Prof. Dr. ing. Asist. Ing. Anatolie MARCU Adrian GRIGORE Prosieme Practice bE CaLcuL AL TERENULUI DE FUNDARE PENTRU UZUL STUDENTILOR MATRIX ROM BUCURESTI 2002Cap. Antroducere, oe Caracteristiile geotehnice: definiti,relafii de (Clasificarea paminturitor, 2.1. Generali 2.2. Caracteristcilefizice ale pimdinturito,, 2.1, Granulozitatea, CUPRINS ‘ridut 2.2. Caracteristcile de stare 2.23, Plasticitatea si consistenta, 2.24, Activitatea in raport cu apa. 2.28, Permeabilitatea 2.2.6, Caracteristici de compactare. 2.3. Caracteristicile mecanice ale piimanturilor, 2.3.1. Caracteristicile de compresibilitate ~ consolidare 2 2.4, Clasificarea pimanturilor pe baza caracteristicilor geotehnice determinate in laborator, 2.4.1. Clasificazea plimdnturilor necoezive, 2.4.2. Clasificarea pimanturilor coezive, 2.4.3, Criterii de clasificare comune tuturor categoriilor de plmanturi, 2.4.4, Varietiti de pimant 2.5. Aplicatie, uri cu proprietiti special. Calculul tasiilor terenului de fundare,. 3.1. Premisele calculelor de tasare, 3.1.1. Conluerarea teren ~structur’ fn proces de tasare 3.1.2. Corelarea tas cu evolujia fn timp a ncirtritor_. 3.1.3, Determinarea presivnii limita domeniului linear deformabil 3.1.4, Determinarea adiincimii zonei active. 43.2. Calculul evolujiei in timp a tasirilor.. 2. Caracteristcile rezistengei la forfecare, calcul, valori uzuate. SaR 39 40 48 48 48 49 52 38 643.2.2. Calculul global al tasirii finale... os 6 3.23, Caleull tas nile... ems 3.24, Caleulultsisi din consolidarea primar... ” 3.24.1. Caleulul taste finale din consolidarea uniaxial 80 3.2.4.2. Caleulul evolujie in timp a consolidiri uniaxiale sub inedre asi constante fn timp. oa 3.2.4.3, Caleull practi al consoidsi uniaxiale sub ee 88 3244, Calcull asi din consolidarea spajal 90 ‘Calculultasizi din consolidarea secunda 96 : ” 3.3.1, Calcul tassii unui rezervor in variantaterenului ntratat, respeotiv watat cu drenuriverticale = 7 33.2. Rezolvarea ecuaticiconsolidiré uniaxile prin metoda 200 [Bolovtnig 70.200 | Pity mare 7 2.70 Pie mie 2.20 NispmaeSSSS™S™S~=*@Y 05.2 Nisip ijosia 03.2 Niipin : 005. 025 Prat C005 005 [Arete 00005 Reprezentarea grafic a comporitiei dupii granulozitate a unui pimant se face cu ajutoral curbei de granulozitale (figura 2.1). Aceasta reprezintS varagia. masci procentuale m, (in ruport cu masa tolaki fn stare useatti a piménuului analiza) a purticulelor avind dimensiunile mei miei decat diametrul d.OOH R: FINCA SKIDS 7 DOOEOOS LILLA WLLL LLL WLDDABITTLDEEX om ms 50 60 70 8) 100 IUNEA PRAF (4 —— ahs tse ~ Figura 2.2, Reprezentarea in diagrama terari‘orumied atsnyouy) emsooe jnumyoa 1§ (ede no yard aumeBan3y Guy) ‘uy pury quod) ames rayroweuipd vorernod anus jnyoday | areys uy gorUMIOr BIE ost FO u-001 {uyured ap areynuLa Booe LIP apy sojaynane ae jnumjoa 1S mimupurgd zo;yod jumyoa anu nvodey, (a roqwod 9f % 09°" OF wi Jeu eysaoe fe oqtmnjo8 atsnyour ye} pouunyos) wasedE i tnuinjoa 18 rnqeugUred 1opL0d jnumNyor ont MOS, (q) weoreN, ool sBNDLOZ OT att a (quNIOR Apsnp>U!) eMsADe FoUITDA (ane eee 18 vwosn ams uy nmugungd wayeynous aut mwodry | ams uy FaqINIOA va % 0S 0 te apfjos soyajnonued (sareynoua mes) vsPut 18 od wy amnurfuoo rade (vayeinoud nes) ese aNUy jauodey (95) aN SUNATE PL & (e}unjo assnpouy (a ruimos pau yup eonnnasd anus odes “zanamgon vr (umot BUNA 87" ST G ‘gayy) ainonzed sorseae aye nuxdoad youn 18 rupurEd op (ayyey 4 tn amas o-nup apes spenannd rorenaif anes reuocey | __ Egos var ins 2p