Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • JSF 077 PDF

    Uploaded by

    Arseniuc Iulieta
    32 views16 pages

    Original Title

    JSF_077.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    32 views16 pages

    JSF 077 PDF

    Uploaded by

    Arseniuc Iulieta

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 16
    ATU 2 Matei Bratu (Focsan), Rafael Cirig (Pitesti), Alexandru Stan (Ploiest), Adrian Pletosu (Giurgiu), Claudiu’ Tutis (Bucuresti), Adrian Chiriac (Botosani), Teodoru Teodor Sorel (Braila) - V-am cexpediat numarul dublu 72-73. ys Dan Ghofu (Buzau) - la legatura cu verii tai, poate mai facem un numar Stephan King in colaborare. 2 Emanuela Florea (Rogiori de Vede) - € prea devreme pentru un debut, dar agteptam poezile 5 celelate povestir. 12 Alexandru Stan (Ploiegt) - Numarul 43 a aparut ca supliment al numarului 50. Mutumim pentru aprecier 2 Emil Viad (Craiova) - Am trimis adresa departamentuli cituzare = Aurelian Pop (Balu) - Am dat adresa departamentului dituzare. + Virgil Leijoiu (lagi 032/162472) 1. OK cu mediatizarea euROconului; 2. Timisoara @ fost aleasé ca gazda a rmanilestati deoarece echipa timigoreana area a fi singura apta sa organizeze o manifestare de asemenea anvergura: 3. Putem propune introducerea unor ore de sf in programele gcolare, dar cine s& predea? Nu erezi ca ar trebui formate inti cadrele ie? 4, Fandomul romanesc .face uitimul festival a avut foc acum doua saptéimini, organizat de clubul Quo vadis? Din pacate fandomul nu este aga mare cum crezi tu, daca vei veni la Cemavoda il vei cunoaste; 5. E numai o parere faptul cd domnul Mironov nu are Sprijinul fandomului, e adevarat ca si in fandom ca peste toi in lumea asta unde sint grupun si grupugoare oamenii se mai Ceara inte ei, dar fandomul romanesc e, ‘aga cum spuneam, TARE DE TOT i asta s-a observat la euROcon; 6. De acord cu adifa Asimov - 0 minora care gindeste este mai importanta decit o majantate care izbeste, dar badita Lapugneanu spunea- Prosti, progti, dar mulfil, 7. Ideea unui partid exista, exista si omut 8 Ai intregul rostru sprijin in temerara incercare de a realiza inca o emisiune sf in lagi, dar nu vita ¢ asta presupune un’ contact permanent cu fandomul; contacteaza ‘Super Nova si Quasarul pentru inceput r= Eduard Molcomete (Bucuresti) -Mai incearca. VINZGRE Cumparari Teodoru Sorel - str Ardealulu, ne 26, bl 12, ap 28, 6100, Braila) - Oferd numerele - 28, 66, 70 din JSF, 2 gi 3 din String sir 5,43,48,59,61,84,88,89,90- 93, 140,164,166, 167, 168,172,174, 181,183, 186,295,298,314,36 1,402,423 din CPSF gi 470,490,495-496 din Anticipatia. * Cauta numerele:3, 4, 13, 57, 144, 151,192, 219, 226, 306, 320, 387, 388, 989, 392, 393, 394, 395, 399, 401, 403, 415, 416, 418, 421,450, 451, 457 din CPSF 5129-35 din JSF. Dan Ghetu - (B-dul Unini, 8! ‘SBA, ap 7, 5100, Buzau fol 439256) Cavt Super Nova, numarl special Stephen King gi povestirea Omul care iubeste frie, platese de 15 ori mai mult decit costa 3. Caut cart, povestr. poze ete: in once limba cu gi despre Stephen King Rafael Citig- (OP 1 CP 157, 0300, PITESTI, ARGED) cauta numerele 10, 13, 17, 80-34, 40-43, 48 din JSF si numerele 478, 485, 486, 488, 490, 491 din Anticipatia. Doreste orice numar din colectia CPSF. Gabriel Bede - (B-dul Grigore Balan nr 16, bl 18, sc N, ap 5 Sfintu Gheorghe, +4000 Covasna) cumpar JSF nr 1, 13, 28, 30, 31, 33, 34, 35. Ofer 300 leV/buc’ sau cari st Ciauciu Tuts - (Saseaua Vergul, nr 65, B17, set, ot4, ap 336, Sector 2, 73512) ofer numerele 467-480 din CPSF