Foia de Parcurs Pentru Ameliorarea Competitivitatii Iulie 2013

Foaia de parcurs pentru
ameliorarea competitivității în
Republica Moldova
DRAFT
MINISTERUL ECONOMIEI
Iulie, 2013
CAPITOLUL 1: NOTA CONCEPTULA
1. RAȚIONAMENTUL FOII DE PARCURS 3
2. ABORDAREA FOII DE PARCURS. 4
3. CONTEXTUL COMPETITIVITĂȚII 7
4. IPOTEZE ŞI RISCURI 8
5. PREZENTAREA GENERALĂ/SUCCINTA A FOII DE PARCURS 10
6. SUPRAVEGHEREA ŞI DURABILITATEA REALIZĂRILOR: UN CONSILIU DE COMPETITIVITATE 17
CAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE INFLUENTEAZA
COMPETITIVITATEA REPUBLICII MOLDOVA 19
INTRODUCERE 19
CONSTRINGERI SI PROBLEME GENERALE 19
DEFICITUL DE INVESTITII 19
EFICIENTA ADMINISTRĂRII PUBLICE 20
DIMENSIUNEA OCUPĂRII FORTEI DE MUNCĂ 22
COSTURILE, DIMENSIUNEA ŞI STRUCTURA PIEŢEI 24
CONCURENȚA 24
CONSTRINGERI SI PROBLEME SPECIFICE 26
RESURSELE UMANE: 26
CERCETARE, TEHNOLOGII SI INOVATII: 27
INFRASTRUCTURA: 28
FACILITAREA COMERŢULUI ȘI VAMA 32
SOCIETATEA INFORMATIONALA 31
POLITICA MACROECONOMICĂ ŞI FISCALĂ: 32
CAPITOLUL 3: MATRICEA DE POLITICI PENTRU AMELIORAREA COMPETITIVITĂŢII
REPUBLICII MOLDOVA 36
CAPITOLUL 4: LISTA DIRECTIVELOR UE PENTRU IMPLENTAREA ACORDULUI DE
ASOCIERE SI DCFTA 89
4
NOTĂ CONCEPTUALĂ
1. Raționamentul Foii de parcurs

Viitorul Acord de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ZLSAC) dintre Republica
Moldova și UE, și Acordul de Asociere din care face parte, va avea o semnificație politică și
economică considerabilă. ZLSAC, în particular, de facto are drept scop includerea Moldovei în
spațiul economic european. Acest acord va deschide oportunități extraordinare pentru Moldova,
atât în ceea ce privește accesul pe piață a bunurilor și serviciilor pe care îl oferă, cât și susținerea
și încurajarea reformelor structurale profunde necesare pentru ridicarea competitivității
economiei naționale.
În același timp, ZLSAC urmărește scopul de a înlătura nu doar barierele tarifare în comerțul
bilateral, dar și cele netarifare, ceea ce lansează provocări și oportunități pentru economia
Republicii Moldova, în special în termen scurt și mediu.
Ameliorarea competitivității economiei moldovenești este critică atât pentru a profita pe deplin
de oportunitățile deschise de ZLSAC, cât și pentru a face față provocărilor pe care acesta le
Foaia de parcurs pentru ameliorarea compettvității în Republica Moldova
3
Foai
a de
parc
urs
pent
ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
aduce1. Aceasta este originea acestei foi de parcurs privind competitivitatea. O politică promptă
de răspuns la aceste oportunități și provocări este importantă, pentru a asigura faptul că ZLSAC
are un impact pozitiv asupra performanțelor economice ale Moldovei și asupra societății în
întregime. Ultimul aspect este relevant în special din cauza că transformarea structurală a
economiei moldovenești va necesita timp și va trebui să fie susținută prin consens larg social și
politic.
Necorespunderea în timp dintre oportunitățile și provocările aduse de ZLSAC pe de o parte și pe
de altă parte, natura și termenii îndelungați ai reformelor necesare de implementat și necesitatea
pe termen scurt a unor politici și acțiuni de îmbunătățire a mediului de afacere, administrării
vamale și fiscale etc., se află la originea mai multor măsuri propuse prin această foaie de parcurs,
inclusiv la nivelul anumitor sectoare în care Republica Moldova deține deja o anumită
competitivitate la nivel regional.
Competitivitatea urmează să fie considerată atât la nivel macro, cât și la nivel de întreprindere:
făcând economia moldovenească și întreprinderile acesteia mai competitive, astfel permițând
piețelor locale să reziste presiunile concurențiale adiționale din partea producătorilor UE, și va
permite producătorilor autohtoni să găsească sau să extindă piețe noi în UE, exploatând
avantajele competitive ale Moldovei. Aceasta poate deschide oportunități economice mai mari
pentru agenții economici autohtoni și populație, va contribui la sporirea veniturilor acestora și va
stimula eforturile statului în continuarea și diversificarea reformelor.
Competitivitatea este strâns legată de costuri. Principalele costuri directe și indirecte, cum ar fi
cele de capital, muncă, energie și alte utilități; asigurări și costuri de congestie, sunt critice pentru
competitivitatea firmelor moldovenești pe piețele externe, și pe piața internă, care deja are un
nivel destul de ridicat de deschidere. Această preocupare este prezentă în Foaia de parcurs, și se
conţine în fiecare din componentele sale.
Un element important al competitivității este mărimea și structura piețelor pe care întreprinderile
operează, ceea ce determină capacitatea lor de a se specializa și exploata economiile de scală,
astfel influenţându-şi costurile și productivitatea. În cazul Republicii Moldova, în special datorită
ZLSAC, se extinde accesul la piețe externe maturizate și cu potențial enorm de cumpărare și
reprezintă un stimulent și substituent al pieței interne de dimensiune mică. Cu toate acestea,
dimensiunea și structura pieței interne rămâne crucială și există loc pentru îmbunătățire: este
imperativă facilitarea extinderii acesteia și mărirea eficienței ei pentru promovarea
competitivității.
În timp ce îmbunătățirea eficienței pieței este rezultatul reformelor curente pe termen lung, în
domeniul politicii de concurență, de exemplu, Foaia de parcurs își propune să contribuie prin
măsuri mai specifice, care sa elimine constrângerile pentru o buna funcționarea a pieței.
1
Indicele competitivității creșterii (GCI) a atribuit Moldovei un scor destul de jos (3.9) și o plasează aproximativ
între locul 87° și 94°. GCI măsoară calitatea mediului macroeconomic, situația instituțiilor publice din țară, și a
nivelului de pregătire tehnologică a acestora.
4
2. Abordarea foii de parcurs
Foaia de parcurs urmează abordarea conceptuală a Raportului Global de Competitivitate - RGC

(Global Competitiveness Report - GCR), publicat de Forumul Economic Mondial, care definește
"competitivitatea", ca "un set de instituții, politici și factori care determină nivelul de
productivitate al unei țări "şi îi organizează în 12 piloni de bază2.
Pilonii se influențează reciproc, dar nu toţi sunt relevanţi pentru toate ţările, fapt explicabil prin
nivelul de dezvoltare a economiei În acest context, abordarea globala a competitivității
presupune că economiile pot fi împărțite în trei mari grupe: cele bazate pe factori, eficiență și
inovare.
În conformitate cu criteriile generale utilizate de RGC, Republica Moldova se plasează în
tranziția dintre o economie bazată pe factori de producţie la una bazată pe eficiență. Economiile
bazate pe factori concurează în baza dotării cu factori de producție - în primul rând resursele
naturale şi a nivelului scăzut de calificare a forţei de muncă (teren arabil în principal fertil, în
cazul Republicii Moldova) - şiconcurează pe baza prețului, comercializând produse şi materii
prime; productivitatea scăzută se reflectă în salarii mici. Pentru astfel de economii, menținerea
competitivității depinde în primul rând de buna funcționare a instituțiilor publice și private, o
infrastructură bine dezvoltată, un mediu macroeconomic stabil și o forță de muncă sănătoasă,
care a beneficiat de o educație elementară.
În procesul de tranziţie a unei economii spre o nouă etapă de dezvoltare bazată pe eficiență,
aceasta trebuie să dezvolte procese de producție mai eficiente și să îmbunătăţească calitatea
produselor (deoarece creșterea salariilor nu poate duce la creșterea prețurilor la produsele de
bază, tipic pentru economiile bazate pe factorii de producţie). În acest moment, competitivitatea
națională este tot mai mult determinată de calitatea învățământului superior și de formare
continuă, piețele de mărfuri eficiente, piețele forței de muncă dinamice, piețele financiare
dezvoltate, capacitatea de a exploata beneficiile tehnologiilor existente și o piață mare internă sau
externă.
Aceste considerații sunt reflectate în Foaia de parcurs, care acordă o deosebita atenție pilonilor
care au relevanță mai mare pentru economiile bazate pe factori de producţie (în primul rând
instituțiile, care apar în multe măsuri propuse, infrastructură și educație), şi pentru cele bazate pe
eficiență(învățământ superior și formare continuă, eficiența pieței de mărfuri, eficiența pieței 3
muncii, dezvoltarea pieței financiare, pregătirea tehnologică și dimensiunea pieței). DeFoai
asemenea, documentul include si măsuri care urmăresc facilitarea inovațiilor și dezvoltareaa de
lanțului valoric la nivel de companie în țară, precum și adoptarea proceselor mai sofisticate înparc
producție și în modelele de afaceri. urs
pent
2
K. Schwab (ed.) The Global Competitiveness Report 2012–2013, World Economic Forum (Geneè ve, 2012), p. 4, ru
passim. amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
Factorii care influențează competitivitatea, de asemenea pot fi clasificați ulterior în alte trei
categorii generale, în funcție de nivelul pe care îl influențează: factori care afectează
competitivitatea țării per ansamblu, factorii care influențează o anumită industrie, și factori care
afectează firmele la nivel individual. Foaia de parcurs ține cont de acest lucru, și porneşte de la
ipoteza că modul cum guvernul poate interveni variază între factorii la nivel de țară, cei la nivel
de industrie și cei la nivel de firmă.
Factorii la nivel de țară sunt cei care au un impact asupra structurii globale a costurilor și
productivităţii întregii economii, în toate sectoarele. Astfel de factori includ atât mediul de
afaceri, cât și factori macroeconomici: inflația și cursul de schimb, în primul rând. Factorii
macroeconomici nu sunt abordaţi în mod direct de măsurile acestei foi de parcurs (pentru că
acestea ţin de competența Parlamentului, care stabilește obiectivele BNM, precum și de subiectul
discuțiilor Guvernului cu FMI). În ceea ce privește factorii la nivel de țară, accentul Foii de
parcurs este axat pe crearea unui mediu de afaceri favorabil, care include următoarele elemente:
• comerțul internațional și administrarea vamală;
• politica fiscală și de administrare;
• cadrul concurenţial;
• mediul de reglementare a afacerilor;
• accesul la finanțare;
• infrastructură și logistică;
• contractul și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate și calitatea sistemului
judiciar;
• protecția investitorilor;
• reglementarea pieței forței de muncă.
Factorii la nivel de industrie ce au impact asupra competitivității firmelor care aparțin unei
industrii, variază de la o industrie la alta, dar totuși acestea includ elemente care pot fi descrise
după cum urmează:
• durabilitatea relațiilor între diferiți actori ai lanțului valoric:
o pe verticală: între furnizori, producători, cumpărători și clientul final;
o pe orizontală: între furnizori, producători, cumpărători la fiecare nivel al
lanțului;
• capacitatea de a obține economii;
• accesul pe piață și accesul la informație, și în special:
o tarifele și barierele ne-tarifare în calea comerțului internațional;
o reglementări specifice industriei pe piețele interne (i.e. reglementări de prețuri,
reglementări pe produse si categorii ale acestora, licențe ce restricționează
intrarea pe piață);
o informații privind condițiile competitive pe piețele externe cheie si tendințele
acestora, și cerințele pentru intrarea pe aceste piețe;
o disponibilitatea și costul cerințelor pentru accesarea piețelor externe
(certificate de calitate specifice sectorului, trasabilitate);
• disponibilitatea forței de muncă relevant calificate.
4
Factorii la nivel de firmă influenţează competitivitatea firmelor individuale, adăugând-se la
factorii care afectează competitivitatea la nivel de industrie și operează într-un anumit mediu de
afaceri. Factori la nivelul de firmă sunt cei care afectează în mod direct productivitatea firmelor
individuale:
 productivitatea firmei, in sine este determinată de existenta input-urilor și tehnologiilor
relevante, iar productivitatea acestora, la rândul lor, sunt determinate de:
o productivitatea muncii;
o productivitatea terenului (în special în agricultură) și capitalului;
o productivitatea totală a factorilor;
 aceste elemente, la rândul lor sunt afectate de următoarele:
o procesele de afaceri și tehnologii de suport din oficiu (sisteme informatice, etc.);
o valoare adăugată:
 inovarea și adoptarea tehnologiilor pentru a trece la produse cu valoare adăugată mai
mare;
 calitatea producției (procese, certificate) și fiabilitatea lor în timp;
o capacitatea de management (planificarea afacerilor, management financiar, capacitatea de
a răspunde la semnalele pieței);
o specificul firmei si capacitatea acesteia pentru acces la finanțare: calitatea rapoartelor
financiare și a guvernanței corporative, existenta gajului, istoria de credit, experiență
bancară și relații.
Scopul intervențiilor directe ale Guvernului asupra factorilor la nivel de țară este mai larg, decât
asupra factorilor la nivel de industrie sau firmă, în care principalul instrument de intervenție
afectează stimulentele actorilor de pe piață și oferă oportunități pentru ei.
Foaia de parcurs reflectă această abordare și presupune acţiuni ulterioare elaborate în colaborare
cu sectorul privat: asociațiile producătorilor și întreprinderile din sectoarele relevante produselor
agricole primare, produselor agricole prelucrate, produselor industriale, tehnologiilor
informaționale, serviciilor de transport, educație, sănătate și financiare. Această colaborare are
drept scop identificarea ulterioară a constrângerilor existente și acțiunilor prioritare posibile de
implementat de-a lungul lanțului valoric în fiecare sector, în timp ce ţinta Foii de parcurs rămâne
a fi constrângerile competitivităţii pe orizontală la nivel de țară. Iar colaborarea preconizată cu
sectorul privat presupune evaluarea particularităţilor caracteristice si identificarea constrângerilor
specifice diferitor sectoare sau industrii, pentru o mai bună intervenție și prioritizare a măsurilor
de remediere, cu o atenție specială pe sectoarele cu potențial mai mare de export. 3
Activităţile cu asociațiile industriale (și firmele), vor sprijini, de asemenea, efortul de a verifica Foai
gradul de relevanţă a priorităților acestei foi de parcurs, și dacă este necesar a revizui şi a măsuraa de
rezultatele sale în proces de implementare. Această activitate, prin urmare, va putea fiparc
urs
supravegheată de Consiliul de Competitivitate propus la compartimentul 6, al acestui capitol.
pent
ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
3. Contextul competitivității
Orice efort de ameliorare a competitivității, atât la nivel macro, cât și la nivel de întreprindere,
trebuie să țină cont de constrângerile existente pentru creșterea, și în special pentru dezvoltarea
sectorului privat. În special, în afară de îmbunătățirea calificării forței de muncă și a
competențelor managerial disponibile, ameliorarea competitivității va solicita în mod necesar
atât acumulări de capital mai mari, cât și mai multe inovații, și astfel creșterea investițiilor.
Privite din această perspectivă, constrângerile pentru competitivitate în mare măsură nu acoperă
același domeniu ca și constrângerile pentru creștere.
Cercetările recente3 ne-au arătat în mod convingător că un deficit de investiții din ultimii cinci
ani reprezentă o constrângere semnificativă pentru creștere, ceea ce implică faptul că climatul
investițional și accesul la finanțe urmează să fie elemente critice ale oricărei strategii de
îmbunătățire a competitivității din Moldova. Cercetarea și analiza literaturii existente care au fost
efectuate în procesul de pregătire pentru Strategia de Dezvoltare Națională Moldova 2020
identifică deficiențele climatului investițional și a accesului la finanțe drept principalele
constrângeri pentru creștere.
Conform acestor constatări, în special, principalele obstacole pentru investiții sunt de natură
instituțională, și mai exact țin de ineficiența, non-transparența și părtinirea (și anume,
vulnerabilitatea față de interesele personale și corupție) câtorva instituții critice, inclusiv, mai
presus de orice, administrarea judiciară, vamală și fiscală. Neajunsurile acestor instituții
afectează în mod negativ structura, mărimea și eficiența factorului domestic și a piețelor de
desfacere; limitează randamentul real al investiției, precum și corespunderea acestora: ulterior,
acestea reduc atât stimulentele cât și oportunitățile pentru un antreprenorial productiv, investiții
și inovații.
În paralel, aceste neajunsuri afectează la fel și accesul la finanțe, sporind atât prima de risc a țării,
cât și costul local al finanțelor: adversitatea de a risca de către băncile locale, alimentate cu astfel
de probleme, este la fel o cauză a condițiilor inadecvate la care sunt disponibile finanțele în
general, atât în ce privește durata/scadența cât și necesitatea gajului.
Climatul investițional neatractiv/defectuos și accesul inadecvat la finanțe sunt de fapt două fațete
ale acelorași probleme instituționale, care, mai mult ca atât, sunt strâns legate și se consolidează
reciproc: slăbiciunile sistemului judiciar reduc responsabilitatea la fel și în cadrul administrației
fiscale și vamale, întrucât responsabilizarea este cel mai puternic antidot pentru ineficiență,
caracterul arbitrar și părtinitor.
O constrângere aferentă este intensitatea redusă a concurenței pe piețele locale, care pare să fie
un semn al puterii pieței concentrate și reduce oportunitățile de investire: dar, încă o dată,
3
Apostolos Papaphilippou, On Moldova’s incremental capital-output ratio, with some observations on growth,
investment and the conduct of policy, in Moldovan Economic Trends(2012, No.1).
4
aplicarea mai puternică a regulilor de concurență pare să solicite consolidarea instituțiilor
relevante.
4. Ipoteze şi riscuri
După natura lor instituțională, constrângerile pentru creştere și competitivitate pot fi abordate în
mod efectiv doar prin intermediul unor reforme structurale profunde, care sunt susceptibile de a
da roade doar pe termen mediu sau lung, în paralel cu convergenţa treptată preconizată a
Moldovei cu standardele Uniunii Europene.
Guvernul Republicii Moldova, cu susținerea Parlamentului, a lansat reformele structurale
ambiţioase, care sunt orientate în mod specific spre aceste
constrângeri: acestea sunt în mare parte acoperite de
Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 şi include,
Accesul la finanţe: un exemplu
în special, o reformă completă a sistemului judiciar care ar Disponibilitatea insuficientă de capital
putea majora responsabilitatea, transparenţa şi eficienţa în pe termen mediu pentru finanțarea
întreg cadrul instituţional care stă la baza economiei dezvoltării afacerilorreprezintă o
Moldovei. constrângere semnificativă
pentruameliorarea competitivităţii.
Cu toate acestea, astfel de reforme vor da rezultate Originea acesteiconstrângeri nu este
apreciabile doar cu un decalaj de timp considerabil, iar lipsa de capital intern, deoarece
lansarea şi implementarea unor reforme a început destul de sectorul bancar dispune de
rezerveconsiderabile şi marja amplă
recent. Oportunităţile şi provocările aduse de ZLSAC,
pentru furnizarea unei finanțări mai
dimpotrivă, se vor materializa într-un interval de timp scurt
mari pentru sectorul real. Originea sa

sau mediu. Acest decalaj – după cum am menţionat mai sus se bazează pe constrângerile
– a reprezentat un element important în proiectarea acestei instituţionale care sunt menţionate mai
foi de parcurs, deoarece aceste constrângeri instituționale se sus. Foaia de parcurs, prin urmare,
are drept scop stimularea băncilorde a
presupune că vor persista în mare parte pe întreaga durată.
credita mai mult întreprinderile, şi
Mai exact, această foaie de parcurs include măsuri care pentru scadenţemai lungi și sugerează
respectă două criterii: (1) compatibilitatea cu reformele măsuri care corespund ambelor
criterii. Una implică cooperarea cu
structurale existente pe termen lung (şi, în special, cu cele
partenerii de dezvoltare ai Republicii
stabilite în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Moldova care utilizează sectorul
2020), astfel încât să beneficieze din efectele lor inițiale bancar pentru canalizarea fondurilor
preconizate şi să consolideze rezultatele sale scontate; (2) sale (spre exemplu: BERD): până
presupunerea persistenţei constrângerilor instituţionale când băncile vor avea stimulentulde a
credita mai mult, sugestia este de a
menționate, şi încercarea evitării acestora în moduri
utiliza mai mult diferite canale pentru
inovatoare. 3
finanţareasectorului real, cum ar fi
Foai
Aceste două criterii au fost necesare pentru că numeroase fondurile de capital privat sau alte
a de
constrângeri pentru îmbunătăţirea competitivităţii derivă parc
din ceea ce, în mod superficial, ar apărea ca eşecuri de piață urs
– cum ar fi lipsa finanțării accesibile pe termen lung sau mediu a datoriilor sau capitaluluipent
propriu pentru dezvoltarea afacerii – însă sunt de fapt produsul deficienţelor instituţionale – cumru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
ar fi, spre exemplu, standardele slabe de guvernare corporativă, dificultatea executării
contractelor şi gajului şi concurenţa insuficientă pe pieţele financiare – care denaturează
stimulentele participanţilor pe piață.
Astfel, în timp ce strategiile existente pe termen lung încearcă să abordeze atare probleme
instituţionale, măsurile propuse de această foaie de parcurs încearcă să înlocuiască aceste
stimulente cu politici direcționate proactive și intervenţioniste; şi astfel de politici au fost
proiectate astfel încât să evite sau limiteze riscul căderii pradă la aceleaşi constrângeri
instituţionale. Boxa oferă un exemplu util. Exemple similare semnificative sunt în domeniul
administrării vamale, unde îmbunătățirile sunt posibile, de asemenea, în baza regulilor existente,
doar cu ajustări limitate: câteva măsuri incluse în secțiunea de facilitare a comerţului din foaia de
parcurs urmează această abordare, pentru extinderea nu numai a comerţului extern, dar și a
pieţelor interne.
4
5. Prezentarea generală/succintă a Foii de parcurs
Pe scurt, competitivitatea înseamnă livrarea valorii şi satisfacţia clienţilor locali şi externi ai
întreprinderilor autohtone. În acest context, prețul contează cel mai mult. Prin urmare, costurile
de producţie şi performanţa afacerii - prin intermediul calității produsului, eficienţei producerii,
politicii fiscale, şi în special inovării şi productivităţii – sunt determinanţii cruciali ai
competitivității. Dotările şi caracteristicile naţionale în domenii precum ar fi disponibilitatea
forţei de muncă, calitatea rezultatelor educaţionale, capitalul de cunoştinţe şi de cercetare,
infrastructura, stabilitatea politică, statul de drept, uşurinţa executării contractului şi relaţiile
industriale – toate își au rolul său.
În prezent, competitivitatea este determinată de factori care generează schimbări cu impact
asupra performanței comerciale a companiilor moldoveneşti. Aceste forțe motrice ai schimbării
sunt determinaţi de reduceri bugetare la nivel mondial în sectoarele public și privat, în special pe
piața UE, piaţa exportatoare considerabila pentru Republica Moldova. Necesitatea de a asigura o
bază de cost competitiv este rezultatul orientării spre creşterea eficienței cu accent pe industriile
de suport (lean manufacturing) și creşterea productivității prin utilizarea de noi tehnologii,
îmbunătățirea organizării muncii și dobândirea de cunoștințe noi.
Piețele europene și CSI sunt pieţe majore de export pentru companiile moldovenești. Creșterea
nivelului veniturilor în piețele vecine este generatoare de cerere suplimentară. Extinderea pe noi
piețe necesită consolidarea de aptitudini și acumularea de experiențe. Tehnologii convergente,
cum ar fi TIC, biotehnologie, nanotehnologie și științele cognitive prezintă noi produse și

oportunități de afaceri si de servicii, ce au dus la dezvoltarea unui set nou de aptitudini și practici
de lucru. Reglementările specifice, documentaţia de export și import, aspecte legale, contractuale
și de protecție a proprietății intelectuale diferă între țări, de aceea companiile trebuie să-şi
formeze abilitățile și cunoștințele necesare în această privinţă.
Foaia de parcurs acoperă majoritatea acestor provocări, în corespundere cu analiza și criteriile
prezentate mai sus. Prioritățile și acțiunile foii de parcurs sunt structurate în componente
separate. Suplimentar, sunt preconizate componente sectoriale, acțiunile cărora vor fi identificate
ulterior. Componentele sunt următoarele ( pentru fiecare componentă, în afară cu cele la nivel de
firmă, sunt indicate câte o referință la cei 12 piloni/ factori ai Raportului Global al
Competitivității (RGC):
1. Resursele umane;
3
2. Accesul la finanțe;
Foai
3. Infrastructura Transportului si Energetică;
a de
4. Infrastructura Calității;
parc
5. Societatea Informațională;
urs
6. Facilitarea comerţului;
pent
7. Politica şi administrarea fiscală;
ru
8. Cercetările ştiinţifice şi inovațiile și
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
9. Concurenţa.
Foaia de parcurs abordează problemele pe care Ministerul Economiei le consideră ca fiind de o
importanţă majoră pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, în special având în
vedere oportunităţile şi provocările descrise de ZLSAC. Selectarea acestor probleme, de
asemenea, se bazează pe experienţa agenţiilor guvernamentale şi opiniei acestora privind
provocările pe termen scurt și mediu cu care se confruntă Republica Moldova în realizarea
obiectivelor stabilite sau implicite, de părțile relevante ale Acordului de Asociere şi ZLSAC.
În ce privește fiecare problemă, o matrice de cadru logic va corela obiectivele ZLSAC, cu
recomandări de politici, acţiuni spre considerare/necesare, ținte şi indicatorii ai competitivității.
În cazurile relevante, indicatorii derivă din Indicele Competitivităţii Globale (GCI), Indicele de
Performanta Logistica (LPI), Doing Business şi Enabling Trade Report, alţi indicatori sunt
utilizați, după necesitate.
Majoritatea obiectivelor și acțiunilor prevăzute în aceste componente sunt direcționate către
factorii de competitivitate la nivel orizontal si la nivel de economie. Însa, fiecare componentă
include, de asemenea, obiective specifice și acțiuni care ţintesc factori la nivelul de industrie si
de firma. Aceste obiective și acțiuni au fost identificate pe baza ipotezei schiţate în tabelul
următor, care prezintă modul în care constrângerile orizontale afectează industriile si anumite
sectoare. Aceste industrii au fost selectate din cele cu potențial mai mare pentru creşterea
competitivității, în special având în vedere oportunitățile și provocările deschise de ZLSAC.
Gradul de influenta a factorilor, desemnați ca critici, importanți si de suport, au fost atribuiți, in
dependenta de poziția tarii atribuita in clasamentele internaționale ce evaluează competitivitatea
tarii, la nivel global, de tara, industrie si de firma. Viziunea este ipotetica si se bazează pe
constrângerile si problemele de ordin general si specifice ale factorilor care influențează
economia ca un tot întreg.
Tabel: Factorii principali ce influențează competitivitatea in anumite sectoare
produse produse
produse Servicii Transport Învățământ Servicii de
agricole agricole IT
industriale Financiar & Logistica Superior Sănătate
primare procesate
Abilități S I C C S I C I
Infrastructura C C C S S C S C
Impozitarea I I I S C I I S
Acces la finanțe C C C S C I I C
4
Facilitarea
C C C I I C S S
Comerțului
Inovații si
S C C I I I S C
Cercetare
Managementul
C C I S S C S S
Calității
Reglementari
C C C I I I S S
sectoriale
Calitatea
Serviciilor I C C I I C C I
Publice
Nota: C -critic; I- important; S- de suport.

Această tabelă prezintă o ipoteză, care se bazează pe evaluarea constrângerilor existente pentru
competitivitate la nivel de țară; aceste ipoteze vor fi testate prin analize suplimentare care vor fi
conduse direct cu asociațiile de business și firmele care operează în sectoarele selectate și alte
părți interesate. În aşa mod vor fi identificate constrângerile specifice industriei și
particularitățile nivel de firmă, fiind propuse măsuri relevante mai specifice sectoarelor vizate.
La etapa inițială foaia de parcurs propune de rând cu acțiuni la nivel orizontal pentru fiecare
componentă a competitivității și acțiuni specifice sectoriale cu efect maxim asupra domeniului.

