} |.Consideratii generale privind utilizarea datelor de achizitie si diagnoza in evaluarea calitati facto 2. Notiuni generale privind procesul de monitorizare 3. Organizarea unei retele de monitorizare 4, Aspecte privind diagnoza factorilor de medi 5. Indieatori si clase de calitate pentru factorul de mediu aer 6. Indicator’ si clase de calitate pentru factorul de media apa 7. Indicator si clase de calitate pentru factorul de mediu sol 8. Indicatori hidrologi 9, Indicatori meteorologici 10. Indici de calitate ai factorilor de mediu 211. Senzori optici/traductoare pentru determinarea turbiditatii apei 12, Senzori potentiometrici EMIS pentru determinarea pX, pM 13, Senzori potentiomelrici cu membrana de sticla pentru determinarea pH-ului 14, Configurarea unei statii pentru monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor 15, Refeaua nafionalai de monitorizare a calitafii aerului 16, Reteaua nationala de monitorizare a calitatii apelor 17. Reteaua de monitorizare a calitaii solurilor 18. Reteaua nationala de monitorizare a datelor meteorologiceNote curs MM izarea datelor de ac! in evaluarea calitatii factorilor de mediu Consideratii generale privind wi Monitorizarea calitatii factoritor de mediu poate fi definita pe scurt ca 0 activitate care urmareste periodic unul sau mai multi indicatori de calitate ai factorilor de mediu. Principalii factori de mediu sunt apa, aerul si solul, adica tocmai factorii de mediu in care viata se desfasoara si in punet de vedere al ingineriei mediului. Alti factori de mediu precum vegetatia, fauna, populatia sunt monitorizati in special in cadrul altor domenii. Indicatorii de calitate pot fi clasificati astfel: = clasici (generali), care se refera la poluanti comuni sau uzuali (sau la alte caracteristici reprezentative) si care sunt de regula monitorizati in cadrul programelor de monitorizare; = specifici, care se refera la poluanti persistenti sau exotici (sau alte caracteri atipice) si care sunt monitorizati cu freevente mai reduse sau doar in anu specifice (Ia solicitare). Pentru incadrarea factorilor de mediu in clase de calitate se folosese indicatorii mai sus mentionati pe baza carora se calculeaza un indice de calitate corespunzator fiecarui indicator (indice specific) si tespectiv un indice global corespunzator contributiei aduse de mai multi indicatori luati in considerare. In continuare sunt trecuti in revista indicatorii de calitate pentru care viata se desfasoara in apa, aer si sol. Dupa natura lor, acesti indicatori de calitate pot fi clasificati dupa cum urmeaza: = fizici - chimici; - biologici. Se mentioneaza ca pentru fiecare factor de mediu exista o serie de indicatori, dar nu toti sunt de calitate (Figura 2.2). La interpretarea valorilor masurate pentru indicatorii de calitate (informatii despre un anumit factor de mediu sau in cadrul interfatarii dintre factorii de mediu) trebuie sa se tina cont si de ceilalti indicator, respectiv se impune corelarea dintre acestia. we prezinta interesNoe curs Mat pentru aer ma de calitate RI pentru apa pemru sol Indicatori hidrologici -{ nivel viteza si direc debit sau viteza de curgere temperatura aerului cantitatea de precipitati vantului umiditatea (relativa) a aerului presiunea atmosferica Figura 2.2. Categorii de indicatoriNote curs MM Aspecte structurale si functionale privind retelele de monitorizare a factorilor de mediu 1, Notiuni generale privind procesul de monitorizare Monitorizarea factorilor de mediu are ca obiectiv evaluarea reali a sti factorilor de mediu pe baza unor indicatori (de calitate, hidrologici, meteorologici) dup miisurarea directs a acestora si compararea valorilor obtinute cu valorile de referinja maxime admisibile sau de alerta gi intervene. Prin supravegherea calitatii factorilor de mediu se pot obtine informatit ela: cu pri ~ producerea unor modificari biotice si abiotice; - performanta sistemelor de epurare; - capacitatea de autoepurare a factorilor de medi - influenfa poluanjilor asupra echilibrului ecosistemelor; ~ necesitatea elaborarii unor strategii pentru folosirea rafionala a resurselor de apa etc. Pentru obtinerea dcestor informatii, se pot aplica urmatoarele categorii’ de monitorizari, dupa caz: - monitorizarea curenti a factorilor de mediu; - sondaje periodice; - sondaje speciale (de exemplu, pentru a evalua gradul de poluare). Monitorizarea se efectueaza in conformitate cu un anumit plan de monitorizare care cuprinde precizari cu privire - indicatorii care trebuie masurafi; - metodele si freeventa de prelevare a probelor, metode de detectare, instrumentatie: = stocarea datelor si utilizarea informatiilor, inelusiv analiza si raportarea datelor. Informatiile furnizate de retelele (sistemele) de monitorizare a factorilor de mediu sunt necesare pentru: - evaluarea stirii factorilor de mediu; - identificarea unor situatii de rise; - elaborarea viitoarelor programe de monitoring; - evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate cauzelor naturale sau activitatilor antropice, dupa caz; ~ estimarea poluarii transfrontaliere;Note curs. MM - evaluarea eficientei masurilor de prevenire a poluarii sau de ameliorare aplicate in cazul unor zone identifieate ca prezentand un anumit rise (corpuri de apa, parcele agricole, atmosfera urbana etc.): - stabilirea cauzelor responsabile de neindeplinirea obiectivelor de mediu; - elaborarea de strategii pentru atingerea obiectivelor de mediu; spactului poludirilor accidentale; - evaluarea conformarii la standardele de mediu. - stabilirea magnitudini gi 2. Organizarea unei retele de monitorizare Retelele de monitorizare reprezinta cadrul in care se desfasoara procesul de monitorizare si respectiv sursa de informatii cu privire la starea calitatii mediului. Infrastructura unei retele de monitorizare 0 retea de monitorizare este formata din mai multe servere amplasate in diferite locatii geografice, dintre care unul este serverul central. Serverul central centralizeaza datele primite de la celelalte servere locale. Serverele reprezinta practic nodurile retelei de monitorizare. Toate serverele sunt amplasate in cadrul institutiilor cu atributii de supraveghere a factorilor de mediu care deservesc anumite locatii stabilite prin programul de monitorizare. Serverele locale colecteaza datele, de regula manual, primite de la statiile de monitorizare din zona acoperita de serverul respectiv. Fiecare static de monitorizare poate avea unul sau mai multe punete de monitorizare (masurare), stabilite conform unui plan de monitorizare. Clasificarea retelelor de monitorizare Dupa zona acoperita de reteaua de monitorizare, se deosebese retele de monitorizare la nivel - global ~ continental - national ~ regional (de exemplu, provineii) local (de exemplu, judetean).Note curs MM Asa cum se observa in clasificarea de mai sus, fiecare retea de monitorizare devine subretea a retelei imediat superioare in ordinea ierarhica, Dupa factorul de mediu monitorizat, exista trei categorii principale ale retelelor de monitorizare care functioneaza independent: - retele de monitorizare a calitatii aerului - retele de monitorizare a calitatii apelor; -retelele de monitorizare a calitatii solului - coroborate cu retele de monitorizare a datelor hidrometeorologice. Se mentioneaza ca monitorizarea solului este mai complexa si mai putin accesibila decat celelelate tipuri uzuale de monitorizari, fiind deocamdata abordata mai ales in contextul mediului agricol. In adaugare la monitorizarea propriu-zisa a calitatii factorilor de mediu monitorizarea datelor meteorologica este o activitate adiacenta a procesului de monitorizare a factorilor de mediu, deoarece indicatorii de calitate trebuie corelati cu conditiile meteo. Sistemul de monitorizare reprezinta practic suportul tehnic al unei retele de monitorizare. De exemplu, 0 retea (un sistem) de monitorizare la nivel judetean va cuprinde serverul si statiile de monitorizare care deservesc judetul respectiv. Astiel, statiile de monitorizare sunt subs steme ale sistemelor de monitorizare. Indiator de calitate Retea nationala de monitrizare a ape (ANAR) APA "® indicator hidro-meteorologi Facto ner | dened Ke *® indicator’ meteorologiel~ oo idee Indicatori meteorologici=4 + Retea de monitorizare ‘metzorologica Automat Clasie (Gemiavtomat) Reteanationala de renting seta (arm) Automat Clasic(manval) (41 nod Indicator de catitate Figura 4.1. Organizarea retelelor de monitorizare la nivel nationalwe cure MM Institutii cu atributii in controlul calitatii factorilor de mediu la nivel national Cele mai importante institutii cu astfel de atributii in Romania sunt organizate sub egida autoritatii publice centrale reprezentata prin Ministerul Mediului, care pe parcursul