si aut numero 450-466, ANUONTORI ELAR LL ‘3 In perioada 14-24 august ac, va avea loc Scoala de vara cu profil interdiscipiinar (teoretic gi aplicativ), Ia care participa aproximativ 150 de elevi gi studenti din Buzdu, Bucuresti, las Timisoara, ‘In perioada 1-8 iunie ac, va avea loc la Girona, Spania un eveniment stinific deosebit de important cu tematica NONLINEAR ASPECTS OF PHYSICOCHEMICAL PHENOMENA. Vor fi. prezenti cercetatori de marca din intreaga lume - F. Family, P. Meakin, E. Ben. Jacob, T. Viesek. Printre cercetatonl romani care au trecut primul test, lind acceptal) gi sponsorizati de ‘organizatorii Conferinei, pentru a prezenta 0 lucrare privind senzori biologic, se afl si inginer Cristian loana, asistent cercetare in cadrul Academie! Romane. Sponsorizarea nu include gi costul biletului de drum Bucurest- Barcelona (350 dolari, Tarom, pe 1 iuie ac) Cei care pot s& sponsorizeze delegatia ce trebuie s8 reprezinte Romania sint rugali si telefoneze la Asocialia Oameniior de Shin} din Romania - 6136294,6592725, tax 7785879. ‘E¥ Deoarece a fost ingramadeala mare la Timisoara (euROcon '94) s-a pierdut 0 agenda personala de culoare eagr’, groasa, qvasi-integral sl-ista, cu indicativul de nume Cornilé Mugurel, Buzdu, Asociajia GENEZE. Gasitoruli i se va aplica o recompens onoranta - un loc GRATUIT la Zilele Pozitronic - Monteoru, Buzau, ‘Z_De citva timp cotidianul Liberatea raila Ti g&zduieste pe prietenii nostri de la SFera. Au semnat article si povestri Carmen Cozea si Aurelius Bele (Utimul intr-o proportie ingrioratoare, ca si premile pe care le tot cigtiga. Cic’-i sefeu din popor!) ‘ZS Vind car sf vechi (1500-4000 lei. Marian rimia / JSF. 2 JSF cauta originalul romanului WAY STATION de Clifford Simak, pentru ‘cumparare sau imprumut. ‘FR Societatea cultural BrAnt SF Promotion anunta infinjarea unei bibioteci specializata pe sf. Editurie interesate de prezentarea carjilor st prin intermediul posturlor locale de radio ¢i televiziune sint Tugali s@ Ti contacteze la adresa Str. Armoniei, nr 5, bl 57, 86 C, ap 6, 2200, Brasov, C P 22, OP 14. Tel 068/ 160841 SF organizeaz un concurs de proz& fantasticd fad taxd de partcipare cu texte de maximum 60 pagini dactilo. Lucraie sint asleptate pind la data de 20 septembre Patticipanti sin rugai sé anexeze o scurtd biograie gio fotografie Se va acorda un premiu de debut si un MARE PREMIU ce va consta mineral al JURNALULUI SF deca iit Cei care participa la Festivalul Pentagrama (21-23 octombrie) sintruga s& trimité pe adresa JSF o copie a textolor deoarece intentiondm s& acordém un premiu suplimentar si editém un num&r special cu ‘cri prezentate In concurs. JSORNALOL® ‘SIRBW, labels ON, Den MERISCA fedoctod) Mevien JAMIA, Mibal SAMOILA (Fotoreporten) S083 REDACTEL: Saseave Bucurest pv. 25-27, Tel. 2107138, SONOS BIO PAS euROconul vazut nt WANE: RomCon with specials guests & surprises neva seria In. Anticipal fumarul 510: Ai eveniment va deveni cartea hnoastra de vizité, menita sa ‘ne asigure plasamentul in topul aaMiBean al genulul. Mai spre vir sau. mai la coada... Depinde de noi.” Ei bine, {desi a sosit viemea concluzlor, n-am sa rise © évaluare a aptitudinilor noaste (sic?) organizatorice gi nici a concesiunilor faridomul S-o faca cine-o vrea sau cine: face de obicei. Oricum parerea generald este formata deja, gralie Televiziunii Romane aproape libere, care-a avut grija sa vireze imaginea spre morcoviu, daca nu chiar spre fz. Eu, recunose cu mina pe inima, nu pot f echidisiant gi obiectiv, aga c& nu voi emite decit