Consiliul de competitivitate va organiza, monitoriza si propune acțiuni suplimentare pertinente
pentru creșterea competitivității sectoarelor în corelare cu provocările de moment.
În fiecare componentă, prin urmare, obiectivele și acțiunile care vizează măsuri la nivel de
industrie includ, în primul rând, identificarea interlocutorilor relevanți și agrearea metodei de
lucru. Rezultatul acestei activităţi se presupune că va include măsuri țintite la nivel de industrie și
revizuirea măsurilor la nivel de țară. Măsurile alese vor varia în funcție de natura acestora și vor
include acțiuni de îmbunătățire a serviciilor disponibile pentru dezvoltarea afacerilor și a
infrastructurii de suport a afacerilor, sau campanii de diseminare a informații despre
oportunitățile disponibile.
Urmează o scurtă introducere pentru fiecare domeniu4abordat în foaia de parcurs.
Resurse umane: Forţa de muncă cu o atitudine şi competenţe necesare pentru o mai mare 3
valoare adăugată şi o economie mai sofisticată va extinde abilitatea întreprinderilor din MoldovaFoai
de a concura şi valorifica o gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. Echiparea forţei de muncăa de
cu cunoştinţe şi abilităţi de a asimila tehnologii noi şi de a produce bunuri şi servicii competitiveparc
pe pieţele internaţionale, de a participa la nivel internaţional în procesul de creare a valorilorurs
pent
4
Domeniile sunt identificate preliminar (vor fi definite, urmare a consultatilor cu alte institurii publice si de ramura ale ru
economiei) amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
este determinat în mare măsură de calitatea educaţiei, de atenţia acordată studierii ştiinţelor şi de
accesul la servicii de cercetare şi formare profesională. Astfel, educaţia şi formarea profesională
reprezintă factorul cheie al competitivităţii naţionale. Investiția eficientă în capitalul uman prin
sistemul de educație și formare trebuie să reprezinte o componentă esențială a strategiei unei țări
pentru a asigura nivel înalt de creștere economică durabilă, bazată pe cunoaștere și de ocupare a
forței de muncă, care asigură deopotrivă împlinirea pe plan personal, creșterea bunăstării și
coeziunea socială.
Avansarea Republicii în Moldova în clasamentul competitivității internaționale în perioada 2010-
2013 de la locul 94 la 87 nu a fost determinată de capitalul uman. În perioada de referință
performanțele în domeniul dezvoltării capitalului uman au înregistrat declin considerabil, fapt
care explică vulnerabilitatea creșterii economice și a competitivității naționale. Diminuarea
calității educației este cumulată cu declinul demografic și exodul forței de muncă și a talentelor.
Până în 2050, se aşteaptă o scădere cu 25% a forţei de muncă în ansamblu pe republică.
Investiția în calitatea educației nu poate fi abordată doar prin prisma mijloacelor alocate, or
bugetul educațional este doar un factor din ecuația care transformă cunoștințele în creștere
economică. Pentru perspectiva imediată se impune necesitatea dezvoltării unui cadru strategic
intersectorial de dezvoltare a competențelor pentru competitivitate,dezvoltarea unor mecanisme
eficiente de asigurare a calității educației, crearea sistemului inteligent de informare și analiză a
competențelor necesare pieței muncii ,asigurarea accesului la servicii de formare pe tot parcursul
vieții, aprecierea și promovarea bunelor practice. În rezultatul identificări principalelor provocări
pentru competitivitatea națională au fost identificate o serie de reforme ce se impun a fi realizate
imediat și în perspectiva medie.
Infrastructura: Moldova prezintă o necesitate considerabilă de îmbunătăţire a calității şi
eficienţei infrastructurii care afectează dezvoltarea afacerilor, şi în special: infrastructura
comerţului; tehnologiile informaţionale; transportul și logistica: infrastructura de transport
feroviar, drumurile, porturile şi transportul aerian; și depozitarea, facilităţi de transloading şi
transbordare. Infrastructura fizică reprezintă un factor de bază al competitivităţii unei economii,
inclusiv al performanţei exporturilor sale. Calitatea acesteia influenţează direct competitivitatea
agenţilor economici sub aspectul preţurilor şi calităţii oferite, precum şi a termenilor de livrare,
atât pe piaţa internă cât şi în exterior. O infrastructură fizică bună poate asigura transportarea mai
rapidă a mărfurilor cu costuri reduse şi riscuri mai mici de deteriorare a mărfii - o condiţie
deosebit de importantă în dezvoltarea sectorul de bunuri, cu precădere a transportării de produse
agroalimentare, care sunt uşor alterabile. Totodată, acoperirea redusă cu căi de transport şi
calitatea rea a acestora, capacităţile reduse a serviciilor de transport – preţurile necompetitive
determinate de structura neconcurenţială a pieţei, mijloacele de transport învechite, deficitul de
echipament specializat, cum ar fi semi-remorci cu control al temperaturii ş.a. sunt factori care au
implicaţii negative asupra competitivităţii. În contextul susţinerii productivităţii sectorului
naţional de bunuri, pe lângă cadrul general de măsuri ce vizează sporirea competitivităţii
naţionale, la nivel de sectoare documentul include masuri de îmbunătățire a infrastructurii in
agricultură şi industrie, îmbunătățirea serviciilor de sănătate, educație şi logistică. Vizavi de
4
impactul produs asupra competitivităţii sectorului de bunuri, asigurarea calităţii infrastructurii
transporturilor reprezintă un factor de importanţă critică pentru dezvoltarea unor activităţi ale
sectorului de servicii, în special – transportul de mărfuri şi persoane; sănătatea şi educaţia,
contribuind la diminuarea costurilor de transport (consumul de combustibili şi menţinerea
mijloacelor de transport) precum şi garantarea siguranţei mărfurilor sau persoanelor transportate.
În special, în cazul serviciilor de sănătate, precum şi a celor de educaţie în contextul reformei
sistemului de învățământ, îmbunătăţirea infrastructurii transporturilor ar putea contribui la
eficientizarea cheltuielilor publice destinate acestor domenii de activitate.
Infrastructura calității. Dinamica evoluţiei economice mondiale, precum şi importanţa
procesului de globalizare condiţionează, în mod inevitabil, necesitatea armonizării
sistemelor de reglementare şi a infrastructurii aferente, întru promovarea producţiei şi
comerţului la nivel global. Or, apartenenţa Republicii Moldova la ţările care s-au angajat să
implementeze şi să respecte practicile OMC şi ale UE în ceea ce priveşte comerţul
internaţional impune şi o revizuire a sistemului propriu al infrastructurii calității pe toate
dimensiunile sale metrologie, standardizare, testare şi calitate/acreditare, care reprezintă
unul dintre pilonii de bază ai funcţionalităţii relaţiilor comerciale moderne. Principiul
liberei circulaţii a bunurilor necesită elaborarea unui cadru legislativ-normativ coerent care,
ar asigura eliminarea barierelor de limitare a comerţului, nu doar a celor ce ţin de tarife şi
de restricţionare cantitativă, dar a tuturor acţiunilor cu efecte similare, în special a celor ce
ţin de infrastructura calităţii, prin stabilirea unui sistem de evaluare a calităţii eficient,
competent, sigur şi având la bază definirea clară a principiilor fundamentale. Crearea unui
mediu favorabil şi a premiselor adecvate pentru atingerea performanţelor în ceea ce
priveşte calitatea produselor implică inerent promovarea unei culturi avansate europene în
această ordine de idei.
Un sistem eficient de reglementare în domeniul vizat este necesar pentru protecţia

consumătorilor şi a statului, pe de o parte, şi pentru evitarea impunerii unor restricţii şi
bariere inutile în desfăşurarea activităţii antreprenoriale, pe de altă parte, axiomatică fiind,
în acest sens, existenţa a două elemente fundamentale: reguli şi monitorizări excelente.
Optimizarea reglementărilor tehnice depinde foarte mult de infrastructura calităţii, ale cărei
elemente-cheie sunt următoarele: standardizarea (pentru reguli), inspecţia şi acreditarea
(pentru monitorizare), certificarea (pentru atestarea conformităţii sau neconformităţii) şi
încercările (pentru verificarea parametrilor în condiţii de laborator).
În multe ţări sistemele avansate de măsurări reprezintă una din forţele motrice pentru
dezvoltarea industriei, iar multiplele oportunităţi de testare se utilizează pentru fabricarea
noilor produse. Un sistem al calității eficient contribuie, de asemenea, la dezvoltarea
sectorului de producere a echipamentelor și utilajelor industriale. Serviciile ce ţin de 3
măsurare constituie cca 8% din PIB în orice ţară dezvoltată sau în curs de dezvoltare.
Foai
a de
În vederea creării unor condiţii favorabile pentru reprezentanţii mediului antreprenorial şi
parc
ai administraţiei publice în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor, este necesară
urs
promovarea unei culturi europene avansate prin elaborarea metodologiilor tehnice,
pent
dezvoltarea resurselor de muncă şi a industriei, inclusiv prin implicarea cercetărilor din
ru
sfera ştiinţei şi inovării.
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
Actualmente, când globalizarea pe plan mondial devine tot mai persistentă, toate ţările
industriale urmează să armonizeze sistemele sale de reglementare şi infrastructura calităţii,
în scopul dezvoltării producţiei şi comerţului. Moldova s-a angajat, de asemenea, să aplice
practicile OMC şi ale Uniunii Europene în domeniul vizat. Sistemul infrastructurii calității,
existent în Moldova, nu este pe deplin compatibil cu sistemul internaţional.
Perfecţionarea sistemului necesită investiţii majore în bunuri imobile, echipament şi

dezvoltarea resurselor umane, precum şi în reorganizarea instituţiilor existente şi
modificarea actelor legislative în domeniu. Infrastructura îmbunătăţită impune, la rândul ei,
o dezvoltare conceptual nouă a reglementărilor tehnice şi a sistemelor de protecţie a
consumatorilor. Luând în considerare situaţia actuală, se simte necesitatea imperioasă a
unei asistențe din partea organismelor internaţionale.
Societatea informațională: Aceasta este o societate post-industrială, una în care informaţia este
produsă, comunicată şi folosită intens. Tehnologiile şi competenţele implicate au şi vor avea un
efect profund asupra economiei şi societăţii. Rata de creştere înregistrată de economia digitală în
țările UE este de şapte ori mai mare faţă de cea pentru restul economiei. Moldova nu are
zăcăminte de petrol, cărbune, minereuri, păduri extinse, sau alte bogății naturale pe care le-ar
putea exploata. Unicele resurse valoroase pe care le posedă sunt pământul și oamenii, care ar
trebui să fie folosite efectiv și eficient pentru a asigura prosperitatea țării. Din această
perspectivă, edificarea Societății Bazate pe Cunoaștere, Informație si Tehnologie, care presupune
utilizarea la maximum al potențialului uman în baza beneficiilor pe care le oferă tehnologia
informației și comunicațiilor - un amplificator al capacităților intelectuale ale oamenilor, - este o
soluție iminentă pentru creșterea competitivității economiei in ansamblu si a sectorului TIC.
Administrarea publică: Eficienţa administrării publice are efecte importante asupra
competitivităţii economiei în ansamblu. Receptivitatea acesteia şi viziunea sa strategică în
domeniul serviciilor prestate întreprinderilor şi investiţiile publice va fi crucială pentru succesul
continuu al sectorului privat din Moldova. Este necesară consolidarea capacităţilor şi buna
guvernanţă economică pentru a asigura o creștere a competitivității Cea mai recentă ediție a
raportului Indicelui Global a Competitivității, a subliniat ca trei cei mai problematici factori în
dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova: i) corupția, ii) instabilitatea politică și iii) birocrația
guvernamentală. Un accent deosebit în acest document se pune pe facilitarea comertului și
administrarea fiscală și vamală.
Facilitarea comerţului și vama: Facilitarea comerţului se referă la reducerea costurilor
de comerţ asociate cu deplasarea mărfurilor peste frontiere, precum şi cele întâlnite la
frontieră; aceasta cuprinde toate barierele non-tarifare pentru comerț, inclusiv costurile de
după frontieră asociate cu mediul instituţional şi de afaceri, serviciile în sprijinul
comerţului şi infrastructura fizică în serviciile de logistică de transport şi TIC. Facilitarea
comerţului are un impact atât asupra competitivităţii exportului cât şi asupra concurenţei
interne. Facilitarea comerţului susține în mod semnificativ o sursă-cheie a
4
competitivității, factorul total de productivitate, printr-un efect de tranzacţie şi un efect de
producţie, favorizând realocarea resurselor pentru sectoarele mai productive.
Politica si administrarea fiscală: Guvernele prin acţiunile sale în domeniul fiscal şi
monetar afectează calitatea mediului economic general de afaceri. Structura sistemului de
impozitare are o influenţă asupra competitivităţii. Foaia de parcurs nu sugerează
modificări în nivelul actual de impozitare, ci are drept scop asigurarea faptului că
sistemul de impozitare este optimizat pentru susținerea competitivității, şi sugerează
măsuri pentru a-l face mai eficient din punct de vedere economic, simplu din punct de
vedere administrativ, flexibil, transparent şi echitabil.
Ştiinţă şi Tehnologie/Cercetare şi Dezvoltare: Pentru a concura în mod efectiv, întreprinderile
din Moldova trebuie să corespundă sau să depăşească capacitatea inovatoare a altor companii de
pe piaţa globală. Știinţa şi tehnologia se bazează pe inovaţia tehnologică, care este un amestec de
elemente necesare pentru a aduce produse şi procese competitive pe piaţă. Pentru Moldova,
creşterea competitivităţii va putea fi asigurata prin sporirea productivităţii bazată pe adaptarea
tehnologiilor moderne existente, pe elaborarea şi implementarea inovaţiilor, perfecţionarea
tehnologiilor proprii sau îmbunătăţirea substanţială a situaţiei din alte domenii în care, în pofida
atingerii unui nivel inovaţional anumit de dezvoltare acesta nu este suficient pentru a genera
sporirea productivităţii. La nivel de firma, întreprinderile mari şi mijlocii, pentru a se menţine la
un nivel competitiv, urmează să dezvolte produse şi procese de ultimă generaţie şi să avanseze
spre activităţi cu o valoare adăugată înaltă. O astfel de evoluţie necesită crearea unui mediu
favorabil activităților de inovare și urmează a fi susținută atât de sectorul public cât și de cel
privat.
Concurența: Concurența este crucială pentru competitivitate, deoarece aceasta creează presiune
descendentă asupra preţurilor şi presiune ascendentă asupra varietății şi calității serviciilor şi
produselor disponibile, dar la fel și din cauza că creează stimulente pentru utilizarea de către
întreprinderi a posibilităților deschise de alte măsuri menite să amelioreze competitivitatea
propuse de către foaia de parcurs. Evaluarea mediului concurenţial in mod continuu si
publicarea rapoartelor anuale pe diferite sectoare, care va include recomandări si modul in care
este necesar sa fie susţinuta decizia politica de ameliorarea a mediului concurenţial şi reducerea
barierelor administrative in sectoarele cu potențial de creștere si export.
În rezutatul identificări principalelor provocări pentru competitivtatea naţională în acest
document este stabilit un set de reforme ce se impun a fi realizate imediat şi în perspectivă
medie. 3
Foai
a de
parc
urs
pent
ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
6. Supravegherea şi durabilitatea realizărilor: Consiliul de Competitivitate
În scopul realizării foii de parcurs se sugerează crearea unui organ pentru monitorizarea
rezultatelor eforturilor de ameliorare a competitivității şi favorizarea sustenabilității acestora. O
asemenea instituţie ar putea lua forma unui Consiliu (”Consiliul de Competitivitate”) și format
din persoane cu funcție de răspundere din cadrul instituțiilor guvernamentale și reprezentanții
asociațiilor oamenilor de afacere care au o tangență mai mare în domeniu. Aceasta ar fi o
contribuție vitală a Guvernului, oferind asistenţă la identificarea factorilor care influenţează cel
mai mult sau creează constrângeri competitivității, care evoluează în dependență de
implementarea politicilor şi schimbările de pe piaţă şi acţiunile care sunt percepute ca fiind cele
mai stringente. Membrii acestuia ar trebui să fie selectați pentru stimularea capacității de
furnizare Guvernului a consultanței și feedback-lui strategic, independent, bazate pe experienţă şi
orientate spre acţiune.
Consiliul de Competitivitate va avea un mandat consultativ. Acesta va oferi consultanță şi
recomandări (oficializate în rapoarte periodice sau ad-hoc, precum şi la necesitate) cu privire la
principalele provocări cu care se confruntă sectorul întreprinderilor pe termen mediu şi
răspunsurile de politică sugerate pentru satisfacerea acestora; acesta va examina şi va monitoriza
politicile şi acţiunile care au un impact asupra competitivităţii. Consultanța acestuia trebui să fie
comprehensivă, consistentă şi axată pe cele mai importante probleme.
Consiliul de Competitivitate nu trebuie să dubleze activitatea organelor existente, dar mai
degrabă să încerce să adauge valoare la activitatea acestora, sintetizând constatările acestora cu
recomandări emergente din propria activitate, prin iniţierea de studii proprii privind problemele
prioritare de competitivitate, prin integrarea acestora cu experienţa practică acumulată şi
reportată prin consiliere direct în diferite instrumente de politici ale Guvernului.
4
ameliorarea competitivității în
Republica Moldova
CAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE INFLUENTEAZA
COMPETITIVITATEA REPUBLICII MOLDOVA
3
Iulie, 2013
Foai
a de
parc
urs
pent
ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
CAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE

INFLUENTEAZĂ COMPETITIVITATEA REPUBLICII MOLDOVA
Introducere
Viitorul ZLSAC dintre Republica Moldova și UE, și Acordul de Asociere lansează provocări
pentru economia Republicii Moldova, în special în termeni scurți și medii. Ameliorarea
competitivității economiei moldovenești este critică, atât pentru a profita pe deplin de
oportunități, cât și pentru a face față provocărilor pe care acesta le aduce. Pentru a trasa o politică
(politici prompte) promptă de răspuns la aceste oportunități și provocări este important sa
cunoaștem care sunt problemele si constrângerile care împiedică mersul eficient al reformelor si
obținerea unui impact pozitiv asupra rezultatelor economice, asupra competitivității economiei
cit si asupra percepției societății privind vectorul european.
Oportunitățile și provocările aduse de ZLSAC și natura pe termen lung a reformelor necesare,
impun și necesitatea pe termen scurt a unei politici de răspuns active, care ar identifica
permanent măsuri necesare pentru menținerea si creșterea competitivității.
Competitivitatea, in contextul acestui document este considerată atât la nivel macro, cât și la
nivel micro (de întreprindere), de aceea acest capitol va scoate in evidenta constrângerile
existente pentru creșterea economică, dezvoltarea sectorului privat si va sistematiza problemele
generale și specifice.
Constrângeri și probleme generale

Deficitul de investiții - reprezintă o constrângere semnificativă pentru creștere, ceea ce
implică faptul că climatul investițional și accesul la finanțe urmează să fie elemente critice ale
oricărei strategii de îmbunătățire a competitivității din Moldova, care de altfel sunt identificate și
reflectate Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020. Principalele obstacole/cauze pentru
investiții sunt de natură instituțională și mai exact țin de:
 ineficiența;
 non-transparența și
 părtinirea și caracterul arbitrar (și anume, vulnerabilitatea față de interesele personale și
corupția) a câtorva instituții critice, inclusiv, sistemele judecătoresc, vamal și fiscal.
Neajunsurile de natură instituțională:
a) structura, mărimea și eficiența pieței interne și piețelor externe de desfacere;
b) limitează randamentul real al investiției, precum și corespunderea acestora;
c) reduc stimulentele și oportunitățile aferente unui antreprenoriat productiv, investițional și
inovațional;
4
d) influențează negativ și limitează accesul la finanțe, sporind prima de risc și costul
finanțelor;
e) existența unor instrumente financiare reduse ale băncilor locale, alimentate cu un șir de
probleme curente care influențează durata/scadența și necesitatea iminentă a gajului;
f) lipsa unor regulilor prestabilite de concurență, duce la concentrarea puterii pieței si
ulterior reduce oportunitățile de investire.
După natura lor instituțională, constrângerile pentru creştere și competitivitate pot fi abordate în
mod efectiv doar prin intermediul unor reforme structurale profunde, care sunt susceptibile de a
da roade doar pe termen mediu sau lung, în paralel cu convergenţa treptată si continua a
Moldovei cu standardele UE.
Eficiența administrării publice și calitatea serviciilor prestate de instituțiile publice,
au efecte importante asupra competitivităţii economiei în ansamblu. Responsabilitatea și
receptivitatea instituțiilor publice, cât şi viziunea lor strategică în domeniul serviciilor prestate
întreprinderilor şi societății în ansamblu este crucială pentru succesul continuu al sectorului
privat din Moldova. Este necesară consolidarea capacităţilor şi buna guvernare economică pentru
a asigura o creștere a competitivității.
Punctele slabe, lacunele pe această dimensiune orizontală față de majoritatea sectoarelor sunt
urmatoarele:
- ineficienţa instituţiilor publice în gestionarea reformelor;

- promovarea insuficientă a proiectelor de Parteneriat Public-Privat şi lipsa unor proiecte
de anvergură în domeniile legate de infrastructură, educație, transport, logistică și comerț;

- capacităţi instituţionale reduse ale autorităților publice centrale și locale în identificarea şi
atragerea investitiilor publice în domeniile ce vizeaza infrastuctura de dezvoltare a
afacerilor, investigarea practicilor anticoncurenţiale etc.;
- colaborare de o intensitate şi eficienţă joasă în cadrul parteneriatelor dintre furnizorii de
servicii educaţionale, mediul de afaceri şi societatea civilă în întregime;
- corupţia şi birocraţia instituţiilor publice, cu precădere în desfăşurarea achizițiilor publice
privind investițiile în infrastructura de dezvoltare – a transporturilor, calității, energetice,
etc.;
- lipsa unor mecanisme și proceduri și platforme de comunicare dintre autoritățile publice
și mediul de afaceri în domeniul vamal, fiscal și de reglementare, înclusiv în domeniul
comunicațiilor și infortmației;
- lipseşte sistemul de monitorizare si evaluarea politicilor pro-active bazate pe analiză și
cele mai bune practici internaționale; 3
- lipsa unei transparenţe adecvate a procedurilor vamale și asupra procesului decizionalFoai
(ordine interne, instrucţiuni), precum și instabilitatea cadrului normativ în domeniu,a de
crează confuzii enorme și incertitudine pentru mediul de afacere; parc
- lipsa mecanismelor de răspundere instituţională şi/sau personală pentru administrareaurs
pent
publica (fiscală, vamala, de reglementare) defectuoasă; de gestionare publică şi
ru
planificare a dezvoltării infrastructurii educaţionale şi a bazei didactice; amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
- atitudini tendențioase ale organelor de control și de reglementare (fiscale, vamale etc.)
orientate spre încasări de amenzi și distorsionare a activității agenților economici, precum
și multitudinea acestora;
- lipsa procedurilor de consiliere și consultare a agenților economici, si lipsa instrumentelor
de comunicare directă și promptă a informației actualizate și clare privind tarifele și
plățile, procedurilor, alte cerinţe obligatorii în domeniile mentionate;
- imperfecţiunea și/sau lipsa mecanismelor şi procedurilor de soluţionare pre-judiciară a
litigiilor de ordin fiscal, vamal și de reglementare;
- amenzi şi sancţiuni administrative excesive și incomensurabile cu încălcările depistate de
organele cu funcție de control: lipsa unei flexibilități din partea organelor de control și a
echilibrului dintre mărimea prejudiciului şi amenda aplicată;
- lipsa pârghiilor de influenţă și participare a mediului de afaceri în procesul de luare a
deciziilor în cadrul dialogului public-privat privind propunerile de politici fiscale;
- insuficiența cadrului normativ și de procedura în domeniul protecției concurenței și
cooperarea limitată a societăţii civile cu autoritatea naţională în domeniul concurenţei pe
toate dimensiunile si sectoarele economiei naționale;
Reforma cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător urmează a fi privită ca una
structurală, a cărei implementare va asigura sporirea competitivităţii economiei naţionale.
Crearea unui mediu de afaceri şi a unui climat investiţional care ar stimula, susţine şi recompensa
performanţa întreprinderilor competitive este principalul obiectiv al politicii economice. Studiile
ce se concentrează asupra Republicii Moldovei, în special Costul de desfăşurare a afacerii, şi
comparaţiile internaţionale sugerează că politicile Guvernului mai mult au împiedicat, decât au
stimulat competitivitatea în economia ţării. De fapt, politicile de stat şi practicile necompetitive
au devenit cel mai mare obstacol în calea prosperităţii. Politicile ce au subminat competitivitatea
economiei din Moldova îşi au originile la nivel macroeconomic. Reformele structurale
nerealizate au împiedicat reacţia adecvată a ofertei la cererea în creştere, stimulând în schimb
importurile. Reglementarea şi intervenţiile excesive, corupţia şi imposibilitatea de a asigura o
infrastructură fizică şi economică adecvată au creat costuri semnificative pentru întreprinderi,
atât pe pieţele locale, cât şi pe cele străine.
Astfel, constrângerile si problemele legate de cadrul legal și de reglementare ale proceselor

economice ale activității instituțiilor care guvernează aceste procese este un alt bloc de obstacole
care influențează negativ competitivitatea economiei în ansamblu.
Accentuăm aici următoarele aspecte cum ar fi:

- lipsa cadrului normativ privind responsabilitatea publică, interoperabilitatea funcţională,
precum și în domeniul gestionării riscurilor vamale și de supraveghere a pieței;
- ineficienţa mecanismului de asigurare a calităţii educaţiei; procedurilor de estimare a
necesarului de cadre şi de competenţe, precum și lipsa unei legături de cauzalitate dintre
necesitățile sectorului privat și oferta instituțiilor de învățământ mediu si superior;
- imperfecțiunea cadrului normativ şi inconsistența acestuia cu normele europene şi
internaţionale în domeniile aferente administrării fiscale și vamale; de reglementare a
4
transportului; recunoaşterea, validarea şi acreditarea studiilor formale şi informale obţinute
de-a lungul vieţii etc.;
- proces lent de transpunere a normelor europene în legislația și practica națională în varii
domenii ce vizează competitivitatea (reglementările tehnice, standardizarea, metrologia,
recunoașterea încercărilor de laborator și a certificatelor de conformitate, transport etc.);
- cadru de reglementare rigid și autonomie limitată a instituţiilor de învățământ (academică,
organizatorică, financiară și de personal);
- proceduri vamale, fiscale si de reglementare a măsurilor sanitare, veterinare și fitosanitare,
precum și bariere tehnice în calea comerțului complexe, aplicate ne-uniform, disciminator și
intransparent, precum și un șir de dublări de documente oficiale care sunt inoportune;
- lipsa procedurilor legale de recunoaștere a certificatelor de circulație internationale;
- incompatibilitatea unor aspecte din cadrul legal adaugă cheltuieli nejustificate pentru
operatorii economici, comerciali, transportatori si alte categorii de antreprenori;
- cadrul normativ de reglementare este dificil cu un șir de bariere birocratice și multinivel la
lansarea/închiderea afacerilor, povara administrativă excesivă, număr enorm de rapoarte
fiscale, statistice și de altă natură cu diferite perioade de raportare etc.;
- lipsa unei planificări echilibrate și previzibile pe termen mediu a procedurilor fiscale și
vamle care ar permite modelarea climatului de afacere;
- reglementări tehnice învechite moral în domeniul telecomunicatiilor, contructiilor, industriei
alimentare etc. care blochează implementarea tehnologiilor și procedurilor moderne;
- lipsa unor stimulente fiscale care ar permite dezvoltarea economică durabilă a sectoarelor
economiei naționale (promovarea exporturilor; susţinerea IMM, investiţiilor,
antreprenoriatului social etc.).

Dimensiunea ocupării forței de muncă: Până în 2050, se aşteaptă o scădere cu 25% a forţei de
muncă în ansamblu pe republică. Pentru perspectiva imediată se impune necesitatea dezvoltării
unui cadru strategic intersectorial de dezvoltare a competenţelor pentru competitivitate,
dezvoltarea unor mecanisme eficiente de asigurare a calităţii educaţiei, crearea sistemului
inteligent de informare şi analiză a competenţelor necesare pieţei muncii, asigurarea accesului la
servicii de formare pe tot parcursul vieții, aprecierea şi promovarea bunelor practici. Forţa de
muncă cu o atitudine şi competenţe necesare pentru o mai mare valoare adăugată şi o economie
mai sofisticată va extinde abilitatea întreprinderilor din Moldova de a concura şi valorifica o
gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. Documentul scoate în evidență și accentuează
constrângerile și problemele care se propun a fi abordate prin această foaie de parcurs.
În cadrul analizelor permanente ale efectelor pe piaţa forţei de muncă au fost identificate o serie
de probleme-cheie care, în condiţiile create, necesită căutarea unor noi soluţii atât pe termen
mediu, cât şi pe termen lung, precum şi implicarea de eforturi consolidate şi resurse importante. 3
Aceste probleme sunt următoarele: Foai
- numărul mare de locuri de muncă cu productivitate joasă şi nivel de salarizare insuficient,a de
neatractive pentru populaţia aptă de muncă; parc
- ponderea înaltă a activităţilor informale într-un şir de sectoare şi ramuri de producţie; urs
- ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură; pent
- şomajul înalt în rândul tinerilor; ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
- nivelul ridicat al şomajului de lungă durată;
- migrarea peste hotare a forţei de muncă calificate;
- neantrenarea agenţilor economici în procesul de pregătire profesională a forţei de muncă şi
pregătirea cadrelor fără a se ţine cont de cerinţele pieţei muncii;
- capacităţile insuficiente ale structurilor de stat în acordarea unor servicii de bună calitate, în
volum necesar, pentru integrarea populaţiei pe piaţa muncii;
- participarea pasivă a agenţilor economici la declararea locurilor de muncă libere structurilor
de stat;
- evoluţia demografică nefavorabilă care se manifestă în scăderea numărului şi îmbătrânirea
populaţiei, intensificată de migraţia forţei de muncă;
- lipsa unui sistem adecvat de monitorizare şi prognozare a pieţei forţei de muncă;
- implicarea insuficientă a partenerilor sociali în elaborarea şi realizarea politicilor de ocupare
a forţei de muncă.
- dezechilibre structurale pe piaţa forţei de muncă;
- lipsa interesului şi acces limitat la servicii pentru formarea continuă;
- munca la negru și condiţii de muncă inatractive;
- şomajul înalt în rîndul tinerilor si excluziunea persoanelor cu dezabilităţi;
- acces limitat la servicii de consiliere profesională şi angajare si proceduri ineficiente de
selecţie a cadrelor;
- lipsa standardelor ocupaţionale şi clasificator ocupaţional depăşit etc.
Sustenabilitatea competitivităţii naţionale este determinată de calitatea forţei de muncă, de mixul

şi de calitatea competenţelor pe care aceasta le deţine. Competenţele forţei de muncă sunt
considerate tezaurul secolului 21 şi valoarea esenţială pentru dezvoltarea unei economii
competitive. Conform estimărilor OECD costul estimativ al deficitului de competenţe poate
constitui circa 7% din PIB sau poate avea un impact de diminuare anuală a productivităţii de
circa 1%5. Problemele si constringerile cu care se confrunta Republica Moldova astazi sunt bine
oglindite in rapoartele internatioanale de evaluare a competitivității si anume:
- calitatea joasă a sistemului educaţional cu tendinţă de aprofundare a declinului (GIC