timpului a avut diverse denumiri. Luand in considerare fiecare factor de mediu supravegheat se pot face urmatoarele exemplificari referitoare la aceste institu - factorul de mediu apa: = Administratia National ,Apele Romane” (ANAR) prin directiile regionale — reteaua de monitorizare a indicatorilor hidrologici si de calitate ai apelor (de toate categoriile); - Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, din componenta ANAR — ape de suprafata si subterane; - Directiile judetene de sanatate Publica (sub egida Ministerului sanatatii, deoarece apa este considerata ca aliment care vizeaza sanatatea publica) ~ apa potabila; = factorul de mediu aer: - Agentia Nationala de Protectie a Mediului, prin agentiile judetene — reteaua de rea calitatii aerului; reteaua de supraveghere a radioactivitatii; {ratia Nationala de Meteorologie — reteaua de monitorizare a indicatorilor meteorologici: - factorul de mediu sol = Institutul Nafional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie si Protectia Mediului (sub egida Ministerului Mediului si coordonarea stiintifiea a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" (ASAS)), prin Offciile de studi pedologice si agrochimice (OSPA) — reteaua judeteana de monitorizare sol-teren pentru agricultura, respectiv banca de date pedologice, si reteaua nationala de monitoring a calitatii solului, in curs de implementare conform Ordinului Ministerului Agriculturii nr. 278/201 1Note cs Mt ‘Aspecte privind diagnoza factorilor de mediu Niveluri de diagnoza Activitatile de prognozare, avertizare, informare si actionare strategica implica diagnoza calitatii factorilor de mediu in raport cu urmatoarele niveluri de diagnoza care ar putea fi atinse de catre indicatorii de calitate: - valoare limita (admisibita): nivel care nu poate fi depasit intr-un anumit interval de timp, impus prin normative in scop preventiv; - nivel eritie: nivel peste care poate aparea un rise pentru anumiti receptori cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale, dar nu si asupra oamenilor; = marja de toleranjé: procentul cu care valoarea limita poate fi depagité, conform directivelor; = valoare-tinta: nivel setat (impus) a fi atins into anumita perioada, in seopul prevenirii producerii unor evenimente nedorite si pentru a reduce efectele acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg; ~ prag de avertizare (atentionare): nivel de rise referitor la posibilitatea producerii unor evenimente nedorite, corespunzator depasirii valorilor limita pentru. anumiti eespectivelor evenimente indezirabile; = prag de alarmare: nivel de rise superior nivelului de avertizare care indica 0 probabilitate mai mare asupra producerii evenimentelor nedorite sau inceperea producerii acelor evenimente; = prag de alert icat (vizand in special sindtatea umand) la 0 expunere de scurta durata, precizat in direetive, care confirma existenta evenimentelor nedori indicatori, inainte de inceperea producer nivel de rise si implica o actiune imediata; = prag de informare: caz particular al pragului de alerta care vizeaza categorii ale populatiei deosebit de sensibile pentru care o prima masura de actiune este informarea imediata, in vederea adoptarii unor masuri de precautie si/sau solutionare imediata; nivel corespunzator depasirii pragului de alerta si instalarii unui grad de poluare care necesita interventia pentru reducerea poluarii. - prag de evaluare: nivel de referinta fata de care se stabilesc strategiile de evaluare si control a calitatii factorilor de mediu; acesta poate fi: prag superior de evaluare (PSE) sau prag inferior de evaluare (PEI). Pentru stabilirea situatiei reale din teren referitoare la nivelul de poluare existent (ierarhizat prin prag de avertizare, alerta, interventie etc.), se compara valorile masurate ale fiecarui indicator monitorizat cu valorile de referinta specificate in legislatia corespunzatoare fiecarui prag - prag de interventie (de pericolNote curs Mbt In situatii speciale, poate aparea starea de aparare contra inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale, Aceasta se declanseaza in momentul in care se constata aparitia fenomenului periculos (depasirea pragurilor de aparare) sau cand probabilitatea de apari este stabi prin prognoza. Prognoza este estimarea evolutiei unui proces sau a unor fenomene intr-un anumit interval de timp, pe baza unor date existente, folosind softuri dedicate. Exemplul tipic este prognoza meteo (fenomene meteorologice), dar poate fi si hidrologica, agrometeo etc. De exemplu, prognoza meteo arata starea probabila a vremii (a conditiilor meteo) pentru un interval de timp. Prognoza poate fi: ~ de durata lunga (lunar, sezonier, anual) ~ de durata scurta si medie (o saptamana); = de foarte scurta durata (0 zi); ~ _imediata (noweasting). Prognozele pentru perioade mai mari de zece zile implica erori fiind mai putin relevante. nsemnate, Tehnici de decizic, programe de masuri si planuri de actiune In functie de valorile masurate ale indicatorilor de calitate in raport cu nivelurile de evaluare, se stabilesc strategiile de evatuare a calitati mediu si respectiv se adopta o serie de programe de masuri sau planuri de actiune, dupa caz, De exemplu, in conformitate cu Legea 104/201 1, daca nivelul indicatorilor de calitate (precum concentratia poluantilor monitorizati) este sub PSE, atunci pentru evaluarea catitatii factorului de mediu respectiv se pot utiliza combinatii de masurari fixe si tehnici de modelare si/sau masurari indicative, in timp ce daca este sub PIE este suficienta utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectiva. Daca in procesul de evaluare se constata incadrarea indicatorilor de calitate in limitele admisibile (valorile acestora nu depasese valorile limita), se aplica programe de masuri pentru mentinerea calitatii factorilor de mediu. In caz contrar (daca valorile limita sunt depasite) se aplica programe de masuri pentru atingerea unor valori-tinta admisibile (obiectiv pe termen lung, de regula de cativa ani, cu exceptia cazurilor remediabile intr-un termen mai scurt). Astfel de programe de masuri pot viza un singur indicator de calitate sau mai multi indicatori de calitate. Daca se constata depasirea temporara a pragurilor de alerta, determinate de factorilor deexemplu de unele conditii meteorologice nefavorabile, este necesara punerea in practica a unor planuri de actiune pe termen scurt (cateva zile) si informarea imediata a publicului prin intermediul mass-media. In acest caz, planurite de aetiune pot viza marirea freeventei de monitorizare pentru a elimina eventuale erori de ‘masurare sau pentru a determina daca este vorba de un eveniment trecator care nu implica interventia prin aplicarea unor programe de masuri mai ample, pe termen jung. De exemplu, un plan de actiune pentru reducerea noxelor in aerul inconjurator poate include restrictionarea sau devierea transportului, restrictionarea activitatilor asociate cu surse industriale suspectate de emisiile respective, activitati de reparatii Daca insa aceste praguri se mentin sau daca este atins pragul de interventie, de exemplu ca urmare a producerii unui accident major, a unor episoade repetate de poluare antropica etc., este necesara interventia la locul accidentului, respectiv implementarea unor programe de masuri pe termen lung, care presupun identificarea cauzei care a produs poluarea, studii de evaluare a unor solutii de remediere ete. In ceea ce priveste situatiile de urgenta, se elaboreaza o data la 4 ani planuri de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice _periculoase accidentelor Ia constructii hidrotehnice si poluarilor accidentale; aceste planuti se actualizeaza anual sau chiar mai des daca este necesar. Planurile de actiune in caz de accidente la baraje se elaboreaza cel putin o data la zece ani, in corelare cu planurile de aparare impotriva inundatiilor, gheturilor si poluarilor accidentale, ale localitatilor si obiectivelor din aval de baraje, din zona de influenta. ipactului, riscului, adoptareaNoe curs Mt 3. Indicatori si clase de calitate ai factorilor de mediu 3.1, Indicatori si clase de calitate pentru factorul de mediu aer ‘Asa cum se cunoaste, aerul este un amestee gazos care contine in principal oxigen (21%, v/v) si azot (78%, v/v), prezenta altor gaze (argon, dioxid de carbon, heliu...) fiind detectata numai sub forma de urme. Calitatea aerului, ca si a altor factori de mediu, este afectata in special de emisiile antropogene de poluanti Se deosebese cinci categorii de poluanti atmosferiei reprezentativi pentru calitatea aerului - oxizii azotului (NOx: NO, NO2; N20, Nz03, N20s, NaOs): provin in principal din arderea combustibililor fosi solizi si