindere inregistreaza pierdere in anul

2016 de 1227 lei. In anii precedenti 2015, 2014 a fost
inregistrat profit care a fost repartizat in contul 117 in valoare
de 19000 lei. Pot acoperi in luna ianuarie 2017 pierderea din
2016 din rezultatul reportat aferent anilor precedenti ? Cati ani
la rand? Se specifica acest lucru in hotararea AGA pentru
situatiile financiare aferente anului 2016?

Raspuns:
Conform prevederilor de la pct. 423 din Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare
anuale consolidate, aprobate prin OMFP 1802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, pierderea contabila reportata se
acopera din profitul exercitiului financiar curent, din profitul reportat aferent exercitiilor financiare precedente, din rezerve, prime de
capital si capital social, ordinea surselor fiind lasata la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.
In privinta repartizarii profitului, pct. 422 din aceleasi reglementari prevede ca evidentierea in contabilitate a destinatiilor profitului
contabil se efectueaza dupa adunarea generala a actionarilor sau asociatilor care a aprobat repartizarea profitului, iar inchiderea
contului de profit se face la inceputul exercitiului financiar urmator celui pentru care se intocmesc situatiile financiare anuale.
Prin urmare, in baza unei hotarari AGA puteti stabili acoperirea integrala, daca este posibil, a pierderilor din anii precedenti prin
compesarea cu soldului debitor al contului 1171 (analitic pierdere an precedent) cu soldul creditor al contului 1171 din anii anteriori.
Nu se pot distribui dividende daca nu sunt acoperite integral toate pierderile contabile.
Monografia contabila, in anul 2017:

1171 (analitic pierdere an 2016) =121 Pierdere an 2016 -1.227 lei
1171 (analitic profit an 2015) = 1171 (analitic pierdere an2016) – 1.227 lei
Penalizarile din contractele comerciale. Recuperare cheltuieli de judecata. Monografie
contabila
Tags: penalitati, cheltuieli de judecata, inregistrari contabile, service auto
Intrebare: Un service auto nu a incasat o factura de la un client

in valoare totala de 1900 lei. Am castigat in instant procesul
impotriva clientului respectiv si ca atare vom calcula si vom
percepe penalitati in conformitate cu sentinta judecatoreasca.
Cum trebuie intocmita facture de penalitati? Trebuie sa
percepem clintului cheltuielile de judecata tot in conformitate
cu sentinat judecatoreasca? Se emite o factura si in acest sens?
Daca da, se emite cu sau fara TVA? Care este monografia
contabila?

Raspuns:
Potrivit art. 286 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal
, baza de impozitare nu cuprinde sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva/definitiva si
irevocabila, dupa caz, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale,
daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate;
Prin urmare, penalizarile din contractele comerciale si nici recuperarea cheltuielilor de judecata, nu intra in sfera TVA, daca sunt
percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.
Monografia contabila:
4111"Clienti" = 7581„Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati"
Regularizarea TVA pentru avansuri. Monografie contabila
Amelia Dumitras, valabil la 21-Mar-2017
Tags: regularizare avans, inregistrari contabile, TVA, declaratia 394
Intrebare: O societate a devenit platitoare de TVA la incasare

cu data de 24.02.2017. Am primit o factura cu TVA la incasare
de avans prestari servicii de la un furnizor pe data de
06.02.2017 in suma de 22.000 lei (18487.39 lei + 3512.61 lei)
care a fost platita pe data de 08.02.2017. Aceasta factura a fost
inregistrata cu toata valoarea de 22.000 in avansuri (409 =
401).
Urmatorul avans are data de 26.02.2017 si este in valoare de

14280 lei (12000 lei + 2280 lei). A fost achitat in data de
01.03.2017. Am inregistrat si TVA in valoare de 4428 deoarece
am devenit platitoare de TVA. Lucrarea se va finaliza la sfarsitul
lunii cand se va factura si restul lucrarii si se vor storna
avansurile facturate. Factura finala va fi:
- Total lucrare: 67226,89 lei + 12773,11 lei
- Storno avans 1: 18487,39 lei + (- 3512,61 lei)
- Storno avans 2: 12000 lei + (- 2280 lei)
- Total factura = 36739,5 lei + 6980,5 lei = 43720 lei
Avand in vedere ca nu am inregistrat TVA de 3512.61 lei cum
declar aceasta factura in D394 ? Cum inregistrez aceasta
factura in contabilitate , in Jurnalul de cumparari, in decontul
de TVA aferent lunii martie precum si cele din luna februarie?

Raspuns:
Initial, la plata avansurilor, trebuiau efectuate urmatoarele inregistrari contabile:
- factura primita:
4092 = 401 22.000 lei
- plata:
401 = 5124 22.000 lei
- dupa inregistrarea in scopuri de TVA, societatea isi poate exercita dreptul de deducere pentru TVA deductibila in suma de
3.512,61 lei. In acest context, am in vedere prevederile art. 297 " Sfera de aplicare a dreptului de deducere" alin. (6) din Codul
fiscal
" In conditiile stabilite prin normele metodologice se acorda dreptul de deducere a taxei pentru achizitiile efectuate de o persoana
impozabila inainte de inregistrarea acesteia in scopuri de TVA, conform art. 316." coroborate cu cele de la pct. 67 alin. (14) din
normele de aplicare ale art. 297 " In sensul art. 297 alin. (6) din Codul fiscal
, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa pentru achizitiile efectuate de aceasta inainte de inregistrarea in scopuri de
TVA, conform art. 316 dinCodul fiscal
, din momentul in care aceasta persoana intentioneaza sa desfasoare o activitate economica, cu conditia sa nu se depaseasca
perioada prevazuta la art. 301 alin. (2) din Codul fiscal
.
Deducerea se exercita prin inscrierea taxei deductibile in decontul de taxa prevazut la art. 323 din Codul fiscal
, depus dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal
, cu exceptia situatiei in care s-a aplicat regimul special de scutire pentru intreprinderile mici prevazut la art. 310 din Codul fiscal
. In cazul micilor intreprinderi care au aplicat regimul special de scutire in conformitate cu prevederile art. 310 din Codul fiscal
si care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal
, taxa pentru achizitii efectuate inainte de inregistrare se deduce potrivit prevederilor pct. 83 si 84. "
Suma TVA deductibila care poate fi dedusa, dar fara a fi obligatoriu, se inregistreaza prin formula contabila
4426 = 4092 3512.61 lei
"TVA deductibila" "Furnizori - debitori"
Daca s-ar fi efectuat aceasta inregistrare, suma TVA dedusa s-ar fi raportat in primul decont de TVA cod 300, la randul 32
"Regularizari taxa dedusa", dar fara a se raporta si prin declaratia informativa cod 394.

- factura primita:
4092 = 401 12.000 lei
concomitent cu exercitarea dreptului de deducere:

4428 = 401 2.280 lei
"TVA neexigibila" "Furnizori"
- plata:
401 = 5124 14.280 lei
- exigibilitatea TVA deductibila aferenta facturii achitate:

4426 = 4428 2.280 lei
"TVA deductibila" "TVA neexigibila"
- pentru regularizarea facturilor de avans:

401 = 4092 22.000 lei
sau, daca s-a exercitat dreptul de deducere ulterior inregistrarii in scopuri de TVA:
401 = 4092 18.487.39 lei
Valoarea acestei facturi, cu semnul minus, emise de catre furnizor pentru regularizarea avansurilor, nu se raporteaza prin
declaratia cod 394 deoarece beneficiarul serviciului nu a fost platitor de TVA la momentul emiterii de catre prestator.
Cea de a doua factura de regularizare se inregistreaza prin formula contabila:

401 = 4092 12.000 lei
"Furnizori" "Furnizori - debitori"
concomitent cu:
401 = 4426 2.280 lei
"Furnizori" "TVA deductibila"
Valoarea acestei facturi se raporteaza, cu semnul minus, prin declaratia cod 394, in cartusul C.
Daca este de natura unei investitii, valoarea totala a lucrarii se inregistreaza prin formula contabila:
% = 404 80.000,00 lei
231 "Furnizori de investitii" 67.226,89 lei
"Imobilizari corporale in
curs de executie"
4426 12.773,11 lei
"TVA deductibila"
Valoarea facturii se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari si se raporteaza, atat prin decontul de TVA cod 300 la randul 22
“Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 19%, altele decat cele de la rd. 25", cat si prin declaratia cod 394.
Receptia lucrarii se inregistreaza prin formula:
212 = 231 80.000 lei
"Constructii" "Imobilizari corporale in curs de executie"
Achizitii marfuri second-hand. Monografie contabila

Tags: marfuri second-hand, inregistrari contabile, adaos comercial, casa de marcat
Intrebare: Societatea este neplatitoare de TVA si isi desfasoara

activitatea printr-un magazin de haine second-hand. Aceasta a
achizitionat marfa din Romania. Pe factura se specifica haine
second-hand, numar de kilograme. Cum se va face receptia
marfii? Ce documente trebuie sa aiba la punctul de lucru
societatea? Societatea va imparti produsele si le va vinde la
preturi diferite iar la cateva zile pretul produselor il va scadea.
Cum se va intocmi nota de intrare receptie? Pe bonul fiscal de
vanzare se pot trece doar produse sau trebuie fiecare produs?
In cazul in care societatea va deveni platitoare de TVA poate
aplica regimul special pentru bunuri second-hand? Care este

Raspuns:
Receptia marfurilor se face in baza facturilor primite de la furnizor, indiferent de sursa de provenienta.
Receptia marfurilor se poate face in kg sau in bucati, in functie de cum vinde magazinul.
Pentru transformarea marfurilor din Kg in bucati se intocmeste un proces verbal la receptia marfii in care se inscrie numarul de
bucati, pe sortimente (bluze, fuste, etc).
Pe baza facturii si a procesului verbal se intocmeste NIR, in care se inscrie numarul de bucati rezultate, pretul de achizitie si pretul
de vanzare pe bucata stabilit.
La acordarea reducerilor ulterioare de pret se tine seama de prevederile OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor
de piata si ale HG 333/ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor si serviciilor de piata.
Conform prevederilor actelor mentionate mai sus este interzisa vanzarea in pierdere, cu exceptia: vanzarilor de lichidare, vanzari de
soldare, vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica, vanzari ale produselor
destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele
respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la
aprovizionare nu au fost vandute, vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu
mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de
ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential, vanzarea produselor cu
caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat.
Aceste tipuri de vanzari presupun proceduri specifice de notificare.

Vanzarea in pierdere reprezinta vanzarea la un pret mai mic decat cel de aprovizionare.
Vanzarile cu pret redus, atunci cand consumatorii sunt anuntati despre o reducere de preturi care comporta o comparatie exprimata
in cifre, sunt supuse urmatoarelor reguli de fixare si publicitate a preturilor:
• Orice comerciant care anunta o reducere de pret trebuie sa o raporteze la pretul de referinta practicat in acelasi spatiu de vanzare
pentru produse sau servicii identice. Pretul redus trebuie sa fie inferior pretului de referinta. Pretul de referinta reprezinta cel mai
scazut pret practicat in acelasi spatiu de vanzare in perioada ultimelor 30 de zile, inainte de data aplicarii pretului redus.
• Orice anunt de reducere de pret exprimata in valoare absoluta sau in procent trebuie efectuat vizibil, lizibil si fara echivoc pentru
fiecare produs sau grupa de produse identice:
- fie prin mentionarea noului pret langa pretul anterior, barat;
- fie prin mentiunile "pret nou", "pret vechi" langa sumele corespunzatoare;
- fie prin mentionarea procentului de reducere si a pretului nou care apare langa pretul anterior, barat.
• Toate documentele justificative legale care atesta veridicitatea pretului de referinta trebuie sa fie pastrate pentru a putea fi
prezentate ori de cate ori este nevoie organelor de control abilitate.
• Orice anunt de reducere de preturi ce nu corespunde reducerii practicate efectiv in raport cu pretul de referinta este considerat o
forma de publicitate inselatoare si este sanctionat conform reglementarilor legale in vigoare.
Se pot practica discounturi de pret, fara notificare prealabila, cu conditia ca pretul de vanzare sa nu fie mai mic decat costul de
achizitie si cu respectarea conditiilor enumerate mai sus.
La reducerea de pret se intocmeste o lista de inventariere cu produsele existente in stoc in care se inscrie atat pretul de vanzare
vechi cat si pretul de vanzare nou.
Inregistrarea in contabilitate
Achizitie marfa din tara

371 = 401
Marfuri Furnizori
Inregistrare adaos comercial

371 = 378
Marfuri Diferente de pret la marfuri
Inregistrare discount marfuri in rosu ( cu diferenta de pret rezultata in urma aplicarii discountului)
371 = 378
Marfuri Diferente de pret la marfuri
Vanzare pe baza bonului emis de casa de marcat

5311 = 707
Casa in lei Venituri din vanzarea marfurilor
Descarcarea gestiunii
607 = 371 –pret de achizitie
Cheltuieli privind marfurile Marfuri
378 = 371 - adaos comercial

Diferente de pret la marfuri Marfuri
Regimul special este cel prevazut la art. 312 din Codul Fiscal
.
Persoanele juridice care comercializeaza bunurile second hand catre utilizatori persoane fizice si juridice sunt denumite persoane
impozabile revanzatoare indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in
cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare.
Po aplica regimul special persoanele juridice ce au rolul de intermediari, revanzatorii, pentru livrarile de bunuri second-hand
prevazut la art. 312 din Codul Fiscal
pentru care exista obligatia colectarii taxei, in cazul bunurilor ce au fost achizitionate din interiorul Uniunii Europene, de la un
furnizor:
- persoana neimpozabila (o persoana fizica de exemplu),
- persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa,
- persoana impozabila revanzatoare, care a aplicat la randul sau taxarea in regim special,
- intreprindere mica in cazul bunurilor de capital.
Nu se aplica regimul special pentru:

- livrarile efectuate de o persoana impozabila revanzatoare pentru bunurile achizitionate in interiorul Uniunii Europene de la
persoane care au beneficiat de scutire de taxa, pentru importul si achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este
in orice situatie scutita de taxa in interiorul tarii, importul, in regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale si
in alte situatii prevazute de art. 293 alin. (1) lit. a) si e) - h) si art. 294 alin. (1) lit. h) - n), din Codul fiscal
precum si de la persoane care au beneficiat de rambursarea taxei.
- livrarea intracomunitara de catre o persoana impozabila revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, livrate catre
un cumparator care nu comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA.
Aplicarea regimului special nu este obligatorie.

Persoanele juridice revanzatoare pot opta pentru aplicarea regimului normal de TVA pentru toate operatiunile pentru care este
prevazuta posibilitatea aplicarii regimului special.
Persoana impozabila revanzatoare poate aplica regimul normal de taxare pentru orice livrare eligibila pentru aplicarea regimului
special.
Nu se aplica regimul special pentru bunurile achizitionate de la persoane impozabile care au colectat TVA la vanzarea acestora.
Aplicarea regimului special

TVA se aplica la baza de impozitare egala cu marja profitului, exclusiv valoarea taxei aferente.
Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare.
Pretul de vanzare este egal cu suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv
subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision,
ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret.
Pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare.
Baza de impozitare este diferenta dintre marja de profit realizata de persoana impozabila revanzatoare si valoarea taxei aferente
marjei respective.
Taxa colectata aferenta unei livrari se determina prin formula:
Marja profitului x 19/119
Daca in cursul unei perioade marja profitului este negativa nu se colecteaza TVA
• In situatia aplicarii regimului special pentru bunurile second hand persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul la deducerea
taxei datorate sau achitate pentru bunurile achizitionate pentru a fi livrate cu taxare in regim special.
• In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri second - hand acestea nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania atunci
cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate iar bunurile au fost taxate in statul
membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile sau vanzatorul este
organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor
conform regimului special.
• Se stabileste taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa.
• Taxa colectata intr-o perioada fiscala pentru bunurile supuse regimului special reprezinta suma taxelor pe valoarea adaugata
aferente fiecarei livrari de bunuri efectuate in perioada respectiva
• Persoana impozabila revanzatoare tine evidenta distincta a operatiunilor pentru care se aplica regimul special. In acest scop
persoana impozabila va intocmi:
 un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special
 un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special;
 un registru care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate
in respectiva perioada fiscala, pe fiecare cota de TVA aplicabila, si, dupa caz, taxa colectata.
• Persoana revanzatoare emite facturi prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului
special si care nu este obligat sa emita o factura, cum sunt persoanele neimpozabile.
Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:

- numarul de ordine si data emiterii facturii;
- data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari sau data primirii bunurilor;
- numele si adresa partilor;
- codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare;
- descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite;
- pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.
• Livarile intracomunitare de bunuri care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand nu sunt scutite de taxa.
• Persoana impozabila revanzatoare care efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de taxa, cat si regimului special
trebuie sa tina evidente separate pentru operatiunile supuse fiecarui regim.
Pe factura de vanzare a bunurilor pentru care se aplica regimul special second- hand nu se va inscrie taxa aferenta livrarilor de
bunuri supuse regimului special.

Reduceri comerciale primite. Monografie contabila
Tags: reduceri comerciale, inregistrari contabile, OMFP 1802/2014,ingrasaminte, facturare
Intrebare: Ce inregistrari contabile se fac in urmatoarele

situatii:
1. Am primt de la un furnizor ingrasaminte in data de
15.01.2017 cu termen de plata 30.04.2017.
-ingrasamant - 90.000 lei fara TVA
- discaunt 20% - 18.000 lei fara TVA
Total: 72.000 lei fara TVA
Am achitat factura in data de 28.02.2016 iar furnizorul a trimis

urmatoarea factura:
- discount termen de plata - 10.000 lei fara TVA
-rabat de volum - 2.000 lei fara TVA
- discount promovare - 900 lei fara TVA
Total factura = - 12.900 lei fara TVA
Exista contract cu plata la termen.
2. Am emis o factura catre o persoana juridica astfel:

- ingrasaminte 7.000 lei lei fara TVA
- discaunt 20% 1.400 lei lei fara TVA
Total factura = 5.600 lei?

Raspuns:
Pct. 8 din OMFP 1802/2014 prevede ca:
Cost de achizitie inseamna pretul datorat si eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achizitie.
Pct. 76 prevede ca reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul
de achizitie al bunurilor. Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile
comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera, daca acestea mai sunt in gestiune.
Daca stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se evidentiaza distinct in
contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama conturilor de terti.
In cazul in care informatiile detinute nu permit corectarea valorii stocurilor reducerile mentionate la acel alineat se reflecta, de
asemenea, pe seama contului 609 "Reduceri comerciale primite".
Potrivit pct. 77 din OMFP 1802/2014 reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera in contul 767
"Venituri din sconturi obtinute
Art. 287 din Codul Fiscal

prevede ca Baza de impozitare se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la
art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Inregistrarea facturii de ingrasamant initiala

% = 401
302/371 72.000
4426 13.680
Factura ulterioara
Reducere comerciala: 2.900 fara TVA – TVA = 551 lei
Reducere financiara 10.000 lei
Inregistrarea reducerii comerciale
- Daca ingrasamintele se mai afla in stoc

% = 401 - 3.451
302 /371 -2.900
4426 - 551
- Daca nu se mai afla in stoc

401 = % 3.451
609 2.900
4426 551
Inregistrarea reducerii financiare

401 = % 11.900
767 10.000
4426 1.900
2. Inregistrarea facturii emise

411 = % 6664
707 5600
4427 1064
Acordati o nota raspunsului furnizat de specia

Monografie contabila dezmembrari auto
Tags: dezmembrari auto, inregistrari contabile, deseuri, fier vechi
Intrebare: O societate comerciala achizitioneaza autoturisme la

o valoare maxima de 2500 lei in vederea vanzarii pieselor
obtinute din dezmembrarea acestora. Cum inregistram achizitia
autoturismelor? Cum inregistam vanzarea pieselor pe care le
vindem fara a fi prelucrate? Cum inregistram spre exemplu un
motor pe care il dezmembram si pe el la randul lui? Cum
inregistram vanzarea pieselor pe care pentru a le vinde acestea
sunt reparate de catre mecanicul firmei? Cum inregistram
vanzarea unor resturi neintrebuintabile catre centrele de fier
vechi?
Raspuns:
- Achizitie auto in vederea dezmembrarii de la persoane fizice pe baza de borderou de achizitie si contract :
301/302 = 462 / analitic persoana fizica
Deoarece epavele vandute la dezmembrari de catre persoanele fizice fac parte din patrimoniul lor personal, nu se va retine impozit
pe venitul obtinut de acestea din vanzare.
- Achizitie auto in vederea dezmembrarii de la persoane juridice pe baza de factura

301/302 = 401
- plata
462/401 = 5311/5121
Dezmembrarea auto
602 = 302
Obtinerea de piese de schimb ce urmeaza a fi vandute

371 = 7588
Obtinerea de piese de schimb ce urmeaza a fi utilizate de catre societate sau dezmembrate la randul lor
302 = 7588
Dupa ce reparati piesele le puteti trece la marfa : 371 = 302

Daca le dezmembrati : 602 = 302, iar la obtinerea pieselor : 3xx = 7588 sau puteti considera ca sunt produse finite : 345 = 711
(valoarea fiind data de valoarea din 602 + celelalte cheltuieli directe si indirecte direct atribuibile obtinerii lor).
Obtinerea de fier vechi ce se va vinde catre o firma de recuperare deseuri

346 = 711
Deoarece societatea nu are ca obiect de activitate colectarea deseurilor nu are obligatia retinerii si declararii taxi de mediu la
achizitia epavelor.
Vanzarea pieselor de schimb :

4111 = 707
Descarcarea din gestiune :

607 = 371
Vanzarea deseurilor :
4111 = 703
Descarcarea din gestiune : 711 = 346
Daca autoturismele cumparate pentru piese ar costa mai mult de 2.500 de lei fiecare, monografia ar fi aceeasi. Simplul fapt ca ceva
costa mai mult de 2.500 de lei nu ne obliga sa recunoastem acel “ceva” drept un mijloc fix. La incadrarea in contabilitate a unui bun
achizitionat, mult mai relevanta decat valoarea sa este destinatia ce se da acestui bun.
Telefoane primite in schimbul punctelor de loialitate. Monografie contabila
Irina Dumitrescu, valabil la 17-Mar-2017
Tags: puncte de loialitate, inregistrari contabile, bunuri cu titlu gratuit,subventii

Intrebare: De curand am achizitionat doua telefoane mobile
care au fost platite integral prin programul de loialitate cu
puncte folosind punctele acumulate de-a lungul timpului in
facturi. Pentru aceste doua telefoane au emis un aviz de
insotire a marfii si certificate de garantie specificand pe aviz si
valorile telefoanelor: 600 lei pentru un telefon si 3500 lei
pentru al doilea telefon.
Cum trebuie inregistrate in contabilitate cele doua telefoane
avand in vedere ca primul telefon ar putea fi considerat obiect
de inventar iar al doilea ar putea fi considerat mijloc fix? In
cazul in care ambele telefoane ar fi vandute dupa un an de
folosire cum trebuie evidentiate in contabilitate toate aceste
tranzactii?
Irina DumitrescuEconomist
Raspuns:
Conform pct. 75 din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802 din 2014, la data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si
se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:
a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;
d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
In cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa se substituie costului de achizitie.
Astfel, bunurile primite cu titlu gratuit se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa – valoare inscrisa de furnizor in aviz.
Valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite cu titlu gratuit se inregistreaza in
contabilitate cu ajutorul contului 7582 - Venituri din donatii primite.
In cazul prezentat societatea primeste bunurile cu titlul gratuit. In acest caz, bunurile de natura obiectelor de inventar se vor
inregistra in contabilitate la valoarea justa, astfel:
03 = 7582
"Materiale de natura obiectelor Venituri din donatii primite de inventar"
Bunurile de natura imobilizarilor corporale se vor inregistra prin formula:

21X = 475
"Imobilizari corporale" "Subventii pentru investitii"
Inregistrarea amortizarii:
6811 = 281
"Cheltuieli cu amortizarea "Amortizarea imobilizarilor
imobilizarilor corporale" corporale"
Trecerea subventiilor la venituri, pe masura amortizarii calculate:

475 = 758
"Subventii pentru investitii" „Alte venituri din exploatare”
La vanzare, valoarea neamortizata ramasa in contul 475 se reia la venituri:

475 = 758
"Subventii pentru investitii" „Alte venituri din exploatare”

Achizitii marfuri de la persoane fizice. Monografie contabila
Daniel Crevelescu, valabil la 14-Mar-2017
Tags: achizitii, inregistrari contabile, magazine second-hand, imbracaminte
Intrebare: Care este monografia contabila pentru achizitia de

produse de imbracaminte de pe internet de la persoane fizice si
revanzarea lor prin magazin second-hand?
Raspuns:
Exista doua situatii posibile: persoana fizica vinde carti din patrimoniul personal sau desfasoara activitate comerciala.
Potrivit art. 62 lit. m) din Codul fiscal
, veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal nu
sunt impozabile. Nici persoana fizica, nici societatea nu au obligatii declarative in acest caz.
In a doua situatie, veniturile obtinute de aceasta persoana se incadreaza la venituri din alte surse, conform art. 114 alin. (2) lit. g)
din Codul fiscal
, venituri pentru care aveti obligatia retinerii impozitului la sursa.
Conform art. 115 alin. (1) si (3) din Codul fiscal

, impozitul pe veniturile din alte surse se calculeaza prin retinere la sursa la momentul acordarii veniturilor de catre platitorii de
venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut. Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final, se plateste si se
declara pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut prin formularul 100.
Platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea
impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent
pentru anul expirat, formularul 205.
Presupunand ca achizitionati marfuri din patrimoniul personal al persoanelor fizice, monografia contabila este:
Achizitia marfurilor in baza Borderoului de achizitii:
371 = 462
Plata marfurilor in baza dispozitiei de plata:

462 = 5311
Vanzarea marfurilor:
4111 = 707
Incasarea clientilor prin casa/banca/card:

5311/5121/5125 = 4111
Descarcarea gestiunii de marfuri:

607 = 371
Acordati o nota raspunsului furnizat de sp
Ajustarea TVA pentru cadourile oferite in cadrul actiunilor de protocol. Monografie contabila
Tags: cheltuieli de protocol, ajustare TVA, inregistrari contabile
Intrebare: In situatia in care cheltuielile de protocol depasesc

limita de 2%, se mai face ajustarea TVA la calculul final al
impozitului pe profit la data de 31.12.2016 prin emitere de
autofactura si regularizarea sumei in decont TVA?

Raspuns:
Se face ajustarea de TVA numai pentru cadourile oferite (bunuri) de catre contribuabil, in cadrul actiunilor de protocol a caror
valoare este mai mare de 100 lei fara TVA la sfarsitul perioadei de raportare a TVA (luna, trimestru). Nu se face ajustarea TVA
pentru TVA dedusa pentru serviciile de restaurant oferite, in cadrul actiunilor de protocol.
Asadar,din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicata
asupra profitului contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol, conform art. 25 alin. (3) lit.
a) din Legea 227/2015
.
In cadrul acestor chetuieli, se includ si cheltuielile inregistrate cu TVA colectata pentru cadourile oferite de catre contribuabil a
caror valoare este mai mare de 100 lei. In conformitate cu prevederile art. 270 alin. (8) lit. c) din Legea nr. 227/2015
nu constituie livrare de bunuri acordarea de cadouri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de protocol si
reprezentare.
La pct. 7, alin. (12) din Normele metodologice, se prevede ca:

"(12) In sensul art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal
:
a) bunurile de mica valoare acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea
fiecarui cadou oferit este mai mica sau egala cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA.
Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. In situatia in care persoana impozabila a oferit si cadouri care depasesc
individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, insumeaza valoarea depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie
livrare de bunuri cu plata, si colecteaza taxa, daca taxa aferenta bunurilor respective este deductibila total sau partial. Se considera
ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit
plafonul.”
Asadar, pentru colectarea TVA se emite autofactura, care se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care bunurile
acordate in cadrul actiunii de protocol au depasit (individual) plafonul de 100 de lei.
Acordarea de cadouri se inregistreaza din punct de vedere contabil, astfel:

% = 401
3028 "Furnizori"
"Alte materiale consumabile"
4426
"TVA deductibila"
623 = 3028
"Cheltuieli protocol, "Alte materiale consumabile"
Pentru cadourile care depasesc suma de 100 lei/cadou/persoana se colecteaza TVA daca s-a exercitat dreptul de deducere si se face
autofactura:
623 = 4427
"Cheltuieli protocol, "TVA colectata"
Desigur, autofactura se va inscrie in Jurnalul de vanzari pentru TVA.
Baza de impozitare si suma TVA colectata prin autofactura emisa pentru depasirea valorii cadourilor oferite drept protocol, raportata
prin decontul de TVA (cod 300) la randul 9 “Livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 19%”, se raporteaza prin
declaratia cod 394 la cartusul I "ALTE INFORMATII", la pct. 2.2 "Numar total de facturi emise, in perioada de raportare", prin
autofacturare si subpunct 2.2.3. "seria si numarul facturilor emise prin autofacturare, inclusiv baza impozabila si TVA aferente,
defalcate pe fiecare cota (24%, 20%, 19%, 9%, 5%), cu exceptia celor emise de beneficiar in numele furnizorilor inscrise la pct.
2.2.4. Informatiile privind autofacturarea nu vor fi declarate la alte rubrici din declaratie; "

Compensare la inventariere. Monografie contabila
Tags: compensari, stocuri, inventariere, inregistrari contabile
Intrebare: In urma efectuarii inventarierii stocului de marfuri

se constata plusuri si minusuri. Administratorul decide
efectuarea compensarii intre produsele la care se pot face
confuzii din pricina asemanarii aspectului exterior, a codului si
a denumirii foarte asemanatoare. Exista asigurare pentru toate
marfurile detinute de unitate. Care este tratamentul fiscal din
punct de vedere al TVA si al impozitului pe profit, care este
monografia contabila si ce documente trebuie intocmite?

Raspuns:
Conform OMFP 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, punctul 40 :
“(3) La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se are in vedere
posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
– sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior:
culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
– diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de gestiune si la aceeasi gestiune.
(4) Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau
din degradarea bunurilor respective datorata vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.
(5) Listele cu sorturile de produse, marfuri, ambalaje si alte valori materiale care intrunesc conditiile de compensare datorita
riscului de confuzie se aproba anual de catre administratori, ordonatorii de credite sau persoana care are obligatia gestionarii si
servesc pentru uz intern in cadrul entitatilor respective.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor
admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a
diferentei in plus. Aceasta eliminare se face incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor
admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea
din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face incepand cu sorturile care au preturile unitare
cele mai scazute, in ordine crescatoare.”
Asa cum arata si prevederea citata mai sus, compensarea este posibila si legala.
In Procesul verbal de inventariere se vor trece si “rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele
plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea,”.
“Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii
operatiunilor de inventariere, administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii. Acesta,
cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii
propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale.”
(punctele 42 si 43 din OMFP 2861/2009).
Deci documentele de intocmit vor fi :

- Listele de inventariere
- Procesul verbal de inventariere care sa contina propunerea de compensare
- Decizia administratorului referitoare la propunerile prezentate in Procesul verbal.
Opertiunea de compensare nu are implicatii dpv al TVA.

Referitor la impozitul pe profit :
- La descarcarea din gestiune a produsului s-a inregstrat 60x = 3xx
- In cazul in care dupa compensare se constata ca , pe total, suma din 60x trebuie diminuata sau majorata cu diferentele dintre
costurile de intrare ale produselor compensate, se va inregistra
60x = 3xx cu plus sau cu minus, dupa cum este cazul.
Compensariel efective intre produsul X si produsul Y se vor opera in fisele fiecarui produs, iar daca in contabilitate sunt inregistrate
analitice, se vor transfera bunurile dintr-un analitic in altul :
(exemplu : 3xx.surub de 14 = 3xx. Surub de 12).
Bunuri trimise la terti. Monografie contabila

Tags: transfer bunuri, aviz de expeditie, inregistrari contabile
Intrebare: O societate A din Romania are un contract cu un

operator logistic societate B din Romania. Prin acest contract
societatea A transfera in societatea B stocuri de produse si
ambalaje pe baza de aviz si apoi B livreaza catre clientii lui A
produsele respective dar raman cu stoc. Ce ar trebui sa treaca
societatea A pe aviz unde B este custode si pe facturile
intocmite de A cu livrare de catre B?
Raspuns:
Atunci cand bunurile se transfera societatii B in baza contractului de custodie, se va intocmi avizul de expeditie pe care se va face o
mentiune de genul: “bunuri trimise la terti /depozitate la terti, conform contract nr…. din data….
Inregistrarile contabile vor fi:
Transfer bunuri la terti:

357” Marfuri aflate la terti” = 371” Marfuri”
358 “Ambalaje aflate la terti”= 381 “Ambalaje”
Vanzarea bunurilor:
4111” Clienti” %
707 “Venituri din vanzari de marfuri”
4427 “ TVA colectata”
Descarcare gestiune:
607 “Chelt. privind marfurile” = 357” Marfuri aflate la terti”
Astfel soldul debitor al contului 357, va reflecta situatia stocurior trimise la terti, nefacturate.
Conform prevederilor de la art. 319 alin. (18) si (19) din Codul fiscal
, pot fi emise facturi de catre beneficiar in numele si in contul furnizorului/prestatorului sau de catre un tert in numele si in contul
furnizorului/prestatorului, in conditiile stabilite prin normele metodologice.
Redam in continuare, prevederile de la pct. 96 alin. (1) –(4) din Normele metodologice:
96. (1) Potrivit prevederilor art. 319 alin. (18) din Codul fiscal
, factura se poate intocmi de catre cumparatorul unui bun sau serviciu in urmatoarele conditii:
a) partile sa incheie un acord prealabil prin care sa se prevada aceasta procedura de facturare. Acord prealabil inseamna un acord
incheiat inainte de inceperea emiterii de facturi de catre client in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
b) sa existe o procedura de acceptare a fiecarei facturi. Procedura de acceptare poate fi explicita sau implicita si poate fi convenita
si descrisa prin acordul prealabil ori poate fi reprezentata de primirea si prelucrarea facturii;
c) factura sa fie emisa in numele si in contul furnizorului/prestatorului de catre cumparator si trimisa furnizorului/prestatorului;
d) factura sa cuprinda elementele prevazute la art. 319 alin. (20) sau (21) din Codul fiscal
;
e) factura sa fie inregistrata in jurnalul de vanzari de catre furnizor/prestator, daca este inregistrat in Romania conform art. 316
din Codul fiscal
.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) de catre cumparatorul unui bun sau unui serviciu nu restrictioneaza dreptul furnizorului de a
emite alte facturi catre respectivul cumparator in perioada acoperita de acord.
(3) Termenii si conditiile acordului prealabil si ale procedurilor de acceptare prevazute la alin. (1) pentru fiecare factura se stabilesc
de catre furnizor/prestator si client. La cererea organului de control, partile trebuie sa fie in masura sa demonstreze existenta
acordului prealabil.
(4) In sensul art. 319 alin. (19) din Codul fiscal

, emiterea facturii poate fi externalizata, respectiv factura se poate intocmi de un tert in urmatoarele conditii:
a) furnizorul/prestatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent faptul ca emiterea de facturi va fi
realizata de un tert, cu cel putin o luna calendaristica inainte de a initia aceasta procedura, si sa anexeze la scrisoare numele,
adresa si, dupa caz, codul de inregistrare in scopuri de TVA ale tertului;
b) factura sa fie emisa de catre tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului;
c) factura sa cuprinda toate informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) sau, dupa caz, la art. 319 alin. (21) din Codul fiscal
;
d) facturile sa fie puse la dispozitia organelor fiscale competente fara nicio intarziere, ori de cate ori se solicita acest lucru.”
Cesiunea de parti sociale. Monografie contabila
Tags: cesiune, inregistrari contabile, parti sociale, asociati
Intrebare: Societatea comerciala A, microintreprindere, cu

capital social subscris varsat 1000 lei (10 lei partea sociala) are
urmatoarea structura a capitalului social:
- Asociat 1 600 lei - angajat cu CIM de 2 ore/zi
- Asociat 2 200 lei - angajat cu CIM de 2 ore/zi
- Asociat 3 200 lei - angajat cu CIM de 8 ore/ zi
Se hotaraste cesiunea a 20% a capitalului social catre o
persoane fizice la valoarea de 100000 lei in scopul capitalizarii
afacerii. Asociat 1 cedeaza 10%. Asociat 2 cedeaza 5%. Asociat
3 cedeaza 5%
Care este numarul maxim de asociati intr-o societate cu

raspundere limitata? Este posibila aceasta cesiune si daca da,
care sunt implicatiile fiscale ale societatii si a persoanelor fizice
implicate in acest proces de cesiune? Care este monografia
contabila prin care se inregistreaza aceste tranzactii?

Raspuns:
Conform art. 12 din Legea 31 a societatilor comercale :” In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai
mare de 50.”
Cesiunea este posibila, dar efectul nu va fi majorarea capitalului social ci doar un castig personal al asociatilor.
Exemplu :
Sa spunem ca Asociatul 1 detine 20% din capital – adica 20 de parti sociale x 10 lei/parte sociala = 200 lei.
El vinde 10% din partile sociale – care fac parte din patrimoniul sau personal - care au o valoare nominala de 10 lei/ps catre o
persoana fizica la un pret de 50 lei/parte sociala.
Capitalul social ramane neschimbat : 1.000 de lei impartit in 100 de parti sociale x 10 lei/parte sociala, numai ca acum vor fi 4
asociati : asociatul 1 va detine 10% si nou asociat va detine 10%.
Asociatl 1 va inregistra un castig personal de 40 lei/ps x 10 ps = 400 de lei si va detine in continuare numai 10 parti sociale cu o
valoare de 10 lei/parte sociala.
La nivelul societatii aceasta operatiune nu presupune inregistrari contabile.

(In cazul in care s-au facut analitice la contul 1012 care sa arate participarea la capitalul social a fiecarui asociat in parte - lucru
neobisnuit dar nu incorect – acum s-ar inregistra :
1012.asociatul1 = 1012.asociatul nou 100 lei,
contul 1012 avand in continuare aceeasi valoare de 1.000 de lei).
In cazul in care doriti sa atrageti fonduri in societate, cesiunea partilor sociale nu este deloc o solutie.
Luati in considerarea majorarea capitalului social prin emiterea unor parti sociale noi si vanzarea acestora catre noii asociati
(investitori).
Reduceri comerciale ulterioare pentru achizitii intracomunitare. Monografie contabila
Tags: reduceri comerciale, inregistrari contabile, achizitii intracomunitare,facturare
Intrebare: Societatea pentru marfa achizitonata (intracomunitar) in cursul lunii

primeste o reducere comerciala in luna urmatoare sau chiar in timpul lunii. Care
este monografia contabila pentru ambele aspecte?

Raspuns:
Din punct de vedere fiscal, potrivit art. 286 alin. (4) lit. a) cu normele metodologice de aplicare
din Codul fiscal, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret nu se cuprind
in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul
clientului la momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau
unei livrari.
In cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 286
alin. (4) lit. a) din Codul fiscal sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se reduce, conform art. 287 lit. c) din Codul
fiscal.
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera,
daca acestea mai sunt in gestiune.
Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna,
reducerile comerciale primite ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al
bunurilor.
Factura initiala reprezentand achizitie de marfuri se inregistreaza:
371 = 401
4426 = 4427
Reducerile comerciale primite ulterior facturarii corecteaza costul stocurilor la care se refera,
daca acestea mai sunt in gestiune. Prin urmare, factura de reducere se inregistreaza astfel:
4426 = 4427 tva aferenta cu minus
Daca stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt in gestiune, acestea se
evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite"), pe seama
conturilor de terti.
371 = 401
4426 = 4427
Factura de reducere:
401 = 609 valoare reducere comerciala cu plus
Potrivit art. 53 aliniatul (2) litera a) din Codul fiscal, pentru determinarea impozitului pe
veniturile microintreprinderilor, la baza impozabila impozit pe veniturile microintreprinderilor se
adauga valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii, inregistrate in contul "609",
potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Altfel spus, daca primim o reducere comerciala pe aceeasi factura cu bunurile, reducerea
diminueaza costul de achizitie al bunurilor si nu influenteaza impozitul pe venit. Impozitul pe
venit nu este influentat nici daca reducerea este ulterioara, dar bunurile achizitionate mai sunt in
stoc si se diminueaza valoarea lor.
Daca reducerea este primita pe o factura ulterioara si nu pot fi identificate bunurile la care se
refera, ori daca bunurile la care se refera nu mai sunt in stoc, sau reducerea pe factura ulterioara
se acorda pentru o prestare de servicii, aceasta se inregistreaza in contul 609 "Reduceri
comerciale primite", iar sumele intra in baza de calcul a impozitului pe veniturile
microintreprinderilor, deci se va plati un impozit pe venit mai mare.
In cazul in care informatiile detinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile primite se
reflecta, de asemenea, pe seama contului 609 "Reduceri comerciale primite".

371 = 401
4426 = 4427
Factura de reducere:
401 = 609 valoare reducere comerciala cu plus
In ambele situatii vorbiti despre o reducere comerciala acordata ulterior facturarii. Daca bunurile
achizitionate pot fi identificate si mai sunt in stoc, atunci veti afecta costul stocului si nu este
afectat impozitul pe veniturile microintreprinderilor. In cazul in care marfurile pentru care primiti
reducerea comerciala nu pot fi identificate sau nu mai sunt pe stoc, reducerea ulterioara se
evidentiaza in cotul 609 care intra in baza de calcul a impozitului pe veniturile
microintreprinderilor.
Rating:
Achizitie imobil de la Primarie. Reevaluare. Monografie contabila
Tags: achizitie imobil, reevaluare, amortizare, inregistrari contabile
Intrebare: In luna mai 2010 se achizitioneaza un imobil de la

primarie in valoare de 146.171 lei. S-a stabilit ca durata de
amortizare a acestuia sa fie de 24 ani adica 288 luni. Rezulta o
rata de amortizare lunara de 507,54 lei. In luna noiembrie 2010
se mai primeste o factura cu o diferenta de achitat pentru
imobilul respectiv in valoare de 2.287 lei.
In luna noiembrie 2010 s-au efectuat urmatoarele inregistrari

contabile:
2812 = 212 3.045,24 (valoarea amortizarii pe 6 luni din iunie-
noiembrie 2010)
212 = 404 2.287 lei (cu diferenta care s-a achitat catre
Primarie)
Noua valoare a imobilului va fi: 146.171 lei - 3.045,24 lei +

2.287 lei = 145.412,76 lei
Noua rata de amortizare incepand cu luna decembrie 2010 este
145.412,76 lei / 282 luni = 515,65 lei.
La data de 31.12.2010 are loc prima reevaluare a imobilului

prin care se stabileste valoarea de 148.000 lei. In data de
31.01.2011 se receptioneaza o investitie in curs efectuata la
acest imobil. Investitia in curs receptionata este de 58.879 lei.
La data de 31.12.2013 are loc cea de a doua reevaluare a
imobilului prin care se stabileste valoarea reevaluata de
194.0000 lei. Au fost corecte inregistrarile contabile efectuate
in luna noiembrie 2010? Care sunt inregistrarile contabile de
facut la data de 31.12.2010 la data primei reevaluari inclusiv
din punctul de vedere al rezervei din reevaluare si al valorii
amortizarii nedeductibile fiscal? Care sunt inregistrarile
contabile de facut la 31.01.2011 cand are loc receptia
investitiei efectuata la imobilul respectiv? Ce se intampla acum
cu rezerva din reevaluare? Care sunt inregistrarile contabile de
facut la 31.12.2013 cand are loc cea de-a doua reevaluare a
imobilului?

Raspuns:
Potrivit pct. 106 din OMFP 3055/2009, in vigoare in anul 2010 cheltuielile ulterioare efectuate in legatura cu o imobilizare corporala
sunt cheltuieli ale perioadei in care sunt efectuate sau majoreaza valoarea imobilizarii respective, in functie de beneficiile economice
aferente acestor cheltuieli. Nu ati precizat care a fost motivul acestei cheltuieli ulterioare din luna noiembrie 2010.
La inregistrarea unor cheltuieli ulterioare nu este prevazut ca tratament contabil eliminarea amortizarii din valoarea activului.
Cheltuiala ulterioara se inregistra
212 = 404 2287
Amortizarea recalculata
Valoare contabila noua: 146.171-3.045,24+2.287 = 145.412,76
Amortizare recalculata 145.412,76/ 282 515,65
Fara inregistrarea eliminarii amortizarii din valoarea activului

La data de 31 decembrie 2010 cu ocazia prime reevaluari
Amortizare cumulata 3.045,24+ 515,65 = 3.560,89 lei
Valoare contabila neta 145.412,76 -515,65 = 144.897,11 lei
Valoare justa 148.000 lei
Diferenta din reevaluare
148.000 -144.897,11 = 3.102,89
Inregistrarea reevaluarii
2812 = 212 3560,89
Si
212 = 105 3.102,89
Potrivit pct. 123 din OMFP 3055/2009 in cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este
determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de
achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea
se vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Valoarea amortizabila 148.000
Perioada ramasa 281 luni
Amortizare recalculata 148.000/281 luni= 526,7 lei/luna
Potrivit prevederilor art. 22 alin (5^1) din Codul Fiscal

valabil in anii 2010-2015, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004,
care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau
casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace
fixe, dupa caz.
Astfel pentru diferenta din reevaluare inregistrata tratanebtul fiscal prevede impozitarea acesteia fie la momentul cedarii imobilizarii
fie prin reluarea unei parti din rezerva din reevaluare prin articolul contabil
105 = 1065.
Potrivit art. 8 pct. 33 dinn Codul fiscal
mentionat reevaluarile se includ in valoarea fiscala a imobilizarilor.
Cheltuiala cu amortizarea recalculata in urma reevaluarii este deductibila fiscal.
In data de 31.01.2011
Receptia investitiei in valoarea imobilizarii
212 = 231 58.879
Valoarea contabila ramasa de amortizat:

148.000 + 58.879 – 526,7 = 206.352,3 lei
Durata de amortizare ramasa 280 luni

Amortizarea incepand cu luna februarie
206.352,6 /280 luni= 736,9 lei/luna
La data de 31.12.2013 are loc cea de a doua reevaluare a imobilului prin care se stabileste valoarea reevaluata de 194.000 lei.
Valoarea contabila bruta 206.352,3 lei
Amortizare cumulata 526,7 + 736,9 x (11+24)= 26.318,2 lei
Valoare contabila neta 206.352,3 – 26.318,2 = 180.034,1 lei
Valoare reevaluata 194.000
Diferenta =13.965,9 lei
Inregistrarea reevaluarii
2812 = 212 26.318,2
Si
212 = 105 13.965,9
Rezerva din reevaluare cumulata 13.965,9 + 3.102,89 = 17.068,79

Valoarea amortizabila incepand cu 1 ianuarie 2014 194.000 lei, pe durata de viata ramasa
Retineri sume imputate salariatului. Monografie contabila
Tags: prejudicii, inregistrari contabile, creante, facturi telefonie
Intrebare: Urmare a constatarii unui prejudiciu adus societatii

de catre un salariat prin utilizarea necorespunzatoare a
telefonului de serviciu (a achitat prin SMS taxa de pod) am
procedat la recuperarea acestuia de comun acord. S-au
intocmit documentele necesare si angajatul a platit paguba
cash, prin casierie. Care este monografia contabila?

Raspuns:
In debitul contului 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" se inregistreaza sumele datorate de personal, reprezentand
imputatii si alte debite in contrapartida cu 758.
In creditul contului 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" se inregistreaza sumele incasate sau retinute personalului
pentru sumele datorate de acesta in contrapartida cu 531,512.
Deci monografia contabila pentru aceasta situatie este:

Inregistrarea facturi de telefonie (pentru suma platita de salariat in interes personal, de ex. 119 lei):
% = 401 119
626 100
4426 19
Tva aferenta sumelor platite pentru serviciile achizitionate in aceasta situatie nu este deductibila:
635 = 4426 19 lei
Evidentierea sumelor datorate de salariat:
4282 = 7588 119 lei
Incasarea sumelor in numerar:

5311 = 4282 119 lei.

Rating:
Agentie de turism. Monografie contabila
Tags: agentie de turism, monografie contabila, facturare
Intrebare: O societate desfasoara activitati de touroperator

extern (cod CAEN 7912) fiind inregistrata doar in ROI. Pana in
prezent nu a avut cod valid TVA romanesc conform art. 316.
Societatea emite facturi catre firme din UE si non UE. Care este
monografia contabila? La momentul inregistrarii facturilor (fie
de avans, fie finale) nu se cunoaste comisionul firmei iar
facturile furnizorilor externi ajung tarziu. In cazul in care
societatea isi pierde licenta emisa de catre Autoritatea Romana
de Turism si desfasoara activitate in continuare exista
implicatii fiscale, contabile dpdv al intocmirii bilantului?

Raspuns:
Pentru evidenta contabila a unei agentii de turism este necesar sa se asigure toate elementele necesare determinarii veniturilor si
stabilirea unor proceduri interne care sa faca posibil acest lucru.
Nu puteti vinde servicii fara sa cunoasteti costul acestora, sau castigul dumneavoastra.
Factura finala reprezinta pretul final al serviciului.
In baza comenzilor/rezervarilor efectuate in contul clientilor puteti inregistra:

461 = 408
La primirea facturilor de la furnizorii externi inregistrati

408 = 401, eventual si diferente:
461 = 401
Emiterea facturilor catre beneficiari:

4111 = 461,704
Pentru a doua problema, nu exista prevederi in codul fiscal

legat de acest aspect, deoarece se presupune ca o societate nu functioneaza daca nu are autorizatie.
Totusi, in cazul in care functionati, veti evidentia obligatoriu operatiunile desfasurate si veti plati obligatiile fiscale rezultate.
Bilantul/situatiile financiare se depun normal.
Acordati o nota raspunsului furnizat de

Leasing financiar. Monografie contabila
Tags: leasing financiar, inregistrari contabile, autoutilitare
Intrebare: Care este monografia contabila pentru un leasing

financiar la achizitia a doua autotutilitare folosite de o firma in
scopul strict pentru desfaurarea activitatii?

Raspuns:
Inregistrare imobilizare conform contract leasing:
223 = 167 valoare autoturism conform graficului de leasing, fara dobanzi
8051 = - valoarea dobanzilor de platit
Inregistrarea facturii de avans:

% = 404 Total de plata
167 valoare factura avans
628 taxa de administrare
622 comision de analiza
Receptia autoturismului:
2133 = 223 valoare autoturism x curs BNR la data acordarii finantarii
Potrivit punctului 321 alin. (1) al OMFP 1802/2014, in cazul datoriilor de leasing financiar in valuta, acestea se inregistreaza la
cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data acordarii finantarii. In situatia in care data
acordarii finantarii este zi nebancara, la calculul diferentelor de curs valutar aferente se va avea in vedere cursul de schimb al pietei
valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei in ultima zi bancara anterioara acesteia.
mport camioane din Republica Moldova. Monografie contabila
S.M. Armaselu, valabil la 08-Mar-2017
Tags: import, vama, inregistrari contabile
Intrebare: O firma din Romania platitoare de TVA cumpara de

la o firma din Republica Moldova (platitoare de TVA) 10
camioane. Cum va inregistra firma din Romania factura
respectiva si ce documente trebuie intocmite cu ocazia acestui
import?
S.M. ArmaseluExpert contabil
Raspuns:
In conditiile in care bunurile sunt transportate din Republica Moldova in Romania se considera ca societatea din Romania efectueaza
un import. Pentru acest import societatea din Romania va datora in vama taxe vamale (dupa caz, functie de particularitatile
autovehiculului), comision vamal si TVA. La import se intocmeste declarația vamală de import sau actul constatator emis de
organele vamale, care să menționeze societatea din Romania ca importator al bunurilor, document pe baza caruia se va deduce
TVA. Pentru amanunte legate de formalitatile de import va recomandam sa apelati la un reprezentant/comisionar vamal.
Dupa intrarea camioanelor pe teritoriul Romaniei va trebui sa procedati la inmatricularea acestora.