2012/2013, locul 103/144 de ţări, declasare cu 7 poziţii comparativ cu anul 2010/2011);
- irelevanţa studiilor: proiectarea conţinutului în funcţie de capacitatea şi interesele ofertei, dar
nu a cererii pentru educaţie şi ocupare (neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe);
- incapacitatea de a reacţiona rapid la nevoile pieţei si dezechilibru structural al specializărilor
absolvenţilor;
- calitatea joasă a şcolilor de management (GIC 2012/2013, locul 121/144 de ţări);
- competenţe şi abilităţi insuficiente de utilizare a noilor tehnologii şi tehnici de comunicare,
de cultura antreprenorială, managerială şi financiară, cunoaşterea slabă a limbilor moderne;
- experienţă insuficientă de proiectare a curicumurilor orientate spre competenţe competitive;
- lipsa unui mecanism eficient de consultare şi avizare a programelor de formare profesională
la toate nivelurile sistemului cu actorii pieţii muncii;
- acces limitat la programe de dezvoltare a competenţelor pentru reintegrarea şomerilor;
5
(OECD, 2012, p. 3)OECD. (2012). Better Skills.Better Jobs.Better Lives.
4
- rata de înrolare în educaţie în învăţământul obligatoriu este joasă, iar rata înrolării în celelalte
niveluri înregistrează declin;
- acces limitat la servicii de cercetare şi formare la nivel local (GIC 2012/2013, locul 114/144
de ţări;
- erodarea valorilor social-umane şi lipsa de viziune;
- impact insuficient al educaţiei şi ştiinţei asupra creşterii economice şi bunăstării;
- lipsa spiritului antreprenorial al instituţiilor de învăţământ profesional, precum și al unor
clastere dintre agenții eoconomici și instituțiile de învățământ din acelasi domeniu.
Costurile, dimensiunea şi structura pieţei : Un factor important al competitivității este
productivitatea reprezentată de costurile de producție, dimensiunea şi structura pieței în care
întreprinderile își desfăşoară activitatea sa. Acesta este un element important pentru exploatarea
economiilor de scară. O serie de constrângeri in acest domeniu sunt legate de dimensiunea pieței
locale si puterea de cumpărarea a populației. Pieţele externe ar trebui să devină un stimul pentru
piaţa mică internă, iar accesul la informații despre cerințele obligatorii ale piețelor externe
trebuie îmbunătățit considerabil. De asemenea, o atenție deosebită urmează a fi acordată
facilitării și promovării exporturilor pe piețele străine a produselor autohtone, ceea ce rămâne
obiectiv indispensabil pentru toate politicile de stat și sectoare economiei naționale. Mai mult ca
atât, pentru Republica Moldova este imperativ de a avea o piaţă eficientă care ar promova
concurenţa şi ar stimula competitivitatea.
Concurența este crucială pentru competitivitate, deoarece aceasta creează presiune

descendentă asupra preţurilor şi presiune ascendentă asupra varietății şi calității serviciilor şi
produselor disponibile, dar la fel și din cauza că creează stimulente pentru utilizarea de către
întreprinderi a posibilităților deschise de alte măsuri menite să amelioreze competitivitatea

propuse de către foaia de parcurs.
Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Concurenţa

determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia,
cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă. Concurenţa reprezintă un
fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi pentru viaţa socială, deoarece ea
reprezintă factorul motor care motivează, atât afacerile, cât si existenţa oamenilor.
Dacă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla numai în măsura în care, pe
ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic, se înregistrează o creştere semnificativă de
la o perioadă la alta, iar la nivelul unei unităţi economice, deci la nivel microeconomic, se
observă câştigarea unei poziţii competitive mai bune faţă de perioada anterioară. Se ştie că
datorită concurenţei existente într-o economie de piaţă vor exista întotdeauna şi învingători dar şi
învinşi.
3
Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de către uniiFoai
agenţi economici, de a aloca resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii, de a determinaa de
firmele să producă bunuri de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite de consumatori, de aparc
stimula introducerea inovaţiilor tehnologice. De aceea, competiţia trebuie văzută ca un procesurs
dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul său. pent
ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
De aici rezultă avantajele certe ale concurenţei, şi anume: repartizarea echilibrată a veniturilor,
ceea ce conduce la maximizarea profiturilor agenţilor economici competitivi; folosirea eficientă
a resurselor; oferirea unei game largi de produse şi servicii de calitate superioară; promovarea
inovaţiei tehnice, ceea ce contribuie la reducerea costurilor pe termen lung.
Concurenţa este un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă, ceea ce contribuie la

echilibrul economic şi bunăstarea societăţii. În economia de piaţă concurenţa este liberă, fiecare
agent economic îşi manifestă libera iniţiativă, acţionând pentru realizarea propriilor interese, iar
locul de manifestare îl reprezintă piaţa. De aceea, concurenţa este legată de cerere şi ofertă, de
procesul schimbului, de tranzacţiile de piaţă existente. Ea are loc atunci când agenţii economici
pot pătrunde liber pe o piaţă locală, regională, naţională sau chiar mondială, nefiind îngrădiţi de
existenţa unor bariere de intrare. Acestea pot privi: capitalul impus de lege, economiile de scară,
brevetele şi licenţele, raritatea materiilor prime şi a distribuitorilor, constrângerile de imagine etc.
În domeniul concurenței, economia țării astăzi se confruntă cu următoarele probleme și

constrângeri:
 cultura concurențială redusă;
 competiție redusă în fiecare sector al economiei naționale datorită dimensiunii pieței;
 dominarea puternică de către un număr limitat de agenți economici a unor sectoare cheie
prioritare;
 inexistenţa unei concurenţe reale pe pieţele de utilități (energie electrică, de gaze naturale,
canalizare etc.), precum și managementul defectuos;
 intensitatea redusă a concurenței, determinată inclusiv de existența diverselor bariere
netarifare și administrative din cauza capacităților încă limitate ale autorității de
concurență de a identifica și contracara practicile anti-concurențiale.
Concluzii si observații: Multe dintre constrângerile sus-menționate sunt strâns legate între ele și
au, în mare măsură, aceleași cauze. Aceasta se referă, în special, la constrângerile asociate
deficitului de investiții și accesului la finanțe, la ineficiența administrării publice și calitatea
serviciilor prestate agenților economici, la structura pieții, nivelul prețurilor și la intensitatea
concurenţei pe astfel de piețe.
Astfel de constrângeri își au rădăcinile primare în probleme instituționale, care în baza unor
analize recente au fost evidențiate ca obstacole importante în calea dezvoltării economice a
Republicii Moldova. În special, menţionăm cele trei studii care încearcă să identifice
constrângerile cele mai importante pentru creșterea economică în Moldova. În baza unui studiu
comparativ constatăm că riscurile și constrângerile microeconomice, cum ar fi: corupția,
protecția joasă a drepturilor de proprietate și a statului de drept, precum și lipsa de
responsabilitate și accesul inadecvat la resursele financiare sunt constrângerile cu cel mai mare
impact asupra mediului de afacere și, în final, au tangență cu capacitatea instituțională a statului
și cu implicațiile, atât pentru sectorul financiar, cât și pentru climatul investițional și de afaceri.
Asemenea constrângeri instituţionale se manifestă în variate feluri şi se află la originea multor

constrângeri specifice enumerate mai jos. O cauză importantă a acestora este sistemul
4
judecătoresc, care reflectă responsabilităţi inadecvate în administrarea publică şi desigur în
politicile şi cadrul normativ adoptat.
De asemenea, unele constrângeri de ordin instituţional sunt reflectate în principalele documente

strategice ale Republicii Moldova, cum ar fi: i) Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020
și ii) strategiile sectoriale ale fiecărei instituție publică centrală.
Pentru eliminarea constrângerile instituţionale este necesară o perioada îndelungată de timp şi un

set consistent de reforme structurale profunde. Prezenta foaie de parcurs oferă măsuri
semnificative de înlăturare a factorilor care afectează competitivitatea într-un termen scurt şi
mediu, de aceea eliminarea sau minimizarea efectelor constrângerilor specifice și sectoriale va
avea un impact mai semnificativ și imediat asupra competitivității produselor și sectoarelor
economiei naționale.
Constrângeri si probleme specifice
Pentru fiecare componentă se prezintă constrângerile și problemele caracteristice/ relevante

obiectivului de creştere a competitivității și anume:
Resursele Umane: Abilitatea unei ţării de a concura la nivel global ”Competitivitatea

naţiunii” depinde în mare măsură de capitalul ei intelectual şi de modul în care se investeşte în
dezvoltarea şi valorificarea acestuia. Forţa de muncă cu abilităţi şi competenţe necesare pentru o
mai mare valoare adăugată şi o economie mai sofisticată va extinde abilitatea întreprinderilor din
Moldova de a concura şi valorifica o gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. Echiparea forţei
de muncă cu cunoştinţe şi abilităţi de a asimila tehnologii noi şi de a produce bunuri şi servicii

competitive pe pieţele internaţionale, de a participa la nivel internaţional în procesul de creare a
valorilor este determinat în mare măsură de calitatea educaţiei, de atenţia acordată studierii
ştiinţelor şi de accesul la servicii de cercetare şi formare profesională. Astfel, educaţia şi
formarea profesională reprezintă factorul cheie al competitivităţii naţionale.
Investiţia eficientă în capitalul uman prin sistemul de educaţie şi formare reprezintă o

componentă esenţială a strategiei unei ţări pentru a asigura niveluri înalte de creştere economică
durabilă, bazată pe cunoaştere şi de ocupare a forţei de muncă, care asigură deopotrivă împlinirea
pe plan personal, creşterea bunăstării şi coeziunea socială.
Avansarea Republicii în Moldova în clasamentul competitivităţii internaţionale în perioada 2010-

2013 de la locul 94 la 87 nu a fost determinată de capitalul uman. În perioada de referinţă
performanţele în domeniul dezvoltării capitalului uman au înregistrat declin considerabil, fapt
care explică vulnerabilitatea creşterii economice şi a competitivităţii naţionale. Diminuarea 3
calităţii educaţiei este cumulată cu declinul demografic şi exodul forţei de muncă şi a talentelor. Foai
a de
În afară de constrângerile și problemele orizontale sus-enumerate privind calitatea instituțiilorparc
publice, inclusiv cele educaționale, a cadrului normativ și de reglementare, este important deurs
atenționat și unele aspecte specifice competitivității prin prisma resurselor umane și anume: pent
ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
- management ineficient şi lipsa culturii guvernării instituţiilor de învăţământ de toate
nivelurile;
- criza profesiei de pedagog, cadre didactice îmbătrânite şi de-motivate;
- sistem ineficient de evaluare şi stimulare a cadrelor didactice pentru inovaţii şi
performanţe didactice, ştiinţifice, tehnologice;
- mixtul de competenţe al cadrelor didactice este în disonanţă cu provocările noului
context socio-economic;
- sistem ineficient de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul profesional de
toate nivelurile (GIC 2012/2013, locul 122/144 de ţări);
- criza morală şi etică în sistemul educaţional;
- existenta unei rețele de instituții exploatate ineficient și infrastructura educaționala uzată
fizic și moral/ non-conformă noilor obiective educaționale;
- rețea subdezvoltată a serviciilor pentru formarea continuă specifică diferitor sectoare ale
economiei;
- competențe si experienţă redusă a resurselor umane pentru exercitarea supravegherii
pieţii, inclusiv a supravegherii tehnice la obiectele industriale periculoase;
- lipsa instituţiilor de învățământ şi centrelor de instruire specializate pentru pregătirea,
instruirea şi atestarea tuturor categoriilor de specialişti care activează în domeniul
securităţii industriale;
- capacităţi insuficiente ale populaţiei, businessului şi angajaţilor sectorului public pentru
utilizarea serviciilor societăţii informaţionale;
- capacităţi reduse ale companiilor locale de a recrutare pe plan internaţional;
- calificarea absolvenţilor instituţiilor de învățământ nu corespunde cerinţelor pieţei/
irelevanţa studiilor/lipsa competenţelor solicitate pe piaţa muncii;
- nevalorificarea talentelor și exodul lor peste hotare.
Constrângerile din sectorul dezvoltării resurselor umane și valorificării eficiente a lor vor fi
realizate preponderent de către Ministerul Educației prin realizarea reformelor pe toată verticala
sistemului. O parte din acestea sunt deja aprobate sau urmează a fi elaborate într-un șir de
documente de politici strategice sectoriale și anume: Strategia de Dezvoltare a învățământului
vocațional/tehnic pentru anii 2013–2020, Educație 2020, etc. Noul cadru legal al educației
prevede crearea instituției naționale responsabile de asigurarea calității învățământului
profesional de toate nivelurile. Pe unele segmente de probleme în domeniul dezvoltării resurselor
umane se va conecta și Ministerul Muncii, protecției sociale și familiei, Ministerul Economiei şi
ministerele de ramură pentru a asigura dezvoltarea competenţelor specifice fiecărui sector. În
mare măsură eforturile de reformare și modernizare a sistemului educațional vor fi orientate spre
sporirea competitivității resurselor umane și spre realizarea dezideratului de integrare europeană
care se conține în Planul de Acțiuni UE-Moldova, sub-prioritatea 3.2.4 ”Reforma pieței muncii și
educației”.
Cercetare, Tehnologii si Inovații: Luând în consideraţie ritmul de dezvoltare a noilor

tehnologii, precum şi gradul de implementare a acestora în diferite domenii economice, se poate
afirma, că domeniile precum ştiinţa, tehnologiile şi inovaţiile devin vitale pentru o dezvoltare
rapidă a unei economii naţionale competitive şi durabile. Cercetarea-dezvoltarea, inovaţiile şi
transferul de tehnologii, antreprenoriatul bazat pe cunoştinţe sunt rezerve esenţiale şi, practic,
inepuizabile de dezvoltare a unei economii competitive, de aceea în ţările prospere, mai mult de
4
70% din creşterea PIB se realizează cu implicarea ştiinţei şi prin implementarea realizărilor
ştiinţifice, asimilarea tehnologiilor avansate, cunoştinţelor şi a informaţiei.
La nivel de firmă, întreprinderile mari şi mijlocii, pentru a se menţine la un nivel competitiv,

urmează să dezvolte produse şi procese de ultimă generaţie şi să avanseze spre activităţi cu o
valoare adăugată înaltă. O astfel de evoluţie necesită crearea unui mediu favorabil activităților de
inovare și urmează a fi susținută atât de sectorul public, cât și de cel privat. În special, aceasta
înseamnă o suficientă finanţare a sferei de cercetare şi dezvoltare, în special de sectorul privat;
prezența instituțiilor de cercetare științifică dezvoltate, care pot genera cunoștințe de bază
necesare pentru elaborarea noilor tehnologii; colaborare extinsă în domeniu cercetării și
dezvoltării tehnologice, între universități și sectorul real; protecţia proprietăţii intelectuale,
suplimentar nivelului sporit de concurenţă, precum şi asigurarea accesului la fondurile cu capital
de risc şi finanţare din bugetul de stat pentru elaborările inovaţionale.
Este necesar de menţionat, că ratingul dezvoltării inovaţionale al Republicii Moldova, conform

Indexului Inovaţional Global (GII) pentru anul 2012 6 a constituit 50 (din 141 de state). GII 2012
include evaluarea dezvoltării inovaţionale a economiei ţării pe următoarele subcomponente:
instituții (rating-ul 78); capitalul uman și cercetare (55); infrastructură (85); complexitatea pieței
(96); complexitatea businessului (104); outputuri de cunoștințe și tehnologii (31); outputuri de
creație (32).
În acelaşi timp, domeniul se confruntă cu un şir de constrângeri ce vizează:

- dezvoltarea insuficientă a capacităţilor umane şi instituţionale în sistemul cercetare,
dezvoltare si inovaţii;
- lipsa unui model deschis de guvernare în sfera de cercetare, tehnologii și inovaţii;
- existența unor bariere în realizarea mobilităţii academice şi profesionale determinate de

un număr mare de formalităţi pentru acces în activitatea didactică şi ştiinţifică.
Noul cadrul strategic în domeniu - Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada
2013-2020 „Inovaţii pentru competitivitate” şi Strategia cercetării-dezvoltării Republicii
Moldova până în 2020 - se află la etapa finală de elaborare şi defineşte clar viziunea pe termen
lung şi ţinteşte dezvoltarea unei economii competitive bazate pe inovare şi transfer tehnologic,
susţinută de un sistem modern de cercetare-dezvoltare, cu utilizarea potenţialului uman al ţării şi
a celor mai performante practici internaţionale. Realizarea obiectivelor stabilite presupune
conjugarea eforturilor Ministerului Economiei, Ministerul Educaţiei, Academiei de Ştiinţe a
Moldovei, Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, Agenţia de Stat pentru Proprietate
Intelectuală, etc.
Infrastructura Republicii Moldova necesită îmbunătăţire considerabilă din punct de

vedere a calității, eficienţei şi utilității. Or, starea proastă a acesteia afectează atât dezvoltarea 3
afacerilor, cât şi perturbează fluxurile comerciale ale ţării. În acest sens, domeniile abordate deFoai
Foaia de parcurs care necesită intervenţie rapidă şi sistemică sunt: i) infrastructura transportuluia de
feroviar, rutier și fluvial/maritim (portuar si naval) şi aerian, inclusiv infrastructura pentruparc
urs
pent
6
Raportul Indexul Inovaţional Global 2012: Legături Inovaţionale sporite pentru Creşterea Globală (rezultatul colaborării dintre Şcoala Mondialăru
de Business – INSEAD şi Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO). amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
depozitarea, transloading şi transbordare; ii) infrastructura energetică, iii) infrastructura calității
si iv) infrastructura TIC.
Problemele legate de infrastructura transportului sunt bine cunoscute, si anume:

 degradarea intensivă a infrastructurii drumurilor;
 nivelul insuficient de acoperire cu căi de transport, în special terestre;
 lipsa studiilor de fezabilitate ce ar determina densitatea drumurilor în Republica Moldova
şi ar crea o viziunea privind necesarul de mărire a căilor terestre pe termen lung;
 distribuirea neuniformă a infrastructurii de transport pe teritoriul ţării;
 administrare ineficientă a segmentului de transport feroviar;
 degradarea infrastructurii de transport feroviar din cauza insuficienţii investiţiilor;
 dezvoltarea insuficientă a transportului aerian de mărfuri; etc.
O bună parte din constrângerile acestui sector vor fi eliminate odată cu implementarea
documentelor strategice sectoriale: Strategia infrastructurii transportului terestru pe anii 2008-
2017, Strategia de Transport și Logistică 2013-2020, Planul de acțiuni Moldova – UE,
prioritatea: Dezvoltarea regională şi locală, atingerea obiectivelor cărora sunt în sarcina
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor și altor instituții guvernamentale care
implementează politici conexe.
Costul înalt al resurselor energetice în Moldova este generat nu numai de lipsa resurselor
naturale, dar si de infrastructura energetică şi calitatea acesteia şi anume:
 dependenţa tot mai mare de importul resurselor energetice (95% din necesarul de energie
al ţării este importat);
 insuficienţa capacităţilor de generare a energiei electrice amplasate pe malul drept al
râului Nistru;
 insuficienţa interconexiunilor fizice în sectoarele de gaze şi energie electrică cu ţările
vecine;
 reducerea sarcinii termice şi consumului de gaze naturale;
 uzura fizică şi morală avansată a infrastructurii complexului energetic.
 nivelul scăzut al eficienţei energetice;
 nivelul redus de valorificare a surselor regenerabile de energie.
O altă constrângere semnalată de clasamentele internaţionale, este procedura de conectare la

energia electrică. Dificultăţile întâmpinate ţin de proiectarea conectării exterioare de către
companii de proiectare privată, obţinerea autorizaţiilor necesare pentru construcţii, precum şi
aşteptarea finalizării lucrărilor exterioare. Conform raportului „Doing Business in Moldova 2013”7, la
capitolul “Getting electricity” Republice Moldova ocupă poziţia 161 (7 proceduri, 140 de zile) şi
a înregistrat o coborâre în clasament cu 2 poziţii comparativ cu raportul Doing Business in
Moldova 2012.
7
Pentru prima dată indicatorul “Getting electricity” (Procedura de conectare la energia electrică) a fost inclus în raportul Doing
Business in Moldova în anul 2011.
4
Realizarea unor transformări structurale solide în sectorul energetic este confirmată de cadrul
naţional de planificare strategică pe termen mediu şi lung, elaborat în ultimii ani. Astfel, sectorul
energetic constituie una din cele şapte priorităţi ale principalului document strategic la nivel
naţional - Strategia națională de dezvoltare “Moldova 2020” cu motoul: “Energie: furnizată
sigur, utilizată eficient”. Obiectivele specifice şi direcţiile prioritare de dezvoltare ale sectorului
sunt prevăzute de Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, Programul
naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020 şi în Programul ENPI la prioritatea „Dezvoltarea
regională şi locală”, capitolul „Mediul şi eficienţa energetică/regenerabile”.
Politica în sectorul energetic în ansamblu este elaborată de Ministerul Economiei, iar în domeniul
eficienței energetice a clădirilor - de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
Implementarea politicilor în sectorul energetic este asigurată de către Agenția Naționala pentru
Reglementare în Energetica, Inspectoratul Energetic de Stat, Agenția pentru Eficiență Energetică, Fondul
pentru Eficiență Energetică, precum și prin intermediul mai multor întreprinderi energetice.
Infrastructura calităţii deţine un rol fundamental în asigurarea unei creşteri economice durabile bazate
pe export şi investiţii. În procesul de producere şi comercializare a bunurilor şi serviciilor, atât pe piaţa
internă, cât şi pentru cea externă, suportul unei infrastructuri a calităţii moderne, care include acreditarea
şi evaluarea conformităţii, standardizarea şi reglementarea tehnică, metrologia, protecţia consumatorilor şi
securitatea industrială este unul crucial. Pentru a putea beneficia de oportunităţi oferite de pieţele externe,
care vor fi tot mai accesibile în viitorul apropiat, produsele moldoveneşti trebuie să corespundă cerinţelor
tuturor rigorilor pieţelor de destinaţie, acest fapt necesitând a fi demonstrat. Astfel, principalele probleme
şi dificultăţi cu care se confruntă domeniul infrastructurii calităţii sunt:
 ponderea redusă a standardelor europene şi internaţionale adoptate în calitate de

naţionale;
 gradul redus de implementare a standardelor europene şi internaţionale;.
 dotarea insuficientă a Bazei Naţionale de Etaloane cu etaloanele necesare economiei
naţionale;
 lipsa dotării sau înzestrarea tehnico-material învechită a laboratoarelor de încercări;
 nerecunoaşterea rezultatelor evaluării conformităţii efectuate în Republica Moldova de
către statele Uniunii Europene;
 lipsa laboratoarelor acreditate și recunoscute în sistemul UE;
 plasarea pe piaţă a produselor neconforme cerinţelor;
 lipsa condiţiilor, mijloacelor şi instrumentelor metrologice în domeniu;
 nivelul redus al capitalului uman în domeniul standardizării, metrologiei, certificării şi
acreditării;
 capacităţi instituţionale şi mijloace financiare insuficiente pentru realizarea eficientă a
reformelor preconizate de noul cadru legislativ în domeniu. 3
Foai
Finalizarea procesului de reformare instituţională şi reconceptualizare a sectorului respectiv,
a de
acţiuni aflate în prezent la o etapă avansată de implementare, va oferi posibilitatea pe termen
parc
mediu şi lung de a edifica un sistem al infrastructurii calităţii caracterizat prin eficienţă,
urs
independenţă şi transparenţă maximală. În acest sens, un element important în acest proces îl va
pent
constitui dezvoltarea capacităților sectorului privat în domeniu, prin participarea acestuia în
ru
procesul evaluării conformității, dar şi prin accelerarea procesului de adoptare de către
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
companiile autohtone a sistemelor de management al calităţii. În special, vom scoate în evidenţă
programul de aliniere la cerinţele UE în domeniul aplicării măsurilor sanitare, fitosanitare și
veterinare şi standardizării.
Realizarea angajamentelor respective va fi obţinută prin conlucrarea eficientă a Ministerului

Economiei, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care elaborează politici în
domeniu, şi a instituţiilor implementatoare cum ar fi: Institutul Naţional de Standardizare,
Institutul Naţional de Metrologie, Centrul Naţional de Acreditare MOLDAC, Agenţia Naţională
pentru Siguranţa Alimentelor, instituţiile care prestează servicii în domeniu, etc.
Infrastructura TIC: Societatea informațională este o societate post-industrială, una în care

informaţia este produsă, comunicată şi folosită intens. Tehnologiile şi competenţele implicate au
şi vor avea un efect profund asupra dezvoltării economiei şi societăţii in ansamblu. Infrastructura
de telecomunicații, care este pilonul de bază pentru dezvoltarea TIC, s-a dezvoltat și s-a extins
activ, cu rețele de acces de ultimă generație și conectivitate accesibilă. Rețelele de fibră optică
acoperă 90 la sută din localitățile țării, telefonia mobilă acoperă 99% din teritoriul țării și a atins
un nivel de penetrare de 120%.
În ultimul an se dezvoltă rapid rețelele de ultimă generație, care oferă Internet mobil la viteză
înaltă, Moldova fiind printre primele 20 de țări în lume la acest capitol. Rata de penetrare a
Internetului e în creștere, mai mult de 50 % din populația țării fiind conectată la Internet. Totuși,
rămâne o oportunitate nevalorificată capacitatea redusă a mediului de afaceri de utilizare
eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru creșterea competitivității, Moldova
ocupând poziția 129 în clasamentul mondial (Raportul Global privind Tehnologiile
informaționale 2013) din 144 de țări. De aceia este important să ne concentram asupra unor
problemelor legate de infrastructura TIC:
 infrastructură TIC subdezvoltată care nu permite implementarea tehnologiilor moderne de
instruire, informatizarea proceselor de management educațional, de realizare a
cercetărilor si diseminarea rezultatelor cunoașterii;
 calitate şi cadre inginereşti insuficiente a specialiştilor TIC;
 infrastructură de comunicaţii electronice neoptimizată/insuficient partajată;
 acces neuniform la banda largă;
 tarife sub costuri ale operatorului istoric inhibă competiţia în piaţa de telefonie fixă;
 securitate scăzută în spaţiul digital;
 certificatul cheilor publice ale semnăturii electronice nerecunoscut internaţional;
 infrastructura de plăţi electronice pentru serviciile publice insuficient dezvoltată şi
promovată (de ex.:PayPal nu acceptă încă Moldova).
Societatea Informațională : Rata de creştere înregistrată de economia digitală în țările UE

este de 7 ori mai mare faţă de cea pentru restul economiei. Moldova nu puține zăcăminte
minerale si bogății naturale pe care le-ar putea exploata. Singurele resurse valoroase pe care le
posedă sunt pământul și oamenii, care ar trebui să fie folosite efectiv și eficient pentru a asigura
prosperitatea țării. Din această perspectivă, edificarea societății bazate pe cunoaștere, care
presupune utilizarea la maximum al potențialului uman în baza beneficiilor pe care le oferă
tehnologia informației și comunicațiilor este un amplificator al capacităților intelectuale ale
oamenilor si reprezintă o soluție iminentă pentru creșterea competitivității.
4
Pe lângă constrângerile si problemele menționate pe orizontală ce țin de cadrul de reglementare,
calitatea serviciilor publice si resurse umane, se mai adaugă si următoarele aspecte care joacă un
rol important in creșterea competitivității tarii, si anume:
 Poziţie joasă a Moldovei în clasamentele internaţionale privind Societatea Informaţională
(69 şi mai jos), cu toate ca in unele clasamente din domeniu TIC Moldova este
poziționate in primii 508;
 Comerţ electronic în fază incipientă de dezvoltare/ servicii de plată neintegrate;
 Conţinut digital şi servicii electronice disponibile insuficient pentru business;
 Piaţa mică/ consum insuficient de produse IT în Moldova;
 Competitivitate scăzută a companiilor TIC la nivel internaţional;
 Cotă scăzută în PIB a sectorului TIC;
 Volum de export servicii/produse TIC scăzut;
 Productivitate scăzută per angajat în sectorul TI;
 Servicii de consultanță si informaţionale insuficiente;
 Implementarea legislației europene și liberalizarea graduala a sectorului poştal.
Cadrul de politici pe termen mediu şi lung în domeniul TIC: i) Programul Strategic de

Modernizare Tehnologică a Guvernării (E-transformare); ii) proiectul Strategiei „Moldova
Digitală 2020”; iii) proiectul Strategiei Competitivităţii TIC, se află în proces de definitivare şi
oferă soluţii moderne şi inovative de depăşire a tuturor provocărilor existente în sector şi o
abordare orizontală a priorităţilor de dezvoltare. Soluționarea problemelor menționate se va
realiza sub egida Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, cu suportul Ministerului
Economiei, Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției și a celorlalte autorităţi publice
centrale, cu antrenarea ANRCETI, CNFR, CRIS „Registru”, etc.
Facilitarea comerţului și vama : Facilitarea comerțului este imperativa pentru creșterea

competitivității, atât a exporturilor cit si a importurilor de materii prime, care pot majora in mod
direct intensitatea concurenței pe piața internă și, în mod indirect, crea stimulente pentru
restructurarea economiei interne. Facilitarea importului bunurilor intermediare poate ameliora
competitivitatea exporturilor, iar legătura dintre performanța exporturilor și facilitarea comerțului
este foarte complexă, nu numai prin faptul că fluxurile comerciale ale Moldovei pot fi schimbate
prin prisma reformelor sale și a reformelor partenerilor săi comerciali, dar și din cauza
dimensiunii multilaterale ale facilitării comerțului si influentei acesteia asupra competitivității.
Facilitarea comerţului se referă la reducerea costurilor de comerţ asociate cu deplasarea
mărfurilor peste frontiere, precum şi cele întâlnite la frontieră; aceasta cuprinde toate barierele
non-tarifare pentru comerț, inclusiv costurile de după frontieră asociate cu mediul instituţional şi
de afaceri, serviciile în sprijinul comerţului şi infrastructura fizică în serviciile de logistică,
transport şi TIC.
3
Suplimentar celor sus-menționate, printre constrângerile de ordin instituțional, legislativ si de
Foai
reglementare, există şi alte probleme şi lacune care urmează a fi abordate în contextul facilitării
a de
comerțului, si anume:
parc
 infrastructura de logistica comerţului exterior slab dezvoltată;
urs
8
Poziţionarea Republicii Moldova între primele 50 de ţări în clasamentele internaţionale privind: IDI- Dezvoltarea pent
TIC (UIT), e-GRI- Dezvoltarea e-Guvernării (ONU), NRI- Pregătirea de reţea (Forul Economic Mondial), KEI- ru
Nivelul de dezvoltare a Economiei Bazate pe Cunoaştere (Institutul Băncii Mondiale) (MTIC DM2020) amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
 perioada de tranzit nedeterminată, limitarea perioadei de tranzit pe criterii deliberative ale
inspectorului vamal;
 sistem de procesare a declaraţiilor ineficient, nu permite transmiterea declaraţiei si altor
documente electronice;
 imposibilitatea planificării impozitelor si plăţilor vamale;
 plăţile aferente comerţului nu sunt echivalente cu costurile serviciilor prestate de
autoritățile publice;
 netransparenta modului de stabilire a bazei de impozitare cu impozite vamale;
 neclaritatea algoritmului de stabilire a valorii in vama, utilizarea preturilor de referința
arbitrar si cu încălcarea legislației vamale si comerciale;
 utilizarea terminalelor vamale in scopuri fiscale;
 obligativitatea procedurii de cântărire in scopuri fiscale;
 accesul la importul materiei prime la preturi competitive;
 costuri mari pentru serviciile de intermediere ale brokerilor vamali;
 timpul necesar pentru vămuirea mărfurilor;
 nedelimitarea clara intre acordarea liberului de vama si atribuirea drepturilor de plata in
scopuri vamale;
 lipsa unui sistem eficient de recurs si contestare a deciziilor autorităților vamale la orice
nivel.
Semnarea şi punerea in aplicare a acordului ZLSAC, va solicita operatorii sa respecte o serie de

cerinţe de trasabilitate la diferite tipuri de produse alimentare si agricole, sa cunoască si sa se
conformeze masurilor sanitare, fitosanitare, veterinare și standarde aplicate de UE pentru accesul
la piaţa comunitară.
Politica şi administrarea fiscală: Guvernele prin acţiunile sale în domeniul fiscal şi

monetar afectează mediul economic general de afaceri. Structura sistemului de impozitare are o
influenţă crucială asupra competitivităţii, problemele şi constrângerile pe această dimensiune
având un caracter transversal, afectând în egală măsură toate domeniile şi sectoarele economiei.
Conform clasamentului „Doing Business 2013”, Republica Moldova se plasează pe locul 109 din
185 de ţări la indicatorul „Plata impozitelor”. Printre problemele majore semnalate de rapoartele
internaţionale, dar şi de mediul de afaceri din ţară, menţionăm:
 imperfecţiunea legislaţiei fiscale şi, în special, a cadrului normativ sub-legislativ;
 proceduri de administrate neclare şi imprevizibile;
 sancţiuni exagerate pentru erori neesenţiale şi proceduri neclar stabilite de cadrul
normativ;
 birocraţie excesivă şi proceduri ineficiente în administrarea TVA;
 dificultăţi în soluţionarea disputelor şi litigiilor fiscale;
 proceduri învechite şi durată sporită a controalelor şi inspecţiilor fiscale;
 abilităţi limitate ale personalului ce activează în domeniul fiscal;
 insuficienţa dialogului public-privat în domeniul politicilor fiscale.
Foaia de parcurs nu sugerează modificări în nivelul actual de impozitare, ci are drept scop
accelerarea procesului de optimizare a sistemului de impozitare pentru susținerea competitivității
4
şi prevede măsuri pentru a-l face mai eficient din punct de vedere economic, simplu din punct de
vedere administrativ, caracterizat prin flexibilitate, transparenţă şi echitate.
Pe termen mediu şi lung, setul de politici relevante domeniului administrării fiscale, promovate
de Ministerul Finanţelor şi implementate de Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, se
regăsesc integral în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice pentru anii
2013-2020 şi în Planul de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2011-2015.
Concurenţa: Un factor determinat al creşterii economice calitative este asigurarea unei

concurenţe oneste, eliminarea şi prevenirea practicilor monopoliste pe piaţă. Lipsa unui cadru
legislativ şi normativ adecvat şi a unui cadru instituţional pe deplin funcţional nu a permis
atingerea unui progres semnificativ în domeniu. Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei,
înfiinţată în 2007, nu a avut la dispoziţie suficiente capacităţi şi pârghii, dar nici suport și
colaborare din partea altor instituții relevante, pentru a asigura protecția efectivă a concurenței.
În acest sens, la categoria constrângerilor şi problemelor se înscriu:
 imperfecţiunea prevederilor legislaţiei care a generat precondiții pentru apariția
practicilor anticoncurențiale;
 numărul mic de resurse umane calificate în domeniul concurenţei;
 insuficiența resurselor financiare pentru asigurarea unei expertize calitative în procesul de
investigare a practicilor anticoncurențiale;
 cooperarea limitată a societății civile cu autoritatea națională în domeniul reglementării
concurenței;
 capacităţi instituționale reduse în exercitarea atribuțiilor;
 Numărul limitat de exponenţi în cadrul unor ramuri determinat de dimensiunea redusă a
pieței (sub aspect al numărului populației și veniturilor pe cap de locuitor).
Ultimele realizări înregistrate de Republica Moldova în acest domeniu important a fost aprobarea
Legii concurenţei şi Legii cu privire la ajutorul de stat, armonizate cu legislaţia UE. Însă pentru
implementarea eficientă şi în timp util a prevederilor respective, în perioada imediat următoare
urmează a fi fortificate esenţial capacităţile instituţionale ale Consiliului Concurenţei, acest fapt
necesitând susţinerea tuturor autorităţilor publice centrale cu competenţe conexe domeniului
protecţiei concurenţei, dar şi resurse financiare suficiente pentru asigurarea unei activităţi
eficiente.
Următorul capitol al Foii de parcurs abordează problemele de o importanţă majoră pentru

ameliorarea competitivităţii țării, în special având în vedere oportunităţile şi provocările oferite
de ZLSAC. Selectarea acestor probleme, de asemenea, se bazează pe experienţa instituțiilor
guvernamentale şi provocările pe termen scurt și mediu cu care se confruntă Republica Moldova
în realizarea obiectivelor stabilite în Acordul de Asociere şi ZLSAC cu UE. 3
Foai
În continuare, problemele și constrângerile menționate în acest capitol, pot fi soluționate prina de
abordarea complexă si comprehensivă a dimensiunilor competitivității. În acest scop a fostparc
elaborata o matrice ce corelează obiective generale, obiective specifice sau recomandări deurs
politici, acţiuni necesare de întreprins în termen mediu și lung, inclusiv instituțiile care vor fipent
antrenate în promovarea acestor reforme pro-active. ru
amel
iorar
ea
com
pet
ții în
Rep
ublic
a
Mol
dova
Impactul si rezultatul acestor acțiuni va fi monitorizat și oglindit prin indicatori ce formează