apeiog | ___ saan ______|_feiumn tog Te eae, a 5 a2 o98 2 aE zh og & i a 5 g_, 8 a2 ge 4 eg aroroe 2 32,26 5 3 e z Bes 8 ZB 8 Roe g Za. | a 82) ga 3 ea ga Ss 84a 3 zack bo gyade 8 2323 3 FES a3 3 2ean8 3 gagi? 2 Bais 5 Ee3% 3 ga25 2 €83a8 zl zg 4 E837 é poe: f B38 2 288 z 54885 cc Sea eg § gage 3 agi a g2328 a a ga ae Bees m eage3 a fig | ghan 8 22 aa Ss ga a¢ & i &a8 t 2 Zag ee g pltseg™ ey fais = 3438582 ga 2g 7 2 22,22°S% 322 a”: # 2 ge ofgsye 5 288 B 2 g 2 3 fe BEE a 2 2 3Tabelul 2.3 g g [ey = a a ba 2 2/8 2 3 3 3 — a8 5 z x =/al8 i 3 “Ls ie L 4 a > 2 3 * = | sale oe eee Ee sels) ee ALINE 8'6 > WIN 13'6= % :21 95 rod 0 powtoads wareinax3 ‘{noqeo ap oqaie -sorezogey 2p ugaroouy und areansyut sojarep wzzq ad “annoodsar sojHutyep uwostoD oxoTEqUIS 95 (4 [FULHOS No oyoamBME [INSEE ah wo"z0 soyoqnopnd varezabvat trad ynunyon woSorun 6-0 op variuudoud wanazesrme9 | 19 ‘omsopu op vate a) guunceun aresapus ap #8 (a) RunIxoME arougye op 10 ) sean apo WO aoogpE ap you sy 301 rapargd sun &amsopuy 9p vasss wenazunceme3 | ___ (8 amseput 3f ro sojuod ye sa ap) eames ap HYNA SES (MUN) 4 “tn (aseuun) 27 nI9qr,. Pasticitatea gi consistent Plasticitatea este proprietatea piminturilor coezive (argiloase si prifoase) Totre anumite limite de umiditate, de a se deforma ireversibil sub acjiunea Jorjelor exterioare, Riri variagia volumicd si fr aparijia unor discontinuity’ ia masa Jor. Limitele convengionale ale intervalului de umiditifi in care plimdntul se afl tn are plastica se determinil experimental Limita_ine = wp este umiditatea care corespunde ‘conventional teverii plimaintului din stare tare fn stare plastic’, Limita_superioari_de plasticitate ~ w, este umiditatea care corespunde conventional wecerii pimdntului din stare plastict fn stare curgitoare, Indicele de plasticitate ~ Jy arati intervalul de umiditate fn care p&mfntul se a in state plastica gi este dat de rela fy = wy Wp [Ao] (22) Indicele de consistent ~ J. arati starea de consistengi a pimdntului si se cealeuleai eu relatia: tp 23) in care w—este umiditatea natural’ a pimantului (%). fn unele tari se utilizeaza, de asemenca, indicele de lichiditate relayia: dat de ea) 2.24, Activitatea in raport cu apa Activittea unui plminc reprezinté intenstatea interacyiunii dint apt si scheletul mineral si se exprim, mai frecvent, prin curacteristvile geotehnice aritale mai jos. Indicole de activitate — 1, este raportul dintre indicele de plasticitate al ppimnului() si procentjul de particule cu dimensiunile mai miei de 2um (na) ale sceluiagi pamaat: L hae (25) ‘Céldura maximd de umerine ~ qq, €s2 cantitatea de eBldurt (in Ng) degajats pad la saturafic unui gram de pnt, useut fn prealabl fn etuvi la 105°C, ‘Sucgiunea apei din porii pimantului este deficit de presiunc, in raport et presiunea atmosferied, ce apare ca urmare a interacfiunii ine apf gi scheletl mineral. Un ditatea pe care o reine pdt pentru o suetiune de 15 bari — ws, constituie un indice al activitsi ptm Capacitatea de adsorbie ~ C, este maportul fnire masa de api adsorbita (M,) prin suctune dela starea uscaté pan la starea de saturagie gi masa pimtului uscat iM M, aio 26) Deoarece toate pimfnturilc argiloase active sunt potengial capabile de umfliri paralel cu caracteristicile legate de activitatea pimantutilor, se determin’ si indicii care pun in evidengii contractia gi si contruciii importante Ia variaii de umicitate, umflarea, prezentai in continuare Uflarea liber ~ U, care pune in evident