Nu specificati in ce scop importa societatea din Romania aceste camioane, respectiv daca acestea sunt marfuri sau imobilizari.
Ca regula generala, un import se inregistreaza astfel :

1. Intrare bunuri conform factura externa :
Marfuri/Imobilizari = 401 Furnizori
2. Inregistrare taxe vamale, comision vamal (daca este cazul) conform Declaratiei vamale de import :
Marfuri/Imobilizari = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate/analitic distinct
3. Inregistrare TVA deductibil conform Declaratiei vamale de import :

4426 TVA deductibil = 5125 Sume in curs de decontare
Sau
4426 Tva deductibil = 5121 Conturi la banci in lei
Nota : modul de inregistrare a TVA poate fi diferit in functie de politicile contabile aplicabile la nivelul societatii.
Mentionam, de asemenea, ca in costul bunurilor (marfuri, imobilizari) se includ orice alte cheltuieli accesorii (transport, asigurare,
etc) direct atribuibile bunurilor.
Deschiderea unui cont escrow. Monografie contabila
Tags: cont escrow, inregistrari contabile, dobanzi, depozit
Intrebare: O societate comerciala a incheiat o promisiune de

vanzare pentru niste terenuri cu un cumparator. Avand in
vedere ca procesul de vanzare se va desfasura pe o perioada
indelungata partile au convenit ca pentru garantarea
tranzactiei cumparatorul sa deschida un cont escrow la
dispozitia vanzatorului. Care este monografia contabila pentru
inregistrarea contractului escrow deschis la dispozitia societatii
(in cazul vanzatorului)?

Raspuns:
Deschiderea contului de catre cumparator la dispozitia vanzatorului nu genereaza inregistrari in contabilitatea vanzatorului.
Cumparatorul va inregistra pur si simplu constituirea unui depozit : 5121.escrow = 5121.cont curent
In cazul in care contractul prevede ca dobanzile la acest cont vor fi incasate de vanzator, acestea se vor recunoaste la venituri -
conform prevederilor punctului 448 din OMFP 1802/2014 – “periodic, in mod proportional, pe masura generarii venitului respectiv,
pe baza contabilitatii de angajamente.”
(5121 = 766)
Achizitie soft. Monografie contabila
Irina Coma, valabil la 05-Mar-2017
Tags: achizitie soft, amortizare, inregistrari contabile
Intrebare: Pentru realizarea unui proiect este achizitionat un

software (imobilizare necorporala) a carei valoare este
decontata integral clientului fara a se face transferul softului
catre client. Care este monografia contabila in acest caz?
Valoarea imobilizarii fiind integral recuperata mai este
considerat acest soft o imobilizare necorporala amortizabila pe
o perioada de timp?

Raspuns:
Intelegem ca softul este folosit de societatea Dvs. in vederea realizarii proiectului pentru societatea X , iar in acest caz se poate
considera ca valoarea acestuia decontata de client sa faca parte din pretul solicitat clientului pentru realizarea proiectului
(componenta de cost din valoarea integrala a serviciului prestat). In aceasta abordare, softul va fi considerat imoblizarea Dvs. si se
va amortiza pe durata de utilizare/durata proiectului/ 3 ani din punct de vedere fiscal.
In aceasta acceptiune monografia este:

Achizitie soft:
205 = 401
Si
4426 = 401
Amortizare:
6811 = 2805
Prestare servicii pentru realizarea proiectului catre firma X:

4111 = 704
Si
4111 = 4427
Asociere in participatiune. Transfer imobilizari. Monografie contabila
Tags: asociere in participatiune, inregistrari contabile, codul fiscal, constructii
Intrebare: Societatea a realizat un imobil bloc de locuinte in

asociere cu o alta persoana juridica. Apartamentele se impart
astfel 10 se vand catre persoane fizice, 10 revin asociatului
lider, 10 revin celuilalt asociat. La finalizarea investitiei
asocierea in participatiune trebuie sa cedeze cu titlu gratuit 10
apartamente conform contractului de asociere. Sub ce forma
vor intra in proprietatea celor 2 asociati? Se vor factura? In
aceste conditii care este tratamentul fiscal din punct de vedere
al TVA si impozit pe profit avand in vedere ca pe parcursul
derularii investitiei s-au recuperat sume de TVA prin solicitare
de rambursare? Conform modificarilor legislatiei fiscale in
privinta asocierilor in participatiune din anul 2016 exista
posibilitatea de a opta pentru a factura cu TVA? Conform
modificarilor legislatiei fiscale in privinta asocierilor in
participatiune din anul 2016 exista posibilitatea de a opta
pentru alocarea cotelor de profit in cadrul asocierii?

Raspuns:
In cazul contractelor de asociere in participatie evidenta decontarilor din operatiuni in asocieri in participatie, respectiv a decontarii
cheltuielilor si veniturilor realizate din operatiuni in asocieri in participatie, precum si a sumelor virate intre coparticipanti, se
realizeaza cu ajutorul contului 458 "Decontari din operatii in participatie".
Contractul de asociere in participatie trebuie sa prevada cota de participare la veniturile si cheltuielile asociatiei.
Pentru a fi considerata asociere este necesar ca acest contract sa prevada cota de participare la venituri si cheltuieli, in caz contrar,
acesta nu este contract de asociere iar bunurile puse la dispozitie de asociati constituie avansuri in vederea obtinerii unor
apartamente pentru care se va colecta TVA.
Entitatea care conduce evidenta asocierii in participatie tine evidenta si intocmeste balanta de verificare distincta de cele
corespunzatoare activitatii proprii.
Cheltuielile si veniturile determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct de catre unul din asociati,
conform prevederilor contractului de asociere
Potrivit prevederilor art. 270 alin (5) orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii
sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, constituie livrare de
bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
Potrivit prevederilor art. 321 alin (5) din Codul Fiscal
si al normelor date in aplicarea acestui articol la finalizarea cladirii, cand se va transfera proprietatea unei parti din apartamente
unuia din asociati, asociatul administrator va colecta TVA pentru livrarea de parti ale unei constructii noi.
Art. 292 alin 2 lit. f) prevede ca este scutita de TVA livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt
construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de
constructii noi sau de terenuri construibile.
Prevederi referitoare la tratamentul din punct de vedere al TVA al asocierilor in participatie se regasesc la pct. 102 din Normele de
aplicare a Codului Fiscal
.
Scopul asocierii este desfasurarea unor activitati in scopul obtinerii de profit.

Apartamentele construite in baza contractului de asociere trebuiesc valorificate in cadrul asocierii. Avand in vedere ca
apartamentele (inregistrate ca produse finite deoarece se mentioneaza ca se vand) sunt inregistrate in contabilitatea asocierii, iar
acestea se distribuie catre asociati, se inregistreaza atat veniturile cat si cheltuielile aferente.
Inregistrarea transferului imobilizarilor in contabilitatea asociatiei
- Inregistrarea transferului apartamentelor catre persoana fizica in contabilitatea asociatiei

458/ asociat 1 =%
Decontari din operatii in participatie 701
4427
TVA colectata
458/ asociat 2 =%
Decontari din operatii in participatie 701
4427
TVA colectata
Si descarcarea din gestiune
711 = 345
Daca transferul are loc la valoarea de cost a apartamentelor, nu se inregistreaza profit sau pierdere.
TVA colectata se va declara de catre asociatul (societate) care are obligatia conducerii asocierii si depunerii declaratiilor.
Trecerea apartamentelor in proprietatea asociatilor se realizeaza pe baza contractului de asociere si a proceselor verbale de predare
primire incheiate.
In vederea colectarii TVA se intocmeste factura / autofactura.
Inregistrarea obtinerii imobilului in contabilitatea asocierii

- achizitii efectuate de asociere
% = 401
301 Furnizori
Materii prime
302
Materiale consumabile
4426
TVA deductibila
- inregistrarea cheltuielilor
% = 4xx
628
605
Cheltuieli privind energia si apa
4426
602 = 302
Cheltuieli cu materialele consumabile
601 = 301
Cheltuieli cu materiile prime
- inregistrare salarii
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului
645 = 431, 437

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
- Inregistrarea productiei in curs la finele lunii

331 = 711
- Repartizarea cheltuielilor conform cotei stabilite

458 = %
Decontari din operatii in participatie 628 din rulaj
602 % din rulaj
Cheltuieli cu materialele consumabile
601 % din rulaj
Cheltuieli cu materiile prime
605 % din rulaj
Cheltuieli privind energia si apa
641 % din rulaj
Cheltuieli cu salariile personalului
645 % din rulaj
Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6811 % din rulaj
Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor corporale
-repartizarea veniturilor
711 = 458
La inceputul lunii urmatoare se reia productia in curs

711 = 331
- receptia imobilizarilor apartamentelor

345 = 711
Vanzarea apartamentelor
411 = %
701
4427
Si
711 = 345
- Repartizarea cheltuielilor conform cotei

458 /asociat 1 respectiv 2 = 711 % din rulaj
Decontari din operatii in participatie
Si
701 % rulaj = 458/ asociat1 respectiv 2
La calculul impozitului pe profit afferent fiecarui asociat se iau in calcul veniturile si cheltuielile din activitatea proprie si veniturile si
cheltuielile preluate prin decontul transmis de asociatie, societatea calculand profitul impozabil cumulat atat pentru activitatea
proprie cat si pentru cea din asociere.
In contabilitatea proprie va inregistra lunar cheltuielile si veniturile preluate pe baza de decont
% 458/ asociere
601
602, etc
si veniturile
458 = 701, 711

Vanzare produse electronice. Facturare. Monografie contabila
Tags: vanzare, produse electronice, facturare, inregistrari contabile
Intrebare: In cazul in care societatea factureaza fisiere PDF cu

continut digital catre persoane fizice din UE ce contin TVA
aferenta tarii respective pe langa declararea trimestriala in
D399 mai trebuie declarate si in ale declaratii fiscale (similare
cu D394 sau D390) si conform carei baze legislative? Dar in
cazul vanzarii acestor fisiere care persoane juridice din UE cum
se procedeaza cu emiterea facturii si a TVA aferenta? Care este

Raspuns:
In cazul vanzarii produselor electronice catre persoane fizice sunt aplicabile prevederile art. 315 din Codul Fiscal
.
Potrivit acestor prevederi societatea poate aplica regimul special de TVA pentru care depune formularul 399.
In Declaratia 390 se declara prestarile de servicii prevazute la art. 278 alin. (2) dinCodul fiscal
efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Uniunea Europeana, altele decat cele
scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxa a luat nastere in luna
calendaristica respectiva.
Prestarile de servicii catre persoane neimpozabile nu se declara prin declaratia 390.
In Declaratia 394 persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania conform art. 316 din Codul fiscal
declara livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile in Romania pentru care persoana obligata la plata taxei este
furnizorul/prestatorul conform art. 307 alin. (1) sau (7) din Codul fiscal
sau beneficiarul conform art. 331 din Codul fiscal
.
Declaratia se depune pentru orice operatiune taxabila in Romania la sectiunea D

- valoarea totala a bazei impozabile aferenta livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii taxabile si valoarea totala a TVA aferenta
acestora, defalcate pe cote de TVA, efectuate de catre persoana impozabila care aplica sistemul normal de TVA, cu exceptia celor
pentru care au fost emise facturi simplificate.
In cazul facturilor emise catre persoane neimpozabile din UE, operatiunile nu sunt taxabile in Romania, prin urmare aceste facturi
nu se declara in Formularul 394.
Inregistrarea in contabilitate a facturilor emise

411 = %
704
447/ TVA aferent statului respectiv
Plata TVA
447 = 5124
In cazul prestarii serviciilor electronice catre persoane impozabile din UE, se efectueaza o prestare de servicii intracomunitara,
pentru care locul prestarii se determina potrivit art. 278 alin (2) din Codul Fiscal
, respectiv la sediul beneficarului.
Factura se va emite fara TVA, urmand ca beneficiarul sa aplice taxarea inversa.
In Declaratia 390 se declara prestarile de servicii prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal
efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Uniunea Europeana.
Facturile emise se declara in declaratia 390.

Inregistrarea in contabilitate a serviciilor
411 = 704
Vanzare deseuri catre intermediari. Monografie contabila
Tags: taxa de mediu, deseuri, inregistrari contanbile
Intrebare: Societatea A este firma romaneasca de productie.

Societatea B este firma romaneasca cu diverse domenii de
activitate. Deseul feros (span, capeti) obtinut de catre
societatea A se vinde catre societatea B. Societatea B isi pune
adaos si il vinde catre o societate specializata de colectare a
deseurilor. Deseul ramane tot timpul in incinta societatii A si se
transporta direct la Remat. Societatea B are voie sa faca astfel
de activitate de revanzare a deseului? Nu trebuie sa fie
autorizata in acest sens - sa aibe depozite , diverse autorizatii?
In situatia in care societatea B este in regula din punct de
vedere al autorizatiilor care sunt notele contabile? Ce trebuie
sa le intocmeasca societatea A? Trebuie depusa declaratie
pentru fondul de mediu?

Raspuns:
Taxa de mediu (contributie de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase, obtinute de catre
generatorul deseurilor, persoana fizica sau juridica) se retine prin stopaj la sursa de catre operatorii economici care desfasoara
activitati de colectare si/sau valorificare a deseurilor, care au obligatia sa le vireze la Fondul pentru mediu, potrivit art. 9 alin. (1)
din OUG 196/2005.
Potrivit ART. 7 din Ordinul 192/2014

, vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrarii, de catre generatorii deseurilor,
respectiv de catre detinatorii bunurilor destinate dezmembrarii, persoane juridice, catre operatorii economici care desfasoara
activitati de colectare si/sau de valorificare a deseurilor se face pe baza de factura, cu evidentierea distincta a contributiei de 3% si
cu retinerea acesteia.
Nu cunosc modalitatea de autorizare ca valorificator de deseuri, insa consider ca societatea B nu poate colecta deseuri decat daca
este autorizata in acest sens.
Obtinerea deseurilor:
346 = 711
Vanzarea deseurilor, cu taxare inversa, cu evidentierea distincta in factura a cotei de 3% reprezentand fondul de mediu:
4111 = 703
652 = 4111
Descarcarea gestiunii de deseuri:

711 = 346
Incasarea facturii, mai putin a cotei din veniturile realizate de unitatea detinatoare reprezentand suma necesara constituirii fondului
pentru mediu, potrivit legii. Diferenta dintre valoarea totala a facturii si cota retinuta prin stopaj la sursa de catre unitatea
colectoare/valorificatoare se inregistreaza in contul 446/analitic fond mediu, utilizand formula contabila:
5121 = 461
Distribuire capital social micsorat catre asociat unic. Monografie contabila
Marilena Radulescu, valabil la 04-Mar-2017
Tags: diminuare capital, inregistrari contabile, legea 70/2015, plati in numerar
Intrebare: O societate conerciala isi diminueaza capitalul social

de la 600000 lei la 200 lei si s-a facut operatiunea la ORC. Cum
se poata face restituirea acestei sume, asociatul este unic.
Inregistrarile in contabilitate sunt 1012 = 456, 456 = 5311?
Este corect?

Raspuns:
Transport pe teritoriul Romaniei prestat de o societate comerciala isi diminueaza capitatul social de la 600.000 lei la valoarea
minima admisa de 200 lei.
Presupunand ca valoarea de 600.000 lei este capitalul subscris si varsat la infiintare ori pe parcursul timpului, prin depunere de
numerar de catre asociatul unic al societatii, inregistrarile contabile vor fi:
Reducere capital social
1012 = 1011 = 599.800 lei (600.000 lei - 200 lei)
1011 = 456 = 599.800 lei (600.000 lei - 200 lei)
Distribuirea capitalului social catre asociatul unic :

456 = 5121 = 599.800 – Plata se face prin banca si nu in numerar, prin casierie, avand in vedere prevederile art.4 alin.(4)
din Legea 70/2015
. Ca si exceptie, suma platita in numerar catre asociatul unic poate fi de 10.000 lei, diferenta fiind obligatoriu de platit prin virament
bancar.societate romaneasca in
Acordare imprumut intre societati. Monografie contabila

Tags: imprumuturi, inregistrari contabile, codul fiscal, TVA
Intrebare: O societate A din Romania acorda un imprumut

ocazional de 10000 lei la o societate B din Romania pentru a si
plati un furnizor. In contract nu este stipulata dobanda. Care
este monografis contabils pentru ambele societati? Societatea
B trebuie sa plateasca TVA la suma?

Raspuns:
Acordarea unui imprumut nu reprezinta o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, deci nu este o operatiune in sfera tva.
Acordarea imprumutului in contabilitatea societatii A se inregistreaza:
461 = 5121 10.000 lei
Primirea imprumutului la societatea B se inregistreaza:

5121 = 462 10.000 lei
Nota: Ati mentionat ca nu s-a perceput dobanda, insa nu ati mentionat daca societatile sunt afiliate. Aveti in vedere faptul ca, in
cazul oricarei tranzactii intre societati afiliate, pretul trebuie sa reflecte valoarea de piata. Potrivit art. 11 din Codul fiscal
, la stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contributii sociale obligatorii, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare
o tranzactie care nu are un scop economic, ajustand efectele fiscale ale acesteia, sau pot reincadra forma unei tranzactii/activitati
pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei/activitatii.
Mijloc fix integral amortizat cedat catre asociati. Monografie contabila
Popescu Diana, valabil la 03-Mar-2017
Tags: mijloace fixe, societate inactiva, societati afiliate
Intrebare: Firma nu mai desfasoara activitate de cativa ani

(este pe pierdere). Are in balanta sintetica solduri la contul
2133 reprezentand o autoutilitara integral amortizata si la
contul 4551 "Decontari cu asociatii". Eeste posibil si ce
documente trebuie intocmite astfel incat sa se stinga din soldul
contului 4551 cu valoarea autoturismului integral amortizat?

Raspuns:
Acordarea unui activ in contul unei datorii este o procedura cunoscuta in practica juridica, ca si “dare in plata” si este reglementata
de art 1.492 alin. (2) din Legea 287/2009 (r1) privind Codul civil
:
“Daca prestatia oferita in schimb consta in transferul proprietatii sau al unui alt drept, debitorul este tinut de garantia contra
evictiunii si de garantia contra viciilor lucrului, potrivit regulilor aplicabile in materia vanzarii, cu exceptia cazului in care creditorul
prefera sa ceara prestatia initiala si repararea prejudiciului. “
Intrucat persoana fizica este afiliata societatii, pentru aceste active trebuie sa se stabileasca o valoare de piata, conform art. 11
alin. (4) din Codul fiscal
:
“Tranzactiile intre persoane afiliate se realizeaza conform principiului valorii de piata.”
Daca a fost dedusa taxa pe valoare adaugata la acest mijloc de transport, atunci acordarea acestui activ, catre participantii la
societate, reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul art. 270 alin. (5) din Codul fiscal
:
“Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri
legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie
livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau
partial.” Prin urmare, trebuie colectat tva la aceasta distribuire.
Pentru situatia in care suma datorata asociatilor este mai mare decat valoarea de piata a autoturismului, diferenta de imprumut,
nestinsa prin darea in plata, se va inregistra pe venituri, avand in vedere functionarea contului 7588 “ Alte venituri din exploatare”,
in care se inregistreaza veniturile rezultate din imprumuturi anulate.
Inregistrarile contabile sunt:

2813” Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport” = 2133 “Mijloace de transport” pentru scaderea din gestiune a mijlocului
fix
461 “Debitori diversi” = 7583 “Venituri din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital”, cu valoarea de piata a autoturismului
461 “Debitori diversi” = 4427 “TVA colectata”, cu valoarea tva colectata pentru darea in plata
4551 “Actionari/asociati – conturi curente” = 461 “Debitori diversi” , pentru tranzactia de “dare in plata”
4551” Actionari/asociati – conturi curente” = 7588 “Alte venituri din exploatare” pentru diferenta de valoare.
Pentru situatia in care soldul contului 4551 este mai mic decat valoarea de piata a autoturismului, diferenta se va achita in orice
forma agreata intre societate si asociat.
Este obligatorie emiterea facturii pentru scoaterea din gestiune a mijlocului fix, radierea de la DITL si inmatricularea pe noua
persoana fizica. Veniturile rezultate din tranzactie sunt impozabile, chiar daca aceasta societate avea pierdere in perioada
anterioara.
ervicii de consultanta cu privire la realizarea unor studii. Monografie contabila. Tratament
TVA
Simona Stanculescu , valabil la 05-Mar-2017
Tags: servicii consultanta, inregistrari contabile, investitii, TVA
Intrebare: Societatea A din Romania, platitoare de TVA si

inscrisa in VIES, contruieste o noua hala in Romania. Pentru
acest lucru contracteaza o societatea B din Italia pentru
realizarea unor servicii de cocultanta cu privire la studii privind
realizarea de foraje pentru a aefectua instalatii hidrotermice.
Societatea B, la verificare, nu apare inregistrata in VIES. Care
este tratamentul TVA? Cum se inregistreaza factura in
contabilitatea? Care sunt notele contabile? Partenerul din Italia
emite factura cu sau fara TVA?
Raspuns:
In cazul in care societatea B sustine ca este inregistrat in scopuri de TVA, dar verificarea prin intermediul sistemului VIES nu
confirma acest lucru, se poate solicita o verificare la administratia fiscala din tara sa.
In cazul in care prestatorul de servicii nu este inregistrat in scopuri de tva, factura emisa va fi fara tva si beneficiarul nu va aplica
taxarea inversa.
Daca societatea B este inregistrata in scopuri de tva, factura va fi emisa fara tva, iar beneficiarul va aplica regimul taxarii inverse,
insa factura nu va fi declarata in formularul 390.
Locul prestarii de servicii in legatura cu bunuri imobile, cum este cazul serviciului mentionat, este locul unde sunt situate bunurile
imobile, conform Art. 287, Al. (4) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, adica in Romania, in acest caz.
In ceea ce priveste tratamentul contabil, inteleg ca serviciile contractate de la societatea B sunt direct legate de construirea halei,
astfel ca monografia contabila este:
Inregistrarea serviciului de consultanta:
628 = 401
si
4426 = 4427 (daca societatea B este inregistrata in scopuri de tva)
Inregistrarea investitiei neterminate la sfarsitul lunii:

231 = 722
Crestere de valoare pentru mijloc fix. Monografie contabila
Popescu Diana, valabil la 03-Mar-2017
Tags: mijloace fixe, amortizare, inregistrari contabile
Intrebare: Daca am facut o balustrada la o scara trebuie sa

crestem valoarea de amortizare a cladirii? Care este

Raspuns:
Pentru speta prezentata in intrebarea dvs. exista atat implicatii fiscale, cat si contabile, referitoare la mijloacele fixe. Recunoasterea
si incadrarea acestora din punct de vedere contabil si fiscal sunt reglementate de o serie de acte normative si de politicile contabile
existente la nivel de societate. In primul rand este important sa fie stabilit daca este vorba despre o crestere de valoare a mijlocului
fix sau daca vorbim despre cheltuieli ale perioadei curente.
Din punct de vedere fiscal, art. 28 alin. (2) si (3) din Legea 227/2015
defineste drept mijloc fix amortizabil orice imobilizare corporala care indeplineste o serie de conditii, in mod cumulativ:
“a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri
administrative;
b) are o valoare fiscala egala sau mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul
contribuabilului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor
tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix”.
Valoarea minima de intrare a mijloacelor fixe, la momentul prezentului raspuns, este reglementata de art. 1 alin. (1) din
Hotararea 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe:
“ Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, valoarea minima de intrare a mijloacelor fixe stabilita in conditiile art. 3
alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, este de 2.500 lei.”
Din punct de vedere contabil sunt relevante prevederile regasite la pct. 190 si 191 din Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate:
“ Imobilizarile corporale reprezinta active care:
a) sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi inchiriate tertilor
sau pentru a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.”
“ Unele elemente de imobilizari corporale pot fi achizitionate din motive de siguranta sau legate de mediu. Achizitia unor astfel de
imobilizari corporale, desi nu creste in mod direct beneficiile economice viitoare ale vreunui element existent de imobilizari
corporale, poate fi necesara unei entitati pentru a obtine beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de
imobilizari corporale indeplinesc conditiile pentru a fi recunoscute ca active, deoarece dau posibilitatea unei entitati sa obtina din
activele conexe beneficii economice viitoare in plus fata de ceea ce s-ar putea obtine daca elementele respective nu ar fi fost
dobandite.”
a) achizitia cladirii (presupunem faptul ca mijlocul fix a fost achizitionat de la o alta persoana juridica) au fost efectuate
inregistrarile contabile:
212 „Constructii” = 404 „Furnizori de imobilizari”
4426 „TVA deductibila” = 4427 „TVA colectata”
b) factura de modernizare a cladirii, efectuata in perioada curenta, se inregistreaza in contabilitate prin articolele contabile:
628 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti” = 401 „Furnizori” cu suma aferenta
231 „Imobilizari in curs de executie” = 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale” cu aceeasi valoare
212 „Constructii” = 231 „Imobilizari in curs de executie” cu aceeasi suma, in momentul receptiei
c) inregistrarea amortizarii:
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile” = 2812 „Amortizarea constructiilor”
In ce priveste impozitul pe cladiri datorat catre DITL, art. 461 alin. (6) din Codul fiscal
prevede:
“ In cazul extinderii, imbunatatirii, desfiintarii partiale sau al altor modificari aduse unei cladiri existente, inclusiv schimbarea
integrala sau partiala a folosintei, care determina cresterea sau diminuarea valorii impozabile a cladirii cu mai mult de 25%,
proprietarul are obligatia sa depuna o noua declaratie de impunere la organul fiscal local in a carui raza teritoriala de competenta se
afla cladirea, in termen de 30 de zile de la data modificarii respective, si datoreaza impozitul pe cladiri determinat in noile conditii
incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator.”
Achizitie utililaj cu plata in rate. Monografie contabila
Dana Hristu, valabil la 28-Feb-2017
Tags: achizitie utilaj, plati in rate, inregistrari contabile
Intrebare: Am achizitionat un utilaj de 90000 euro in felul

urmator:
- tactura de avans, achitata in valoare de 20.000 euro;
-vrestul de 70000 euro se va achita pana la epuizare cu rata
fixa, lunara, pentru care se va emite factura de catre furnizor
conform contractului incheiat.
Utilajul va fi pus in functiune peste 3 luni. La ce valoare va fi

inregistrat in registrul mijloacelor fixe? Care este monografia
contabila?

Raspuns:
Potrivit art. 290 alin. (2) din Codul fiscal
:
"(2) Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima in
valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau ultimul curs de
schimb publicat de Banca Centrala Europeana ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, valabil la
data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza, iar, in cazul operatiunilor supuse sistemului TVA la incasare
prevazut la art. 282 alin. (3) - (8), la data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza daca nu ar fi fost
supusa sistemului TVA la incasare. in situatia in care se utilizeaza cursul de schimb publicat de Banca Centrala Europeana,
conversia intre monede, altele decat moneda euro, se realizeaza prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare
dintre monede. in contractele incheiate intre parti trebuie mentionat daca pentru decontari va fi utilizat cursul de schimb al unei
banci comerciale, in caz contrar aplicandu-se cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb
publicat de Banca Centrala Europeana"
Conform prevederilor de la pct. 35 alin. (1) si (2) din Normele metodologice:

"35. (1) In sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal
, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca
in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.
(2) In sensul art. 290 alin. (2) din Codul fiscal
, in cazul emiterii de facturi inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ori de incasarea unui avans, cursul de schimb
valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data emiterii acestor facturi va ramane
neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv la data regularizarii operatiunii, inclusiv in cazul operatiunilor pentru care se
aplica sistemul TVA la incasare. In cazul incasarii de avansuri pentru care factura este emisa ulterior incasarii avansului, cursul de
schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la data incasarii avansurilor va
ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv atunci cand se fac regularizarile avansurilor incasate."
De asemenea la acelasi punct din Normele metodologice, sunt prezetateȘ Exemplul 1 si Exemplul 2.
Astfel, in cazul dat monografia va fi urmatoarea:

409= 404 20.000 eur x cursul de la data facturii (presupunem 4.5 lei/1 eur)
213X = 408 70.000 eur la data predarii utilajului (presupunem curs 4, 4 lei/1 eur)
Stornare avans si inregistrare utilaj:
409=404 = -20.000 eur x 4,5
si
213X= 404 = 20.000 eur x 4.5
Astfel, valoarea utilajului va fi:

20.000 eur x 4,5 + 70.000 eur x 4.4 =90.000 lei +308.000= 398.000 lei
Dupa punerea in functiune, se va cacula si amortizarea:

6811 = 281X
Ratele lunare se vor contabiliza asfel:

% 404
408
4426
668/768 dupa caz

(1 stea = nesatisfacator - 5 stel
Plata avans in baza unei facturi proforme. Monografie contabila
Ionut Jinga, valabil la 27-Feb-2017
Tags: avansuri, amortizare, inregistrari contabile, codul fiscal
Intrebare: Am primit o factura proforma in valoare de 6903.49

cu TVA pentru o imprimanta si vor sa le platim 30% avans.
Care este monografia contabila si cum inregistrez factura
fiscala la primire?

Raspuns:
Potrivit art 319 alin (16) din Legea 227/2015
:
,, Pentru alte operatiuni decat cele prevazute la alin. (15), persoana impozabila are obligatia de a emite o factura cel tarziu pana in
cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja
emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de
bunuri/prestare de servicii cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului
in care factura a fost deja emisa’’.
Plata in avans se inregistreaza astfel

4091 = 5121 6903,49 lei
,,Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri ‘’ ,,Conturi la banca in lei’’
La primirea facturii fiscale se vor face urmatoarele inregistrari contabile:

% = 401
303 ,,Furnizori’’
,,Materiale de natura obiectelor de inventar’’
4426
,,TVA deductibila’’
Si
401 = 4091 6903.49 lei
,,Furnizori’’ ,,Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri
Produse distruse la client. Monografie contabila

Tags: produse distruse, autofactura, inregistrari contabile
Intrebare: Care sunt inregistrarile contabile pentru produsele

confiscate la client si distruse? Clientul in baza contractului
intocmeste autofactura.
Raspuns:
Avand in vedere ca autofactura are scopul de a diminua valoarea creantei comerciale a respectivului client, monografia contabila
poate fi de forma:
4111 = 709 (valoarea bunurilor distruse cu semnul minus)
Societatea trebuie sa prezinte dovada distrugerii bunurilor, pentru ca valoare inregistrata in contul 709 sa fie recunoscuta din punct
de vedere fiscal.
Achizite marfuri cu discount. Monografie contabila

Gabi Popescu, valabil la 27-Feb-2017
Tags: achizitie marfuri, discount, inregistrari contabile
Intrebare: Se achizitioneaza marfa de la un furnizor din UE. Pe

factura primita sunt produse (marfuri) in valoare de 100 euro.
Cursul BNR din data facturii este 4.4. Pe factura sunt
urmatoarele mentiuni:
- pentru plata in primele 5 zile de la data facturii se acorda un
discount de 5% din valoarea facturii;
- pentru plata facturii intr-un interval de 6 si 10 zile de la data
facturii se acorda un discount de 3% din valoarea facturii.
Factura se achita dupa 3 zile de la data facturii aplicandu-se

discountul de 5% deci se plateste suma de 95 euro. Cursul
valutar din data platii este 4.5. Care este monografia contabila?

Raspuns:
Potrivit pct. 77 din OMFP 1802/2014 reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.
Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767
"Venituri din sconturi obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la
care se refera (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;
b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade
determinate.
Potrivit art. 286 alin. (4) lit. a) si normelor date in aplicarea acestui articol, rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte
reduceri de pret nu se cuprind in baza de impozitare a taxei daca sunt acordate de furnizor/prestator direct in beneficiul clientului la
momentul livrarii/prestarii si nu constituie, in fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrari.
De asemenea, baza de impozitare se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la
art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Avand in vedere ca reducerea este acordata pentru plata sumelor datorate in avans, consider ca aceasta reducere este de natura
financiara.
Inregistrarea achizitei
100 euro x 4,4 = 440 lei
371 = 401 440
Si TVA 440 x 19%= 84 lei

4426 = 4427 84
Inregistrare plata si reducere financiara

- diferenta curs valutar 95 euro x 0,1= 9,5
Inregistrare diferente de curs valutar
665 = 401 9,5
Si
- reducere financiara 5 euro x 4,4 lei = 22 lei
- suma platita 95 euro x 4,5 lei = 427,5 lei
401 = % 449,5
5124 427,5
767 22 lei
Reducerea bazei de impozitare a TVA are ca efect reducerea TVA aferenta 5 euro x 4,4 x 19%= 4 lei
4426 = 4427 - 4

Reevaluare terenuri. Monografie contabila
Tags: terenuri, reevluare, inregistrari contabile, imobilizari
Intrebare: O societate comerciala care detine terenuri agricole

(extravilane) a efectuat la data de 31.12.2016 o reevaluare a
terenurilor. Cum se inregistreaza in contabilitate plusurile si
minusurile de valoare rezultate la reevaluare?
Raspuns:
Conform pct. 111 din OMFP 1802/2014, reevaluarea terenurilor se inregistreaza astfel:
a) Plusul din reevaluare se inregistreaza:
- Ca o crestere a rezervei din reevaluare, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui
activ:
2111 = 105
„Terenuri” „Rezerve din reevaluare”
- Ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ:

2111 = 755
„Terenuri” „Venituri din reevaluarea imobilizarilor corporale”
b) Minusul din reevaluare se inregistreaza:

- Ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la
acel activ (surplus din reevaluare):
655 = 2111
„Cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale” „Terenuri”
- Ca o scadere a rezervei din reevaluare, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta
ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala;
Exemplu:
Societatea prezinta la 31.12.2016 sold in contul 105 de 500 lei. In urma reevaluarii terenurilor la 31.12.2016, se determina un
minus din reevaluare de 600 lei;
Reevaluarea va fi inregistrata astfel:
% = 2111 600 lei
500 lei 105
„Rezerve din reevaluare” „Terenuri”
100 lei 655
„Cheltuieli din reevaluarea imobilizarilor corporale”
Surplusul din reevaluare inregistrat in contul 105 ("Rezerve din reevaluare") se va transfera in rezultatul reportat (contul 1175
"Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare"), atunci cand acest surplus reprezinta un castig
realizat. Avand in vedere ca terenurile nu se reevalueaza, se va considera castig realizat la momentul scoaterii din gestiune a
terenului (o eventuala vanzare).
Din punct de vedere fiscal, surplusul din reevaluare devenit castig realizat (transferat in contul 1175) reprezinta element similar
veniturilor, fiind impozabil la calculul impozitului pe profit.
Conform Art. 25, Al. 4), lit. l) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cheltuielile din reevaluarea imobilizarilor
necorporale/mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari efectuate potrivit reglementarilor contabile
aplicabile, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Conform pct. 116 din OMFP 1802/2014, in cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat
pentru fiecare element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii:
a) valoarea la cost istoric a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare; sau
b) valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul istoric si, atunci cand
este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.
Reparatie auto CASCO. Monografie contabila
Anca Ivanov, valabil la 27-Feb-2017
Tags: reparatii auto, inregistrari contabile, codul fiscal
Intrebare: Firma are o autoutilitara care este asigurata cu

polita CASCO. Saptamana trecuta s-a intamplat un eveniment
nefericit, s-a fisurat parbrizul in contact cu o piatra. Ca atare
firma a schimbat parbrizul pe asigurarea CASCO. Societatea de
asigurari a suportat toate costuriile catre firma care a facut
reparatii.
Ne inregistram cu factura de reparatii? Factura este pe numele

firmei. Nu este original, este o copie si care este mentionat
conform cu originalul. Originalul se duce la asigurator. Avand in
vedere ca nu avem copia facturiil nu vom deduce TVA? Se va
reporta normal in declaratia D300 la achzitii cu cota de TVA
19%? Se va reporta normal in Declaratia D394 la achizitii
normale cu cota de TVA 19%? Este corecta urmatoarea
monografie contabila:
613 = 401 413,69 lei
4426 = 401 78.60 lei
635.7 = 4426 78.60 lei
461 = 7581 413.69 lei
401 = 461413,69 lei?
Raspuns:
In primul rand atragem atentia asupra faptului ca , neavand factura in original , nu aveti dreptul sa deduceti TVA de pe factura de
reparatii (indiferent de mentiunea “conform cu originalul” pe care o poarta).
Normele de aplicare ale art. 299 din Codul fiscal
: “(2) Justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. 299 alin. (1)
din Codul fiscal
.”
Monografia contabila pe care o propun :

- Factura de la service :
628 = 401 413.69 lei
4426 = 401 78.6 lei
- Anularea dreptului de deducere :

635 = 4426 78.6 lei
- Recunoasterea faptului ca firma de asigurare va plati factura :

461 = 7581 492.29 lei (societatea plateste factura integral, deci si TVA)
- Inchiderea conturilor :
401 = 461 492.29
Monografia dvs. este corecta, dar consider ca sumele din ultimele inregistrari ar trebui sa fie totalul facturii, nu valoarea fara TVA.
De asemenea nu as inregistra 613, acest cont reflectand in principal plata primei de asigurare, iar dvs. inregistrati reparatia auto,
char daca va fi suportata din indemnizatia de asigurare.
Deci inregistrati factura de service – pentru ca datele inscrise in 394 si de societatea dvs. si de service sa coincida.
O declarati normal in 300 si 394.
Evidentiati in plus in 300 anularea dreptului de deducere (randul 30 din decont).
ichete cadou acordate salariatilor. Monografie contabila
Tags: tichete cadou, salariati, codul fiscal, inregistrari contabile
Intrebare: Care este suma maxima ce se poate acorda unui

angajat sub forma tichetelor cadou intr-un an si pentru ce
evenimente se acorda? Care este monografia contabila?

Raspuns:
Legea nr. 193/2006 precizeaza ca tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete
existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale. H.G. nr.
1317/2006 precizeaza faptul ca activitatile si destinatiile prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile
ulterioare, sunt generatoare de cheltuieli care se incadreaza in prevederile Codului fiscal
, cu modificarile si completarile ulterioare.
Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Codul
muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de o lege speciala, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor,
numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale.
Angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli aprobat potrivit
legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita "Tichete cadou" pentru cheltuieli sociale.
Art. 25 alin (3) din Codul fiscal
precizeaza ca sunt deductibile cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 5%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului, potrivit Codului muncii.
Intra sub incidenta acestei limite cheltuielile reprezentand: cadouri in bani sau in natura, inclusiv tichete cadou oferite salariatilor si
copiilor minori ai acestora, precum si alte cheltuieli cu caracter social efectuate in baza contractului colectiv de munca sau a unui
regulament intern.
Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, vor stabili prin
Regulamentul intern de acordare a tichetelor de cresa si a tichetelor cadou prevederi referitoare la:
- stabilirea concreta a activitatilor, destinatiilor si evenimentelor care se incadreaza in cheltuielile sociale, pentru care se vor acorda
salariatilor tichete cadou si care vor face obiectul contractelor comerciale de prestari de servicii cu unitatile emitente;
- valoarea lunara a tichetelor cadou;
- criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc tichete cadou in functie de conditiile concrete de lucru in care isi
desfasoara activitatea unele categorii de salariati, de prioritatile socioprofesionale si de alte elemente specifice activitatii;
- criterii si perioade pentru care salariatii nu primesc tichete cadou;
Din punct de vedere al impozitului pe venit potrivit art. 76 alin (2) din Codul Fiscal
sunt considerate avantaje in natura si se asimileaza salariilor in vederea impunerii avantajele in bani si in natura.
Avantajele, in bani sau in natura, includ, tichete cadou acordate potrivit legii, cu exceptia destinatiilor si limitelor prevazute la alin.
(4) lit. a), tichete de masa, vouchere de vacanta si tichete de cresa, acordate potrivit legii.
Alin (4) lit. a ) al art. 76 din Codul Fiscal
precizeaza ca sunt neimpozabile, in intelesul impozitului pe venit cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori
salariatilor, cat si cele oferite in beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor
similare ale altor culte religioase, precum si cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in
masura in care valoarea acestora pentru fiecare persoana in parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.
Tichetele cadou acordate cu alta ocazie, reprezinta venituri impozabile si se adauga veniturilor realizate de fiecare salariat.
Potrivit art.142 din Codul Fiscal

nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor de asigurari sociale veniturile reprezentand cadouri in bani si/sau in natura
oferite salariatilor, cele oferite pentru copiii minori ai acestora, inclusiv tichetele cadou, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie,
Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile in bani si in natura oferite angajatelor cu ocazia
zilei de 8 martie nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul, in masura in care valoarea acestora pentru fiecare persoana in parte, cu
fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.
Art. 142 lit. r) din Codul Fiscal
prevede ca nu se includ in baza de clacul a asigurarilor sociale tichetele de masa, voucherele de vacanta, tichetele cadou si
tichetele de cresa, acordate potrivit legii.
Pentru salariatii proprii suma aferenta tichetelor cadou, se va include in statul de salarii aferent lunii in care aceste cadouri au fost
acordate si se va retine impozitul aferent.
- inregistrarea achizitiei tichetelor cadou
% = 401
5328 Furnizori - valoarea nominala a tichetelor cadou
Alte valori
628 - valoarea tiparirii tichetelor
4426 - TVA aferenta costului imprimatelor
TVA deductibila
- acordare salariatilor proprii

6422 = 5328
Cheltuieli cu tichetele acordate salariatilor Alte valori
chizitie server si revanzare server cu soft. Monografie contabila
Daniel Crevelescu, valabil la 24-Feb-2017
Tags: achizitie servere, vanzare softuri, inregistrari contabile
Intrebare: Se achizitioneaza servere IT de la un furnizor. Se

instaleaza pe ele softuri si se factureaza inapoi cu o valoare
mai mare. Care sunt inregistrarile contabile?
Raspuns:
Serverul achizitionat in scopul revanzarii este marfa:
% = 401
371
4426
Vanzarea softului cu instalare reprezinta o vanzare de marfa si o prestare de servicii:

4111 = %
707
704
4426
In opinia mea, aceasta activitate nu poate fi incadrata la productie, deoarece serverul in sine nu sufera modificari, nu este
transformat pentru a deveni produs fin
Schimbare componente sau cheltuieli cu reparatii. Monografie contabila
Tags: lucrari reparatii, inregistrari contabile, investitii
Intrebare: Societatea executa lucrari de reparatii prin

schimbare de usi, gresie, faianta la bai si caile de acces. Cum
tratam achizitiile de materiale? Se pot inregistra pe contul de
cheltuieli 611 sau se introduc in valoarea imobilului (cont
231)?

Raspuns:
Potrivit pct. 7 lit d) din Normele metodologice de aplicare a Legii 15/1994, sunt asimilate mijloacelor fixe si se supun amortizarii
investitiile efectuate la mijloacele fixe pentru imbunatatirea parametrilor tehnici initiali, in scopul modernizarii, si care majoreaza
valoarea de intrarea a acestora.
Cheltuielile efectuate la mijloacele fixe in scopul modernizarii acestora trebuie sa aiba urmatoarele efecte:
- sa imbunatateasca efectiv performantele mijloacelor fixe fata de parametrii functionali stabiliti initial;
- sa asigure obtinerea de venituri suplimentare fata de cele realizate cu mijloacele fixe initiale.
La capitolul III. Alte precizari din HG 2139/2004, privind aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de
functionare a mijloacelor fixe se mentioneaza:
Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici
initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare.
Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si
functionare.
In cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort
si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora.
Amortizarea acestor investitii se face fie pe durata normala de utilizare ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu
pana la 10% sau in cazul institutiilor publice pana la 20%. Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa expirarea duratei normale, se va
stabili o noua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.
Cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea starii initiale sunt considerate cheltuieli de reparatii. Acestea se
inregistreaza pe seama contului 611”Cheltuieli cu reparatiile” in anul current.
La pct. 229 si 230 si 242 alin. (2) din OMFP 1802/2014 privind reglementarile contabile:
Se prevede ca:
“229
(1)Componentele unor elemente de imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la intervale regulate de timp.
(2)Entitatea recunoaste in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul partii inlocuite a unui astfel de element
cand acel cost este suportat de entitate, daca sunt indeplinite criteriile de recunoastere pentru imobilizarile corporale. Cu aceasta
ocazie sunt avute in vedere prevederile pct. 242 alin. (2).
230.
(1)In cazul inspectiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de entitate pentru depistarea defectiunilor, la momentul efectuarii
fiecarei inspectii generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuiala sau in valoarea contabila a elementului de imobilizari
corporale ca o inlocuire, daca sunt respectate criteriile de recunoastere. In cazul recunoasterii costului inspectiei ca o componenta a
activului, valoarea componentei se amortizeaza pe perioada dintre doua inspectii planificate.
(2)Prevederile referitoare la posibilitatea recunoasterii costurilor cu revizii si inspectii drept componente ale imobilizarilor corporale
se aplica in cazul imobilizarilor corporale ale caror costuri de inspectie si revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave
maritime si fluviale, echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.
242.
(2) Daca o entitate recunoaste in valoarea contabila a unei imobilizari corporale costul unei inlocuiri partiale (inlocuirea unei
componente), atunci ea scoate din evidenta valoarea contabila a partii inlocuite, cu amortizarea aferenta, daca dispune de
informatiile necesare”.
Recomandam ca, prin manualul de politici contabile proprii, sa stabiliti criterii de departajare intre cheltuielile curente si
modernizari.
Prin urmare, daca este vorba de inlocuirea unor componente (usi, gresie, faianta, bai), veti proceda astfel:
1) se stabileste valorea fiscala initiala a componentelor uzate si care trebuie schimbate - daca valoarea acesteia nu apare separat
in factura de achizitie a intregului, atunci se poate stabili ca un procent din valoarea bunului (de exemplu, 10%) sau pe baza unor
preturi de pe piata corespunzatoare componentelor respective;
2) se intocmeste Proces Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/ de declasare a unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA),
aprobat de " OMFP 2634/2015
privind documentele financiar-contabile - pentru scoaterea din functiune a pieselor uzate (componente inlocuite) ;
3) se contabilizeaza scoaterea din evidenta a acesteia:

281x = 212x - cu valoarea fiscala a componentei determinata la punctul 1);
4) se inregistreaza in valoarea mijlocului fix valoarea noii componente achizitionate:

231/212x = 404
5) Se amortizeaza pe perioada ramasa neamortizata.

Nu se atribuie un alt cod de clasificare pentru inlocuirea componente
Factura de regularizare energie electrica. Monografie contabila
Tags: regularizari energie electrica, facturare, inregistrari contabile
Intrebare: In anul 2016 o societate plateste o diferenta de

consum energie electrica de 80000 lei. Diferenta este aferenta
perioadei 15.06.2013-15.06.2016. Trebuie inregistrata aceasta
cheltuiala pe seama rezultatului reportat? Care sunt
inregistrarile contabile si corectiile fiscale de facut?

Raspuns:
Presupun ca platiti aceasta suma pe baza unei facturi primite de la furnizorul de energie electrica in 2016.
O cheltuiala se recunoaste in contabilitate conform regulilor stabilite de OMFP 1802/2014 la punctul 19 :
“(4) Cheltuielile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand se poate evalua in mod credibil o diminuare a
beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o crestere a valorii unei datorii. Recunoasterea
cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea cresterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile
salariale angajate sau amortizarea echipamentelor)”
Conform acestei prevederi se recunoaste cheltuiala in momentul in care se recunoaste cresterea valorii datoriei fata de furnizor,
deci la momentul primirii facturii.
De aceea consider ca veti inregistra cheltuiala in 2016, pe seama conturilor de cheltuieli si nu pe seama rezultatului reportat.
Nu este necesar sa faceti corectii pentru perioada 15.06.2013-15.06.2016.
Vanzari prin platforma Emag. Monografie contabila
Tags: vanzari online, inregistrari contabile, decontari
Intrebare: Societatea are contract incheiat cu Emag pentru vanzari online. O

persoana fizica a cumparat produsul nostru prin Emag si i s-a oferit cadou un
voucher in valoare de 50 lei. Prin urmare societatea a emis catre respectiva persoana
fizica o factura cu 50 lei in minus conform comenzii emag (reducere 50 lei
reprezentand voucher cadou). Nu s-a aplicat TVA la reducere. La sfarsit de luna,
Emag a emis un decont de voucher in numele societatii noastre valoare 50 lei (in
afara sferei de TVA) adica emitent este societatea noastra si comparatorul este
Emag cu o valoare de 50 de lei. Probabil ca urmeaza sa incasam de la Emag 50 de
lei. Care sunt inregistrarile contabile?
Raspuns:
Sa spunem ca vindeti un produs in valoare de 100 de lei + TVA si clientul are un voucher de 50
de lei de la Emag.
La vanzarea produsului :
4111 = % 119 lei
707 100 lei
4427 19 lei
Incasarea contravaloarii sale :

5121 / 5311 = 4111 (119 – 50) = 69 lei
5328 = 4111 50 lei (suma ce va fi incasata de la Emag)
Inregistrarea datoriei pe care Emag o are fata de dvs. :

461 = 5328 50 lei (in baza situatiei emise de Emag sau a facturii de decontare)
Incasarea contravalorii voucherului de la Emag :

5121 = 461
Deci dvs. vindeti produsul cu pretul intreg, dar incasati o parte din suma de la client si o parte de
la Emag.
Daca Emag va factureaza un comision pentru ca vindeti prin platforma sa, veti compensa factura
de la Emag cu suma din factura de decontare 401 = 461.

Rating:
Vanzare imobilizare in curs. Monografie contabila
Tags: vanzare imobil, imobilizari in curs de executie, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea detine o cladire si doreste sa o vanda. In

anul 2016 a fost construita o mansarda la aceasta cladire si in
acest moment toate actele sunt depuse la primarie pentru
inspectie dar inca nu s-a facut aceasta inspectie. Neavand
receptia facuta de primarie nu putem inregistra in contabilitate
valoarea mansardei. Putem vinde cladirea in aceasta faza fara
receptia mansardei? Ce note contabile de vanzare si descarcare
se fac?