Indicele Competitivităţii Globale, Indicele de Performanță Logistică (LPI), Doing Business şi
Enabling Trade Report și alţi indicatori utilizați de instituțiile guvernamentale în prezent.
4
Foaia de parcurs pentru ameliorarea
competitivității în Republica Moldova
CAPITOLUL 3: MATRICEA DE POLITICI PENTRU AMELIORAREA COMPETITIVITĂŢII REPUBLICII
MOLDOVA
Iunie, 2013
Authored by: EU HLPAM
CAPITOLUL 3: MATRICEA DE POLITICI PENTRU AMELIORAREA COMPETITIVITĂŢII REPUBLICII MOLDOVA
Foaia de parcurs pentru ameliorarea compettvității în Republica Moldova | Iulie, 2013
Nr. Termen de Instituţia Indicator de

Obiective specifice Acţiuni
d/o realizare responsabilă rezultat
Componenta I: RESURSE UMANE
Acţiuni orizontale
Obiectivul 1: Asigurarea convergenței standardelor naționale de calitate cu cele din spațiul european al educației și cercetării și facilitarea recunoașterii
internaționale a studiilor și calificărilor obținute în Republica Moldova
1.1 Armonizarea 1.1.1 Aprobarea legii cu privire la asigurarea calității 2014 MEd Lege aprobată
sistemului de asigurare învățământului profesional și a cercetării.
a calității educației cu 1.1.2 Aprobarea cadrului normativ cu privire la 2014 MEd CNC actualizat
Standardele Europene elaborarea și actualizarea Cadrului Național al
Calificărilor (CNC) convergent cu EQF
1.1.3 Crearea structurii naționale responsabile de 2014 MEd Instituţie funcţională
elaborarea Cadrului Național al Calificărilor
1.1.4 Instituirea grupurilor sectoriale pentru Trimestrul I, 2014 MEd; MMPSF; Grupuri sectoriale
elaborarea calificărilor pe domenii de formare APC create
profesională
1.1.5 Elaborarea standardelor de competențe pe Trimestrul I, 2016 MEd; MMPSF; Nr. standardelor
domenii de formare profesională și niveluri de APC elaborate
calificare
1.1.6 Revizuirea cadrului normativ în domeniul 2014 MEd Proiecte elaborate şi
studiilor doctorale în vederea compatibilizării aprobate
cu prevederile EURODOC și Recomandările de
la Salzburg
1.1.7 Dezvoltarea cadrului normativ cu privire la 2015 MEd Proiecte elaborate şi
asigurarea calității programelor de formare aprobate
profesională la distanță și a programelor
comune realizate cu parteneri externi
4
4/6/2013

1.1.8. Asocierea la rețelele europene de asigurarea a 2016 MEd Acorduri semnate
calității în învățământul superior (ENQA) și
învățământul vocațional/tehnic (ENQA-
AVET).
1.2 Acreditarea 1.2.1 Crearea Agenției de Asigurare a Calității din 2014 MEd Agenţie funcţională
internațională a RM
structurii naționale, 1.2.2 Dezvoltarea cadrului normativ metodologic cu 2014 MEd Proiecte elaborate şi
acreditarea națională privire la evaluarea externă a instituțiilor și aprobate
instituțională și a programelor de formare profesională conform
programelor de recomandărilor Standardelor Europene și liniile
formare profesională directorii de asigurare a calității (ESG)
în învățământul 1.2.3 Elaborarea standardelor de calitate pe niveluri 2014 MEd Nr. standardelor
profesional de toate și forme de realizare a programelor de formare elaborate
nivelurile profesională
1.2.4 Pregătirea Agenției de Asigurare a Calității din 2016 MEd Buget anual, lei
RM pentru acreditare și includerea în registrul
european EQAR
1.2.5 Elaborarea planului de acreditare a instituțiilor Trimestrul I, 2014 MEd; MMPSF; Plan elaborate şi
și programelor de formare profesională APC aprobat
prioritare pentru dezvoltarea economică a țării
cu aplicarea principiului de acreditare pe
orizontală (toate programele dintr-un domeniu
de formare profesională)
1.2.6 Stimularea și susținerea financiară a instituțiilor 2015 MEd Nr. instituţiilor
de învățământ superior și institutelor de acreditate
cercetare pentru acreditarea voluntară
internațională de către agențiile incluse în
EQAR
1.2.7 Pilotarea la nivelul unui domeniu de formare 2015 MEd Proiect-pilot realizat
profesională sau încurajarea solicitării voluntare
de către instituții a acreditării internaționale în
vederea reglementării în perspectivă a
obligativității acreditării internaționale
39
1.3 Aplicarea 1.3.1. Încurajarea universităților pentru evaluarea 2015 MEd Nr. instituţiilor
instrumentelor externă în vederea obținerii certificatului de certificate

europene pentru excelență în aplicarea Sistemului European de
facilitarea Acumulare și Transfer a Creditelor de Studii și
recunoașterii studiilor a Suplimentului la Diplomă (model european
și calificărilor și Diploma Supliment)
eliminarea barierelor 1.3.2. Crearea Centrului Național de Recunoaștere 2014 MEd Centru funcţional
în calea mobilității Academică și Informare (NARIC)
academice și 1.3.3. Integrarea la nivel național a Suplimentului la 2015 MEd Cadrul normativ
profesionale Diplomă și a Suplimentului la Certificatul elaborat şi aprobat
profesional Europass cu reflectarea rezultatelor
învățării individuale
1.3.4. Implementarea sistemului european de credite 2014 MEd Sistem implementat
de studii transferabile în învățământul
vocațional/tehnic (ECVET)
1.3.5. Dezvoltarea și armonizarea cadrului normativ 2014 MEd Cadrul normativ
cu prevederile Directivei 2005/36/CE a elaborat şi aprobat
Parlamentului European şi a Consiliului din 7
septembrie 2005 privind recunoaşterea
calificărilor profesionale și Convenția de la
Lisabona cu privire la Recunoaștere.
1.4 Recrutarea, pregătirea 1.4.1 Elaborarea unor mecanisme inovative de 2014 MEd Mecanisme elaborate
și motivarea cadrelor recrutare a cadrelor didactice şi de formare şi aprobate
didactice din continuă a cadrelor orientată spre însuşirea Nr. persoane instruite
învățământul inovaţiilor didactice şi tehnologice anual
profesional de toate 1.4.2 Diversificarea formelor de motivare a cadrelor 2014 MEd Mecanisme elaborate
nivelurile pentru didactice şi perfecţionarea metodelor de şi aprobate
furnizarea unor evaluare a performanţelor
servicii educaționale
de calitate
1.5 Modernizarea 1.5.1 Elaborarea unui plan de modernizare a 2014 MEd Plan elaborat şi
infrastructurii laboratoarelor și centrelor tehnologice a aprobat
educaționale și instituțiilor
4
4/6/2013

implementarea noilor 1.5.2 Dezvoltarea de soluții educaționale bazate pe 2014 MEd Nr. SI elaborate
tehnologii utilizarea TIC
educaționale
1.5.3 Crearea platformelor moderne de comunicare si Permanent Med si MEc Nr. contractelor de
cooperare dintre instituțiile de învățământ si colaborare
agenții economici din domeniu pentru utilizarea
bazei tehnico-materiale pentru exercițiile
practice
1.6 Evaluarea eficienței 1.6.1 Implementarea instrumentului analitic BOOST 2015 MEd Instrument funcţional
utilizării resurselor (Banca Mondială) pentru evaluarea eficienței
publice, asigurarea utilizării mijloacelor publice și suport în
transparenței și procesul de analiză și formularea politicilor în
îmbunătățirea domeniu
procesului de 1.6.2 Dezvoltarea unui sistem de indicatori bazat pe 2015 MEd Sistem elaborat şi
dezvoltare a politicilor performanțe aprobat
educaționale.
Obiectivul 2.Competențe relevante pentru noua paradigmă de dezvoltare economică a țării, pentru creșterea productivității și competitivității naționale
2.1 Strategia Competențe 2.1.1 Participare în proiectul de evaluare 2015 MEd Informații actuale cu
pentru Competitivitate internațională STEP - stabilirea profilului și privire la competențe
(C4C cadru strategic analiza nevoilor de competențe pentru
intersectorial) competitivitate
41
2.1.2 Realizarea benchmarkingului politicilor de Periodic MEd Nr. testări realizate
dezvoltare a competențelor cu utilizarea

metodei SABER(Benchmarking-ul sistemei de
Dezvoltare a Forței de Muncă) și evaluarea
progresului în formarea competențelor prin
testările internaționale:
 PISA (Programme for International Student
Assessment vârsta 15 ani),
 TIMSS (Trends in International Mathematics
and Science Study învățământ secundar)
 PIRLS (International Results in Reading
 AHELO (Assessment of Higher Education
Learning Outcomes învățământ superior)
2.1.3 Editarea Rapoartelor Barometru cu privire la Permanent MEd Nr. rapoarte editate
evaluarea și acreditarea programelor de formare anual
profesională
2.1.4 Dezvoltarea și instituționalizarea unui 2015 MEd Mecanism elaborat şi
mecanism inteligent de evaluare a stocului de aprobat
competențe și identificarea noilor cerințe a
pieței muncii/anticiparea necesităților de
competențe
2.1.5 Actualizarea și elaborarea programelor de Permanent MEd; MMPSF; Nr. programe
formare profesională bazate pe rezultate MEd aprobate anual
educaționale, Cadrul Național de Calificări și
centrate pe student în vederea asigurării
transparenței calificărilor și flexibilității
traseelor educaționale
2.1.6 Orientarea planului de finanțare bugetară a 2015 MEd; Cadru normativ
studiilor formale și informale de pe calificări pe MF,MMPSF elaborat şi aprobat
competențe
2.1.7 Susținerea creării alianțelor profesionale pentru 2014 MEd; MMPSF; Nr. alianţe create
competențe specifice sectoriale și dezvoltarea MEc; CCI;
programelor de formare conform nevoilor pieței APC
muncii
4
4/6/2013

2.1.8 Elaborarea unui mecanism de identificare a 2014 MEd; MMPSF Mecanism funcţional
persoanelor inactive și stabilirea cauzelor
inactivității lor pentru dezvoltarea programului
individual de formare a competențelor și pentru
incluziunea socială
2.1.9 Orientarea programelor de formare profesională 2015 Med,MMPSF Nr. programe
de toate nivelurile pentru dezvoltarea suficientă perfecţionate
a celor 8 competențe cheie obligatorii în spațiul
european educațional
2.1.10 Elaborarea Agendelor Naționale pentru: 2014 Med,ME Agende elaborate şi
 Dezvoltarea spiritului antreprenorial și inovativ; aprobate
 Modernizarea școlii naționale de management;
 Sporirea gradului de alfabetizare digitală;
 Agenda pentru comunicare multilingvă
2.2 Strategia de învățare 2.2.1. Elaborarea standardelor de competențe pe 2014 MEd Nr. standarde
pe tot parcursul vieții niveluri și forme de realizare a programelor de elaborate
formare profesională
2.2.2. Sporirea numărului de centre de formare la 2016 MEd Nr. centrelor
locul de muncă funcţionale
2.2.3. Instituirea mecanismelor de evaluare și control 2014 MEd Mecanism funcţional
al calității formării profesionale
2.2.4. Dezvoltarea parteneriatelor între furnizorii de Permanent MEc; MEd Nr. parteneriate
servicii educaționale și mediul de afaceri create
2.2.5. Dezvoltarea programelor de formare în 2014 MEc; MEd; Nr. programe
domeniile cu valoare adăugată înaltă și orientate MAIA; MTIC; elaborate
spre ”creștere durabilă” MTID
2.2.6. Perfecționarea mecanismului de finanțare a 2014 MEd; MMPSF; Mecanism
programelor de formare profesională a ANOFM perfecţionat
șomerilor prin ANOFM
2.2.7. Elaborarea planului de acțiune pentru educația 2014 MEd Plan elaborat şi
adulților aprobat
Obiectivul 3. Internaționalizarea educației și promovarea mobilității academice și profesionale pentru sporirea calității educației și asigurarea încrederii
reciproce
43
3.1 Promovarea 3.1.1 Introducerea obligativității petrecerii de către 2014 MEd Act normativ
mobilității academice profesorii învățământului superior o dată la elaborat şi aprobat

în vederea ameliorării cinci ani a unei perioade de stagiu academic sau
calității și relevanței profesional în universități sau companii cu
educației practici avansate
3.1.2 Introducerea obligativității la nivel de studii 2014 MEd Act normativ
master și doctorat a obținerii competențelor elaborat şi aprobat
necesare pentru activitate în mediu
internațional/global
3.1.3 Finanțarea prioritară bugetară în bază de 2014 MEd Act normativ
concurs a programelor de studii comune cu elaborat şi aprobat
instituții notorii de peste hotare
3.2 Promovarea 3.2.1 Implementarea unui mecanism de susținere a 2014 MEd; AŞM Mecanism funcţional
mobilității mobilității profesionale bazat pe coparticiparea
profesionale stat-privat în vederea dezvoltării competențelor
inovaționale și de transfer tehnologic în
domenii de prioritate națională/programe
naționale
3.2.2 Includerea la nivelul strategiilor sectoriale a 2014 MEd; APC Nr. strategii
prevederilor privind dezvoltarea resursei umane completate
prin programe de mobilitate profesională în
vederea asimilării bunelor practici
3.3 Asigurarea 3.3.1. Implementarea TIC în activitatea serviciului 2014 MEd; MTIC SI funcţional
convergenței național de recunoaștere a calificărilor și
procedurilor de diplomelor cu posibilitatea aplicării on-line
recunoaștere a 3.3.2. Digitizarea arhivelor registrelor actelor de studii 2014-2016 MEd; MTIC; Nr. registre digitizate
calificărilor cu din sistemul național de învățământ CS
prevederile Convenției 3.3.3. Elaborarea paginii web a Serviciului național de 2014 MEd Pagina web
Lisabona Recunoaștere funcţională
3.3.4. Aprobarea oficială a listei domeniilor de 2014 MEd Lista elaborată şi
ocupare profesională reglementate special și aprobată
eliminarea barierelor pentru recunoașterea
profesională
4
4/6/2013

Obiectivul 4. Parteneriate Educație - Business pentru Cercetare și Dezvoltare
4.1 Instituționalizarea 4.1.1. Identificarea necesităților de formare și Permanent MEd; MEc; Studii elaborate
unui mecanism de dezvoltare a competențelor şi de cercetare CCI; AŞM
consultare publică și 4.1.2. Dezvoltarea stimulentelor fiscale pentru 2014 MF; MEc; Act normativ
stimulare a interesului investiții în educație și cercetare MEd elaborat şi aprobat
businessului pentru
parteneriat
4.2 Crearea unei platforme 4.2.1. Crearea sistemului informatic național al 2015 MEd; MTIC SI funcţional
naționale unice a ofertelor educaționale pentru formarea
ofertelor educaționale profesională pe parcursul vieții
și a locurilor vacante 4.2.2. Crearea sistemului informatic național a 2015 MEd; MTIC; SI funcţional
profilului profesional (al absolvenților/ MEc
competențelor) pentru facilitarea accesului
angajatorilor la informație și facilitarea ocupării
4.2.3. Crearea sistemului informatic al oportunităților 2014 MEd; MTIC; SI funcţional
de realizarea a stagiilor practice și formare MEc
profesională corporativă
4.2.4. Crearea unei baze naționale a burselor 2014 MEd Bază naţională creată
private/corporative
4.3 Crearea unei platforme 4.3.1 Crearea unui portal comun al temelor de 2014 MEd; MEc; Portal funcţional
naționale Moldova: cercetare, dezvoltare sau transfer tehnologic AŞM
Cercetare – Inovare solicitate de business, administrația publică,
(sau INNO Moldova) partenerii externi de dezvoltare
4.3.2 Crearea unui portal a ideilor inovaționale 2014 MEc; AŞM Portal funcţional
4.3.3 Crearea serviciilor regionale de suport în 2014-2016 MEc; AŞM Nr. servicii create
dezvoltarea şi gestionarea proiectelor
inovaționale și de transfer tehnologic
Obiectivul 5: Locuri de muncă atractive și eficiență sporită a muncii
5.1 Dezvoltarea serviciilor 5.1.1. Crearea observatoarelor pieței muncii și 2015 MMPSF; Nr. observatoare
de consiliere îmbinarea analizei pieței muncii cu analiza ANOFM create
profesională competențelor existente și necesare în economia
națională
45
5.1.2. Crearea centrelor la nivel de raion pentru 2015 MMPSF; Nr. centre instituite
acordarea asistenței la angajare și îmbunătățirea ANOFM; APL

competențelor și capacității de inserție
profesională.
5.1.3. Perfecționarea mecanismului de alocarea a 2014 MMPSF; Act normativ
suportului financiar de către ANOFM pentru ANOFM elaborat şi aprobat
formarea profesională a șomerilor preponderent
în baza acordurilor cu potențialii angajatori
5.2 Asigurarea 1.2.1 Diversificarea mecanismelor de diseminare a 2014 MMPSF; Mecanisme
transparenţei pe piaţa informației cu privire la locurile de muncă ANOFM funcţionale
muncii disponibile
1.2.2 Perfecţionarea procedurilor de angajare, 2014 MMPSF; Proceduri modificare
inclusiv prin asigurarea transparenței și ANOFM
flexibilității
5.3 Perfecţionarea 5.3.1 Flexibilizarea cadrului normativ privind 2015 MMPSF Act normativ
sistemului de salarizarea elaborat şi aprobat
remunerare a muncii 5.3.2 Dezvoltarea mecanismelor eficiente de 2014 MMPSF Mecanisme elaborate
remunerare și motivare a performanțelor şi aprobate
Obiectivul 6: Stoparea exodului de talente
6.1 Identificarea, 6.1.1 Elaborarea mecanismelor de oferire a 2015 MMPSF Mecanism elaborat şi
stimularea și oportunităților de creștere profesională și aprobat
menținerea talentelor avansare în carieră
6.1.2 Elaborarea şi promovarea mecanismelor de 2015 MMPSF Mecanism elaborat şi
asigurarea a mobilității profesionale și a aprobat
principiului flexicurității
Componenta II: ACCESUL LA RESURSELE FINANCIARE

Acţiuni orizontale
Obiectivul 1: Asigurarea integrităţii şi stabilităţii sistemului financiar al Republicii Moldova
4
4/6/2013

1.1 Eficientizarea 1.1.1. Elaborarea Studiului de fezabilitate privind Trimestrul I, 2014 MF; BNM; Studiu elaborat
supravegherii reforma mecanismului de supraveghere şi CNPF
sistemului financiar, reglementare a sistemului financiar autohton
bancar şi nebancar 1.1.2. Elaborarea cadrului normativ privind Trimestrul IV, 2014 CNPF; MF; Act normativ
transferul unui spectru maxim de atribuţii de BNM elaborat şi aprobat
reglementare organizaţiilor de auto-
reglementare
1.1.3. Crearea cadrului normativ și instituțional de Trimestrul I, 2014 CNPF Acte normative
supraveghere a sistemului non-bancar
Obiectivul 2: Sporirea atractivităţii climatului investiţional pentru investiţii străine de portofoliu
2.1 Armonizarea cadrului 2.1.1. Elaborarea cadrului normativ secundar aferent Trimestrul IV, 2014 CNPF; MF; Acte normative
de reglementare a implementării prevederilor Legii privind piaţa BNM; MEc elaborate şi aprobate
pieţei de capital cu de capital
cerinţele UE
2.2 Ajustarea cadrului 2.2.1. Preluarea și implementarea prevederilor Trimestrul IV, 2015 CNPF; MF; Acte normative
legal aferent Codului european de guvernare corporativă în BNM; MEc elaborate şi aprobate
guvernării corporative cadrul legislativ naţional
(protecţia
investitorilor,
transparenţa
informaţională)
2.3 Crearea şi promovarea 2.3.1. Definitivarea şi adoptarea proiectului de lege Trimestrul II, 2014 CNPF; MF; Lege adoptată
instrumentelor privind capitalul de risc (venture) BNM; MEc
inovatoare de partajare
a riscurilor de
investiţii
Obiectivul 3: Facilitatea accesului la finanţare a sectorului real al economiei prin intermediul pieţei financiare autohtone
3.1 Armonizarea 3.1.1. Crearea unui sistem unic central de decontare Trimestrul IV, 2015 CNPF Sistem funcţional
sistemelor de plăţi şi a valorilor mobiliare
47
decontări a valorilor 3.1.2. Instituirea unui singur birou (public) al Trimestrul IV, 2014 CNPF Birou funcţional
mobiliare, a sistemelor istoriilor de credit

de garantare financiară
etc. cu cerinţele UE
3.2 Optimizarea 3.2.1. Crearea cadrului legal pentru instituirea Trimestrul IV, 2015 CNPF; MF; Agenţii funcţionale
procesului de agențiilor specializate de recuperare BNM; MEc
administrare şi /răscumpărare a gajului
executare a gajului 3.2.2. Capitalizarea fondurilor de garantare a Permanent MF; MEc Nr. garanţiilor
creditelor acordate anual
Obiectivul 4: Atragerea şi creşterea eficienţei resurselor financiare externe de la partenerii de dezvoltare pentru sectorul real al economiei
4.1 Eficientizarea şi 4.1.1 Sporirea transparenţei şi monitorizarea Permanent MF; BNM; Nr. credite acordate
monitorizarea mecanismului de acordare de către sistemul MEc anual
procesului de alocare a bancar a creditelor oferite din sursele
resurselor financiare financiare externe
externe, prin 4.1.2 Crearea unor instrumente financiare atractive Trimestrul IV, 2014 MEc; MF; Instrumente
intermediul sistemului pentru sectoarele prioritare ale economiei BNM; CNPF elaborate şi aprobate
financiar bancar si naţionale, inclusiv domeniul inovaţii şi
nebancar, destinate tehnologii
dezvoltării economiei
naţionale.
4.2 Susţinerea 4.2.1. Elaborarea unui program de susţinere a Trimestrul IV, 2014 MEc; MF Program elaborat
întreprinderilor mici şi întreprinderilor mici şi mijlocii producătoare
mijlocii producătoare din sectorul rural (conform mecanismului
din sectorul rural prin utilizat de Unitatea de implementare a
atragerea asistenţei grantului acordat de Guvernul Japoniei)
financiare sub formă
de granturi pentru
dezvoltarea
capacităţilor sale de
producţie
4
4/6/2013

4.3 Susținerea activităților 4.3.1. Facilitarea accesului tinerilor antreprenori din Trimestrul I, 2014 MEc; MF; Nr. afaceri finanțate
inovative ale IMM- zonele rurale la resursele financiare prin anual
urilor și de prelungirea Programului de Abilitare
implementare a Economică a Tinerilor
inovațiilor de către 4.3.2. Stimularea investirii economiilor în 2013 - 2015 MEc; MF; Nr. granturilor
acestea prin dezvoltarea afacerilor prin implementarea acordate anual
intermediul aplicării Programului de atragere a remitenţelor în
programelor speciale economie ”PARE 1+1”
cu atragerea liniilor de
credit pe termen lung
de la instituțiile
financiare
internaționale
Acțiuni sectoriale: Agricultură
1. Implementarea 1.1. Simplificarea procedurilor și costurilor aferente
reformei în domeniul procesului de consolidare a terenurilor;
agriculturii 1.2. Modernizarea procesului de acordare a
subvențiilor bazate pe performante și inovații;
1.3. Dezvoltarea și încurajarea afacerilor in zona rurală
prin prezentarea celor mai bune practici;
1.4. Asigurarea unui proces continuu de instruire a
fermierilor;
1.5. Continuarea procesului de consolidare/optimizare
fiscală în domeniu și concentrarea impozitelor și
extinderea perioadelor de raportare fiscală și
statistică;
1.6. Capitalizarea pământului – cel mai important
factor de producere, prin consolidarea statutului de
marfă.
1.7. Uniformizarea sistemului fiscal și de evidență
statistică.
2. Accesul la fondurile 2.1. Mediatizarea informației aferente fondurilor
europene în domeniul europene disponibile pentru dezvoltarea rurală și a
49
dezvoltării rurale și agriculturii (ENPARD etc.);
agriculturii 2.2. Instruirea membrilor direcțiilor agrare din cadrul

consiliilor raionale privind cerințele de bază față de
business planurile pentru finanțare străină
2.3. Elaborarea unor documente tipizate si ghiduri
pentru fermieri in domeniul atragerii finanțărilor
străine
2.4. Crearea centrelor de inteligență pentru
diseminarea celor mai bune practici UE in domeniu
2.5. Simplificarea procedurilor interne, inclusiv prin
recunoașterea necondiționată a Registrului european
de soiuri și plante
Componenta III: INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR

Obiectivul 1: Sporirea calității drumurilor și a gradului de acoperire a teritoriului republicii cu acestea
1.1 Crearea unui sistem 1.1.1. Consolidarea capacităților instituționale ale 2015 APC; APL Nr. persoane instruite
durabil de finanțare a autorităţilor publice centrale şi locale în
proiectelor de identificarea și obținerea surselor financiare
infrastructură pentru realizarea proiectelor de construcție și
reabilitare a drumurilor
1.1.2. Perfecționarea procedurilor și a cadrului legal Trimestrul IV, 2013 MF Acte normative
de desfășurare a achizițiilor publice modificate şi
aprobate
1.1.3. Promovarea proiectelor de PPP în domeniul Permanent MTID Nr. PPP create
infrastructurii drumurilor
1.1.4. Elaborarea proiectelor de atragerea a fondurilor Permanent CS, MTID Volumul resurselor
și granturilor europene si ai altor donatori atrase
internaționali în domeniu
1.1.5. Preluarea și adoptarea standardelor Trimestrul II, 2014 MTID, MEc Adoptarea
internaționale de calitate a drumurilor, inclusiv standardelor
lista standardelor conexe europene
1.1.6. Dotarea organismelor și laboratoarelor de 2014-2015 MTID Achiziție de
4
4/6/2013

testare a calității drumurilor conform cerințelor echipamente
de performanță impuse
1.1.7. Acreditarea organismelor de certificare a 2014-2015 MEc Nr. certificatelor de
calității drumurilor conform cerințelor UE acreditare
1.1.8. Implementarea obligatorie și impunerea 2015 MTID
respectării de către agenții economici a noului
set de cerințe de calitate în domeniul drumurilor
1.2 Reabilitarea și 1.2.1. Consolidarea capacităților societăților pe Permanent MTID Nr. persoane
întreținerea acțiuni și întreprinderilor de stat responsabile instruite, atestate
corespunzătoare a de întreținerea drumurilor Nr. traininguri
căilor de transport desfăşurate, anual
1.2.2. Ajustarea cadrului legal și normativ și a Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative
standardelor tehnice la cerințele noului sistem modificate şi
de întreținere a drumurilor aprobate
1.2.3. Implementarea tehnologiilor moderne pentru Trimestrul IV, 2015 MTID Buget anual, lei
întreținerea drumurilor și achiziționarea
echipamentului necesar
1.3 Stabilirea unui set de 1.3.1 Elaborarea metodologiei de selecție a Trimestrul IV, 2014 MTID Act normativ
criterii de identificare proiectelor prioritare din domeniul elaborat şi aprobat
a celor mai importante infrastructurii
proiectele de 1.3.2 Identificarea proiectelor de infrastructură Trimestrul IV, 2014 MTID Nr. proiecte
infrastructură din prioritare la nivel raional, regional și național identificate
domeniul
transporturilor
1.3.3 Elaborarea proiectelor de infrastructură la nivel Permanent MTID, CS Nr de proiecte
local și accesarea asistenței tehnice și financiare finanțate din fonduri
europeană UE
1.4 Asigurarea accesului 1.4.1 Asigurarea transferului de capacitate către Trimestrul IV, 2014 MTID; APL Nr. trainunguri
la rețeaua de drumuri autoritățile locale în domeniul planificării, realizate
naționale pe drumurile programării și executării lucrărilor de
întreținere și reparație a drumurilor locale
51
locale/rurale din toate 1.4.2 Identificarea drumurilor ce urmează a fi Trimestrul IV, 2014 MTID; APL Lungime drumuri
localitățile tarii transferate autorităților locale și asigurarea locale în stare bună

alocării de resurse pentru reparația și
întreținerea acestora
Obiectivul 2: Susținerea operaţiunilor de comerţ intern şi internaţional pe distanţă medie şi lungă prin intermediul transportului feroviar
2.1 Eficientizarea 2.1.1 Implementarea primului pachet feroviar al UE, Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative
administrării căilor care presupune restructurarea, recapitalizarea, elaborate şi aprobate
ferate și liberalizarea raționalizarea și liberalizarea transportului de
pieții de transport mărfuri
feroviar 2.1.2 Implementarea celui de-al doilea pachet Trimestrul IV, 2016 MTID Acte normative
feroviar al UE ce vizează liberalizarea elaborate şi aprobate
ulterioară, siguranța feroviară și armonizarea
standardelor tehnice
2.2 Dezvoltarea 2.2.1 Asigurarea accesului la Portul Internațional Trimestrul IV, 2014 MTID Buget anual, lei
infrastructurii de Giurgiulești
transport feroviar 2.2.2 Construcția terminalului de transbordare din Trimestrul IV, 2016 MTID Terminal funcţional
Ungheni
2.2.3 Construcţia Centrului Logistic Multimodal și Trimestrul IV, 2016 MTID Centru funcţional
asigurarea accesului la acesta
Obiectivul 3: Oferirea serviciilor de calitate a transportului aerian de mărfuri la un cost acceptabil pentru întreprinzători
3.1 Construcția unui nou 3.1.1. Elaborarea studiului de fezabilitate privind Trimestrul IV, 2016 MTID Studiu elaborat
terminal cargo aerian construcția unui nou terminal cargo
ce ar presta serviciile
conform standardelor
internaționale
3.1.2. Introducerea aeroporturilor în circuitul Permanent MTID, M. Nr. aeroporturilor
economic internațional prin modernizarea Apărării, MEc Volumul mărfurilor
acestora și dezvoltarea pazei tehnico-materiale si pasagerilor
transportați
3.1.3. Dezvoltarea PPP pe baza infrastructurii Permanent MTID, M. Volumul mărfurilor
existente Apărării, MEc si pasagerilor
transportați
4
4/6/2013