lichizi, tipul de oxid format fiind dependent de cantitatea de aer; denumirea de NOx este asociata in unele cazuri numai cu NO si NOs, acestia fiind si cei mai comuni poluanti din aceasta clasa; NO are afinitate pentru hemoglobina din sange, afectand astfel transportul de oxigen; mai ales, oxi: gazos continand in principal ozon, dar si alte substante nocive) prin reactia acestora cu unii compusi organici volatili din aer sub actiunea luminii solare; - oxizii sulfului (SO,: SO2 si SOs): ca si in cazul oxizilor de azot, acestia pot proveni in special din procesele de ardere in care intervin combustil exemplu, pentru limitarea emisiilor de dioxid de sulf care provin de la centralele termoelectrice care functioneaza pe pacura, continutul de sulf in pacura este reglementat (trebuie sa fie < 2%, conform celor mai bune tehnici disponibile); prezenta atat a oxizilor sulfului cat si ai azotului favorizeaza formarea preci acide. - oxizit carbonului (COx: CO si COz): spre deosebire de CO care este toxic la cantitati foarte scazute (micrograme), CO2 este toxie doar la cantitati imense (in schimb, este un gaz cu efect de sera); CO este in special un poluant pentru indoor air (spatii inchise) ~ ca si in cazul NO, scapari de CO pot conduce la asfixierea persoanelor prin reactia CO cu hemoglobina din sange; datorita instabilitatii sale (CO+1/2 O2 > CO;), se poate considera ca CO nu este un indicator propriu-zis al calitatii aerului atmosferie care ar trebui monitorizat; cu toate acestea, la emisie (gura cosurilor) sau in zonele cu trafic intens, se practica monitorizarea acestuia in scopul stabilirii eficientei procesului de ardere si respectiv a gradului de contaminare cu precursori ai gazelor cu efect de sera. , in spe azotului contribuie Ja formarea asa-numitului smog fotochimic (amestee solizi si lichizi; de tatiilorNote curs MM = compusi organici volatiti (COV): generic vorbind, acesti compusi sunt caracterizati prin presiune ridicata de vapori; din aceasta categorie fac parte toti solventii organici cu presiune ridicata de vapori precum: - aldehide si cetone; - aleoolis ~ compusi organo-clorurati (diclor metan, tetraclorura de carbon ete.) - esteri si eteris - BTEX (benzen, toluen, etilbenzen, xilen); - produse petroliere distilate (benzina...) Metanul (CHa) este de asemenea un compus organic volatil, insa find considerat un compus cu efect pronunat de sera (GES) nu este luat in considerare in acest context - metanul este pe locul doi din punct de vedere al potentialului de incalzire globala, dupa dioxidul de carbon. Astfel, metanul este cuantificat separat atunci cand sunt evaluate emisiile industriale (de aici si denumirea de compusi organici volatili nemetanici sau COVNM pentru categoria COV-urilor definita ca mai sus). Emisiile de COVNM-uri in atmosfera contribuie la formarea smogului si ozonului troposferic, iar in unele conditii pot afecta direct sanatatea umana si animala. - pulberi: pot fi de doua categorii ~ pulberi sedimentabile (care se depun gravitational); - pulberi in suspensie (care au tendinta de a pluti in aer, datorita dimensiunilor foarte mici); dupa dimensiunea acestora, se deosebese doua categorii de pulberi in suspensie: PMIO si PM2.5 (in care valorile 10 si 2.5 reprezinta diametral maxim al particulei, in jum, iar PM reprezinta abrevierea de la “particulate matter”); in particular, pulberile in suspensie se pot depune pe alveolele aparatului respirator putand provoca boli grave ale acestuia. Poluarea cu pulberi este nedorita deoarece acestea se pot depune pe cursurile de apa, vegetatie ete., afectand procesele specifice biotopului respectiv, eum ar fi spre exemplu cele de natura fiziologica, Pe langa cele cinci categorii principale de indicatori de calitate, normativele europene au impus si monitorizarea ozonului produs in atmosfera prin reactii fotochimice si respectiv a plumbului rezultat din compusii organici de aditivare a combustibililor.Note cw MM In functie de tipul statiei de monitorizare (de trafic, de fond urban...), monitorizarea se considera relevanta pentru calitatea aerului daca ofera informatii cu privire la cel putin urmatorii poluanti: NO si NOz (exprimati ca NOz), S02, CO, PM10 si Os, Monitorizarea continua (on-line) a acestor poluanti este obligatorie, cu posibilitatea afisarii in timp real a rezultatelor masuratorilor pe panourile digitale publice. . Indicatorii de calitate ai aerului se masoara prin intermediul concentratiilor acestora (de regula, jig/m®) si sunt reglementati prin directivele dedicate calitatii aerului ambiant (ex. Directiva 2008/S0/EC), Legea 104 din 15 iunie 2011 si respectiv prin intermediul Occupational Safety and Health Administration (OSHA) etc., dupa caz, unde sunt stabilite concentratiile limita admisibile ale acestora in aerul ineonjurator (anexa 2) si respectiv limitele de expunere inclusiv la locul de munea (cum ar fi OSHA PEL — Permissible Exposure Limits). Pe baza rezultatelor masuratorilor se pot trage concluzii cu privire la calitatea aerului inconjurator, respectiv incadrarea acestuia intr-o anumita clasa de calitate, de la | la 6 (anexa 3). Asifel, clasa 1 corespunde codului verde (aer de calitate excelenta), in timp ce clasa 6 corespunde codului rosu sau foarte rau (Figura 2.3). (Chsadecaiiate fi 2 B ff § (6 [Stare aer Txeclent |Foarie Bun Media Joona Figura 2.3. Clase/coduri de calitate pentru aer Indicii de calitate ai aerului pot fi exprimati in doua moduri - indice specific, corespunzitor concentratiei individuale a poluantilor monitorizati: ~ indice general, corespunziitor celui mai mare indice specific observat.Nove curs MM 3.2, Indicatori si clase de calitate pentru factorul de mediu apa Apa in starea ei naturala ar trebui teoretic sa fie de puritate avansata (HO ca substanta pura se intalneste foarte rar; cu toate acestea, in urma unor procesari avansate, se poate obtine apa nanopura folosita in scopuri tehnologice speciale; aceasta prezinta o conductivitate electrica de cca 0.01 pS/cm). In realitate, ca urmare a interactiunii cu factorii de mediu apa-aer-sol, aceasta contine o serie de saruri dizolvate si alte substante care pot favoriza viata acvatica. Activitatile antropice, mai ales industriale, contribuie semnificativ Ia impurificarea apelor de suprafata cu difériti poluanti, de regula prin intermediul apelor uzate, In prezent, exista un numar de cca. 40 de indicatori de calitate ai apei, listati in directivele si normativele concepute pentru fiecare categorie de apa (de suprafata, uwzata...), unde sunt prevazute si valorile limita admisibile ale acestora ca referinta in stabilirea calitatii apei): de calitate pentru apa de suprafata: Directiva 2008/105/EC, ‘ul din 16/02/2006, Ordinul nr. 161 din 16 februarie 2006; - conditii de calitate pentru apa uzata in vederea evacuarii in retelele de canalizare ale localitatilor si statiilor de epurare, respectiv in receptorii naturali: Directiva 91/271/EEC, NTPA 002/2002 si respectiv NTPA 001/2002 (aprobate prin H.G. 188/ 20.03.2002, modificata si completata prin H.G, 352/11.05,2005), Dupa natura lor, indicatorii de calitate ai apei pot fi clasificati in trei categorii prineipale: - indicatori de natura fizica si organoleptica: temperatura, conductivitate electrica, turbiditate, gust, culoare, miros. - indicatori de natura chithica: duritate, pH, alealinitate, continut de nutrienti (in special pe baza de azot si fosfor), de oxigen dizolvat, de substante organice, de solide, etc, ~ indicatori de natura bacteriologica (continut de bacterii coliforme totale, fecale) si biologica (protozoare, alge, oua de nematode ete.). NormatAstfel, caracterizarea apei din punct de vedere al continutului de oxigen dizolvat (OD) este foarte importanta pentru evaluarea calitatii apei deoarece fara oxigen nu exista viata, De asemenea, continutul de azot (azot Kjeldhal, azot total, azot amoniacal, azotiti, azotati) si de fosfati (ortofosfat, fosfat total) ofera informatii importante cu privire la calitatea ap: excesiva sunt implicati in aparitia fenomenului de eutrofizare a apelor de suprafata (dezvoltarea exeesiva a biomasei vegetale (alge, plante acvatice), cu deteriorarea calitatii apelor, respectiv scaderea continutului de oxigen dizolvat din apa, aparitia fenomenelor de putrefactie ete., cu toate efectele negative asupra vietii acvatice dar si a activitatilor umane aferente — turism, sport, alimentari cu apa ete.). In deserierea de mai sus, azotul total reprezinta suma intre azotul anorganie (N-NOs, N-NOv, N-NHs') si organic; analog, fosforul total reprezinta suma intre fosforul anorganic (de regula POs", celelalte specii ionice find in cantitate neglijabila) si organic: . De exemplu, se stie ca nutrien Nootal = Nanorg + Nong. QA) Prost = Panore + Pore (2.2) Pentru evaluarea calitatii apei din punct de vedere al continutului total de substante organice se utilizeaza caracterul reducator al acestora care in prezenta unui oxidant (in cantitate si concentratie cunoscuta, de exemplu K:CrO> pentru apa uzata sau KMnOs pentru apa de suprafuta), permite indirect masurarea continutului de substante oxidabile care poate fi considerat proportional cu continutul total de substanta organica (ec. 2.3). Acest indicator este denumit consumul chimic de oxigen (CCO). Se mentioneaza ca CCO inglobeaza atat substantele organice (S.0.) nebiodegradabile cat si biodegradabile (ee. 2.4), acestea din urma find exprimate la randul lor prin intermediul indicatorului denumit consumul biochimic de oxigen (CBO), Prin urmare, CBO < CCO. Continutul de substante organice se poate exp itermediul continutului de carbon organic total (COT). Red: + Oxi + Red: + Ox2 (23) S.O.iott = S.O.nebios + S.O sod (2.4) O serie de poluanti intra in categoria indicatorilor specifici de calitate ai apelor. Acestia se refera la poluantii persistenti care pot fi: ~ de natura anorganica: ioni de metale grele (Pb(I), Fe(II), Fe(II), Cr(lil), Crvt), Zn( 11), Ni(I), CA(MI) ete.); = de natura organica: pesticide (organoclorurate, carbamice etc.), fenoli, produse farmaceutice (antibiotice, derivati ai acidului acetil salicilie, etc.)Note curs MME Se pot efectua analize specifice daca este vizata o anumita substanta organica sau un alt poluant din categoria celor presistenti ‘Asa cum s-a mentionat mai sus, apele uzate industriale reprezinta un mediu purtator de poluanti, care odata ajunsi in apele de suprafata pot determina deteriorarea semnificativa a calitatii acestora. Astfel, ionii de metale grele pot proveni din industria acoperirilor galvanice; substantele organice persistente pot proveni din industria compusilor organici, petrochimica, a celulozei si hartiei, farmaceutica; nutrientii pot proveni din industria compusilor anorganici, a ingrasamintelor chimice, farmaceutica, etc,, ceea ce consituie cateva exemple de surse antropice generatoare de ape uzate, In conformitate cu Directiva 2000/60/CE calitatea apei de suprafata poate fi descrisa din doua puncte de vedere: + starea ecologica a apei, definita prin indicatorii de calitate biologici, preeum si fizico-chimici si hidromorfologici relevanti - starea chimica a apei, din punet de vedere al respectarii standardelor de calitate pentru mediu, cu referire in particular la substantele prioritare/prioritare periculoase. Ca si in cazul celorlalti factori de mediu, exista mai multe clase de calitate pentru apa de suprafata, cotate de la 1 (potabilizabila) la V (neutilizal “otravita”) (Figura 2.4), sau (Clasa de calitate [I ja IV ‘Stare ecologiea — |Foarte [Buna |ModeratalSlaba [Proasta buna [portocaliu)rosu Figura 2.4, Clasificarea apelor de suprafata in funetie de starea ecologica a acestora Din punet de vedere al starii chimice, apa de suprafata este categorisita astfel (Direetiva 60/2000/EC): = buna (albastru); - deteriorata (rosu),Note curs MOM Clasificarea calitatii apelor se realizeaza si in functie de wlilizarea acestora, categoriile I-III fiind cele mai uzuale, dupa cum urmeaza: - clasa I (calitate superioara): ineadrarea apei in aceasta categorie implica posibilitatea utilizarii acesteia in diferite scopuri care necesita o apa de calitate superioara; astfel o apa de clasa I este adeevata pentru alimentarile cu apa potabila sau pentru utilizare in procesele de fabricatie din industria alimentara; ~ clasa II (calitate satisfucatoare): este adecvata pentru piscicultura, urbanism si agreement; ~ clasa III (calitate tehnica): este adecvata pentru irigatii sau utilizare in diverse scopuri tehnologice.Note curs Mint 3.3. Indicatori si clase de calitate pentru factorul de mediu sol Solul reprezinta un amestec complex de substante care pot fi grupate astfel: = substante anorganice: provin din alterarea rocilor suport (pietris, particule fine de roca, nisip etc.); = substante organice: provin din descompunerea substantelor de natura vegetala sau animala; in particular, formarea humusului (un amestee de substante orpanice bazate pe acizi humict si fluviei) confera fertilitate solului, = apa: este un constituient important al solului, formand cu substantele anorganice si organice o solutie chimica complexa care asigura functiile vitale ale solului. Poluarea antropica a solului poate fi: igrasamintelor si pesticidelor (in cazul terenurilor agricole) sau ca urmare a depozitarii necontrolate a unor deseuri (pe terenuti de natura urbana sau rurala); = indirecta: datorita depunerii agentilor poluanti emisi in aer ca urmare a antrenarii acestora Ia suprafata solului de catre precipitatii sau prin transportul acestora de catre curentii de aer; infiltrarea in sol a apelor contaminate provenite din diferite surse poate contribui semnificativ la poluarea solului Monitorizarea calitatii solului reprezinta 0 necesitate chiar si in lipsa unei poluari antropice. Monitorizarea se efectueaza pentru a determina daca solul este propice diferitelor activitati, tinand cont de exemplu de faptul ca solul este folosit pentru cultivarea diferitelor plante folosite ca hrana sau ca plante tehnice in industries nu in ultimul rand se remarca rolul vietatilor din sol, tinand cont de faptul ca acestea fae solul un mediu viu. Indicatorii de calitite care se recomanda a fi monitorizat - directa: datorita deversarii in cazul solurilor sunt: ~ indicatori fiziei: culoare, textura, structura indicatori chimici (pH, pesticide, produse petroliere, metale grele, ingrasaminte); - indicatori biologiei (in special germeni patogeni). Astfel, solul poate fi caracterizat prin urmatoarele proprietati principale: - culoare ~ ofera despre modul de formare a solului si despre compozitia acestuia; = textura: depinde de raportul constituentilor solului si influenteaza permeabilitatea apei in sol; de exemplu textura poate fi argiloasa, nisipoasa, luto-nisipoasa ete formatNote curs MM - structura: depinde de modul de agregare a particulelor solide cu ajutorul unor lianti din sol (precum humusul); poate fi grauntoasa, lamelara ete, si influenteaza retentia apei in sol; - pH: reprezinta logaritm din concentratia ionilor de hidrogen aflati_ in componenta solului; prin masurarea acestuia se pot obtine informatii cu privire la aciditatea sau alcalinitatea solului Principalii agenti de poluare amintiti mai sus pot proveni din diverse surse - pesticide organo-clorurate (DDT...) sau carbamice: provin din utilizarea acestora in agricultura; - ingrasaminte (pe baza de K, N, P): specifice agriculturii intensive; efectul poluant al acestora este datorat fie cantitatii excesive (in special) fie toxicitatii acestora; - metale grele: provin in special din cenusele zburatoare care contin metale grele precum Pb, Zn, Cd, sau chiar Hg; = produse petroliere: provin din activitatile antropice (de prelucrare a petrolului, folosirea combustibililor fosili in diferite procese) sau surse naturale (iesirea petrolului la suprafata etc.); ate care reflecta gradul de poluare chimica a solului se masoara prin intermediul concentratiei acestora (de exemplu, j1g/g), cu mentiunea ea in cazulpoluarii Hlebnicov (ee. 2.8). N, in a as) organ itl) De asemenea, conform Ordinului 278/2011 se pot defini: - calitatea solurilor: “cuprinde totalitatea insusirilor solului care ii asigura acestuia un anumit grad de fertiliate naturala” (fertilitatea naturala este “insusirea globala a solului de a furniza elementele nutritive in cantitati si proportii corespunzatoare pentru cresterea acelor eategorii de culturi pentru care temperatura si ceilalti factori ai mediului sunt favorabili”), - calitatea terenurilor: “cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare fata de plante a celorlalti factori de mediu, cum sunt cei cosmicoatmosferiei (lumina, caldura, precipitatii etc.), continuand eu cei geomorfologici si hidrologici” Din punct de vedere al gradului de poluare/degradare a solurilor care determina o reducere a productiei vegetale, exista mai multe clase de ealitate pentru sol, respectiv notate de la 0 (nepoluat) la 9 (total poluat) Indicatorii de ¢: organice se prefera adesea utilizarea asa-numitului indicatorNowe curs MAE Tabelul 2.2. Clasificarea solurilor dupa gradul de poluare Code! ss en Relucere sintahava_ Paonedearaarelisient oe 7 Nepotnatiaegmaaie —} 05) eee | Foarte slab poluat/degradaticu (6-15) | cca [7 Sit paar T8ay | Meticiente 7 Bitsosaar ER voter defiiete 7 Piatt oaiepataves | GE) fie 7 fietesopaenis wey ite defen Parente pou acpatatcu | — GES chee 7 eens piss ay rueegatavu deine rca andegraaicu | O65) oft ein egraaven | TO fae 10Nowe curs MM Indicatori