puncte de vedere sublective, arbitrare Si lipsite de onestitate, Cum altfel? Nu ma hhumar printre cameni de bine Deci fuse §i.ceea ce pompos se numi Eurocon 94. Fuse gi se duse. Primul ind care-mi vine-n minte este acela c& daca ne aventuram sa consideram manifestarea in cauzd de talie europeana atunci testivalele de film de la Cannes, respectiv de la Continesti, sunt egale’ca importanta, nu? Nu! Nu, A ag fv asteptat eu cine stie ce, ba chiar mi-am lasat sacul acasa, in ciuda laudelor premergatoare conventiel Adevarul e ca inainte de ‘89 nu ma deranja elitismul cu pretentii academice, izolationismul obstructionat sau nici Au stiu cum 4 numesc acea doctrina Adoptata de riveranii Begai (Timisoara Uber alles?) Ba chiar imi produceau placere interventiile lor acide, iar atitudinea oarecum rebela a generatiel '80 m-a umplut de invidie. Din pacate insa, acum imi scapa fundamentul de baza al temeliei acestei pozitii. SA insemne ARSF an Academia Remanenta de SF acut neoplasmic? Intreb si eu, ca un semidoct ce sunt “TIPARUL EXECUTAT LA TIPOGRAFIA NASP Tus GUI Tatars compa ‘Adnan slonut BANUTA Doina PREOTU Mingela IVAN a Livia STROIA ‘a ee ——— JURNALUL © Die Dan DIACONESCU "Redacor yl Marius TUCA jumatal ACFSF ,Quo Vadis?“ ee NEST eee Pentru ca, desi nu suar de populism, imi Mioase mai degraba a carantina. Sa revenim fotusi a oile noastre. Mai precizez doar ¢& nu-mi_ propun Contabitzares acvianor gi ri cflca minutioasa a organizarii propriu-zise Gare, intre not fre vorba, ma tace 88 reconsider RomCon-ul '93. Incepind cu inceputul, primire cazarea au avut un profund caracter National, deci no coment: cozi de o Utiitate grou de injeles, troleibuze care ‘min in pana cind mai ai doar 7 (sapte) stafii pina la hogeagul de noapte Sama. Relativ la conditile din caminul Liceului Agroindustrial s-a respectat dictonul: Doi lei ai dat, de doi lei priest. Despre participanii ce sa spun? Ca meritam probabil premiul pentru cea mai festrinsé (intima?) conventie continentalé? Nu, mai bine tac. Niste Tapoarte de cincisprezece la unu intre romani si ceilalti §1 de douazeci la unu Intre estici gi vestici cred c& s-ar apropia macar asimptotic de adevar. Oaspefii de ‘onoare, cinci monstri cu qdevarat sacri, au fost, dupa parerea mea, dar nu umai ai mea, de departe cel mai putin numerosi din ultimit ani, Macar S-au simfit bine la Timigoara, in cluda faptului ca au confundat lipsa blazarii cu entuziasmul Gul international_de carte romano-bulgar, dominat categoric de editura Nemira, ma face s8 ma intreb de Unde tot apar traduceri pe piaja noastra, daca in vest carfile sunt pe cale de disparitie. Pot numara pe degete cite am vazut, Situatie valabilé si pentru artele Plastice * 4 ‘Am ajuns deci, vrind-nevrind, la conferinje, prelegeri si discufi. Trebuie 88 le mulumesc organizatonior pentru ca am reusit s& dezgrop din memorie, cu ajutorul lor neprecupetit, multe momente, Pe care le credeam pierdute pe veci Sedinjele UTC cu teme interesante gi inaljatoare, repede incheiate gi bifate cu constiinciozitate in programe frumos intocmite, activitatea metodistilor casele de cultura, dominata de principiul sfaceti, baieli, nu conteaza ce si cum, numas facet, 5.a.m.d. Exemplific doar cu .Postmodernismul si SF-ul', subiect epuizat de zece ‘ascultatori. in Cincisprezece minute. E un record, de Ce 88 n-o recunoastem. O recunoastem, ca 9i faptul cd tema principala. 