3.1.4. Finalizarea procedurii de oferire in concesiune 2013 MEc Încheierea
Aeroportul Chișinău și modernizarea contractului cu
managementului acestuia investitorul
Obiectivul 4: Asigurarea accesului strategic important şi eficient în termeni de costuri la transportul maritim
4.1 Îmbunătățirea bazei 4.1.1. Transpunerea în legislația națională și Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative
normative ce implementarea prevederilor actelor normative elaborate şi aprobate
reglementează ale UE în materie de transport naval
transportul naval și 1.1.2 Reglementarea accesului la operarea porturilor Trimestrul IV, 2014 MTID Acte normative
instituirea unei elaborate şi aprobate
instituții publice 1.1.3 Crearea unei instituţii specializate în domeniul Trimestrul IV, 2014 MTID Instituţie funcţională
specializate transportului naval
4.2 Dezvoltarea 4.2.1 Asigurarea Complexului portuar Giurgiulești Trimestrul IV, 2015 MTID Construcţie finalizată
infrastructurii portuare cu facilități destinate preluării de la bordul
navelor a deșeurilor
Acţiuni sectoriale: agricultura, infrastructura şi serviciile de transport
4.3 Reducerea costurilor 4.3.1. Identificarea şi implementarea proiectelor de Trimestrul IV, 2015 MTID Drumuri reabilitate
de producţie şi reabilitare a reţelei de drumuri publice anual, km
asigurarea integrităţii naţionale
livrărilor de produse în 4.3.2. Construcţia şi reabilitarea drumurilor locale Trimestrul IV, 2015 MTID, APC, Drumuri reabilitate
termeni favorabili (creşterea lungimii drumurilor asfaltate şi APL anual, km
pietruite)
4.3.3. Elaborarea Planului de investiţii pentru Trimestrul I, 2014 MTID Plan elaborat
reabilitarea drumurilor şi prioritizarea lor de
până în 2017
4.3.4. Modernizarea programelor de instruire a Trimestrul III, 2014 MTID, MEd Programe aprobate
specialiştilor în domeniul construcţiei
drumurilor
4.3.5. Majorarea resurselor Fondului rutier (FR) din Trimestrul IV, 2015 MTID, MF Volumul încasărilor
contul majorării accizelor la unele tipuri de anuale, mil. lei
combustibili
53
4.3.6. Implementarea primului pachet feroviar al UE, Trimestrul IV, 2015 MTID Acte normative
care presupune restructurarea, recapitalizarea, aprobate

raţionalizarea şi liberalizarea transportului de
mărfuri
4.3.7. Elaborarea studiului de fezabilitate privind Trimestrul IV, 2016 MTID Studiu elaborat
construcţia unui nou terminal cargo aerian
4.3.8. Amenajarea drumurilor de acces spre obiectele Trimestrul IV, 2016 APL Drumuri amenajate
de infrastructură a pieţelor agroalimentare anual, km
4.4 Sporirea 4.4.1. Evaluarea structurii pieţii serviciilor de Trimestrul IV, 2014 CC, Mediul Studiu elaborat
competitivităţii transport de mărfuri şi elaborarea academic
serviciilor de transport recomandărilor privind dezvoltarea serviciilor
de transport auto, feroviar, aerian şi fluvial
4.5 Dezvoltarea sistemului 4.5.1. Reabilitarea sistemelor de irigare existente şi Trimestrul IV, 2015 AAM Nr. sisteme irigare
de irigare construcţia unor sisteme noi de irigare pe reabilitate/construite;
întreg teritoriul ţării Suprafaţa terenurilor
irigate, ha
4.5.2. Efectuarea lucrărilor de reparaţie a digurilor de Trimestrul IV, 2015 AAM Diguri reparate, km
protecţie împotriva inundaţiilor
4.5.3. Amenajarea de rigole pe marginea drumurilor Trimestrul IV, 2015 APL Rigole amenajate,km
locale
4.5.4. Elaborarea studiilor de fezabilitate privind Trimestrul IV, 2014 AAM Studii elaborate
construcţia rezervoarelor de captare a apelor
din râurile Prut şi Nistru şi a acumulărilor de
apă de pe urma inundaţiilor şi a ploilor
torenţiale
Componenta IV. INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ
Acţiunile orizontale
Obiectivul 1: Asigurarea securităţii aprovizionării cu gaze naturale
1.1 Diversificarea căilor şi 1.1.1 Identificarea surselor alternative de alimentare Trimestrul IV, 2016 MEc; S.A. Nr. furnizori
surselor de cu gaze naturale: furnizor pe termen lung, Moldovagaz; alternativi
aprovizionare cu gaze exploatarea relevantă a resurselor interne, ANRE
4
4/6/2013

naturale piaţa concurenţială pe termen scurt
1.2 Consolidarea rolului 1.1.2 Construcţia liniei de interconexiune a reţelelor Trimestrul I, 2014 MEc 11 km gazoduct
Republicii Moldova de de transport gaze ale Republica Moldova şi construit
culoar de tranzit al România pe direcţia Ungheni-Iaşi
gazelor naturale
Obiectivul 2: Asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică
2.1 Construcţia unor noi 2.1.1 Construcţia liniei de 400 kV de interconexiune Trimestrul IV, 2016 MEc; I.S. Linie electrice de
linii de interconexiune cu sistemul electroenergetic român LEA Moldelectrica interconexiuni, km
şi consolidarea reţelei Suceava – Bălţi
interne de transport a
energiei electrice 2.1.2 Modernizarea de linii electrice de transport și de Trimestrul IV, 2016 MEc; I.S. Linie electrice de
stații electrice Moldelectrica transport, km
Nr. staţii electrice
2.2 Conectarea la sistemul 2.2.1 Elaborarea studiului de fezabilitate cu privire Trimestrul IV, 2015 MEc Studiu elaborat
ENTSO-E la conectarea la ENTSO-E şi selectarea
opţiunii potrivite de conectare
Obiectivul 3: Crearea unei platforme puternice de generare a energiei electrice şi termice

3.1 Retehnologizare 3.1.1. Reabilitarea rețelelor de termoficare Trimestrul IV, 2016 MEc; Reţele reabilitate,km;
sistemului de Compania nou- % reţele reabilitate
termoficare cu creată din total
utilizarea tehnologiei
de cogenerare de
înaltă eficienţă
Obiectivul 4: Îmbunătăţirea eficienţei energetice

4.1 Creşterea eficienţei 4.1.1 Achiziţionarea şi dispecerizarea cu prioritate a Trimestrul IV, 2016 MEc; ANRE; Ponderea energiei
energetice la producere, energiei electrice generate de CET-uri şi din I.S.Moldelectri electrice SER în
transport şi distribuţie SER ca reţea, %
energie electrică şi 4.1.2 Utilizarea sistemelor performante de măsurare Trimestrul IV, 2016 MEc, compania Reducerea
termică şi dispozitivelor pentru căldură şi energie nou creată consumului de
energie în clădiri, %
55
4.2 Creşterea eficienţei 4.2.1 Promovarea performanţei energetice a Trimestrul IV, 2016 MDRC; AEE Ponderea clădirilor
energetice în consumul clădirilor publice reabilitate,

final de energie %, anual
electrică și termică
4.3 Asigurarea 4.3.1 Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale Trimestrul IV, 2014 MEc; FEE Buget anual, lei
funcţionării eficiente a Fondului pentru Eficienţă Energetică
Fondului pentru 4.3.2 Perfecţionarea instrumentelor de finanţare Trimestrul IV, 2015 MEc; FEE Nr. proiecte/linii de
Eficiență Energetică utilizate de FEE, inclusiv trecerea de la finanţare atrase
(FEE) cofinanțare prin granturi la cofinanțare prin
credite avantajoase
4.4 Sporirea capacităţilor 4.4.1 Implementarea proiectelor de promovare a Permanent MEc; AEE, Nr. proiecte finanţate
de implementare a eficienţei energetice şi utilizare a resurselor FEE anual;
politicilor în domeniul regenerabile de energie în instituţiile publice, Buget anual, lei
eficienţei energetice şi acordând prioritate şcolilor, grădiniţelor,
resurselor regenerabile spitalelor şi altor clădiri de menire socială
în sectorul energetic 4.4.2 Consolidarea capacităţilor Agenției pentru Permanent MEc;AEE Nr. persoane
Eficiență Energetică, inclusiv prin angajarea instruite;
consultanților și experților în domeniul Nr. persoane
energetic angajate;
Buget anual, lei
4.4.3 Implementarea Strategiei de comunicare în Trimestrul IV, 2016 MEc;AEE Nr. evenimente
domeniul eficienţei energetice şi surselor de desfăşurate anual
energie regenerabilă
Obiectivul 5: Creşterea utilizării surselor regenerabile de energie (SER)
5.1 Valorificarea mai bună 5.1.1. Instalarea a 150 MW de generare a energiei Trimestrul IV, 2016 MEc; AEE Capacitate instalată,
a SER electrice din surse regenerabile (eoliene, solare MW
şi biomasă)
5.1.2. Încurajarea utilizării surselor regenerabile de Trimestrul IV, 2016 MEc; AEE; Ponderea SER în
energie de către întreprinderi, în sectorul FEE total consum brut de
public și rezidențial (panouri solare energie, %
individuale, cazane pe biomasă, etc.)
4
4/6/2013

Acțiuni sectoriale: agricultură, industrie, transport şi logistică
6. 6.1.Industrie 6.1.1 Etichetarea tuturor dispozitivelor electrice, în Trimestrul IV, 2016 MEc; AEE % dispozitive
funcţie de clasa de eficienţă energetică a acestora, etichetate energetic
consumul de energie şi nivelul zgomotului din total, anual
6.1.2 Elaborarea şi implementarea reglementărilor Trimestrul IV, 2015 MEc; AEE Nr. reglementări
UE în domeniul eco-designului aprobate
6.2. Transport şi 6.2.1 Utilizarea de biocarburanți în transporturi în Trimestrul IV, 2016 MTID; AEE Cota de
logistică ponderea stabilită prin reglementări biocombustibil din
total combustibil
utilizat, %
7. 7.1. Asigurarea 7.1.1. Simplificarea procedurilor de coordonare și
accesului la racordare a rețelelor electrice prin limitarea acestora
infrastructură in timp si cost;
7.1.2. Reducerea numărului de controale în
domeniu și caracterul consultativ al acestora;
7.1.3. Reducerea costurilor aferente proiectării și
construcției de rețele interne;
7.1.4. Examinarea posibilității de preluare contra
plată (negociabilă) la balanța companiilor de
distribuție a rețelelor electrice construite din contul
agenților economici din domeniul agriculturii;
7.1.5. Aprobarea tarifelor pentru energia alternativă
8. 8.1. Diversificarea 8.1.1. Modificarea legislației în domeniul importului
businessului de produse petroliere in vederea asigurării accesului
agenților economici/fermierilor din domeniul
agriculturii la procesul de import a acestora în
scopuri de consum intern (fără drept de
comercializare) fără deținerea licențelor aferente
8.1.2. Intervenția statului în modul de formare a
prețurilor pentru produsele petroliere;
8.1.3. Reglementarea mai activă a prețurilor
produselor petroliere prin modificarea regulamentului
ANRE in domeniu;
57
8.1.4. Examinarea posibilității de eliminare a
șocurilor sezoniere prin reglementare sau

subvenționare;
8.1.5. Simplificarea cerințelor tehnice și de securitate
față de stațiile de alimentare cu produse petroliere
(fără drept de comercializare) aflate în zona rurală
(dezvoltarea stocurilor proprii);
Componenta V. INFRASTRUCTURA CALITĂŢII
Obiectivul 1: Ajustarea sistemului național de standardizare cu cel european
1.1 Asigurarea 1.1.1 Continuarea procesului de transpunere a 2015 ME Nr. reglementări
compatibilităţii directivelor europene în reglementările tehnice tehnice adoptate
standardelor cu naţionale
reglementările tehnice 1.1.2 Revizuirea reglementărilor tehnice sub 2015 ME Nr. reglementări
ajustate normelor aspectul desemnării autorităţii de supraveghere tehnice revizuite
europene a pieţei
1.1.3 Continuarea procesului de adoptare a Permanent INS Nr. standarde
standardelor europene şi internaţionale europene şi
internaţionale adoptate
în calitate de naţionale
1.1.4 Anularea standardelor naţionale conflictuale Permanent INS Nr. standarde anulate
cu standardele europene adoptate ca standarde
naţionale și asociate noilor reglementări
tehnice
1.2 Intensificarea 1.2.1 Obţinerea statutului de membru a Comitetului 2014 INS Decizie CENELEC
cooperării cu European de Standardizare Electrotehnică aprobată
Organismele europene 2.2.1 Participarea activă a Organismului naţional de Permanent INS
de standardizare standardizare în procesul de standardizare
europeană în calitate de membru afiliat al CEN
1.3 Consolidarea 1.3.1 Asigurarea dezvoltării capitalului uman în Permanent ME, INS Nr. experţi instruiţi
capacităților domeniu
4
4/6/2013

instituționale ale 1.3.2 Asigurarea Organismului Naţional de 2015 ME, INS SI funcţional;
Organului Național de Standardizare cu un sistem informaţional Bază de date creată;
Standardizare modern şi crearea bazei de date electronice, Nr. utilizatori a bazei
inclusiv a programului pentru vânzările on-line de date
a standardelor
Obiectivul 2: Semnarea acordului de Recunoaştere Multilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare
2.1 Consolidarea 2.1.1 Sporirea capitalului uman în domeniul Permanent CNA Nr. auditori instruiţi
capacităților acreditării
instituționale ale 2.1.2 Crearea şi menţinerea unui sistem 2015 ME, CNA SI funcţional
Organismului Național informaţional, inclusiv site-ului ONA,
de Acreditare conform cerinţelor standardului SM SR EN
ISO/CEI 17011
2.1.3 Transferul know-how-ului în domeniul Permanent CNA Nr. auditori instruiţi
acreditării prin instruirea specialiştilor pentru
domenii noi: acreditarea laboratoarelor de
etalonări, medicale, criminalistice,
organismelor de inspecţie
Obiectivul 3: Armonizarea sistemului naţional de metrologie celui european şi internaţional
3.1 Armonizarea 3.1.1. Armonizarea cadrului normative prin revizuirea Permanent ME, INM Nr. acte normative
reglementărilor de şi/sau modificarea documentelor normative din revizuite/
metrologie legală domeniul metrologie la prevederile directivelor modificate
prevederilor de noua abordare şi celor internaţionale (OIML)
documentelor în domeniul metrologie.
normative europene şi 3.1.2. Iniţierea procesului de transpunere a 2015 ME, INM Nr. directive europene
internaţionale din directivelor europene ce ţin de domeniul transpuse în
domeniul metrologiei metrologiei în reglementări de metrologie reglementări de
legală metrologie legală
Obiectivul 4: Asigurarea trasabilităţii permanente a măsurărilor efectuate în Republica Moldova la sistemul internaţional de unităţi SI şi recunoaşterea
internaţională a acestor măsurări
59
4.1 Reorganizarea 4.1.1. Dezvoltarea bazei naţionale de etaloane şi Permanent ME, INM Nr. cercetări
instituţională a INSM crearea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea efectuate;

prin Crearea acesteia Nr. etaloane
Institutului Naţional naţionale
de Metrologie modernizate,
aprobate
4.1.2. Asigurarea trasabilităţii măsurărilor la sistemul Permanent INM Nr. etaloane

SI şi asigurarea recunoaşterii internaţionale a etalonate;
măsurărilor, inclusiv prin participarea la Nr. participări la
intercomparări regionale şi internaţionale intercomparări la
nivel
regional şi
internaţional
4.1.3. Pregătirea şi îmbunătăţirea continuă a Permanent ME, INM Nr. persoane
calificării specialiştilor din domeniul perfecţionate/atestate
metrologiei inclusiv a experţilor locali ;
Nr. experţi locali
instruiţi/atestaţi
Obiectivul 5: Asigurarea funcţionării obiectelor industriale periculoase în condiţii de securitate şi fiabilitate
5.1. Dezvoltarea cadrului 5.1.1 Dezvoltarea cadrului normativ prin preluarea Trimestru I, 2014 MEc
legal si normativ reglementărilor europene in domeniu
5.1.2 Efectuarea controalelor cu caracter consultativ Trimestru I, 2014 MEc
si bazat pe un sistem modern de evaluare a
riscurilor
5.2. Prevenirea avariilor la 5.2.1. Intensificarea evaluării riscurilor prin estimarea Permanent IPSSTOIP Nr. controale;
obiectele industriale probabilităţii şi gravităţii avariilor tehnologice Nr. mese rotunde,
periculoase şi intensificarea măsurilor de prevenire a seminare, vizite
acestora, micșorând ponderea instalaţiilor consultative
tehnice din zona de risc
5.2.2. Crearea sistemului informațional al obiectelor
industrial periculoase si a monitorizării acestora
in baza riscurilor aferente
4
4/6/2013

5.2.3. Simplificarea procedurilor și introducerea
principiului de ghișeu unic pentru autorizarea
funcționării și dării in exploatare a obiectelor
industrial periculoase
5.3. Diminuarea riscurilor 5.3.1. Efectuarea controalelor cu scopul prevenirii Permanent IPSSTOIP Nr. controale;
de avarii industriale şi avariilor industriale şi catastrofelor cu caracter Nr. mese rotunde,
catastrofelor cu tehnogen, organizarea meselor rotunde, seminarelor, vizitelor
caracter tehnogen, seminarelor şi vizitelor consultative la obiectele consultative
majorând ponderea industriale periculoase, pe domeniile de
agenţilor economici, supraveghere
care activează în
domeniul securităţii
industriale şi
persoanelor fizice,
care cunosc aceste
riscuri şi măsurile de
prevenire a lor
Obiectivul 6: Sporirea gradului de protecţie a consumatorului şi de supraveghere a pieţei prin alinierea la standardele Uniunii Europene
6.1 Diminuarea riscului de 6.1.1. Dezvoltarea sistemului naţional de laboratoare Trimestrul IV, 2016 MEc; ANPC Nr. laboratoare create
apariţie a produselor pentru testarea inofensivităţii şi calităţii anual
periculoase pe piaţă produselor plasate pe piaţă, în special a
produselor alimentare
6.1.2. Asigurarea inofensivităţii produselor şi Trimestrul IV, 2016 MEc; Nr. regulamentelor
serviciilor prin stabilirea cerinţelor minime de aprobate anual
inofensivitate şi calitate pentru produse şi
servicii
6.1.3. Informarea mediului de afaceri privind Permanent MEc; ANPC Nr. agenţi economici
cerinţele aplicabile, regulile de comerţ şi de consultaţi anual
plasare pe piaţă a produselor şi serviciilor
61
6.1.4. Implementarea programelor educaţionale în Trimestrul IV, 2014 MEc; ANPC Nr. programe
domeniul protecţiei consumatorului în elaborate şi

instituţiile de învăţământ gimnazial, liceal, implementate
secundar profesional, mediu de specialitate şi
universitar
6.2 Eficientizarea 6.2.1. Consolidarea procesului de informare şi Permanent ANPC Nr. persoane
activităţii Agenției educare a consumatorului consultate;
Naționale de Protecția Nr. evenimente
Consumatorului organizate anual
(ANPC) 6.2.2. Acordarea asistenţei juridice consumatorilor în Permanent ANPC Nr. de participări în
instanţa de judecată, conform competenţelor instanţă, anual
6.2.3. Sporirea gradului de soluţionare a petiţiilor cu Permanent ANPC Nr. de petiţii
apărarea drepturilor fundamentale şi examinate şi
intereselor economice ale consumatorilor soluţionate
6.2.4. Ridicarea nivelului de încredere în sistemul Permanent ANPC Indicele încrederii
instituţional existent prin diversificarea şi consumatorului, %
promovarea soluţiilor inovative de protecţie a
consumatorilor
6.2.5. Instituţionalizarea platformelor de colaborare Trimestrul IV, 2014 MEc; ANPC Platforma de
şi stimularea dialogului dintre ANPC și colaborare
societatea civilă funcţională
6.3 Asigurarea unui nivel 6.3.1. Elaborarea şi adoptarea Legii privind Trimestrul IV, 2014 MEc Lege în vigoare
înalt de supraveghere supravegherii pieţei armonizată cu
a pieţei în vederea Regulamentul CE 765/2008 de stabilire a
protejării cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a
consumatorilor şi pieţei în ceea ce priveşte comercializarea
eliminării competiţiei produselor
neloiale între 6.3.2. Crearea sistemului de avertizare între autorităţi Trimestrul IV, 2014 MEc; ANPC Act normativ
operatorii economici privind produsele periculoase şi/sau elaborat şi aprobat;
neconforme cerinţelor stabilite depistate ca Sistem funcţional
fiind plasate piaţă
4
4/6/2013

6.3.3. Consolidarea capacităţilor instituţionale de Permanent ANPC Nr. instruirilor
supravegherea a pieţei prin dezvoltarea efectuate;
competenţelor tehnice, de integritate Nr. persoane
profesională şi asigurarea respectării instruite; Nr.
principiului independenţei şi transparenţei laboratoare
activităţii funcţionale
6.3.4. Crearea mecanismelor eficiente de cooperare cu Trimestrul IV, 2014 MEc; APC Mecanism funcţional
autorităţile vamale în vederea asigurării unei
supravegheri efective a siguranţei produselor
plasate pe piaţa internă
6.4 Eficientizarea activității 6.4.1. Aproximarea legislaţiei în domeniul SPS Trimestrul IV, 2016 MAIA Acte normative
Agenției pentru conform prevederilor stipulate în DCFTA aprobate anual
Siguranța Alimentelor 6.4.3. Întărirea capacităților instituționale al Agenției Trimestrul IV, 2016 MAIA, ANSA Nr. personal instruit
Naţionale pentru Siguranța Alimentelor anual
(ANSA)
6.4.5. Crearea şi dotarea laboratoarelor acreditate Trimestrul IV, 2016 MAIA Nr. laboratoare create
6.4.7. Stabilirea unui sistem de securitate alimentară Trimestrul IV, 2016 MAIA Sistem funcţional
6.4.9. Crearea serviciilor veterinare şi fitosanitare în Trimestrul IV, 2014 MAIA, SV Nr. servicii create
punctele vamale de frontieră.
Acțiuni sectoriale: agricultură si industrie
1. Dezvoltarea 1.1. Revizuirea / elaborarea noilor cerințe tehnice și de 2014 MAIA si ANSA
infrastructurii necesare siguranță a alimentelor bazate pe practica
sectorului agricol internațională cu prezentarea listei standardelor
europene conexe;
1.2. Reducerea / anularea (după caz) tarifelor pentru
serviciile oferite de structurile statului in
domeniul sanitar, fitosanitar și veterinar;
1.3. Eliminarea obligativității documentelor sanitare,
fitosanitare și veterinare permisive la export;
1.4. Finalizarea procesului de reformare instituțională
a sistemului național al siguranței alimentelor
63
1.5. Implementarea conceptului de preluare si
implementare a cerințelor UE în domeniul

siguranței alimentelor;
1.6. Dezvoltarea sistemului național de laboratoare de
încercări pentru verificarea calității produselor de
import/export si plasate pe piața internă;
1.7. Simplificarea procedurilor interne de colectare,
consolidare a partidelor și export de mărfuri de la
fermierii mici;
1.8. De a asigura prin lege acces de min 20% din
locurile de comercializare din piețele agricole
pentru micii fermieri;
2. Dezvoltarea 2.1. Revizuirea reglementărilor tehnice adoptate și

infrastructurii calității prevederea standardelor conexe sectoriale;
produselor industriale 2.2. Consolidarea sistemului de certificare a calității
produselor industriale prin aplicarea uniformă a
cerințelor de acreditare și desemnare;
2.3. Revizuirea tarifelor pentru certificarea proceselor și
calității produselor plasate pe piață;
2.4. Simplificarea procedurilor și reducerea timpului
pentru înregistrările de model a mijloacelor de
măsurare;
2.5. Crearea bazei informaționale integrale privind
circulația certificatelor de conformitate și a
organismelor de certificare;
2.6. Introducerea principiului ghișeului unic la
certificarea mărfurilor și proceselor și la autorizarea
obiectelor industrial periculoase;
2.7. Liberalizarea accesului la piața UE prin semnarea și
implementarea Acordului de recunoaștere mutuală a
conformității;
2.8. Elaborarea procedurilor și implementarea
principiului de recunoaștere unilaterală a conformității
4
4/6/2013

produselor originare din țările UE si certificate de
organisme notificate;
2.9. Eliminarea monopolurilor instituționale la
certificarea mărfurilor și serviciilor prin dezvoltarea
unei concurențe adecvate;
2.10. Asigurarea obligativității respectării cerinței de
acreditare națională sau internațională pentru
organismele de certificare sau laboratoarele de
încercări;
2.11. Implementarea marcajului CE pentru produsele
industriale pentru libera circulație a mărfurilor
autohtone în UE;
2.12. Implementarea obligatorie a sistemului de
management al calității pentru agenții economici care
participă la achiziții publice.
Componenta VI: SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ
Acțiuni orizontale
Obiectivul 1: Dezvoltarea e-comerțului la cele mai înalte standarde de protecție a datelor și asigurarea încrederii în aceste servicii
1.1 Identificarea 1.1.1. Elaborarea studiilor pentru identificarea Trimestrul IV, 2014 MEc Studiu elaborat
obstacolelor în calea obstacolelor în calea furnizării transfrontaliere
furnizării a serviciilor societății informaționale și
transfrontaliere a dezvoltării a e-comerțului
serviciilor societății
informaționale și e-
comerțului
1.2 Recunoașterea 1.2.1. Crearea unui cadru pentru utilizarea Trimestrul I, 2014 MTIC; CS Act normativ
Certificatelor semnăturilor electronice care asigură elaborat şi aprobat
semnăturilor recunoașterea lor juridică și admisibilitatea ca
electronice emise probă în procedurile judiciare
pentru public și 1.2.2. Stabilirea unui sistem de supraveghere Trimestrul II, 2014 MTIC; CS Sistem funcţional
facilitarea serviciilor obligatorie a furnizorilor de servicii de
certificare care eliberează certificate calificate
65
transfrontaliere de 1.2.3. Încheierea acordurilor de recunoaștere a Trimestrul IV, 2014 MTIC; CS Acorduri semnate
certificare Certificatelor semnăturii electronice emise

pentru public și facilitarea serviciilor
transfrontaliere de certificare
1.3 Stabilirea 1.1.1. Reglementarea responsabilității prestatorilor Trimestrul IV, 2014 MTIC; CS Act normativ
responsabilității intermediari de servicii cu referire la elaborat şi aprobat
prestatorilor transmiterea (simpla transmitere) și stocarea
intermediari de (caching și găzduire) informației pentru
servicii cu referire la activități ilicite
transmiterea și 1.1.2. Elaborarea reglementărilor pentru asigurarea Trimestrul III, 2014 MTIC Act normativ
stocarea informației securității juridice pentru furnizorii de servicii elaborat şi aprobat
ale societății informaționale, precum și
Limitări armonizate privind răspunderea
furnizorilor de servicii care acționează ca
intermediari, atunci când furnizează simpla
transmitere, stocare (caching sau găzduire),
excluderea oricărei obligații generale de
monitorizare
1.1.3. Stabilirea cadrului de soluționare a disputelor, Trimestrul III, 2014 MTIC; Act normativ
inclusiv a celor transfrontaliere ANRCETI elaborat şi aprobat
1.4 Asigurarea protecției 1.4.1. Ajustarea cadrului legislativ şi de reglementare Trimestrul II, 2014 MEc; ANPC Cadru normativ
consumatorilor în în vederea implementării măsurilor de elaborat şi aprobat
mediul comerțului protecție a consumatorilor în mediul
electronic comerțului electronic
1.4.2. Monitorizarea respectării cerințelor legale de Permanent CNPDP % încălcări depistate
protecție a datelor cu caracter personal în
activitățile de e-comerț pe deplin compatibile
cu cele mai înalte standarde de protecție a
datelor
Obiectivul 2: Asigurarea cadrului de reglementare propice pentru dezvoltarea serviciilor de comunicații electronice liberalizate (servicii transfrontaliere,
stabilire, prezența temporară a persoanelor pentru afaceri)
2.1 Consolidarea 2.1.1. Elaborarea planurilor anuale de ajustare a Trimestrul IV, 2013 ANRCETI Planuri anuale
independenței și a reglementărilor la directivele UE elaborate şi aprobate
4
4/6/2013

capacității 2.1.2. Aplicarea eficientă și fermă a deciziilor luate Trimestrul IV, 2013 ANRCETI Nr. decizii executate
administrative a de autoritatea de apel
ANRCETI și 2.1.3. Soluționarea conflictelor Trimestrul IV, 2013 ANRCETI Nr. conflicte
asigurarea cu soluţionate
competenţe pentru 2.1.4. Implementarea actelor de reglementare care să Trimestrul III, 2014 ANRCETI Act normativ
reglementarea asigure ca, în cazul păstrării de către stat a elaborat şi aprobat
serviciilor de proprietății sau controlului asupra furnizorilor
comunicații de rețele/servicii publice de comunicații
electronice electronice, funcțiile de garantare a drepturilor
de acces sunt separate structural eficient de
activitățile asociate cu proprietatea sau
controlul.
2.2 Asigurarea drepturilor 3.2.1 Elaborarea reglementărilor pentru impunerea Trimestrul III, 2014 MTIC Acte normative
la acces și operatorilor cu putere semnificativă de piață elaborate şi aprobate
interconectare în baza (PSP) pe piețele relevante, în cazul când
negocierilor competiția nu este onestă, a obligațiilor
comerciale între corespunzătoare cu privire la:
furnizorii de servicii - Accesul la, și utilizarea, facilităților de rețea
specifice;
- Controlul prețurilor privind accesul și taxele
de interconectare, inclusiv obligațiile de
orientare la costuri; și
- Transparență, non-discriminare și separarea
contabilă
2.3 Eliminarea 2.3.1. Excluderea necesității stabilirii a oricărei Trimestrul II, 2014 MTIC Act normativ
obstacolelor în calea forme de prezență a furnizorului de servicii elaborat şi aprobat
furnizării pentru prestarea de servicii transfrontaliere
transfrontaliere a 2.3.2. Stabilirea reglementărilor de asigurare a Trimestrul III, 2014 ANRCETI Act normativ
serviciilor de confidențialității informației și traficului de elaborat şi aprobat
comunicații comunicații electronice fără restricționarea
electronice comerțului cu servicii
67
2.4 Asigurarea accesului 2.4.1. Stabilirea procedurilor de alocare a resurselor Trimestrul IV, 2013 MTIC; Act normativ
la resursele limitate limitate, inclusiv frecvențe, numerotare, ANRCETI elaborat şi aprobat