hidrologici Indicatorii hidrologi de apa sunt: - nivelul apei; = debitul apei; = viteza apei Cunoasterea valorilor acestor indicatori este importanta pentru realizarea prognozelor hidrologice, proiectarea executia si exploatarea Iucririlor hidrotehni (baraje, diguri, prize), modelarea dispersiei poluantilor etc. Nivelurile apelor prezinta variafii permanente de la céfiva mm pani la céjiva metri, find mai ridicate in sezonul de primavara cand se inregistreaza topiri ale zapezii sau precipitatii abundente si mai scazute in timpul verii datorita evaporarii si precipitatiilor reduse. Alti factori care influenteaza nivelul apelor sunt: vantul puternic, procesele de eroziune etc. In funetie de nivelul si debitul apei, se deosebesc mai multe niveluri caracteristice si respectiv debite caracteristice (sau de folosinta) care indica 0 anumita stare hidrologica a corpului de apa, cu rol in gestiunea calamitatilor (Tabelele 2.4 si 2.5), principali care definese regimul hidrologic al cursurilor ‘Tabelul 2.4. Cote de aparare impotriva inundatiilor (Coa Cote caracteristice Pentru zonele indiguite ale cursuriloyPentra zonele neindiguite ale cursurilor de apa, in le apa ectiunile statiilor hidrometrice cemnificati deseriere jemnificatie ___deseriere_ | jalben ota fazei I denivelul apei —ajunge laeotade atentie pivelul la care pericolul de inundare es il dupa un interval de timp relativ curt, necesitand o vigilenta sporita in eazul jesfasurarii unor activitati expuse | parare iciorul taluzului exterior al | inundai ‘Portocalota feta Ti-apivelul apei sjunge Ta Toagota _dehivelul Taare se produc evar jw fesparere fnakimiidintre cote fazeéTstinundatie fmportante care pot conduce Ia inundaread i! sea a fazei a Ill-a de aparare |gospodarii si obiective social-economice de aparare 1.5 m sub cota nivelurilor leosebite de evacuare a oamenilor si spelor-maxime —cunoscut yunurilor, restrictii la folosirea podurilor si f- a fazei a L1l-nivelul apei ajunge la Sa pond peal pve Ta care sunt fecesare —masuri au sub cota nivelului ailor rutiere, precum si luarea tnor masut | waxim pentru cares leosebite in exploatarea construc imensionat digul respect idrotehnice. au Ta depasirea unui puns l ket,Note rs MM ‘Tabelul 2.5. Debite pentru satisfaceren cerintelor de apa ale folosintelor [Stare Debite - deseriere [Haza normaia | in toate seotiunile de control, debitulsursei = debitul de atentie* fava de atentie? | in una sau mai multe sectiuni de control, debitul sursei < debitul de atentie, dar = avertizare debitul minim necesar, sau volumull existent in lacuri permite asigurarea folosintelor pentru un numar maxim de 50 zile [Taza de resictir [in una sau mai multe sectiuni de control debitul sursei < debital minim necesar, sau volumul existent ia lacuci nu permite asigurarea folosintelor pentru un numar de | maxim 50 desi, ‘Nota: debit necesar pentru satisfacerea cerintelor cantitative Tamultitcu un coeficient de la 12 ta ha Indicatori meteorologici Indicatorii meteorologiei pot fi impartiti in mai multe categorii precum: - indicatori pentru descrierea vantului: directia si viteza vantuluis - indicatori pentru descrierea starii aerului: temperatura aerului, umiditatea (relativa) a aerului, presiunea atmosferica; - indicatori pentru descrierea starii suprafetei solului: temperatura solului, adancimea de inghet etc.; - indicatori pentru descrierea regimului de precipitatii: cantitatea si tipul de preci = indicatori pentru descrierea radiatiei solare: intensitatea radiatiei solate directe, difuze si globale; durata de stralucire a soarelui; ~ indicatori pentru descrierea zapezii: grosimea si densitatea stratului de zapada, structura zapezi = indicatori pentru deserierea norilor: nebulozitatea, tipul norilor, inaltimea si altitudinea norilor. Conditiile meteorologice determinate de valorile acestor indicatori pot contribui indirect la propagarea, transferul sau modificarea poluarii. De exemplu, radiatia solara poate intensifica unele procese fotochimice din atmosfera cu formarea unor radicali nocivi, vantul poate dilua poluarea atmosferiea, precipitatiile transfera poluantii din aer la nivelul solului/apei, cu sau fara reactie, regimul termic poate intensifica unele reactii chimice ete,Noe curs Mi Directia si viteza vantului sunt caracteristici ale miscarii de aer (vant) corespunzatoare unei anumite zone, Directia vantului reprezinta sensul din care bate vantul, in timp ce viteza vantului reprezinta distanta parcursa de frontul de aer care se deplaseaza pe orizontala in unitatea de timp. Cresterea brused, de scurta durati a vitezei vantului, insotita de modificarea directiei vatului pana la 180° se numeste rafala de vant. Viteza vantului se exprima in m/s sau km/h. Directia vantului se stabileste fata de punctul cardinal dinspre care bate, folosind roza vantului cu cele patru puncte cardinale si se noteaza/codifica conform Tabelului urmator. Tabelul 2.6. Notarea si codificarea directiei vantului Denumire Notare Grade avimutale Cod Calm : = 00 Nord-nord-est NNE 225 2 ‘Nord-est NE 45 05 Est-nord-est ENE, 675 o7 Est E 90 09, Estsud-est ESE 112.5 1 Sud-est SE 135 14 Sud-sud-est SSE 157.5 16 Sud S [180 18 Sud-sud-vest SSV [2023 20 Sud-vest sv [225 7 23 Vesi-sud-vest SV 2475 25 Vest Vv 270 27 Vest-nond-vest VNV 292.5 2 Nord-vest NV 315 32 Nord-nord-vest NNV 3375 34 ‘Nord N 360 36 Variabil E = 0 Intensitatea radiatiei solare reflecta cantitatea de caldura primita de o unitate de suprafata in unitatea de timp, fiind exprimata in eal/(em? - min) sau in langley (ly) (1 ly = | cal/em?). Bilantul de radiatii este caracterizat prin diferenta intre fluxurile radiative primite si cele emise de o suprafata oarecare. Durata de stralucire a soarelui se exprima in ore si zecimi de ora. Monitorizarea acestor indicatori ofera infomatii lor climatice. suplimentare care contribuie la caracterizarea condi Nebulozitatea reprezinta gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti, observat pentru o anumita localitate sau regiune, fiind exprimata in zecimi sau optimi (de exemplu, 0 nebulozitate de 10/10 sau 8/8 indica faptul ca bolta cereasca este complet acoperita de nori, in timp ce 0/10 sau 0/8 indica faptul ca cerul este senin). Exista trei categorii de noriNote curs Mit = de apa (aleatuiti din picaturi de apa), si anume: Stratus, Stratocumulus, Altocumulus (vara); = de gheata (alcatuiti din cristale sau picaturi de gheata), si anume: Cirrus, Cirrostratus, Cirrocumulus, Altostratus (iama); = micsti (amestee dintr-un amestec de picaturi de apa supraraci gheata, Aversele (precipitatii cu evolutie/involutie rapida) sunt adesea asociate cu norii de tip cumulus (care prezinta dezvoltare verticala). Umiditatea relativa a aerului (cantitatea de vapori de apa din aer/cantitatea maxima de vapori de apa necesara saturarii la aceeasi temperatura si presiune) se exprima procentual si reflecta cel mai bine gradul de saturatie a aerului cu vapori de si particule de apa. De exemplu, umiditatea relativa a aerului scade cu cresterea temperaturii (ziua). Starea aerului din punet de vedere al umiditatii relative este clasificata conform Tabelului 2.7. ‘Tabelul 2.7. Starea aerului din punct de vedere al umiditatii relative [Umiditate relativa, % Stare > 100 ‘Suprasaturat [Too Saturat [91-99 foarte umed 81-90 Umed [51-80 Normal (31-30 Useat 30 foarte uscat In practica meteorologica, presiunea atmosferica (forta exercitata de aerul atmosferic pe unitatea de suprafata) se exprima in mmHg sau mb (1 mmHg = 1.3332 mb). Presiunea atmosferica normala este de 760 mmHg sau 1033.3 gr. ff em? (1 atmosfera fizica), Aparitia precipitatiilor este asociata adesea cu scaderea presiunii la nivelul solului Codurile de culoare se utilizeaza si in cazul indicatorilor meteorologici pentru a indica daca acestia se incadreaza in limite normale, respectiv pentru emiterea unor avertizari (de exemplu, cod galben de vant, cod galben de ninsoare ete.). Prin interpretarea rezultatelor obtinute in cadrul procesului de monitorizare a indicatorilor meteorologici se stabileste clasa de stabilitate a atmosferei (de la A la F, corespunzator semnificatiei de la foarte instabil” la stabil”),Note curs Din punct de vedere al conditiilor meteorologice, starea suprafetei solului poate fi descrisa conform codurilor prezentate in Tabelul 2.9. ‘Tabelul 2.9. Coduri pentru deserierea starii suprafetei solului ‘Cod | Starea suprafetei solu —__ Uscata (fara o cantitate vizibila de praf sau nisip) Umeda (fara baltoace) Imbibata (apa stagneaza la suprafata solului sub forma de baltoace) Inghetata Sol acoperit cu pole, sau_gheata, fura zapada sau zapada care se topeste Zapada sau zapada care se topeste (cu sau fara gheata), care acopera complet cel putin jumatate