4 Conventici, Inventind Europa’, sun bine in aparénta. Refuz 5-0 birfesc dar, slab si extrovertit cum sunt, ny ma pot stapini s& nu va marturises¢ c& a vorbi despre guverne mondiale, sat planetar, generatia Star Trek si alte concepte dé acest fel, in contextul in care in Romania se traieste cum se traieste, in Bosnia se moare cum se moare, in Rusia continua s& traiasca rugi, in occident xenofobia si migcarile Nationalist-extremiste cistiga teren, Comunitatea doar pe ~, Nuc SF ca-n Timisoara $i nici pasare ca... porumbelul” Europeana suporta cu greu tensiuni interme de tot soiul, gruparile militare $1 economice refuzd $4 se calmeze, a practica deci un mondialism cu iz desuet de falanster in asemenea conjunctura, mi se pare ilar, daca nu chiar periculos. Si sunt politicos acum. Atit de politicos, pastrez tacerea si asupra jocurilor de culise care-au insofit alegerea conducerii FNTSF-ului gi amestecy! Ministerului Tineretului in aceasta. In fond cine plateste hotaraste, nu? lar cine organizeaza’ gregete. Uta de pilda sa-l invite pe ‘domnul Barbulescu Anania, patriarhul bicefal al SF-ului romaneso, fara de care multe ar sta i mai prost in fandom, Uitém oare atit de repede ca ne-a .mosit" pe mull dintre not, iar o biblioteca lipsita de cartile domniei sale merita oprobiul public? Sau poate a fost o gluma? Ca si aprecierea JSF in programul conventiai drept hirtie igenica. Deci eu, care stau cam prost cu logica gi fac de multe ori conexiuni bizare, ce s& cred cind amintitei reviste i se decerneaza remiile RomCom '93, respi uROcon '94? Din aceeasi politete invocaté anterior refuz sa trag o concluzie despre forurile care au acordat premil;Inieb doar, ca miss BRIGITTE WILLKINSON la citirea ae »£ OGLUMA, NI i multe ar mai fi de comentat, doar lomania se poate spune orice, chiar daca nu te ia nimeni in seama, dar nu vreau s8 epuizez subiectul. La urm urmelor am cules autografe, am vizitat orasul, am intiinit prieteni gi am dostasurat o multime de alte activitayi placute si interesante. $i pina la urm: asta conteaza, nu? Cit pe-aci sa uit de laser. Dragut! (Mars, mai, Laser, de-aici!) (2m care 0 depuneam mereu. ~ $i nu munca era cea care ma deprima, ci simetria lucrurilor create. Eram satul s modelez planete, s8 tot incerc sa le fac cit mai diferite, mai INCEU VALERIU SERENA incercat sa se atinga de integritatea mea si'cind au ajuns la un nivel unde se Credeau atotstiutori a trebuit sai decimez, ca S& nu pericliteze existenta a ceea ce creasem Abia acum am realizat unde s-a originale. in prostia mea, nu mi-am dat seama cf oricit ar fi de diferite ca marime, cca materie din care le plimidesc, ole au de fapt aceleasi caracterstici. Mereu sunt rotunde si orbiteazé in jurul unui astru central, au sau nu satelij, dup starea in care ma afiam cind le-am dat nagtere. Pe unele am incercat si chiar am reusit sa rasdesc si SA cultiv viaja, Apoi am ales dintre sumedenia de specii ce s-au dezvoltat - una ~ mai diferita si-am crescut-o in spirtul meu. Am inzestrat-o cu 0 bruma dintre cunostinjele mele, oricum era si-aga mult prea mult pentru ea... $i drept recunostinj& au inceput s& se macelareasca uni pe altii din devotament pentru mine. in alte parti au strecurat greseala, acum, cind sintistovt, ‘am reusit si-mi dau seama ce nu merge. ‘Aga o& am hotarit s& ma corectez. Am Asit solutia perfect& dintr-o intimplare. ‘Am facut-o inifial mai mult pentru mine, ca s& ma delectez. Am numit-o Serena - pastra doar denumirea de »planeta" din vechiul concept, in rest nimic. Am vrut sa fie ceva ornamental, asa c& n-am insistat prea mult asupra formei. A ramas ceva neregulat, dar parea mereu perfecta, indiferent de Unghiul din care o