Raspuns:
Mansarda se afla deci inregistrata in contabilitate in contul 231 “Imobilizari in curs de executie”, iar restul imobilului in contul
212”Constructii”.
Puteti vinde cladirea si mansarda fara nicio problema.
Monografia contabila este :

- Vanzarea :
4111 sau 461 = 7583 cu valoarea negociata pentru intreg imobilul
(regimul TVA va fi cel prevazaut la art. 292, alin. (2) si (3) si, daca optati sau sunteti obligati sa vindeti cu TVA datorita vechimii
cladirii, luati in considerare si art. 331 privind taxarea inversa).
- Scoaterea din gestiune a cladirii :

% = 212
2812 valoarea amortizata
6583 vloarea neamortizata
(daca s-au facut reevaluari si in contul 105 se afla inregistrate sume referitoare la aceasta cladire nu uitati sa tratati si rezervele din
reevaluare in functie de vectorul dvs. fiscal)
- Scoaterea din gestiune a imobilizarii in curs :

6583 = 231.
(nu uitati sa analizati daca exista necesitatea ajustarii TVA in functie de modul in care faceti vanzarea – cu TVA sau fara).
Acordati o no
anzare imobilizare in curs. Monografie contabila
Tags: vanzare imobil, imobilizari in curs de executie, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea detine o cladire si doreste sa o vanda. In

anul 2016 a fost construita o mansarda la aceasta cladire si in
acest moment toate actele sunt depuse la primarie pentru
inspectie dar inca nu s-a facut aceasta inspectie. Neavand
receptia facuta de primarie nu putem inregistra in contabilitate
valoarea mansardei. Putem vinde cladirea in aceasta faza fara
receptia mansardei? Ce note contabile de vanzare si descarcare
se fac?
Raspuns:
Mansarda se afla deci inregistrata in contabilitate in contul 231 “Imobilizari in curs de executie”, iar restul imobilului in contul
212”Constructii”.
Puteti vinde cladirea si mansarda fara nicio problema.
Monografia contabila este :

- Vanzarea :
4111 sau 461 = 7583 cu valoarea negociata pentru intreg imobilul
(regimul TVA va fi cel prevazaut la art. 292, alin. (2) si (3) si, daca optati sau sunteti obligati sa vindeti cu TVA datorita vechimii
cladirii, luati in considerare si art. 331 privind taxarea inversa).
- Scoaterea din gestiune a cladirii :

% = 212
2812 valoarea amortizata
6583 vloarea neamortizata
(daca s-au facut reevaluari si in contul 105 se afla inregistrate sume referitoare la aceasta cladire nu uitati sa tratati si rezervele din
reevaluare in functie de vectorul dvs. fiscal)
- Scoaterea din gestiune a imobilizarii in curs :

6583 = 231.
(nu uitati sa analizati daca exista necesitatea ajustarii TVA in functie de modul in care faceti vanzarea – cu TVA sau fara).

Rating:
Transport rutier de marfuri. Monografie contabila
Olguta Crevelescu, valabil la 23-Feb-2017
Tags: transport marfuri, inregistrari contabile, achizitii mijloace de transport
Intrebare: O firma doreste sa faca transport de marfa pe

comunitate. Ma inregistrez in scopuri de TVA si cumpar masini
de transport (tiruri). Care este monografie contabila pentru
transportul de marfa pe comunitate?

Raspuns:
Achizitia mijloacelor de transport este o achizitie de imobilizari care se inregistreaza in contabilitate astfel:
% = 404
2133
4426
Pentru astfel de mijloace de transport nu se limiteaza dreptul de deducere al tva.

Amortizarea mijloacelor de transport se inregistreaza:
6811 = 2813
Societatea efectueaza servicii de transport intracomunitar. Locul prestarii serviciilor de transport de marfuri din punct de vedere al
tva se stabileste conform regulii generale, art. 278 alin. (2) din Codul fiscal
.
Astfel, daca facturati servicii de transport catre o societate din Romania, locul serviciului este in Romania si intocmiti factura cu tva:
4111 = %
704
4427
Declarati operatiunea prin formularul 300 si 394.

Daca facturati catre parteneri din Uniunea Europeana, locul prestarii este in afara Romaniei, iar persoana obligata la plata tva este
societatea din UE. Potrivit art. 319 alin. (20) lit. m) din Codul fiscal
, in cazul in care clientul este persoana obligata la plata TVA, pe factura se face mentiunea "taxare inversa".
Intocmiti factura fara tva:

4111 = 704
Serviciile intracomunitare pentru care locul prestarii se stabileste conform art. 278 alin. (2) din Codul fiscal
se declara prin declaratia recapitulativa formular 390 pana pe data de 25 ale lunii urmatoare si prin formularul 300.
Angajatii beneficiaza de salarii conform prevederilor legale din Romania. Singura diferenta este acordarea diurnei pentru deplasarile
efectuate in afara Romaniei.
Monografia contabila de salarii este urmatoarea:
Inregistrarea cheltuielilor cu salariile brute:
641 = 421 2.000,00 lei
Cheltuieli cu salariile personalului Personal ‐ salarii datorate
Inregistrarea retinerilor din salarii:

421 = %
4312
4314
4372
444
Inregistrarea cheltuielilor reprezentand contributiile angajatorului:

6451 = 4311
6452 = 4371
6453 = 4313
6451 = 4381/analitic fond concedii
6451 = 4381/analitic fond accidente
6452 = 447
Potrivit Art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o
indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Aceeasi prevedere se regaseste si la punctul 12 alin. (16) din Codul fiscal
:
„12. (16) In aplicarea prevederilor art. 76 alin. (4) lit. h), in categoria cheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu
transportul, cazarea, precum si indemnizatia de delegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilite in conditiile prevazute de
lege sau in contractul de munca aplicabil.”
Potrivit art. 76 alin (2) lit. k) din Legea 227/2015

, plafonul neimpozabil pentru indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea
cheltuielilor de transport si cazare, primite de salariati, potrivit legii, pe perioada delegarii/detasarii, dupa caz, in alta localitate, in
tara si in strainatate, in interesul serviciului este de:
- in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului pentru personalul autoritatilor si institutiilor
publice;
- in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna prin hotarare a Guvernului pentru personalul roman trimis in strainatate
pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.
Potrivit art. 76 alin. (4) lit. j) din Codul fiscal

, indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, primite pe perioada deplasarii, in alta localitate, in tara si in strainatate, in
interesul desfasurarii activitatii, astfel cum este prevazut in raportul juridic, de catre administratorii stabiliti potrivit actului
constitutiv, contractului de administrare/mandat, de catre directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat
potrivit legii, de catre membrii directoratului de la societatile administrate in sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit
legii, si de catre manageri, in baza contractului de management prevazut de lege, in limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2)
lit. m) , precum si cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acorda numai daca durata deplasarii este mai mare de 12 ore, considerandu-se fiecare 24 de ore cate
o zi de deplasare in interesul desfasurarii activitatii.
Potrivit art. 76 alin. (2) lit. m) din Codul fiscal

, indemnizatiile si orice alte sume de aceeasi natura, altele decat cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare
primite pe perioada deplasarii, in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul desfasurarii activitatii, astfel cum este prevazut
in raportul juridic, de catre administratorii stabiliti potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de catre
directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat potrivit legii, de catre membrii directoratului de la societatile
administrate in sistem dualist si ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum si de catre manageri, in baza contractului de
management prevazut de lege, pentru partea care depaseste plafonul neimpozabil stabilit astfel:
- in tara, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatie, prin hotarare a Guvernului pentru personalul autoritatilor si institutiilor
publice;
- in strainatate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurna prin hotarare a Guvernului pentru personalul roman trimis in strainatate
pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar.
Astfel, veti deconta cheltuieli de cazare si transport, precum si o indemnizatie de delegare pentru salariati si administrator, in baza
Ordin de deplasare (delegatie) in strainatate (transporturi internationale) cod 14-5-4/a (document prevazut de Ordinul 2634/2015).
Subliniez faptul ca pentru cheltuielile de cazare (daca exista) si pentru cheltuielile de transport sunt necesare documente
justificative.
Acordarea avansurilor se efectueaza:

542 = 5314
Decontarea avansurilor:
625 = 542 valoarea cheltuielilor efectuate in deplasare conform documentelor justificative
625 = 542 valoarea diurnei (indemnizatia de deplasare)
In cazul in care salariatul beneficiaza de sume mai mari decat avansul primit, se plateste diferenta:
542 = 5311
In cazul in care salariatul nu a cheltuit tot avansul, restituie sumele:

5314 = 542
Achizitia de combustibil nu este o achizitie intracomunitara deoarece nu se indeplineste conditia transportului asa cum este definita
la art. 273 alin. (1) din Codul fiscal
. Nu este operatiune impozabila in Romania si nu se declara in 390.
Serviciile de cazare pe teritoriul UE sunt, de asemenea, neimpozabile in Romania. In baza facturilor de cazare primite cu TVA veti
deconta salariatilor/administratorului cheltuielile efectuate, iar achizitiile de servicii de cazare nu se declara in 390.
Acordati o nota raspunsului furnizat de specialis

Calcul impozit pe venitul microintreprinderilor. Monografie contabila
Tags: impozit pe venit, microintreprindere, inregistrari contabile, codul fiscal

Intrebare: O societate care are codul de TVA anulat din data
01.11.2016 ca urmare a expirarii sediului social si incepand cu
data de 01.02.2017 trece la impozit pe venit avand cifra de
afaceri mai mica de 500000 euro. Cum este corect sa
inregistrez vanzarea pe baza de bon fiscal catre populatie?
Este corect:
5311 = 707 cu suma de 1000 lei
5311 = 446 cu suma de 190 lei adica 1000 lei x 19%
sau 5311 = 707 cu suma de 1190 lei si 635 = 446 cu 190 lei?
Impozitul pe profit in luna ianuarie 2017 se calculeaza la suma

din contul 707 minus suma din contul 635 si minus cheltuiala
cu salariile, apa etc.?

Raspuns:
Corect este sa inregistrati vanzarea :
5311=707 cu suma de 1000
5311=446 cu suma de 190 adica 1000*19%
(desigur, la stabilirea pretului de vanzare trebuie sa tineti cint ca veti colecta TVA, deci vanzarea cu 1.000 de lei a unui produs nu
va va duce sub costuri).
Impozitul pe venitul micorintreprinderii se va calcul prin aplicarea procentului de 1 sau 3% (in functie de numarul de angajati) la
baza de impozitare.
Baza de impozitare se stabileste conform art. 53 din Codul fiscal.

Sa presupunem ca dvs. aveti doar venituri din vanzari 100.000 lei si cheltuieli cu marfurila 50.000, cu salariile 20.000 lei, cu apa
1.000 lei si cu paza 500 de lei.
Daca atunci cand erati platitor de impozit pe profit ati fi calculat impozitul :
16% x (100.000 – 50.000 - 20.000 – 1.000 – 500) = 16% x 28.500 = 4560 lei
Acum, cand platiti impozit pe venitul microintreprinderii, veti stabili impozitul :
1 sau 3% x 100.000 = 1000 sau 3000 de lei.
Cheltuielile cu marfurile, salariile, apa, etc. nu mai au nicio relevanta la calculul impozitului.
La art. 53 din Codul fiscal veti gasi cheltuielile care se adauga bazei impozabile si veniturile care nu intra in baza impozabila, dar nu
se mai pune problema cheltuielilor deductibile care se scad din venituri.
Pentru luna ianuarie 2017 – cand inca functionati ca platitori de impozit pe profit – veti calcula impozitul ca si pana acum : (Venituri
– cheltuieli + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozabile) x 16%.
De la 1 februarie 2017, cand deveniti microintreprindere, cheltuielile deductibile nu mai au nicio relevanta.

Achizitie utilaje de catre o societate agricola. Monografie contabila
Tags: achizitie utilaje, inregistrari contabile, subventii
Intrebare: Referitor la intrebarea:

O societate agricola cumpara utilaje in valoare de 100 000 lei
cu finantare nerambursabila de 70.000 lei (70%), diferenta o
suporta societatea. Amortizarea pe luna la utilaje este de 1000
lei. In momentul amortizarii, 70% din valoare se reia la
venituri din subventii suma care este impozabila d.p.d.v al
impozitului pe profit. Suma de 1000 lei reprezentand
cheltuielile indirecte cu amortizarea le distribuim pe culturile in
curs. Este corect ca suma de 700 lei sa o reluam la venituri din
subventii si tot odata in contul 711 prin distribuirea
cheltuielilor cu amortizarea la lucrarile in curs?
Completare:
Am 1000 lei cheltuiala amortizare (331 = 711). Contul 711 este
impozabil si tot odata 70% din amortizare se reia in contul
7584 care este si el impozabil. Este corect sau nu ca suma sa
fie de 2 ori impozabila?
Raspuns:
Sunt corecte inregistrarile contabile, dar suma nu este de doua ori impozabila, desi atat 711 cat si 7584 sunt impozabile la calculul
impozitului pe profit.
La calculul impozitului pe profit, veniturile din subventii pentru investitii sunt impozabile.
Doar in cazul impozitului pe veniturile microintreprinderilor, veniturile din subventii nu intra in baza de impozitare, conform Art. 53,
Al. (1) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
In ceea ce priveste contul 711, la calculul impozitului pe profit se ia in calcul soldul acestuia, adica diferenta dintre productia
realizata si productia vanduta.
Presupunem pentru simplificare ca in costul productiei intra doar cheltuiala cu amortizarea, iar in trimestrul pentru care calculam
impozitul nu a fost terminata productia in curs.
Astfel, avem urmatoarea monografie contabila:

Inregistrare amortizare:
6811 = 2813 1 000 lei
Inregistrare productie in curs:

331 = 711 1 000 lei
Inchidere conturi de venituri si cheltuieli:

711 = 121 1 000 lei
121 = 6811 1 000 lei
Impactul asupra rezultatului este zero, iar in conditiile in care amortizarea fiscala este egala cu amortizarea contabila si impactul
asupra impozitului pe profit este tot 0.
Astfel, doar valoarea subventiei (contul 7584) va avea impact asupra impozitului pe profit.
Plati furnizori efectuate de catre administrator din conturile sale personale. Monografie
contabila
Tags: facturare, inregistrari contabile, OMFP 2634/2015, furnizori
Intrebare: In evidenta contabila a societatii exista furnizori

neachitati deoarece administratorul frecvent face plati din
conturile personale. Care este nota contabila si implicatiile
fiscale pentru inchiderea soldului la contul 401?

Raspuns:
In cazul in care plata facturilor catre furnizori s-a efectuat cu cardul personal al administratorului/salariatului/altei persoane, se va
proceda, astfel:
- se inregistreaza in contabilitatea societatii factura;
- se intocmeste un decont de cheltuieli, conform modelului prevazut in OMFP 2634/2015, cod 14-5-5, adaptat pentru decontari
cheltuieli interne, in care se trece data, numarul felul si suma documenului de plata (al bonului POS si al bonului fiscal, extras de
cont, daca exista sau orice dovada a platii efectuate) si factura la care se refera;
- se intocmeste o dispozitie de plata din casierie pe numele persoanei care a facut plata in numele societatii;
- dispozitia de plata se trece in registrul de casa la rubrica "plati" din data intcomirii acesteia;
- in baza decontului de cheltuieli, se efectueaza inregistrarea platii facturii.
Daca factura a fost emisa pe numele societatii, nu alte sunt implicatii fiscale.
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
- inregistrarea facturii:
3xx / 6xx = 401
- inregistrarea decontarii facturii, pe baza decontului de cheltuieli:

401 = 542
- restituirea sumei datorate persoanei respective;

542=5121/5311
In cazul in care persona lasa la dispozitia societatii sumele cheltuite, mai mult timp, se inregistreaza:
542=462 sau
5311 = 462
Clienti incerti. Monografie contabila
Tags: creanta neincasata, clienti incerti, codul fiscal, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea are o creanta neincasata de la un client

din anul 2005. In anul 2012 se pronunta hotararea de inchidere
a procedurii de insolventa pentru clientul mai sus mentionat.
Societatea creditoare nu s-a inscris la masa credala astfel ca nu
poate obtine o copie a hotararii. Creanta poate fi deductibila
fiscal si TVA poate fi recuperat?

Raspuns:
Creantele aferente clientilor neincasati reprezinta creante prescrise in cazul in care acestea sunt mai vechi de 3 ani si nu s-a facut
niciun demers pentru incasarea acestora.
Totusi, conform prevederilor de la pct.328 din OMFP 1802/2014 privind reglementarile contabile, societatea trebuie sa
demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurile legale pentru incasarea acestora. Redam in continare aceste prevederi:
"328. ‐ La scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile
trebuie sa demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora."
Este necesar ca administratorul firmei sa consemneze aceasta hotarare de scoatere din evidenta clientilor prin emiterea unei decizii
in acest sens, in care se vor stipula denumirea clientilor, documentele (nr. si data), valoarea creantei/debitului
neincasata/neplatite, facand trimitere si la motivele ce au stat la baza deciziei.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, conform art. 25 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal
, sunt cheltuieli nedeductibile:
" h) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26, precum si
nr. 85/2014
;
6. au fost incheiate contracte de asigurare"
Prin urmare, cheltuielile cu scoaterea din evidenta a creantelor reprezentand clienti incerti sunt considerate deductibile la
determinarea profitului impozabil numai daca s-a inchis procedura de faliment in baza hotararii judecatoresti.
Nu este necesar ca societatea sa se fi inregistrat la masa credala.
Hoatararea judecatoresca o puteti solicita de la Registru Comertului online cu plata (https://portal.onrc.ro) sau direct la biroul
Registrului comertului din localitatea /judetul societatii dvs.
Potrivit prevederilor art. 287 lit. d) din Codul fiscal

: "In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a falimentului
beneficiarului sau ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca,
prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii
judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, iar, in cazul falimentului beneficiarului, incepand cu data pronuntarii
hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legislatia insolventei, hotarare ramasa definitiva/definitiva si
irevocabila, dupa caz. in cazul in care ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare sunt
incasate sume aferente creantelor modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se anuleaza ajustarea efectuata,
corespunzator sumelor respective prin decontul perioadei fiscale in care acestea sunt incasate. "
La pct. 32 alin. (6) din Normele metodologice, se prevede ca ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta
la art. 287 lit. d) din Codul fiscal
.
Ajustarea bazei de impozitare TVA se efectueaza prin emiterea unei facturi, cu semnul minus, prin aplicarea aceluiasi regim de
taxare si a aceleiasi cote de TVA aplicate initial, la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor.
Inregistrari contabile in cazul falimetului clientului:

- pentru anul curent
654 = 4111/4118 valoarea fara TVA
Si ajustarea TVA:
4111/4118 = 4427 storno ( valoare cu semnul minus).
Reglare fisa sintetica pe platitor. Monografie contabila
Tags: fisa sintetica, inregistraro contabile, corectare erori
Intrebare: Societatea are in balanta solduri analitice debitoare

din anii precedenti la contul 441 dar conform ultimei fise
sintetice solicitate la ANAF soldul este zero. Cum se pot
reinchide aceste solduri? Care este monografia contabila?
Raspuns:
Daca au fost descoperite diferente intre evidenta contabila si fisa sintetica, este recomandat sa se ia legatura cu organul fiscal
teritorial in vederea clarificarii motivelor pentru care au aparut aceste diferente. In masura in care ele provin din acte administrative
fiscale necomunicate (de exemplu, decizii de calcul accesorii) trebuie solicitata dovada comunicarii.
Monografia contabila privind reglarea fisei depinde de motivul pentru care exista diferente.
De exemplu, daca diferenta provine din calcularea accesoriilor si neinregistrarea acestora in contabilitate, monografia contabila
este:
6581 = 441
Sau
1174 = 441
Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat.
Schimbarea metodei de evaluare a stocurilor in restaurant. Monografie contabila
Tags: evaluare stocuri, inregistrari contabile, contabilitatea de gestiune,restaurant
Intrebare: Pentru activitatea de restaurant daca programul

genereaza un centralizator al materiilor prime folosite se mai
utilizeaza metoda descarcarii prin coeficientul k?
Inregistrarea facturilor este:
% = 401
371
301
4426
Descarcarea se poate face prin aricolele:
600 = 300
600 = 371?

Raspuns:
In cazul de fata, doriti trecerea de la evidenta marfurilor prin metoda pretului cu amanuntul (globala) la metoda cantitativ-valorica.
Pentru materii prime nu aveati dreptul sa utilizati metoda globala.
In mod evident, in cazul trecerii de la metoda globala la metoda cantitativa, se obtin situatii mai relevante, deci aveti motivul
suficient sa schimbati metoda.
Atentie! Comparabilitatea datelor se pastreaza daca in situatiile cantitative puteti prezenta si valoarea stocului la pret de vanzare.
Deci programul de gestiune trebuie sa va ofere informatiile necesare pentru descarcarea gestiunii de marfuri atat la pret de
achizitie, cat si la pret de raft. Altfel, nu se mai respecta comparabilitatea datelor din situatiile financiare.
Potrivit reglmentarilor contabile in vigoare, aprobate prin OMFP 1802/2014, schimbarea politicilor si metodelor contabile poate fi
determinata de obtinerea unor informatii credibile si mai relevante. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa modifice
metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele
informatii: motivul modificarii metodei si efectele sale asupra rezultatului.
Avand in vedere obligatia de a prezenta in notele explicative informatiile, se intelege ca modificarea poate fi facuta numai de la
inceputul anului urmator.
Prin urmare, monografia contabila pentru achizitia marfurilor si materiilor prime si scoaterea din evidenta in cazul aplicarii metodei
cantitativ-valorice, incepand cu anul urmator este urmatoarea:
Achizitia marfurilor:
% = 401
371
4426
Inregistrare adaos comercial si tva neexigibila:

371 = %
378
4428
Vanzare marfuri:
4111 = %
707
4472
Descarcare gestiune conform situatiei emise din programul de gestiune (fara calculul coeficientului k):
% = 371
607
378
4428
Achizitie materii prime:

% = 401
301
4426
Consum materii prime in baza raportului generat de softul de gestiune:

601 = 301
Acordati o nota raspu
Acordare tichete de masa si tichete cadou. Monografie contabila
Tags: tichete de masa, inregistrari contabile, salariati, tichete cadou
Intrebare: Ce avantaj avem daca acordam tichete de masa

salariatilor dar tichete cadou? Care este monografia contabila?

Raspuns:
Cheltuielile rezultate din acordarea tichetelor cadou salariatilor si copiilor minori ai acestora in conditiile legii se incadreaza ca si
"cheltuieli sociale" in baza contractului colectiv de munca sau a unui regulament intern al angajatorului.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, cheltuielile sociale sunt deductibile in limita unei cote de pana la 5% din valoarea cheltuielilor cu
salariile personalului pentru calculul impozitului pe profit.
Din punct de vedere fiscal,tichetele cadou acordate potrivit legii, cu exceptia celor prevazute in mod expres ca fiind scutite, tichete
de masa, acordate potrivit legii se includ in veniturile de natura salariala si se impoziteaza similar acestora.
Nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit veniturile reprezentand cadouri in bani si/sau in natura, inclusiv tichete cadou,
oferite salariatilor, cat si cele oferite pentru copiii minori ai acestora, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al
salariatului, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariatilor, cat si cele oferite in beneficiul copiilor minori ai acestora, cu
ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile, inclusiv tichetele
cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea acestora pentru fiecare
persoana in parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.
Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la
determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii
in luna in care acestea sunt primite.
Tichetele de masa , tichetele cadou, nu sunt cuprinse in baza impozabila pentru calculul asigurarilor sociale, asigurarilor sociale de
sanatate, asigurarilor de somaj si celelalte contributii sociale.
Prin urmare, din valoarea tichetelor acordate salariatilor se retine impozitul pe venituri de natura salariilor, in cuantum de 16%.
Cheltuielile rezultate din acordarea tichetelor cadou salariatilor si copiilor minori ai acestora in conditiile legii se incadreaza ca si
"cheltuieli sociale" in baza contractului colectiv de munca sau a unui regulament intern al angajatorului.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, cheltuielile sociale sunt deductibile in limita unei cote de pana la 5% din valoarea cheltuielilor cu
salariile personalului pentru calculul impozitului pe profit.
Tichetele de masa se acorda potrivit prevederilor Legii nr. 142/1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 25 alin (3) sunt deductibile limitat cheltuielile reprezentand tichetele de masa
Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate.
Tichetele de masa pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achizitionarea de produse alimentare.
Tichetele de masa pot fi utilizate in unitati de alimentatie publica, cantine-restaurant, bufete, cu care unitatile emitente au
contractat prestarea serviciilor respective.
Inregistrarea in contabilitate a achizitiei tichetelor de masa si cadou

% = 401
5328 Furnizori - valoare nominala
Alte valori
628 - servicii tiparire
4426
TVA deductibila
Plata
401 = 5121
Acordarea tichetelor salariatilor

6422 = 5328
Cheltuieli cu tichetele acordate salariatilor Alte valori
La calculul drepturilor salariale suma aferenta tichetelor de masa se va adauga sumei venitului brut lunar si se va impozita.
Inregistrare avansuri pentru vanzarea de apartamente. Monografie contabila

Gabriela Ilicea, valabil la 20-Feb-2017
Tags: vanzare imobile, TVA, codul fiscal, avansuri, inregistrari contabile
Intrebare: O firma platitoare de TVA care construieste si vinde

apartamente incaseaza de la o persoana fizica in avans suma
de 12000 euro pentru un apartament in valoare de 90000 euro
(fara TVA) si 2500 euro avans pentru un spatiu de parcare de
13500 euro (fara TVA). Firma mai incaseaza de la o persoana
juridica, platitoare de TVA, suma de 15000 euro reprezentand
avansul pentru un apartament de 125.000 euro (fara TVA) si
2000 euro pentru un spatiu de parcare in valoare 15000 euro
(fara TVA). Cum se emit dpdv TVA facturile de avanas si cum se
inregistreaza in contabilitatea vanzatorului?
Gabriela IliceaEconomist si expert contabil

Raspuns:
Din punctul de vedere la TVA, facturile de avans privind vanzarea apartamentelor se emit tinand cont de prevederile Art.291 alin.
(3) lit.c) pct.3 din Codul fiscal
.
Astfel, daca apartamentele vandute incadreaza in prevederile mentionate anterior,fiind aparatemente noi, facturile de avans se vor
emite cu cota redusa de 5%,iar in contabilitatea vanzatorului monografia privind emiterea facturilor de avans si incasarea acestora
este urmatoarea:
1.emitere facturi avans:

„Clienti” 4111 = %
419 „Clienti -creditori”
4427 „TVA colectata”
2.incasare facturi avans:

„Conturi la banci in lei” 5121 = 4111 „Clienti”
Art.291 alin.(3) lit.c) „Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele livrari de bunuri si prestari de
servicii:
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta
include si amprenta la sol a locuintei. In sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
1. livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
2. livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si
reabilitare pentru minori cu handicap;
3. livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2 , exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a
terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice
persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care
in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2 ,
inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota
indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2 , inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei
locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
(i) în cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de
5%;
(ii) in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au
achizitionat-o cu cota de 5%.”
De asemenea, este important de mentionat faptul ca ca legislatia fiscala prevede ca vanzarea constructiilor beneficiaza de regimul
de scutire d.p.d.v. al TVA atata timp cat constructia nu mai este considerata noua. O constructie este noua pana la data de 31
decembrie a anului urmator construirii sau modernizarii acesteia, in cazul unei transformari mai mari de 50%. Totusi, pentru ca
regimul de scutire de TVA sa poata fi aplicat, este nevoie ca valoarea constructiei sa fie superioara valorii terenului pe care aceasta
se afla, ambele valori fiind consemnate intr-un raport de expertiza emis de un evaluator autorizat.
Astfel, antreprenorii ar putea lua in considerare aplicarea acestui regim de scutire de TVA in cazul constructiilor finalizate si
nevandute pana la sfarsitul anului urmator celui in care au fost finalizate, care sunt utilizate spre exemplu in regim hotelier, sau in
cazul constructiilor ce sunt inchiriate si ulterior se doreste vanzarea acestora.
Insa,chiar a regimul de scutire de TVA are o aplicare unitara, fara sa existe o conditionare nici cu privire la suprafata sau pretul de
vanzare al constructiei, exceptand conditia ca aceasta sa nu fie o cladire noua, nici cu privire la calitatea cumparatorului, asa cum
se intampla in cazul cotei reduse de 5% TVA, aplicarea acestuia aduce implicatii fiscale din perspectiva TVA la nivelul vanzatorilor.
Monografie contabila factura ENEL cu regularizari

Tags: regularizare energie electica, facturi, inregistrari contabile
Intrebare: Cum se contabilizeaza o factura de la Enel in

urmatoarea situatie:
- factura curenta = 230.39 lei (cu baza TVA etc)
- regularizari = - 350.00 lei
- total de plata = - 119.61 lei?
Suma de - 350.00 lei reprezentand regularizarile nu apare in
interiorul facturii. Se gaseste doar in cartusul cu situatie sold.

Raspuns:
Exemplu, monografie contabila factura ENEL, cu regularizari:
% = 401 analitic ENEL -119.61 lei Total factura (minus)
4426 36.78 TVA
605 193,61 Valoare fara TVA
401 analitic ENEL -350 Regularizari (minus)
Impozit pe profit de recuperat. Monografie contabila

Tags: recuperare impozit pe profit, inregistrari contabile, compensare creante

La data de 31.12.2016 avem urmatoarele:
- profit contabil (01.01-31.12.2016) = 300536 lei
- impozit pe profit (trim I-II-III 2016) = 48008 lei
- profit impozabil (01.01-31.12.2016) = 353614 lei
Nu sunt investitii in primele III trimestre ale anului 2016.

Investitii efectuate si puse in functiune in trimestrul IV 2016 =
396896 lei. Care este impozitul pe profit aferent trimestrului IV
2016 si care este suma care se repartizeaza la rezerve?
Completare:
Am completat D101 cu aceste date iar la randul 47 (impozit
declarat prin formularul 100) am trecut suma de 48008 lei,
impozit pentru trimestrele I-III 2016. Rezulta un impozit de
recuperat de 39516 lei. Trebuie sa stornam impozitul (691 =
441) si-l putem recupera din datoria viitoare?
Raspuns:
Impozitul de recuperat de 39.516 lei reflectat in declaratia 101 genreaza in decembrie inregistrarea :
691 = 441 - 39.516 lei
Astfel si in 441 veti avea un impozit platit in plus de 39516 , asa cum va figura si in evidentele fiscale in urma prelucrarii 101.
Sa spunem ca in trim I 2017 veti avea de plata un impozit de 20.000 de lei
691 = 441 20.000.
Il veti declara, dar el nu se va plati , scazandu-se din cei 39.516 lei platiti in plus.
Teoretic, compensarea creantelor cu datoriile se face automat. Practic, ar fi bine sa va asigurati daca acest lucru s-a intamplat sau
este necesar sa depuneti dvs. o cerere de compensare.
Preluare creanta. Monografie contabila

Elena Garofil, valabil la 17-Feb-2017
Tags: cesiune creanta, inregistrari contabile, reevaluare
Intrebare: Societatea a preluat o creanta de 5.000 euro in baza

unui contract de cesiune avand data de 14.12.2016. Pretul
cesiunii este de 500 euro. In data de 20 ianuarie 2017
societatea incaseaza 1.500 euro. Care sunt inregistrarile
contabile pentru preluarea creantei si incasarea partiala a
acesteia? Se reevalueaza creanta de incasat la sfarsitul fiecarei
luni?

Raspuns:
Din punct de vedere contabil creantele preluate prin cesiune sunt reglementate la pct. 333 din reglementarile contabile in vigoare ,
astfel:
Creantele preluate prin cesionare se evidentiaza in contabilitate la costul de achizitie (articol contabil 461 "Debitori diversi" = 462
"Creditori diversi").
Valoarea nominala a creantelor astfel preluate se evidentiaza in afara bilantului (contul 809 "Creante preluate prin cesionare").
In cazul achizitiei unui portofoliu de creante, costul de achizitie se aloca pentru fiecare creanta astfel preluata.
In cazul in care cesionarul recupereaza de la debitorul preluat o suma mai mare decat costul de achizitie al creantei fata de acesta,
diferenta dintre suma incasata si costul de achizitie se inregistreaza la venituri (contul 758 "Alte venituri din exploatare"/analitic
distinct) la data incasarii.
Asadar la preluarea creantei veti inregistra:

- Inregistrarea preluarii creantei cesionate
461 “Debitori diversi” = 462 “Creditori diversi” 500 euro
- Plata creantei
462 = 5121 500 euro.
Inregistrarea extrabilantiera creanta i preluata la valoarea nominala:

Debit cont 809 5.000 euro
- Incasarea creanta:
5121 = % 1.500 euro
„Conturi la banci in lei”
461 – costul de achizitie 500 euro
„Debitori diversi”
758 - diferenta
„Alte venituri din exploatare”/analitic distinct 1.000 euro.
Si concomitent inregistarea in creditul contului 809 cu 1.500 euro.

Dupa cum se observa , creanta la valoarea nominala se inregistreaza in contul 809 . Astfel, apreciez ca sumele inregistrate in acest
cont nu se evalueaza la sfarsitul fiecarei luni.
Transfer marfuri intre depozitul central si punctele de lucru. Monografie contabila
Gabriel Apostolescu, valabil la 17-Feb-2017
Tags: transfer marfuri, gestiuni, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea are patru puncte de desfacere in incinta

unitatii pentru vanzarea marfii. Cum se foloseste contului
sintetic 371 si conturile analitice pentru receptia marfii in
depozitul central si transferarea la gestiunea punctului de
desfacere?
Gabriel ApostolescuConsultant contabil si fiscal

Raspuns:
In situatia de fata, transferul marfurilor dintr-o gestiune in alta se va face astfel :
- Iesirea de marfa din depozitul central se va face pe baza Avizului de insotire a marfii;
- intrarea de marfa in gestiunea punctelor de lucru se va face pe baza NIR-ului , care se va intocmi in momentul receptionarii
marfii , in prezenta persoanei care transporta marfa dintr-un loc in altul.
Ca si conturi analitice, vom considera:

- depozitul central (371.01) ca fiind o gestiune prin intermediul careia se efectueaza toate achizitiile de marfa in cadrul societatii si
- unul din cele 4 puncte de desfacere ca fiind gestiune de vanzare cu amanuntul (371.02), in care vanzarea marfurilor se
efectueaza direct catre consumatorul final .
Prin urmare, vor avea loc urmatoarele inregistrari contabile :

1. Receptia marfii in depozitul central
% = 401
371.01
4426
2. Transferul marfii la gestiunea primului punct de desfacere

371.02 = %
371.01
378.02
4428.02
Tineti cont si de faptul ca utilizarea pretului de vanzare cu amanuntul presupune calculul adaosului comercial aferent marfurilor
vandute, cu ajutorul coeficientului K.

Regularizare avansuri pentru prestari de servicii. Monografie contabila
Tags: regularizare avansuri, TVA, codul fiscal, stornari
Intrebare: In anul 2015 se factureaza si se incaseaza cu cota

de TVA 24% un avans la un contract de livrare de bunuri cu
instalare. Materialele si manopera sunt livrate respectiv
prestate in anul 2015. In anul 2016 se intocmeste situatie de
lucrari la data de 31.12.2015 acceptata de catre client si se
intocmeste factura de regularizare a avansului facturat (de
exemplu):
1) servicii conform situatie de lucrari la 31.12.2015 - 2.000 lei
+ 24% TVA
2) storno avans facturat - 2.000 lei + 24% TVA.
Diferenta de contract este facturata si prestata in anul 2016 cu

cota de 20% TVA tot pe baza de situatie de lucrari. Factura de
regularizare a avansului (care reprezinta 100% din situatia de
lucrari la data de 31.12.2015) este intocmita corect?

Raspuns:
Potrivit art. 291 din Codul Fiscal
cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 282 alin. (2),
pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de
servicii, pentru cazurile prevazute la art. 282 alin. (2).
Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor.
Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare,
expertiza si alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, rapoarte de lucru, alte
documente similare pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile contractuale, la data
acceptarii acestora de catre beneficiari.
Avand in vedere ca in anul 2015 cota de TVA a fost de 24%, avansul este corect facturat cu aceasta cota.
Similar stornarea avansului se realizeaza la cota la care acesta a fost incasat.
Inregistrarea facturii de avans

% = 401 2480
409 2000
4426 480
- Plata
401 = 5121 2480
Regularizarea avansului pe baza facturii de stornare

% = 401 -2480
409 -2000
4426
-480
Si inregistrarea serviciilor primite
% = 401 2480
628 2000
4426 480
Sold cont 401 = 0
Sold cont 4426 = 0
Institutii publice. Monografie contabila sponsorizari

PortalContabilitate.ro, valabil la 15-Feb-2017
Tags: cheltuieli sponsorizari, institutii publice, inregistrari contabile
Intrebare: Cum se inregistreaza in contabilitate sponsorizarile

primite de catre institutiile publice in luna decembrie 2016 care
nu au mai putut majora bugetele de venituri si cheltuieli si nu
au mai putut fi utilizate in anul 2016?
Raspuns:
Ordinul 1661/2003 la art.13 spune:
“Art. 13 - Donatiile si/sau sponsorizarile primite in cursul lunii decembrie, cu care nu mai pot fi majorate bugetele de venituri si
cheltuieli ale institutiilor publice si in consecinta nu mai pot fi utilizate in cursul anului bugetar, vor fi incasate de catre institutiile
publice beneficiare in contul 50.05 "Sume de mandat si in depozit" deschis la unitatile Trezoreriei Statului sau in contul de valuta
deschis la banca, dupa caz, urmand ca virarea sumelor respective in contul de venituri bugetare corespunzator sau de
disponibilitati, dupa caz, precum si majorarea creditelor bugetare in bugetele institutiilor publice beneficiare, potrivit precizarilor art.
6 - 8, in scopul efectuarii de cheltuieli, sa se realizeze in primele 10 zile ale anului bugetar urmator.”
Se aplica prevederile OMFP nr.2890/21.12.2016
„10.5. Stabilirea rezultatului executiei bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii din sectorul
administratiei publice locale si a bugetelor activitatilor finantate integral din venituri proprii infiintate pe langa institutiile publice din
sectorul administratiei publice locale.
Dupa efectuarea operatiunilor de regularizare prevazute in prezentul capitol, inclusiv a transferului sumelor aferente donatiilor si
sponsorizarilor ramase neutilizate in contul 50.07 "Disponibil din donatii si sponsorizari ramase neutilizate la finele anului",
institutiile publice finantate integral sau partial din venituri proprii si unitatile Trezoreriei Statului vor proceda la stabilirea
rezultatului executiei bugetelor institutiilor respective la finele anului.
Inregistrari contabile pentru situatia in care sponsorizarile au fost primite in cursul lunii decembrie 2016 si nu a fost majorat BVC:
- Incasarea sponsorizarilor in contul de sume de mandat 50.05"Sume de mandat si in depozit"

552 = %
"Disponibil pentru sume de mandat 448
si sume in depozit" "Alte creante si datorii in
legatura cu bugetul"
472
"Venituri inregistrate in avans"
(venituri proprii si venituri
proprii si subventii)
- Virarea la inceputul anului urmator in contul de venituri bugetare sau de disponibilitati, dupa caz, a sumelor incasate in contul
pentru sume de mandat sisume in depozit
% = 552
448 "Disponibil pentru sume de mandat si sume in depozit"
"Alte creante si datorii in
legatura cu bugetul"
581
"Viramente interne"
Si
561 = 581
"Disponibil al institutiei publice "Viramente interne"
finantate din venituri proprii si subventii"
Nota :
La fiecare cont se adauga cod sector si sursa de finantare specifica (02G)

Rascumparare asigurare de viata. Monografie contabila
Tags: asigurare de viata, inregistrari contabile, contributii, salariati
Intrebare: Care este monografia contabila pentru rascumparare

asigurare de viata la angajati platiti de catre societate?

Raspuns:
Din punct de vedere al impozitului pe profit cheltuielile cu salariile si cele asimilate salariilor, sunt cheltuieli deductibile pentru
determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei fizice.
Din punct de vedere al venitului impozabil pentru beneficiarul de venit nu sunt cuprinse in categoria veniturilor impozabile primele
de asigurare voluntara de sanatate conform Legii nr. 95/2006, republicata, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita
a 400 euro anual pentru fiecare persoana.
Pentru verificarea incadrarii in plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul
leu/euro comunicat de Banca Nationala a Romaniei, in vigoare in ultima zi a lunii pentru care se platesc drepturile salariale.
Sumele reprezentand plati peste echivalentul a 400 euro anual pentru asigurarile voluntare de sanatate reprezinta avantaje pentru
salariatii proprii si se impoziteaza.
Din punct de vedere al contributiilor sociale baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii nu cuprinde primele
de asigurare voluntara de sanatate.
Calulul drepturilor salariale aferente lunii:

Venit brut + avantaj sin suma ce depaseste plafonul pentru asigurare
- Inregistrare salarii
641 = 421
Cheltuieli cu salariile personalului Personal remuneratii datorate
421 = %
Personal remuneratii datorate 4312
4314
4372
444
Impozit pe venitul din salarii
Contributia la asigurarea voluntara de sanatate, conform contractului suportata de societate

6457 = 4381
Contributia unitatii la primele de Alte datorii sociale
asigurare voluntara de sanatate
In cazul in care contributia se suporta de catre salariat aceasta se retine din salariul net
641 = 421
421 = %
4314
4372
444
427
Retineri din salarii datorate tertilor
- Virarea contributiei la asigurarea facultativa

- retinuta de la salariat
427 = 5121
Retineri din salarii datorate tertilor Conturi in lei la banci
-suportata de societate
4381 = 5121
Trecerea de la metoda reevaluarii la metoda costului. Monografie contabila
Tags: reevaluare, metoda costurilor, inregistrari contabile, codul fiscal

Intrebare: Societatea ALPHA la data de 31.12.2016 a hotarat sa
treaca de la metoda reevaluarii la metoda costului conform
reglementarilor contabile aduse de OMFP 4160/2015.
Societatea a aplicat metoda de impozitare a diferentei din
reevaluare pe masura amortizarii lunare.
In urma trecerii de la metoda reevaluarii la metoda costului,
respectiv inregistrarea 105 = 212, a rezultat o subapreciere a
valorii cladirii adica o valoare mai mica fata de valoarea la pret
istoric calculata ca diferenta intre valoarea la pret istoric si
amortizarea acumulata daca nu ar fi
fost reevaluata.
Care este inregistrarea contabila a diferentei rezultate pentru a

ajunge la valoarea la pret istoric? Care sunt implicatiile fiscale?
Raspuns:
Valoarea neta a cladirii este mai mica deoarece ati inregistrat amortizare pentru valoarea reevaluata.
Pentru a trece de la metoda reevaluarii la metoda costului, efectuati urmatorii pasi:

1. transferati din contul 105 «Rezerve din reevaluare» in contul 1175 «Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din
rezerve din reevaluare» rezerva corespunzatoare sumelor amortizate din valoarea imobilizarii:
105 = 1175 rezerva corespunzatoare sumelor amortizate
2. reduceti valoarea imobilizarii cu rezerva din reevaluare aferenta valorii care nu a fost amortizata (articol contabil 105 «Rezerve
din reevaluare» = 21 x Imobilizari corporale)
105 = 212 rezerva din reevaluare aferenta valorii care nu a fost amortizata
3. Desi nu este prevazuta in ordin aceasta inregistrare, consider ca pentru a aduce cladirea la valoarea initiala, va trebui sa anulati
si amortizarea inregistrata in plus (ca urmare a aplicarii metodei valorii reevaluate):
2812 = 212 valoarea rezervei corespunzatoare sumelor amortizate
Deci valoarea mai mica a cladirii a rezultat din cauza faptului ca nu ati mutat in 1175 rezerva corespunzatoare sumelor amortizate.
Pentru ca ati impozitat rezerva dedusa prin amortizare, nu exista implicatii fiscale in cazul trecerii de la metoda reevaluarii la
metoda costului.
Achizitie materiale didactice. Monografie contabila
Tags: achizitii, inregistrari contabile, materiale didactive, activitati de invatamant
Intrebare: O societate comerciala desfasoara activitati de

invatamant in domeniul cultural mai exact are contracte cu
diverse gradinite in domeniul dezvoltarii personale a copiilor,
limbi straine etc. In desfasurarea acestor adtivitati sunt
cumparate anumite produse folosite drept material didactic
(papetarie, jucarii, jocuri, bomboane, ciocolata pentru copii).
Cum pot fi inregistrate aceste produse pe cheltuieli si care este
Raspuns:
Cheltuielile folosite drept material didactic pentru societatea in cauza reprezinta cheltuieli efectuate in scopul desfasurarii activitatii
economice.
Astfel, in functie de valoarea acestor cheltuieli si de politicile contabile ale societatii, monografia contabila este:
Achizitie materiale:
% = 401
303 „Furnizori”
„Materiale de natura obiectelor de inventar”
4426 / 4428
„TVA deductibila” / „TVA neexigibila”
Dare in consum obiecte de inventar:

603 = 303
„Cheltuieli privind materialele „Materiale de natura obiectelor de inventar”
de natura obiectelor de inventar”
Sau
% = 401
3028 / 604 „Furnizori”
„Alte materiale consumabile”/ „Cheltuieli privind materialele nestocate”
4426 / 4428
„TVA deductibila” / „TVA neexigibila”
Dare in consum materiale consumabile:

6028 = 3028
„Cheltuieli privind alte „Alte materiale consumabile”
materiale consumabile”
Clasificarea in materiale de natura obiectelor de inventar sau materiale consumabile se face in functie de valoarea obiectelor
achizitionate si de politicile contabile ale societatii.
Efectuarea serviciilor in constructii. Monografie contabila

Otilia-Mihaela Roman, valabil la 13-Feb-2017
Tags: constructii civile, inregistrari constructii, prestari servicii
Intrebare: Care este legislatia in vigoare referitoare la

activitatea in constructii civile din punctul de vedere al
furnizorului de servicii in constructii?
Raspuns:
1) Contabil: Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2015 - daca nu aplicati IFRS
sau Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 2844/2016 - daca aplicati IFRS.
2) Juridic: Noul cod civil

- in special:
CAPITOLUL VI: Contractul de antrepriza
SECTIUNEA 1: Reguli comune privind contractul de antrepriza
SUBSECTIUNEA 1: Dispozitii generale
Art. 1851 – 1873
SECtIUNEA 2: Contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii
Art. 1874 - 1880.
3) legislatie specifica:
- LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii – Republicata la data de 13 octombrie 2004 –
cu modificarile si completarile ulterioare;
- Norme Metodologice din 12 octombrie 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
aprobate prin Ordinul 839/2009;
- H.G. nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora – cu modificarile si completarile ulterioare;
- ORDIN nr. 1895 din 31 august 2016 pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea si exercitarea dreptului de practica a
responsabililor tehnici cu executia lucrarilor de constructii, precum si pentru modificarea Reglementarii tehnice "indrumator pentru
atestarea tehnico-profesionala a specialistilor cu activitate in constructii", aprobata prin Ordinul ministrului lucrarilor publice,
transporturilor si locuintei nr. 777/2003;
- ORDIN nr. 777 din 26 mai 2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice "indrumator pentru atestarea tehnico-profesionala a
specialistilor cu activitate in constructii";
- ORDIN nr. 1496 din 13 mai 2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a dirigintilor de santier;
- LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii – republicata in data de 30 septembrie 2016;
- H.G. nr. 808 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize si incercari in
activitatea de constructii;
- ORDONANTA nr. 63 din 30 august 2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii - I.S.C.;
- ORDIN nr. 2465 din 20 octombrie 2010 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor aferente veniturilor incasate din
activitatea desfasurata de autoritatile si institutiile publice reorganizate ca institutii publice finantate integral de la bugetul de stat,
potrivit anexelor nr. 1 si 2 la Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor
publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International.
4) Fiscal: Codul fiscal

pentru calculul taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat (impozit profit, TVA), dar si pentru o serie de taxe locale - art. 473
- 476.
5) Codul de procedura fiscala

- in special pentru inregistrarea si declararea sediilor secundare (a punctelor de lucru) cu si fara obligatii de plata privind impozitul
pe salarii - art. 33 si art. 85.
Factura publicitate Facebook. Monografie contabila

Tags: factura publicitate, decont TVA, inregistrari contabile

Intrebare: O societate platitoare de TVA primeste in anul 2017
o factura de publicitate de la Facebook Irlanda in valoare de
100 lei cu TVA zero iar prin banca se plateste suma de 120 lei.
Firma din Romania a listat de pe site-ul lor certificatul de
rezidenta fiscal pe anul 2016 deoarece pe 2017 nu a aparut
acesta nefiind in original, nelegalizat si netradus. Ce declaratii
trebuie facute D300, D390, D394 si la ce randuri?