din suprafata solului © | Zapada sau zapada care se topeste (cu sau fara gheata), care acopera cel putin jumatate din suprafata solului, dar incomplet 7 | Gheata, zapada sau zapada in curs de topire, care acopera complet suprafata solului 8 | Zapada uscata, pufoasa, praf sau pulbere de nisip, care acopera mai mult de jumatate din suprafata solului, dar mu complet 9 | Zapada ‘uscata, in pulbere, praf sau pulbere de nisip. care acopera tot terenul vizibilNote curs MMs Indici de calitate ai factorilor de mediu Indice specific de calitate Clasificarea calitatii factorilor de mediu conform legislatiei nationale se realizeaza cu precadere din punet de vedere al valorii fiecarui indicator de calitate considerat (de exemplu, dupa valoarea unui indicator apa (sau aerul) este de categoria nll, in timp ce dupa alt indicator este in categoria II”) si respectiv pe baza celei mai nefavorabile valori inregistrate (de exemplu , III”, presupunand scenariul simplificat mai sus) (Tabelul 2.10), fiind astfel vorba de un indice specific de calitate. Tabelul 2,10. Exemplu de aplicatie pentru determinarea clasei de calitate pe baza indicatorilor de calitate*** Indicatori de calitate Clase de ¢: pentru apa I 1 m [wf]v pH x TC x ‘OD, mg O2/L. xX ©xo,- +mg NOvIL x x | | Cop 1mg POP IL \ ‘Note: ‘in acest exemplu, dupa valoarea indicatorului pH apa este de categoria a Il-a, in timp ce dupa valoarea oxigenului dizolvat este de categoria a Illa s.a.m.d.; per ansamblu, apa se incadreaza in categoria a Ill-a care corespunde celei mai nefavorabile valori (regula conform legislatiei nationale); **selectarea clasei de calitate aferente unei anumite valori masurate se realizeaza prin compararea acesteia cu valoarea standardizata in legislatie; in mod similar se procedeaza sila aerNote curs aM Indice global de ealitate In realitate, efectele cumulate ale indicatorilor de calitate pot conduce la descalificarea suplimentara a calitatii factorilor de mediu, daca valorile acestora corespund preponderent unor clase de calitate inferioara, In Statele Unite ale Americii, clasificarea calitatii factorilor de mediu se realizeaza in functie de indicele global de calitate care elimina aceste inconveniente deoarece ia in considerare contributia cumulata a tuturor indicatorilor de calitate care intervin in procesul de evaluare. Prin urmare, in USA se considera efectul cuantificat al tuturor indicatorilor, in care fiecare indicator considerat are 0 importanta mai mare sau mai mica (de exemplu, continutul de solide in suspensie este mai putin important decat al continutului de oxigen dizolvat). Utilizarea asa-numitului indice global de calitate, descris in continuare, ofera perspective deosebite in ceea ce priveste incadrarea factorilor de mediu in clasele de calitate amintite in subcapitolul anterior. Indicele global de ealitate (I) se poate calcula cu relatia urmatoare: 26) in care: I= indice global de calitate; a; = coeficientul de ponderare, dupa importanta contributiei fiecarui indicator la valoarea indicelui global de calitate; ¥” ¢,= 1; q)= valoarea indicatorului considerat normalizat,Note curs MM Exemple de senzori/traductoare pentru controlul automat a calitatii apelor Exista o gama larga de senzori/traductoare care se utilizeaza pentru determinarea diferitilor poluanti care pot fi antrenati in apele de suprafata de apele uzate epurate necorespunzator sau de alte surse de poluare, In cele ce urmeaza se descriu pe scurt senzori/traductoarele folosite in cadrul uunei scheme automate, fara a realiza o clasificare dupa prineipiul de functionare ei dupa scopul utilizarii acestora. ‘Acestea asa cum se observa pe schema prezentata in Figura 5.8 sunt montate in diferite celule de curgere (Figura 6.6), realizate dintr-un material plastic inert (polietilena, teflon, etc), fiind prevazute cu un racord de intrare si respectiv unul de iesire. Senzorii sunt grupati dupa prineipiul comun de functionare si respectiv dupa compatibilitatile dintre acestia, respectiv ordinea de amplasare este stabilita prin tehnologia de masurare, astfel ca apa care a trecut printr-o celula sa nu afecteze masuratorile din celulele urmatoare (fie ca urmare a modificarii compozitiei, fie a debitului, ete.) Figura 6.6, Celula de curgere folosita pentru montarea diferitilor senzori intr-o static de monitorizare automata a indicatorilor de calitate a apelor de suprafata. 1- corpul celulei de curgere; 2- racord intrare apa; 3-sistem de fixare/etansare a senzorilor; 4 - senzor; 5 - racord iesire apa.Note curs MM. Senzori optici/traductoare pentru determinarea turbiditatii apei Turbiditatea este strans legata de continutul de materii in suspensie. Metoda cel mai des utilizata in determinarea acesieia este cea optica, bazata pe masurarea transmisiei si respectiv difuziei unei radiatii luminoase (generate de o sursa de Jumina) la una sau mai multe Iungimi de unda. Schema de prineipiu pentru astfel de masuratori este prezentata in Figura 6.7, DETECTOR whet ‘Sursa de lumina incidenta LenTLa Celule de curgere Lampa cu flamet de 480° wolfram, LED eau Surea LASER, \_DeTEcToR Sursa de lumina incidenta Celula de curgere Figura 6.7. Principiul masuratorilor turbidimetrice/nefelometrice. Exista mai multe relatii de estimare a concentratiei suspensiilor/turbiditatii, precum: -relatia lui Rayleigh, folosita in cazul masurarilor nefelometrice (cu referire la radiatia difuzata): (63)Nove ours MM in care I, Io- intensitatea radiatiei incidente, respectiv difuwzat N-concentratia (numar de particule / unitatea de volum); 2. lungimea de unda a radiatiei incidente; k- constanta care depinde de unghiul de difuzie (45-90)°, r= pasul optic; V - volumul mediu al particulelor. ~ expresie analoaga relatiei Iui Lambert — Beer, folosita in cazul masuratorilor turbidimetrice (0 80° ), la concentratii mici si lumina monocromatica: S=k'Crr (4) in care: S~—marimea optica masurata (intensitatea luminii); C - concentratia in suspensie solide; + = pasul optic; k - constanta dependenta de datele experimentale. Tehnica nefelometrica prezinti avantajul de a nu fi influentata de culoarea probelor analizate, cu conditia ca eventuala culoare sa nu se datoreze prezentei materiilor in suspensie, Pentru evitarea unor erori de masurare, se determina ambele marimi I si S, de regula la lungimi de unda miei (UV apropiat). Exista diverse tipuri de traductoare folosite pentru. determinarea suspensiilor/turbiditatii, inclusiv lasere turbidimetrice. In ambele metode mai sus prezentate un rol important il reprezinta sistemul de detectie (detectorul) care in functie de metoda este amplasat la un anumit unghi fata de radiatia incidenta. Prin aceasta se deosebese de fapt si cele doua metode. Ceea ce este comun, este detectorul ‘care poate fi construit pe baza unor elemete fotosensibile asa cum in cazul clasic se utilizeaza fotocelula (fotoelement), care devine un element component cheie in constructia acestor turbidimetre. Aceasta se prezinta ca o jonctiune p-n supusa iluminarii (fara a fi polarizata cu tensiune interna), fiind confectionata dintr-un material pe baza de seleniu sau siliciu (eu mentiunea ca ultimul prezinta sensibilitate maxima in spectru IR sinu UV)Note curs Mat Pascicul incident > Va v Figura 6.8. Fotoelement (fotocclula ) folosit in constructia detectorului utilizat la masuratori turbidimetrice/nefelometrice. Senzori potentiometrici EMIS pentru determinarea pX, pM Marimea de iesire in cazul senzorilor potentiometrici, prin care se exprima concentratia solutici analizate in componentul de interes (in cazul de fata pX, pM), este reprezentata de un potential electric, care este masurat ca o diferenta de potential (tensiune, voltaj) fata de un electrod de referinta conectat Ia bomele unui milivoltmetru cu impedanta mare de intrare; astfel, curentul prin circuitul de masura devine nul. pX=- log Cx (6.5) pM=- log Cw (6.6) in care: Cx = concentratia unui anumit anion; Cw = concentratia unui anumit cation Prin asocierea electrodului sensibiV/indicator (senzorului) cu un electrod de referinta se realizeaza un traductor potentiometric a carui schema de principiu este prezentata in Figura 6.11. Astfel, traductorul este de fapt o celula electrochimica prevazuta cu un sistem de electrozi in care se introduce solutia de analizat; celula electrochimica astfel realizata isi modifica tensiunea electromotoare in functie de specia electroactiva (cation, anion) din solutia de analizat.Note curs MM Electrod de referinta intern Tonetinme ‘Membrana Electrod ion Electrod de~ lichida selectiv referin(a extern Figura 6.11. Schema unei celule potentiometrice Electrodul indicator’ este prevazut cu un element sensibil (senzorial) care prezinta si selectivitate fata de specia chimica