priveai. M-am gindit mai inti s+0 slefuiesc ins mi-a placut aga ‘cum era ea. Mica lipsit inspratia in cea ce priveste culoarea care i s-ar fi potrvit, asa c& a rémas transparent. Parc& nici Perioada anilor ‘30 a insemnat si citeva «« apar{ii notabile de texte SF, direct in librarii, aceasta intr-o vreme cind nu exista nici 0 colectie specializata in science-fiction, gen care abia igi definea un statut propriu Jn anul 1927, a aparut romanul OUT OF THE SILENCE, semnat de scriitorul australian Erle Cok, intre timp uitat. In ateuela perioadd, Soul american era 5 complet necunoscut in Europa, acest roman in limba engleza, find una din primele traduceri, SF modeme facute pe continentul nostru, in Franla, acolo unde a fost tiparita Sceasta traducere, sub fitul LA SPHERE D'OR, romanul a aparut inl-o coleciie poliista, si a avut un excelent succes fema ar fi urmatoarea: Alan Bundans, un tinar australian, descoperd o sfera din aur de dimensiuni uriage. Reuseste sa patrunda in interiorul ei descoperind o tinara'de o frumusete hemaWvazula ala tni-o stare de animale suspendata. Cu ajutorul unui doctor $i a prietenilor sai, Alan o trezeste pe frumoasa Hieranie, e care, fie vorba intre nol, era deja Indragostt, Reusing sa invete engieza foarte repede, aceasta le prezinta 0 foarte veche cwviizaie, a carei membra este, poseSoare a unor cunostinje tehnologice extrem de avanssate. Ea si inca un reprezéntant al civiizatiei respective au fost adormili $1 depus! in doua sfere identice, tnd apol depozitali undevain Tibet, ca cele mai reusite exemplare ale rasel lor. Gratie maginilor $1 dispozitivelor alate in cele doua sfere, ei vor putea s& impuna in curind lumii intregi civiizatia jor. Spre nofocul sau ghinionul nostru, 0 tinara paminteana se indragosteste la rindul ei de Alan si in urma conflictulul iscat de gelozie, Hieranie este eliminaté : Parasim Australia, pentru a ne opr in Anglia unde, tn anul 1930, a fost publicat’un roman science-fiction considerat de speeialnlo adevarata,capodapera. Este vorba despre text lui Olaf’Stapledon, LAST AND FIRST MEN, 0 grandioasa Vigiune prootetica a vitorului, care ia impresicnat profund pe seiftoni brtanicl. Apaniia in USA nu s-a bucurat de acelasi succes, Crticul Donald A. Wollheim, deciara in studiul sau THE.UNIVERS MAKERS: ,Ce efect a avut cartea lui Stapledon asupra genului sciénce-fiction? Din nefericire, un fect prea mic fala de cel pe care Lar fi mera, si aceasta din mai multe motive: LAST AND FIRST MEN nu Tacea nici un fel de referire asupra energiei atomice, nu are nici cea mai micd incredere in calatorile inter-planetare, 1 IW tee reve WS ANS KeN iar premonitile poltice nu erau deloc convingatoare* Olaf Stapiedon (1886-1950) s-a nascut la Liverpool, urmind Universitatea in acelasi oras. Stapledon a fost apreciat de cairo. generajia sa, dar fu.a alin niciodata celebritatea iui H.G.Wells. S-ar prea ca Stapledon n-a avut Niciodata intentia de a scrie iteratura profetica si cu atit mal putin science-fiction, el si-a ales ficjiunea de anticipatie pentru a-si putea exprima idelle sale filozotice si mistice. AX ‘cum a fost gindité de catre autor, ciitorul intelege c& aceasta ¢arte a fost redactata de unui din ultimii oameni de pe Pamant, traind intr-un viltor indepairtat si nedefinit, fin telatare despre istoria viitorului, incepind cu anul 193 Do! ani a {zu un at serio brani, Aldous Huxley 1204-4988) publica o ant-utopie plasata in vitor BRAVE EW WORLD, care prezenta toate semnalmentele unui roman SF. Huxley a refuzat cu vehementa acest epitet