(frecvențe, drepturi de acces în mod obiectiv,
numerotare, tranziție) proporțional, oportun, transparent și
în mod obiectiv, nediscriminatoriu
proporțional, 2.4.2. Implementarea managementului efectiv al Trimestrul IV, 2013 MTIC; Act normativ
transparent, spectrului de frecvențe în vederea utilizării ANRCETI elaborat şi aprobat
nediscriminatoriu și în efective și eficiente a spectrului
timp util
2.5 Asigurarea respectării 2.5.1. Protecția drepturilor și libertăților Trimestrul I, 2014 CNPDP Act normativ
drepturilor fundamentale, precum și, în special, dreptului elaborat şi aprobat
utilizatorilor de la viață privată, în ceea ce ţine de prelucrarea
serviciilor de datelor cu caracter personal
comunicații 2.5.2. Introducerea portabilității numerelor Trimestrul II, 2013 ANRCETI Act normativ
electronice elaborat şi aprobat
2.5.3. Introducerea numărului european unic pentru Trimestrul IV, 2014 MAI; MTIC; Act normativ
apelurile de urgență 112 MF elaborat şi aprobat
2.5.4. Punerea în aplicare a regulamentului pentru Trimestrul IV, 2013 CNPDP Act normativ
asigurarea protecției drepturilor și libertăților MTIC elaborat şi aprobat
fundamentale, precum și, în special, dreptului
la viață privată, în ceea ce privește prelucrarea
datelor cu caracter personal în sectorul
comunicațiilor electronice și pentru asigurarea
liberei circulații a acestor date și a
echipamentelor și serviciilor de comunicații
electronice
2.5.5. Punerea în aplicare a Regulamentului privind Trimestrul III, 2014 MTIC Act normativ
obligațiile de serviciu universal (OSU), ANRCETI elaborat şi aprobat
inclusiv instituirea unor mecanisme pentru
calculul prețurilor și finanțarea
2.6 Asigurarea accesului 2.6.1. Implementarea Programului Bandă largă Trimestrul IV, 2019 MTIC Program
la banda largă pe tot ANRCETI implementat
teritoriul țării la viteza 2.6.2. Optimizarea/partajarea infrastructurii de Trimestrul I, 2015 MTIC Buget anual, lei
de minimum 30Mb/s comunicații electronice ANRCETI
4
4/6/2013

2.6.3. Adoptarea reglementărilor, prescripțiilor Trimestrul III, 2018 MTIC Act normativ
tehnice și standardelor aferente ANRCETI elaborat şi aprobat
Obiectivul 3: Prevenirea practicilor anti-competitive în sectorul poștal și de curierat
3.1 Armonizarea graduală 1.1.1. Separarea de punct de vedere juridic a Trimestrul IV, 2013 MTIC Act normativ
a legislației și Organismului de reglementare de furnizorii de elaborat şi aprobat
reglementărilor din servicii poștale și de curierat
sectorul poștal cu 1.1.2. Asigurarea independenței organismului de Trimestrul IV, 2013 MTIC Act normativ
Acquis-ul comunitar reglementare de furnizorii de servicii elaborat şi aprobat
1.1.3. Asigurarea transparenței serviciului universal Trimestrul IV, 2013 MTIC Act normativ
elaborat şi aprobat
1.1.4. Asigurarea transparenţei şi imparţialităţii Permanent MTIC Act normativ
deciziilor și procedurilor realizate de către elaborat şi aprobat
organismul de reglementare față de toți
participanții la piață
Obiectivul 4: Creșterea competitivității sectorului TI
4.1 Eliminarea 4.1.1. Evaluarea anuală a constrângerilor de ordin Trimestrul IV, 2013 MTIC Studiu elaborat
constrângerilor administrativ şi normativ la exportul și
aferente sectorului IT importul produselor și serviciilor TI
4.1.2. Eliminarea licențelor eliberate de ANRCETI Trimestrul IV, 2013 MTIC Act normativ
pentru crearea sistemelor informaționale elaborat şi aprobat
automatizate de importanță naţională
4.1.3. Simplificarea procedurilor aferente importului Trimestrul II, 2014 MTIC Act normativ
temporar al componentelor și prototipurilor de elaborat şi aprobat
testare
4.1.4. Acordarea facilităţilor la plata impozitului pe Trimestrul I, 2015 MTIC; MF Act normativ
venit aferent investiţiilor în instruirea elaborat şi aprobat
profesională a angajaţilor
4.1.5. Elaborarea studiului de fezabilitate privind Trimestrul III, 2014 MTIC Studiu elaborat,
crearea unui Tehnoparc și crearea acestuia Tehnoparc funcţional
4.2. Creșterea cotei 4.2.1. Elaborarea unui mecanism de susţinere Trimestrul II, 2014 MTIC; MEc Mecanism funcţional
sectorului TI în PIB financiară pentru stimularea inovaţiilor TI
69
4.2.2. Menţinerea facilităților financiare și Trimestrul IV, 2014 MTIC; MF Act normativ
economice de care beneficiază sectorul TI elaborat şi aprobat

4.2.3. Perfecţionarea politicii fiscale în vederea Trimestrul IV, 2013 MTIC; MF; Act normativ
stimulării investiţiilor, exporturilor şi MEc elaborat şi aprobat
consumului de produse şi servicii TIC
4.3 Creșterea 4.3.1 Crearea Centrului de Dezvoltare TIC Trimestrul IV, 2013 MTIC Centru funcţional
productivității muncii
per angajat TI 4.3.2 Crearea Consiliului pentru Competitivitate TI Trimestrul IV, 2013 MTIC Consiliu funcţional
4.3.3 Preluarea şi punerea în aplicare a standardelor Trimestrul IV, 2014 MTIC Nr. standarde
tehnice comunitare în sectorul TIC preluate
4.3.4 Simplificarea procedurilor de certificare a Trimestrul IV, 2014 MTIC Act normativ
echipamentelor TIC importate, recunoaşterea elaborat şi aprobat
certificatelor internaţionale de calitate
4.4 Creșterea volumului 4.4.1 Promovarea și comunicarea strategică a Permanent MTIC; OPEM, Nr. evenimente,
exporturilor TIC brandului TI Moldova în străinătate MAEIE , CCI anual,
Buget anual, lei
4.4.2 Deschiderea reprezentanțelor TI în SUA, Trimestrul III, 2015 MTIC; MAEIE Nr. reprezentanţe
Europa și CSI pentru a promova vânzările pe inaugurate
piețele țintă.
4.5 Triplarea numărului 4.5.1 Actualizarea Clasificatorului ocupaţiilor Trimestrul I, 2014 MTIC; Act normativ
specialiștilor angajați conform Clasificatorului internaţional MMPSF; MEc elaborat şi aprobat
în industria TIC
4.5.2 Armonizarea Nomenclatorului specialităţilor Trimestrul I, 2014 MTIC; Act normativ
cu Nomenclatorul european pentru pregătirea MMPSF; MEc elaborat şi aprobat
cadrelor în instituţiile de învățământ mediu de
specialitate
4.5.3 Actualizarea planurilor şi programelor de Trimestrul II, 2014 MTIC; MEd; Nr. programe
învățământ conform cerinţelor actuale ale MEc perfecţionate
pieţei TIC
4.5.4 Stimularea creării de alianţe strategice cu Trimestrul II, 2014 MTIC; MEd; Nr. alianţe instituite
universităţi şi instituţii consacrate MEc
4
4/6/2013

4.5.5 Extinderea aplicabilităţii programelor Trimestrul II, 2014 MTIC; MEd; Act normativ
educaționale orientate spre dezvoltarea MEc elaborat şi aprobat
spiritului antreprenorial, a eficienței personale,
a integrității și a creativității
4.5.6 Crearea Centrului de excelenţă, calitate şi Trimestrul II, 2014 MTIC; MEd Centru funcţional
training
Obiectivul 5: Crearea condiţiilor propice pentru utilizarea TIC în toate ramurile economiei naționale pentru creșterea competitivității acestora
5.1 Digitizarea tuturor 3.1.1. Analiza business proceselor aferente prestării Trimestrul IV, 2013 CS; MTIC; Studiu elaborat
serviciilor publice care serviciilor publice APC
pot fi oferite în mod 3.1.2. Excluderea din actele normative a Trimestrul I, 2014 CS; MTIC; Act normativ
electronic documentelor care nu sunt necesare APC elaborat şi aprobat
3.1.3. Reingineria business proceselor în instituțiile Trimestrul IV, 2014 CS; MTIC; Act normativ
publice orientându-le la prestarea în format APC elaborat şi aprobat
digital
5.2 Digitizarea 5.2.1. Elaborarea programelor de digitizare pe Trimestrul IV, 2014 CS; MTIC; Programe elaborate
conținutului științific, sectoare ale economiei APC şi aprobate
cultural, arhivistic, etc.
5.3 Oferirea tuturor 5.3.1. Analiza barierelor care împiedică oferirea Trimestrul IV, 2013 CS; MTIC; Studiu elaborat
serviciilor în baza unui serviciilor în baza unui singur document - MEc; APC
singur document – actul de identitate și/ sau semnăturii
actul de identitate electronice
5.3.2. Modificarea legislației aferente pentru Trimestrul IV, 2013 CS; MTIC; Act normativ
facilitarea prestării serviciilor în baza unui MEc; APC elaborat şi aprobat
singur document - actul de identitate și/sau
semnăturii electronice
5.3.3. Implementarea deplină a Cadrului de Trimestrul II, 2014 CS; MTIC; Sistem funcţional
interoperabilitate APC
Acţiuni sectoriale: agricultura, industria de procesare, infrastructura şi transportul
71
5.4 Implementarea SI în 5.4.1. Elaborarea conceptului privind implementarea Trimestrul II, 2014 MAIA Concept aprobat
sectorul agricol şi de sistemelor informatice pentru asigurarea

procesare colectării și comercializării roadei de la
gospodăriile agricole, inclusiv de la cele
individuale
5.4.2. Lansarea sistemelor informatice pentru Trimestrul IV, 2014 MAIA Sistem funcţional
asigurarea colectării și comercializării roadei
de la gospodăriile agricole, inclusiv de la cele
individuale
5.4.3. Elaborarea și implementarea unui sistem Trimestrul IV, 2015 MAIA Sistem funcţional
informatic de planificare a plantării produselor
agricole în vederea optimizării prețurilor
interne și maximizării prețurilor pentru
produsele exportate
5.4.4. Implementarea sistemelor informatice pentru Trimestrul IV, 2016 MAIA Sistem funcțional
control automatizat al calității la toate etapele
de procesare a produselor
5.5 Implementarea SI în 5.5.1. Implementarea sistemelor informatice de Trimestrul IV, 2016 MTID, APL Sisteme funcţionale
domeniul management al transportului public cu
transporturilor indicarea timpului sosirii la stație în dinamică
la stațiile transportului public
5.5.2. Implementarea sistemelor informatice de Trimestrul IV, 2016 MTID, APL Sisteme funcţionale
achitare cu diferite mijloace electronice
(carduri, SMS, etc.)
5.5.3. Implementarea sistemelor informatice de Trimestrul IV, 2016 APL Sisteme funcţionale
taxare pentru parcări pe marginea străzilor
Componenta VII: FACILITAREA COMERȚULUI

Obiectivul 1: Perfecţionarea legislației vamale și comerciale în vederea asigurării unui cadru legal stabil, comprehensiv, transparent și modern, bazat pe
standardele internaționale
4
4/6/2013

1.1 Dezvoltarea unei baze 1.1.1. Elaborarea și aprobarea noului Cod Vamal Trimestrul IV, 2014 MF; Act normativ
juridice uşor racordat la cel comunitar SV; elaborat şi aprobat
aplicabile, accesibile MEc
şi transparente 1.1.2. Elaborarea studiului privind identificarea Trimestrul IV, 2014 MF; Studiu elaborat
suprapunerilor cu, sau lacunelor, și coerența SV;
legislaţiei vamale cu legislația națională în MEc
vederea creării unei baze juridice suficiente
pentru automatizarea și computerizarea
procedurilor vamale
1.2 Evaluarea priorităților 1.2.1 Elaborarea Studiului de Evaluare a Priorităților Trimestrul IV, 2013 MEc; Studiu elaborat
și necesităților privind și Necesităților pentru Facilitarea Comerțului MIEPO;
facilitarea comerțului și identificarea și eliminarea constrângerilor Parteneri
pentru business externi
1.2.2 Elaborarea Raportului privind politicile 2014 MEc; Raport elaborat
Comerciale și eliminarea practicilor MIEPO;
inconsistente cu normele OMC Parteneri
externi
1.3 Perfecţionarea 1.3.1. Revizuirea actelor normative şi ordinelor Trimestrul III,2013 MF; SV; Acte normative
procedurilor vamale și Serviciului Vamal în vederea aducerii în MEc elaborate şi aprobate
de comerț în vederea conformitate cu angajamentele OMC şi
asigurării practicile internaționale
transparenţei, 1.3.2. Completarea TARIM-ului cu referințe la Trimestrul IV,2013 MF; SV; TARIM funcţional
simplităţii, clarităţii, cerințele de reglementare la nivel de 6 cifre a MEc
previzibilităţii şi poziției tarifare
respectarea 1.3.3. Simplificarea procedurilor pentru tranzit Trimestrul III,2013 MF; SV Act normativ aprobat
principiilor
uniformităţii în
aplicare,
nediscriminării şi
imparțialităţii
1.4 Aderarea la convenţia 1.4.1. Lansarea procedurilor de aderare şi Trimestru IV, 2014 MF; SV; Act normativ
Pan-Euro- implementarea Convenția Pan-Euro- MEc elaborat şi aprobat
Mediteraniană Mediteraniană
73
1.4.2. Fortificarea capacităţilor instituţionale ale Trimestru IV, 2013 MF; SV Nr. persoane instruite
Serviciului Vamal în vederea determinării

originii mărfurilor şi eliberarea certificatelor
preferenţiale
1.4.3. Perfecţionarea procedurilor de Audit vamal în Trimestru IV, 2014 MF; SV Proceduri aprobate
domeniul verificării originii mărfurilor
Obiectivul 2: Fluidizarea traficului
2.1 Reducerea timpului si 2.1.1. Elaborarea şi implementarea mecanismului de Trimestrul IV,2013 MF Mecanism funcţional
costurilor pentru plata achitare a plăților și drepturilor de import o
drepturilor de import data pe lună (lunar), conform celor mai bune
practici internaționale
2.1.2. Extinderea timpului de procesare a Trimestrul IV,2013 MF Timpul de procesare,
declarațiilor de la 5 la 7 zile/săptămână şi cel zile, ore pe zi
puțin 16 ore/zi
2.2 Reducerea numărului, 2.2.1. Ajustarea setului de date şi documente Trimestrul IV,2013 MF Act normativ
simplificarea și solicitate operatorilor economici la standardele elaborat şi adoptat
standardizarea datelor UE pentru a asigura schimbul eficient de date
şi documentelor
solicitate de
autoritățile vamale și
alte agenții relevante
Obiectivul 3: Optimizarea procedurilor de intrare, vămuire și eliberare simplificată a mărfurilor și pentru comercianții autorizați și de încredere
3.1 Aplicarea tehnicilor de 3.1.1 Revizuirea procedurilor de vămuire și Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative
evaluare a riscurilor aplicarea analizei riscurilor: elaborate şi aprobate
pentru susţinerea - crearea profilurilor de riscuri în cooperare cu
implementării instituțiile publice responsabile de protecția sănătății
integrale a inspecțiilor oamenilor, animalelor și plantelor
selective bazate pe - utilizarea metodelor de selectivitate (evaluarea
evaluarea riscurilor riscurilor (controale bazate pe riscuri, controale post-
vămuire, auditul companiilor)
- elaborarea și implementarea mecanismelor de
eliberare a mărfurilor (Convenția OMV, Convenția de
4
4/6/2013

la Kyoto revizuită)
Obiectivul 4: Menţinerea celor mai înalte standarde de integritate
4.1 Aplicarea principiilor 4.1.1. Implementarea angajamentelor OMC în Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative
internaționale domeniul evaluării în vamă elaborate şi aprobate
recomandate de OMV, 4.1.2. Implementarea prevederilor Declarației Arusha Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative
OMC, UE și a (2003) elaborate şi aprobate
convențiilor și 4.1.3. Elaborarea regulilor clare privind acordarea Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative
instrumentelor vamale “liber de vama” și determinarea finală a elaborate şi aprobate
și de comerț extern drepturilor de import (spre plata)
4.2 Facilitarea comerțului 4.2.1. Elaborarea procedurilor pentru acceptarea Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative
prin procesarea depunerii și procesării electronice a elaborate şi aprobate
electronică a declarațiilor vamale.
documentelor
4.3 Eficientizarea 4.3.1. Crearea unei conexiuni inter-instituționale Trimestrul III, 2013 MF; SV Ghişeu unic
cooperării între printr-o singură fereastră electronică funcţional
agențiile de (electronic single window)9
reglementare a 4.3.2. Transpunerea Blueprint-urilor vamale ale UE Trimestrul III, 2013 MF; SV Acte normative
comerțului în legislația vamală referitor la post-vămuire, elaborate şi aprobate
internațional și evaluarea riscurilor și relații cu operatorii
Serviciul Vamal. comerciali.
Obiectivul 5: Perfecţionarea activităţii brokerilor vamali
5.1 Declanșarea 5.1.1. Eliminarea cerințelor obligatorii de a utiliza Trimestrul III, 2013 MF; SV Act normativ
concurenței și oferirea brokerii vamali elaborat şi aprobat
posibilității de 5.1.2. Licențierea brokerilor după reguli Trimestrul III, 2013 MF; SV Act normativ
participare directă a transparente, ne-discriminatorii și elaborat şi aprobat
operatorilor comerciali proporționale.
la perfectarea
declarațiilor vamale
5.1.3. Elaborarea metodologiei de calcul si aplicare a 2014 SV
taxelor pentru serviciile de brokeri vamali
http://www.wcoomd.org/en/topics/facilitation/activities-and-programmes/single-window/~/media/252D1BF37A814526BF5BFFEAB7F13692.ashx
9
75
Obiectivul 6: Eliminarea taxelor administrative cu efect echivalent taxelor de import

6.1 Reducerea poverii 6.1.1.
Modificarea Legii privind Tariful Vamal, Trimestrul III, 2013 MF; SV Act normativ
administrative și Anexa II în scopul reducerii poverii elaborat şi aprobat
fiscale administrative și fiscale
6.1.2. Elaborarea unei pagini web dedicată Trimestrul IV, 2013 MF; SV Pagina web
consultărilor publice pentru a permite părților funcţională;
interesate exprimarea problemelor ce țin de Nr. accesări pe lună
povara administrativă și aspecte legate de
simplificare (similar celui european10)
6.2 Evitarea impozitării cu 6.2.1 Aprobarea proiectului de lege privind Trimestrul III, 2013 MEc; MM Act normativ aprobat
efecte echivalente modificare Legii nr. 1540 din 25.02.1998 „Cu
taxelor vamale la privire la poluarea mediului”
import
Obiectivul 7: Crearea şi asigurarea funcţionalităţii sistemului de contestare/recurs împotriva deciziilor vamale
8.1 Asigurarea dreptului 8.1.1. Crearea unui sistem electronic de colectare a Trimestrul II, 2014 MF; SV SI funcţional
de contestare și recurs contestărilor (plângerilor)
a deciziilor vamale 8.1.2. Lansarea procesului de publicarea on-line a Trimestrul IV, 2013 MJ Nr. publicaţii on-line,
conform celor mai deciziilor judecătorești de prima instanță lunar
bune practice privind cazurile comerciale
europene
8.1.3. Introducerea sistemului de responsabilitate
personală pentru deciziile luate în domeniul
vamal
Obiectivul 8: Stabilirea unor relaţii transparente şi permanente cu comunitatea de afaceri
8.1 Reforma regulatorie a 8.1.1. Monitorizarea implementării principalelor acte Permanent MF, SV Rapoarte elaborate şi
actelor de legislative din domeniul comerțului publicate, trimestrial
reglementare a internațional și administrare vamală
comerțului 8.1.2. Digitizarea serviciilor publice prestate Trimestrul IV, 2014 CS, MF, SV Nr. servicii digitizate
internațional cu bunuri operatorilor comercianți
și servicii
10
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/admin_burden/
4
4/6/2013

8.1.3. Crearea unei platforme de comunicare Trimestrul I, 2014 MF, SV
permanenta dintre conducerea SV si mediul de
afaceri pentru consultarea și mediatizarea
reformelor în domeniu
8.2 Promovarea cooperării 8.2.1. Crearea unui portal electronic pentru Trimestrul IV, 2013 MF, SV, MEc Portal funcţional
între autoritățile facilitarea comerțului (similar, inclusiv
publice și sectorul conectat cu www.exporthelp.europa.eu)
privat
Obiectivul 9. Facilitarea accesului la informații TBT/SPS din țară și din alte țări
9.1 Facilitarea accesului 9.1.1. Crearea unui mecanism de notificare pentru Trimestrul IV, 2013 MEc; MAIA Mecanism funcţional
pe piețele externe a acordurile OMC SPS și TBT – ca sursa
exportatorilor importantă privind cerințele de acces pe
principalele piețe ținte pentru operatorii
comerciali.
9.1.2. Publicarea trimestriala a buletinului electronic Trimestrul IV, 2013 MEc; MAIA
privind masurile SPS și TBT a RM și a
principalelor 10 parteneri comerciali a RM.
Componenta VIII. IMPOZITAREA ŞI ADMINISTRAREA FISCALĂ
Obiectivul 1: Asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale
1.1 Elaborarea politicilor 1.1.1. Elaborarea unui concept nou a sistemului fiscal, Trimestrul I, 2014 MF; MEc Concept elaborat şi
fiscale mai stabile şi care ar asigura o transparenţă şi previzibilitate aprobat
previzibile, care ar mai bună pentru mediul de afaceri în domeniul
facilita activitatea fiscal
economică 1.1.2. Revizuirea Codului Fiscal în baza noii concepţii Trimestrul IV, 2014 MF; MEc Act normativ
cu privire la sistemul fiscal elaborat şi aprobat
1.1.3. Analiza anuală a impactului politicii fiscale și Trimestrul I, anual MF; MEc Studiu elaborat şi
documentelor de politici fiscale asupra mediului publicat
de afaceri
77
1.1.4. Introducerea obligativităţii stabilirii unui termen Trimestrul II, 2014 MF; MEc Act normativ
de minimum 6 luni de zile pentru intrarea în elaborat şi aprobat

vigoare a modificărilor şi completărilor în
legislaţia fiscală şi vamală
1.1.5. Introducerea unor principii de legiferare exprese Trimestrul II, 2014 MF; MEc Principiu
pentru legislaţia fiscală şi vamală pe ciclu anual implementat
(un aşa numit ”moratoriul” la modificarea
legislaţiei fiscale şi vamale, sub aspectul
majorării presiunii administrative asupra
mediului de afaceri)
1.1.6. Asigurarea respectării tuturor etapelor de Trimestrul II, 2014 MF; MEc Nr. acte elaborate
elaborare, aprobare, emitere şi publicare a conform cerinţelor
actelor legislative şi normative cu impact de
reglementare asupra activităţii de întreprinzător
statuate în legislaţia naţională
1.1.7. Crearea şi menţinerea unui grup de lucru Trimestrul IV, 2014 MF; MEc Grup de lucru
permanent în domeniul fiscal cu participarea funcţional
sectorului privat şi cooperarea cu grupul de
lucru pentru reglementarea activităţii de
întreprinzător
Obiectivul 2: Îmbunătăţirea şi simplificarea sistemelor fiscale naţionale
2.1 Optimizarea 2.1.1. Analiza proceselor şi procedurilor curente de Permanent IFPS Studii elaborate
procedurilor şi a administrare fiscală pentru majorarea eficienţei trimestrial
perioadei de timp lor, identificarea şi eliminarea deficienţelor
necesare unui agent 2.1.2. Reducerea numărului de declaraţii fiscale, de Trimestrul IV, 2013 MF; IFPS Act normativ
economic pentru plăţi fiscale şi timpul aferent achitării elaborat şi aprobat
lansarea, desfăşurarea impozitelor
şi lichidarea afacerii, 2.1.3. Reducerea termenului de rambursare a TVA, Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS Act normativ
prin aplicarea unor accizelor şi de returnare a plăţilor excedente ale elaborat şi aprobat
abordări inovaţionale impozitelor
4
4/6/2013

în reglementarea 2.1.4. Simplificarea procedurilor de calculare, Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS Act normativ
afacerilor raportare şi achitare a obligaţiilor fiscale şi elaborat şi aprobat
sporirea nivelului de satisfacţie a
contribuabilului
2.1.5. Crearea unui “singur cont al contribuabilului” Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS Act normativ
2.1.6. Comasarea rapoartelor privind taxele locale Trimestrul IV, 2013 MF; IFPS Act normativ
Obiectivul 3: Orientarea politicii fiscale spre crearea de stimulente pentru dezvoltarea economică
3.1 Stabilirea unor politici 3.1.1. Acordarea de stimulente fiscale strict Trimestrul III, MF; IFPS Nr. beneficiari, anual
şi reglementări fiscale direcţionate pentru susţinerea IMM, 2014
care ar facilita promovarea exporturilor şi investiţiilor,
dezvoltarea economică precum şi a antreprenorialului social etc.
şi creşterea 3.1.2. Modificarea legislaţiei fiscale în vederea Trimestrul III, MF; IFPS Acte normative
competitivităţii includerii prevederilor privind oferirea 2014 elaborate şi aprobate
economiei naţionale deducerilor din venitul impozabil pentru
necesităţile de producţie (instruire/VET,
cheltuieli de transport etc.)
3.1.3. Scutirea importului mijloacelor fixe introduse Trimestrul III, MF; IFPS Acte normative
în capitalul social al agentului economic de 2014 elaborate şi aprobate
TVA şi taxe vamale
3.1.4. Introducerea unor metode de amortizare mai Trimestrul III, MF; IFPS Acte normative
accelerată pentru utilajul şi echipamentul 2014 elaborate şi aprobate
utilizat în scopuri inovaţionale
3.2 Dezvoltarea sistemului 3.2.1. Reconcilierea evaluării fiscale pentru În termenii stabiliţi MF; IFPS ?
de impozitare şi de îmbunătăţirea prognozei veniturilor şi în Acordul de
administrare, inclusiv gestionarea fluxului de mijloace băneşti pe Asociere
consolidarea termen scurt
capacităţii de colectare 3.2.2. Dezvoltarea unui proces de documentare şi În termenii stabiliţi MF; IFPS Rapoarte trimestriale
a impozitelor şi analiză a conformării intervenţiilor şi în Acordul de elaborate
control efectiv în rezultatelor Asociere
79
vederea eliminării 3.2.3. Avansarea spre un sistem complet de restituire a În termenii stabiliţi MF; IFPS Sistem funcţional
fraudelor şi a evaziunii TVA cu un accent specific pe procedurile de în Acordul de

fiscale rambursare, pentru a evita acumularea de Asociere
arierate
3.2.4. Elaborarea politicilor comprehensive pentru În termenii stabiliţi MF; IFPS Acte normative
prevenirea şi combaterea evaziunii şi fraudei în Acordul de elaborate şi aprobate
fiscale Asociere
3.2.5. Elaborarea mecanismelor eficiente de În termenii stabiliţi MF; IFPS Mecanism funcţional
identificare sistematică a fraudelor fiscale şi în Acordul de
evaziunii, de investigare şi urmărire penală, în Asociere
vederea creşterii nivelului general de
conformare fiscală
Obiectivul 4: Modernizarea modalităţii de abordare a conformităţii contribuabililor
4.1 Crearea unui sistem 4.1.1. Dezvoltarea şi implementarea unui mecanism 2013-2014 MF; IFPS Mecanism funcţional
fiscal bazat pe eficace de documentare şi analiză a conformării
principiul conformării intervenţiilor şi rezultatelor
benevole 4.1.2. Promovarea în mod activ, sistematic şi cu 2013-2014 MF; IFPS Gradul de
regularitate a conformării voluntare conformare
voluntară, %
4.1.3. Menţinerea la un nivel minim a conformării 2013-2014 MF; IFPS ?
sarcinilor administrative referitoare la
contribuabili
4.2 Crearea şi fortificarea 4.2.1. Elaborarea şi aprobarea legii cu privire la 2014 MF Acte normative
capacităţilor consilierea fiscală şi crearea unui sistem de elaborate şi aprobate
autorităţilor fiscale şi instruire continuă a judecătorilor implicaţi în
instanţelor de judecată soluţionarea cazurilor fiscale
în soluţionarea 4.2.2. Elaborarea modificărilor cadrului normativ în 2014 MF Acte normative
contestaţiilor şi vederea stabilirii sancţiunilor şi amenzilor elaborate şi aprobate
litigiilor din partea administrative proporţional cu riscurile şi
contribuabililor prejudiciile aduse
Obiectivul 5: Reformarea cadrului organizaţional şi instituţional
5.1 Revizuirea structurii 5.1.1. Preluarea celor mai bune practici prin Permanent IFPS
4
4/6/2013

organizaţionale pentru cooperarea internaţională, efectuarea
a deveni eficientă şi schimbului de informaţii, conlucrarea şi
efectivă în procesul colaborarea cu diverse instituţii publice din ţară,
îndeplinirii sarcinilor sporirea transparenţei în procesul decizional,
administraţiei fiscale cooperarea cu profesioniştii din domeniul fiscal
şi asociaţiile oamenilor de afaceri, în vederea
promovării conformării
5.2 Crearea unui 5.2.1. Identificarea domeniilor de activitate ale Trimestrul IV, 2013 MF; IFPS; Studiu elaborat
parteneriat public- economiei naţionale cu grad sporit de risc MEc
privat dezvoltat în pentru administrarea fiscală
domeniile de activitate 5.2.2. Antrenarea parteneriatului public-privat la Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS; Nr. parteneriate
ale economiei implementarea noilor metode şi proceduri de MEc create
naţionale cu risc sporit administrare fiscală în anumite sectoare ale
pentru administrarea economiei naţionale şi monitorizarea acestora
fiscală prin asigurarea funcţionalităţii Consiliului de
Conformare
5.4 Introducerea 5.4.1. Modificarea legislaţiei relevante în vederea Trimestrul III, 2014 MF; IFPS; MJ Acte normative
răspunderii introducerii prevederilor privind răspunderea elaborate şi aprobate
instituţionale şi/sau instituţională şi/sau personală pentru
personale pentru administrarea fiscală defectuoasă
administrarea fiscală 5.4.2. Elaborarea mecanismelor de excludere din Trimestrul I, 2014 MF; IFPS; MJ Mecanism funcţional
defectuoasă practică a atitudinii părtinitoare a organelor
fiscale în cadrul controlului fiscal
5.4.3. Realizarea controalelor fiscale în baza riscului Trimestrul I, 2014 MF; IFPS; MJ % controale de
perceput, orientate preponderent spre prevenire profilaxie din total
şi consiliere, nu spre încasări de amenzi, controale
controalele (inspecţiile)
5.4.4. Implementarea în legislaţia fiscală a Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS; MJ Acte normative
concepţiilor de „soluţie fiscală individuală elaborate şi aprobate
anticipată” şi „consultant fiscal autorizat”
5.4.5. Introducerea instituţiei judecătorilor şi Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS; MJ Acte normative
avocaţilor fiscali sau a experţilor fiscali elaborate şi aprobate
Obiectivul 6: Eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale în administrarea fiscală
81
6.1 Lărgirea spectrului de 6.1.1. Elaborarea softurilor noi pentru activitatea Trimestrul II, 2014 MF; IFPS Soft elaborat
servicii prestate funcţională a Serviciului Fiscal de Stat, ce va

contribuabililor prin permite eficientizarea administrării fiscale,
dezvoltarea şi simplificarea raportării fiscale, modernizarea
implementarea unor serviciilor prestate contribuabililor şi, respectiv,
sisteme informaţionale ridicarea nivelului de satisfacere a acestor
automatizate eficiente 6.1.2. Revizuirea cu regularitate a soluţiilor Permanent MF; IFPS SI actualizate
şi operaţionale, care informaţionale (gestionare atât externă, cât şi
vor asigura schimbul internă) privind corespunderea, securitatea,
de informaţii între accesul la date şi protecţia datelor
autorităţile fiscale şi 6.1.3. Crearea unei baze de date comprehensive şi Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Bază de date
contribuabilii operaţionale privind contribuabilii pentru funcţională
ridicarea nivelului de satisfacere a utilizatorilor
interni şi externi, oferirea rapoartelor
Ministerului Finanţelor, autorităţilor publice
relevante, organizaţiilor internaţionale, etc.
6.1.4. Eficientizarea mecanismului de acordare a Trimestrul II, 2014 MF; IFPS Mecanism funcţional
informaţiilor şi cooperarea cu instituţiile
publice în vederea schimbului continuu şi
permanent de informaţii despre contribuabili
6.1.5. Menţinerea securităţii sistemelor informaţionale Permanent MF; IFPS SI securizat
în scopul asigurării confidenţialităţii
informaţiilor privind contribuabilii, protejării
datelor personale
Obiectivul 7: Eficientizarea managementului resurselor umane
7.1 Implementarea 7.1.1. Eficientizarea sistemului de evaluare a Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Sistem modernizat
managementului de personalului, bazat pe legislaţia naţională şi
performanţă a standardele internaţionale în domeniul resurselor
angajaţilor Serviciului umane
Fiscal de Stat 7.1.2. Crearea sistemului de stimulare non-financiară Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Sistem funcţional
a personalului şi asigurarea transparenţei
criteriilor acestui sistem
4
4/6/2013