Raspuns:
Primirea facturii de publicitate se inregistreaza :
623 = 401 100 lei
4426 = 4427 19 lei
Plata facturii : 401 = 5121 100 lei

(Nu stiu de ce ati platit 120 de lei)
Factura apare in declaratii astfel :

1) In Decontul de TVA : la randurile 7,7.1, 20 si 20.1
2) In declaratia 390 : mentionand codul S
3) Factura nu face obiectul declaratiei 394, ea fiind declarata in 390.
Nu se mai declara in alta parte.
Plus la inventar. Pret de vanzare cu amanuntul. Monografie contabila

Tags: plusuri la inventar, inregistrari contabile, stornati
Intrebare: La sfarsitul anului am efectuat inventarul la

magazinul cu amanuntul constantandu-se un plus de inventar
de 60.5 lei. Care sunt inregistrarile contabile care se fac pentru
plusul de inventar?
Raspuns:
Conform pct. 69 din OMFP 1802/2014, inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se
efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia
(stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate.
Astfel, monografia contabila pentru un plus cantitativ la inventar este:
Stornare in rosu:
607 = 371 (cost achizitie)

378 = 371 (cost achizitie* cota medie de adaos)

4428 = 371 ((cost de achizitie + adaos comercial) * 20%)
SAU
Stornare in negru:
371 = 607 cost achizitie

371 = 378 cost achizitie * cota medie de adaos

371 = 4428 cost de achizitie + adaos comercial * 20 %
Diferentele valorice in plus nu se inregistreaza in contabilitate, conform principiului prudentei.
Diferentele de TVA, impozit pe profit, penalitati si majorari de intarziere constate in urma

controlului fiscal. Monografie contabila
Tags: inspectie fiscala, inregistrari contabile, TVA, impozit pe profit
Intrebare: In urma unei inspectii fiscale desfasurate in luna

decembrie 2016 s-au stabilit obligatii suplimentare de plata
respectiv TVA si impozit pe profit suplimentar. Care sunt
inregistrarile contabile pentru cele doua obligatii achitate in
luna decembrie? In luna februarie 2017 am primit o decizie cu
dobanzi si penalitati de intarziere aferente obligatiilor
suplimentare stabilite in urma inspectiei fiscale din luna
decembrie. Care sunt inregistrarile contabile pentru dobanzi si
penalitati si in ce luna se inregistreaza? Sunt aceste cheltuieli
nedeductibile la calculul impozitului pe profit?
Raspuns:
Diferentele de TVA,impozit pe profit, penalitati si majorari de intarziere constate de catre organele fiscale, in urma controlului
fiscal, afrente anilor precedenti, se vor inregistra in contabilitate, astfel:
117 Rezultat reportat=%
4481 Alte datorii fata de bugetul statului –majorari TVA
4482 Alte datorii fata de bugetul statului –majorari imp profit
4423 TVA de plata
441 Impozit pe profit
Diferentele stabilite in urma unui control fiscal se inregistreaza in luna in care s-a incheiat actul administrativ fiscal.
Pentru diferentele din anul current (decembrie 2016) se vor face urmatoarele inregistrari contabile:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati = 4481 Alte datorii fata de bugetul statului - analitic majorari TVA
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati = 4482 Alte datorii fata de bugetul statului - analitic majorari impozit pe profit
635(6581) Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 4423 TVA de plata
Diferentele suplimentare de plata stabilite ca urmare a efectuarii unei inspectii fiscale, inscrise in decizia de impunere ca act
administrativ fiscal reprezinta cheltuieli nedeductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil, indiferent de natura
acestora: impozit pe profit, TVA, accize, impozit pe venituri persoane nerezidente. Acelasi regim fiscal il au si accesoriile aferente
diferentelor de plata, conform art. 25 alin. (4) lit.b) din Codul fiscal
.
Diferentele de TVA, impozit pe profit, penalitati si majorari de intarziere constate in urma

controlului fiscal. Monografie contabila
Tags: inspectie fiscala, inregistrari contabile, TVA, impozit pe profit
Intrebare: In urma unei inspectii fiscale desfasurate in luna

decembrie 2016 s-au stabilit obligatii suplimentare de plata
respectiv TVA si impozit pe profit suplimentar. Care sunt
inregistrarile contabile pentru cele doua obligatii achitate in
luna decembrie? In luna februarie 2017 am primit o decizie cu
dobanzi si penalitati de intarziere aferente obligatiilor
suplimentare stabilite in urma inspectiei fiscale din luna
decembrie. Care sunt inregistrarile contabile pentru dobanzi si
penalitati si in ce luna se inregistreaza? Sunt aceste cheltuieli
nedeductibile la calculul impozitului pe profit?
Raspuns:
Diferentele de TVA,impozit pe profit, penalitati si majorari de intarziere constate de catre organele fiscale, in urma controlului
fiscal, afrente anilor precedenti, se vor inregistra in contabilitate, astfel:
117 Rezultat reportat=%
4481 Alte datorii fata de bugetul statului –majorari TVA
4482 Alte datorii fata de bugetul statului –majorari imp profit
4423 TVA de plata
441 Impozit pe profit
Diferentele stabilite in urma unui control fiscal se inregistreaza in luna in care s-a incheiat actul administrativ fiscal.
Pentru diferentele din anul current (decembrie 2016) se vor face urmatoarele inregistrari contabile:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati = 4481 Alte datorii fata de bugetul statului - analitic majorari TVA
6581 Despagubiri, amenzi si penalitati = 4482 Alte datorii fata de bugetul statului - analitic majorari impozit pe profit
635(6581) Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 4423 TVA de plata
Diferentele suplimentare de plata stabilite ca urmare a efectuarii unei inspectii fiscale, inscrise in decizia de impunere ca act
administrativ fiscal reprezinta cheltuieli nedeductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil, indiferent de natura
acestora: impozit pe profit, TVA, accize, impozit pe venituri persoane nerezidente. Acelasi regim fiscal il au si accesoriile aferente
diferentelor de plata, conform art. 25 alin. (4) lit.b) din Codul fiscal
.
Fuziune fara crestere de capital social. Monografie contabila

Tags: fuziune, inregistrari contabile, absorbtie
Intrebare: Societatea A cumpara 100% din capitalul societatii B

la un pret de 500.000 lei. Dupa o perioada cele doua societati
fuzioneaza: A in calitate de absorbanta si B in calitate de
absorbita fara emitere de noi actiuni (capitalul social ramane
acelasi) iar societatea B este radiata. Activele si pasivele
societatii B care vor fi preluate de catre societatea A sunt
urmatoarele:
- capital social 10.000 lei
- rezultat reportat (din anii anteriori celui de fuziune) profit
200.000 lei
- terenuri 210.000 lei.
Societatea nu are datorii fiscale iar impozitul pe profit din anii
anteriori a fost platit.
Care sunt inregistrarile contabile si consecintele fiscale in urma

fuziunii? Cum va fi tratata din punct de vedere fiscal diferenta
negativa dintre activul net al societatii B si pretul de cumparare
al actiunilor inregistrat in contabilitatea societatii A?

Raspuns:
1012=10.000 lei
C117=200.000 lei
211 = 210.000 lei
Dat fiind ca societatea absorbanta detine 100% din titlurile de participare la societatea absorbita, se aplica – dpv fiscal –
prevederile art. 32, alin. (5) din Codul fiscal
:
“(5) In situatia în care o societate beneficiara detine o participatie la capitalul societatii cedente, veniturile acesteia, provenite din
anularea participatiei sale, nu se impoziteaza daca participatia societatii beneficiare la capitalul societatii cedente este mai mare de
10%.”
Sociatatea absorbanta detine in patrimoniu partile sociale ale societatii absorbite la valoarea nominala, indiferent de suma platita
pentru ele la achizitie, titluri pe care le va anula :
456 = 261 10.000
Preia apoi capitalul propriu de la absorbita :

891 = 1171 200.000
Preia ementul de activ : 211 = 891 210.000

891 = 456 10.000.
Datorita faptului ca absorbanta detine 100% din titlurile absorbitei operatiunea se poate realiza fara emiterea de titluri de
participare (art. 243^4 din Legea 31/1990) si beneficiaza de neutralitate fiscala (art. 32 din Codul fiscal
).
Nefiind vorba despre bunuri amortizabile sau pierderi fiscale de recuperat – nu exista alte consecinte fiscale.
Asociatie non profit in domeniul sportiv. Legislatia aplicabila, obligatii declarative si de

plata. Monografie contabila
Tags: ONG, asociatie sportiva, inregistrari contabile, cenzori, cotizatii asociati
Intrebare: O asociatie non profit activeaza in domeniul sportiv -

arte martiale - si organizeaza activitati sportive. S-a infiintat pe
data de 20.12.2016 conform OG 26/2000 si nu va avea
activitati economice. S-a depus o Declaratie 010 la infiintare
dar aceasta nu cuprindea referiri la impozitul pe profit iar pe
site-ul mfinante.ro nu apare nici ca este platitoare de impozit
pe venit si nici pe profit.. Ce declaratii trebuie depuse in anul
2017, ce registre trebuie intocmite? Care este monografia
contabila pentru ONG si legislatia in vigoare specifica unei
astfel de entitatati? Daca dintre asociatii fondatori s-a numit un
cenzor ( persoana fizica cu studii superioare economice) poate
acesta sa semneze bilantul in timp ce in calitate de
administrator semneaza un alt membru fondator?

Raspuns:
Legislatia specifica unui ONG este urmatoarea, insa fara a fi exhaustiva, deoarece se pot aplica si alte reglementari incidente
domeniului specific de activitate:
- Codul fiscal
: aproape toate articolele, cum ar fi cele specifice impozitului pe profit (art. 15 alin. (2) si (3) privind veniturile neimpozabile la un
ONG, dar si modul de stabilire a impozitului pe profit in cazul desfasurarii de activitati economice, art. 41), impozitului pe venit -
pentru stabilirea veniturilor de natura salariala si a aimpozitului, contributiilor sociale, impozit pe veniturile nerezidentilor - daca ati
plati un serviciu primit din afara Romaniei, TVA - in masura in care veti efectua operatiuni din sfera TVA, impozite si taxe locale -
daca ONG-ul detine o cladire, un mijloc de transport sau organizeaza o competitie sportiva (art. 480 si urmatoarele din codul fiscal
)
- Codul de procedura fiscala
: referitor la inregistrarea fiscala, la obligatiile contribuabililor si nu numai
- OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii - este actul juridic primordial al unui ONG
- Legea nr. 69/2000 a educatiei fizice si sportului - cu modificarile si completarile ulterioare si normele de aplicare - in cazul in care
asociatia doreste sa participe la competitii.
- Legea nr. 82/1991 a contabilitatii - republicata - cu modificarile si completarile ulterioare - actul fundamental in privinta tinerii si
organizarii contabilitatii
- OMFP nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial - care reprezinta
reglementarea data in aplicarea Legii contabilitatii, ce aproba, in anexa nr. 1 a sa, Reglementarile contabile pentru persoanele
juridice fara scop patrimonial - in baza acestor reglementari se tine contabilitatea unui ONG, care cuprinde principii, aspecte
contabile, planul de conturi, functiunea conturilor, formulare de situatii financiare ale unui ONG, aspecte privind informatiile ce
trebui inscrise in notele explicative la situatiile financiare, precum si o monografie contabila completa (la capitolul 7, punctul 231)
- OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar contabile - contine prevederi referitoare la inctomirea documentelor
justificative, precum si sintructiuni de completare a acestorea si modele (cum ar fi registru jurnal, registru inventar, registru de
casa, NIR, bon de consum, DP, DI, aviz de insotire etc)
- Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor din 9 octombrie 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii - este ordinul care reglementeaza efectuarea inventarierii
- Codul civil
: spre exemplu, articolele referitoare la donatii - art. 984, 985, 1011 - utile in cazul in care veti primi donatii
- Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea - cu modificarile si completarile ulterioare - utila in cazul in care veti primi sponsorizari
- Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale - republicata - cu modificarile si
completarile ulterioare - reglementeaza aspecte privind incadrarea bunurilor in categoria imobilizarilor corporale si necorporale si
amortizarea acestora
- Codul Muncii - reglementarea fundamentala in relatiile de munca, in cazul in care veti avea salariati
- HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor
- OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale - republicata - cu
modificarile si completarile ulterioare - daca veti desfasura activitati economice ce presupun vanzarea de bunuri sau prestarea de
servicii direct catre populatie
- Legea nr. 70/2015
pentru intarirea disciplinei financiare privind operatiunile de incasari si plati in numerar si pentru modificarea si completarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata.
Referitor la declaratiile ce treduie depuse in anul 2017, facem urmatorele precizari:
- pentru anul 2016:
La art. 13 alin. (1) lit. a) din codul fiscal

sunt prevazute urmatoarele:
"ART. 13 - Contribuabili
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare
contribuabili:
a) persoanele juridice romane, cu exceptiile prevazute la alin. (2)."
In normele de aplicare:
"(1) In aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal
, din categoria persoanelor juridice romane fac parte companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de
subordonare, societatile, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital
strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, cooperativele
agricole, societatile cooperative, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta
entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane, cu exceptiile prevazute la art. 13 alin. (2)
din Codul fiscal
."
Codul fiscal
:
"ART. 15 - Reguli speciale de impozitare
(2) In cazul organizatiilor nonprofit, organizatiilor sindicale, organizatiilor patronale, la calculul rezultatului fiscal, urmatoarele tipuri
de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau în natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
e) donatiile, precum si banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobanzi, precum si din diferentele de curs valutar aferente disponibilitatilor si veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobanzi obtinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi potrivit legii de organizare si
functionare;
h) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
i) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
j) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole,
conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau
au fost folosite într-o activitate economica;
l) veniturile obtinute din reclama si publicitate, veniturile din închirieri de spatii publicitare pe: cladiri, terenuri, tricouri, carti,
reviste, ziare, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul
culturii, cercetarii stiintifice, învatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile
sindicale si organizatiile patronale; nu se includ în aceasta categorie veniturile obtinute din prestari de servicii de intermediere în
reclama si publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele
respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, în anul curent sau în anii urmatori, pentru realizarea scopului si
obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz;
n) veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele
decat cele care sunt utilizate în activitatea economica;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului IV;
p) sumele colectate de organizatiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilitatilor de finantare a
gestionarii deseurilor.
(3) In cazul organizatiilor nonprofit, organizatiilor sindicale, organizatiilor patronale, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile si alte venituri realizate, pana la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10%
din veniturile totale neimpozabile prevazute la alin. (2). Aceste organizatii datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul
impozabil care corespunde veniturilor, altele decat cele considerate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului
alineat, asupra careia se aplica cota prevazuta la art. 17 sau 18 , dupa caz.
ART. 41 - Declararea si plata impozitului pe profit

(5) Urmatorii contribuabili au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, astfel:
a) persoanele juridice romane prevazute la art. 15 au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit, anual, pana la data de 25
februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul, cu exceptia celor care intra sub incidenta prevederilor
art. 16 alin. (5), care au obligatia sa depuna declaratia si sa plateasca impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv pana la data
de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;"
In OPANAF nr. 3386/2016 pentru aprobarea modelului si continutului formularelor 101 "Declaratie privind impozitul pe profit" si 120
"Decont privind accizele", in ANEXA nr. 3: INSTRUCtIUNI de completare a formularului 101 "Declaratie privind impozitul pe profit",
cod 14.13.01.04 se arata:
"Contribuabilii prevazuti la art.41 alin.(5) lit.a) si b) din Legea nr.227/2015
, cu modificarile si completarile ulterioare, depun declaratia anuala de impozit pe profit pana la data de 25 februarie inclusiv a
anului urmator. Contribuabilii prevazuti la art.41 alin.(5) lit.a) din Legea nr.227/2015
, cu modificarile si completarile ulterioare, depun declaratia privind impozitul pe profit inclusiv în situatia in care înregistreaza numai
venituri neimpozabile respectiv cheltuieli nedeductibile, potrivit Titlului II „Impozitul pe profit” din acelasi act normativ "
Din aceste prevederi legale, rezulta ca, pana la data de 25 februarie 2017, ONG-ul trebuie sa depuna declaratia 101 aferenta anului
fiscal 2016, in care se vor completa cheltuielile efectuate de asociatie in cele cateva zile din anul 2016 - daca exista -, cum ar fi cele
cu avocatul, cu stampila si alte asemenea privind infiintarea acesteia, cheltuieli pe care la inscrie atat pe randul 2, cat si pe randul
denumit "alte cheltuieli nedeductibile". probabil ca ONG-ul nu a inregistrat nici un venit in decemrie 2016, drept urmare nu va
inscrie nici o suma la randurile de venituri.
Decalartia 101 se poate depune pe CD, listat in 2 exemplare semnata si stampilata, la ghiseu, la administratia financiara in raza
careia ONG-ul are sediul social (unde ati depus 010) sau on line - daca aveti certificat digital.
Pe de alta parte:
Porivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii - republicata - cu modificarile si completarile ulterioare:
"Art. 36
(2) Persoanele juridice care de la constituire nu au desfasurat activitate, precum si subunitatile fara personalitate juridica din
Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, care de la constituire nu au desfasurat activitate, depun o
declaratie in acest sens, in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar, la unitatile teritoriale ale Ministerului
Finantelor Publice."
In OMFP nr. 166/2017 privind principalele aspecte legate de intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale si a raportarilor
contabile anuale ale operatorilor economici la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, precum si pentru modificarea si
completarea unor reglementari contabile se arata:
"3.3._
(1) Entitatile care nu au desfasurat activitate de la constituire pana la sfarsitul exercitiului financiar de raportare nu intocmesc
situatii financiare anuale, urmand sa depuna in acest sens la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice o declaratie pe
propria raspundere a persoanei care are obligatia gestionarii entitatii.
(5) Depunerea la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice a declaratiei mentionate la alin. (1) se efectueaza in termen
de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar."
Prin similitudine, in cazul in care s-ar completa situatiile financiare, la punctul 1.8 de la ANEXA nr. 1: Principalele aspecte legate de
intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale, CAPITOLUL I: Prevederi generale din Ordinul 166/2017, se mentioneaza
obligativitatea completarii codului CAEN aferent activitatii principale desfasurate in exercitiul financiar respectiv:
“1.8._
(2) Entitatile completeaza codul privind activitatea, cod format din 4 cifre (clase de activitati), potrivit Clasificarii activitatilor din
economia nationala - CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997, cu modificarile ulterioare. Entitatile completeaza, de
asemenea, codul CAEN privind activitatea preponderenta efectiv desfasurata. in cazul subunitatilor fara personalitate juridica din
Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, codul CAEN inscris in situatiile financiare anuale/raportarile
contabile anuale intocmite de sediul permanent/sediul permanent desemnat din Romania corespunde propriei activitati desfasurate
de acesta.”
In formularul pdf al declaratiei de inactivitate S1046, publicata pe site-ul ANAF la descarcare declaratii electronice, nu apare rubrica
privind inscrierea codului CAEN al activitatii efectiv desfasurate in exercitiul financiar pentru care se depune declaratia (in cazul dvs,
pentru 2016).
Drept urmare, consideram ca inregistrarea unor cheltuieli minime, inerente debutului oricarei entitati nu constituie activitate si,
drept urmare, ONG-ul trebuie sa depuna declaratie de inactivitate S1046 pentru anul 2016, in termen de 60 de zile de la data de
31.12.2016 (pana la data de 01 martie 2017, inclusiv).
In cursul anului 2017, din punct de vedere fiscal, atata timp catONG-ul nu obtine venituri de natura economica sau nu are angajati,
pentru care trebuie sa achite impozit si contributii si sa depuna declaratia 112, nu are obligatii declarative si de plata in cursul
anului.
Angajarea personalului de catreONG presupune depunerea la organul fiscal a declaratiei de mentiuni 010 in termen de 15 zile
calendaristice de la data primei angajari, pentru crearea vectorului fiscal aferent taxelor ce trebuie platite pentru salariati, respectiv
impozit salarii, CAS anagajat si angajator, sanatate angajat si angajator, somaj angajat si angajator, contributia de concedii si
indemnizatii, fondul de risc si accident si fondul de garantare (ultimele trei contributii fiind datorate doar de catre angajator).
Completarea declaratiei 010 se face prin bifarea casutei de mentiuni, pe prima pagina, si apoi prin bifarea fiecarei casute
corespunzatoare fiecarei taxe mentionate anterior, precum si completarea datei de la care se face angajarea (este data de la care
salariatul incepe prestarea muncii). La declaratia de mentiuni 010 trebuie anexat copie de pe contractul de munca incheiat cu
salariatul semnat de ambele parti si de pe REVISAL.
Completarea si depunerea declaratiei 112 se fac exact ca la societati comerciale, potrivit art. 147 din codul fiscal
.
Declaratia 112 se completeaza si se depune trimestrial, potrivit art. 80 alin. (2) din codul fiscal
. In acest sens, in declaratia de mentiuni 010, pe care o s-o depuneti odata cu prima angajare, trebuie sa bifati casuta
corespunzatoare trimestrului de la impozitul pe salarii. In aceste conditii, obligatiile la salarii ve vor achita trimestrial.
Insa puteti sa optati pentru depunerea acesteia lunara, potrivit art. 147 alin. (8) din codul fiscal
, caz in care si plata obligatiilor se va face lunar. In aceasta situatie, in declaratia de mentiuni 010 trebuie sa bifati, la impozitul pe
salarii, casuta corespunzatoare perioadei fiscale lunare prin optiune.
In ceea ce priveste contabilizarea salariilor si a taxelor aferente, se utilizeaza conturile contabile prevazute in Reglementarile
contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial
aprobate prin OMFP 1969/2007. Aceste conturi sunt similare cu cele ale societatilor comerciale.
Facem urmatoarea precizare: de remarcat faptul ca in planul de conturi pentru persoanele juridice fara scop patrimonial apare cont
specific pentru fondul de garantare, si anume 4373, care in planul de conturi al societatilor comerciale nu apare.
Alte declaratii ce ar putea fi depuse sunt aferente activitatilor pe care le desfasurati / cheltuielilor pe care le angajati.
Spre exemplu, daca veti plati o consultanta prestata de catre un nerezident, trebuie sa retineti si sa achitati impozit pe nerezidenti
si sa depuneti declaratia 100 pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul nerezidentului.
Asadar, in acest moment nu putem anticipa ce tranzactii veti desfasura, in afara de angajarea salariatilor, pe care deja am tratat-o
mai sus, astfel incat sa putem mentiona cu exactitate ce declaratii trebuie sa depuneti.
Daca, spre exemplu, in cursul anului 2017, ONG-ul nu va avaea venituri, nu va avea salariati, nu va face plati catre nerezidenti
(enumerarea tranzactiilor nefiind limitativa), atunci nu va avea obligatii declarative sau de plata. Astfel, in anul 2018, se va depune
declaratia 101 pana la data de 25 februarie, pentru anul 2017, si, daca veti avea activitate, se vor depune situatii finanbciare in
locul declaratiei de inactivitate.
Registrele ce trebuie achizitionate sunt Registrul jurnal, registrul inventar.

Achizitionarea Registrului unic de control de catre ONG-uri este optionala, deoarece acesta nu se infiinteaza la Registrul Comertului,
ci la Judecatorie, conform art. 1 din Legea nr. 252 / 2003 privind registrul unic de control:
"Art. 1
(1) Contribuabilii, persoane juridice inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului, autorizate potrivit legii, au obligatia sa
tina registrul unic de control.
(2) Celelalte categorii de contribuabili pot tine registrul unic de control, in functie de optiunea acestora."
Insa sfatul nostru ar fi sa achizitionati registrul unic de la ANAF, desi, in cazul ONG-ului, este optional.
Referitor la intocmirea si semnarea bilantului de catre cenzor, legislatia specifica este urmatoarea:
- din OG 26/2000:
"Art. 20
Organele asociatiei sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.
Art. 27
(1) Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori.
(2) Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara
asociatiei.
(3) In cazul in care asociatia nu are obligatia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociati care nu este membru al consiliului director
poate exercita dreptul de control.
Art. 271
(1) Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar
intern se exercita de catre o comisie de cenzori.
(2) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(3) Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.
(4) Regulile generale de organizare si functionare a comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala. Comisia de cenzori isi
poate elabora un regulament intern de functionare.
Art. 272
In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori:
a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;
c) poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala."
- in Legea 82/1991 a contabilitatii:

"Art. 10
(1) Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prevazute la art. 1 alin. (1)-(4) revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.
2) Contabilitatea se organizeaza si se conduce, de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic,
contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice
superioare. Prin persoana imputernicita sa indeplineasca functia de director economic sau contabil-sef se intelege o persoana
angajata potrivit legii, care are studii economice superioare si care are atributii privind conducerea contabilitatii entitatii.
(3) Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu
persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
(4) Raspunderea pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile revine directorului economic, contabilului-sef sau
altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine. in cazul in care contabilitatea
este condusa pe baza de contract de prestari de servicii, incheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre
ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, raspunderea pentru conducerea contabilitatii revine acestora,
potrivit legii si prevederilor contractuale.
Art. 28
(10) Situatiile financiare anuale si raportarile contabile se semneaza de catre directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana
imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.
(11) Situatiile financiare anuale si raportarile contabile pot fi intocmite si semnate de persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit
legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania."
Asadar, din reglementarile prezentate rezulta clar urmatoarele:

- cenzorul are atributii in verificarea, controlul gestiunii, inclusiv a evidentei contabile si a bilantului unui ONG
- cenzorul nu poate face parte din comitetul director, dar poate fi doar asociat
- activitatea de contabilitatea ONG-ului este distincta de cea de control
- contabilitatea se tine de catre o persoana numita in acest sens, care va intocmi si semna bilantul ONG-ului
- cenzorul trebuie sa verifice tinerea contabilitatii, inclusiv intocmirea bilantului
- in acest sens, cenzorul intocmeste un raport catre adunarea generala, in care face mentiuni referitoare la modul de gestionare a
resurselor ONG-ului, dar si la modul de tinere si organizare a contabilitatii (similar cu un auditor)
- daca ar tine si contabilitatea si ar intocmi bilantul, s-ar afla in conflict de interese, iar raportul intocmit de acesta nu ar mai avea
un caracter indepenedent si obiectiv
- rezulta, deci, ca cenzorul nu are dreptul prin lege de a tine contabilitatea si de a intocmi si semna bilantul contabil, chiar daca
acest bilant este semnat si de catre administratorul entitatii.
Monografia contabila a unui ONG se realizeaza utilizand planul de conturi si functiunea conturilor prevazute in Reglementarile
contabile pentru persoanele juridice fara scop patrimonial, aprobate prin OMFP 1969/2007.
Monografia contabila este specifica tranzactiilor pe care le efectueaza ONG-ul.
Dupa cum am specificat in enumerarea temeiurilor legale aplicabile acestui tip de entitate, la finalul acestor reglementari este
prevazuta o monografie contabila foarte utila, ce cuprinde.
In cele ce urmeaza, vom prezenta cateva tranzactii ale unui ONG:

- achizitie registre contabile:
604 = 401
- plata acestora:
401 = 5311 / 5121
- incasare cotizatii de la asociati, pe baza de chitanta emisa de ONG:

5311 / 5121 = 7311
- incasare donatii:
5311 / 5121 = 7331
- incasare sponsorizari:
5311 / 5121 = 7332
- inregistrare chirie sala pe baza de factura / contract cu proprietarul salii:

612 = 401 / 462
- plata chiriei:
401 / 462 = 5311 / 5121
- incasare taxe curs, de la cursanti:

5311 / 5121 = 704
Atragem atentia supra faptului ca taxele de curs incasate de la cursanti reprezinta venituri economice, ce vor fi impozitate cu
impozit pe profit in conditiile art. 15 alin. (3) din codul fiscal
si punctului 3 alin. (1) din normele de aplicare.
De asemenea, activitatea fiind economica, trebuie sa achizitionati casa de marcat, pe baza careia veti emite bonul fiscal pentru
incasarile in numerar efectuate de la cursanti.
- achizitie materiale consumabile pentru activitatea sportiva:
3028 = 401
- achizitie bunuri pentru activitatea ONG-ului, de natura obiectelor de inventar (de exemplu, gantere, bete pentru antrenament):
303 = 401
- palat furnizorilor:
401 = 5121 / 5311
- darea in consum a materialelor, pe baza bonului de consum:

6028 = 3028
- darea in consum a obiectelor de inventar, pe baza bonului de consum:

603 = 303
si, concomitent, inregistrarea acestora in debitul contului extrabilantier 8035.

- achizitie mijloace fixe pentru activitatea non profit (fara scop patrimonial):
213x.01 / 214. 01 = 404
- achizitie mijloace fixe pentru activitatea economica:

213x.02 / 2141.02 = 404
- plata furnizorului de imobilizari:

404 = 5121 / 5311
- amortizarea mijloacelor fixe pentru activitatea non profit (fara scop patrimonial):
6811 = 281x.01
- amortizarea mijloacelor fixe pentru activitatea economica:

6811 = 281x.02
- plata comisioane bancare:

627 = 5121
- inchiderea veniturilor din activitati fara scop patrimonial:

7311 / 7331 / 7332 = 1211.01
- inchiderea cheltuielilor din activitati fara scop patrimonial:

1211.01 = 6028 / 603 / 6811 / 627
- inchiderea veniturilor din activitati economice:

704 = 1212
- inchiderea cheltuielilor din activitati economice:

1212 = 6028 / 603 / 6811 / 627.
In cazul organizarii unei competitii sportive, pe langa obligatiile ce trebuie indeplinite in conformitate cu Legea 69/2000 a educatiei
fizice si sportului, ONG-ul trebuie sa tina cont de faptul ca, inainte de desfasurarea competitiei, trebuie sa indeplineasca obligatiile
prevazute la art. 480 si urm. din codul fiscal
, referitoare la plata impozitului pe spectacole si la declararea acestuia la bugetul local al primariei in raza careia are loc
manifestarea artistica.
Acordati o nota raspunsu

Reconsiderarea unei livrari ca fiind sponsorizare. Monografie contabila
Tags: sponsorizari, inregistrari contabile, codul fiscal, TVA
Intrebare: In anul 2013 firma a confectionat banci din lemn

catre un client pe care le-a facturat astfel: baza 5830 lei + TVA
1399,20 lei = 7229,20 lei. Acesti bani nu au fost incasati de la
client asa ca administratorul firmei hotaraste in anul 2016 sa
se transforme aceasta prestare de serviciu in sponsorizare.
Cum se poate inregistra la data de 31.12.2016 acest contract
de sponsorizare si cum se poate recupera TVA aferent facturii
din 2013 (la data respectiva era in procent de 24%) de la stat?
Care este monografia contabila?
Raspuns:
Referitor la sponsorizare, sunt aplicabile art. 1 alin. (1) si (2) si art. 4 alin. (1) lit. a)-d) din Legea 32/1994.
Astfel, sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor
bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti,
denumita beneficiarul sponsorizarii.
Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a
drepturilor si obligatiilor partilor.
Poate fi beneficiar al sponsorizarii:

a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare o activitate in domeniile:
cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific – cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al
protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de
reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor
istorice;
b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a);
c) de asemenea, pot fi sponsorizate, in conditiile prezentei legi, emisiuni ori programe ale organismelor de tele viziune sau
radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a);
d) orice persoana fizica cu domiciliul in Romania a carei activitate in unul dintre domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de
catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in domeniul pentru care se solicita
sponsorizarea.
Sumele acordate pentru alte scopuri sunt donatii, deoarece sumele nu se acorda pentru desfasurarea activitatilor. Donatiile nu
beneficiaza de avantaje fiscale (ca in cazul sponsorizarii sau mecenatului).
Cheltuielile cu donatiile sunt nedeductibile fiscal, iar preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau
produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial, este considerata livrare de bunuri conform
art. 270 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal
, pentru care aveti obligatia colectarii taxei.
Faptul generator este livrarea bunurilor, deci nu aveti cum sa evitati colectarea tva pentru bunurile livrate cu 24%.
Deci o eventuala reconsiderare ar genera in contabilitate o cheltuiala nedeductibila si, de asemenea, obligatia colectarii tva.
Daca totusi decideti sa reconsiderati tranzactia ca fiind donatie, inregistrarile contabile sunt:
Stornarea facturii initiale:

4111 = %
70x suma cu minus
4427 suma tva cu minus
Stornarea descarcarii cu minus:

1174 = 3xx (371 sau 345, dupa caz)
nregistrarea cheltuielii cu donatiile

1174 = 3xx (cheltuiala nedeductibila)
Inregistrarea tva colectata, operatiunea fiind considerata livrare de bun, cota utilizata fiind 24% (cota in vigoare la data livrarii
bunului):
1174 = 4427
Avand in vedere efectele reconsiderarii tranzactiei, pentru ca doriti sa renuntati la aceasta creanta, o puteti scoate din evidenta in
baza deciziei administratorului ca fiind o cheltuiala nedeductibila:
654 = 4111
In acest caz nu aveti dreptul la ajustarea tva.
Acordati o nota raspunsului

ncasare fonduri europene si plata echipamente achizitionate din fonduri. Monografie
contabila
Tags: fonduri europene, inregistrari contabile, subventii, avansuri
Intrebare: O societate infiintata in anul 2015 este fara

activitate pana in momentul cand acceseaza si i se aproba un
proiect cu fonduri europene nerambursabile in luna septembrie
2016 pentru achizitionarea unei autoutilitare si a altor
echipamente. Societatea face plata integrala catre furnizor in
luna decembrie 2016 urmand ca factura sa o primeasca in
martie 2017 (odata cu produsele livrate). Care sunt
inregistrarile contabile pentru incasarea fondurilor si plata
echipamentelor catre furnizor?

Raspuns:
Potrivit OMFP 1802/2014, in creditul contului 445 "Subventii" se inregistreaza valoarea subventiilor incasate in contrapartida 512.
Incasarea fondurilor europene:
5121 = 445
Veti primi factura de avans pentru plata efectuata in luna decembrie, deoarece, exigibilitatea taxei intervine la data la care se
incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator, potrivit art. 282 alin. (2) lit.
b) din Codul fiscal.
Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii ori prestarii
acestora.
Cu ajutorul contului 409 "Furnizori ‐ debitori" se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de
natura stocurilor, prestari de servicii, imobilizari corporale sau necorporale.
Contul 409 "Furnizori ‐ debitori" este un cont de activ.
In debitul contului 409 "Furnizori ‐ debitori" se inregistreaza valoarea avansurilor acordate in contrapartida cu 401, 404, iar in
creditul contului 409 "Furnizori ‐ debitori" se inregistreaza valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor
cu acestia in contrapartida cu 401, 404.
Deci inregistrarea facturii de avans se efectueaza:

4093 = 404
Plata avansului:
404 = 5121
Achizitie si consum lemn de foc si peleti. Monografie contabila
Tags: achizitie lemne, dare in consum, inregistrari contabile
Intrebare: Care este monografia contabila aferenta achizitiei de

lemn de foc sau peleti precum si darea in consum?

Raspuns:
Lemnul de foc si peletii sunt, in opinia mea, combustibili si se inregistreaza in contul 3022:
3022 = 401
Evidentierea tva, in cazul mentiunii „taxare inversa” pe factura:

4426 = 4427
Darea in consum a combustibililor, in baza Bonului de consum:
6022 = 3022
Recuperare cod TVA si reactivare. Monografie contabila pentru recuperare cheltuieli
Tags: expirare sediu social, recuperare TVA, inregistrari contabile
Intrebare: Am o societate care a fost declarata inactiva in iunie

2016 pentru expirarea sediului social. A fost reactivata in
ianuarie 2017 si urmeaza si reluarea codului de TVA. Conform
OG 84/2016, are dreptul sa deduca atat cheltuielile cat si TVA
aferente perioadei de inactivitate. In perioada iunie-iulie 2016,
a efectuat achizitii de marfa care au fost inregistrate la
achizitie in cont de stoc cu TVA inclusa la iesire drept cheltuieli
nedeductibile incluzand si TVA. Ce inregistrari contabile trebuie
facute pentru a defalca baza deductibila si TVA? Se storneaza si
se inregistreaza apoi defalcat pe cont de stoc si TVA in ianuarie
2017?

Raspuns:
Corectarea inregistrarilor din anul precedent se efectueaza pe seama contului 1174, deoarece tva a fost trecuta pe cheltuiala la
momentul descarcarii gestiunii :
4426 = 1174
In opinia mea, nu aveti motive sa recalculati costul stocurilor deoarece la momentul achizitiei/scoaterii din evidenta nu aveati
dreptul la deducerea tva. Nu a fost o eroare contabila. Deci nu veti storna inregistrarea initiala, ci veti efectua numai inregistrarea
contabila pentru evidentierea valorii corecte a cheltuielii si tva-ului.
Suma deductibila o veti trece la rubrica de regularizari in decontul de tva.
Potrivit art.11 alin. (7) din Codul fiscal

, in cazul in care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate in ani fiscali diferiti, beneficiarul va lua in calcul
cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii precedent/precedenti celui in care se declara reactivarea,
pentru determinarea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se refera
acestea si depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala
, iar cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul declararii reactivarii vor fi luate in calcul la determinarea
rezultatului fiscal, potrivit prevederilor titlului II, incepand cu trimestrul declararii reactivarii.
Deci veti depune rectificative pentru impozitul pe profit.
Clienti incerti. Provizioane. Monografie contabila
Tags: provizioane, inregistrari contabile, clienti incerti
Intrebare: In cazul unei societati platitoare de impozit pe profit

se pot constitui provizioane doar in limita a 30% din valoarea
creantelor neincasate mai vechi de 270 zile sau este obligatoriu
constituirea provizionului in procent de 100% si deducerea
doar a 30% din acesta?

Raspuns:
In cazul clientilor cu termenul scadent depasit pentru care exista intarzieri la plata (facturi care sunt neincasate intr-o perioada ce
depaseste 270 de zile de la data scadente), veti transfera clientii respectivi din contul 4111 in contul 4118 "Clienti incerti", astfel:
4118 = 4111 cu toata valoarea
Totodata, veti consititui provizioane /ajustari a caror deductibilitate este stabilita conform art.26 alin (1) lit.c) pct. 1 – respectiv de
30% daca creantele nu au fost incasate mai mult de 270 zile de la data scadentei. In caz contrar, aceste provizioane sunt
nedeductibile fiscal.
Inregistrarea provizionului:
6814 = 491 30% deductibil si 70% nedeductibil
Provizionul constituit se va anula pe masura incasarii creantei respective, si suma incasata se va relua la venituri astfel:
491 = 7814 30% impozabile si 70% neimpoabile
Venitul inregistrat astfel va fi neimpozabil la calculul impozitului pe profit daca cheltuiala cu provizionul a fost considerata
nedeductibila.
Drepturi de autor platite. Tratament fiscal si monografie contabila
Tags: venituri din drepturi de autor, codul fiscal, declaratia 112, contributii,inregistrari contabile
Intrebare: O societate comerciala romana inregistrata in

scopuri de TVA si platitoare de impozit pe profit, incheie un
contract de editare (in contract societatea este denumita
Editura) cu o persoana fizica (neinregistrata la ANAF ca PFA)
denumita "Autorul" eprezentat de o Agentie literara (un SRL)
denumita in contract "Agentia". Autorul acorda Editurii drept
exclusiv de a difuza lucrarea denumita in contract "Opera".
Opera reprezenta o lucrare in intregime originala si orice
drepturi privind opera sunt rezervate Autorului iar Editura va
insera in cartea editata urmatoarele: numele Autorului,
denumirea societatii comerciale denumita Editura, iar volumul
a fost publicat prin intermediul Agentiei literare (Agentia).
Procedura predarii si acceptarii operei:

Autorul se obliga sa predea Editurii lucrarea garantand
autenticitatea intregului material si respectarea Legii 8/1996
privind drepturile de autor.
Editura se obliga sa se ocupe de redactare, corectura,
tehnoredactare, design, coperta si apoi sa vanda Opera.
Editura va achita redevente de 7% din pretul de vanzare cu
amanuntul fara TVA al fiecarui volum vandut si incasat dupa
cum urmeaza:
- 90% in contul Autorului
- 10% reprezentand comisionul de reprezentare in contul
Agentiei literare
In urma tiparirii cartilor, autorului ii revine un numar de 20 de

exemplare iar agentiei un numar de 2 exemplare. Editura va
trimite anual autorului situatia vanzarii cartilor pentru anul
anterior pana la 31.01. a anului in curs si va achita drepturile
banesti pana la 31.03 a anului in curs.
Persoana fizica (Autorul) trebuie sa se inregistreze la ANAF

drept PFA? Cum se incadreaza venitul obtinut de autor
conform Codului fiscal
? Ce obligatii fiscale are persoana fizica si ce obligatii fiscale si
declarative are societatea comerciala (Editura) pentru sumele
platite Autorului si Agentiei? Care este monografia contabila
pentru acest contract de editare? Toate persoanele implicate
sunt din Romania si contractul s-a semnat in iulie 2015 si este
in vigoare si acum iar plata trebuie sa se faca in cursul lunii
februarie 2017.

Raspuns:
Catre autor se achita drepturi de autor pentru care retineti impozit si contributii.
Catre agentie achitati comisionul (agentia emite factura pentru serviciile prestate).
Contribuabilii care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca
impozit final.
Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris in momentul incheierii fiecarui raport juridic/contract si este aplicabila
veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestuia.
Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii veniturilor, persoane juridice
sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut din care se
deduce cota forfetara de cheltuieli, dupa caz, si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit prevederilor titlului V -
Contributii sociale obligatorii.
Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.

Impozitul astfel retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut, prin
formularul 112 Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor
asigurate.
Contribuabilii nu au obligatii de completare a Registrului de evidenta fiscala si de conducere a evidentei contabile.
Contributia la pensie:
Pentru veniturile din activitati independente, deci si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala se datoreaza contributii
de asigurari sociale.
Persoanele fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii potrivit
legii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile din
activitati independente.
Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la
sursa, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale o reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuiala deductibila de
40% si nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurarilor sociale de stat, in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia.
Contributia la sanatate:
Pentru veniturile din activitati independente, deci si pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala se datoreaza contributii
de asigurari sociale.
Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, pentru care impozitul pe venit se retine la
sursa, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate o reprezinta diferenta dintre venitul brut si cheltuiala
forfetara 40% .
Pentru veniturile realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2017, bazele lunare de calcul ale contributiei de asigurari sociale de
sanatate nu pot fi mai mari decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut, in vigoare in luna pentru care se datoreaza
contributia.
Contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata se calculeaza prin aplicarea cotei de contributie de 5,5% asupra
diferenta dintre venitul brut si cheltuiala forfetara 40%, se retine si se plateste de catre platitorul de venit pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei in care au fost platite veniturile.
Cheltuieli cu redeventele achitate autorului:
612 = 401 contravaloarea dreptului de autor + contravaloarea cartilor inclusiv tva
401 = %
4312
4314
444
Plata venitului net se inregistreaza:
401 = 5121
Plata retinerilor se inregistreaza:

% = 5121
4312
4314
444
Inregistrarea comisionului facturat de Agentie:

% = 401
628 contravaloare comision + contravaloarea celor 2 carti
4426 (daca agentia este platitoare de tva)
Plata comisionului agentiei:

401 = 5121
Cartile acordate sunt, in opinia mea, livrari de bunuri, conform contractului, pentru care va trebui sa emiteti factura cu tva.
Livrarea cartilor:
461 = %
708
4427
Compensarea tranzactiilor:
401 = 461
(1 stea = nesatisfaca
Actiuni detinute de un ONG la un SA. Majorare capital social la SA prin incorporare rezerve.
Monografie contabila la ONG
Tags: actiuni, ONG, inregistrari contabile, majorare capital social
Intrebare: O ONG detine un pachet de 10 actiuni la o societate

pe actiuni. Ce inregistrari contabile opereaza la momentul in
care primeste o hotarare AGA prin care se comunica aprobarea
majorarii capitalului social prin incorporarea rezervelor
constituite (numarul de actiuni detinute nu se schimba)? Care
este monografia contabila pentru ONG?

Raspuns:
In contabilitatea ONG-ului, probabil ca actiunile detinute sunt evidentiate cu ajutorul contului 261.
In Reglementarile contabile pentru persoanale juririce fara scop patrimonial aprobate prin OMFP 1969/2007, la functiunea contului
261 se prevede:
"Contul 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate din cadrul grupului" se debiteaza prin creditul conturilor:
106 "Rezerve"
- cu majorarea valorii participatiilor detinute in capitalul altor entitati, ca urmare a incorporarii rezervelor in capitalul acestora."
Asadar, majorarea valorii actiunilor detinute la capitalul social al SA-ului prin incorporarea rezervelor se inregistreaza astfel la ONG-
ul detinator:
261 = 1068 / analitic distict majorare valoare prin incorporare rezerve la X cu valoarea cu care creste valoarea actiunilor.
Documentul justificativ este hotararea AGA, insa ar trebui sa solicitati si certificatul de mentiuni de la ONRC privind inregistrarea
acestei hotarari.
Rezulta ca noua valoare a actiunilor este mai mare decat valoarea nominala pe baza careia s-a facut achizita acestora.
Comercializarea materialelor lemnoase. Monografie contabila achizitie si livrare materiale
lemnoase. Aspecte privind TVA
Tags: achizitie lemne, TVA, codul fiscal, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea achizitioneaza lemne de foc si, posibil,

mai tarziu lemn pentru constructii din Bulgaria. Le vinde in
Romania catre persoane fizice si/sau juridice. Care este
monografie contabila, regimul de TVA si documentele
necesare?
Raspuns:
Tranzactiile efectuate de catre un operator economic cu lemn si produse din lemn sunt reglementate atat la nivelul Uniunii
Europene, prin Regulamentul UE nr. 995/2010 de stabilire a obligatiilor care revin operatorilor care introduc pe piata lemn si
produse din lemn, cat si la nivel national, prin HG nr. 470 / 2014 pentru aporbarea Normelor referitoare la provenienta, circulatia si
comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn
rotund, precum si a unor masuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European si al Consiliului din 20
octombrie 2010 de stabilire a obligatiilor ce revin operatorilor care introduc pe piata lemn si produse din lemn.
In acdrul acestor norme, complexe, sunt prevazute definitii, documente, proceduri de inregistrare si masuri ce trebuie intreprinse
de toti operatorii care efectueaza tranzactii - atat in interiorul Romaniei, cat si de natura importului / achizitiilor si exportului /
livrarilor intracomunitare - cu lemn si produse din lemn.
Pe langa aceste reglementari, legislatia interna fundamentala referitoare la domeniul lemnului este reprezentata de catre Codul
silvic, aprobat prin Legea nr. 46/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
Asadar, inainte de a efectua tranzactii cu astfel de produse, trebuie sa analizati, sa studiati cu foarte mare atentie in special HG nr.
470/2014, pentru a cunoaste totalitatea reglementarilor si masurilor pe care trebuie sa le intreprindeti, precum si documentele pe
care trebuie sa le intocmiti pentru clientul intern sau intracomunitar sau sa le detineti de la furnizorul intern sau intracomunitar /
extracomunitar in legatura cu provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, a lemnului si produselor din lemn si
la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase.
Trebuie retinut ca unele documente ce trebuie detinute / intocmite de catre operatorul economic ce efectueaza tranzactii cu
materiale lemnoase (cum ar fi avizele de insotire pentru transportul materialelor lemnoase) sunt documente cu regim special
prevazute cu elemente de securitate specifice, care se tiparesc de catre Compania Nationala "Imprimeria Nationala" SA in blocuri de
cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file fiecare, autocipiative, cu elemente de securizare aplicate pe exemplarul 1,
dupa este prevazut la art. 9 alin. (1) din Norma.
Insa pe langa toate documentele prevazute in hotararea mentionata, evident trebuie detinuta / emisa factura, intocmita in
conformitate cu art. 319 din codul fiscal
.
Prevederile HG nr. 470/2014 se vor aplica pana la data de 22 aprilie 2017, data la care va fi abrogata si inlocuita de HG nr.
1004/2016.
In ceea ce priveste monografia contabila, aceasta este cea comuna oricarui comert.
- achizitia marfurilor din Bulgaria, pe baza de factura si documente specifice acestor tipuri de bunuri:
Din punctul de vedere al TVA, achizitia intracomunitara este impozabila in Romania, indiferent de statutul furnizorului: persoana
impozabila, inregistrata sau neinregistrata in scop de TVA in statul sau, sau neimpozabila, potrivit art. 276 alin. (1) din codul fiscal
.
In baza documentelor emise de catre furnizorul din Bulgaria, se inregistreaza achizitia de marfuri:
371 = 401 valoarea in valuta a marfii / curs BNR valabil la data facturii
Evidentierea taxarii inverse:

4426 = 4427 valoarea stabilita mai sus * 19%
Operatiunea se declara in declaratia 390 cu simbol A si in decontul de TVA pe randurile 5 -5.1 si 18-18.1
Pentru vanzarea marfurilor catre persoane fizice, trebuie sa va dotati cu casa de marcat, pentru a emite bon fiscal clientilor, pentru
incasarea in numerar sau cu carduri a contravalorii amrfurilor livrate acestora, conform art. 1 alin. (1) din OUG 28/1999. Pe bonul
fiscal trebuie sa apara denumirea produselor vandute, cantitatea, pretul, valoare cu TVA, cota de TVA si valoarea TVA, potrivit art.
4 alin. (1) din OUG 28/1999.
In cazul marfurilor achizitionate, care se vor vinde catre persoane fizice, societatea are obligatia de a intocmi Nota de intrare-
receptie, in care va inscrie preturile de vanzare cu amanuntul si valoarea cu amanuntul.
Obligatia intcomirii NIR-ului este mentionata in OMFP nr. 2634/2015, la instructiunile de utilizare si intcomire a documentelor,
prevazute in anexa nr. 2:
"Nota de receptie si constatare de diferente se foloseste ca document de receptie obligatoriu numai in cazul:
- marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare."
- vanzarea marfurilor catre persoane fizice se evidentiaza in baza rapoartelor Z:

4111 / 5311 = 707 cu valoarea de vanzare fara TVA
4111 / 5311 = 4427 cu valoarea TVA colectata inscrisa in rapoartele Z
- se efectueaza descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

607 = 371 cu valoarea marfurilor vandute la costul de achizitie.
Tranzactia se raporteaza in decontul de TVA pe randul 9.
- vanzarea marfurilor catre persoane juridice.

Din punctul de vedere al TVA, se aplica masuri de simplificare (taxare inversa) pentru vanzarea catre persoane juridice inregistrate
in scop de TVA in Romania.
Prevederea este mentionata la art. 331 alin. (1) din codul fiscal
.
Produsele ale caror livrare se realizeaza in regim de taxare inversa sunt cele mentionate la art. 331 alin. (2) lit. b) dincodul fiscal
:
"b) livrarea de masa lemnoasa si materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicata;"
In Codul silvic, masa lemnoasa si materialele lemnoase sunt definite astfel:

"20. Masa lemnoasa
- totalitatea arborilor pe picior si/sau doborati, intregi sau parti din acestia, inclusiv cei aflati in diferite stadii de transformare si
miscare in cadrul procesului de exploatare forestiera
21. Materiale lemnoase
- lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu sectiune
dreptunghiulara sau patrata, precum si lemnul cioplit. Aceasta categorie cuprinde si arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun,
rachita si puieti; materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile."
Lemnul de foc face parte din categoria bunurilor a caror livrare catre persoane juridice inregistrate normal in scop de tva in
Romania este supusa taxarii inverse.
Astfel, daca livrarea in Romania a lemnului de foc se face catre socieati inregistrate in scop de TVA, veti emite factura fara TVA,
mentionand "Taxare inversa conform art. 332 alin. (2) lit. b) din codul fiscal
".
Inregistrarea este urmatoarea:

4111 = 707 cu valoarea de vanzare fara TVA
si, concomitent, descarcarea din gestiune a marfii vandute:

Tranzactia aceasta se raporteaza in decontul de TVA 300 pe randul 13.
Daca lemnul de foc este livrat catre societati / entitati neinregistrate in scop de TVA, atunci factura se emite in regim normal de
TVA, cu TVA colectata:
4111 = 4427 cu valoarea TVA colectata

In cazul lemnului pentru constructii, daca acesta este prelucrat - de exemplu, cherestea prelucrata, finisata, lacuita etc -, atunci nu
se mai aplica masurile de simplificare (taxarea inversa).
In aceasta situatie, livrarea acestor bunuri se face in regim de taxare, indiferent ca beneficiarii sunt persoane juridice inregistrate
sau neinregistrate in scop de TVA.
Factura se emite cu TVA colectata de 19%.
Inregistrare in contabilitate:
4111 = 4427 cu valoarea TVA colectata

Acordati o nota raspunsului furniz

Diferente suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala. Monografie contabila
rambursare TVA
Amelia Dumitras, valabil la 06-Feb-2017
Tags: inspectie fiscala, rambursare TVA, codul fiscal, inregistrari contabile
Intrebare: In urma unui control privind TVA solicitata la

rambursare ni s-a stabilit TVA colectata suplimentar de 215 lei.
S-a rambursat TVA solicitata mai putin suma de 215 lei. Care
este monografia contabila?