de analizat. Acest element sensibil si selectiv este de fapt o interfata electrochimica (de regula o membrana) la nivelul careia se realizeaza asa-zisul proces de recunoastere ionica/moleculara; prin aceasta se intelege interactiunea dintre specia chimica (ion/molecul) care determina modificarea potentialului de membrana ca urmare a incarearii acesteia cu sarcina electrica provenita de regula de la specia chimica analizata pentru care membrana prezinta afinitate/selectivitate. Din aceasta gama fac parte si electrozii membrana ion selectivi (EMIS), care prezinta selectivitate ridicata fata de anumiti ioni existenti in solutiile de analizat. In Figura 6.13 se prezinta schema constructiva a unui EMIS cu membrana solid’ care -omogena -eterogenaNove ews Mt i capaccu abla sensibil ‘electrod {nel metalic coaxial Figura 6.13. Schema constructiva a electrodului membrana ion selectiv eu membrana solida (www.iota.ee.tuiasi.ro/~emse) In cazul electrozilor EMIS, diferenta de potential dintre cei doi electrozi ai celulei electrochimice mai sus prezentate este descrisa de o ecuatie de tip Nemst. a, RT In = 2, F Gig ~ Ges) = FFE (6.7) Gigs de unde rezulta ca: Sea ae (68) Gin Prin separarea constantelor ecuatia devine: beeing, (69) 2F in care se noteaza activitatea ionului de la exteriorul membranei dex = ai « Ca si in cazul senzorilor chimici, calitatea masuratorilor cu EMIS poate fi afectata de prezenta interferentelor (alte specii ionice din solutia de analizat), acestia nefiind in realitate perfect selectivi (asa cum se poate deduce din ecuatia de mai jos).) (6.10) og, RT E = E's na, + Y Kya, in care: E = potentialul membranei E’ = potential constant caracteristic materialului membranar intr-o anumita solutie; R= constanta gazelor perfecte; F = constanta lui Faraday; z= sarcina electrica a ionului (valenta); i= specia de analizat |= specii interferente Kij = coeficientul de selectivitate al ionului { fata de ionul js ai, = activitatea ionului i, respectiv j Limita de detectie a EMIS se poate determina prin extrapolare din graficul care prezinta curba de calibrare E = f(log, ¢,)/ E=filg c). In conformitate cu aceasta definitic, limita de detectie este atinsa cand a,="K,a, si valoarea constanta a lui b= 8 +e Dinka =F 100 toga, Lo 100 (qua 200 300 400 500 a b Figura 6.14, Variatia potentialului functie de activitate pentru un electrod nerstian de tip membrana ion selectivNote curs_ MM Tabelul 6.2. Caracterist ile electrozilor EMIS produsi de firma NICO2000, Marea Britanie, “em [Bement Limits Dons] Dom | aterferente | Sota Cantie Itectrod ton |brana| Hniar|detece| pil | Temp | semniiatve | sap | isan opm) | (opm) cc) decahibrare svat ‘Amonia” NFP PVE f= 000) 01 [Oc8S] 0=80 NHC 109% Bara BSP PRS T= OS STO] 0-30 Bath 4.000 | firomuea Be |i) 1 13} 0-80 Kir 0.000 I Codie CH [away = OTST Ow PAR SEG | CANO 1.000 ret Fet Hg ee Cain CFP VE OR PORE PSS] OST AT BEET Ca Tae | us? (Gorara) Cr BCR ape] Ci tana) C8 ieoeara Toduea 7 Pram PO Mereor Ha Baise NOP PET 3 [Oa e200 Awoit NOP P PVE} T=) “0S 40 Freon Cid] PRE | 2-| OF 93.00" Poin KTP PVE 1 Oa 39000 | ‘rgiat) Ag” Cesal) 1 00S Sodiw | Nat | PVE} 02~ | 90S ]3- 10] 0-30" | Majriat cata —_ anon | Suitra| S* |ersail 003 > oor fis=a nee 32000 | His SN sai }S= S800 T= 13] OW | Be CET Ag it 8.8.0"Note curs UNE Senzori potentiometrici cu membrana de sticla pentru determinarea pH-ului Aspectele functionale ale electrodului de sticla, pot fi ilustrate plecand de la elementele constructive ale acestuia asa cum este descris in Figura 6.15, solutie interna pH const Electrolit intern Kcl ~ + Membrana H selectiva referin ctr desticla pent ptt 1 mm strat de stl vscata =: = Te vom seas ltrs Figura 6.15. Schema unei celule potenjiomettice destinata masurarii pH-ului pe baza electrodului de sticla Eleetrodul de sticla este constituit dintr-un corp confectionat din stiela terminat la partea inferioara cu 0 membrana H’ selectiva realizata din sticla speciala cu 0 grosime de ordinul micronilor. Compozitia sticlei speciale folosite contine saruri de Ca, Mg, Li ef. Electrodul de referinta inter este de tipul Ag/ AgCl (un conductor de Ag pe care este depus un precipitat de AgCl). Solutia interna este o solutie tampon (buffer) aleasa in functie de domeniul de pH pentru care se utilizeaza electrodulLantul de masura consta in: Electrod de sticla / solutia analizata // punte de sare / electrod de referinta extern Exista sisteme de electrozi combinati formati dintr-un electrod de sticla si un electrod de referinta amplasati in acelasi corp, asa cum se prezinta in Figura 6.16. Figura 6.16. Schema constructiva a unui electrod de sticla combit pentru masurarea pH-ului. 1 — membrana de sticla; 2 ~ corp de sticla; 3 — ecranare; 4 — solutie interna; 5 — element interior de referinta; 6 — capac; 7 — cablu coaxial. Asa cum se observa in Figura electrodul combinat include atat electrodul de sticla cat si electrozii de referinta intern si extern. Solutia de electrolit pentru clectrodul de referinta este KCI saturat, iar solutia interna de pH este in general o solutie tampon a carei variatie cu temperatura este foarte mica. Contactele electrice ale celor doi electrozi tree printr-un capac izolator care realizeaza inchiderea etansa a electrodului (capacul respectiv fiind fixat, de exemplu, cu ajutorul unor rasini epoxidice). 10Note curs MM Configurarea unei statii pentru monitorizarea apelor 1. Cazul analizei automate Configurarea unei stati de monitorizare automata a indicatorilor de calitate in cazul unei ape de suprafata este prezentata in (Figura 5.8). In Figura prezentata, monitorizarea automata a indicatorilor de calitate ai apei este posibila datorita atat prelevarii continue a acesteia cat si instalarii unor blocuri de senzori in urmatoarea ordine: - bloc de senzori I: turbiditate-oxigen dizolvat (tip optic); - bloc de senzori II: pH-conductivitate-oxigen dizolvat* (tip electrochimic; *daca nu este prevazut in blocul I); = bloe de senzori IM: EMIS pentru cationi si anioni (NOx, NHy*,POs Chy(tip potentiometric) si senzor de conductivitate (tip electrochimic). (EMIS-Electrod Membrane Ion Selective) Semnalele transmise de senzori sunt automat convertite in valori reale pentru a fi inregistrate in baza de date cu ajutorul unui soft specializat. ‘Asa cum se observa in Figura 5.8, apa este captata din albia apei de suprafata cu ajutorul unui sorb, fiind trimisa la un bloc de senzori optici (pentru determinarea turbiditatii si respectiv a concentratiei oxigenului dizolvat), dupa care este trecuta printr-un filtru cu material textil. Apa filtrata este transportata cu ajutorul unei pompe centrifuge la un bloc de senzori electrochimici pentru masurarea pH-ului, conduct si oxigenului dizolvat (daca se folosese senzori electrochimici pentru determinarea oxigenului dizolvat). De la blocul de senzori electrochimici apa de analizat este transmis mai departe ctre un bloc de senzori potentiometriei (de tip EMIS ~ Electrod Membrane Ion Selective) pentru masurarea altor indicatori de calitate ai apei precum concentratia de azotit, azotat, amoniu, orto-fosfati si cloruti, dupa care aceasta este evacuata catre canalizare, Pentru funefionarea blocului de senzori potentiometrici este necesara asigurarea unei tarii ionice constante a probei de apa analizate. Taria ionica este data de continutul total de cationi si anioni corelat cu sarcina electrica a acestora. Altfel spus, taria ionica se calculeaza cu formula: itatNote curs MM (A) in care: valenta numeric egala cu sarcina. Prin urmare, reglarea tariei ionice se realizeaza prin adaugarea la apa de analizat a unui volum de solutie NaCI de concentratie cunoscuta (de exemplu 10%), dozat pe baza semnalului primit de la senzorul de conductivitate din blocul de senzori anterior unde este masurata conduetivitatea initiala a apei si respectiv din blocul de senzori potentiometrici unde se masoara conductivitatea impusa a apei supusa analizei potentiometrice cu senzori EMIS. laccanalizare Figura 5.8, Configurarea unei statii de monitorizare automata a calitatii apelor de suprafata (versiune simplificata in care culegerea datelor nu s-a mai reprezentat). 