adus ‘cari sale, considerindusl ca 0 adevarata jignire. Dar, autorul, propune, opera dispune... BRAVE WORLD este ‘consideral astazi ca un romain clasic al genului SF. Aceasta contrautopie ne ofera tabloul unei iumi vittoare in care individuaitatea s! personaltatea au dispatul complet. NU mai exist nagtert normale, copili sunt conceputi in laboratoare si pornind de la simpla celulé se pot obfine 96 de gemeni. "Nouzeci si gase de gemeni inseamna nouazeci si §ase de masini perfécte! Vocea sa era vibrant din cauza émojiel. Pentru prima daia in storie, stim cu adevarat tncotro ne indreptam. El cita deviza planetara: Comunitate. Identitate. Stabilitate.” Acesti gemeni nu sint egal ntre ei, gint condijionali pentru a deveni conducatori sau muncitori Sporunle i dragostea fzca au fost excluse din Viaja socal, far un drog euforizant, “soma”, are misiunea de a elimina toate tensiuniie la care este supis omUl aflat in aceasta stare de sclavie. Dragostea, ambijia, curiozitatea, spiritul de aventura side a descoperi au fost definitv abolite. Abrutizati ee SELF nu era. Totusi am materializat-o astfel Incit s& fie palpabilé. M-am gindit apoi ca ar fi bine sa aibé o sursé de lumina in apropiere si-am vrut s& creez un astru in jurul céruia sa orbiteze... Dar nu. N-am voit ca istoria sa se repete din nou. Atunci am oreat mai multi sori gi -am facut s& orbiteze in jurul et astfel incit sa fie tot timpul luminaté pe toata suprafaja el. Era ‘© minunatie. Am admirat-o.indelung pina ccind mi-am dat seama ca am lsat ceva pe dinafara (ah, mereu omit cite ceva!) Lipsea viaja, Fara ea ceva din mine era rupt. Chiar daca toate Incercarile mele anterioare dadusera greg, prinsesem dragoste de viajé. A trebuit, prin urmare s-o insufletesc. Dar doream s& incerc ceva nou si unic. Ceva ce nu mai facusem niciodata, SSi-am dat via’ turin ‘Am inzestrat-o cu abosolut toate ‘cunostinjele mele, cu congtiinja de sine $i am lasat-o s cunoasca doar un singur sentiment: iubirea, De atunci stau mereu gio privese. Serena unicatul Cercuri de lumina zboara prin eter deasupra ei si se leaga unele de altele forméind lanfun intregi. Comunica intre ele prin schimbarea intensitatil. E miriic s& privesti cum se aduna cu mille intr-un Spafiu restrins si “conspira” din joacé, clipind, stralucind in nenumarate irizati. Un curcubeu de culori este acum Serena, metamorfozata de fiinjele materiale, inocente si iubitoare. Cred c& asa ar fi trebuit s8 creezi raiul Tata. Tu nu? PS. Sa-mi scrii despre mama gi despre bunici! jODEBUT oDEBUT o DEBUT oDEBUT oDEBUT oDEBUT oDEBUT oDEBUTO {otal de "soma", oameniraiesc ferci in cea mal bund dintre lume posite {Acdst rapid tur de orizont prin libraile lumii cin ani 90, incheiem cu un titlu care a facut giorie la timpul sau: WHEN THE WORLD COLLIDE, de Balmer s! Wylie. pubicat in anul 1993, la editura ,Stokes" la New York. De fapt, inital acest foman.a aparut in folleton, inceping cu septembrie 1939, in revista de aventuri BLUE BOOK. Acest roman, rod. al celabora nr astronom Edwin Balmer scitotul Phi Wie, ‘aprecat im medi Iterae ale tmpalu, are ca tem colziunea dinire un astru cu Paméntul. Mai multe vase-arca permit evacuarea unui pumn de pamanteni, in majontatea Sameni de stiinia. care au. prevazut catastrola Supravieluitori aterizeaza pe unul din statelt planetel cars S-a ciocnit cu Pamantul. WHEN THE WORLD COLLIDE ésle_un roman de Suspans interesant, bine sori 91 ibertin, Peniu'acea vreme,prvina problemele sexual: vagoo-aca femeie find ma pun numeroase ca Baba, snt puse id comun