Raspuns:
Diferenta suplimentara de plata rezultata din colectarea TVA nu se inregistreaza in evidenta contabila in creditul contului 4427, ci in
creditul contului 4481 "Alte datorii fata de bugetul statului ", pe baza deciziei de impunere primite de la organul de inspectie fiscala.
Formularul "Decizie de impunere privind obligatiile fiscale principale aferente diferentelor bazelor de impozitare stabilite in cadrul
inspectiei fiscale la persoane juridice", reglementat prin O.P.A.N.A.F. nr. 3709 din 18 decembrie 2015 este emis ca urmare a
efectuarii unei inspectii fiscale anticipate pentru solutionarea deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu
optiune de rambursare, caz in care are si rol de decizie de rambursare.
Astfel, diferenta suplimentara de plata inscrisa intr-o Decizie de impunere emisa de catre organul fiscal competent, ca act
administrativ fiscal, urmare solutionarii cererii de rambursare cu control anticipat sau cu control ulterior, se inregistreaza prin
formula contabila:
6588 = 4481 215 lei
"Alte cheltuieli de exploatare" "Alte datorii fata de bugetul statului "
(analitic distinct) (analitic distinct TVA colectata)
In acest caz, daca societatea pe care o reprezentati este platitoare de impozit pe profit, suma de 215 lei inregistrata in debitul
contului 6588 este nedeductibila d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil deoarece cheltuiala respectiva nu este aferenta
desfasurarii activitatii economice. In acest sens, sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (1) din Codul fiscal
.
Daca suma respectiva nu se compenseaza cu suma TVA cuvenita la rambursare pana la termenul de depunere al decontului de TVA
cod 300 pentru perioada fiscala curenta, de exemplu 27 februarie 2017 (25 ianuarie 2017 este zi nelucratoare), pentru decontul de
TVA aferent lunii ianuarie 2017, diferenta suplimentara de plata astfel inregistrata, se raporteaza la randul 38 “Diferente de TVA
de plata stabilite de organele de inspectie fiscala prin decizie comunicata si neachitate pana la data depunerii decontului de TVA” din
decontul de TVA cod 300, asa cum a fost reglementat recent prin O.P.A.N.A.F. nr. 591 din 27 ianuarie 2017 pentru aprobarea
modelului si continutului formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata", publicat recent in M. Of. nr. 94 din 1 februarie
2017, utilizabil din 2017.
La raportarea sumei la randul 38 se are in vedere faptul ca diferentele suplimentare de plata constatate de organele de inspectie
fiscala se platesc, conform prevederilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedura fiscala
, in functie de data comunicarii deciziei de impunere, dupa cum urmeaza:
- pana la data de 5 a lunii urmatoare, inclusiv, daca data comunicarii deciziei de impunere este in intervalul 1 - 15 din luna;
- pana la data de 20 a lunii urmatoare, inclusiv, daca data comunicarii deciziei de impunere este in intervalul 16 - 31 din luna.
Raportarea sumei la randul 38 are doar rol informativ, fara a afecta decontarea sumei TVA deductibile si colectate inregistrate in
perioada fiscala de raportare. Practic, daca in perioada fiscala de raportare, de exemplu luna ianuarie 2017, rezulta TVA de
rambursat, diferenta suplimentara de plata din decizia de impunere nu se compenseaza, prin decontul de TVA cod 300, cu suma
respectiva.
Suma TVA de 215 lei reprezentand diferenta suplimentara de plata stabilita de catre organul de inspectie fiscala diminueaza suma
TVA solicitata la rambursare, fiind inregistrata prin formula contabila:
4481 = 4424 215 lei
"Alte datorii fata de bugetul "TVA de recuperat"
statului "
Decizia de impunere se inregistreaza in fisa sintetica pe platitor si compensarea se efectueaza de catre organul fiscal de
administrare. Deci, inregistrarea contabila 4481 = 4424 se efectueaza de catre persoana impozabila numai dupa primirea notei de
compensare din partea organul fiscal de administrare care emite acest document. Aceasta compensare nu se raporteaza prin
decontul de TVA cod 300 al perioadei fiscale curente in care compensarea a fost efectuata, fiind inregistrata doar contabil de catre
persoana impozabila.
Suma TVA care se primeste efectiv ca urmare a aprobarii cererii de rambursare, de exmplu 13.785 lei (ipotetic, TVA solicitata la
rambursare 14.000 lei – 215 lei diferente suplimentare de plata), se inregistreaza prin urmatoarea formula contabila, pe baza
extrasului de cont bancar, ca document justificativ:
5121 = 4424 13.785 lei
"Conturi la banci in lei" "TVA de recuperat"

(1 stea = nesatisfa
Scutiri impozit pe profit. Inregistrare sponsorizari. Monografie contabila
Tags: impozit pe profit, sponsorizari, inregistrari contabile
Intrebare: Cifra de afaceri in 2016 este 830.000 lei.

Total venituri: 835.000 lei, total cheltuieli 570.000 lei.
Sponsorizare ramasa de recuperat din 2015: 419 lei
Sponsorizare acordata in 2016: 2373 lei
Trimestrul I: profit reinvestit: 17.427 lei, impozit pe profit
reinvestit 2788 lei nu s-a platit nimic
Trimestrul II: impozit profit platit: 9679 lei
Trimestrul III: impozit profit platit 11923 lei
Cum se inregistreaza profitul reinvestit la data de 31.12.2016?
Este corecta formula 129 = 1068 17427 lei? Cum se calculeaza
impozitul pe profit in trimestrul IV? Ce solduri vor avea
conturile 121 si 129 in data de 31.12.2016? Cum se inchid
conturile 121 si 129 in luna ianuarie 2017?

Raspuns:
Profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului,
obtinut pana in trimestrul sau in anul punerii in functiune a activelor. Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se
acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.
Deoarece nu se mentioneaza care a fost valoarea profitului aferent trimestrului I, am presupus ca suma scutita de 17.427 lei a fost
corect determinata, ca fiind cea mai mica dintre valoarea investitiei si valoarea profitului brut aferent trimestrului I.
Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz.
Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale, se
repartizeaza la sfarsitul exercitiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, pana la concurenta profitului contabil
inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar.
In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza recalcularea impozitului pe profit
aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizeaza la rezerve suma profitului investit.
Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile aplicabile, din
care se scad veniturile neimpozabile si deducerile fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
La stabilirea rezultatului fiscal se iau in calcul si elemente similare veniturilor si cheltuielilor, potrivit normelor metodologice, precum
si pierderile fiscale care se recupereaza in conformitate cu prevederile art. 31 .
835.000- 570.000- venituri neimpozabile (daca exista) – deduceri fiscale (17.427) + cheltuieli nedeductibile (9.679 +11.923 +
2.373 +altele daca sunt determinate) = 265.000- 17.427+ 23.975 = 271.548 lei.
Impozit de plata aferent anului 2016 271.548 x 16%= 43.448 lei
Reducerea maxima aferenta sponsorizarii 4150 lei
Reducere efectiva cu suma aferenta sponsorizarii efectuate in anul curent plus anul anterior (2.373 + 419) = 2.792 lei
Impozit platit in trimestrul II 9679
Impozit platit in trimestrul II 11923
Impozit de plata ramas = 43.448 – 2792 -9679-11923= 19.054 lei
Am presupus ca in cheltuielile totale sunt incluse si cheltuielile cu impozitul pe profit aferente trim II si III.
In masura in care exista venituri neimpozabile conform art. 23 din Codul Fiscal acestea se vor elimina din baza impozabila.
In masura in care uele cheltuieli sunt nedeductibile conform art. 25 din Codul Fiscal, acestea se vor aduna la baza impozabila
La 31 decembrie se inregistreaza
129 = 1068 17.427 lei
691 = 441 19.054 lei
121 = 691 19.054
Sold 121 835.000 – 570.000- 19.054= 245.946 lei
In anul 2016 din contul 121 nu se fac alte repartizari decat cele prevazute de lege (rezervele minime obligatorii precum si facilitatile
fiscale).
Contul 129 ramane la 31 decembrie 2016 cu sold debitor 17.427 lei.
Contul 121 ramane cu profitul net de 245.946 lei
In luna ianuarie 2017 se inchid conturile 121 si 129 iar in contul 117 se preia profitul ramas de repartizat.
121 = % 245.946
129 17.427
117 228.699
Acordati o nota
Note contabile lichidare. Monografie contabila
Tags: inregistrari contabile, lichidare, bilant
Intrebare: O societate in curs de lichidare are urmatoarea

situatie in balanta la 31.01.2017:
Activ:
Rezultat reportat 21.407,05 lei
Pasiv:
Asociati conturi curente: 1104,59 lei
Profit al exercitiului curent: 20.102,46 lei
Capital social: 200 lei
Care sunt notele contabile aferente lichidarii? Societatea este

neplatitoare de TVA si microintreprindere.

Raspuns:
Blantul inainte de lichidare este :
Asociati conturi curente: 1104,59
Total active – datorii = - 1104.59

Capital social : 200
Rezultat reportat : - 21.407,05
Profit curent : 20.102,46
Total capitaluri proprii = -1104,59
Operatiunile de lichidare si partaj :

- Acoperirea pierderii reportate din profitul curent :
121 = 117 20102.46
Sold 121 = 0
Sold 117 = - 1304,59
- Partajul capitalurilor proprii (capital social si pierdere reportata):

% = 456 -1104.59
1012 200
117 - 1304.59
4551 = 456 1104.59
Indiferent daca alegeti alte note contabile ( de exemplu : 4551 = 117 1104.59lei, 1012 = 456 200 lei , 456 = 117 200 lei) –
toate conturile se vor inchide.
In opinia mea sumele din 4551 nu se trec pe venituri si nu se impoziteaza la lichidare ,pentru ca asociatul nu renunta la creanta in
favoarea firmei, el doar accepta faptul nu nu mai are de unde sa o recupereze, asa cum accepta si pierderea reportata.

Acordare credite. IFN. Monografie contabila
PortalContabilitate.ro, valabil la 06-Feb-2017
Tags: IFN, inregistrari contabile, creditare, comisioane
Intrebare: Societatea este o institutie financiara nebancare

care acorda credite. Pentru acordarea unui cerdit de nevoi
personale in lei foloseste urmatoarea monografie contabila:
1) inregistrarea angajamentului extrabilantier - la semnarea
contractului de credit
90300 (Angajamente in favoarea clientelei - credite nevoi
personale) = 99900 (Contrapartida)
2) recunoasterea creantei si stingerea angajamentului

extrabilantier la validarea contractului de credit - in momentul
acordarii efective a creditului
99900 (Contrapartida) = 90300 (Angajamente in favoarea
clientelei - credite nevoi personale)
20311 (Credite de consum pentru nevoi personale) = 26210
(Alte sume datorate - RON - cont de tranzit expuneri)
26210 (Alte sume datorate - RON - cont de tranzit expuneri) =
37600 (Venituri inregistrate in avans - comision analiza credite
nevoi personale)
26210 (Alte sume datorate - RON - cont de tranzit expuneri) =
27110 (Conturi curente la institutii de credit)
3) concomitent se efectueaza inregistrarea valoarea totala a

dobanzii viitoare si a comisionului de administrare in
extrabilantier
99890 (Alte conturi in afara bilantului - dobanda viitoare
credite nevoi personale) = 99900 (Contrapartida)
99890 (Alte conturi in afara bilantului - comision lunar de
administrare credite nevoi personale) = 99900 (Contrapartida)
4) inregistrarea si plata comisionului cuvenit brokerului pentru

intermedierea operatiunii de creditare
37500 (Cheltuieli inregistrate in avans - costuri aferente
comisioanelor incluse in rata efectiva a dobanzii - nevoi
personale) = 37700 (Cheltuieli de platit - RON - comisioane
brokeri nevoi personale)
37700 (Cheltuieli de platit comisioane brokeri nevoi personale)
= 35660 (Alti creditori diversi - comisioane furnizori contracte
credite)
35660 (Alti creditori diversi comisioane furnizori contracte
credite) = 27110 (Conturi curente la institutii de credit)
5) accrual dobanda contractuala (la scadenta si la sfarsitul

lunii)
20370 (Creante atasate credite nevoi personale) =70214
( Dobanzi de la creditele de consum si vanzari in rate - credite
nevoi personale) = pentru contracte care nu sunt in litigiu
28270 (Creante atasate dobanzi indoielnice credite nevoi
personale) = 70280 (Dobanzi din creante restante si
indoielnice - credite nevoi personale) = pentru contracte in
litigiu
6) inregistrare amortizare comisioane ce fac parte din rata

efectiva a dobanzii (comision cuvenit furnizorului, comision
lunar de administrare),
37500 (Cheltuieli inregistrate in avans - costuri aferente
comisioanelor incluse in rata efectiva a dobanzii - nevoi
personale) = 70214 sau 70280
37600 (Venituri inregistrate in avans - comision analiza credite
nevoi personale) = 70214 sau 70280
37800 (Venituri de primit - comision lunar de administrare -
credite nevoi personale) = 70214
38270 (Creante atasate - comision lunar de administrare
credite nevoi personale) = 70280
37800 = 37990 (alte conturi de regularizare)
37800 = 37600
7) diminuarea dobanzii viitoare si a comisionului de

administrare din extrabilantier (la scadenta ratei)
99900 (Contrapartida) = 99890 (Alte conturi in afara bilantului
- dobanda viitoare credite nevoi personale)
99900 (Contrapartida) = 99890 (Alte conturi in afara bilantului
- comision lunar de administrare credite nevoi personale)
8) recunoastere comision de administrare scadent

35560 (Alti debitori diversi - comision de administrare credite
nevoi personale) = 37800
9) inregistrarea dobanzii penalizatoare

28170 (Creante atasate - RON - penalitati curente credite nevoi
personale) = 70280
10) incasarea sumelor scadente de la client

27110 (Conturi curente la institutii de credit) = 26210 (Alte
sume datorate incasari de la client)
11) reintregire solduri la nivel de client, in vederea alocarii

incasarilor
26210 (alte sume datorate incasari de la client cont de transit)
= % 38210, 28270, 28170, 28270, 28220, 28210, 28120,
28110, 20370, 20311, 35560, 38120, 38220, 38270, 20370
12) alocare incasari

26210 (alte sume datorate incasari de la client) = 26210 ( alte
sume datorate incasari de la client cont de transit)
13) recompunere solduri

% 38210, 28270, 28170, 28270, 28220, 28210, 28120, 28110,
20370, 20311, 35560, 38120, 38220, 38270, 20370 = 26210
( alte sume datorate incasari de la client cont de transit
14) reclasificarea creantelor - inregistrarea creantelor restante

28110 28120 38120= 26210
26210 = 20311 20370 35560
15.1) compensatie rambursare anticipata

20370 = 70290
15.2) inregistrare reducere rambursare anticipata (in cazul

rambursarii anticipate totale)
60290 = 20311
16) constituire (majorare) provizioane risc de credit

66210 66220 = 29110 29120
17) diminuare provizioane risc de credit

29110 29120 = 76210 76220
Daca creditele s-ar acorda in afara Romaniei in valuta (euro) si

ratele se incaseaza tot in euro care sunt conturile din
monografie pe care trebuie efectuate inregistrarile in euro si lei
folosind pozitia de schimb si contravaloarea pozitiei de schimb?
Raspuns:
Conform reglementarilor contabile aprobate prin Ordinul BNR 6/2015, diferentele dintre sumele rezultate din evaluarea periodica a
conturilor din clasa 3721 - "Pozitie de schimb" si sumele inscrise in conturile corespunzatoare 3722 - "Contravaloarea pozitiei de
schimb" din bilant, se inregistreaza in conturile de venituri (7061 - Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in
valuta) sau cheltuieli (6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta din diferente de curs valutar)
aferente tranzactiilor in valuta, dupa caz. Pe de alta parte, evaluarea operatiunilor inregistrate in conturile in afara bilantului,
corespunzator evaluarii conturilor din clasa 3721 - "Pozitie de schimb", se face prin utilizarea conturilor "Conturi de ajustare valuta"
(Grupa 94 - CONTURI DE AJUSTARE VALUTA IN AFARA BILANTULUI), adica:
941 - Pozitie de schimb
942 - Contravaloarea pozitiei de schimb
943 - Conturi de ajustare valuta,
in contrapartida contului 3722 - "Contravaloarea pozitiei de schimb".
Totodata, periodic (obligatoriu lunar), elementele exprimate in valuta, din bilant si in afara bilantului, se evalueaza in functie de
natura acestora. Pentru evaluarea periodica, in cursul lunii, a elementelor din bilant exprimate in valuta, se utilizeaza cursul de
schimb al pietei valutare, comunicat de B.N.R., din ultima zi bancara anterioara datei de evaluare, iar pentru evaluarea la finele
fiecarei luni a elementelor din bilant exprimate in valuta, se utilizeaza cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de B.N.R. din
ultima zi bancara a lunii in cauza.
Ca urmare, avand in vedere monografia contabila transmisa, in cazul operatiunilor de creditare in valuta (EUR), inregistrarile
contabile propuse sunt urmatoarele:
1. Semnare contract de creditare:
A 903 - Angajamente in favoarea clientelei = B 999 – Contrapartida
2. Validare contract si acordare credit:

B 999 – Contrapartida = A 903 - Angajamente in favoarea clientelei
* in caz de evaluare lunara (in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit):
A 903 - Angajamente in favoarea clientelei / B 943 - Conturi de ajustare valuta
B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / B 943 - Conturi de ajustare valuta
B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / A 6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta, P 7061
- Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta
A 20311 - Credite de consum pentru nevoi personale = P 262 - Alte sume datorate
P 262 - Alte sume datorate = P 376 - Venituri inregistrate in avans
P 262 - Alte sume datorate = B 2711- Conturi curente la institutii de credit
* in caz de evaluare lunara (in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit) a urmatoarelor conturi:
- A 20311 - Credite de consum pentru nevoi personale;
- P 376 - Venituri inregistrate in avans,
prin intermediul contului B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu conturile: A 6061 - Cheltuieli din diferente
de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta, P 7061 - Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta.
3. Valori rotale dobanzi viitoare si comision de administrare:

% = B 999 - Contrapartida
B 998 - Alte conturi in afara bilantului – dobanzi
B 998 - Alte conturi in afara bilantului – commission administrare
* in caz de evaluare lunara (in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit) a urmatoarelor conturi:
- B 998 - Alte conturi in afara bilantului – dobanzi;
- B 998 - Alte conturi in afara bilantului – comision administrare, prin intermediul contului B 943 - Conturi de ajustare valuta, iar
ulterior:
B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / B 943 - Conturi de ajustare valuta
B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / A 6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta, P 7061
- Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta.
4. Comision broker:
A 375 - Cheltuieli inregistrate in avans = P 377 - Cheltuieli de platit
P 377 - Cheltuieli de platit = P 356 - Creditori diversi
P 356 - Creditori diversi = B 271 - Conturi curente la institutii de credit
* in caz de evaluare lunara - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit a conturilor de mai sus, prin intermediul
contului B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / A 6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in
valuta, P 7061 - Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta.
5. Dobanda contractuala:
A 2037 - Creante atasate = P 70214- Dobanzi de la creditele de consum
A 2827 - Creante atasate = P 7028 - Dobanzi din creante restante si indoielnice
* in caz de evaluare lunara - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit a conturilor de bilant de mai sus, prin
intermediul contului B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / A 6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente
tranzactiilor in valuta, P 7061 - Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta.
6. Amortizare comisioane
* in caz de evaluare lunara - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit a conturilor de bilant de mai sus si anume:
- 375 - Cheltuieli inregistrate in avans
- 376 - Venituri inregistrate in avans
- 377 - Cheltuieli de platit
- 378 - Venituri de primit
- 379 - Alte conturi de regularizare,
prin intermediul contului B 3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / A 6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente
7. se preocedeaza similar ca la punctul 3.

8. Recuperare comision de administrare.
A 3556 - Alti debitori diversi = A 378 - Venituri de primit
* in caz de evaluare lunara - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit a conturilor de bilant de mai sus, prin
9. Dobanzi penalizatoare.
A 2817 - Creante atasate = P 7028 - Dobanzi din creante restante si indoielnice
* in caz de evaluare lunara a contului 2817 - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit, prin intermediul contului B
3722 - Contravaloarea pozitiei de schimb / A 6061 - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta, P 7061 -
Venituri din diferente de curs valutar aferente tranzactiilor in valuta.
10. Incasare sume scadente.

B 271 - Conturi curente la institutii de credit = P 262 - Alte sume datorate
* in caz de evaluare lunara a conturilor de mai sus - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit, prin intermediul
11. Reintregre sume la nivel de client.

P 262 - Alte sume datorate = %
A 203 - Credite de consum
A 281 - Creante restante
A 282 - Creante indoielnice
A 355 - Debitori diversi
A 381 - Creante restante
A 382 - Creante indoielnice
12. Alocare incasari.
B 271 - Conturi curente la institutii de credit = P 262 - Alte sume datorate
- se procedeaza similar ca la punctul 10.
13. Recompunerea soldurilor.

- se procedeaza similar ca la punctul 11.
14. Reclasificare creante.

A 2811 - Creante restante = A 2812 - Dobanzi restante
A 3812 - Dobanzi restante = P 262 - Alte sume datorate
P 262 - Alte sume datorate = A 2031 - Credite de consum
A 2037 - Creante atasate = A 3556 - Alti debitori diversi
15. Rambursare anticipata.

A 2037 - Creante atasate = P 7029 – Comisioane
A 6029 – Comisioane = A 2031 - Credite de consum
* in caz de evaluare lunara a conturilor de bilant de mai sus - in functie de rezultat se inregistreaza in debit sau credit, prin
16. Provizioane.
Provizioanele se constituie cu ajutorul conturilor de pasiv precizate in cadrul grupei 55 de conturi, din care fac parte:
- P 551 - Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura
- P 552 - Provizioane pentru pensii si obligatii similare
- P 553 - Provizioane pentru riscuri de tara
- P 554 - Provizioane pentru restructurare
- P 555 - Provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea
- P 556 - Provizioane pentru impozite
- P 557 - Provizioane pentru prime reprezentand participarea personalului la profit
- P 559 - Alte provizioane.
Solutia propusa, avand in vedere caracterul lunar de constituire, este aceea prin care sa se inregistreze in mod direct valoarea
actualizata in lei la sfarsitul lunii.

Factura de reducere motorina. Monografie contabila
Anca Ivanov, valabil la 27-Ian-2017
Tags: bonus motorina, inregistrari contabile, reduceri comerciale
Intrebare: Care este monografia contabila unei intrari de bonus

motorina?
Valoare factura storno:
val fara TVA TVA TOTAL VAL
-1379,93 -275,99 -1655,92
Raspuns:
Daca vorbim despre o reducere comerciala ulterioara primita de la furnizorul de combustibil, regulile care se aplica sunt cele de la
punctul 76 din OMFP nr. 1.802/2014, respectiv :
- Daca motorina la care se refera reducerea se afla inca in stoc, veti inregistra factura de reducere prin reducerea valorii stocului :
% = 401 - 1655.92
3XX - 1379.93
4426 - 275.99
3xx poate fi : 371 daca ati achizitionat motorina pentru revanzare, 3022 daca ati achizitionat motorina pentru consumul propriu si o
stocati, 6022 daca ati alimentat si reducerea s-a primit in momentul alimentarii.
- Daca motorina nu se mai afla in stoc veti inregistra reducerea in contul 609 :
% = 401 - 1655.92
609 - 1379.93
4426 - 275.99
In cazul in care reducerea este una financiara (acordata pentru achitarea inainte de termenul normal de exigibilitate a datoriilor) se
aplica prevederile punctului 77 din OMFP 1.802/2014 :
% = 401 - 1655.92
767 - 1379.93
4426 - 275.99

(1 stea = nesatisfacator -
Scutirea pe profitul reinvestit. Monografie contabila
Daniel Crevelescu, valabil la 29-Ian-2017
Tags: profit reinvestit, codul fiscal, echipamente medicale
Intrebare: In situatia in care societatea achizitioneaza in cursul

anului 2016 un mijloc fix, echipament medical, in scopul
inchirierii acestuia urmand ca pana la finele anului sa-l puna in
functiune si sa-l inchirieze. Cum poate firma beneficia de
aceasta facilitate in conditiile in care rezultatul este profit brut
de 2.500.000 lei iar costul echipamentului este de 1.517.46 lei
(monografie si legislatie)? Care sunt conditiile necesare pentru
a putea beneficia de aceasta facilitate. Societatea este
contribuabil care aplica sistemul trimestrial de declarare si
plata a impozitului pe profit.
Raspuns:
Potrivit art. 22 din Codul fiscal
, profitul investit in echipamente tehnologice, calculatoare electronice si echipamente periferice, masini si aparate de casa, de
control si de facturare, in programe informatice, precum si pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse si/sau
achizitionate, inclusiv in baza contractelor de leasing financiar, si puse in functiune, folosite in scopul desfasurarii activitatii
economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplica scutirea de impozit sunt cele prevazute in subgrupa 2.1,
respectiv in clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotarare
a Guvernului.
Echipamentele medicale se regasesc in clasa 2.1.25 si sunt folosite in scopul desfasurarii activitatii economice.
Scutirea de impozit pe profit aferenta investitiilor realizate se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru anul 2016, in
conditiile in care pana la finele anului 2016 a fost pus in functiune si inchiriat.
Pentru contribuabilii care au obligatia de a plati impozit pe profit trimestrial, in situatia in care se efectueaza investitii in trimestrele
anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat
facilitatea. Deci daca ati mai efectuat investitii pentru care ati beneficiar de scutire pe profitul reinvestit, trebuie sa scadeti acele
sume din profitul cumulat de la inceputul anului.
Profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului este profitul contabil la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit,
inregistrat pana in trimestrul punerii in functiune a activelor .
Profit contabil brut de 2.500.000 lei
Costul echipamentului este de 1.517,46 lei
Presupunem ca profitul contabil brut la care s-au adaugat cheltuielile cu impozitul pe profit este egal cu profitul fiscal.
- se calculeaza impozitul pe profit aferent anului 2016:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei,
- se calculeaza impozitul pe profit aferent profitului reinvestit: avand in vedere faptul ca profitul contabil aferent perioadei 1
ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016 in suma de 2.500.000 lei acopera investitia realizata, impozitul pe profit scutit este:
1.517,46 lei x 16% = 242,79 lei; impozit pe profit scutit = 243 lei;
Se inregistreaza impozitul pe profit datorat prin diferenta intre impozitul care urmeaza a fi declarat pentru trimestrul IV si suma de
243 lei (impozit scutit):
691 = 4411
Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale, se repartizeaza
la sfarsitul exercitiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, pana la concurenta profitului contabil inregistrat la
sfarsitul exercitiului financiar, conform art. 22 alin. (5) din Codul fiscal
.
- repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai putin partea aferenta
rezervei legale:
Situatia 1 – societatea are rezerve legale constituite:
129 = 1068/analitic profit reinvestit 1.517,46 lei
Situatia 2 – societatea nu are rezerve legale constituite:

Rezerva legala este minimul intre 5% din profitul contabil, la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit si 20% din capitalul
social.
Ponderea profitului reinvestit in profitul contabil este nesemnificativa in acest caz, deci tot profitul reinvestit se va transfera la alte
rezerve:
129 = 1068/analitic profit reinvestit 1.517,46 lei
(1 stea = nesatisf
Preluare datorii. Monografie contabila
Gabi Popescu, valabil la 30-Ian-2017
Tags: preluare datorii, inregistrari contabile, cesiune datorii
Intrebare: O societate X intrata in reorganizare in luna

decembrie este platitoare de TVA si are datorii la furnizori
diversi. Furnizorul Y este cu TVA la facturare si X ii datoreaza
20.000 lei (TVA dedus la data emiterii facturii). Furnizorul Z
este cu TVA la plata facturii si X s datoreaza 50.000 lei. S-a
hotarat sa preia datoria catre acesti furnizori o societate
neplatitoare de TVA (M) urmand sa se achite datoria de catre X
dupa planul de reorganizare.
Care sunt inregistrarile contabile pentru:

- predarea datoriei de la X la M
- stingerea datoriei catre Y si Z tinand cont ca cel din urma este
cu TVA la plata.
- preluarea datoriei de catre M de la X si plata acestora,
inchiderea datoriei la X?

Raspuns:
Preluarea de datorie este reglementata de art. 1599 si a1600 din Codul civul.
Obligatia de a plati o suma de bani ori de a executa o alta prestatie poate fi transmisa de debitor unei alte persoane:
a) fie printr-un contract incheiat intre debitorul initial si noul debitor, sub rezerva dispozitiilor art. 1.605;
b) fie printr-un contract incheiat intre creditor si noul debitor, prin care acesta din urma isi asuma obligatia.
Prin incheierea contractului de preluare a datoriei, noul debitor il inlocuieste pe cel vechi, care, daca nu s-a stipulat altfel si sub
rezerva art. 1.601, este liberat.
- stingerea datoriei catre Y si crearea unei noi datorii, catre M
401 /Y = 462/M 20.000
"Furnizori" "Creditori diversi"
TVA aferent s-a dedus pe baza facturii primite de la furnizor. Cesiunea de datorie nu are implicatii in ceea ce priveste TVA.
- stingerea datoriei catre Z si crearea unei noi datorii, catre M
401 /Z = 462/M 50.000

"Furnizori" "Creditori diversi"
Potrivit pct. 26 din Normele de aplicare a Codului Fiscal
, in cazul cesiunii de creante si al compensarii, pentru a determina data platii:
a) daca furnizorul/prestatorul cesioneaza creantele aferente unor facturi emise pentru livrari de bunuri/prestari de servicii, se
considera ca la data cesiunii creantelor, indiferent de pretul cesiunii creantelor, este incasata intreaga contravaloare a facturilor
neincasate pana la momentul cesiunii.
In cazul in care cedentul este o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare pentru respectivele operatiuni,
exigibilitatea taxei intervine la data cesiunii creantelor.
Indiferent de faptul ca furnizorii/prestatorii au cesionat creantele, in cazul beneficiarilor care aplica sistemul TVA la incasare,
precum si al celor care achizitioneaza bunuri/servicii de la persoane care au aplicat sistemul TVA la incasare pentru respectivele
operatiuni, dreptul de deducere a taxei este amanat pana la data la care taxa aferenta bunurilor/serviciilor achizitionate a fost
platita.
In cazul compensarii datoriilor aferente unor facturi pentru livrari de bunuri/prestari de servicii se considera ca
furnizorul/prestatorul a incasat, respectiv beneficiarul a platit contravaloarea bunurilor/serviciilor, la data la care se sting total sau
partial datoriile.
Consider ca pentru X, datoria se considera achitata la data incheierii contractului de preluare a datoriei de catre M
4426 = 4428
La achitarea datoriei catre M, societatea X va inregistra

462 = 5121
La M se va inregistra:
461/X = %
401/ Y
401/ Z
Achitarea furnizorilor
401/Y = 5121
401/Z = 5121
Ulterior la incasarea sumelor de la X

5121 = 461/X
Acordati o nota r
Incheiere polite de asigurare privata. Monografie contabila
Tags: asigurari volutare, salariati, codul fiscal, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea doreste sa incheie o asigurare (inca nu s-

a decis daca va fi pentru asigurare private de sanatate, pensie
privata sau de viata) pentru angajatii societatii dar si pentru
membrii familiilor acestora. Ulterior sa doreste recuperarea de
la angajati si membrii familiilor acestora a sumelor platite
pentru aceasta asigurare. Care ar fi inregistrarile contabile si
tratamentul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit,
impozit pe venit si TVA?
Raspuns:
Potrivit art. 76 alin. (4) din Codul Fiscal
nu sunt impozabile din punct de vedere al venitului salarial primele de asigurare voluntara de sanatate conform Legii nr.
95/2006
, republicata, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pentru fiecare persoana precum si
contributiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si cele
reprezentand contributii la scheme de pensii facultative, calificate astfel in conformitate cu legislatia privind pensiile facultative de
catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, administrate de catre entitati autorizate stabilite in state membre ale Uniunii
Europene sau apartinand Spatiului Economic European, suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual
pentru fiecare persoana.
Suma ce depaseste acest plafon pentru fiecare astfel de contributie este venit impozabil si se cumuleza cu veniturile realizate in
cursul unei luni de catre salariat. Asupra acestei sume se retin toate contributiile aferente salariilor si impozitul pe salarii.
Sumele pana in plafonul de 400 euro, neimpozabile la salariat, sunt cheltuieli deductibile pentru societate.
Potrivit Normelor metodologice date in aplicarea prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal
, cheltuielile cu salariile si cele asimilate salariilor, astfel cum sunt definite potrivit titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal
, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, indiferent de regimul fiscal aplicabil acestora la nivelul persoanei
fizice.
sunt cheltuieli nedeductibile pentru societate, deoarece nu sunt aferente salariatilor proprii.
In plus, sumele achitate de societate pentru membrii familiei sunt considerate avantaje indiferent de suma si se cumuleaza cu
veniturile din salarii realizate in cursul lunii, in vederea impozitarii si a retinerii contributiilor aferente.
Daca sumele sunt recuperate de la salariati, societatea nu va inregistra aceste contributii ca si cheltuiala
In concluzie sunt deductibile pentru societate numai sumele achitate pentru angajatii proprii, in limita sumei de 400 euro anual.
Sumele achitate pentru alte persoane sunt nedeductibile.
Daca societatea achita si suporta contributia
Contributia la asigurarea voluntara de sanatate, conform contractului, suportata de societate

6457 = 4381
asigurare voluntara de sanatate
6456 = 4381
Cheltuieli privind contributia unitatii la fondurile de pensii facultative
Contributiile platite pentru alte persoane

628 = 401
- Recuperarea de la salariat
4282 = 758
Si
5311 = 4282
Daca sumele sunt suportate de salariat

Contributia suportata de salariat
641 = 421
- Retineri din salarii
421 = %
4314
4372
427 - contributia la asigurarea de sanatate sau fond pensii
Retineri din salarii datorate tertilor
444
- Virarea contributiei la asigurarea facultativa

427 = 5121
Retineri din salarii datorate tertilor Conturi in lei la banci
La intocmirea statului de salarii concomitent cu inregistrarea retinerilor din salarii si a contributiilor sociale datorate de societate se
inregistreaza si contributia la fondul de pensii facultative.
Din punct de vedere al TVA nu sunt implicatii.
Anulare datorie societate catre asociatii firmei. Monografie contabila

Dana Hristu, valabil la 29-Ian-2017
Tags: anulare datorii, inregistrari contabile, codul fiscal
Intrebare: Societatea pe parcursul mai multor ani a fost in

pierdere. Pe parcursul acestor ani aportul asociati s-a
acumulat. Asociatii ar renunta la aport in favoarea societatii. In
acest caz, se poate face venit aportul asociati si prin ce cont?

Raspuns:
In cazul in care asociatii renunta la creditarile acordate societatii, va trebui sa emiteti o decizie in acest sens, prin care sa aratati ca
sumele acordate cu titlu de imprumut vor ramane la dispozitia societatii.
Inregistrarea contabila:
455/462 = 7588.
Suma inregistrata pe seama contului 7588 "Alte venituri din exploatare" intra in baza de calcul a impozitului pe veniturile
microintreprinderilor, conform art. 53 din Codul fiscal
.
Amortizarea fiscala a mijloacelor fixe. Monografie contabila
Olguta Crevelescu, valabil la 27-Ian-2017
Tags: amortizare fiscala, inregistrari contabile, codul fiscal, bunuri in custodie
Intrebare: Societatea ALFA - platitoare de TVA, platitoare

impozit pe profit - achizitioneaza de la societatea BETA un utilaj
la valoarea X + TVA pe care il si achita cu OP. Utilajul ramane in
custodie la BETA. Peste un an, societatea BETA intra in
insolventa iar administratorul judiciar formuleaza actiune in
instanta pentru anularea contractului de vanzare-cumparare.
Ulterior, prin sentinta definitiva, acesta obtine anularea
contractului de vanzare-cumparare. La data sentintei in
contabilitatea societatii ALFA utilajul este partial amortizat. S-a
dedus TVA aferent utilajului la data achizitiei si s-a inregistrat
amortizare lunara, cheltuiala deductibila afectand rezultatul a
trei ani consecutivi. Ce implicatii contabile si fiscale sunt pentru
ALFA - sentinta de anulare a contractului de vanzare-
cumparare? Ce inregistrari contabile trebuie efectuate?

Raspuns:
Potrivit art. 28 alin. (2) din Codul fiscal
, un mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri
administrative;
b) are o valoare fiscala egala sau mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii in patrimoniul
contribuabilului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Cum societatea dumneavoastra nu a receptionat si nu a pus in functiune niciodata acel mijloc fix, nu aveati dreptul sa deduceti
amortizare.
Prin urmare, veti recalcula impozitul pentru anii afectati de inregistrarea amortizarii si veti depune rectificative pentru declaratiile de
impozit pe profit afectate.
Insa daca ati facturat chirii cu tva catre societatea BETA (nu l-ati lasat gratuit la societatea BETA), atunci aveati dreptul sa deduceti
cheltuiala cu amortizarea.
Potrivit art. 287 lit. b) din Codul fiscal

, baza de impozitare a tva se reduce in cazul desfiintarii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza ca
urmare a unui acord scris intre parti sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive/definitive si irevocabile, dupa caz, sau in
urma unui arbitraj.
Conform punctului 32 alin. (1) din Normele metodologice, in situatiile prevazute la art. 287 din Codul fiscal
, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa
facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 287 dinCodul
fiscal
intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa
emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce, care vor fi transmise si beneficiarului.
Anularea amortizarii inregistrata incorect in anii precedenti:

Inregistrati factura de stornare primita de la BETA:

% = 404 total factura cu minus
2xx valoarea mijlocului fix cu minus
4426 suma tva cu minus
Retinere din salariu a abonamentelor pentru sala. Monografie contabila
Tags: retineri din salariu, abonamente sala, inregistrari contabile, codul fiscal
Intrebare: Societatea a incheiat pentru salariati un contract

pentru asigurare medicala cu o societate de asigurari in valoare
de 80 lei/salariat pe luna. Pe langa acesta, incepand din 2017,
societatea va face un contract pentru abonamente lunare la sali
de sport in valoare de 100 lei/salariat pe luna. Acest serviciu
nu poate fi accesat decat prin intermediul firmei. Firma va primi
o factura. Cum o va incadra fiscal si contabil? Salariatii vor plati
pentru acest abonament lunar catre firma. Cum tratam fiscal si
contabil? Firma plateste si apoi recupereaza de la salariat
valoarea integrala a costului abonamentului la sala de sport.

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 169 alin (1) din Codul muncii, nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor
prevazute de lege. La alin. 4) se arata ca retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.
Retinerile efectuate de societate in aceasta situatie , nu sunt de natura celor prevazute de lege .
Astfel, exista posibilitatea retinerilor sumelor din drepturile salariale daca aceste retineri au la baza conventia partilor, angajator si
salariat, intemeiata pe dispozitiileCodului civil
prin care acestea au stabilit simplificarea executarii datoriilor reciproce prin compensare.
Aceasta modalitate de stingere a datoriilor fiind permisa de art. 1616 din noul Cod civil
potrivit caruia datoriile reciproce se sting prin compensatie pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
Asadar , contravaloarea abonamentului lunar se poate retine atat pe baza statului de salarii din suma neta cat si refacturarii prin
emiterea unei facturii de catre societate.
In cazul in care se retine din salariu contravalorea abonamentelor respective, inregistrarea va fi :
Factura primita de la firma la care se fac abonamentele la sala nu se inregistreaza pe cheltuieli ci pe contul 461,intrucat
beneficiarul abonamentului este salariatul , astfel:
461 = 401
Retinerea contravalorii din salariul net:

421 = %
461 retinere din salariu contravaloare factura
5121 sau (5311) plata diferenta salariu
Plata facture sala de sport:

401=5121 ( 5311)
Asadar, nu exista nicio obligarie fiscala din acest punct de vedere.
Acordati o nota raspunsului furniz
Lichidare societate pentru radiere. Monografie contabila
Tags: lichidare, inregistrari contabile, radiere
Intrebare: Care este monografia contabila pentru o firma aflata

in lichidare si care trebuie sa intocmeasca bilantul de lichidare
(pentru radiere)?
Soldurile conturilor sunt:
credit cont 1012 = 30000 lei
debit cont 117 = 14186.77 lei
credit cont 512 = 12.67
debit cont 531 = 27135.9 lei

Raspuns:
Monografia contabila pentru inchiderea conturilor mentionate, in conditiile in care exista lichiditati pentru achitarea datoriilor, este
urmatoarea:
Achitarea datoriilor:
455 = 531 260 lei
462 = 531 11050 lei
512 = 531 12,67 lei (sold 531 = 15813,23 lei)
Acoperirea pierderii din capitalul social:

1012 = 117 14186,77 lei (sold 1012 = 15813,23 lei)
Partajul:
1012 = 456 15813,23 lei
Plata numerarului catre asociati:

456 = 531 15813,23 lei
Factura de avans primita de la furnizor inactiv. Monografie contabila
Tags: avansuri, facturare, inregistrari contabile, taxare inversa
Intrebare: O societate comerciala cu obiect de activitate

comertul cu cherestea. In data de 06.12.2016 a platit un avans
marfa prin banca catre o firma in valoare de 7000 lei. A primit
factura de avans pe care este trecuta mentiunea "taxare
inversa". Dupa ce am primit actele din verificarile efectuate
furnizorul era inactiv ANAF din luna noiembrie 2015, pe site-ul
MF nu mai era platitor de TVA si dupa ce a primit banii nu a mai
trimis nici marfa si nu a returnat banii, nu a mai raspuns la nici
un contact. In data de 19.12.2016, a fost facuta plangere la
parchet. Care este monografia contabila pentru acesta situatie
pecum si modul de declarare al acestui avans in D300, D394,
calcul impozit profit?

Raspuns:
Pentru aplicarea masurilor de taxare inversa sunt raspunzatori atat beneficiarii cat si furnizorii.
Conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA
conform art. 316 din Codul fiscal
.
Furnizorul cu tva anulat nu avea dreptul sa mai factureze cu taxare inversa, deci nu veti declara operatiunea ca taxare inversa.
Factura de avans se inregistreaza:
409 = 401 7.000 lei
Plata avansului:
401 = 5121 7.000 lei
Puteti inregistra un provizion nedeductibil fiscal pentru creanta pe care considerati ca nu o mai puteti recupera.
Furnizorul cu tva anulat nu mai declara operatiunea in 300 si 394, iar societatea dumneavoastra declara operatiunea astfel:
In formularul 300 la randul 26, fara preluarea sumelor la 26.1.
In formularul 394, in cartusul D, se declara facturile emise/primite atat catre/de la persoane fizice romane/straine, cat si persoane
juridice romane/straine neinregistrate in scopuri de TVA (care nu se inregistreaza la cartusele E si F).
Constatare diferente in urma inventarierii. Monografie contabila

Tags: contabilitatea de gestiune, inventariere, stocuri, inregistrari contabile
Intrebare: Cu ocazia inventarierii comisia a constatat la

gestiunea de marfa atat plusuri cat si minusuri. Administratorul
a hotarat ca aceste bunuri (la care este permis conform lege)
sa fie compensate intre ele. Cum trebuie corect compensate
aceste articole si monografia contabila aferente separat pentru
plusuri si minusuri? Cum intocmesc lista de inventariere la
sfarsit? La ce suma calculez TVA?
Raspuns:
In cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se are in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu
eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior:
culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
- diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de gestiune si la aceeasi gestiune.
Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din
degradarea bunurilor respective datorata vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor
admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, compensarea se va efectua la nivelul cantitatilor la care s-au constatat lipsuri.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decat cantitatile sorturilor
admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, compensarea se va efectua la nivelul cantitatilor la care s-au constatat
plusuri. Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu minus.
Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.
Procedura de compensare
Pentru determinarea pretului la care se va face compensarea se vor elimina din compensare acele sorturi care au preturile unitare
cele mai scazute, in ordine crescatoare. Se aseaza in liste stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat
minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul cu pretul cel
mai mic, pana se ajunge la limita cantitatii ce poate fi compensata.
In acest fel cheltuielile cu perisabilitati ale intreprinderii vor fi date de stocurile cu pretul cel mai mic, prin urmare cheltuiala cu
perisabilitatile va avea cea mai mica valoare.
In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:
• plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului nu;
• minusuri valorice in situatia in care cantitatea lipsurilor intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea minusului nu.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa gestionarului sau persoanei vinovate.
art.0258 papuci buc stoc scriptic faptic diferenta pu val.dif.
826 0 -826 7.189 - 5938,69
art.2 papuc 48 0 -48 22.517 -1080,82
art.3 papuc dama 1569 3550 1981 6.975 13818,99
art.4 papuc iarna 20 0 -20 6.818 -136.37
art.5 papuci lana dama 422 0 -422 10.799 -4557,52
In situatia in care sorturile de papuci permit compensarea (lipsurile nu se datoreaza unor infractiuni iar sorturile sunt confundabile
ca si caracteristici) :
Se inregistreaza plus de inventar la art. 3 – papuci dama, cantitate 1981 bucati, pret unitar 6,975 lei
Compensarea papucilor daca se compenseaza plusul cu toate srtimentele la care s-a

inregistrat minus
Plus Minus Compensare
Element buc Pret Element buc Pret
Art.3 1981 6,975 Art. 2 48 22,517
48 buc art. 2 cu 48 buc.art. 3
422 buc art. 5 cu 422 buc.art.
Art. 5 422 10,799
3
826 buc art. 0258 cu 826 buc.
Art. 0258 826 7,189
art. 3
Art. 4 20 6,818 20 buc art. 4 cu 20 buc. art. 3
Raman necompensate 665 bucati art. 3 plus la inventar, la
Pretul unitar de 6,975 lei /buc
Determinarea valorica a compensarii stocurilor:

1316 buc x 6,975 (plus) – (48 x 22,517+422 x 10,799 +826 x 7,189+ 20 x 6,818)= 9.179,1 -11.713,4 = -2.534,3
In urma compensarii stocurilor a rezultat un minus valoric deoarece cantitatea in minus intrata in compensare a fost acoperita de
cantitatea plusului, dar valoarea plusului constatat nu acopera valoarea minusului, datorata preturilor diferite.
Compensarea se efectueaza atat cantitativ cat si valoric
Compensarea cantitativa se va opera in fisele de magazie.

Compensarea valorica se inregistreaza in contabilitate
- inregistrarea plusului in gestiune 665 buc. X 6,975 lei/buc = 4638,975 lei
371 / art. 3 = 607 4638,975 lei
Inregistrarea minusului la inventar rezultat in urma compensarii

607 = 371 /art. 2,4,5,0258 2.543,1 lei
Potrivit art. 304 din Codul fiscal

si a normelor date in aplicarea acestui articol persoana impozabila realizeaza o ajustare in situatii precum bunuri lipsa in gestiune
din alte cauze decat cele prevazute la art. 304 alin. (2) din Codul fiscal
. In cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt considerate contravaloarea unor operatiuni in
sfera de aplicare a TVA, indiferent daca pentru acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.
Codul fiscal
nu prevede posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate si a ajustarii TVA numai pentru minusurile
rezultate in urma compensarii.
Baza de calcul a TVA va fi valoarea totala a stocurilor constatate in minus.
Ajustarea se inregistreaza
635 = 4426
Lista de inventariere sta la baza efectuarii compensarii.

Pe baza listelor de inventariere prin care se constata plusuri sau minusuri, aceste constatari se inscriu in Procesul verbal de
inventariere prin care se propune si efectuarea compensarilor.
Pe baza acestuia se inregistreaza in contabilitate si in fisele de magazie compensarile. Ulterior nu se mai refac listele de
inventariere.
Acordati o nota raspunsului furnizat de spe

Taxe pentru servicii de promovare si publicitate. Monografie contabila
Tags: taxa publicitate, codul fiscal, declaratia 394, inregistrari contabile
Intrebare: O societate emite in fiecare luna facturi de inchiriere

spatiu publicitar pe panourile detinute de societate in baza
unor contracte cu clientii pentru promovarea imaginii lor. La
fiecare factura se emite si taxa de publicitate care este intre 1
si 3% in functie de zona unde e amplasat panoul publicitar,
taxa care se plateste la primarie. Aceasta taxa este scutita de
TVA? Ce cont de venituri folosesc pentru aceasta taxa? Se
declara aceste venituri in declaratia 094 de cifra de afaceri?

Raspuns:
Conform art. 477 din Codul fiscal
taxa pentru servicii de reclama si publicitate este datorata de beneficiarul final, dar prestatorul declara si plateste aceasta taxa in
numele beneficiarului.
In aceste conditii nu consider ca taxa de publicitate este un venit pentru societatea dvs., ci ar trebui inregistrata :
4111 = %
704 serviciile de publicitate prestate
461 taxa datorata de beneficiar
Plata taxei : 461 = 5121
Taxa de reclama si publicitate facturata nu reprezinta contravaloarea prestarii unui serviciu sau livarii unui bun, drept pentru care
ati procedat corect considerand ca nu intra in baza de impozitare a TVA.
Dat fiind ca nu intra in baza TVA, taxa de publicitate nu intra nici in calculul cirei de afaceri ce se declara in 094.

ransferuri titluri de valoare. Monografie contabila
Tags: parti sociale, titluri de participare, inregistrari contabile, formular 100,formular 205
Intrebare: Un asociat care detine 70% din partile sociale ale

unui societati. Decide sa se retraga din societate in conditiile
reglementate de art. 226 alin. (1) lit. b) din Legea 311/990. Ca
efect al acestei retrageri partile sociale in numar de 14 se
redistribuie in favoarea celuilalt asociat. Drepturile cuvenite
asociatului retras corespunzator celor 14 parti sociale au fost
convenite de catre asociati in conditiile art. 226 alin. (3) teza 1
din Legea 31/1990 la valoarea de 1.862.770 lei.
Datele contabile sunt urmatoarele:
Capital social : 200 lei
Reserve legale : 50 lei
Alte reserve : 10 lei
Capital propriu conform bilant : 3.510.211 lei
Care este tratamentul contabil si fiscal ale acestei tranzactii
(impactul asupra capitalului social, drepturile banesti cuvenite
asociatului retras, impozitul aferent)?

Raspuns:
Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat instrumentele financiare derivate reprezinta diferenta
pozitiva/negativa realizata intre valoarea de instrainare/pretul de vanzare si valoarea lor fiscala, dupa caz, pe tipuri de titluri de
valori, care include costurile aferente tranzactiei si costuri legate de transferul de proprietate aferente imprumutului de valori
mobiliare, dovedite cu documente justificative.
Castigul net anual/pierderea neta anuala se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului fiscal
respectiv, cumulat de la inceputul anului din transferul titlurilor de valoare, si orice alte operatiuni cu instrumente financiare,
inclusiv instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar, definit potrivit legii.
La determinarea castigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate in calcul si costurile aferente tranzactiilor care nu pot fi alocate
direct fiecarei tranzactii.
Castigul net anual/pierderea neta anuala se determina de catre contribuabil, pe baza declaratiei privind venitul realizat, declaratia
200 cu termen de depunere 25 mai.
Pe baza acestei declaratii organul fiscal va calcula impozitul aferent tranzactiei si va emite decizia de impunere aferenta.
Daca vanzarea titlurilor se realizeaza intre persoanele fizice acestea nu genereaza decontari intre societate si asociati. Daca
cesiunea partilor sociale ale unei societati are loc intre asociati sau intre asociati si terte persoane, fara a genera modifcarea
capitalului social, majorare sau diminuare, aceste operatiuni nu presupun inregistrarea in contabilitate a acestor operatiuni.
Pe baza certificatului de mentiuni emis de Registrul Comertului societatea va inregistra modificarile in Registrul asociatilor.
Asociatul care preia partile sociale plateste asociatului care le cedeaza contravaloarea negociata a acestora.
Acesta va declara castigul realizat prin declaratia 200, in urma careia organul fiscal emite decizia de impunere.
Daca partile sociale sunt cesionate catre societate, in cazul excluderilor sau retragerilor asociatilor, neexistand o terta parte care sa
devina asociat, avand ca scop reducerea capitalului social cu contravaloarea valorii nominale a partilor sociale rascumparate,
aceasta operatiune va conduce la inregistrarea in contabilitate a diminuarii corespunzatoare a capitalului social:
-diminuarea capitalului social, rezervelor si profitului curent sau reportat

% = 456 - 1.862.770
1012 Decontari cu aociatii privind capitalul - valoarea nominala
Capital subscris varsat 200 x 70% = 140
1068 10 x 70% = 7
Rezerve
117
Rezultat reportat (profit) diferenta se acopera pe seama
121 profitului reportat si curent
Profit sau pierdere (profit daca exista)
- retinerea impozitului pe castigul aferent tranzactiei (pret vanzare – valoare nominala) x 16% 1.862.770 -140 = 1.862.630 ,
impozit 298.021 lei
456 = 446 298.021
Decontari cu aociatii privind capitalul Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
• Plata impozitului
446 = 5121
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei
- plata sumei datorate neta 1.862.770-.298.021 =1.564.749 lei

456 = 5121 1.564.749
Decontari cu aociatii privind capitalul
Declaratii de depus de catre societate

• Formularul 100 - pana la termenul de virare a impozitului, cu valoarea impozitului retinut
• Formularul 205 – pana in ultima zi a lunii februarie a anului urmator
Depunerea de catre asociatul ramas a diferentei necesare pentru acoperirea capitalului social si mentinerea la nivelul minim.
5311 = 456 140
456 = 1011
1011 = 1012
Platitor de impozit pe profit. Majorare capital social. Monografie contabila

Tags: impozit pe profit, inregistrari contabile, impozit micro
Intrebare: O societate platitoare de impozit pe profit la data de

31.12.2016 a realizat o cifra de afacere de 2.190.000 lei.
Majorand capitalul social de la 1000 lei la 45000 lei in ianuarie
2017 poate opta sa ramane platitor de impozit pe profit
incepand cu trimestrul I 2017 sau nedepasind cifra de 500000
euro la 31.12.2016 este obligatoriu sa treaca la impozit pe
venit micro? Majorarea capitalului social in suma de 44000 lei
se poate face din contul 1068? Care este monografia contabila
cu toate obligatiile fiscale?