1-albie; 2- sorb; 3 - bloc senzori optici (a-turbiditate, b-oxygen dizolvat); 4 — grosier (cu material textil); 5 — pompa centrifuga; 6 — bloc senzori electrochimici (e~ pH, d-conduetivitate, oxigen dizolvat (in lipsa b)); 7 ~ bloc senzori potentiometrici (f- pentru NOs", g - pentru NH," , h~ pentru POs, i— pentru Cl, cu exceptia j — senzor pentru conductivitate) ; 8 — rezervor solutie NaCl; A-regulator de compozitie. truNote curs MM Ordinea de amplasare a senzorilor nu este intamplatoare, find riguros aleasa, astfel incat in urma trecerii apei de la un bloc de senzori la altul sa nu fie perturbata funetionarea senzorilor (prin indicarea unor valori eronate datorita: modificarii proprictatilor initiale ale apei de analizat). Astfel, senzorii care intra initial in contact cu apa de analizat trebuie sa determine acei indicatori care sa nu fie perturbati/modificati ca urmare a trecerii apei prin blocurile de senzori si conductele de legatura dintre acestea, De asemenea, determinarea oxigenului dizolvat trebuie realizata cat mai aproape de locul de prelevare deoarece prin vel analiza se produce degazarea acesteia, iar concentratia oxigenului dizolvat ii scade. sularea apei prin echipamentele de apa Rolul filtrului grosier in schema prezentata este de a preveni formarea depunerilor/eolmatarea elementelor senzoriale din blocurile de masurare. Astfel, filtrul va permite cresterea duratei de functionare a senzorilor implicati, fara a modifica semnificativ valorile indicatorilor masurati in blocurile respective. Schema bloc functionala aferenta acestei statii este prezentata in Figura 5.9. ‘Apa de suprafata Figura 5.9. Schema functionala 2 aferenta statiei de Caleta apa monitorizare t automata a calitatii Nasuare opica a indicatorilor de \urbidiate apse dasa calitate apei de suprafata Filerare apa q ‘Masurare electrochimica ‘ 5 (PH conductivitate, eventual = log Coc (in care: Cx oxigen dizolvat) = coneentratia unui I anumit anion; Cy concentratia unui Masurare potentiometiica Jy... solute NaCl anumit cation) (EMISpX, pMty t Canalizare *pX == log Cos pisNote curs MM 2, Cazul analizei manuale In modul clasic (manual) de monitorizare a calitatii apei, operatiile aferente etapelor din Figura 5.9 sunt realizate manual, dupa metode standardizate, conform schemei din Figura 5.10. = Laem Figura 5.10. Seeventa clasica din cadrul unei statii de monitorizare a indicatorilor de calitate a apei (functionare manula)Note curs MM Refeaua national de monitorizare a calitiii aerului Structura si functionarea retelei nationale de monitorizare ‘Agentia Nationala de Protectie a Mediului (ANPM), administreaza Reteaua National de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA) prin intermediul a 41 centre locale interconectate situate in sediul Agentiilor de Protectie a Mediului (APM). Cele 41 centre locale deservesc 41 zone care includ si 13 aglomerari (zone cu peste 250 000 locuitori sau cu o densitate de mai mare de 3000 locuitori/km?). RNMCA functioneaza din anul 2007 si cuprinde 142 stafii automate de monitorizare distribuite pe tot teritoriul (Tabelul 4.1), la care se alatura 17 statii mobile, toate dotate cu echipamente automate pentru miisurarea continu a indicatorilor de calitate ai aerului precum $02, NOx, CO, Os, PM1O0, eventual PM2.5, benzen si continutul de plumb. Valorile masurate on-line:cu ajutorul senzorilor sunt transmise prin GPRS (General Packet Radio Service) la cele 41 centre locale din cadrul APM-urilor, unde sunt stocate pe serverele retelei, verificate si apoi transmise spre certificare Laboratorului Nafional de Referin{a pentru Calitatea Aerului (LNRCA) din Bucuresti si respectiv sistemelor de diseminare public’ precum panourile de informare, website etc (Figura 4.1). Clasele de calitate a aerului determinate pe baza indicatorilor si indicilor de calitate sunt afisate sub forma de coduri de culori din ora in ora pe site-ul RNMCA. © parte din statiile automate de monitorizare a calitatii aerului sunt dotate cu senzori meteorologici (118 statii, conform Tabelului 4.1) care furnizeaza centrelor locale si informatii cu privire Ia conditiile meteorologice (temperatura, umiditatea relativa, radiatia solard ete.).Note curs MM indieato eteo jonitorizagi * monitorizayi* —evalueari influenfa—traffeuli lasupra calitiii aeruluis raza ariei de reprezentativitate™* este de 10-100m Deirafic De tig 57 SOs, NOx, CO, | evalueazd influenja activi industrial . COV, Pod industrateasuprecaltyitaeral PM2.5 irecfia_ gir raza ariei de reprezentativitate eza vantului100m-1km Siajie de tip]! 37 resiune, ‘evalueazi nfluenja “apezirlor rban jemperatura, jumanc" liafia solarajraza ariei de reprezentat Siagie de tipf 15] smiditate ‘evalueazi influenja “agezirilr suburban lativa, _umane" asupra calitijié aeruluis recipitatii raza arei de reprezemtatvitate: 1-5 Siajie de tip) 6 este statie de referinta pentn gional vatuarea calitatt aerului; raza ariei de reprezentativitate: 200 00k Saye detp! 3 ‘moniterizeadi 9i evalucazk poluar EMEP rului la nivel transfrontalier gi | (trans ronta nare distant’; lier) sunt amplasate in zona montana | titudine medie: Fundata, Semenie si Poiana Stampei Totals 142 st ‘Nota: *sau particularizat in functie de scop/zona monitorizata; ** “o statie de monitorizate furnizeaza date de calitatea aetului care sunt reprezentative pentru 0 anumita arie in jurul statiei. Aria in care concentratia nu difera de concentratia masurata la statie mai mull decat cu o "cantitate specifica” (+/- 20%) se numeste “arie de reprezentativitate’igura 4.1. Structura refelei nationale de monitorizare a calitéii aerului reula informatiei in cadrul retelei de monitorizare Fiecare centru local al retelei de monitorizare primeste informatiile de la tiile de monitorizare din. zona deservita de centrul local (in funetie de tipul ariei monitorizate, aceste statii pot fi de tipul celor mentionate in Tabelul 4.1): Fiecare static este prevazuta cu unu! sau mai multe puncte de monitorizare, dupa caz, In Romania, pana acum cativa ani (inainte de implementarea proiectului privind achizitionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului), determinarea indicatorilor de calitate a aerului se realizau prin metode clasice (prelevare semi-automata si analize clasice de laborator -. spre exemplu, determinari spectrofotometrice). In prezent, monitorizarea se realizeaza preponderent automat (prelevare, analiza si achizitia datelor in mod automat), In general la probele gazoase sistemul de analiza este direct amplasat in mediul de analizat (in aer), nefiind necesara © prelevare propriu-zisa, fiind necesara doar vehicularea continua a acestora prin camera de detectie (unde se afla elementele senzoriale). Allte detalii cu privire la freeventa prelevarilor, numarul minim de prelevari si amplasarea punctelor de prelevare si a statiilor de monitorizare sunt prezentate in Legea nr. 104 din 15 junie 2011, 0 parte dintre aceste aspecte fiind reluate in continuare.Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrati a C: (SNEGICA) La nivel national, exista Sistem National de Evaluare si Gestionare Integraté a Calitafii Aerului (SNEGICA), format din doua subsisteme: - Sistemul Nafional de Monitorizare a Calitatii Aerului (SNMCA) - asigura imisiilor) prin RNMCA; - Sistemul National de Inventariere a Emisiilor de Poluanji Atmosferici (SNIEPA). Se observa ca monitorizarea calitatii aerului inconjurator prin intermediul RNMCA se realizeaza in cadrul SNMCA, insa pentru o mai buna gestionare a calitatii acrului inconjurator este necesara si monitorizarea emisiilor (realizata in cadrul celui de-al doilea subsistem - SNIEPA), respectiv alcatuirea unui inventar de emisii, deoarece prin controlul emisiilor se poate ameliora calitatea imisiilor (emisiile industriale trebuie sa respecte pragurile listate in Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (E-PRTR)). In acest cadru, ANPM coordoneaza SNEGICA si respectiv administreaza RNMCA, Asa cum s-a aratat anterior, RNMCA include instrumentele de prelevare si masurare amplasate in punetele fixe si echipamentele de laborator aferente acestora, precum si echipamentele necesare colectdrii, preluerérii, transmiterii datelor si informarii publicului privind calitatea aerului inconjurétor. lor monitorizarea calitijii aerului ineonjui Programul de monitoring/evaluare/gestionare a calitatii aerului consta in: - evaluarea calitatii aerului inconjurator: in functie de rezultatele masuratorilor pri evaluare (PSE si PIE), zonele monitorizate se clasifica in trei categorii de regimuri de evaluare: ~ regim de evaluare A, pentru regiunile in care nivelul este mai mare decat ind indicatorii prineipali de calitate, raportati la pragul superior si inferior de PS = regim de evaluare B, pentru regiunile in care nivelul cuprins intre PIE si PSE; ~ regim de evaluare C, pentru regiunile in care nivelul este mai mic decat PIE. Aceasta clasificare se realizeaza cel putin o data la cinei ani. In functie de regimul de evaluare a zonei respective, se stabileste strategia de monitorizare/evaluare a calitatii aerului: prin masuratori fixe (in cazul regimului A), masuratori fixe si tehnici de modelare a dispersiei (in cazul regimului B) sau numai prin tehnici de modelare sau alte metode de estimare obiectiva (in cazul regimului C),