proprictatea panticulelor arpiloase Hisate si se sedimenteze tn api de a ocupa un velum ca atét mai mare, cu cit capacitatea de a reine ait iofilia) a mineralelor consttuente este mai mare: v,-¥, ya¥ Too [%] en ~ Vj -volurml inital probe uscate gi mojarate; = ¥j-voluml final al pobei, ups sedimentare. Limita de contactc ~ w, este valoarea uit sub enre nu se mai produc “ati importante de volum ale pimntul Contracia_volumicd ~ Cy, este raportut dintre variayia de volum, datorit usr unui pimsne satura (avind volumal inital V) si volumul final (V7): uv, C= £100 154) (28) Presiunen de umflare ~ p,, este presiumea dezvoltati in urma inundasii cu api, de o probii de plant aflati intro incint’ efangi si avand umiditatea in apropiereaindigele de contracyie = umflare, cy, stabileste volumului, etnd varia’ umiditates pimantului tendinga de variayie a 29) in care: = yg = umiditatea primantului fn stare satura; = w—umiditatea natural’ a piimaneulu 22.5. Permeabilitatea ermenbilitatea este proprietatea phimintului de a permite infitrares apei in ccaral existenfei unui gradient hidraulic, in pimdnturi,admifind valabtitatea legit lui Darey, viteza de infiltrate este: ka 2.10) =~ coaficientul de permeabiltate al ptimantul = {= gradientul hidrautie (raportul fntre diferenta de inidtime piezometrick ‘tee doui puncte si lungimea liniei de eurentintre aceste puncte). Cooficiontul de permeabilitte ~ k se defineste, deci, ea volumul de api care se infilirea7a in unitatea de timp, in regim saturat gi in condifiile unei curgeri laminare, print-0 seefiune unitari, normalii pe directia curgerii, sub un gradient unitar gi in ‘ond de temperaturi standard (20 °C). Valorile uzuale ale coeficientului de permeabiliate, pentru diferite pimanturi sun tn tbell 24, Tc 24 [er ae pm Femy | Pietris, nisip mare 107... 10 [Napa 10" [Nisipiin nisippaifos SS 107.107 [Pak apace 10" [Fate agi prifoast 107.10" | ea av 22.6, Carocteristict de compactare Lucrul mecanic specific de compactae ~ L, este lneril mecanie care se apie lw compactarea unt de volur de pian. “in laborator,fncererea de compactae se realizeaza, de obice, In dout valor conventionale ale lusruli mecanie specific de compactre: 16 Hem; = incercaren Proctor normal, la care = = ncercarea Proctor modificati, Ia care L= 2,7 Sem’; ‘Unidata optima de compactare ~ Wy la un anumit lus mecanic specie de compactae este umiditatea pentru care, in curs Tncererii de eompactare, se bye starea cea mai indesatt a pimintului compacta, caracterizath prin valoarea ‘maximo grew volumice fn stare uscatt @ pimintulu, pentru Iueral mecunie specitic dat La incerearea Proctor normali (L = 0,6 Sem®) vatorile umidititi optime de ‘compuctare variazt inte limitele indicate in tabelut 2. Tabelul 2.5, Carer de patna Vn) Fea 7.8% Pina ipa ¥.5% | Pisin pifoase 18% l Paminturi argiloase A 18 ... 26 % 2.3. Caracteristicile mecanice ale piiméturilor Caracteristcile mecanice, indie’nd comportarea piménturilor sub actiunea Inciririlor exterioare, servese in mod direct la calculi Fandailor, al terenului de ‘undare gi al constructor de pdm. In vederea modelirii cit mai veridice a solicitor Ia care sunt supuse pAminurile, sau elaborst mai multe metode pentru detecminarea acelorasi araveristci mecanice. Rezultatele objinote depind in mod direet de particulartitile fieciri metode de incercare. In consecinfi, in cele ce urmeaz8, aléturi de definirea fiecrei caracteristci mecanice, se vor indica si schemele de principiu ale