Raspuns:
Potrivit prevederilor art. 48 alin. (5 indice 2) din Codul fiscal
, prin exceptie de la prevederile art. 47, microintreprinderile existente care au subscris un capital social de cel putin 45.000 lei pot
opta sa aplice prevederile titlului II incepand cu 1 ianuarie 2017 sau cu trimestrul in care aceasta conditie este indeplinita.
Optiunea este definitiva, cu conditia mentinerii valorii capitalului social pentru intreaga perioada de existenta a persoanei juridice
respective.
In cazul in care aceasta conditie nu este respectata, persoana juridica aplica prevederile prezentului titlu incepand cu anul fiscal
urmator celui in care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 47.
Avand in vedere aceste prevederi apreciez ca ramaneti platitor de impozit pe profit in anul 2017. In mod normal acest articol se
aplica microintreprinderilor . Practic dvs. de la 01.02.2017 ar trebui sa treceti la sistemului de impunere pe veniturile
microintreprinderii.
Tot la alin. (5 indice 2) se mai arata ca iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor ca urmare a optiunii se
comunica organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala
. Calculul si plata impozitului pe profit de catre microintreprinderile care opteaza sa aplice prevederile titlului II se efectueaza luand
in considerare veniturile si cheltuielile realizate incepand cu trimestrul respectiv. Astfel , dvs. nu aveti ce optiune sa depuneti, decat
in situatia in care va inregistrati ca platitor de venituri pe microintreprinderilor si ulterior sa iesiti din acest sistem de impozitare.
Societatea dvs. este platitoare de impozit pe profit si in luna ianuarie 2017. Pana la aceasta data nu au aparut norme pentru
aplicarea acestor modificari, iar raspunsul este dat sub rezerva clarificarilor ulterioare.
Majorarea capitalului social al unei societati cu raspundere limitata se poate realiza, din punct de vedere juridic, potrivit art. 210
coroborat cu prevederile art. 221 din legea 31/1990 a societatilor - republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Majorarea capitalului social se poate face si prin incorporarea rezervelor , cu exceptia rezervelor legale.
Din punct de vedere contabil, la pct.412 alin (3) din Reglementarile contabile se arata ca principalele operatiuni care se
inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea si emisiunea de noi actiuni, incorporarea rezervelor
si alte operatiuni, potrivit legii.
Majorarea capitalului social din alte rezerve se realizeaza prin formula:

1068 „Alte rezerve” = 1012 „Capital subscris varsat”
Din intrebarea dvs. inteleg, ca sumele inregistrate in contul 1068 sunt din repartizarea profiturilor nete ale anilor precedeti .
Din punct de vedere fiscal, potrivit prevederilor art. 26 alin 5 din Codul fiscal
, reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa, inclusiv rezerva legala, se include in rezultatul
fiscal, ca venituri impozabile sau elemente similare veniturilor, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii
destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii
sub orice forma, fuziunii contribuabilului sau oricarui altui motiv.
Prin urmare, numai daca sumele inregistrate in alte rezerve provin din sume ce au fost anterior deductibile la calculul profitului
impozabil, la reducerea/anularea sumelor din contul 1068 „Alte rezerve” are loc o schimbare de destinatie a rezervelor ce implica
considerarea acestora drept venituri impozabile.
In situatia mentionata de dvs, apreciez ca nu aveti nicio obligatie fiscala, avand in vedere ca aceste sume au fost impozitate la
momentul inregistrarii in contul 1068 „ Alte rezerve”.
Facturare prestari servicii cu plata in rate. Monografie contabila
Tags: plati in rate, inregistrari contabile, codul fiscal, prestari servicii
Intrebare: O firma doreste sa vanda un pachet de activitati

sportive (certificare & curs yoga) in rate. Care este monografia
contabila si modalitatea de facturare? Se poate face o singura
factura care se poate plati prin transfer bancar in rate la
inceput sau la sfasit sau in momentul cand este prestat efectiv
serviciul sportiv? Este necesara emiterea a unei facturi pentru
fiecare rata?
Raspuns:
Potrivit art. 319 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru
livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate. Chiar daca anterior prestarii nu aveti obligatia sa emiteti factura, puteti opta
pentru emiterea acesteia. Plata facturii se va efectua conform contractului/intelegerii dintre parti. Daca emiteti factura initiala
pentru valoarea totala a serviciilor, nu mai aveti motive sa facturati fiecare rata.
Emiterea facturii de prestari servicii anterior datei prestarii, puteti instra sumele in 472:
4111 = %
472
4427
Acordati o nota raspunsulu

Justificare sume utilizate in delegatie. Monografie contabila
Tags: delegatie, inregistrari contabile, avansuri
Intrebare: Un sofer pleaca in delegatie in strainatate, i se da si

un card de firma cu care sa poata sa achite anumite cheltuieli
in situatia in care banii primiti drept avans la plecarea in cursa
nu sunt suficienti. Soferul plateste cu cardul taxa de drum de
10 euro si benzina de 200 de euro. Care sunt inregistraile in
acest caz?

Raspuns:
Justificarea sumelor platite cu cardul se face pe baza documentelor justificative pentru cheltuielile suportate
Deoarece platile nu sunt efectuate din avansuri de trezorerie, acestea se vor inregistra la cursul valabil in data emiterii
documentelor si efectuarii platilor.
Inregistrarea achizitiilor efectuate cu cardul:

- Combustibil
6022 = 401
- Taxa de drum
628 = 401
Inregistrarea platii
401 = 5125
Furnizori Sume in curs de decontare
Inregistrarea decontarii sumelor achitate cu cardul conform extrasului de cont primit de la banca:
5125 = 5121/cont card
Sume in curs de decontare Conturi la banci in lei

Vanzare laptop considerat initial obiect de inventar. Monografie contabila
Tags: obiecte de inventar, vanzare laptop, inregistrari contabile
Intrebare: Cum putem vinde un laptop care a fost scos din

patrimoniu prin bon de consum la darea in folosinta si astfel a
intrat in evidenta extracontabila?

Raspuns:
Pentru vanzarea laptop-ului care a fost inregistrat initial ca obiect de inventar (cont 303 “Obiecte de inventar” )si extracontabil, se
va intocmi o factura care se va inregistra in contabilitate prin articolul contabil:
4111”Clienti”461 “Debitori diversi” =%
708” Venituri din activitati diverse”
4427 “TVA colectata”
si se va scoate din evidenta extracontabila prin inregistrarea pe creditul contului 8035” "Stocuri de natura obiectelor de inventar
date in folosinta".
chizitie geamuri termopan si usa garaj. Monografie contabila
Irina Coma, valabil la 27-Ian-2017
Tags: achizitii, amortizare, stornari, cheltuieli amenajari
Intrebare: In anul 2015 am inregistrat geamurile termopane si

usa de garaj pe contul 214. Este corect? Pot sa fac corectia 212
= 214 in anul 2016?

Raspuns: Asa cum sugerati si Dvs., geamurile termopan si usa de garaj trebuiau inregistrate in contul 212 – si majorata valoarea
cladirii. Cladirea se amortiza pe durata ramasa de amortizare la valoarea majorata cu contravaloarea celor doua amenajari
/modernizari.
In 2016 puteti corecta prin stornarea inregistrarilor contabile efectuate la data inregistrarii amenajarilor si incadrarea corecta in
contul 212, astfel:
214 = 404 - valori cu minus
Si
212 = 404 aceleasi valori cu plus
Recalcul amortizare si stornare amortizare inregistrata:

6811 = 2814 valori cu minus
6811 = 2812 valori cu plus
In functie de perioada de amortizare care ati alocat-o la initial – si presupunem ca pe o perioada mai mica a fost stabilit initial, veti
storna o cheltuiala cu amortizarea mai mare si veti inregistra o cheltuiala mai mica.
Vanzare drepturi de proprietate intelectuala. Monografie contabila

Tags: drepturi de proprietate intelectuala, inregistrari contabile, rezidenta fiscala
Intrebare: Societatea doreste sa vanda unei unitati din Ungaria

un dosar care permite entitatii din Ungaria obtinerea unei
autorizatii pentru vanzarea unui medicament pe piata din
Rusia. Acest dosar contine informatii de propietate intelectuala
iar societatea din Ungaria va vinde aceste medicamente pe
piata din Rusia. Dupa obtinerea autorizatiei, societatea din
Ungaria se obliga sa plateasca semestrial societatii noastre o
taxa de 1% aplicata la vanzarile medicamentului pe piata din
Rusia. Care este modul de contabilizare a facturii de vanzare a
dosarului catre firma din Ungaria precum si a taxei de 1%
aplicata asupra vanzarilor?

Raspuns:
Societtatea Dvs. vinde practic un drept de proprietate intelectuala/un drept de autorizare si practic prestati un serviciu societatii din
Ungaria – iar in contabilitate veti inregistra un venit din redevente astfel:
4111 = 706 venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii;
Factura se va emite fara TVA daca societatea din Ungaria va comunica un cod valid de TVA verificabil in UE (in caz contrar veti
factura cu TVA de 19%)
In ceea ce priveste taxa de 1% pe care v-o va plati semestrial firma din Ungaria acesta se incadreaza tot ca redeventa si se va
inregistra in contabilitate astfel:
4111 = 706 venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii;
Factura se va emite fara TVA daca societatea din Ungaria va comunica un cod valid de TVA verificabil in UE (in caz contrar veti
factura cu TVA de 19%)
Va trebui sa ii transmiteti societatii din Ungaria si Certificatul de rezidenta fiscala pentru a aplica aceasta prevederile Conventiei de
aplicare a dublei impuneri si a retine impozit pe veniturile platite catre nerezidenti in cota mai mica – conform conventiei (in cazul
redeventelor).
Achizitie switch. Monografie contabila
Tags: achizitii, imobilizari corporale, inregistrari contabile, decont 300
Intrebare: O societate comerciala achizitioneaza un switch

instalat la birou in vederea desfasurarii activitatii. Care este
monografia contabila, completarea decontului TVA? Se declara
in D390?

Raspuns:
In masura in care switch-ul indeplineste conditiile pentru recunoasterea ca imobilizare corporala (din punct de vedere contabil
durata de utilizare mai mare de 1 an) acesta se va inregistra ca imobilizare
214 = 404
In masura in care este considerat obiect de inventar se va inregistra

303 = 401
Din punct de vedere fiscal este considerata imobilizare corporala un bun cu o valoare mai mare de 2.500 lei.
Acesta poate fi incadrat ca durata de viata la pct. 2.2.9 din HG 2139/2004 ”Calculatoare electronice si echipamente periferice Masini
si aparate de casa, control si facturat”, cu o durata de viata de 2 – 4 ani.
Daca provine dintr-o achizitie intracomunitara, aceasta se declara in formularul 390 aferent lunii pana pe data de 25 a lunii
urmatoare.
TVA aferent achizitiei intracomunitare se inregistreaza
4426 = 4427 19% x valoarea facturii
In decontul 300 se declara la randurile 5 si 5.1 si 18 si 18.1, baza impozabila fiind contravaloarea facturii la cursul BNR valabil
pentru data facturii, iar TVA prin aplicarea cotei de 19% asupra bazei.

Inregistrare sume datorate catre mandatar. Monografie contabila
Intrebare: O societate comerciala X desfasoara activitati de

import de boabe de cacao din Congo. Societatea a fost infiintata
in luna iulie 2016. Are ca actionari doi cetateni romani care
detin 100% din capitalul social (in proportiede 50% din
capitalul social/fiecare) . Tot in luna iulie 2016 societatea a
incheiat un contract de mandat cu o persoana fizica, cetatean
roman, prin care se stipuleaza ca acesta este mandatat sa
desfasoare activitati de identificare si consolidare de relatii
comerciale cu RD Congo, sa identifice plantatii de cacao,
cooperativele tibale sau agicole congoleze, sa identifice
transportatorii de cacao, sa dezvolte reteua de distributie si
comercializare etc. In acest contract se stipuleaza ca
mandatarul este indreptatit sa primeasca pentru indeplinirea
mandatului sau o suma de 50.000 USD net platibila pana la
sfarsiul anului 2016.
Ulterior, in luna octombrie a anului 2016 cei doi asociati

hotarasc impreuna cu doua persoane fizice (dintre care una
este mandatarul cu care are deja incheiat contract de mandat)
sa dezvolte afacerea. In acest scop au incheiat un contract
privind dezvoltarea societatii prin investitii noi. In acest
contract se stipuleaza urmatoarele:
1. cele doua persoane fizice vor aduce impreuna in societate
suma de 120.000 usd. astfel:
- persona fizica cu care s-a incheiat contractul de mandat a
cheltuit din luna iulie pana la data contractului de investitii
suma de 50.000 USD suma pe care societatea nu i-a restituit-o
pana in prezent. Se stabileste in contractul privind dezvoltarea
societatii ca aceasta suma sa fie considerata ca fiind investitie
in afacere si sa fie restituita acestui investitor intr-un termen
de 24 de luni de la incheierea acestui contract de investitie. Se
precizeaza ca suma nu este purtatoare de dobanzi legale sau
conventionale sau orice alt tip de accesorii.
2. se stipuleaza in contractul privind dezvoltarea societatii prin

investitii noi conditiile in care aceasta suma va fi retrasa din
societate de catre acest investitor si anume numai daca
societatea va realiza profit in luna respectiva si nu mai mult de
5000 USD/lunar.
3. in contractul privind dezvoltarea societatii prin investitii noi

se mai precizeaza ca acest investitor care are incheiat contract
de mandat cu societate va deveni actionar al societatii prin
cesionarea catre el a unui numar de 53 parti sociale din cele
100 asociatii acceptand sa cesioneza catre acesta partile
sociale.
In ceea ce priveste cel de-al doilea investitor in contractul

privind dezvoltarea societatii prin investitii noi se precizeaza ca
acesta va transfera in conturile societatii o suma de 70.000
USD si acest investitor va dobandi 47% din capitalul social al
societatii prin cesiunea de catre asociati a unui numar de 47 de
parti sociale. Aceasta suma va fi restituita catre acest
investitor/asociat in aceleasi conditii ca pentr primul
actionar/investitor.
Persoana fizica mandatar - asociat investitor - nu poate

prezenta documente justificative pentru o mare parte din
cheltuielile care formeaza suma de 50.000 USD (pentru foarte
multe cheltuieli efectuate in Congo nu au fost eliberate chitante
sau facturi. Asociatii-investitori au solicitat inregistrarea
acestui contract privind dezvoltarea societatii prin investitii noi
in contabilitate in sensul ca se doreste evidentierea sumelor
reprezentand investii ale celor doi actionari in situatiile
financiare ale societatii. Sumele reprezentand investitii nu
reprezinta imprumuturi acordate de asociatii societatii ele sunt
considerate de catre compartimentul juridic al societatii
investitii iar restituirea acestor sume este conditionata de
realizarea de profit de catre societate respectiv de rezultatele
obtinute de catre cei doi investitori in special de catre persona
fizica care este si mandatatul societatii. S-a stabilit ca sumele
are vor fi restituite persoanei fizice mandatar-asociat nvestitor
sa fie considerate venituri ale persoanei fizice respective si sa
se calculeze impozitele si taxele aferente.
Cum se inregistreaza suma aport in valoare de 50.000 USD

cuvenita asciatului mandatar- asociat investitor? Cum se
inregistreaza aportul in numerar al celui de-al doilea investitor
tinand cont ca nu este considerat imprumut? Cum se
inregistreaza restituirile catre cei doi investitori-asociati
respectiv catre asociatul-mandatar care nu poate prezenta
documente pentru cheltuielile efectuate de catre el si
restituirea catre cel de-al doilea investitor?

Raspuns:
Inregistrarea sumei datorata persoanei fizice ce are calitatea de mandatar se poate realiza in baza contractului de mandat
Articol contabil:
628 = 401/462
Aceste venituri sunt impozabile la persoana fizica potrivit prevederilor art. 114 alin (2) lit. g din Codul Fiscal.
In veniturile din activitatile prevazute la art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii
care nu sunt inregistrati fiscal potrivit legislatiei in materie si care desfasoara activitati de productie, comert, prestari de servicii,
profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuala, precum si venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, fara a
avea caracter de continuitate si pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II Venituri din activitati independente si cap. VII
Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura din titlul IV al Codului fiscal.
Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul acordarii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea
cotei de 16% asupra venitului brut
Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.
Suma nu se poate inregistra ca o finantare/creditare a societatii, deoarece nu exista virarea unor sume catre societate care sa
poata fi inregistrate in contul 5121/5124.
Pentru a fi inregistrate in conturile de cheltuieli ale societatii este necesara existenta unor documente justificative.
In acest caz, documentul de inregistrare este contractul de mandat. In baza contractului persoana respectiva primeste suma de
bani pentru care nu este necesara justificarea cu documente justificative a sumelor cheltuite ci cu realizarea obiectivelor din
contractul de mandat (contracte noi, rapoarte de activitate, reduceri, etc)
Suma inregistrata ca datorie a societatii catre mandatar poate fi stinsa:

- Prin plata conform contractului de dezvoltare fara dobanda, periodic, numai daca se inregistreaza profit si maxim 5.000 USD.
Plata periodica se inregistreaza
401 = 5121/5124
SAU
- Prin considerarea sumei ca investitie in societate si transformarea in actiuni/parti sociale, cu majorarea capitalului social
456 = 1011
Si
401 = 456
Nu se poate concomitent achita suma catre persoana si considera si aport la capitalul social.
OG nr. 13/2011 cu modificarile si completarile ulterioare prevede ca partile sunt libere sa stabileasca, in conventii, rata dobanzii
atat pentru restituirea unui imprumut al unei sume de bani, cat si pentru intarzierea la plata unei obligatii banesti.
Dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara
implinirii termenului scadentei obligatiei, este denumita dobanda remuneratorie.
Dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda
penalizatoare.
In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi remuneratorii
si/sau penalizatoare, dupa caz, si in absenta stipulatiei exprese a nivelului acestora de catre parti, se va plati dobanda legala
aferenta fiecareia dintre acestea.
Rata dobanzii legale remuneratorii se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, care este rata
dobanzii de politica monetara stabilita prin hotarare a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei.
Rata dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4 puncte procentuale.
Al doilea creditor al societatii va vira in contul societatii suma de 70.000 usd

Suma se inregistreaza prin articolul contabil:
5124/5121 = 462 70.000
Ulterior dobandirii actiunilor societatii se va inregistra
462 = 455/ analitic 70.000
Restituirea periodica a sumelor

462 /455 = 5121/5124 5.000
Din punct de vedere financiar remunerarea unei investitii este dividendul.
Pentru a fi considerate investitii, sumele mentionate ar trebui sa nu fie restituite persoanelor ci considerate aport la capitalul social,
concretizate in majorarea capitalului cu sumele respective.
Cota-parte din profit ce se plateste, potrivit legii, fiecarui asociat constituie dividend.
Ca rezultat, cei doi noi actionari vor fi remunerati prin dividende.
Dividendele se pot repartiza numai din profiturile realizate ale societatii.
Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare
efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului.
Profitul realizat la finele anului se evidentiaza in contul 117.
Anul urmator are loc repartizarea dividendelor prin articolul contabil

117 = 457
Pentru veniturile din dividende se retine impozit in cota de 5%.

Potrivit art. 67 din Legea nr. 31/1990 republicata, cu modificarile ulterioare, nu se vor putea distribui dividende decat din profituri
determinate potrivit legii.
Dividendele platite contrar dispozitiilor mentionate se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea
distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca.
ART. 272^1 din aceeasi lege stipuleaza ca se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul
general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii care incaseaza sau
plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa situatiei financiare anuale sau
contrar celor rezultate din aceasta.
In concluzie,
Pentru asociatul mandatar, sumele cheltuite in numele societatii nu pot fi considerate finantari(deoarece nu exista viramentul
sumelor in contul societatii si nici documente justificative emise pe numele societatii pentru justificarea acestora).
Sumele cheltuite sunt considerate cheltuieli aferente contractului de mandat, datorie care se va achita conform actelor si
contractelor incheiate.
Din punct de vedere al persoanei fizice aceste venituri sunt venituri impozabile conform art. 114 alin (2) lit. g) din codul Fiscal.
Pentru asociatul 2, deoarece exista o varsare a sumei de 70.000 usd in contul societatii si ulterior va avea loc rambursarea
acesteia, suma este considerata o finantare.
Potrivit legii 31/1990 distribuirea de dividende in cursul anului este infractiune.

Monografie contabila compensare debit TVA cu TVA de recuperat
Amelia Dumitras, valabil la 18-Ian-2017
Tags: compensare TVA, codul fiscal, ANAF, esalonari la plata
Intrebare: O firma are esalonare la plata. In luna decembrie are

TVA de recuperat. Din esalonare are TVA de plata 3.000 lei
(coloana 7 din fisa sintetica de la ANAF, debit neachitat) si TVA
de recuperat 4.000 lei (coloana 13 din fisa sintetica de la ANAF,
diferenta). Cum inregistrez in contabilitate aceasta operatiune?

Raspuns:
Compensarea dintre suma TVA de plata, scadenta conform graficului de esalonare, cu suma TVA de rambursat raportata prin
decontul de TVA cod 300, reflectata in fisa sintetica pe platitor, nu poate fi efectuata din initiativa persoanei impozabile.
Compensarea poate fi efectuata numai de catre organul fiscal competent, pe baza cererii de compensare formulate in scris de catre
persoana impozabila.
In situatia prezentata de dvs. nu poate fi solicitata nici rambursarea sumei TVA de 4.000 lei deoarece este sub plafonul de 5.000 lei,
aspect reglementat in mod expres prin art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal aplicabil din 2016, nu pot fi
solicitate la rambursare sumei mai mici de 5.000 lei " …….Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei din
perioada fiscala de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.
"
Daca societatea ar fi inregistrat o suma TVA de rambursat mai mare decat 5.000 lei, pana la 45.000 lei si ar fi bifat cartusul privind
solicitarea rambursarii sumei respective, compensarea s-ar fi efectuat de catre organul fiscal in termen de cel mult 5 zile de la data
depunerii decontului, daca societatea ar prezenta un risc fiscal mic. Acest aspect este reglementat prin O.P.A.N.A.F. nr. 3699 din
17 decembrie 2015 pentru aprobarea Procedurii de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu
optiune de rambursare si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare.
Numai dupa emiterea deciziei de rambursare prin care se aproba suma TVA solicitata la rambursare si a Deciziei de compensare,
ca acte administrativ fiscale care trebuie comunicate persoanei impozabile, se poate inregistra compensarea in evidenta contabila
prin formula contabila 4423 "TVA de plata" analitic TVA esalonat = 4424 "TVA de recuperat", in limita sumei TVA aprobate la
rambursare
Dupa comunicare, decizia de rambursare si decizia de compensare se opereaza de catre organul fiscal de administrare in fisa
sintetica pe platitor, caz in care va exista si concordanta dintre balalanta sintetica de verificare a conturilor intocmita de persoana
impozabila si fisa sintetica pe platitor la sectiunea "Taxa pe valoarea adaugata", organizata de catre organul fiscal competent.
Practic, suma TVA solicitata la rambursare este exigibila la data emiterii deciziei de rambursare si a deciziei de impunere, moment
in care se confirma suma cuvenita la rambursare, conform prevederilor art. 167 alin. (4) si alin. (5) din Codul de procedura fiscala
adoptat prin
Legea nr. 207/2015

"(4) Daca legea nu prevede altfel, compensarea opereaza de drept la data la care creantele exista deodata, fiind deopotriva certe,
lichide si exigibile.
(5) In sensul prezentului articol, creantele sunt exigibile:
a) la data scadentei, potrivit art. 154 sau 155, dupa caz;
b) la termenul prevazut de lege pentru depunerea decontului cu suma negativa de TVA cu optiune de rambursare, in limita sumei
aprobate la rambursare prin decizia emisa de organul fiscal central, potrivit legii;
c) la data depunerii cererii de restituire, in limita sumei aprobate pentru restituire prin decizia emisa de organul fiscal central,
potrivit legii, pentru cererile de restituire a accizei sau taxei pe valoarea adaugata, dupa caz, depuse potrivit Codului fiscal;
d) la data comunicarii deciziei, pentru obligatiile fiscale principale, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii stabilite de organul
fiscal competent prin decizie; "
Astfel, prin decizia de rambursare ca act administrativ fiscal se confirma ca sumele reprezentand creante solicitate la compensare
sunt certe, lichide si exigibile.

Vanzare deseu neferos din aluminiu. Fond de mediu. Monografie contabila
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 17-Ian-2017
Tags: deseuri, inregistrari contabile, fond de mediu
Intrebare: Cum se trateaza dpdv fiscal, cum se factureaza

deseurile de ambalaje metalice predate catre o firma
specializata reprezentand cutii de conserve achizitionate din
Germania cu ananas? Dupa golirea continutului rezulta aceste
deseuri metalice. Se plateste la fondul de mediu?
Raspuns:
In teorie, pana la predarea deseurilor metalice din aluminiu catre o firma specializata, in contabilitatea societatii dvs - generator de
deseuri - trebuie urmate anumite proceduri contabile si documentare.
In mod normal, dupa golirea continutului, cutiile de conserve trebuie inventariate, evaluate si receptionate ca deseuri, prin
intocmirea bonului de predare - document justificativ prevazut in OMFP nr. 2634/2015.
Evaluarea se face la o valoare justa (la un pret de piata) a desurilor de aluminiu.

Apoi, acestea trebuie inregistrate in contabilitate, prin formula:
346 = 711 cantitate deseu aluminiu (metalice neferoase) * pret de piata = valoare.
Etapa a doua este predarea catre o firma specializata.

Predarea preusupune, de fapt, vanzarea deseurilor catre aceasta firma, prin emiterea unei facturi.
Dvs trebuie sa emiteti factura in regim de taxare inversa, conform art. 331 alin. (2) lit. a) punct 1 din codul fiscal
.
De asemenea, dvs, in calitate de poluator, datorati fond de mediu in procent de 3% din valoarea de vanzare a deseului. Insa acest
fond de mediu are regim de stopaj la sursa, iar platitorul efectiv este societatea colectoare, care va plati catre dvs diferenta dintre
valoarea deseului si taxa de mediu (practic, societatea specializata opreste din valoarea datorata dvs fondul de mediu, in numele
dvs, pe care il vireaza si-l declara ea insasi la Agentia Fondului pentru Mediu).
Odata cu predarea deseurilor catre societatea de profil, aceasta le cantareste, le evalueaza si intocmeste un borderou de primire (o
adeverinta de primire), care este un formular tipizat.
In acest document, societatea de profil inscrie denumirea materialului primit (deseu metalic neferos aluminiu), de masura (kg),
cantitatea receptionata efectiv de catre aceasta (rezultata din cantarirea efectuata la sediul sau), pretul si valoarea.
Apoi, in josul documentul se inscrie taxa de mediu de 3% aplicata la valoarea deseului si restul de plata, care este diferenta dintre
valoarea deseului si taxa de mediu de 3%.
Societatea dvs detine, in acest moment, documentele privind livrarea deseurilor.

Urmeaza descarcarea din gestiune a deseurilor.
Insa, in practica, se intampla in urmatorul mod:

- societatea generatoare de deseuri strange, colecteaza toate deseurile intr-un spatiu din incinta sa;
- dupa ce s-a acumulat o anumita cantitate de deseu, societatea respectiva il preda la sediul societatii specializate;
- aici, societatea colectoare, il cantareste, intocmeste borderoul (adeverinta) de mai sus cu toate elemenetele respective;
- un exemplar il inmaneaza societatii dvs;
- societatea dvs intocmeste factura de vanzare deseu neferos din aluminiu, exact pe baza datelor si valorilor din borderoul intocmit
de societatea colectoare, inscriind pe factura atat taxa de mediu de 3%, rezultand restul de plata ca diferenta intre valoarea
deseului si taxa de mediu, cat si mentiunea "Taxare inversa conform art. 331 alin. 2) lit. a) punct 1 din codul fiscal
";
- in contabilitate, se intocmeste bonul de predare pe baza borderoului intocmit de societatea colectoare si a facturii de vanzare;
- se inregistreaza deseul obtinut;
- se inregistreaza factura de vanzare;
- se inregistreaza fondul de mediu;
- se descarca gestiunea cu deseul vandut.
De fapt, in parcatica se obisnuieste sa se aplice pasii invers, pornidndu-se de la borderoul intocmit de societatea colectoare.
Borderou intocmit de firma specializata la primirea deseurilor de aluminiu, care contine urmatroarele informatii:
deseu neferos (aluminiu), 323 kg la pret de 0,6 lei/kg, valoare 193,80 lei
taxa mediu 3% = 5,81 lei
rest de plata = 187,99 lei (193,80 lei - 5,81 lei)
Factura intocmita de dvs catre firma specializata, exact pe aceste informatii:
deseu neferos (aluminiu), 323 kg la pret de 0,6 lei/kg, valoare 193,80 lei TVA zero (la rubrica TVA se inscrie mentiunea ""Taxare
inversa conform art. 331 alin. (2( lit. a) punct 1 din codul fiscal
");
taxa mediu 3% = 5,81 lei
rest de plata = 187,99 lei (193,80 lei - 5,81 lei)
Inregistrarea facturii emise:

4111 = 703 193,80 lei
si inregistrarea fondului de mediu:

652 = 4111 5,81 lei
(rezulta rest de plata = 187,99 lei)
Incasare de la firma specializata:

5311 / 5121 = 4111 187,99 lei.
Nota: fondul de mediu inscris pe factura nu se plateste de dvs la AFM, ci se retine din valoarea datorata dvs de catre firma
specializata, care va plati diferenta catre dvs. Aceasta va plati si declara la AFM fondul de mediu.
Intocmire bonul de predare, pe baza borderoului si inregistrarea acesteia in contabilitate:

346 / deseu neferos aluminiu = 711 323 kg * 0,6 lei/kg = 193,80 lei.
Descarcarea din gestiune a deseului vandut:

711 = 346 323 kg * 0,6 lei/kg = 193,80 lei.
Fondul de mediu este datorat de dvs, insa obligatia platii si declararii acestuia catre AFM ii revine societatii specializate, care il
stopeaza la sursa de la dvs.
Temeiul legal este dat de art. 9 alin. (1) lit. a) din OUG 196/2005 - cu modificarile si completarile ulterioare - si art. 5 si urm din
Metodologia din 6 iunie 2006 de calcul al contributiilor, taxelor, penalitatilor si altor sume datorate la Fondul pentru mediu, aprobata
prin Ordinul 578/2006 - cu modificarile si completarile ulterioare.
Acordati o nota raspunsului furnizat de speciali

Monografie contabila subventii incasate
Tags: subventii, inregistrari contabile, venituri in avans
Intrebare: S-a primit de la APIA in anul 2016 subventii pe

schema de sprijin ca plati directe aferente anului 2015 si
masura 13.1 (ZMD) fara pachetul de agromediu. Sunt plati
directe pentru terenurile folosite in scop agricol (subventii) si
sunt 100% nerambursabile iar valoarea primita este de 55.725
lei. Care este monografia contabila pentru subventia incasata?
Aceste sume sunt venituri impozabile (tinand cont ca sunt
incasate in anul 2016 dar sunt aferente anului 2015)?
Raspuns:
Subventiile pentru acoperirea altor cheltuieli decat pentru investitii sunt subventii aferente veniturilor.
La aprobarea dreptului de a primi subventia acestea se recunosc initial ca venit amanat si creanta.
Ulterior, subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe
care aceste fonduri urmeaza sa le compenseze.
Atentie!
La recunoasterea veniturilor principiul de baza este acela al corelarii veniturilor cu cheltuielile pe care subventiile urmeaza sa le
acopere.
Recunoasterea la venituri nu este corelata cu incasarea efectiva a sumelor.
- Deoarece la data incasarii au fost efectuate sau suportate deja cheltuielile acestea se recunosc la venituri ale perioadei
In concluzie, daca aceste subventii sunt aferente cheltuielilor efectuate in anul 2015, acestea se recunosc astfel:
dreptul de a primi subventia se recunoaste la momentul aprobarii cererii de finantare
445 = 472
Subventii Venituri inregistrate in avansincasarea partiala
- incasare
5121 = 445
Conturi la banci in lei Subventii
recunoasterea la venituri – toata suma aferenta subventiei

472 = 741
Venituri inregistrate in avans Venituri din subventii
In cazul in care sumele nu au fost reluate la venituri in aceeasi perioada cu cheltuielile efectuate se inregistreaza
472 = 1174
In cazul microintreprinderilor baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa,
din care se scad veniturile din subventii.
Indiferent daca se inregistreaza in contul de venituri sau de rezultat reportat in cazul microintreprinderilor subventiile nu sunt
impozabile.
In cazul societatilor platitoare de impozit pe profit, veniturile din subventii sunt impozabile iar cheltuielile aferente sunt deductibile
Monografie contabila combustibil. Deductibilitate cheltuieli
Tags: combustibil, inregistrari contabile, deductibilitate cheltuieli
Intrebare: Avem combustibil deductibil si nedeductibil. Care

este monografia contabila pentru inchiderea TVA aferenta
combustibilului nedeductibil fiscal si cum il evidentiez in
declaratia 300? In ce cartus?
Raspuns:
Exemplu, inregistrari contabile pentru combustibili cu deductibilitate 50% pentru TVA 19%:
% 401 238 lei
4426 analitic deductibil 19 lei
4426 analitic nedeductibil 19 lei
6022 analitic deductibil 100 lei
6022 analitic nedeductibil 100 lei
Inregistrare TVA nedeductibila:

% = 4426 analitic nedeductibil 19 lei
6022 analitic deductibil 9,5 lei
6022 analitic nedeductibil 9,5 lei
Astfel:
Total cheltuieli deductibile 109,5 lei
Total cheltuieli nedeductibile 109,5 lei
TVA dedusa 19 lei
Total bon fiscal combustibili 238 lei
Asadar suma TVA nedeductibila se inregistreaza pe seama contului de cheltuiala (combustibilul – cont 6022).
De asemnea in decontul de TVA la rd. 28 – Subtotal taxa dedusa…, se inscrie TVA deductibila preluat de la rd.27 din care se scade
suma aferenta TVA nedeductibila, respectiv suma de 19 lei.
Acordati o nota raspunsu

Reduceri acordate la livrarea de energie electrica. Monografie contabila
Tags: reduceri comerciale, inregistrari contabile, energie electrica
Intrebare: Societatea doreste sa acorde clientilor direct pe

factura de livrare energie electrica o reducere de pret de 50%.
Aceasta reducere este pe o perioada limitata de timp de 3 luni.
Care este tratamentul contabil si fiscal al acestei operatiuni
inclusiv modul de evidentiere pe factura a acestor operatiuni
(livrare si discount)?
Raspuns:
Potrivit prevederilor OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale
si situatiile financiare anuale consolidate, reducerile acordate clientilor pot fi de doua feluri: reduceri comerciale sau reduceri
financiare.
Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;
b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential;
c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade
determinate.
In cazul furnizorului reducerile comerciale acordate pe factura vor ajusta in minus valoarea venitului inregistrat cu vanzarea
serviciilor
De exemplu:
La furnizor:
4111 Clienti = %
704 Venituri din prestarea de servicii 1100
704 Venituri din prestarea de servicii (100) discount
4427 TVA colectata 190
Valoarea reducerii trebuie inscrisa pe factura distinct, respectiv:

Valoare pret vanzare – suma integral
Valoare reducere comerciala %- suma reducerii
Valoare neta (pret vanzare –reducere)
Din punct de vedere fiscal, venitul net inregistrat este impozabil, iar TVA se colecteaza la valoarea neta – redusa.
Totodata va trebui sa respectati si sa va raportati s la legislatia specifica ANRE privind formarea preturilor si tarifelor pe piata
energiei electrice, posibilitatea acordarii de reduceri comerciale.

Reducere comerciala acordata de furnizor. Monografie contabila
Tags: reduceri comerciale, OMFP 1802, inregistrari contabile
Intrebare: Un furnizor factureaza un aparat de clorinare cu pret

si valoare si in acelasi timp tot pe factura trece dar doar
cantitativ fara pret si fara valoare si un set de reactivi - test
clorine acesta fiind oferit cu titlul gratuit. Pentru respectarea
pct. 75 alin. 1 lit. d) din OMFP 1802/2014 respectivului set de
reactivi i s-a dat un pret din lista de preturi a furnizorului
considerand ca aceasta este valoarea justa.
Trebuie colectata TVA? Inregistrarea corecta este:
302=758
sau
302=%
758
4427

Raspuns:
La pct.76 alin. (1)- (1^1) din OMFP 1802/2014, se prevede ca:
76._
(1) Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al
bunurilor. Atunci cand achizitia de produse si primirea reducerii comerciale sunt tratate impreuna, reducerile comerciale primite
ulterior facturarii ajusteaza, de asemenea, costul de achizitie al bunurilor.
(1^1) Daca reducerile comerciale inscrise pe factura de achizitie acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate,
acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa, pe seama veniturilor curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare»)
in cazul stocurilor, respectiv a veniturilor in avans (contul 475 «Subventii pentru investitii»), in cazul imobilizarilor corporale si
necorporale. Veniturile in avans aferente acestor imobilizari se reiau in coltul de profit si pierdere pe durata de viata a imobilizarilor
respective."
Prin urmare, al doilea produs il inregistrati, din punct de vedere contabil:

302= 7588
Nu se colecteaza/deduce TVA in lipsa unei sume facturate de catre furnizor.
Acordati o nota ra
Inregistrare despagubire. Monografie contabila
Elena Olteanu , valabil la 12-Ian-2017
Tags: despagubiri, facturare, inregistrari contabile, reparatii autoturisme
Intrebare: O masina a societatii a fost implicata intr-un

accident produs de un alt participant la trafic. In aceste conditii
reparatia masinii reste suportata de catre asiguratorul
persoanei respective in baza RCA-ului acesteia. Societatea care
repara masina a emis o factura cu contravaloarea reparatiei pe
numele firmei cu mentiunea ca plata se face de catre
asigurator. Ce monografie se aplica referitor la plata acestei
facturi si ce document sustine aceasta plata?
Raspuns:
Potrivit pct 1.2 (b) din Circulara MEF 50446/2008 reparatia poate fi facturata catre societatea care detine bunul de catre societatea
care realizeaza reparatia, situatie in care pentru a obtine despagubirea de la societatea de asigurare proprietarul va depune
originalul facturii de reparatii la societatea de asigurare si nu va deduce TVA din factura de reparatii, intrucat conform pct 46 alin
(1) din Normele metodologice de aplicare a Titului VI al Legii 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, nu poate
justifica taxa deductibila cu originalul facturii.
Societatea de asigurare despagubeste detinatorul bunului inclusiv TVA din factura de reparatii.
In ceea ce priveste reglementarile din Normele metodologice din anul 2016, la pct. 69 alin. (2) din Codul fiscal, se prevede ca
justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 299 alin. (1) din Codul
fiscal. In cazul facturilor, acestea trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 319 alin. (20) din Codul fiscal si dovada
platii, in cazul achizitiilor prevazute la art. 297 alin. (3) din Codul fiscal efectuate de catre persoanele impozabile care aplica
sistemul TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servicii prevazute la art. 297 alin. (2)
din Codul fiscal de la persoane impozabile care au aplicat sistemul TVA la incasare.
Veniturile din despagubiri sunt venituri impozabile, la calculul impozitului pe profit.
Pentru a reflecta in contabilitate reparatii asupra unui mijloc de transport in proprietatea firmei si incasarea unei despagubiri de la
firma de asigurari exista 2 moduri in care aceste despagubiri se incaseaza:
- una in care proprietarul achita reparatia si incaseaza ulterior suma de la firma de asigurari
- alta in care firma de asigurari achita direct firmei de reparatii contravaloarea lucrarii.
Din situatia prezentata de dumneavoastra va incadrati in cea de a 2 a modalitate descrisa mai sus.
Inregistrarea facturii de reparatie:

% = 401 "Furnizori" x lei
611"Cheltuieli de intretinere si reparatii"
426"TVA deductibila"
Includerea TVA deductibila in cheltuieli (nededucerea TVA):

611"Cheltuieli de intretinere si reparatii" = 4426 "TVA deductibila"
Inregistrarea platii efectuata de asigurator direct catre societatea de reparatii (stingerea facturii):
401"Furnizori" = 7581 "Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati" x lei
Acor
Vanzare in baza avizelor de expeditie la un depozit de materiale de constructie. Monografie
contabila
Tags: depozit materiale, inregistrari contabile, aviz de insotire, facturare
Intrebare: O firma care are un depozit de materiale de

constructii livreaza marfa in timpul unei luni pe baza de aviz de
insotire si emite factura la finalul fiecarei luni in care include
marfa expediata la client pe baza avizelor de insotire din luna.

Raspuns:
Vanzarea marfurilor in baza avizelor de insotire a marfii:
408 = 707
Scoaterea din evidenta a marfurilor vandute:
607 = 371
Emiterea facturilor, la sfarsitul lunii:

4111 =%
408
44284427 (dupa caz)
In cazul in care sunt incasate avansuri in cursul lunii:

5121 = 419
Regularizarea avansurilor incasate, se face pe baza facturilor:

419 = 4111
Pentru facturile incasate ulterior facturarii, pentru care se aplica TVA la incasare, se colecteaza TVA:
5121=4111 si
4428=4427

(1 stea
Obligatii fiscale insolventa. Monografie contabila
Tags: insolventa, bilant lichidare, creante, inregistrari contabile
Intrebare: O societate care se afla in procedura insolventei ce

obligatii fiscale are? Ce fel de bilant trebuie sa depuna, cand si
cum se preia tabelul de creante (monografie contabila)?

Raspuns:
Intrarea in insolventa poate fi urmata fie de aplicarea unui plan de reorganizare , fie de lichidarea societatii.
In ambele cazuri, in perioada insolventei se vor depune toate declaratiile din vectorul fiscal in mod obisnuit.
Daca se decide reorganizarea – bilantul depus va fi cel obisnuit, in termenul legal.
Daca se decide lichidarea se va depune Bilantul de lichidare (formular S1039) si declaratia 010 in care se va mentiona in cartusul VI
data inceperii lichidarii , si din nou, dupa dizolvare , data dizolvarii pentru ca firma sa inceteze a mai fi subiect de drept fiscal.
Bilantul de lichidare se depune :
- LA ANAF pentru a obtine certificatul fiscal (care atesta ca nu aveti datorii sau declaratii nedepuse) impreuna cu hotararea AGA de
lichidare
- La ONRC in etapa de radiere
Pana la momentul prezentarii la ANAF cu Bilantul de lichidare veti depune si declaratia 101 (ati mentionat ca sunteti platitori de
impozit pe profit) si veti plati – daca este cazul – impozitul pe profit inregistrat de firma in urma lichidarii.
Daca prin “preluarea tabelului de creante” va referiti la faptul ca s-a emis o Hotarare judecatoreasca prin care datoriile firmei – care
deja sunt inregistrate in patrimoniul societatii, deci nu mai trebuie preluate – au fost anulate total sau partial, atunci la data acestei
Hotarari veti inregistra anularea datoriilor respective :
401/462 = 758
Creantele detinute de firma – la fel – sunt deja in patrimoniu, deci nu mai trebuie preluate. Decizia de a se renunta la unele dintre
ele se inregistreaza :
654 sau 658 (dupa caz) = 4111/4118/461.
Dupa incheierea partajului si inainte de radiere, daca asociatii- persoane fizice vor obtine un castig din lichidare, se va depune si
declaratia 100 cu impozitul pe castigul din lichidare retinut acestora. (art. 94 si 97 din Codul fiscal
).

(1 stea = nesatis
Incadrare decoratiuni Craciun. Monografie contabila
Tags: decoratiuni Craciun, inregistrari contabile, obiecte de inventar
Intrebare: Societatea a achizitionat pentru impodobirea

biroului central (sediu) la sfarsitul lunii noiembrie mai multe
decoratiuni si un brad, total factura 4000 lei, din care valoarea
bradului fara TVA a fost de 2400 lei. La aceasta factura nu s-a
dedus TVA. Putem trece cheltuiala cu aceasta factura pe
protocol? Daca trecem decoratiunile pe obiecte de inventar
bradul ar trebui sa il incadram ca mijloc fix tinand cont ca
valoarea totala a acestuia este de 2880 lei intrucat nu a fost
dedus TVA? In ce categorie de cheltuieli incadram aceasta
factura?

Raspuns:
In functie de natura acestora, ornamentele pentru bradul de Craciun se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 303 –
Materiale de natura obiectelor de inventar sau 3028 – Alte materiale consumabile, prin formula contabila:
% = 401
303/3028 Furnizori
Materiale de natura obiectelor de inventar/
4426
TVA deductibila
La momentul utilizarii ornamentelor se va inregistra darea in folosinta/consumul ornamentelor astfel:

603 = 303
6028 = 3028
De altfel, anumite ornamente se pot inregistra si pe contul 604 – materiale nestocabile.

Din punct de vedere contabil, mijloacele fixe sunt active:
a) detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru
a fi folosite in scopuri administrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Astfel, in ceea ce priveste bradul, acesta nu poate fi incadrat ca mijloc fix deoarece, durata lui de utilizare nu depaseste un an, chiar
daca valoarea este mai mare de 2500 lei.
Asadar, consideram ca toate aceste decoratiuni inclusiv bradul sunt incadrate ca si cheltuieli materiale/obiecte de inventar necesare
decorararii amenajarii /sediului.
Din punctul de vedere al deductibilitatii cheltuielii sau al deductibilitatii TVA inregistrata in contul 4426 „TVA deductibila”,
consideram ca orice opinie este subiectiva, in functie de interpretarea celui ce analizeaza scopul achizitiei.
Prin natura lui, bradul de Craciun conduce la o imagine mai frumoasa a societatii ce a achizitionat bradul, la imbunatatirea bunei
dispozitii a salariatilor si la o imagine buna pentru societate realizata catre terti. Toate aceste elemente conduc la opinia ca sumele
sunt deductibile.
In acelasi timp, societatea isi asuma riscul ca o persoana mai severa in analiza, sa constate ca nu exista o cauzalitate directa intre
cheltuiala cu bradul de Craciun si realizarea unor venituri impozabile sau a unor operatii in sfera TVA cu drept de deducere, iar
sumele sunt nedeductibile.
Desigur, noi consideram aceste sume cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.