iar uniunea libera este tolerata. In faja succesului ari (mal tarziu Paramount a realizat qi un fim), auton au See ee ee ean A Taal Toone oak Aeeasta urmaré povesteste modul de stabilire a tenilor In noud fume si Tazbolul pe care sint obliga S41 poarte acestia cu locainici de rasa galbena. Acest al Sei roman este mal pufn revs caltaiv ata de pou Un al cru interesant este acela o& desenatorul Alex Raymond S-ar parea ca s-a inspiral din acest roman pentru a da banda desenata SF, FLASH GORDON, in care Gordon, logodrica sa Dale Arden g1 Pr Zarkoy ajumg cu astronava pe Planeta Mongo care arieninla sa inirs in coliziune. cu mintul, Ail, pretenii nostn tfebule sa se lupte cu-o rasa de gamen/ condusa de erudul impart Ming Specialist alirma cA peroada anior "40 reprezinté data apariie faNdomulul (in Vadueere. aproximalivat un domeni ‘ézervat fanaticllor), S-ar parea c@ tol Hugo Gemnsback este fa orlginea formar fandemului, luind devizia de a publica scrisori ale cititorilor in coloanele revistel, un lucru care nu se obignuia ulp-urlie politiste sau western. Cittori fF au inceput sa se cunoasca intre ei, Gemsback publicindu-le adresa I sfirgitul scrisori gl astfel au inceput s& | se, formeze primele grupurl de tani. Se considera ca primul grup de acest gen, sau gol putin prmul Care s-aalrmat, @ fost TH ET un grup de pastoral al penulul, feunitt In jurul ul Raymone Palmer, care a publicat primul fanzin de science-fiction cunoscut,’purtind acelasi nume de THE COMET, Cel care a fost gi famine cel ma’ important fan SE este J. Ackerman. Cu todte ca este nascut la 26, noiembrie 4816, devine un cititor asiduu al revistet AMAZING STORIES, si prima scrisoare care ji apare la curierul Gititorilor $e’ intimpla in toamna anulyi 1929, in revista SCIENCE WONDER QUARTERLY. Aceasta scrisoare merita sa fie citité: ,Cu toate c& nu am decit 12 ani, am cit cu placere revista’dumneavoastré in ultimil patru ani. In favoarea revistei dumneayoastra, SCIENCE WONDER, STORIES, hp. hig houraht In anul 1984 devine membru g organizajiei SCIENCE-FICTION LEAGUE, 0 foarte serioasa asociajie de amatori, in care, candidalil la 0 legitimatie {rebuiau $8 rspunda unui chestionar, Una din intrebani era urmatoarea: ,Care sint cel, mai activi fani SF?" Ackerman a raspuns: ,Sintem modest’, raspuns car a fost apreciat in mod deosebit de catre ju, Inge imp, Ackerman primise un fanzin lansat de catre Julius Schwartz si Mort Weisinger THE TIME TRAVELER, In 1933, acest fanzin isi schimba numele in SCIENCE-FICTION DIGEST, iar in aul 1934, a fost botezat FANTASY MAGAZINE, sub! acest tly devenind el mai celebru fanzin din istoria SF-ului. Despre FANTASY MAGAZINE vom mai vorbi in episoadele urmatoare, Harry Warner In excelentul sau studiu asupra isioriei SF- Ulu’ intitulat ALL OUR YESTERDAY, sustinea ca fandomul numara la mijlocul anilor ‘30 aproximativ 22 de membrii, p01 300, iar la Inceputul anilor 40 existau deja cam 500 dé fani SF. Numarul cititorilor de pulps in aceasta perioada era de aproximativ 100.000. Cu toate ca raportul este net defavorabil fanilor, acestia au avut tot timpul un cuvint greu de spus In aprecierea 'unor autori, cafe cu tot succesul la Public, ia timpul respectiv, au fost ignorati de catre fandom $i Bstiel cu trecerea anior au fost uta (v8 URMS) 5 a | Gheorgh? Sasarman $i Mircea Oprita Stefan Ghidoveanu Comunicind premiile J] | cohCconulutpe firutscut | Schifé de portret pentru zlua de miine | Oanumits parte aechipei TUR... | ;Noaple bund, domnuie Preebles, gi nu tai;

    You might also like