Regim cheltuieli cu piese defecte. Monografie contabila
Ela Dumitra, valabil la 12-Ian-2017
Tags: piese de schimb, returnari, inregistrari contabile, credite note
Intrebare: Societatea furnizeaza servicii de

reparartii/intretinere masini de tipar. In aceasta calitate
achizitioneaza de la parteneri intracomunitari piese de schimb.
In anumite situatii piesele se returneaza furnizorului - piesa nu
este cea comandata, piesa se dovedeste ca nu este necesara in
procesul reparatiei, piesa este livrata defecta, etc. Piesele
returnate se scot din gestiune cu NIR cu valoare negativa si se
asteapta returnarea contravalorii lor integral sau partial prin
note de credit emise de furnizor. Sunt situatii in care nu primim
aceste note de credit furnizorul nejustificand emiterea lor.
Avand in vedere ca exista astfel de situatii mai vechi de un an
am hotarat scoaterea lor din evidenta firmei pe seama
cheltuielior (cont 6021, cont 607). Aceste cheltuieli se pot
deduce la calculul impozitului pe profit?
Raspuns:
Avand in vedere ca ati restituit piesele necorespunzatoare si implicit ati operat scaderea acestora din gestiune, chiar si in situatia in
care furnizorul nu v-a emis notele de credit, nu aveti cum sa inregistrati restituirea pe cheltuieli ( 6021, 607 ).
Credit note este o factura de reducere comerciala acordata pentru defecte de calitate. In cazul restituirii pieselor defecte nu va mai
sunt necesare credit note.
Ceea ce doriti dvs. este anularea valorii aferente pieselor returnate prin diminuarea soldului contului furnizorului, operatiune pe care
deja ati efectuat-o prin scaderea din gestiune a pieselor returnate:
302 = 401 - 25000 lei ( valoarea pieselor returnate )
In situatia in care nu ati restituit piesele defecte, atunci veti face urmatoarele inregistrari in contabilitate:
401 = 7581 25000 lei ( in baza corespondentei purtate cu furnizorul in legatura cu piesele defecte
6021/607 = 302 25000 lei (consumul pieselor defecte )
In aceasta situatie in care ati inregistrat si pe venituri valoarea pieselor defecte, cheltuielile inregistrate sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.
Monografie contabila casa de amanet

Tags: casa de amanet, inregistrari contabile, compensare datorii
Intrebare: Care este monografia la o casa de amanet in situatia

in care deponentul nu mai ridica bunul amanetat (telefon,
tableta, cercei aur etc.)? La ANAF firma figureaza drept
neinregistrata ca platitoare de TVA.
Raspuns:
Cu ajutorul contului 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau custodie" se tine evidenta valorilor materiale (materii prime si
materiale, marfuri, imobilizari corporale etc.) primite temporar spre pastrare sau in custodie pe baza de act de predare‐ primire
(scoatere) din custodie, incheiat in acest scop.
In debitul contului 8033 "Venituri materiale primite in pastrare sau custodie" se inregistreaza, la preturile prevazute in documentele
incheiate, valorile materiale primite in custodie sau pastrare temporara, iar in credit, la aceleasi preturi, valorile materiale iesite din
custodie sau pastrare ca urmare a restituirii, achizitionarii pentru nevoile entitatii, distrugerii din cauza calamitatilor, lipsurile la
inventar etc.
Soldul contului reprezinta valoarea materialelor primite in pastrare sau custodie, existente la un moment dat.
Acordarea imprumutului (Registru de casa):

2678 = 5311
Recunoasterea bunului:
8033 = -
Expirarea termenului de recuperarea al bunului (operatii intrari, cu mentionarea pretului de vanzare):

371 = 401
Inregistrarea adaosului comercial:

371 = 378
Nota: Inregistrarea acestei operatiuni la intrari, cu compensarea ulterioara, permite preluarea intrarii in declaratia 394 pentru
declararea achizitiilor de la persoane fizice.
Concomitent, se compenseaza datoria fata de persoana fizica cu imprumutul acordat (Articole contabile):
401 = 2678
Si:
- = 8033
Vanzarea bunului (Operatii iesiri):
4111 = 707
Descarcarea gestiunii (Automat):

% = 371
607
378
Vanzare parti sociale. Monografie contabila

Tags: parti sociale, inregistrari contabile, cesiune

Capitalul social al unei microintreprinderi este detinut pana in
luna iunie 2012 de o societate platitoare de impozit pe profit iar
incepand cu lunan iulie 2012 este detinut 99% de M SRL si 1%
de o persoana fizica. Pentru perioada 2005-2012, firma E are
un profit de 996188.06 lei iar pentru anul 2013 exista o
pierdere de 23459.51 lei. Pe anul 2014 are un de profit de
30558.44 lei. Pe anul 2015 exista o pierdere de 145208.05 lei si
pe 2016 tot pierdere.
In luna decembrie 2016 am facut repartizat profiturile

nerepartizate astfel:
- Profitul anilor 2005-2011 este de 792053.36 lei pe care l-am
repartizat astfel:
117 = 457.01 792053.36 lei (societatea are 100%)
- Profitul anului 2012: pana pe data de 30.06.2012 avem un
profit de 54085 lei iar pana la sfarsitul anului 2012 avem un
profit de 204134.7 lei
117 = 457.01 202634.2 lei (dividende societate)
117 = 457.02 1500.50 lei (dividende persoana fizica)
457.02 = 446 75 lei (impozit persoana fizica)
- Pierderea din 2013 o recuperez din profitul anului 2014;

1171.14 = 1174.13 23459.51 lei
- repartizarea profitului ramas din anul 2014 de 7098.93 lei

1171 = 457.01 7027.94 lei societate
1171 = 457.02 70.99 lei persoana fizica
457.02 = 446 3.55 lei impozit persoana fizica
Am facut doar repartizarea profitului si acoperirea pierderii din

2013 momentan neavand disponibilitati banesti pentru plata
dividendelor. Impozitul pe dividende pentru persoana fizica se
declara in declaratia 100 si se plateste pana pe data de
25.01.2017 iar in declaratia 205 se declara impozitul pe
dividende numai pentru persoana fizica. Dividendele neplatite
catre societatea M se inregistreaza la societatea M in urma
hotararii AGA de la societatea E fara a fi platite? Acestea vor fi
venituri neimpozabile la M doar in momentul platii lor?
Completare:
La societatea E activul net contabil a scazut odata cu
repartizarea profiturilor. Societatea M doreste sa vanda
societatea E. In contabilitatea M societatea E are o valoare de
500.000 lei reprezentand costul achizitiei acestei societati.
Daca activul net contabil al E, in urma repartizarii profiturilor, a
scazut astfel incat va avea valoarea de 600.000 lei societatea M
poate vinde societatea E pentru suma de 600.000 lei. In
contabilitatea lui M vom avea venituri din cesiune de 100.000
lei impozabile cu 16%. M poate cesiona E fara sa-si fi incasat
dividendele?
Raspuns:
Daca in contabilitatea M titlurile detinute in E au o valoare de 500.000 de lei si le vinde cu 600.000 de lei:
- Vanzarea partilor sociale : 461 = 7641 600.000
- Destocarea partilor sociale : 6641 = 261 500.000
In contabilitatea lui M veti avea venituri din cesiune de 600.000 si cheltuieli de 500.000 – deci un castig din cesiune de 100.000.
M poate cesiona E fara sa-si fi incasat dividendele urmand a le incasa ulterior pe cele deja distribuite si pe care le-a si recunoscut ca
venituri.
M isi pierde dreptul de a incasa dividende din profiturile nedistribuite, acestea urmand sa fie incasate de noul detinator al titlurilor.
Scaderea din gestiune a titlurilor de participare. Monografie contabila

Tags: titluri de participare, documente fiscal-contabile, inregistrari contable,entitati afliate
Intrebare: In anul 2008 o societate romaneasa achizitioneaza

titluri de participare de la o societate din Cipru cu o suma de
500.000 lei. Titlurile au fost inregistrate in contabilitatea
societatii astfel:
461 = 5311
261= 461
Documente justificative:
- un contract de mandat prin care o persoana a fost desemnata
sa ridice banii respectiv sa efectueze tranzactia;
- certificat de detinere titluri de participate emis de autoritatile
cipriote.
In prezent firma cipriota nu mai are activitate sau este posibil

sa nu mai existe. Cu ocazia inventarului de la sfarsitul anului
2016 pot scoate aceste titluri din contabilitate tinand cont de
faptul ca ele nu mai valoreaza nimic? Daca acestea trebuie
scoase din contabilitate cu ocazia inventarului ce documente
justificative trebuie sa avem si ce note contabile se impun?
Raspuns:
La cap.16 Functiunea conturilor din OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale
individuale si situatiile financiare anuale consolidate, contul 261 are urmatoarea functiune:
“Contul 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor detinute la entitatile afiliate.
Contul 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate" este un cont de activ.
In debitul contului 261 "Actiuni detinute la entitatile afiliate" se inregistreaza:

- valoarea actiunilor dobandite prin achizitie (512, 531, 269) iar in creditul contului se inregistreaza - cheltuielile privind valoarea
actiunilor detinute la entitatile afiliate, cedate (664).
Potrivit prevederilor pct. 57 din Reglementarile contabile exista principiul contabilizarii si prezentarii elementelor din bilant si din
contul de profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al angajamentului in cauza. Respectarea acestui
principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico- financiare, in conformitate cu
realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni. Evenimentele si
operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte
intocmai modul cum acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea, contractele incheiate intre parti
trebuie sa prevada modul de derulare a operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent. Forma juridica a unui document trebuie sa
fie in concordanta cu realitatea economica. Atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau
tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al
acestora.
In baza acestui principiu , apreciez ca societatea ar trebui sa intreprinda toate masurile necesare pentru a lua legatura cu
societatea din Cipru si sa incheie in acest sens un contract prin care se stabileste modalitatea prin care se anuleaza aceste titluri
de participare.
Deasemenea pct. 141 din reglementarile contabile arata ca atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizarile
financiare, trebuie constituite ajustari pentru pierdere de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica valoare
atribuita acestora la data bilantului.
In situatia in care aveati cunostiinta ca aceasta companie nu mai are activitate ar fi trebuit sa constituiti ajustari pentru pierdere de
valoare ( 6863=2961).
Daca acesta companie nu mai exista si detineti documente in acest sens , neexistand o procedura distinct pentru scaderea din
gestiune a acestor titluri de participare, apreciez ca la inventariere se pot scadea din gestiune in baza unei decizii a
administratorului societatii .
Chiar daca nu este o cedare propriu-zisa , pentru scaderea din gestiune se poate efectua inregistrarea contabila :
664 =261

(1 stea = nesati
Imobilizare corporala reparata sau inlocuire componente. Monografie contabila
Tags: imobilizari corporale, inregistari contabile, mijloace fixe, piese uzate
Intrebare: O firma ne a executat o lucrare in valoare de 27000

lei care are denumirea de retea corgon, montaj, proiect, punere
in functiune. Este vorba despre distributia centralizata a
gazului de sudura corgon in hala de productie din baterii de
butelii la sase posturi de sudura. Cum se contabilizeaza? Este o
cheltuiala executata de terti?

Raspuns:
Societatea va inregistra reteua achizitionata in functie de natura acesteia fie ca imobilizare distincta, fie prin cresterea valorii
instalatiei initiale, fie ca reparatia unei instalatii existente. Tratamentul contabil va fi cel stabilit in politicile contabile ale societatii
dar si in functie de situatia de fapt (inlocuire instalatie/ reparatie/extindere, constructia uneia noi etc.). Ca si principiu factura nu se
va defalca pe categorii: retea corgon, montaj,proiect,punere in functiune. ci se va efectua o singura inregistrare, in functie de
natura acesteia:
- daca va fi considerat mijloc fix:
212 = 404
- daca va majora valoarea unei instalatii existente/ a imobilului (inlocuire/modernizare)

212 = 404
- daca va constitui reparatie:

611 = 401
In cazul in care se procedeaza la inlocuirea unor componente a unei imobilizari corporale, conform prevederilor de la pct.229 si 242
alin. (2) din OMPF 1802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, redate in continuare:
"229.
(1)Componentele unor elemente de imobilizari corporale pot necesita inlocuirea la intervale regulate de timp. Entitatea recunoaste
in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul partii inlocuite a unui astfel de element cand acel cost este
suportat de entitate, daca sunt indeplinite criteriile de recunoastere pentru imobilizarile corporale.
(2)Entitatea recunoaste in valoarea contabila a unui element de imobilizari corporale costul partii inlocuite a unui astfel de element
cand acel cost este suportat de entitate, daca sunt indeplinite criteriile de recunoastere pentru imobilizarile corporale. Cu aceasta
ocazie sunt avute in vedere prevederile pct. 242 alin. (2).
242
(2)Daca o entitate recunoaste in valoarea contabila a unei imobilizari corporale costul unei inlocuiri partiale (inlocuirea unei
componente), atunci ea scoate din evidenta valoarea contabila a partii inlocuite, cu amortizarea aferenta, daca dispune de
informatiile necesare."
Prin urmare, daca este vorba de inlocuirea unei piese dintr-un mijloc fix, veti proceda astfel:
1) se stabileste valorea fiscala initiala a componentei uzate si care trebuie schimbata - daca valoarea acesteia nu apare separat in
factura de achizitie a intregului, atunci se poate stabili ca un procent din valoarea bunului (de exemplu, 10%) sau pe baza unor
preturi de pe piata corespunzatoare piesei respective (trunchieti);
2) se intocmeste Proces Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/ de declasare a unor bunuri materiale (cod 14-2-3/aA),
aprobat de " OMFP 2634/2015
privind documentele financiar-contabile - pentru scoaterea din functiune a pieselor uzate (piese inlocuite) ;
3) se contabilizeaza scoaterea din evidenta a acesteia:

281x = 213x - cu valoarea fiscala a componentei determinata la punctul 1);
4) se inregistreaza in valoarea mijlocului fix valoarea noii componente achizitionate:

213x = 404
5) Se amortizeaza pe perioada ramasa neamortizata.
Nu se atribuie un alt cod de clasificare pentru inlocuirea componentei.

Rating:
Achizitie fier vechi in vederea vanzarii. Monografie contabila
Tags: achizitii, inregistrari contabile, fier vechi, TVA
Intrebare: O societate juridica, platitoare de TVA, are ca obiect

de activitate achizitionarea fierului vechi de la diferite persoane
fizice si vanzarea acestuia in Polonia. Care este monografia
contabila si modul de calcul al impozitului pe profit si TVA?
Plata persoanelor fizice pentru cantitatile achizitonate nu se
poate face cash?

Raspuns:
In formularea raspunsului voi presupune ca sunteti autorizati de Fondul de mediu ca si colectori de deseuri.
La achizitia fierului vechi de la persoane fizice trebuie sa respectati – printre altele – prevederile Legii nr. 38/2014 pentru
modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 31/2011 privind interzicerea achizitionarii de la persoane fizice a
metalelor feroase si neferoase si a aliajelor acestora utilizate in activitatea feroviara.
Rezumand :
- Nu aveti voie sa cumparati deseuri de fier care pot proveni de la activitatea feroviara, rutiera, aeriana, maritima, transport, etc. –
cu alte cuvinte nimic din ce ar fi putut fi furat pentru a fi vandut la fier vechi (vezi capacele de canalizare si sinele de tren si altele
asemenea)
- Deseurile de fier vechi pot face obiectul operatiunilor de comert numai in conditiile in care acestea provin din gospodariile proprii
ale persoanelor fizice care vi le vand
- Aveti obligatia sa obtineti de la persoana fizica o declaratie ca deseurile pe care intentioneaza sa le vanda provin din gospodaria
proprie.
- Va trebui sa completati la achizitie Borderoul din Anexa legii
Redam alin. (1^2) introdus de Legea 38 :

“(12) Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru colectarea/valorificarea deseurilor
prevazute la alin. (11) au urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze plata contravalorii bunurilor achizitionate in conditiile alin. (11) prin virament bancar, in contul specificat de
vanzator, sau cu numerar, cu respectarea dispozitiilor legale in materie fiscala;
b) sa completeze, cu respectarea legislatiei in materia protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si
libera circulatie a acestor date, un borderou de achizitie de deseuri metalice feroase si neferoase si a aliajelor acestora, conform
anexei care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta, care va cuprinde:
(i) datele de identificare ale operatorului economic: denumirea, forma juridica, adresa sediului social/punctului de lucru, numarul
din registrul comertului, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul si data emiterii autorizatiei de mediu;
(ii) datele de identificare ale persoanei fizice: numele, prenumele, seria si numarul actului de identitate, codul numeric personal si
domiciliul;
(iii) codul deseurilor, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare; (iv) cantitatea de deseuri
metalice feroase si neferoase si aliaje ale acestora predata;
(v) valoarea de cumparare a acestora;
(vi) contul bancar al vanzatorului in care va fi efectuata plata;
(vii) numarul chitantei de plata, in cazul platii cu numerar;
(viii) declaratia pe propria raspundere a detinatorului de deseuri - persoana fizica ca deseurile pe care intentioneaza sa le vanda
provin din gospodaria proprie.”
Asa cum reiese si din Legea 38 puteti achita cu numerar, dar repectand Legea 70/2015
-respectiv valoarea platita cu numerar unei persoane fizice nu poate fi mai mare de 10.000 de lei /zi/persoana.
Nu se va retine impozitul pe venit de 16% (asa cum este trecut in Borderou) pentru ca art. 62 din Codul fiscal
reglementeaza ca sunt venituri neimpozabile “f) veniturile de orice fel, in bani sau in natura, primite la predarea deseurilor din
patrimoniul personal;”, iar dvs. nu aveti voie sa cumparati alt fel de deseuri de la persoane fizice decat cele din patrimoniul
personal.
Veti retine insa fondul de mediu de 3% astfel

- Achizitia pe baza de Borderou :
371 = 462 100 lei
- Retinerea fondului de mediu de 3%

462 = 446 100 * 3% = 3 lei
- Plata pe baza de dizpozitie de plata a diferentei :

462 = 5311 97 lei
Fondul de mediu se declara si se plateste la Agentia de mediu : 446 = 5121 3 lei
Presupun ca in Polonia vindeti fierul vechi catre o persoana juridica ce va va comunica un cod valid de TVA.
In acest caz este o livrare intracomunitara obisnuita (daca veti avea si dovada transportului dintr-un stat in altul) :
- Factura se intocmeste fara TVA cu mentiunea “neimpozabil in Romania”
4111 = 707
- Descarcarea de gestiune : 607 = 371

Factura se declara in 300 la randul 14 si in declaratia 390 mentionand codul L.
La calculul impozitului pe profit veniturile din 707 sunt impozabile si cheltuielile din 607 sunt deductibile.
Acordati o nota raspunsului furniza

Evidenta stocuri service auto. Monografie contabila
Tags: service auto, stocuri, inregistrari contabile, marfuri
Intrebare: Societatea detine si o unitate service. Facturile de reparatii catre terti

insotite de deviz sunt inregistrate astfel piesele in cont 707 iar manopera in cont 704.
Receptia pieselor de la furnizor se face intr-o gestiune comuna (la pret furnizor -
cont.3024) de unde se transfera in gestiunea service (ccont 371) si respectiv se
folosesc si pentru parcul propriu. Pentru parcul propriu se intocmeste deviz pentru
evidentierea operatiilor per masina insotit de bon consum pentru piesele folosite.
Este corect? Daca nu, de ce nu? Care este monografie contabila dar implicatii in
profit?
Raspuns:
In situatia dumneavoastra, nu puteti cunoaste de la inceput destinatia pieselor achizitionate de la
furnizori. Prin urmare, singura solutie este receptia acestora intr-una din gestiuni (asa cum
procedati).
Insa, avand in vedere ca vorbim despre o activitate distincta, receptia pieselor ar trebui facuta pe
marfuri. Din gestiunea de marfuri se vor transfera piesele utilizate pentru parcul propriu in
gestiunea de piese de schimb.
Nu exista implicatii in ceea ce priveste impozitul pe profit (cheltuielile sunt efectuate in scopul
desfasurarii activitatii economice).
Monografie:
Achizitie marfuri:
371 = 401
Vanzare marfuri:
4111 = 707

607 = 371
Transfer in gestiunea de piese de schimb:

3024 = 371
Consum piese pentru parcul propriu:

6024 = 3024

Rating:
Abonament servicii consultanta. Monografie contabila
Tags: servicii consultanta, abonamente, inregistrari contabile
Intrebare: Care sunt inregistrarile contabila pentru dreptul de

acces la un portal achizitionat in anul 2016?
Raspuns:
Ati achizitionat servicii sub forma unui abonament valabil, de exemplu, pe 6 luni (ianuarie-iunie 2017).
In anul 2016, la primirea facturii se inregistreaza o cheltuiala in avans:
% = 401
471
4428
Plata facturii:
401 = 5121
Concomitent, tva neexigibila devine deductibila, pentru ca aveti dovada platii si aplicati sistemul de tva la incasare:
4426 = 4428
Incepand cu luna ianuarie 2017, recunoasteti cheltuiala aferenta fiecarei luni:

628 = 471
Acordati o nota raspunsului furnizat

Monografie contabila suprafata teren aferenta teren reevaluat constatata in plus
Ela Dumitra, valabil la 08-Ian-2017
Tags: reevaluare, teren, inregistrari contabile
Intrebare: La o societate din Romania in urma unor masuratori

cadastrale s-a inregistrat un plus de 100 mp de teren
intravilan. Terenul a fost reevaluat doar in 2007 si are
inregistrat in contabilitate 6000 mp in valoare de achizitie 5
lei/mp si valoare reevaluata 23 lei/mp (18 lei/mp sunt in
contul 105). Cum inregistram in contabilitate valoarea aferenta
celor 100 mp si la ce valoare - 211 = 475 si 475 = 7582 sau
211 = 105?

Raspuns:
Inregistrarea in contabilitate a valorii aferente celor 100 mp constatati in plus in urma “inventarierii”, respectiv masuratoare
cadastrala, se face conform urmatoarelor articole contabile:
1) Valoarea initiala a terenului primit cu titlu gratuit:
211 = 4753/4754 500 lei ( 100 mp x 5 lei/mp )
Aceasta diferenta poate fi tratata si ca plus de inventar de natura imobilizarilor, caz in care inregistrarea se va face in contul 4754
in loc de 4753.
2) Diferenta din reevaluare a terenului primit cu titlu gratuit:

211 = 105 1800 lei ( 100 mp x 18 lei/mp )
Avand in vedere ca terenurile nu se amortizeaza ( OMFP 1802/2014- punctul 241. - (1) Terenurile nu se amortizeaza) inregistrarea
la venituri a valorii celor 100 mp constatati in plus se face doar la scoaterea din evindenta a terenului prin vanzarea sau schimbarea
destinatiei acestuia:
4753/4754 = 7582 500 lei ( venituri din donatii primite ).
Concomitent se opereaza si capitalizarea surplusului din reevaluare inclus in rezerva de reevaluare prin transferul acestui surplus
direct in rezultatul reportat in situatia in care acest surplus reprezinta un castig realizat:
105 = 1175 1800 lei (diferenta din reevaluare teren )

(1 stea
Vanzare apartament cu avans incasat partial. Monografie contabila
Amelia Dumitras, valabil la 05-Ian-2017
Tags: vanzare imobil, avans, inregistrari contabile, TVA
Intrebare: Societatea X neplatitoare de TVA (constructii

apartamente) incaseaza un avans de la o persoana fizica pentru
vanzarea unui apartament suma de 5000 euro sub forma unei
promisiununi de vanzare prin care se mentioneaza ca acesata
suma in euro include TVA. Este corect daca firma nu este
platitoare de TVA? Dupa o luna firma devine platitoare de TVA
si clientul achita diferenta pana la 40.000 euro (inclusiv TVA).
Care sunt inregistrarile contabile?

Raspuns:
Chiar daca in promisiunea de vanzare s-a inscris mentiunea "inclusiv TVA ", la momentul incasarii avansului in anul 2016, nu sunt
consecinte fiscale, in sensul obligatiei de a vira bugetului de stat TVA aferenta. La incasarea avansului, societatea trebuie sa aplice
regimul special de scutire pentru intreprinderi mici reglementat prin art. 310. Important este ca aceasta mentiune sa fie inscrisa in
contractul de vanzare – cumparare incheiat in forma autentica.
La momentul vanzarii apartamentului nou, se aplica regimul de taxare, prin colectarea TVA, aplicand, fie cota redusa de 5%, fie
cota standard 20%, in functie de conditiile indeplinite de persoana fizica, in calitate de cumparator.
Inregistrarile contabile care se efectueaza sunt urmatoarele:

- incasarea avansului (5.000 euro x 4,6 lei/euro = 23.000 lei):
5121 = 411 23.000 lei
"Conturi la banci in lei" "Clienti "
- factura de avans emisa inainte sau dupa incasarea avansului:

411 = 419 23.000 lei
"Clienti" "Clienti - creditori"
- la momentul vanzarii, regularizarea facturii de avans, prin stornarea acesteia:

419 = 411 23.000 lei
"Clienti - creditori" "Clienti"
La emiterea facturii pentru livrarea apartamentului se colecteaza TVA la valoarea integrala de 184.000 lei (40.000 lei x 4,6 lei/euro
= 184.000 lei). Dupa regularizarea avansului, se emite factura prin colectarea TVA la valoarea integrala de 184.000 lei, conform
prevederilor art. 280 "Faptul generator si exigibilitatea - definitii" alin. (6) "In cazul schimbarii regimului de impozitare se
procedeaza la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii
pentru cazurile prevazute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai daca factura este emisa pentru contravaloarea partiala a livrarii de
bunuri ori a prestarii de servicii, si la art. 282 alin. (2) lit. b), daca a fost incasat un avans pentru valoarea partiala a livrarii de
bunuri sau a prestarii de servicii, mai putin in cazul operatiunilor pentru care se aplica sistemul TVA la incasare, pentru care se
aplica regulile stabilite la art. 282 alin. (7). Prin exceptie, micile intreprinderi prevazute la art. 310, care se inregistreaza in scopuri
de TVA conform art. 316, procedeaza la regularizare in vederea aplicarii regimului de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri
sau prestarii de servicii in cazurile prevazute la art. 282 alin. (2) lit. a) si b), pentru facturile emise si/sau avansurile care au fost
incasate, inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, pentru contravaloarea partiala sau integrala a livrarii de bunuri ori a prestarii de
servicii. "
Aceste prevederi se completeaza cu cele de la pct. 23 alin. (2) lit. b) " In aplicarea prevederilor art. 280 alin. (6) dinCodul fiscal
: ,, b) in cazul persoanelor impozabile care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 310 din Codul fiscal
, care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal
, se procedeaza la regularizare in vederea aplicarii regimului de impozitare in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de
servicii in cazurile prevazute la art. 282 alin. (2) lit. a) si b) din Codul fiscal
, pentru facturile emise si/sau avansurile care au fost incasate, inainte de inregistrarea in scopuri de TVA, pentru contravaloarea
partiala sau integrala a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii.
In acest sens furnizorul/prestatorul, dupa inregistrarea in scopuri de TVA, emite factura de regularizare pe care inscrie cu semnul
minus baza de impozitare aferenta livrarii/prestarii in regim de scutire facturata/incasata inainte de inregistrarea in scopuri de TVA
si concomitent inscrie contravaloarea integrala a livrarii de bunuri/prestarii de servicii aplicand regimul corespunzator operatiunii
respective, respectiv taxare sau scutire fara drept de deducere prevazuta la art. 292 din Codul fiscal
ori scutire cu drept de deducere prevazuta la art. 294 - 296 din Codul fiscal
ori alt regim special prevazut de titlul VII al Codului fiscal
, pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal
. Aceste prevederi se aplica indiferent daca factura este emisa pentru intreaga contravaloare a livrarii/prestarii sau este incasata
integral contravaloarea livrarii/prestarii inainte de data faptului generator de taxa. "
Regularizarea avansului se efectueaza pe aceeasi factura sau pe o factura separata, conform prevederilor art. 330 alin. (1) lit. b)
din Codul fiscal
.

(1 stea = nesatis
mpozitarea dividendelor in 2017. Monografie contabila
Tags: dividende, impozit pe venit, inregistrari contabile
Intrebare: O societate infiintata in 2016 a platit impozit pe

venit tot anul. In cursul anului:
- Cifra de afaceri a fost de 50.000 lei
- cheltuieli impozit venit 1.500 lei
- cheltuieli combustibil auto 20.000 lei
- cheltuieli protocol 2.800 lei
- cheltuieli salarii 10.000 lei
Sold cont 121 la data de 31.12.2016 este 15.700 lei.
Care este valoarea dividendelor? Care este valoarea impozitului

pe dividente? Se poate retine CASS la sursa? Daca se poare
retine CASS la sursa care sunt inregistrarile contabile?

Raspuns:
Se poate repartiza la dividende profitul contabil – deci soldul creditor la contului 121 la 31.12.2016 – dupa constituirea rezervei
legale.
Sa presupunem ca aveti un capital social de 200 de lei. Rezerva legala este de 20% din capital – deci 40 de lei :
In decembrie 2016 inregistrati :
129 = 1061 40 lei
In ianuarie 2017 inregistrati :

121 = % 15.700
129 40
1171 15.660
Dupa aprobarea Situatiilor financiare pentru 2016 inregistrati distribuirea la dividende a profitului :
1171 = 457 15.660
La plata dividendelor catre asociat se retine la sursa impozitul pe dividende :

446 = 457 15.660 x 5% = 783 lei (art. 97, alin. (7) din Codul fiscal
)
5121 = 457 (15.660 – 783) = 14.877 lei
Se declara impozitul retinut :

- Prin declaratia 100 pana pe 25 ale lunii urmatoare platii dividendelor sau pana pe 25 ianuarie 2018 daca nu se platesc dividendele
distribuite pana pe 31 decembrie 2017.
- Prin declaratia 205 pana in ultima zi a lunii februarie 2018.
Contributia de asigurari sociale de sanatate nu se retine la sursa in anul 2017, ci se stabileste de organul fiscal competent, prin
decizia de impunere anuala, pe baza informatiilor din declaratiile privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar
de venit, prin aplicarea cotei individuale de contributie de 5,5% asupra bazelor de calcul al contributiei de asigurari sociale de
sanatate, conform art. 178 din Codul fiscal
. Sumele reprezentand obligatiile anuale de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate stabilite prin decizia de impunere
anuala se achita in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei.
Atentie! Distribuirea de dividende se poate face numai dupa aprobarea Situatiilor financiare pentru anul 2016, Legea 31 a
Societatilor comerciale interzicand in mod expres distribuirea de dividende din profituri care nu au fost determinate potrivit legii.
Acordati o nota
Radierea clienti. Monografie contabila
Tags: clienti neincasati, inregistrari contabile, declaratia 101
Intrebare: Am un client neincasat pentru o factura in anul

2012. Am luat legatura cu el si in anul 2014 am constatat ca
este in insolventa, moment dupa care nu am mai avut nici o
informatie desi am intreprins demersurile necesare. Am
constituit in anul 2014 un provizion nedeductibil fiscal pentru
100% din creanta neincasata. La inventarierea clientilor din
decembrie 2016 am constatat ca pe site-ul ANAF firma
figureaza ca stare societate "Dizolvare cu lichidare (radiere)
din data de Iunie 2015". In situatia asta mai pot inregista
cheltuiala ca fiind deductibila in decembrie 2016? Care este
monografia contabila? In contabilitate valoarea facturii
clientului se regasesete in contul 4118 respectiv 4912
(provizion nedeductibil)

Raspuns:
In situatia descrisa – client radiat in 2015 – cheltuiala cu pierderea din creante este una a anului 2015. Neinregistrarea sa in 2015
(cel mai tarziu la inventarierea din 2015) este o eroare contabila, astfel incat acum veti utiliza contul 1174 in loc de 654 , cheltuiala
fiind una deductibila, dar pentru anul 2015, nu 2016.
In opinia mea veti inregistra deci :

-scoaterea clientului radiat din gestiune
1174 = 4118 – suma deductibila deoarece este acoperita de provizion
-anularea ajustarii ramase fara obiect (la fel, corectand o eroare din exercitiul financiar anterior se va utiliza 1174 in loc de 781):
4912 = 1174 - suma neimpozabila de vreme ce cheltuiala a fost considerata nedeductibila la constituire
Pentru anul 2015 veti rectifica declaratia 101 luand in considerare si aceste 2 elemente.
(Daca nu ati fi detinut informatia ca radierea s-a efectuat in 2015, ci ati fi stiut numai ca la decembrie 2016 clientul nu mai exista ,
atunci cheltuiala deductibila ar fi fost aferenta anului 2016 si venitul neimpozabil la fel.)

(1 stea = nesa
Incasare vanzare cu tichete cadou. Monografie contabila
Tags: tichete cadou, inregistrari contabile, casa de marcat
Intrebare: O societatea, furnizor de dispozitive medicale, se

afla pe lista unitatilor afiliate pentru acceptarea tichetelor
cadou ca forma de plata pentru produsele comercializate. Care
este monografia contabila in acest caz? Pe casele de marcat
trebuie facute setari speciale pentru ca pe bonurile fiscale sa
apara aceasta forma de plata (de exemplu in cazul platii cu
cardul apare CEC).

Raspuns:
Casa de marcat trebuie sa permita optiunea de incasare: numerar, cec, card, tichet. La momentul incasarii, pentru sumele incasate
cu tichete, veti alege „tichet”.
Incasarea cu tichet se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 5328:
5328 = 4111
Trimiterea tichetelor incasate la unitatile emitente, in baza borderoului:

461 = 5328
Reevaluare mijloc fix complet amortizat. Monografie contabila
Tags: reevaluare, inregistrari contabile, imobilizari, amortizare
Intrebare: In anul 2008 s-a cumparat un camion cu remorca

inclusa insa pe factura nu aparea o valoare distincta pentru
remorca in valoare de 422000 lei, s-a amortizat integral iar in
decembrie 2016 a fost vandut doar capul de camion. Pentru
remorca (nestiindu-se pretul de achizitie) s-a procedat la
reevaluarea ei stabilindu-se o noua valoare de piata de 112000
lei si o noua durata de amortizare de 4 ani. S-a procedat la
scaderea din gestiune a camionului inclusiv remorca prin
articolul 2813=2133 422000 lei, vanzarea capului de tractor s-
a inregistrat prin 4111=7581 si reevaluarea remorcii 2133=105
112000 lei urmand a se amortiza in 4 ani. Inregistrarile
contabile sunt corecte? Daca da, ce se intampla cu contul 105 si
cand se inchide acesta?
Raspuns:
Ati achizitionat camionul si remorca :
2133 = 404 422.000 lei
Le-ati amortizat impreuna :

6811 = 2813 422.000 lei
La finalizarea perioadei de amortizare :

2813 = 2133 422.000 lei
Se vinde capul de camion :

4111 = 7583
Nu aveti ce destoca din gestiune – el a fost deja destocat prin inregistrarea 2813 = 2133 422.000 lei
Se reevalueaza remorca ce se pastreaza :
2133 = 105 112000 lei
Pentru ca nu veti deduce cheltuiala cu amortizarea deoarece nu ati facut practic inca o investitie pe care sa aveti dreptul sa o
recuperati, atunic nici nu veti impozita partea corespunzatoare din 105 care va fi trecuta trimestrial (pe masura amortizarii) sau la
casarea/vanzarea remorcii in 1175.
Veti inregistra deci lunar amortizarea contabila :

6811 = 2813 112.000/48 luni = 2.333,33 lei
Nu o veti deduce la calculul impozitului pe profit.

Art. 28, alin. (1) din Codul fiscal
: “(1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii mijloacelor fixe amortizabile, precum si investitiile efectuate la
acestea se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.”
In cazul dvs. nu recuperati nimic.

Trimestrial puteti trece suma din 105 in contul 1175 pe masura amortizarii :
105 = 1175 2333.33 x 3 luni = 7.000 lei
Teoretic suma din 105 este un element asimilat veniturilor. Dar cum art. 23 prevede ca sunt neimpozabile veniturile aferente
cheltuielilor nedeductibile si cum dvs. nu deduceti cheltuielile cu amortizarea, nu veti impozita nici suma capitalizata din 105.
Daca nu doriti sa faceti acest lucru trimestrial, o puteti face la realizarea activului (casarea sau vanzarea sa) :
105 = 1175 112.000 lei
ncapacitate de plata. Reducere datorie

Tags: incapacitate de plata, inregistrari contabile, ajustare TVA, codul fiscal
Intrebare: Societatea ABC se afla in incapacitate de plata

temporara. Pentru a evita actiuni in instanta incheie cu un
furnizor un acord de mediere (prin Cabinet de mediere) prin
care reduce datoria catre acesta cu 50% si anuleaza
penalitatile contractuale. In luna aprilie achita 2 transe din
esalonarea datoriei mediate negociate si in luna mai transa
finala. Furnizorul nu emite factura de storno. Societatea este
platitoare de TVA lunar in regim normal de taxare.
1. Care sunt inregistrarile contabile in aceasta situatie?

2. Care este regimul TVA al acestei reduceri de datorie?
3. Dar in situatia in care societatea ABC incheie un acord de
mediere cu un client al sau de la care incaseaza 60%?
4. Cum influenteaza aceste doua operatiuni cheltuielile si
veniturile? Se rectifica D101 a anului precedent in care au fost
inregistrate facturile de la furnizor si catre client?

Raspuns:
1. Reducerea datoriei reprezinta un venit pentru debitoarea care aplica prevederile unui plan de reorganizare care contine aceasta
masura. Veniturile din reducerea de datorii nu sunt venituri neimpozabile.
Datoriile scutite prescrise sau anulate se inregistreaza prin contul de venituri 758.
401 = 758
2. Ajustarea TVA se efectueaza potrivit art. 304 – 305 din Codul fiscal
Astfel, deducerea initiala se ajusteaza daca exista modificari ale elementelor luate in considerare pentru determinarea sumei
deductibile, intervenite dupa depunerea decontului de taxa, inclusiv in cazurile prevazute la art. 287.
Art. 287 prevede ca baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:

- In cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate,
precum si in cazul desfiintarii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza ca urmare a unui acord scris
intre parti sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive/definitive si irevocabile, dupa caz, sau in urma unui arbitraj.
- In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a falimentului
prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata.
Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, iar, in cazul
falimentului beneficiarului, incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legislatia
insolventei, hotarare ramasa definitiva/definitiva si irevocabila, dupa caz.
- In cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate dupa
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Potrivit normelor date in aplicarea acestui articol in situatiile prevazute la art. 287 din Codul fiscal
, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa
facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 287 din Codul
fiscal
intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile.
In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce
care vor fi transmise si beneficiarului.
In sensul art. 287 lit. b) din Codul fiscal

, desfiintarea unui contract reprezinta orice modalitate prin care partile renunta la contract de comun acord sau ca urmare a unei
hotarari judecatoresti sau a unui arbitraj.
In cazul bunurilor, daca desfiintarea contractului presupune si restituirea bunurilor deja livrate, nu se considera ca are loc o noua
livrare de la cumparator catre vanzatorul initial.
In cazul prestarilor de servicii, art. 287 lit. b) din Codul fiscal
se aplica numai pentru servicii care nu au fost prestate, desfiintarea unui contract care are ca obiect prestari de servicii avand
efecte numai pentru viitor in ce priveste reducerea bazei de impozitare.
Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial, potrivit prevederilor art. 304 alin. (1) lit. b) dinCodul
fiscal
, numai pentru operatiunile prevazute la art. 287 lit. a) - c) si e) din Codul fiscal
.
Consider ca pentru ajustarea TVA aferenta datoriei scutita este necesar ca furnizorul sa emita facturi de stornare a datoriei daca
datoria este aferenta unor bunuri nelivrate sau servicii neprestate. In aceasta situatie se va ajusta TVA dedusa initial, pe baza
facturii de stornare.
Daca furnizorul acorda o reducere comerciala sau financiara care sa reprezinte valoarea sumei scutite, de asemenea va emite o
factura cu reducerea respectiva. In baza acestei facturi de reducere se va ajusta TVA coespunzator.
In situatia in care are loc doar o reducere a datoriei care nu se incadreaza in una din situatiile de mai sus (acordarea unor reduceri
sau stornare aferenta unor bunuri nelivrate, servicii neprestate) furnizorul nu va ajusta TVA, deoarece bunurile/serviciile au fost
deja utilizate generand la randul lor servicii sau bunuri pentru care s-a colectat TVA.
Nu se ajusteaza TVA in acest caz.
3. In situatia in care se renunta partial la o creanta, fara acordarea unor reduceri sau renuntarea la contract aceasta se va
inregistra ca o cheltuiala, prin articolul contabil:
654 = 411
In ceea ce priveste TVA, daca reducerea este aferenta unor servicii neprestate sau bunuri nelivrate din cadrul unui contract se va
emite factura de stornare pentru valoarea acestor bunuri/servicii. In acest caz se va ajusta TVA colectata.
In situatia in care se convine acordarea unor reduceri comerciale /financiare, se emite o factura de reducere care se va inregistra
prin contul 609 si va conduce la ajustarea TVA colectata.
In cazul neincasarii creantei fara incadrarea in una din situatiile anterioare, nu se emite factura de stornare si nu se ajusteaza TVA.
In acest caz ajustarea este permisa numai in cazul unui plan de reorganizare sau a falimentului beneficiarului.
4. Anularea datoriei, respectiv a creantei afecteaza numai veniturile si cheltuielile perioadei curente, in care are loc ajustarea, prin
conturile 758 respectiv 654.
Aceste sume se vor regasi in contul de profit si pierdere al perioadei curente si nu afecteaza perioadele anterioare nici ca inregistrari
contabile nici ca efecte fiscale.
Efectul se va regasi in anul in care se inregistreaza aceste venituri si cheltuieli.
Veniturile din anularea creantelor sunt venituri impozabile

De asemenea, in masura in care cheltuielile cu penalitatile au fost deductibile, veniturile din anularea acestora sunt venituri
impozabile
Cheltuielile cu scoaterea din evidenta a creantelor sunt cheltuieli deductibile numai pentru partea acoperita de provizion. In masura
in care nu a fost constituit provizion pentru creanta care nu se mai incaseaza, cheltuiala aferenta inregistrata in contul 654 este
nedeductibila.
Acordati o nota ra
Acoperirea pierderilor contabile din rezerve
Tags: pierdere contabila, rezerve, inregistrari contabile, OMFP 1802/2014
Intrebare: Se poate acoperi pierderea din 2016 din alte rezerve

constituite din profit din anii anteriori?
Raspuns: La pct. 423 din Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale
consolidate, aprobate prin OMFP 1802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca:
"423.
(1) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar curent, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale
conform legii, si cel reportat aferent exercitiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit
hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale."
In ceea ce priveste acoperirea pierderilor din rezerve, potrivit art. 26 din Codul Fiscal
reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa, inclusiv rezerva legala, se include in rezultatul
Prin urmare, daca la constituirea rezervelor ati beneficiat de, avantaje fiscale (deduceri), cum ar fi de exemplu la constituirea
rezervei legale (cont 1061) trebuie sa luati in considerare aceasta deducere la calculul impozitului pe profit si sa o considerati un
element similar veniturilor (declaratia 101). Prin urmare, nu se pot anula rezervele legale constituite potrivit legii.
Daca nu sunt influente fiscale sau este vorba despre acoperirea pierderilor din alte rezerve (cont 1068), se va intocmi un Proces
verbal, aprobat de Adunarea Generala a Asociatilor, care va aproba acoperirea pierderilor contabile prin diminuarea rezervelor.
Inregistrarea contabila va fi:
1068 = 1171 analitic pierdere an
Scoaterea din evidenta a creantelor si datoriilor. Monografie contabila

Tags: creante, inregistrari contabile, prescriptie, codul fiscal
Intrebare: Pentru operatorii economici este obligatorie

scoaterea din evidenta a furnizorilor si clientilor prescrisi? Care
este baza legala pentru aceasta obligatie sau este o optiune a
factorilor de decizie din firma? Exista sanctiuni in cazul in care
nu se aduce la indeplinire aceasta procedura la implinirea
termenului de prescriptie?
Care este modalitatea de scoatere din evidenta contabila a unor
furnizoriclienti care sunt sau nu sunt prescrisi (dar nu mai pot
fi platiti/incasati din diverse motive � radiere, dizolvare,
imposibilitatea contactarii, insolventa, faliment etc pentru care
s-au constituit ori nu s-au constituit provizioane si care sunt
implicatiile fiscale si inregistrarile contabile in cazul unei
societati platitoare de impozit pe profit si TVA?
Ce tipuri de creante intra in categoria celor la care se refera
ajustarile de la art. 26 lit. c) si j) din Codul fiscal
(adica atat cele asupra clientilor din vanzari de
bunuriexecutari de lucrari/prestari de servicii cat si alte tipuri
de creante) avand in vedere prevederile pct. 19 alin. (3) si alin.
(6) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
?

Raspuns:
1. Dupa incheierea termenului de prescriptie , scoaterea din evidenta a furnizorlor si clientilor este o optiune a factorilor de decizie
din firma.
Conform Codului civil
prescrierea datoriei reprezinta un drept de care debitorul se poate prevala in instanta, si nu o obligatie.
Nu exista niciun act normativ care sa impuna scoaterea din evidenta a creantelor si datoriilor dupa incheierea termenului de
prescriptie.
2. Scoaterea din evidenta a clientilor si furnizorilor se face pe baza Hotararii conducerii firmei.
Scoaterea din evidenta a crentelor – aspecte fiscale
1) TVA
- Daca exista o hotarare judecatoreasca de inchidere a falimentului sau eliminare a creantei (in cazul reorganizarii) si creanta nu
este mai veche de 5 ani (termenul de prescriptie pentru obligatii fiscale), atunci aveti dreptul sa ajustati in favoarea dvs. TVA
colectata la inregistrarea initiala a facturilor, conform art. 287, litera d) din Codul fiscal
:
“Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii: (…)d) In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor
prestate nu se poate incasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de reorganizare
admis si confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata. Ajustarea este
permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, iar, in cazul falimentului
beneficiarului, incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legislatia insolventei,
hotarare ramasa definitiva/definitiva si irevocabila, dupa caz. in cazul in care ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti de
confirmare a planului de reorganizare sunt incasate sume aferente creantelor modificate sau eliminate prin planul de reorganizare,
se anuleaza ajustarea efectuata, corespunzator sumelor respective prin decontul perioadei fiscale in care acestea sunt incasate;”.
Normele metodologice explica :
“(6) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 287 lit. d) din Codul fiscal
. In cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a punerii in aplicare a unui
plan de reorganizare admis si confirmat printr-o hotarare judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau
eliminata, ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare,
daca aceasta a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2016. In cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza
anularea taxei neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate.”
In contabilitate ajustarea TVA se reflecta astfel :
- “in negru”:
4427 = 4118 valoarea TVA din factura initiala
"TVA colectata" "Clienti incerti sau in litigiu"
- sau “in rosu”, in functie de posibilitatile programului de contabilitate :

4118 = 4427 - valoarea TVA din factura initiala
"Clienti incerti sau in litigiu" "TVA colectata"
- scoaterea din evidenta a creantei cu suma neta, neincasata, dupa scaderea TVA:
654 = 4118 valoarea din factura fara TVA
- anularea provizionului constituit (daca el exista):
491 = 7814
TVA se poate ajusta numai in cazul in care sunt indeplinite conditiile de la art. 287. Nu conteaza daca s-au constituit ajustari pentru
depreciere sau nu.
2) Deductibilitatea cheltuielii cu scoaterea din evidenta a clientilor
Dpv contabil, la scoaterea din evidenta a clientilor se fac urmatoarele inregistrari :
654 = 4118
si , daca a fost inregistrata o ajustare pentru depreciere, aceasta se anuleaza, ea ramanand fara obiect :
491 = 7814
Venitul din 7814 va urma, dpv. fiscal, acelasi tratament pe care l-au avut cheltuielile la constituirea ajustarii :
- In cazul in care cheltuiala (6814) a fost considerata nedeductibila, suma din 7814 va fi neimpozabila (art. 23, litera d) din Codul
fiscal
)
- In cazul in care cheltuiala (6814) a fost dedusa, suma din 7814 va f impozabila la calculul impozitului pe profit.
Deductibilitatea cheltuielii din 654 va fi apreciata in functie de prevederile art. 25, alin. (4), litera h) din Codul fiscal
:
“(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
nr. 85/2014
;
6. au fost incheiate contracte de asigurare;”
Daca se deduce cheltuiala trebuie sa existe neaparat o copie a sentintei judecatoresti care atesta situatia pe baza careia s-a
exercitat dreptul de deducere.
Scoaterea din evidenta a furnizorilor – aspecte fiscale
La scoaterea din evidenta a furnizorilor neachitati venitul din 7588 este intotdeauna impozabil la calculul impozitului pe profit.
In contabilitate, scoaterea din gestiune a furnizorilor se inregistreaza :
401 = 7588 cu intreaga valoare din contul 401
“Furnizori” “Alte venituri din exploatare”
3. Ce tipuri de creante intra in categoria celor la care se refera ajustarile de la art. 26, lit.,,c’’ si ,,j’’ din Codul fiscal
.
In aceasta categorie intra toate creantele comerciale - cele asupra clientilor din vanzari de bunuri/executari de lucrari/prestari de
servicii – plus cele asupra altor debitori (461, 45x), incepand cu 1 ian 2016.
Iata ce spuneau Normele metodologice la 31.12.2015:
“53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale,
marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o
perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.”
Deci pana la decembrie 2015 provizioanele se constituiau numai pentru facturile emise clientilor. Din ianuarie 2016 se accepta
constituirea de provizioane deductibile si pentru alte tipuri de creante sau creante pentru care nu s-au emis neaparat facturi.

Corectare erori. Tratament fiscal si contabil
Tags: corectare erori, dosarul preturilor de transfer, inregistrari contabile
Intrebare: Societatea are actionari 100% persoane juridice

nerezidente din Franta si are ca obiect de activitate prelucrari
asupra bunurilor mobile corporale adica servicii lohn.
Actionarul majoritar nerezident din Franta ne trimite piese
metalice pe baza de proforma din Franta la care societatea face
diverse prelucrari conform comenzilor primite dupa care le
facturam aceste servicii actionarului respectiv.
In anul 2016 a avut loc un control de la ANAF pe tema

dosarului preturilor de transfer pentru perioada 2011-2015
societatea realizand pierdere 3 ani consecutivi in aceasta
perioada. Control s-a finalizat in luna ianuarie 2017 cu o decizie
de impunere prin care s-a stabilit reajustarea veniturilor pentru
aceasta perioada si in impozit pe profit suplimentar de plata. La
indicatiile inspectorilor ANAF societatea a emis factura de
reajustare a veniturilor catre clientul afiliat cu urmatoarea
monografie:
4111=117 suma de reajustare a veniturilor
117=441 suma impozit pe profit suplimentar
Clientul nu doreste sa recunoasca aceasta factura care s-a emis

in ianuarie 2017. S-a procedat corect privind contabilizarea
acestei decizii de impunere? Exista si o alta modalitate de a
trata contabil aceasta decizie? Pot scoate din evidenta factura
emisa in ianuarie 2017 catre clientul afiliat?

Raspuns:
La corectarea erorilor contabile se aplica prevederile pct. 65 - 68 din OMFP 1802/2014.
Astfel, corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.
Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai
multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:
a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a
evenimentelor si fraudelor.
Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat prin contul
1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile".
Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat.
Totusi, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere.
Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile.

Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza
situatiilor financiare anuale.
Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala ori
cumulata a elementelor. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor
financiare ale acelor exercitii.
In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative
prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv
modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
In notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii cu privire la natura erorilor constatate si perioadele afectate
de acestea.
Prin urmare, avand in vedere ca veniturile constatate in plus sunt aferente unei perioade anterioare (2011-2015) corectarea
acestora se face in mod corect prin articolul contabil
411 = 1174
In masura in care veniturile stabilite in plus sunt considerate nesemnificative ca suma, acestea pot fi corectate pe seama veniturilor
curente
411 = 704
Similar cheltuiala cu impozitul pe profit fiind aferenta unei perioade anterioare se corecteaza pe seama rezultatului reportat, prin
articolul contabil
1174 = 441
In masura in care clientul nu accepta plata diferentelor constatate si se doreste eliminarea creantelor se au in vedere prevederile
pct. 328 din OMFP 1802/2014.
Astfel, la scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, entitatile trebuie
sa demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.
Termenul de prescriere al creantelor este de 3 ani.
Consider ca scoaterea din gestiune a creantei neincasate se poate face la prescrierea acesteia, prin articolul contabil:
654 = 411
Sunt cheltuieli nedeductibile potrivit art. 25 alin 4) lit. h) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea
neacoperita de provizion, potrivit art. 26 , precum si cele inregistrate in alte cazuri decat urmatoarele:
nr. 85/2014
;
6. au fost incheiate contracte de asigurare;
Acordati o nota raspunsulu

Acoperirea pierderilor contabile din capital social si rezerve
Tags: pierdere contabila, capital social, rezerve, inregistrari contabile
Intrebare: Se poate acoperi pierderea din capital social? Se pot

majora rezervele din capital social? Ce presupune? Care sunt
notele contabile?

Raspuns:
Cadrul juridic in baza caruia societatea poate efectua reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor contabile este
reglementat la art. 153^24 alin. (4), art. 207 alin. (1) si art. 208 din Legea nr. 31/1990 a societatilor, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare.
Redam in continuare, aceste prevederi:

"Art. 153^24 alin. (4) Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca,
cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art.
10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din
rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate
din capitalul social.
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face
reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei."
La pct. 412 si 423 din Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale
consolidate, aprobate prin OMFP 1802/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca:
"412.
(4) Operatiunile care se inregistreaza in contabilitate cu privire la micsorarea capitalului sunt, in principal, urmatoarele: reducerea
numarului de actiuni sau parti sociale sau
diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea
pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operatiuni, potrivit legii.
423. _
(1) Pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar curent, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale
conform legii, si cel reportat aferent exercitiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit
hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale."
Asadar, societatea poate sa procedeze la reducerea capitalului social, pana la limita legala, de 200 lei, in cazul SRL-urilor, pentru
acoperirea pierderilor contabile.
Valoarea capitalul social este produsul a doi factori: numar parti sociale si valoarea lor nominala.
Reducerea capitalului social se face cu reducerea unuia sau a ambilor factori.
Daca se procedeaza la reducerea doar a unuia dintre acestia, se reduce fie numarul de parti sociale, pastrand aceeasi valoarea
nominala, fie valoarea nominal, dar care nu trebuie sa fie sub valoarea de 10 lei per/parte sociala, potrivit art. 11 alin. (1) din
Legea 31/1990.
Daca se procedeaza la reducerea ambilor factori, trebuie sa se tina cont de faptul ca valoarea nominala a unei parti sociale nu
trebuie sa ajunga sub limita minima de 10 lei.
De retinut faptul ca reducerea capitalului social nu are drept efect vreo restituire catre asociati a vreunei sume de bani, din acest
motiv, in formula prin care se evidentiata aceasta operatiunue nu apare contul de decontari cu asociatii.
La functiunea contului 101 din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014 se arata:
"In debitul contului 101 "Capital" se inregistreaza:

- acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile financiare precedente, care reduc capitalul social, conform hotararii adunarii
generale a actionarilor/asociatilor (117);"
De aici rezulta ca inregistrarea contabila, pentru evidentierea acoperirii pierderii contabile prin reducerea capitalului social este
urmatoarea:
1012 = 1171 analitic pierdere an …
In ceea ce priveste acoperirea pierderilor din rezerve, potrivit art. 26 din Codul Fiscal
reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa, inclusiv rezerva legala, se include in rezultatul
Prin urmare, daca la constituirea rezervelor ati beneficiat de, avantaje fiscale (deduceri), cum ar fi de exemplu la constituirea
rezervei legale (cont 1061) trebuie sa luati in considerare aceasta deducere la calculul impozitului pe profit si sa o considerati un
element similar veniturilor (declaratia 101). Prin urmare, nu se pot anula rezervele legale constituite potrivit legii.
Daca nu sunt influente fiscale sau este vorba despre acoperirea pierderilor din alte rezerve (cont 1068), se va intocmi un Proces
verbal, aprobat de Adunarea Generala a Asociatilor, care va aproba acoperirea pierderilor contabile prin diminuarea rezervelor.
Inregistrarile contabile vor fi:

si/sau
Scoaterea din evidenta contabila a unei facturi neincasate
Tags: facturi neincasate, inregistrari contabile, OMFP 1802/2014, stornare
Intrebare: Care este tratamentul in cazul in care am de incasat

o factura de la un client din iulie 2015 iar clientul a refuzat sa o
platesca, respectiv 96 lei?
Administratorul vrea sa renunte la suma de incasat de la acest
client. Am emis factura de stornare in luna martie 2017 dar
firma nu mai este la sediul declarat iar administratorul m-a
instiintat ca societatea nu mai functioneaza. La Registrul
comertului firma figureaza ca este in functiune. Care este
procedura de urmat?

Raspuns:
Pentru bunuri livrate/ servicii prestate, nu se emite factura de stornare.
Creantele si obligatiile fata de terti trebuie inventariate anual, verificate si confirmate pe baza extraselor soldurilor debitoare si
creditoare ale conturilor respective, conform „Extrasului de cont" cod 14-6-3, prezentat ca model in anexele la normele
metodologice date in aplicarea OMFP 2861/2009 sau pe baza punctajelor reciproce scrise.
La scaderea din evidenta a creantelor/datoriilor se va tine seama si de prevederile pct. 328 din Reglementarile contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014 conform carora
trebuie sa se faca dovada ca au fost intreprinse toate demersurile legale pentru decontarea creantelor si datoriilor.
Este necesar ca administratorul firmei sa consemneze intr-o decizie scrisa scoaterea din evidenta contabila a crentei respective, in
care se va stipula denumirea clientului documentele (nr. si data), valoarea creantei/debitului neincasata/neplatite, facand trimitere
si la motivele ce au stat la baza deciziei.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala este nedeductibila.
Pentru sumele care nu mai pot fi confirmate, respective incasate, in cazul dat, acestea se vor elimina din evidenta contabila prin
urmatoarele formule contable: 6588= 4111/4118/461.
Majorare capital social prin noi aporturi de numerar si prin conversia unor creante ale
creditorilor asupra societatii. Aspecte contabile si procedurale
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 13-Apr-2017
Tags: majorare capital social, OMFP 1802/2014, expertiza extrajudiciara
Intrebare: O firma din Romania vrea sa faca majorare de

capital social astfel:
1) 70% Spania - compensarea unei datorii comerciale
transformata in imprumut comercial pe termen lung. Avem in
sold facturi neachitate si se emite trimestrial factura de
dobanda
2) 30% Polonia - prin virament in valuta.
Ce implicatii contabile, fiscale si juridice sunt? Se intocmeste
Raport de expertiza extrajudiciara? Daca da poate sa il emita
firma de contabilitate cu care avem contract?

Raspuns:
Din punct de vedere contabil:
Prezentam, din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, cele mai importante elemente legate de capitalul social,
de decontarile cu asociatii privind capitalul si de prima de emisiune:
"93. Capitalurile proprii raman evidentiate la valorile din contabilitate.

320. _
(1) Inregistrarea contravalorii in lei a capitalului social subscris in valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de
Banca Nationala a Romaniei, din data subscrierii.
(2) Diferentele de curs valutar intre cursul de la data subscrierii si cursul de la data varsarii capitalului social in valuta se
inregistreaza la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
347. Contabilitatea decontarilor intre entitatile din cadrul grupului si cu actionarii/asociatii cuprinde operatiunile care se
inregistreaza reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea entitatii debitoare, cat si a celei creditoare, precum si
decontarile intre actionari/asociati si entitate privind capitalul social, ...
412.
(2) Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor
sau a partilor sociale subscrise si varsate.
(3) Principalele operatiuni care se inregistreaza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea si emisiunea de
noi actiuni, incorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii."
In ceea ce priveste functiunea contului 456:
"Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu actionarii/asociatii privind capitalul.
Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" este un cont bifunctional.
In debitul contului 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari/asociati, in natura si/sau numerar, capitalul social majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi
actiuni/parti sociale, precum si capitalul preluat in urma operatiunilor de reorganizare, potrivit legii (101);
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizarii, aportului la capital si/sau din conversia obligatiunilor in actiuni
(104);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente aportului in valuta (765).
In creditul contului 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" se inregistreaza:

- sumele depuse ca aport in numerar (512, 531);
- imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertite in actiuni (161);

- diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, sau cu ocazia
varsarii capitalului social subscris in valuta (665);
Soldul debitor al contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat, iar cel creditor, datoriile entitatii fata de
actionari/asociati."
Din punct de vedere juridic:
In legea nr. 31/1990 a societatilor - republicata, cu modificarile si completarile ulterioare - se arata:
"Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul
unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau
a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in
afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.
Art. 221
Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210."
Din textele citate, se deduc urmatoarele aspecte:

- capitalul social - evidentiat in contul 1012 - se evidentiaza in contabilitate in lei la valoarea sa initiala de la data subscrierii (de la
data infiintarii societatii sau de la data efectuarii unor majorari), fara a suferi eventuale reevaluari in functie de cursul unei valute,
daca este exprimat intr-o moneda straina, respectiv ramane inregistrat in contabilitate in lei la cursul de la data subscrierii;
- eventualele diferente de curs se stabilesc doar in ceea ce priveste contul 456 "Decontari cu asociatii" si conturile de terti (sau de
capitaluri) in care se afla inregistrate datoriile ce se convertesc in capital social - in cazul in care capitalul social este exprimat intr-o
valuta, iar imprumutul este, la randul sau, exprimat in valuta; - capitalul social este produsul a doi factori: numar parti sociale si
valoarea nominala a partii sociale. Asadar, capitalul social se evidentiaza ca o valoare egala cu o cantitate (numar parti sociale)
inmultita cu un pret (valoarea nominala a unei parti sociale).
Cele doua elemente constitutive ale capitalului social sunt stabilite si bine determinate, la infiintarea societatii, prin actul constitutiv,
sau ulterior, prin hotararea AGA pentru efectuarea unor majorari.
Modificarea valorii capitalului social - in cazul de fata, majorarea acestuia prin conversia unor datorii si prin aporturi in numerar - se
face modificand unul dintre elementele care formeaza capitalul social, respectiv fie majorarea cantitatii (a numarului de parti
sociale), fie prin majorarea valorii nominale. Insa cel mai probabil, majorarea se face prin emiterea de noi parti sociale, pastrandu-
se valoarea nominala.
Daca imprumul (datoria) care se converteste in capital social este exprimat in valuta, acesta va fi decontat (prin nota 167 / 401 =
456) la cursul BNR stabilit la data subscrierii majorarii capitalului, rezultand, bineinteles, diferente de curs valutar intre cursul de la
finele lunii precedente la care a fost reevaluat contul 167 / 401 si cursul valutar de la data subscrierii majorarii, care se vor inchide
prin 6651 sau 7651.
De semenea, ar putea aparea diferente de curs valutar la contul 456 - intre cursul de la data subscrierii majorarii capitalului social
si data aportarii efective (data incasarii efective in extrasul de cont bancar a sumei in valuta).
Datoria societatii care se va converti in capital social este inregistrata, probabil, fie in contul 401, fie in contul 167. Oricum, nu are
importanta contul contabil in care este inregistrata datoria societatii ce se converteste in calipatl socia, operatiunile de majorare
fiind aceleasi.
Fata de cele prezentate, pentru speta dvs vom prezenta urmatorul exemplu:
- majorare capital social prin emisiunea de 450 parti sociale la o valoare nominala de 10 lei / parte sociala = 4500 lei valoare
nominala, reprezentand 1000 euro * 4,5 lei/euro curs de la data subscrierii majorarii;
- majorarea se face prin conversia unui imprumut de 700 euro si aport de numerar de 300 euro.
1) in luna aprilie 2017, la data de 05.04.2017, are loc subscrierea majorarii capitalului social - prin emiterea de noi parti sociale,
pastrand valoarea nominala aceeasi ca la infiintare, de 10 lei:
456 = 1011 4500 lei (1000 euro * 4.5 lei/euro) sau 450 ps * 10 lei / ps valoare nominala
2)
a) tot in luna aprilie 2017, la data de 05.04.2017 are loc inregistrarea aportarii imprumutului de catre asociati, la cursul de la data
subscrierii:
401 / 167 = 456 700 euro * 4,5 lei / euro = 3150 lei
Practic, am considerat ca tot la data subscrierii majorarii, s-a efectuat in contabilitate inchiderea (conversia) contului de datorie
(401 / 167) in aport la capitalul social, operatiune inregistrata tot la cursul de 4,5 lei/euro – curs de la data subscrierii.
b) la data de 07.04.2017, se inregistreaza incasarea sumei de 300 euro in contul bancar al firmei, pe baza extrasului, la cursul de la
data incasarii de 4,4 lei/euro:
5124 = 456 300 euro * 4,45 lei / euro =1335 lei.
Contul 401 / 167 a fost reevaluat la cursul de la finalul lunii martie, de 4,4 lei/euro, avand o valoare in lei de 3080 lei (700 euro *
4,4 lei/euro).
Rezulta o diferenta nefavorabila de curs de 70 lei aferenta contului 401 / 167, intre cursul de la data aportarii (de 4,5 lei/euro) si
cursul de la ultima reevaluare (de 4,4 lei/euro), care se inregistreaza astfel:
6651 = 401 / 167 70 lei (700 euro * 4.5 – 700 euro * 4.4)
De asemenea, rezulta o diferenta de curs valutar nefavorabila de 15 lei aferenta contului 456 pentru aportul de numerar, intre
cursul de la data subscrierii (de 4,5 lei/euro) si data incasarii efective a sumei in valuta (de 4,45 lei/euro), care se inregistzreaza
astfel:
6651 = 456 15 lei (300 euro * 4.5 – 300 euro * 4.45)
3) inregistrarea capitalului social subscris si varsat, la valoarea nominala:

1011 = 1012 450 ps * 10 lei = 4500 lei (format don 1000 euro * 4.5 lei/euro).
Capitalul social, evidentiat in contul 101, chiar daca este exprimat in valuta, nu se reevalueaza in functie de evolutia cursului
valutar, acesta ramanand inregistrat la valoarea nominala.
Din acest moment, odata ce capitalul social a fost varsat integral, societatea nu mai are nici o obligatie privind reevaluarea lunara a
vreunui element contabil participant la operatiunea prezentata mai sus.
Sumele initiale in valuta din contul 401 / 167 - convertite in capital social - trebuie scazute tot in valuta, la cursul de la data
subscrierii, inregistrandu-se, apoi, diferentele de curs valutar, dintre cursul valutar de la data subscrierii (din aga) si ultimul lor curs
de reevaluare.
Din punct de vedere fiscal nu sunt aspecte deosebite, cheltueilile din diferente nefavorabile sunt cheltuieli deductibile si veniturile
din diferentele de curs valutar (daca exista) sunt impozabile la calculul impozitului pe profit.
Din punct de vedere juridic, documentele principale care se intocmesc cu aceasta ocazie sunt urmatoarele:
 hotararea AGA
 actul constitutiv modificat (de fapt, actualizat) cu noile date
 extrasul de cont in care este evidentiata incasarea sumei in valuta
 nota contabila privind conversia datoriei in capital social /(prezentata mai sus).
La Registrul Comertului se depun urmatoarele documente (informatii preluate de pe site-ul ONRC):
Documentele necesare pentru inregistrarea mentiunii privind majorarea capitalului social al societatilor:
Cererea de inregistrare (original) – formular tipizat pus la dispozitie de catre ONRC;
Actul modificator al actului constitutiv (hotararea adunarii generale a asociatilor/actionarilor sau decizia asociatului unic/ Consiliului
de administratie/ directoratului sau actul aditional la actul constitutiv (original);
Nota:
Hotararea AGA/decizia asociatului unic va cuprinde: antetul firmei, nr. si data, semnaturile persoanelor abilitate; in cazul in care
actul modificator este un act aditional in forma autentica, nu se va mai depune si hotararea adunarii generale in baza careia acesta
a fost incheiat. in preambul se va preciza modul de convocare AGA, precum si indeplinirea conditiilor de validitate a hotararii,
conform dispozitiilor legale sau statutare.
Actul modificator poate fi autentificat de notarul public/poate fi atestat de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, modificata/poate
contine darea de data certa a notarului public sau a serviciului de asistenta din cadrul ORC/poate fi incheiat sub semnatura privata;
forma autentica a actului modificator este obligatorie in cazul SNC sau SCS.
Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor la capitalul social (copii);
Nota:
pentru aporturile in numerar: foaie de varsamant, ordin de plata, chitanta CEC etc;
pentru aporturile in creante lichide si exigibile, detinute de asociati sau actionari asupra societatii, constituite prin subscriere
integrala si simultana: titlurile de creanta (cambii, contracte de imprumut bancar sau civil etc.), raportul de expertiza (copii),
raportul administratorilor si cenzorilor;
Actul constitutiv actualizat:
Nota:
Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul vor depune la registrul comertului actul
modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul incheierii
judecatorului-delegat.
Daca este cazul:
hotararea adunarii generale a actionarilor prin care se limiteaza sau se ridica dreptul de preferinta, pentru publicare in Monitorul
Oficial si mentionare in registrul comertului;
Nota:
in situatia in care adunarea generala a actionarilor din SA si SCA aproba termenul de 30 de zile pentru exercitarea dreptului de
preferinta pentru majorarea capitalului social, sau decide limitarea sau ridicarea acestuia, in prealabil, se vor depune in vederea
mentionarii in registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei: cererea de depunere si/sau mentionare acte,
hotararea AGA/decizia consiliului de administratie/directoratului si dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale (originale).
decizia consiliului de administratie/directoratului de restrangere sau ridicare a dreptului de preferinta al actionarilor existenti, pentru
publicare in Monitorul Oficial;
Nota:
in situatia in care adunarea generala a actionarilor din SA si SCA aproba termenul de 30 de zile pentru exercitarea dreptului de
preferinta pentru majorarea capitalului social, sau decide limitarea sau ridicarea acestuia, in prealabil, se vor depune in vederea
mentionarii in registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei: cererea de depunere si/sau mentionare acte,
hotararea AGA/decizia consiliului de administratie/directoratului si dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale (originale).
actul doveditor al creantei, situatiile financiare si balanta insotitoare, dupa caz, in situatia in care majorarea capitalului social se
efectueaza prin conversia unor creante certe, lichide si exigibile asupra societatii, in copie;
Daca este cazul:
declaratiile date pe proprie raspundere de catre noii asociati care prin majorare au dobandit parti sociale din care sa rezulte ca
indeplinesc conditiile legale pentru detinerea acestor calitati (original) - detalii;
Nota:
Declaratiile date pe propria raspundere de catre persoanele care, potrivit legii, au aceasta obligatie, pot fi facute in forma autentica
de notarul public, in forma atestata de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, modificata, sau cu darea de data certa prin serviciile
de asistenta din cadrul ORC.
dupa caz, declaratia autentica pe propria raspundere a persoanei fizice cetatean strain in nume propriu sau ca reprezentant al
persoanei juridice straine care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale, in original si, dupa
caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un notar public pentru asociatii care intra
in societate;
certificat, original sau copie certificata si traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie legalizata de un
notar public, de la registrul in care este inmatriculata persoana juridica din strainatate, care sa ateste existenta acesteia;
avizele prealabile prevazute de legile speciale (original);
imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile
legale (original);
Dovezile privind plata tarifului legal.
Din informatiile prezentate de catre ONRC, rezulta ca trebuie intocmit si prezentat in copie, odata cu depunerea celorlalte
documente, si un raport de expertiza contabila extrajudiciara, care sa ateste caracterul cert, lichid si exigibil al creantelor detinute
de creditori asupra societatii si care se convertesc in capital social.
O expertiza contabila, fie ea si extrajudiciara, se realizeaza in conformitate cu Standardul profesional nr. 35 "Expertize contabile".
Conform acestui standard, precum si conform unei modificari aduse acestuia, publicata pe site-ul CECCAR Brasov, avem
urmatoarele prevederi imperative referitoare la independenta expertului contabil fata de parti:
"3511 INDEPENDENTA EXPERTULUI CONTABIL (3511.1-3511.7)
Expertii contabili numiti, recomandati de parti in cazul expertizelor judiciare cat si in cazul expertizelor extrajudiciare „au obligatia
sa fie independenti fata de beneficiarii expertizelor sau de partile interesate in expertiza”
Atat expertii numiti, cat si cei recomandati de parte trebuie sa tina seama de toate cazurile de incompatibilitate , abtinere si
recuzare prevazute de Codurile de procedura si de reglementarile Corpului in special Codul etic national al profesionistilor contabili.
Expertii aflati in astfel de situatii sunt obligati sa informeze in scris organul care i-a numit."
De aici rezulta ca expertiza contabila extrajudiciara referitoare la obiectivul mentionat mai sus trebuie efectuata de catre un expert
contabil independent si nu poate fi realizata de catre firma dvs de contabilitate.
Acordati o nota rasp
Scoaterea din evidenta a creantelor aferente unor exercitii precedente. Inregistrarea
ajustarilor. Aspecte fiscale si contabile
Otilia-Mihaela Roman, valabil la 30-Mar-2017
Tags: creante, inregistrari contabile, provizioane, ajustare TVA
Intrebare: In balanta de verificare la data de 31.12.2016 soldul

contului 4111 este mai mare de un an si pentru care nu au fost
constituite provizioane in anii precedenti. Soldul contine sume
mai vechi de 31.12.2014 si 10% sunt sume pana la data de
30.06.2015.
Compenenta balanta de verificare:
- actionati in instanta 3.546.706,74 lei
- acordat de instanta 660.818,11 lei
- faliment acordat in instanta 27,00 lei
- insolventa acordat de instanta 558,00 lei
- prescris prin hotarari judecatoresti 1.288.401,29 lei
- faliment prescris 3.422,78 lei
- insolventa prescrisa 161.093,73 lei
- pe rol in curs instanta 1.432.970,83 lei.
1. Constituirea de provizioane aferente falimentului si

scoaterea din evidenta a creantelor pierdute definitiv in
instanta cu horarare judecatoreasca definita din anul 2015,
prescrise conform legii in anul 2015, se vor reflecta in situatiile
financiare ale anului 2016 sau se corecteaza anul 2015 prin
rezultatul reportat aceste valori denatureaza semnificativ
rezultatele anului 2016 daca vor fi reflectate in anul 2016?
Daca se fac corectiile in anul 2015 ce note contabile trebuie
intocmite?
2. Pentru creantele aflate in curs in procese judecatoresti
provizioanele se fac in 2015 sau pentru acestea se pot face in
anul 2016? Creantele sunt mai vechi de 31.12.2014 insa
inregistrarea pe cheltuieli in anul 2016 denatureaza
semnificativ rezultatul obtinut in anul 2016.
3. Daca se vor reflecta in anul 2016 aceste cheltuieli se supun
deductibilitatii conform Codului fiscal
? TVA aferenta creantelor detinute la societatile falimentare si
insolventa poate fi dedus din baza de impozitare? Ce note
contabile trebuie facute?

Raspuns:
Din punct de vedere contabil, inregistrarea in contabilitate a ajustarilor de valoare pentru creante se face potrivit Reglementarilor
contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, valabile de la data de 01 ianuarie 2015.
Din punct de vedere fiscal, la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal
valabil de la data de 01 ianuarie 2016 sunt prezentate caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca ajustarile pentru
deprecierea creantelor, intre care aceea de a fi "inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile".
In varianta codului fiscal
de pana la data de 31 decembrie 2015, la art. 22 alin. (1) lit. c) nu era prevazuta o atare caracteristica de indeplinit de catre
provizioanele (denumire veche) pentru clienti neincasati.
Aspecte contabile privind ajustarile de valoare:

Potrivit punctului 8 alin. (8) din Reglementarile contabile, ajustarile de valoare au urmatoarea definitie:
"(8) ajustari de valoare inseamna ajustarile destinate sa tina cont de modificarile valorilor activelor individuale, stabilite la data
bilantului, indiferent daca modificarea este definitiva sau nu. Ajustarile negative de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in
continuare amortizari, si/sau ajustari provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in
functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii respective;"
Ajustarile de valoare sunt tratate, in cadrul Reglementarilor contabile, in urmatoarele paragarafe:

"51. _
(1) Principiul prudentei. La intocmirea situatiilor financiare anuale, recunoasterea si evaluarea trebuie realizate pe o baza prudenta
si, in special:
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit. inregistrarea ajustarilor
pentru depreciere sau pierdere de valoare
se efectueaza pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit si pierdere.
82. _
(1) In scopul intocmirii situatiilor financiare anuale, entitatile trebuie sa procedeze la inventarierea si evaluarea elementelor de
natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii.
(3) In intelesul prezentelor reglementari:
a) valoarea contabila a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se deduc amortizarea acumulata, pentru
activele amortizabile si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;
b) valoarea de inventar a unui activ reprezinta valoarea contabila a activului, stabilita cu ocazia evaluarii la inventariere, respectiv
valoarea inscrisa in listele de inventariere.
84. _
(1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudentei, potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile
de valoare datorate deprecierilor sau
pierderilor de valoare.
(2) Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea
contabila se evidentiaza distinct in contabilitate, in conturi de ajustari, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
89. _
(1) Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate
in minus intre valoarea de inventar
stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea
creantelor.
(2) Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare.
331. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" sau in conturi analitice ale
conturilor de creante, pentru alte
creante decat clientii).
Evaluarea la data iesirii din entitate

95. _
(3) La scoaterea din evidenta a activelor se reiau la venituri ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.
332. _
(1) In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat.
(2) Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru pierdere de
valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera."
Din textele de lege citate, rezulta ca ajustarile de valoare aferente creantelor neincasabile trebuie constituite la momentul in care
apar indicii ca acele creante nu se mai poate incasa sau se incaseaza intr-o masura mai mica. Ajustarea de valoare are rolul de a
diminua valoarea creantei ce ar trebui incasata.
La scoaterea din evidenta acreantei, daca pana atunci nu s-au constituit ajustari, se inregistreaza doar cheltuiala cu creanta
neincasata si pierduta, nicidecum nu se constituie ajustare - din ce motiv se mai constituie ajustarea, daca acea creanta este
definitiv pierduta si scoasa din evidenta?
1)
Asadar, intelegem ca in anul 2015 aveti hotarare definitiva de faliment al debitorului sau de pierdere a creantei, motiv pentru care
ati scos din evidenta creantele respective in acel an?
In aceasta situatie, nu mai exista obiectul ajustarii, deoarece creanta a fost deja inclusa pe pierderi si nu trebuie constituit provizion
(ajustare).
Sau creantele respective nu au fost scoase din evidenta in anul 2015, desi detineati hotararile judecatoresti definitive, si doriti sa le
scoateti acum din evidenta?
In aceasta situatie, avand in vedere faptul ca in anul 2015 detineati informatii clare ca sumele nu se vor mai incasa, atunci, in anul
respectiv, acestea trebuiau scoase din evidenta.
Acum, scaderea lor din contabilitate, pe pierderi, desemneaza, din punct de vedere contabil, o corectare de eroare contabila.
Corectarea erorilor contabile este prezentata la punctele 65 - 69 din Reglementarile contabile.
Astfel, in cadrul acestora, la alin. (1) al punctului 65, se arata ca erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul
curent, fie la exercitii precedente.
Conform punctului 66, erorile din perioadele precedente sunt omisiuni sau declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale
perioadei anterioare, rezultand din greseala / omisiunea de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care fie erau disponibile
la momentul la care situatiile financiare erau aprobate spre a fi emise, fie ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in
considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare.
Din cele precizate de dvs, consider ca va aflati in situatia de a fi omis sa utilizati informatiile detinute la data bilantului anului 2015,
respectiv ati omis de a inregistra pe pierderi, prin scoaterea din evidenta, creantele respective, desi detineati informatiile credibile la
acel moment.
La punctul 67 alin. (2) se arata ca erorile semnificative aferente exercitiilor precedente se corecteaza in mod obligatoriu pe seama
rezultatului reportat si nu pe seama rezultatului anului curent (2016).
Asadar, desi inregistrarea pierderii din creante se inregistreaza faptic in contabilitatea anului financiar 2016, pierderea respectiva nu
se evidentiaza pe cont de cheltuiala (din clasa 6), ci se inregistreaza pe cont de rezultat reportat, astfel incat profitul sau pierderea
anului 2016 sa nu fie afectat. Acest fapt inseamna ca, odata inregistrate in anul 2016, pierderile din creante influenteaza situatiile
financiare ale anului 2016 (nu se vor mai reflecta creantele respetive), iar rezultatul reportat va fi mai mic, diminuand capitalurile
proprii ale anului 2016, dar nu si contul 121.
In anul 2015 nu se fac nici un fel de corectii, totul se face la decembrie 2016.
Inregistrarea pierderii din creante in anul 2016 - operatiune obligatoriu de facut acum - nu influenteaza situatiile financiare deja
depuse ale anului 2015.
In notele explicative intocmite pentru situatiile financiare ale anului 2016, trebuie prezentate informatii cu privire la natura erorilor
constatate si perioadele afectate de acestea, conform punctului 68 alin. (3) din reglementari.
Referitor la ajustarile aferente acestor creante neincasate si neincasabile, care sunt deja pierdute: avand in vedere faptul ca aceste
creante sunt pierdute, pe baza de hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai exista riscul neincasarii, ci exista certitudinea
neincasarii, motiv pentru care nu se mai impune inregistrarewa unei cheltuieli cu ajustarea, ci se impune inregistrarea directa a
unei cheltuieli (pierderi) cu creantele pierdute. Asadar, obiectul ajustarilor nu mai exista.
Inregistrarea contabila ce trebuie factuta in anul 2016, cu privire la pierderile din creante, ce trebuia efectuata in anul 2015, pentru
fiecare client in parte, este urmatoarea:
1174 = 4111 cu valoarea integrala a creantelor pierdute, din hotararile judecatoresti, cu TVA inclus.
Aceasta nota contabila va fi inclusa in situatiile financiare ale anului 2016, fara a se afecta in nici un fel anul 2015.
2) In ceea ce priveste creantele asupra carora s-au deschis procese judecatoresti inainte de anul 2016 (sa presupunem ca in cursul
anului 2015 s-au intentat actiunile in instanta), cel tarziu la data deschiderii proceselor trebuiau efectuate doua operatiuni:
- prima - prin care creanta era transferata la clienti incerti sau in litigiu: 4118 = 4111
- a doua, la finalul anului respectiv - prin care se constituiau ajustarile de valoare: 6814 = 491.
Cele doua operatiuni ar fi trebuit facute in anul in care termenul scadent era deja depasit, reprezentand un indiciu de neincasare a
lor.
Dar, odata ce aceste note nu au fost facute in anul 2015, este imperios necesar si legal sa le operati la decembrie 2016.
Astfel, avand in vedere ca sumele sunt importante, conform explicatiilor date la punctul 1) de mai sus, pierderile din ajustari se vor
inregistra prin rezultat reportat si nu prin contul 121.
In decembrie 2016, notele vor fi urmatoarele:
- prima - prin care creanta este transferata la clienti incerti sau in litigiu: 4118 = 4111
- a doua - prin care se constituie ajustarile de valoare: 1174 = 491 - in procent de 100%. din valoarea creantei incerte.
3) Vom incepe cu rezolvarea problemei pornind de la TVA.
Ajustarea TVA colectata (in sensul scaderii acestuia) pentru facturile de la clientii pierduti sau in proces, avem urmatoarea
prevedere legala in codul fiscal
si in normele aferente:
"Art. 287: Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:
d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a falimentului
prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii
judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, iar, in cazul falimentului beneficiarului, incepand cu data pronuntarii
hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de legislatia insolventei, hotarare ramasa definitiva/definitiva si
irevocabila, dupa caz. In cazul in care ulterior pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare sunt
incasate sume aferente creantelor modificate sau eliminate prin planul de reorganizare, se anuleaza ajustarea efectuata,
corespunzator sumelor respective prin decontul perioadei fiscale in care acestea sunt incasate;
32. _
(6) Ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, prevazuta la art. 287 lit. d) din Codul fiscal
, este permisa pentru facturile emise care se afla in cadrul termenului de prescriptie prevazut in Codul de procedura fiscala. In cazul
in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa ca urmare a punerii in aplicare a unui plan de
reorganizare admis si confirmat printr-o hotarare judecatoreasca, prin care creanta creditorului este modificata sau eliminata,
ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, daca aceasta
a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2016. in cazul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se opereaza anularea taxei
neexigibile aferente livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii realizate."
Asadar, din aceste reglementari din codul fiscal

- in varianta de dupa 01 ianuarie 2016 - rezulta ca se poate ajusta TVA colectata la facturile aferente pierderilor din creante
neincasate, doar in urmatoarele conditii:
- facturile sa fie in termenul de prescriptie de 5 ani prevazut de codul de procedura fiscala - conditie primordiala, indiferent de
celelalte conditii
- incepand cu data declararii inchiderii procedurii falimentului clientului pe baza de hotarare judecatoreasca definitiva / irevocabila
(nu la intrarea in faliment, ci la inchiderea acestuia) sau
- incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de confirmare a planului de reorganizare, daca aceasta a intervenit dupa data
de 1 ianuarie 2016, prin care creanta este modificata sau eliminata din tabelul creditorilor (nu neaparat la intrarea in insolventa).
Asadar, doar in aceste conditii se poate efectua ajustarea TVA colectata.
Daca anterior anului 2015 aveti clienti carora li s-a inchis procedura falimentului, dovedita prin detinerea unei hotarari definitive /
irevobaile, atunci puteti efectua dimunuarea taxei colectate pentru acele facturi neincasate.
Daca dupa data de 01 ianuarie 2016, creanta asupra vreunui client este diminuata ca valoare sau eliminata, fapt atestat prin
hotarare judecatoreasca de confirmare a planului de reorganizare, atunci puteti proceda la ajustarea (scaderea) TVA colectate
pentru acea creanta.
Ajustarea acestui TVA se face la data constatarii evenimentului, adica in aceasta perioada fiscala (in luna martie 2017 sau in
trimestrul I 2017).
Pentru efectuarea ajustarii TVA colectate - doar in conditiile deja prezentate -, societatea dvs trebuie sa emita o factura cu minus,
doar in scopul reducerii TVA, factura care nu se inmaneaza clientului, conform punctului 32 alin. (1) din normele de aplicare a art.
287 din codul fiscal
.
In cazul in care aveti clienti care indeplinesc conditiile de mai sus, atunci notele contabile de scoatere din evidenta a crentelor sunt
urmatoarele:
- la data de 31.12.2016 - presupunem o creanta de 1000 lei + TVA 240 lei = 1240 lei total:
1174 = 4111 1000 lei
4428 = 4111 240 lei sau 4111 = 4428 minus 240 lei
- in luna martie 2017:

4428 = 4427 minus 240 lei sau 4427 = 4428 plus 240 lei.
In privinta deductibilitatii cheltuielilor, avem urmatorele prevederi legale din codul fiscal
:
"Art. 25: Cheltuieli
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
h)pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 26, precum si
1.punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Legii nr.
85/2014;
2.procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
3.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
4.debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesori
5.debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul;
6.au fost incheiate contracte de asigurare;
Art. 26: Provizioane/ajustari pentru depreciere si rezerve

(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor/ajustarilor pentru depreciere, numai in conformitate cu
prezentul articol, astfel:
c) ajustarile pentru deprecierea creantelor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, in limita unui procent de 30%
din valoarea acestora, altele decât cele prevazute la lit. d), e), f), h) si i), daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
2.nu sunt garantate de alta persoana;
3.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
Norme:
19.
(3) In aplicarea art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal
, se au in vedere urmatoarele:
a) creantele, altele decat creantele asupra clientilor reprezentand sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse,
semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, sunt cele inregistrate dupa data de 1 ianuarie
2016;
b) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt deductibile, in limita prevazuta de lege, la nivelul valorii creantelor neincasate,
inclusiv taxa pe valoarea adaugata;
c) in cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau
nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora;
d) ajustarile pentru deprecierea creantelor sunt luate in considerare la determinarea rezultatului fiscal incepand cu trimestrul in care
sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal
si nu poate depasi valoarea acestora, inregistrata in contabilitate in anul fiscal curent sau in anii anteriori.
j) ajustarile pentru deprecierea creantelor inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, in limita unui procent de 100%
din valoarea creantelor, altele decât cele prevazute la lit. d), e), f), h) si i), daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
1.sunt detinute la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii
judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie, sau la o persoana fizica asupra careia este deschisa procedura de insolventa pe
baza de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedura simplificata;
2.nu sunt garantate de alta persoana;
3.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;"
Asadar, conditiile de deductibilitate care se acorda ajustarilor sau pierderilor din creante sunt foarte stricte si limitative si nu pot fi
aextrapolate la acte situatii decat cele expres mentionate in paragrafele citate.
Pentru a aplica un tratament fiscal corect creantelor scoase din evidenta sau a ajustrailor, trebuie sa analizati fiecare factura in
parte in contextul celor mentionate:
- exista punerea in aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 85/2014 - prin carea creanta sa fie redusa sau eliminata;
- exista faliment al debitorilor inchis pe baza hotararii judecatoresti;
- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori - nu cred ca este cazul;
- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesori - nu cred ca este
cazul;
- debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul - nu cred ca este cazul;
- au fost incheiate contracte de asigurare - nu mentionati nimic in acest sens.
Deci, daca la scoaterea din evidenta a creantelor, inregistrata acum, la data de 31,12,2016, prin contul 1174, considerati ca exista
facturi care indeplinesc una dintre aceste conditii, atunci suma evidentiata in debitul contului 1174 este deductibila fiscal si trebuie
refacut calculul de impozit pe profit aferent anului 2015, precum si refacerea declaratiei 101 aferenta anului 2015, anul in care au
fost emise acele hotarari judecatoresti.
Daca nici una dintre aceste conditii nu este indeplinita, atunci suma din debitul contului 1174 este nedeductibila. In mod similar,
trebuie refactut calculul impozitului pe profit al anului 2015 - daca nu sunt cheltuieli deductibile limitat (gen protocol), in mod
normal impozitul pe profit recalculat nu ar trebui sa fie diferit fata de cel calculat initial - si trebuie refacuta declaratia 101.
In ceea ce priveste ajustarile de valoare, evidentiate in anul 2016 in debitul contului 1174, analiza se face in baza conditiilor
prevazute la art. 26 alin. (1) lit. c) si j).
Insa, avand in vedere faptul ca la punctul 2) de mai sus am stabilit ca se opereaza ajustari de valoare pentru creantele asupra
carora s-au deschis procese judecatoresti inainte de anul 2016, atunci sumele din debotul contului 1174 sunt deductibile in procent
de 30%, deoarece asupra lor nu este deschisa procedura falimentului.
Pentru anul 2015, procedati la recalculul impozitului pe profit, considerand 30% din valoare ca deductibila si diferenta de 70%
nedeductibila si refaceti declaratia 101.
Recalculul impozitului pe profit si refacerea declaratiei 101 pentru anul 2015 sunt mentionate la art. 19 alin. (3) lit. a) dincodul
fiscal
.
Acordati o nota raspunsului furnizat de speciali

Produse livrate in 2015. Factura de discount emisa in 2016. Inregistrarea discountului in
contabilitate
Constanta Popa, valabil la 23-Mar-2017
Tags: discount, livrari produse, OMFP 1802/214, inregistrari contabile
Intrebare: Cum inregistrez in contabilitate o factura de

discount comercial pentru produse livrate in exercitiul financiar
2015? Este corecta inregistrarea 1174 = 609? Trebuie
corectata si declaratia de impozit pe profit a anului 2015? Cum
si cand inchid soldul debitor al lui 1174? Soldul contului 121
aferent exercitiului 2015 este debitor iar soldul lui 1171 este
unul creditor.
Constanta PopaEconomist
Raspuns:
Deoarece este vorba de produse livrate, discountul comercial acordat clientului este evidentiat in contul 709 "Reduceri comerciale
acordate" si nu in contul 609 "Reduceri comerciale primite", care se refera la discounturi primite pentru produse achizitionate.
Conform pct. 76 alin. 6 din reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014, in cazul in care reducerile comerciale
reprezinta evenimente ulterioare datei bilantului care conduc la ajustarea situatiilor financiare anuale, acestea se inregistreaza la
data bilantului in contul 418 "Clienti - facturi de intocmit", si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru care se face
raportarea, pe baza documentelor justificative.
Cum din cele prezentate nu reiese conditiile in care a fost acordat discountul, trebuie subliniat faptul ca acesta nu trebuie reflectat
neaparat in exercitiul financiar in care au fost livrate produsele, daca la momentul intocmirii si aprobarii situatiei financiar anuale
acest discount nici macar nu era prevazut a se acorda. Spre exemplu, daca s-a convenit acordarea discountului in luna iunie 2016,
cand situatia financiara anuala aferenta anului 2015 era deja intocmita, aprobata si depusa la organele competente, discountul
respectiv va fi inregistrat la momentul la care s-a convenit acordarea lui, prin nota contabila 709 "Reduceri comerciale acordate" =
4111 "Clienti".
In schimb, daca discountul trebuia acordat in luna martie 2016 conform celor convenite cu clientul, cand situatia financiara anuala
aferenta anului 2015 inca nu era intocmita, aprobata si depusa, atunci trebuiau aplicate prevederile pct. 76 alin. 6 din
reglementarile contabile amintite, prin inregistrarea in evidenta contabila aferenta anului 2015 a notei contabile contabila 709
"Reduceri comerciale acordate" = 418 "Clienti - facturi de intocmit". In conditiile in care o astfel de reflectare in contabilitatea anului
2015 nu a fost facuta, este vorba de o eroare contabila prin omisiune, care trebuie corectata in contabilitate cu respectarea
prevederilor subsectiunii 2.5.2 din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014. In functie de caracterul semnificativ al
erorii, apreciat conform celor prevazute la pct. 67 alin. 4 din reglementari, inregistrarea corectiei erorii se face fie pe seama
rezultatului reportat prin nota contabila 1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile" = 4111 "Clienti"
(pentru erorile semnificative), fie pe seama contului de profit si pierderi prin nota contabila 709 "Reduceri comerciale acordate" =
4111 "Clienti" (pentru erorile nesemnificative).
Din punct de vedere fiscal, depunerea declaratiei rectificative se face numai in situatia in care corectia erorii contabile se face pe
seama rezultatului reportat (pentru erorile semnificative), asa cum reiese din prevederile art. 19 alin. 3 lit. a dinCodul fiscal
. Daca este vorba de o corectie pe seama contului de profit si pierdere, atunci nu va mai fi nevoie de depunerea vreunei declaratii
rectificative, avand in vedere prevederile art. 19 alin. 3 lit. b din Codul fiscal
conform carora erorile care se corecteaza potrivit reglementarilor contabile pe seama contului de profit si pierdere sunt luate in
calcul pentru determinarea rezultatului fiscal in anul in care se efectueaza corectarea acestora.
Acordati o nota raspun

Achizitie intracomunitara bunuri si mostre de bunuri. Regim fiscal
Georgeta Serban Matei, valabil la 27-Mar-2017
Tags: achizitii intracomunitare, mostre, codul fiscal, Intrastat
Intrebare: Achizitionam din UE marfuri destinate vanzarii. Cu

acelasi transport furnizorul trimite pe langa marfa si mostre
dintr-un alt produs pentru testare. Mostrele sunt facturate pe
aceeasi factura cu marfa, au valoare mentionata (nu este o
valoare simbolica si este pretul de vanzare al produsului) dar in
totalul de plata furnizorul nu cuprinde aceasta valoare. In
factura apare si totalul inclusiv valoarea mostrelor iar la final
totalul de plata este fara mostre. Care trebuie sa fie valoarea
achizitiei intracomunitare pe care o declaram in 390? Mostrele
se vom declara in Intrastat?
Georgeta Serban Matei Consultant fiscal si expert contabil

Raspuns:
Din intrebarea formulata, rezulta ca livrarea mostrelor s-a efectuat fara plata, chiar daca furnizorul a inscris in factura emisa pretul
unitar al fiecarei mostre, dar nu a preluat in valoarea totala a facturii valoarea acestora. Este posibil ca furnizorul sa fi incris aceste
informatii doar in scopul organizarii evidentei sale de gestiune. In astfel de situatii, un furnizor din Romania ar fi emis un aviz de
insotire a marfurilor pe care ar fi inscris mentiunea "nu se factureaza - mostre", astfel incat, la o eventuala verificare pe parcursul
transportului, sa existe dovada provenientei bunurilor.
Asa cum sunt definite prin art. 69 alin. (3) din O.P.A.N.A.F. nr. 105 din 22 ianuarie 2016 pentru aprobarea Normelor privind
scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 293
alin. (1) lit. d) si art. 395 alin. (7) din Legea nr. 227/2015
, precum si a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri in regim de scutire "prin mostre de bunuri se
intelege orice articol reprezentand un tip de bun al carui mod de prezentare si cantitate, in cazul bunurilor de acelasi tip sau de
aceeasi calitate, exclude orice posibilitate de utilizare a acestuia in alt scop decat cel al obtinerii de comenzi. "
Avand in vedere faptul ca mostrele sunt fara plata, achizitia acestora nu este impozabila in Romania, motiv pentru care nu se
aplica regimul de taxare inversa pentru valoarea acestora, chiar daca valoarea statistica a acestora este evidentiata in factura
primita. De asemenea, valoarea bunurilor primite cu titlu gratuit nu se raporteaza:
- fiscal prin decontul de TVA cod 300;
- informativ prin declaratia informativa cod 390 VIES;
- statistic, prin declaratia Intrastat.
Se supune regimului de taxare inversa si se raporteaza prin declaratiile enumerate anterior doar bunurile primite cu plata, in limita
sumei facturate de catre furnizor, datorate de catre cumparatorul din Romania.
Valoarea mostrelor se inregistreaza doar in evidenta contabila, dupa cum urmeaza:

- costul mostrelor primite:
371.02 = 401 100 lei
"Marfuri - analitic "Furnizori"
mostre"
- cheltuieli cu mostrele distribuite in vederea testarii pietei:

607.02 = 371.02 100 lei
"Cheltuieli cu marfurile" "Marfuri"
- venituri din bunuri primite cu titlu gratuit:

401 = 7588 100 lei
"Furnizori" "Alte venituri din exploatare"
Asa cum se poate constata, primirea si acordarea cu titlu gratuit a mostrelor nu afecteaza rezultatul fiscal al societatii (profit sau
pierdere) in situatia in care veniturile sunt inregistrate concomitent cu inregistrarea cheltuielilor cu esantioanele cedate clientilor
pentru testare. Astfel, se respecta principiul de la pct. 53 alin. (3), din cadrul sectiunii 2.4 "Principii generale de raportare
financiara" "Veniturile si cheltuielile care rezulta direct si concomitent din aceeasi tranzactie sunt recunoscute simultan in
contabilitate, prin asocierea directa intre cheltuielile si veniturile aferente, cu evidentierea distincta a acestor venituri si cheltuieli."
din O.M.F.P. nr. 1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale
individuale si situatiile financiare anuale consolidate.

Contabilizare venituri aferente prestarilor de servicii in curs
Tags: servicii in curs, situatii financiare, OMFP 1802/2014, inregistrari contabile
Intrebare: La sfarsitul anului 2014 nu au fost contabilizate

veniturile aferente prestarilor de servicii in curs. Nu a fost
facuta nota contabila 332= 712 astfel incat in anul 2014 au fost
evidentiate numai cheltuielile. Societatea a facturat in luna
februarie 2015 aceste servicii. In anul 2015 in urma unui
control ANAF i-a pus in vedere societatii sa depuna rectificativa
la D101 pentru anul 2014 considerand corect ca veniturile
trebuiau evidentiate in 2014. Prin urmare, societatea a facut
urmatoarele inregistrari:
- a stornat inregistrarea 411= 704
- a considerat sa faca 411 = 117.
Acum in contul 117 se gaseste o suma foarte mare care nu este

reala. Prin aceasta inregistrare veniturile lipsesc din situatiile
financiare, ele nu mai sunt reflectate in niciun an in contul 704.
Exista posibilitatea ca aceste inregistrari sa fie retratate in anul
2016, sa fie evidentiate veniturile in situatile financiare in anul
2016 si sa poata fi corectata suma din contul 117? Daca da,
care sunt notele contabile ce ar trebui facute? Valoarea
veniturilor este de 1.900.000 lei.

Raspuns:
Potrivit pct. 446 din OMFP 1802/2014 cu modificarile si completarile ulterioare veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in
contabilitate pe masura efectuarii acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care
nu pot fi considerate livrari de bunuri.
Stadiul de executie al lucrarii se determina pe baza de situatii de lucrari care insotesc facturile, procese-verbale de receptie sau alte
documente care atesta stadiul realizarii si receptia serviciilor prestate.
Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza la cost, in contul 332 "Servicii in
curs de executie", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie".
Totodata corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor potrivit prevederilor pct. 65- 69
Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.
Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat (contul
1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile").
Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.
In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative
prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv
modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.
In notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii cu privire la natura erorilor constatate si perioadele
afectate de acestea.
Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul
minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica
contabila si programele informatice utilizate.
Prevederi similare existau si in OMFP 3055/2009, valabil pana in anul 2015.
Prin urmare, eroarea consta in neninregistrarea in anul 2014 a veniturilor aferente serviciilor prestate dar nefacturate.
Corectarea erorii in anul 2015 s-a efectuat in mod corect in anul 2015 prin articolul contabil
418 = 117
In masura in care situatiile financiare aferente anului 2014 nu erau depuse la acea data (aprobate) inregistrarea se putea efectua
pentru luna decembrie 2014 prin articolul contabil
418 = 704
Si
704 = 121
Si
121 = 117
In masura in care situatiile financiare nu puteau fi corectate, corectarea erorii a fost corecta in anul 2015 pe seama rezultatului
reportat, veniturile fiind aferente anului 2014
418 = 117
Si
411 = 704 - cu minus
Si
411 = 418
In acest mod, in anul 2015 apar venituri inregistrate in contul 117, deoarece sunt aferente anului 2014. Daca veniturile ar fi fost
inregistrate in anul 2014, acestea s-ar fi inclus tot in rezultatul reportat in anul 2014. Inregistrarea este corecta, nu ar fi corecta
includerea unor venituri aferente anului 2014 in anul 2016.
Acordati

Avansuri de Trezorerie 2017

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Avansuri de Trezorerie 2017

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Precizare

➔ Avansuri primite/acordate pentru livrarea/achiziţia de bunuri către/de la un furnizor intern

Înregistrările în contabilitatea furnizorului

– Primirea avansului, pe baza facturii de avans:

– Vânzarea bunurilor pe baza facturii şi a notei de recepţie şi constatare de

– Scăderea produselor din gestiune:

– Încasarea diferenţei, pe baza extrasului de cont:

Diferenţă încasată de la furnizor = 63.600 lei – 15.000 lei = 48.600 lei

Înregistrările în contabilitatea cumpărătorului

– Acordarea avansului, pe baza facturii de avans şi a ordinului de plată:

401 = 5121 15.000 lei

– Achiziţionarea de materii prime de la furnizor pe baza facturii şi a notei de

– Stingerea datoriei faţă de furnizor, pe baza ordinului de plată:

➔ Avansuri acordate pentru achiziţia intracomunitară de imobilizări corporale

404 = 5124 9.000 lei

– Înregistrarea facturii finale:

Astfel, cota aplicabilă de TVA este de 20%:

➔ Avansuri acordate pentru achiziţia de imobilizări necorporale de la un furnizor intern

În cazul în care se plăteşte un avans trebuie emisă factură în termenul prevăzut de

– Plata efectivă a avansului:

Înregistrarea în contabilitate se face astfel:

➔ Avansuri acordate pentru imobilizări corporale obţinute prin construire în antrepriză

Înregistrările contabile la beneficiar

– Primirea celei dintâi facturi:

– Primirea celei de-a doua facturi:

– Recepţia clădirii, pe baza procesului-verbal de recepţie:

In luna ianuarie veti inregistra factura de avans astfel:

ntrebare: Am primit un avans pentru marfa depozit cu factura

Dana HristuConsultant fiscal si expert contabil si auditor financiar

Stornare factura pe data de 31.03.2017:

Stornare inregistrare incasare:

Corectie inregistrare incasare

Restituire avans client:

Intrebare: Pentru o factura de marfa primita de la un platitor

Georgeta Serban Matei Consultant fiscal si expert contabil

- valoare receptionata, exclusiv TVA deductibila, adaos comercial si TVA neexigibila:

Astfel, se efectueaza inregistrarea contabila pentru:

Regularizarea TVA pentru avansuri. Monografie contabila

Tags: regularizare avans, inregistrari contabile, TVA, declaratia 394

Intrebare: O societate a devenit platitoare de TVA la incasare cu data de 24.02.2017.

Amelia DumitrasConsultant fiscal

- pentru avansul din data de 26.02.2017:

concomitent cu exercitarea dreptului de deducere:

- exigibilitatea TVA deductibila aferenta facturii achitate:

- pentru regularizarea facturilor de avans:

Acordati o nota raspunsului furnizat de specialist.

Tags: plusuri la inventar, inregistrari contabile, stornati

Intrebare: La sfarsitul anului am efectuat inventarul la magazinul cu amanuntul

Astfel, monografia contabila pentru un plus cantitativ la inventar este:

- Adaosul comercial aferent marfurilor in plus

- TVA neexigibila aferenta plusului de inventar

- Adaosul comercial aferent marfurilor in plus

- TVA neexigibila aferenta plusului de inventar

Diferentele valorice in plus nu se inregistreaza in contabilitate, conform principiului prudentei.

Acordati o nota raspunsului furnizat de specialist.

Tags: punct de lucru, corectie facturi, codul fiscal, corectare erori

Intrebare: Suntem o societate care are contract de inchiriere

Ionut Jingaconsultant fiscal

Tags: facturare, prestari servicii, TVA, codul fiscal

Intrebare: In cazul in care suntem nevoiti sa facturam un

Conform prevederilor art. 291 alin. (4) din Codul fiscal

Tags: livrare marfa, TVA, codul fiscal

Intrebare: Firma noastra a livrat marfa in luna decembrie 2016

Monografie contabila pentru luna Decembrie 2016 cu cota de