7.1.3. Elaborarea sistemului de planificare a forţei de Trimestrul IV, 2014 MF; IFPS Sistem funcţional
muncă
7.1.4. Elaborarea unui sistem eficient de comunicare Trimestrul I, 2014 MF; IFPS Sistem funcţional
7.2 Perfecţionarea 7.2.1. Elaborarea şi implementarea planurilor anuale de Trimestrul IV, anual MF; IFPS Planuri anuale
profesională continuă instruire a angajaţilor Serviciului Fiscal de Stat aprobate
a angajaţilor 7.2.2. Fortificarea capacităţilor angajaţilor Serviciului Permanent MF; IFPS Nr. persoane
Serviciului Fiscal de Fiscal de Stat prin instruire diversificată şi instruite/atestate
Stat continuă, internă şi externă
Acțiuni sectoriale
1. Stimulente pentru 1.1. Continuarea procesului de consolidare a taxelor
sectorul agrar fiscale;
1.2. Reducerea numărului și revizuirea periodicității
rapoartelor fiscale expediate de către agenții
economici din domeniu;
1.3. Reducerea termenului de restituire a TVA până la
30 zile;
1.4. Scutirea de la plata TVA și taxelor vamale a
echipamentelor și utilajelor introduse in capitalul
social;
1.5. Efectuarea controalelor fiscale în baza unui sistem
de evaluare a riscurilor
1.6. Limitarea numărului si reglementarea procedurii de
efectuare a controalelor
Stimulente pentru 2.1. Modificarea legislației pentru scutirea de la plata
sectorul industrial, TVA și taxelor vamale pentru materiile prime și
inclusiv TIC materialele auxiliare importate pentru procesare și
export / reexport ulterior;
2.2. Anularea / reducerea taxelor vamale pentru materii
prime și materiale auxiliare;
2.3. Majorarea taxelor vamale la produsele industriale
de import similare celor autohtone;
2.4. Reducerea termenului de restituire a TVA până la
83
30 zile;
2.5. Simplificarea procedurii de restituire a TVA –

implementarea unui sistem automatizat prin
excluderea factorului uman;
2.6. Crearea și menținerea Registrului comercianților cu
informațiile de bază – evitarea firmelor fantomă;
2.7. Scutirea de la plata TVA și taxelor vamale a
echipamentelor și utilajelor introduse in capitalul
social;
2.8. Efectuarea controalelor fiscale în baza unui sistem
de evaluare a riscurilor;
2.9. Limitarea numărului si reglementarea procedurii de
efectuare a controalelor;
2.10. Crearea cadrului juridic cu set de stimulente
particulare privind impozitarea parcurilor științifice,
inovaționale și din domeniul TIC;
2.11. Revizuirea legislației muncii pentru facilitarea
transferurilor intracorporative pentru personalul
străin;
2.12. Revizuirea și simplificarea procedurilor de
eliberare a permiselor de ședere a străinilor in
Republica Moldova;
Componenta IX. ȘTIINȚĂ, TEHNOLOGII ȘI INOVAȚII
Acţiuni orizoltale
Obiectivul 1: Definirea și dezvoltarea priorităților de cercetare
1.1 Identificarea 1.1.1. Analiza necesităţilor economiei naţionale 2013 AŞM Studiu elaborat
priorităţilor de privind dezvoltarea acesteia
cercetare 1.1.2. Analiza potenţialului de cercetare în vederea 2013 AŞM Studiu elaborat
dezvoltării priorităților definite
4
4/6/2013

1.1.3. Elaborarea şi perfecţionarea bazei legislative în 2013-2015 AŞM Acte normative
domeniul C&D elaborate şi aprobate
Obiectivul 2: Dezvoltarea capacităţilor umane şi instituţionale în domeniul cercetare-dezvoltare (C&D)

2.1 Fortificarea 2.1.1 Implementarea reformei instituţionale în 2013 AŞM Instituţii reformate
capacităţilor domeniul C&D
instituţionale în 2.1.2 Perfecţionarea sistemului de management în 2014 AŞM Act normativ
domeniul C&D domeniul C&D corespunzător nivelului elaborat şi aprobat
internațional
2.1.3 Reformarea procesului de pregătire a cadrelor 2013-2014 AŞM Sistem reformat
pentru domeniul C&D funcţional
Obiectivul 3: Diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării
3.1 Crearea sistemului 3.1.1. Identificarea şi aplicarea instrumentelor de 2013-2014 AŞM Instrumente
eficient de stimulare pentru cercetare, similare celor din funcţionale
implementare a ţările dezvoltate
rezultatelor cercetării 3.1.2. Crearea condiţiilor favorabile pentru 2013-2014 AŞM Act normativ
şi de diseminare a implicarea activă a sectorului privat în elaborat şi aprobat
cunoştinţelor activităţile de C&D
3.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de implementare a 2013-2015 AŞM Infrastructură
rezultatelor cercetării, precum şi de diseminare funcţională
a cunoştinţelor
3.1.4. Revizuirea sistemului de rapoarte statistice, 2014 BNS; Sistem perfecţionat
elaborarea metodologiei şi includerea MEc
indicatorilor statistici conform „Inovation
scoreboard” ai Uniunii Europene în Ancheta
structurală a Biroului Naţional de Statistică
Obiectivul 4: Integrarea în spaţiul european de cercetare
4.1 Promovarea pe plan 4.1.1. Asocierea la Programul cadru al UE “Orizont 2014 AŞM Acord semnat
european a realizărilor 2020”
85
şi potenţialului 4.1.2. Utilizarea posibilităţilor EEN (European 2013-2015 AŞM Nr. proiecte realizate
cercetătorilor Enterprise Network) pentru participarea

autohtoni în vederea mediului de afaceri la cercetare şi
creării parteneriatelor implementarea rezultatelor cercetărilor în
internaţionale în economia naţională
domeniul CD 4.1.3. Consolidarea capacităților de participare a 2013-2015 AŞM Nr. persoane instruite
cercetătorilor din Republica Moldova la
Programele-cadru (PC) ale UE
Obiectivul 5: Adoptarea unui model deschis de guvernare a sferei de cercetare şi inovare
5.1 Crearea cadrului 5.1.1. Aprobarea Strategiei inovaţionale a Republicii 2013 MEc Strategie aprobată
legislativ aferent Moldova pentru anii 203-2020 „Inovaţii pentru
activităţilor competitivitate”
inovaţionale, racordat 5.1.2. Perfecționarea cadrului legislativ şi normativ 2013-2014 AŞM; Acte normative
la rigorile europene pentru activităţile inovaţionale în conformitate MEc elaborate şi aprobate
cu bunele practici internaţionale
5.2 Implementarea 5.2.1. Reformarea Agenţiei pentru Inovare şi 2013 AŞM; AITT funcţională
reformei instituţionale Transfer Tehnologic şi transferul acesteia în MEc
în sfera de cercetare şi subordinea Guvernului
inovare 5.2.2. Crearea Consiliului inter-ministerial pentru 2013 AŞM; Consiliu funcţional
Coordonarea Programelor de Stat în domeniul MEc
cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării
5.3 Asigurarea 5.3.1. Instituirea, în cadrul Ministerului Economiei, a 2013 MEc Consiliu funcţional
transparenţei Consiliului Consultativ pe politici de
comunicării şi Dezvoltare Tehnologică şi Inovare cu
consultării publice antrenarea în activitatea acestuia a
reprezentanţilor ministerelor, universităţilor,
sectorului privat şi societăţii civile, AŞM
5.3.2. Implicarea în procesul de luare a deciziilor în Permanent AŞM; Nr. experţi activi
domeniul cercetare-inovare şi transfer MEc
tehnologic a experţilor locali şi străini
Obiectivul 6: Orientarea firmelor spre inovare
4
4/6/2013

6.1 Facilitarea accesului 6.1.1. Dezvoltarea în comun cu BERD sau BEI a 2014 AŞM; Acord semnat
inovatorilor la resurse unei linii de creditare bancară preferențială MEc;
de finanţare pentru firmele inovatoare Ministerele de
ramură
6.1.2. Anularea criteriului de acreditare academică 2013 AŞM; Act normativ
pentru accesarea fondurilor publice alocate MEc; elaborat şi aprobat
pentru activități de CDI
6.1.3. Valorificarea resurselor publice alocate pentru 2013-2015 AŞM; Nr. programe
Programele de Stat în domeniul cercetării, MEc; finanţate
dezvoltării tehnologice și inovării în cadrul Ministerele de
unor tendere publice echitabile, corecte și ramură
transparente, organizate de ministerele
ramurale
6.1.4. Elaborarea mecanismelor de suport pentru 2014 AŞM; Mecanism funcţional
relaționarea IMM-urilor moldovenești cu MEc;
finanțatorii de tip „business angels” Ministerele de
ramură
6.1.5. Derularea negocierilor strategice în vederea 2013-2015 AŞM; Nr. acorduri semnate
atragerii în Republica Moldova a firmelor MEc;
internaționale de mărime medie și mare, cu Ministerele de
capacități de generare a noilor lanțuri ramură
tehnologice și creare a clusterelor inovaționale
6.1.6. Includerea componentelor de inovare în cadrul 2013-2015 AŞM; % programe cu
tuturor programelor de suport de stat pentru MEc; componentă
stimularea producerii de mărfuri şi serviciilor Ministerele de inovaţională
orientate preponderent spre export ramură
Obiectivul 7: Abilitarea populaţiei cu competenţe inovaţionale
7.1 Adaptarea 7.1.1. Introducerea cursurilor opționale de inventică 2013-2014 AŞM; Nr. programe
programelor de și creativitate tehnologică, de antreprenoriat și MEd;
instruire formală la economie în treapta de studii primare, MEc
necesităţile dezvoltării gimnaziale, liceale și universitare
87
inovaţionale şi 7.1.2. Elaborarea şi implementarea programelor 2013-2014 AŞM; Nr. programe
susţinerea intrării educaţionale aferente procesului inovațional la MEd; implementate

tinerelor talente în facultățile de management și inginerie MEc
sfera inovaţională
Obiectivul 8: Aplicarea cunoştinţelor pentru rezolvarea problemelor globale şi societale
8.1 Susţinerea şi 8.1.1. Acordarea suportului deplin pentru 2013-2015 AŞM; Nr. evenimente anual
popularizarea participarea inovatorilor moldoveni la MEc;
activităţilor evenimente internaționale de inventică și MEd
inovaţionale inovare
8.1.2. Stimularea dezvoltării proiectelor de 2013-2015 AŞM; Nr. parteneriate
parteneriate public-private în sfera cercetării, MEc create anual
dezvoltării tehnologice și inovațiilor
8.2 Consolidarea 8.2.1. Modificarea cadrului normativ în vederea 2013-2014 AŞM; Acte normative
conexiunilor de stimulării implicării cadrelor universitare și MEd; elaborate şi aprobate
inovare între studenților în activități de cercetare, dezvoltare MEc
companii, sectorul tehnologică și inovare
educaţional şi 8.2.2. Asigurarea instruirii cercetătorilor științifici în 2013-2015 AŞM; Nr. persoane instruite
cercetare domeniul managementului inovațiilor şi MEc; anual
managementul proprietăţii intelectuale MEd
8.3 Sporirea calităţii 8.3.1. Modernizarea infrastructurii de cercetare și 2013-2015 AŞM; Nr. laboratoare
activităților institutelor echipamentelor de laborator, în institutele de MEc; dotate anual
de cercetare şi de cercetare și universitățile publice MEd
învăţământ superior 8.3.2. Promovarea şi stimularea implementării 2013-2015 AŞM; Nr. acreditări anual
sistemelor de management a calităţii si MEc;
acreditării laboratoarelor MEd
8.3.3. Evaluarea coordonată a sistemului de instituții 2013-2015 AŞM; Nr. evaluări anual
de învățământ superior de către o instituţie MEc;
externă cu competențe în domeniu MEd
Obiectivul 9: Stimularea cererii pentru produse şi servicii inovatoare
4
4/6/2013

9.1 Facilitarea integrării 9.1.1. Identificarea și promovarea internațională și 2013-2015 AŞM; Nr. companii
inovatorilor şi națională a exemplelor de excelență MEc promovate anual
cercetătorilor inovațională și tehnologică a companiilor
moldoveni în circuitul moldovenești
global al inovaţiilor şi 9.1.2. Promovarea și stimularea integrării cercetării 2013-2015 AŞM ?
ideilor naţionale în cea internaţionala, inclusiv prin
intermediul Programului Cadru 7 (FP7)
9.1.3. Promovarea oportunităților de finanțare a 2013-2015 AŞM Nr. IMM susţinute
activităților de cercetarea în favoarea IMM- anual
urilor în FP7
9.1.4. Dezvoltarea posibilităţilor de schimb 2013-2015 MEd; Nr. persoane
internaţional de studenţi, profesori și AŞM; susţinute anual
cercetători în domenii tehnologice și MEc
inginerești
9.2 Efectuarea achiziţiilor 9.2.1. Perfecționarea cadrului legal privind achiziții 2013 MF; Cadru normativ
de stat pentru publice în vederea stimulării achiziționării MEc elaborat şi aprobat
stimularea activităţii produselor inovaționale
inovaţionale 9.2.2. Achiziționarea competitivă a serviciilor de 2013-2015 AŞM; Nr. servicii anual
CDI în cadrul Programelor de Stat MEc
Componenta X: CONCURENŢA
Obiectivul 1: Sporirea intensităţii concurenţei pe piaţă
1.1. Asigurarea 1.1.1. Revizuirea cadrului normativ de reglementare Trimestrul IV,2014 Consiliul Cadru normativ
compatibilităţii a mediului de afaceri privind compatibilitatea Concurenţei, elaborat şi aprobat
cadrului de cu noua Lege a concurenței; MEc
reglementare a 1.1.2. Expertizarea obligatorie de către Consiliul Permanent Consiliul Nr. expertize anual
mediului de afaceri cu Concurenţei a proiectelor de acte normative Concurenţei
principiile concurenţei adoptate privind reglementarea mediului de
libere afaceri
89
1.1.3. Elaborarea de către fiecare autoritate de Trimestrul IV, 2014 MEc; APC Indicatori de
reglementare, în cooperare cu sectorul privat și performanță aprobaţi

alte părți interesate, a obiectivelor și
indicatorilor de performanță care ţin de
costurile de reglementare a activității lor
asupra sectorului privat și a cetățenilor.
1.1.4. Elaborarea Metodologiei de analiză a Trimestrul IV, 2014 MEc; APC Act normativ aprobat
constrângerilor pentru competitivitate în
cadrul lanțurilor valorice
1.2 Sporirea monitorizării 1.2.1. Evaluarea permanentă a barierelor de ordin Permanent Ministerul Studii elaborate
pieţii interne regulator privind intrarea pe piață și Economiei, anual în baza
comportamentul agenților economici. Mediul indicatorilor
Academic prestabiliţi
1.2.2. Evaluarea permanentă a mediului concurențial Permanent Consiliul Studii elaborate
în sectoarele strategice ale economiei și cu Concurenței, trimestrial
potențial de dezvoltare Mediul
Academic
1.3 Intensificarea 1.3.1. Promovarea culturii concurențiale (prin Permanent Consiliul Nr. persoane instruite
conlucrării cu intermediul trainingurilor, conferințelor de Concurenței
societatea civilă, sub presă, meselor rotunde etc.)
aspect al gradului de 1.3.2. Sporirea acţiunilor de informatizare a populaţiei Permanent Consiliul Nr. acţiuni organizate
dominare a pieței şi privind practicile anticoncurenţiale şi a Concurenței anual
utilizării practicilor acţiunilor întreprinse pentru înlăturarea acestora
anticoncurenţiale
Obiectivul 2: Implementarea eficientă a prevederilor legale în domeniul reglementării concurenţei
2.1 Fortificarea 2.1.1. Definitivarea structurii organizatoricii noi a Trimestrul IV, 2013 Consiliul Structură aprobată
capacităţilor Consiliului Concurenței în conformitate cu Concurenței
instituționale ale responsabilitățile prevăzute de
Consiliului 2.1.2. Elaborarea actelor normative în vederea Trimestrul I, 2014 Consiliul Acte normative
Concurenței asigurării bunei implementări a actelor legale de Concurenței elaborate şi aprobate
bază în domeniul protecției concurenței
2.1.3. Elaborarea unui program de stimulare a Trimestrul IV, 2013 Consiliul Program elaborat şi
angajaților de obținere a performanțelor Concurenței aprobat
4
4/6/2013

2.1.4. Asigurarea bazei tehnico-materială adecvată Trimestrul IV, 2014 Consiliul Buget anual, lei
Concurenței
2.1.5. Identificarea surselor financiare necesare Permanent Consiliul Buget anual, lei
realizării la capacitate maximă a Concurenței
responsabilităților Consiliului Concurenţei
Acțiuni sectoriale
1. Stimularea 1.1 Lansarea și efectuarea investigațiilor privind Permanent Consiliul Nr. investigațiilor și
concurenței în deținerea unor poziții dominante în domeniul concurenței recomandările
domeniul agrar agriculturii, în particular utilizarea terminalului înaintate
cerealier Giurgiulești. Înaintarea recomandărilor de
reglementare a tarifelor.
1.2 Examinarea procesului de acces al produselor
autohtone pe rafturile rețelelor de magazine și
taxele aferente de distribuție aplicate de aceștia;
1.3 Estimarea și analiza ajutorului de stat oferit
sectorului agrar și înaintarea recomandărilor de
optimizare a acestuia;
1.4 Examinarea pieței produselor petroliere și
prezentarea recomandărilor de rigoare Guvernului
91
ameliorarea competitivității
Republicii Moldova
CAPITOLUL 4: LISTA DIRECTIVELOR UE PENTRU
IMPLENTAREA ACORDULUI DE ASOCIERE SI DCFTA
Iulie, 2013
Iulie, 2013
Lista directivelor UE pentru implementarea AA si DCFTA
CAPITOLUL 5
# Directivele UE Termen de armonizare
Mediu
Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 5, 6, 9 - în 2 ani de la intrarea
1 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte în vigoare a AA; Art. 7, 11 - în 3 ani
publice și private asupra mediului (implementare parţială) de la intrarea în vigoare a AA
Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 6 - în 2 ani de la intrarea în

2 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe vigoare a AA; Art. 3, 7 - în 3 ani de
asupra mediului (implementare parţială) la intrarea în vigoare a AA
Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 3.1, 6 - în 2 ani de la intrarea în
28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informațiile despre vigoare a AA; Art. 3, 4, 7 - în 3 ani
3 mediu și de abrogare a Directivei 90/313/CEE a Consiliului de la intrarea în vigoare a AA
(implementare parţială)
Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 2.2 b, 2.3 - în 2 ani de la
26 mai 2003 de instituire a participării publicului la elaborarea intrarea în vigoare a AA; Art. 2.2 a,
anumitor planuri și programe privind mediul și de modificare a 2.2 d, 2.2 c, 3.7, 4.4 - în 3 ani de la
4
directivelor 85/337/CEE și 96/61/CE ale Consiliului în ceea ce privește intrarea în vigoare a AA
participarea publicului și accesul la justiție (implementare parţială)
Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 3 - în 4 ani de la intrarea în

21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat vigoare a AA; Art. 4, 26 - în 5 ani
5 pentru Europa (implementare parţială) de la intrarea în vigoare a AA; Art.
5, 6, 9, 23 - în 9 ani de la intrarea în
vigoare a AA
Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 3, 7 - în 5 ani de la intrarea în
15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și vigoare a AA; Art. 4, 3 - în 9 ani de
6 hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător la intrarea în vigoare a AA
Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind Art. 6, 3.1, 4.1, 4a, 4b - în
7 reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi și de conformitate cu termenii stabiliţi în
modificare a Directivei 93/12/CEE (implementare parţială) Tratatul Comunităţii Energeticii
Directiva 94/63/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 2, 3, 4, 6, Anexa III - în 3 ani
20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuși organici de la intrarea în vigoare a AA; Art.
8 volatili (COV) rezultați din depozitarea carburanților și din distribuția 4 - în 5 ani de la intrarea în vigoare
acestora de la terminale la stațiile de distribuție a carburanților a AA
Directiva 2004/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 3, 4, Anexa II, - în 3 ani de la
21 aprilie 2004 privind limitarea emisiilor de compuși organici volatili intrarea în vigoare a AA; Art. 4 - în
9 cauzate de utilizarea de solvenți organici în anumite vopsele și lacuri și 5 ani de la intrarea în vigoare a AA
în produsele de refinisare a vehiculelor și de modificare a Directivei
1999/13/CE (implementare parţială)
93
Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Adoptarea legislaţiei naţionale - în
23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru 4 ani de la intrarea în vigoare a AA;
anumiți poluanți atmosferici (implementare parţială) dezvoltarea programelor naţionale -
în 6 ani de la intrarea în vigoare a
10
AA; îndeplinirea tuturor cerinţelor
inclusiv plafoanele naţionale de
emisii - în 10 ani de la intrarea în
vigoare a AA
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Art. 3, 5, 8 - în 6 ani de la intrarea
11 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în în vigoare a AA; Art. 13, 14 - în 8
domeniul apei (implementare parţială) ani de la intrarea în vigoare a AA
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 Art. 4, 5, - în 4 ani de la intrarea în
octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații vigoare a AA; Art. 6 - în 7ani de la
12 (implementare parţială) intrarea în vigoare a AA; Art. 7 - în
8 ani de la intrarea în vigoare a AA
Directiva Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane Adoptarea legislaţiei naţionale şi
reziduale (implementare parţială) numirea autorităţii competente - în
3 ani de la intrarea în vigoare a AA;
evaluarea stării de colectare a
apelor urbane uzate și tratarea - în 5
13
ani de la intrarea în vigoare a AA;
Art. 5, Anexa II - în 6 ani de la
intrarea în vigoare a AA; Art. 17 -
AA
Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind Art. 4, 5, - în 4 ani de la intrarea în
14 calitatea apei destinate consumului uman (implementare parţială) vigoare a AA; Art. 6, 7, 13 - în 6 ani
de la intrarea în vigoare a AA;
Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor Art. 6, - în 3 ani de la intrarea în
15 împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (implementare vigoare a AA; Art. 3, 4, 5 - în 5 ani
parţială) de la intrarea în vigoare a AA;
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 Capitolul V şi art. 14 - în 4 ani de la
noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive intrarea în vigoare a AA; Cap. IV -
16
(implementare parţială) în 5 ani de la intrarea în vigoare a
AA
17 Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind Art. 4-7, 11, 12, 14 - în 4 ani de la
depozitele de deșeuri (implementare parţială) intrarea în vigoare a AA; Art. 5
(elaborarea strategiei națională
pentru a pune în aplicare reducerea
deșeurilor municipale
biodegradabile destinate
depozitelor de deșeuri), art. 10 - în
5 ani de la intrarea în vigoare a AA;
Art. 12 (stabilirea procedurilor de
control și monitorizare în faza de
exploatare a depozitelor de deșeuri
și de închidere și procedurile post-
îngrijire), 13, 14 (elaborarea
planurilor de amenajare a
depozitelor existente), 6 (asigurarea
tratării deșeurilor corespunzătoare
înainte de evacuare în depozitele de
deșeuri) - în 7 ani de la intrarea în
4
Iulie, 2013

vigoare a AA;
Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 Art. 4, 9 - în 4 ani de la intrarea în

martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și vigoare a AA; Art. 7, 10, 12, 14,
18
de modificare a Directivei 2004/35/CE (implementare parţială) 17, 20 - în 6 ani de la intrarea în
vigoare a AA
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Evaluarea speciilor de păsări care
30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice necesită măsuri speciale de
(implementare parţială) conservare inclusiv a speciilor
migratoare - în 4 ani de la intrarea
în vigoare a AA; Art. 4.1 - 4 ani de
19 la intrarea în vigoare a AA; Art. 4.2
- în conformitate cu termenii
stabiliţi în Tratatul Comunităţii
Energeticii; Art. 5, 6, 7, 8, 9.1, 9.2 -
AA
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind Art. 4, 6 - în 5 ani de la intrarea în
20 conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică vigoare a AA; Art. 11, 12, 22 - în 6
(implementare parţială) ani de la intrarea în vigoare a AA
Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din Anexa I - în 5 ani de la intrarea în
24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul vigoare a AA; Art. 30, Anexa V - în
integrat al poluării) (implementare parţială) 4 ani de la intrarea în vigoare a AA;
Art. 4-6, 12, 21, 24, 32, Anexa IV-
21 în 6 ani de la intrarea în vigoare a
AA; Art. 8, 14 (1d), 23 (1) - în 8 ani
de la intrarea în vigoare a AA; Art.
14 (3-6), 15 (2-4) - în 10 ani de la
intrarea în vigoare a AA
Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind Stabilirea unui mecanism efectiv de
controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe coordonare dintre autorităţile
22
periculoase (implementare parţială) relevante - 4 ani; Art. 6, 14, 15 - în
7 ani de la intrarea în vigoare a AA
Sănătatea Publică
Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din În 7 ani de la intrarea în vigoare a
5 iunie 2001 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor AA
23 administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare
și vânzare a produselor din tutun
95
26 mai 2003 privind armonizarea actelor cu putere de lege și a actelor AA
24 administrative ale statelor membre în materie de publicitate și
sponsorizare în favoarea produselor din tutun

27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate AA
25 pentru recoltarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea
sângelui uman și a componentelor sanguine și de modificare a
Directivei 2001/83/CE
Directiva 2004/33/CE a Comisiei din 22 martie 2004 de punere în În 5 ani de la intrarea în vigoare a
aplicare a Directivei 2002/98/CE a Parlamentului European și a AA
26 Consiliului în ceea ce privește anumite cerințe tehnice pentru sânge și
componente sanguine
Directiva 2005/62/CE a Comisiei din 30 septembrie 2005 de punere în În 5 ani de la intrarea în vigoare a
27 Consiliului privind standardele și specificațiile comunitare referitoare
la un sistem de calitate pentru unitățile de transfuzie sangvină
Directiva 2005/61/CE a Comisiei din 30 septembrie 2005 de punere în În 5 ani de la intrarea în vigoare a
28 Consiliului în ceea ce privește cerințele de trasabilitate și notificarea
incidentelor și a reacțiilor adverse grave
31 martie 2004 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate AA
29 pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea
și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane
Commission Directive 2006/17/EC of 8 February 2006 implementing În 7 ani de la intrarea în vigoare a
Directive 2004/23/EC of the European Parliament and of the Council AA
30 as regards certain technical requirements for the donation, procurement
and testing of human tissues and cells
Directiva 2006/86/CE a Comisiei din 24 octombrie 2006 de punere în În 7 ani de la intrarea în vigoare a
Consiliului cu privire la cerințele de trasabilitate, notificarea reacțiilor
31 și a incidentelor adverse grave, precum și la anumite cerințe tehnice
pentru codificarea, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea
țesuturilor și a celulelor umane
Directiva 2010/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din În 7 ani de la intrarea în vigoare a

32 7 iulie 2010 privind standardele de calitate și siguranță referitoare la AA
organele umane destinate transplantului
Directiva 2010/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din În 7 ani de la intrarea în vigoare a
33 7 iulie 2010 privind standardele de calitate și siguranță referitoare la AA
organele umane destinate transplantului
Servicii financiare
4
Iulie, 2013

Directiva 2007/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 În 3 ani de la intrarea în vigoare a
septembrie 2007 de modificare a Directivei 92/49/CEE a Consiliului și AA
a Directivelor 2002/83/CE, 2004/39/CE, 2005/68/CE și 2006/48/CE în
34 ceea ce privește normele de procedură și criteriile de evaluare
aplicabile evaluării prudențiale a achizițiilor și majorărilor de
participații în sectorul financiar
16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor AA
de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de
investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a
35 Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE,
93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și
2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului

36 14 iunie 2006 privind inițierea și exercitarea activității instituțiilor de AA
credit (reformare)
Directiva 2007/18/CE a Comisiei din 27 martie 2007 de modificare a La intrarea în vigoare a AA
Directivei 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului
37 privind excluderea sau includerea anumitor instituții din sfera de
aplicare și tratamentul expunerilor față de băncile de dezvoltare
multilaterală
14 iunie 2006 privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de AA Excepţie: în ceea ce priveşte
investiții și al instituțiilor de credit (reformare) * instituțiile altele decât instituţiile
creditoare stipulate în Art. 3, alin.1
38 prevederile din Art.5, alin. 1 şi 3,
Art.6, 7 (a,b,c), Art. 8 (a,b,c) şi
Art.9 care urmează a fi
implementate în 10 ani de la
intrarea în vigoare a AA
16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și AA
39 supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă
electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și
de abrogare a Directivei 2000/46/CE
mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor * AA Excepţie: prevederile Art. 7
privind nivelul minim de
40
compensare va fi implementate în
10 ani de la intrarea în vigoare a
AA
Directiva Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și În 3 ani de la intrarea în vigoare a
41 conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare AA
septembrie 2001 de modificare a Directivelor 78/660/CEE, AA
83/349/CEE și 86/635/CEE în ceea ce privește normele de evaluare
42
aplicabile conturilor anuale și conturilor consolidate ale anumitor
forme de societăți comerciale, precum și ale băncilor și ale altor
instituții financiare
97
18 iunie 2003 de modificare a Directivelor 78/660/CEE, 83/349/CEE, AA
86/635/CEE și 91/674/CEE ale Consiliului privind conturile anuale și
43
conturile consolidate ale anumitor forme de societăți, ale băncilor și ale
altor instituții financiare și ale întreprinderilor de asigurare

14 iunie 2006 de modificare a Directivei 78/660/CEE a Consiliului AA
privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale, a
Directivei 83/349/CEE a Consiliului privind conturile consolidate, a
44 Directivei 86/635/CEE a Consiliului privind conturile anuale și
conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare și a
Directivei 91/674/CEE a Consiliului privind situațiile financiare anuale
și situațiile financiare consolidate ale întreprinderilor de asigurare
Directiva 2001/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din La intrarea în vigoare a AA

45 4 aprilie 2001 privind reorganizarea și lichidarea instituțiilor de credit
46 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea AA
activității de asigurare și de reasigurare
Directiva Consiliului din 19 decembrie 1991 privind situațiile În 3 ani de la intrarea în vigoare a
47 financiare anuale și situațiile financiare consolidate ale întreprinderilor AA
de asigurare
48 9 decembrie 2002 privind intermedierea de asigurări AA
49 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și AA
controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi
50 3 iunie 2003 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru AA
furnizarea de pensii ocupaționale
aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a AA
51 Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei
2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a
Directivei 93/22/CEE a Consiliului
Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în În 3 ani de la intrarea în vigoare a
52 Consiliului privind cerințele organizatorice și condițiile de funcționare
ale întreprinderilor de investiții și termenii definiți în sensul directivei
menționate
4 noiembrie 2003 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei AA
53 oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor
mobiliare la tranzacționare și de modificare a Directivei 2001/34/CE
15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în AA
54 ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori
mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și de
modificare a Directivei 2001/34/CE
4
Iulie, 2013

Directiva 2007/14/CE a Comisiei din 8 martie 2007 de stabilire a În 4 ani de la intrarea în vigoare a
normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE AA
55 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește
informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt
admise la tranzacționare pe o piață reglementată
martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori AA Excepţie: prevederile Art. 4
(implementare parţială) privind nivelul minim de
56
compensare pentru fiecare
investitor va fi implementate în 10
ani de la intrarea în vigoare a AA
57 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor AA
confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață)
Directiva 2004/72/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 privind normele În 3 ani de la intrarea în vigoare a
de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European și a AA
Consiliului în ceea ce privește practicile comerciale admise, definirea
informației confidențiale pentru instrumentele financiare derivate din
58 produsele de bază, stabilirea listelor de persoane care au acces la
informații confidențiale, declararea operațiunilor efectuate de
persoanele care exercită responsabilități de conducere și notificarea
operațiunilor suspecte
Directiva 2003/124/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de stabilire a În 3 ani de la intrarea în vigoare a
normelor de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului European AA
59 și a Consiliului privind definiția și publicarea informațiilor
confidențiale și definiția manipulărilor pieței
Directiva 2003/125/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 privind În 3 ani de la intrarea în vigoare a
modalitățile de aplicare a Directivei 2003/6/CE a Parlamentului AA
60 European și a Consiliului în ceea ce privește prezentarea echitabilă a
recomandărilor de investiții și menționarea conflictelor de interese
iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor AA
61 administrative privind organismele de plasament colectiv în valori
mobiliare (OPCVM)
Directiva 2007/16/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind punerea În 3 ani de la intrarea în vigoare a
în aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea AA
62 actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind anumite
organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în ceea
ce privește clarificarea anumitor definiții
63 6 iunie 2002 privind contractele de garanție financiară AA
Directiva nr. 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din În 3 ani de la intrarea în vigoare a
64 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de AA
plăți și de decontare a titlurilor de valoare
mai 2009 de modificare a Directivei 98/26/CE privind caracterul AA
65 definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de
valoare și a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanție
financiară în ceea ce privește sistemele legate și creanțele private
99
noiembrie 2007 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de AA
66 modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE și
2006/48/CE și de abrogare a Directivei 97/5/CE
67 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în AA
scopul spălării banilor și finanțării terorismului
Directiva 2006/70/CE a Comisiei din 1 august 2006 de stabilire a În 1 ani de la intrarea în vigoare a
măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE a AA
Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește definiția
68 „persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a
procedurilor simplificate de precauție privind clientela, precum și de
exonerare pe motivul unei activități financiare desfășurate în mod
ocazional sau la scară foarte limitată
Politici climaterice
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Anexa I, II; Art.9, 14 – 17, 19 and
13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a 21 - în 8 ani de la intrarea în
69 cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de vigoare a AA
modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (implementare parţială)
13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de AA - Art. 8, 3.1, 3, 4, 7, 8
70
modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (implementare
parţială)
Protecţia consumatorului
Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din în 2 ani de la intrarea în vigoare a
71 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor AA
Directiva Consiliului din 25 iunie 1987 privind armonizarea în 3 ani de la intrarea în vigoare a
72 legislaţiilor Statelor Membre cu privire la produsele care par a pune sau AA
pun în pericol sănătatea sau siguranţa consumatorilor
Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din într-un an de la intrarea în vigoare a
73 16 februarie 1988 privind protecția consumatorului prin indicarea AA
prețurilor produselor oferite consumatorilor
11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor AA
de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei
74 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și
2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a
Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al
Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”)

75 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum AA
și garanțiile conexe
Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele în 4 ani de la intrarea în vigoare a
76 abuzive în contractele încheiate cu consumatorii AA
Directiva 97/7/CE a Parlamentului European Și a Consiliului din în 4 ani de la intrarea în vigoare a
77 20 mai 1997 privind protecția consumatorilor cu privire la contractele AA
la distanță
4
Iulie, 2013

Directiva Consiliului din 20 decembrie 1985 privind protecția în 4 ani de la intrarea în vigoare a
78 consumatorilor în cazul contractelor negociate în afara spațiilor AA
comerciale
Directiva Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii în 3 ani de la intrarea în vigoare a
79 pentru călătorii, vacanțe și circuite AA
14 ianuarie 2009 privind protecția consumatorilor în ceea ce privește AA
anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosință a
80 bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanță
cu drept de folosință pe termen lung, precum și la contractele de
revânzare și de schimb
23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanță a serviciilor AA
81 financiare de consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a
Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE
Rectificare la Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a în 2 ani de la intrarea în vigoare a
82 Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru AA
consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului
83 19 mai 1998 privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția AA
intereselor consumatorilor
Societate informaţională
Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din într-un an şi jumătate de la intrarea
84 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele în vigoare a AA (într-un an de la
și serviciile de comunicații electronice intrarea în vigoare a ZLSAC)
85 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații AA
electronice
86 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și în vigoare a AA (în 2 ani de la
la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora intrarea în vigoare a ZLSAC)
87 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu AA
privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații
Directiva 2002/77/CE a Comisiei din 16 septembrie 2002 privind într-un an şi jumătate de la intrarea
88 concurența pe piețele de rețele și servicii de comunicații electronice în vigoare a AA (în 2 ani de la
intrarea în vigoare a ZLSAC)
89 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea AA
confidențialității în sectorul comunicațiilor publice
9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele în vigoare a AA
90 terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității
acestora
8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății AA
91
informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă
(directiva privind comerțul electronic)
101
92 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public AA
Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din într-un an de la intrarea în vigoare a
93 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile AA
electronice
Dreptul societăților, contabilitate și audit și guvernanța corporativă
Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din În 2 ani la intrarea în vigoare a AA
16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor
94 impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 48 al
doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau
terților
A doua Directivă a Consiliului din 13 decembrie 1976 de coordonare, În 2 ani la intrarea în vigoare a AA
în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților comerciale în
statele membre, în înțelesul articolului 58 al doilea paragraf din tratat,
95 pentru protejarea intereselor asociaților sau terților, în ceea ce privește
constituirea societăților comerciale pe acțiuni și menținerea și
modificarea capitalului acestora
A treia Directivă a Consiliului din 9 octombrie 1978 în temeiul În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
96 articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind fuziunile
societăților comerciale pe acțiuni
A Șasea Directivă a Consiliului din 17 decembrie 1982 în temeiul În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
97 articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind divizarea
societăților comerciale pe acțiuni
A unsprezecea Directivă a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind În 2 ani la intrarea în vigoare a AA
publicitatea sucursalelor înființate într-un stat membru de anumite
98 forme de societăți comerciale care intră sub incidența legislației unui
alt stat
99 16 septembrie 2009 în materie de drept al societăților comerciale
privind societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic
100 21 aprilie 2004 privind ofertele publice de cumpărare
Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
101 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în
cadrul societăților comerciale cotate la bursă
A Patra Directivă a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
102 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale
anumitor forme de societăți comerciale
A șaptea Directivă a Consiliului din 13 iunie 1983 în temeiul articolului În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
103 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile consolidate
Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European a Consiliului din În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor
104 consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE
ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului
Impozitarea
4
Iulie, 2013

Directiva 2006/112/CE a Consiliului din TITLUL I, art. 1, 2(1)a, 2(1)c, 2(1)d); TITLUL III, art. 9(1), and
28 noiembrie 2006 privind sistemul comun 10-13; TITLUL IV, art. 14-16, 18, 19, 24-30 - 5 ani la intrarea în
al taxei pe valoarea adăugată vigoare a AA; TITLUL V, art. 31-32 - la intrarea în vigoare a
AA; TITLUL V, art. 36 (paragraf 1), 38, 39, 43-49, 53-56, 58-61
- 3 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL VI, 62-66, 70, 71-
la intrarea în vigoare a AA; TITLUL VII, 72-82, 85-92 - la
intrarea în vigoare a AA; TITLUL VIII, 93-99,102, 103 - 5 ani
la intrarea în vigoare a AA; TITLUL IX, art. 131-137, 143, 144,
146 (1(a, c, d, e ), 2), 147, 148, 150(2), 151-161, 163 - 5ani la
intrarea în vigoare a AA, iar la excepţiile din acest Titlu
referitoare la servicii şi bunuri din zonele libere - 10 ani la
intrarea în vigoare a AA; TITLUL X, art. 167-169, 173-192 -
5ani la intrarea în vigoare a AA, iar la deducerile pentru
persoanele impozabile care se referă la persoane juridice - 3 ani
105 la intrarea în vigoare a AA; TITLUL XI, art. 193, 194, 198, 199,
201-208, 211, 212, 213(1), 214(1(a), 2), 215, 217-236, 238-242,
244, 246-248, 250-252, 255, 256, 260, 261, 271-273 - 5 ani la
intrarea în vigoare a AA; TITLUL XII, art. 281-292, 295-344,
346-356 - 5 ani la intrarea în vigoare a AA; TITLUL XIV, art.
401 - la intrarea în vigoare a AA.
Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
106 scutirea de taxa pe valoare adăugată și de accize pentru bunurile
importate de către persoanele care călătoresc din țări terțe
Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura În 2 ani la intrarea în vigoare a AA;
și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat Art. 7.2, Art. 8, 9, 10, 11, 12 Art.
107
14.1, 14.2, 14.4, Art. 18 şi Art. 19 -
până în 2025.
Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
108 armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice
Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind În 5 ani la intrarea în vigoare a AA;
restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice Pentru prevederile referitoare la
109
și a electricității rate - 10 ani la intrarea în vigoare a
AA.
110 regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE
A treisprezecea directivă a Consiliului din 17 noiembrie 1986 privind În 5 ani la intrarea în vigoare a AA;
armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe Pentru persoanele impozabile care
111 cifra de afaceri – Sisteme de restituire a taxei pe valoarea adăugată se referă la persoane juridice - 3 ani
persoanelor impozabile care nu sunt stabilite pe teritoriul Comunității la intrarea în vigoare a AA.
Angajarea în câmpul muncii, Politică Socială și Egalitatea de Șanse
103
Directiva Consiliului 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 privind În 4 ani la intrarea în vigoare a AA
112 obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor
aplicabile contractului sau raportului de muncă
Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul- În 4 ani la intrarea în vigoare a AA
113 cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES,
UNICE și CEEP
114 acordul-cadru cu privire la munca pe fracțiune de normă, încheiat de
UCIPE, CEIP și CES
Directiva Consiliului din 25 iunie 1991 de completare a măsurilor În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
destinate să promoveze îmbunătățirea securității și sănătății la locul de
115 muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată
determinată sau un raport de muncă temporară (91/383/CEE)
Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea În 4 ani la intrarea în vigoare a AA
116 legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective
Directiva 2001/23/CE a Consiliului din 12 martie 2001 privind În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea
117 drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau
părți de întreprinderi sau unități
118 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și
consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană
Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în În 4 ani la intrarea în vigoare a AA
119 aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără
deosebire de rasă sau origine etnică
Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a În 4 ani la intrarea în vigoare a AA
120 unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce
privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă
5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de
121 șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de
încadrare în muncă și de muncă (reformă)
Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
122 aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați
privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii
Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a
123 sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au
născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul
articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva Consiliului din 19 decembrie 1978 privind aplicarea treptată În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
124 a principiului egalității de tratament între bărbați și femei în domeniul
securității sociale
Directiva Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
125 măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății
lucrătorilor la locul de muncă
4
Iulie, 2013

Directiva Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime Pentru noi locuri de muncă,
de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în prevederile directivei urmează a fi
sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] armonizate în termen de 3 ani de la
intrarea în vigoare a AA, inclusiv
pentru cerințele minime de
securitate și sănătate prevăzute în
anexa II; pentru locurile de muncă
126
aflate deja în uz la data intrării în
vigoare a AA, Prevederile directivei
urmează a fi armonizate în termen
de 6 ani de la intrarea în vigoare a
AA, inclusiv pentru cerințele
minime de securitate și sănătate
prevăzute în anexa II.
Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Pentru echipamentul de muncă nou
16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate - 3 ani la intrarea în vigoare a AA;
pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul Pentru echipamentul de muncă
127
de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul folosit la momentul intrării în
(1) din Directiva 89/391/CEE] vigoare a AA - 7 ani la intrarea în
vigoare a AA.
Directiva Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime În 7 ani la intrarea în vigoare a AA
de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
128 echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia
directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
89/391/CEE]
Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele În 7 ani la intrarea în vigoare a AA
minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare
129 sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul
(1) din Directiva 89/391/CEE]
130 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la azbest la locul de muncă
29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate
131 de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a
șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din
Directiva 89/391/CEE a Consiliului]
septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor
132 legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea
directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
89/391/CEE]
Directiva Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de În 7 ani la intrarea în vigoare a AA
securitate și sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă
133 individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
87/391/CEE]
Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele În 7 ani la intrarea în vigoare a AA
minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă
134 [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din
Directiva 89/391/CEE]
105
Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind Pentru noi locuri de muncă - 7 ani
cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății la intrarea în vigoare a AA; pentru
135 lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă locurile de muncă ocupate la
specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva momentul intrării în vigoare a AA -
89/391/CEE] 12 ani.
Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind Pentru noi locuri de muncă - 7 ani
cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecției sănătății la intrarea în vigoare a AA; pentru
136 lucrătorilor din industria extractivă de suprafață și în subteran [a locurile de muncă ocupate la
douăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) momentul intrării în vigoare a AA -
din Directiva 89/391/CEE] 12 ani.
Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
137 prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă
specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva
89/391/CEE]
16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea
138 protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în
medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul
25 iunie 2002 privind cerințele minime de securitate și sănătate
139 referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici
(vibrații) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16
alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate
140 referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici
(zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16
alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
29 aprilie 2004 privind cerințele minime de securitate și sănătate
141 referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici
(câmpuri electromagnetice) [a optsprezecea directivă specială în sensul
5 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și de sănătate
142 referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici
(radiații optice artificiale) [A nouăsprezecea directivă specială în sensul
Directiva nr. 93/103/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la bordul navelor de
143 pescuit [a treisprezecea directivă specială în sensul articolului 16
alineatul (1) din Directiva nr. 89/391/CEE]
Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerințele În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
144 minime de securitate și sănătate pentru promovarea unei mai bune
asistențe medicale la bordul navelor
4
Iulie, 2013

Directiva Consiliului din 29 mai 1990 privind cerințele minime de În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care
145 prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor
afecțiuni torso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului
16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]
Directiva Comisiei din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor limită În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
cu caracter orientativ prin aplicarea Directivei 80/1107/CEE a
146 Consiliului privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea la agenți chimici, fizici și biologici la locul de muncă
Directiva 2000/39/CE a Comisiei din 8 iunie 2000 de stabilire a primei În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
liste de valori-limită orientative ale expunerii profesionale în aplicarea
147 Directivei 98/24/CE a Consiliului privind protecția sănătății și a
securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților
chimici la locul de muncă
Directiva 2006/15/CE a Comisiei din 7 februarie 2006 de stabilire a În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
unei a doua liste de valori limită orientative de expunere profesională
148 în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a
Directivelor 91/322/CEE și 2000/39/CE
Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 de stabilire În 10 ani la intrarea în vigoare a AA
a unei a treia liste de valori-limită orientative de expunere profesională
149 în aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului și de modificare a
Directivei 2000/39/CE a Comisiei
Cooperarea în domeniul Energetic
Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 În conformitate cu termenii stabiliţi
150 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei în Tratatul Comunităţii Energeticii
electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE
Directiva 2005/89/CE a Parlamentului European și a Consiliului din Neaplicabil
151 18 ianuarie 2006 privind măsurile menite să garanteze siguranța
aprovizionării cu energie electrică și investițiile în infrastructuri
152 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul în Tratatul Comunităţii Energeticii
gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE
Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind În conformitate cu termenii stabiliţi
153 obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de în Tratatul Comunităţii Energeticii
țiței și/sau de produse petroliere
154 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de
prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor
11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de
155 energie termică utilă pe piața internă a energiei și de modificare a
Directivei 92/42/CEE
Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din În conformitate cu termenii stabiliţi
156 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor în Tratatul Comunităţii Energeticii
157 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier
nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic
107
21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor
158 în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact
energetic
Directiva 92/42/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind cerințele de În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
159 randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau
gazoasă
Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 În conformitate cu termenii stabiliţi
mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard în Tratatul Comunităţii Energeticii
160 despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor
cu impact energetic
Directiva 2003/66/CE a Comisiei din 3 iulie 2003 de modificare a În conformitate cu termenii stabiliţi
Directivei 94/2/CE de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a în Tratatul Comunităţii Energeticii
161 Consiliului cu privire la indicarea consumului energetic pe etichetele
frigiderelor, congelatoarelor și combinelor frigorifice electrocasnice
Directiva 2002/40/CE a Comisiei din 8 mai 2002 de aplicare a În conformitate cu termenii stabiliţi
162 Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică în Tratatul Comunităţii Energeticii
a cuptoarelor electrice de uz casnic
Directiva 2002/31/CE a Comisiei din 22 martie 2002 de punere în În conformitate cu termenii stabiliţi
163 aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului privind etichetarea în Tratatul Comunităţii Energeticii
consumului de energie al aparatelor de climatizare de uz casnic
Directiva 1999/9/CE a Comisiei din 26 februarie 1999 de modificare a În conformitate cu termenii stabiliţi
Directivei 97/17/CE privind aplicarea Directivei 92/75/CEE a în Tratatul Comunităţii Energeticii
164 Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat
vase de uz casnic
Directiva 98/11/CE a Comisiei din 27 ianuarie 1998 de punere în În conformitate cu termenii stabiliţi
165 aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului privind etichetarea în Tratatul Comunităţii Energeticii
energetică a lămpilor de uz casnic
Directiva 97/17/CE a Comisiei din 16 aprilie 1997 de punere în În conformitate cu termenii stabiliţi
166 aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea în Tratatul Comunităţii Energeticii
energetică a mașinilor de spălat vase de uz casnic
Directiva 96/89/CE a Comisiei din 17 decembrie 1996 de modificare a În conformitate cu termenii stabiliţi
Directivei 95/12/CE de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a în Tratatul Comunităţii Energeticii
167 Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor de spălat
rufe de uz casnic
Directiva 96/60/CE a Comisiei din 19 septembrie 1996 de punere în În conformitate cu termenii stabiliţi
168 aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea în Tratatul Comunităţii Energeticii
energetică a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic
Directiva 95/13/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a În conformitate cu termenii stabiliţi
a uscătoarelor electrice de uz casnic cu tambur
Directiva 95/12/CE a Comisiei din 23 mai 1995 de punere în aplicare a În conformitate cu termenii stabiliţi
a mașinilor de spălat rufe de uz casnic
Directiva 94/2/CE a Comisiei din 21 ianuarie 1994 de punere în În conformitate cu termenii stabiliţi
aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la indicarea în Tratatul Comunităţii Energeticii
171 prin etichetare a consumului de energie al frigiderelor, congelatoarelor
și combinelor frigorifice de uz casnic
4
Iulie, 2013

Directiva 92/75/CEE a Consiliului din 22 septembrie 1992 privind În conformitate cu termenii stabiliţi
172 indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a în Tratatul Comunităţii Energeticii
consumului de energie și de alte resurse la aparatele de uz casnic
Decizia Consiliului 2006/1005/EC din 18 decembrie 2006 privind În 3 ani la intrarea în vigoare a AA
încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și
173 Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare
referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou
aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse în Tratatul Comunităţii Energeticii
174 regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor
2001/77/CE și 2003/30/CE
Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
175 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul
gazelor naturale și de abrogare a Directivei 98/30/CE
Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
176 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie
electrică și de abrogare a Directivei 96/92/CE
Servicii: Transport
Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, in 3 ani după intrarea in vigoare a
pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunității, a AA
177 dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a
maselor maxime autorizate în traficul internațional
Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 in 3 ani după intrarea in vigoare a
178 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și AA
remorcile acestora
Directiva 91/439/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind permisele imediat după intrarea in vigoare a
179 de conducere AA
Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 Transport internațional-armonizarea
180 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase imediată, National in 3 ani după
intrarea in vigoare a AA
martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea AA
în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85
181 ale Consiliului privind legislația socială referitoare
la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE
a Consiliului
Directiva 2002/15/CE[1] a Parlamentului European și a Consiliului din in 3 ani după intrarea in vigoare a
11 martie 2002 privind organizarea AA
182 timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de
transport rutier
iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică AA
a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate
183 transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a
Regulamentului (CEE)
nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și
de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului
109
Directiva 99/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă in 4 ani după intrarea in vigoare a
184 pentru utilizarea anumitor infrastructuri AA
Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind Art.2,3.4,5,6,7,8,9- in 4 ani după
185 dezvoltarea căilor ferate comunitare intrarea in vigoare a AA
Directiva 95/18/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind acordarea Art. 1-15 (excepție art.4.5) in 4 ani
186 de licențe întreprinderilor feroviare după intrarea in vigoare a AA
februarie 2001 privind alocarea AA
187 capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării
infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță
aprilie 2004 privind siguranța căilor ferate comunitare și AA
de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de
licențe întreprinderilor feroviare și
188 a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităților de
infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru
utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței (Directiva
privind siguranța feroviară)
octombrie 2007 privind certificarea mecanicilor de AA
189 locomotivă care conduc locomotive și trenuri în sistemul feroviar
comunitar
190 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului AA
feroviar în Comunitate (reformare)
Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 Transport internațional - imediat
septembrie 2008 privind transportul interior de după intrarea in vigoare, transport
191
mărfuri periculoase internațional - in 3 ani după intrarea
in vigoare a AA
Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind in 4 ani după intrarea in vigoare a
192 stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri AA
de transporturi combinate de mărfuri între state membre
aprilie 2009 privind normele și standardele comune AA
193 pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor, precum și
pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor maritime
194 aprilie 2009 privind respectarea obligațiilor statelor AA
de pavilion
195 aprilie 2009 privind controlul statului portului AA
iunie 2002 de instituire AA
196 a unui sistem comunitar de monitorizare și informare privind traficul
navelor maritime și
de abrogare a Directivei 93/75/CEE a Consiliului
197 mai 2009 privind regulile și AA
standardele de siguranță pentru navele de pasageri
4
Iulie, 2013

Directiva 1999/35/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind in 3 ani după intrarea in vigoare a
sistemul de expertize obligatorii pentru operarea AA
198 în siguranță a serviciilor regulate de feriboturi cu punte ruliu și
ambarcațiuni rapide de pasageri
Directiva 2003/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului in 4 ani după intrarea in vigoare a
199 privind cerințele de stabilitate specifice pentru navele de pasageri AA
decembrie 2001 de stabilire AA
200 a cerințelor și procedurilor armonizate pentru încărcarea și descărcarea
în siguranță a vrachierelor
Directiva 2008/106/CE privind nivelul minim de formare a in 3 ani după intrarea in vigoare a
201
navigatorilor AA
noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare AA
202 a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de
încărcătură
Directiva 2010/65 privind formalitățile de raportare pentru navele care in 3 ani după intrarea in vigoare a
sosesc în porturile statelor membre ale Comunității și AA
203 pleacă din porturile statelor membre ale Comunității de abrogare a
Directivei 2002/6/CE a Parlamentului European și
a Consiliului din 18 februarie 2002 valabilă până la 18 mai 2012
Directiva 92/29/CEE din 31 martie 1992 privind cerințele minime de in 3 ani după intrarea in vigoare a
204 securitate și sănătate pentru promovarea unei AA
mai bune asistențe medicale la bordul navelor[
Directiva 1999/63/CE a Consiliului din 21 iunie 1999 privind Acordul in 3 ani după intrarea in vigoare a
de organizare a timpului de lucru al navigatorilor, încheiat AA
între Asociația Proprietarilor de Nave din Comunitatea Europeană
205 (ECSA) și Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Transporturi
din Uniunea Europeană (FST) – anexa: Acordul european de
organizare a timpului de lucru al navigatorilor, cu excepția clauzei 16
decembrie 1999 privind aplicarea dispozițiilor referitoare AA
206 la timpul de lucru al navigatorilor la bordul navelor care fac escală în
porturile Comunității
207 octombrie 2005 privind mijloacele de măsurare AA
Directiva 96/75/CE a Consiliului privind sistemele de navlosire și de in 3 ani după intrarea in vigoare a
208 stabilire a prețurilor în transportul național și AA
internațional pe căile navigabile interioare în Comunitate
Directiva 87/540/CEE a Consiliului privind inițierea profesiei de in 3 ani după intrarea in vigoare a
operator de transport de mărfuri pe cale navigabilă în AA
209 transportul național și internațional și privind recunoașterea reciprocă a
diplomelor, certificatelor și altor titluri
oficiale de calificare pentru această activitate
Directiva 96/50/CE a Consiliului privind armonizarea condițiilor de in 3 ani după intrarea in vigoare a
obținere a brevetelor de comandant de navă pentru AA
210 transportul de mărfuri și călători pe căile navigabile interioare din
Comunitate
111
211 decembrie 2006 de stabilire a cerințelor tehnice AA
pentru navele de navigație interioară
Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 Transport internațional - imediat
septembrie 2008 privind transportul interior după intrarea in vigoare, transport
212
de mărfuri periculoase internațional - in 3 ani după intrarea
in vigoare a AA
septembrie 2005 privind serviciile de AA
213 informații fluviale (RIS) armonizate pe căile navigabile interioare de pe
teritoriul Comunității
Achiziţii publice
Directivei 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind in 3 ani după intrarea in vigoare
coordonarea actelor cu putere de lege și a AA
214 a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de
atac față de atribuirea contractelor de
achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări(
Directiva 92/13/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind in 4 ani după intrarea in vigoare
coordonarea actelor cu putere de lege și actelor a AA
administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la
215 procedurile de achiziții publice ale entităților
care desfășoară activități în sectoarele apei, energiei, transporturilor și
telecomunicațiilor
Directiva 2004/17/EC din 31 Martie 2004 de coordonare a procedurilor de in 4 ani după intrarea in vigoare
216 atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, a AA
energiei, transporturilor şi serviciilor poştale
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 in 6 ani după intrarea in vigoare
217 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a AA
a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii
Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 in 6 ani după intrarea in vigoare
martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a AA
218 a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi
serviciilor poştale
Bariere tehnice in calea comerțului
Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2014
219 2001 privind siguranţa generală a produselor
Directiva 80/181/CEE a Consiliului privind apropierea legislațiilor statelor
membre referitoare la unitățile de măsură cum a fost modificată prin Directiva
220 2009/3/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Directiva 2006/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2015

2006 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la
221 echipamentele electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de
tensiune
Directiva 2009/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 2015
222 septembrie 2009 referitoare la recipientele simple sub presiune
4
Iulie, 2013

Directivei 2004/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 2015
decembrie 2004 privind apropierea legislațiilor statelor
223 membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică și de abrogare a Directivei
89/336/CEE
Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind apropierea 2015
224 legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție
DIRECTIVA 2009/142/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A 2016
225 CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009 privind aparatele
consumatoare de combustibili gazoși
Directiva 2000/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2015
226 2000 privind instalațiile pe cablu care transportă persoane
Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 2015
de apropiere a legislațiilor statelor membre
227 referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în
atmosfere potențial explozive [1] (Directiva ATEX)
Directiva 93/15/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind armonizarea 2015
228 dispozițiilor referitoare la introducerea pe piață și controlul explozivilor de uz
civil
Directiva 2008/43/CE a Comisiei din 4 aprilie 2008 de instituire, în temeiul 2015
229 Directivei 93/15/CEE, a unui sistem de identificare și trasabilitate a explozivilor
de uz civil
Directiva 95/16/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 29 iunie 1995 de 2015
230 apropiere a legislaţiilor statelor-membre
referitor la ascensoare
Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 2015
231 privind echipamentele tehnice şi de modificare
a Directivei 95/16/CE
232 CONSILIULUI din 31 martie 2004 privind mijloacele de măsurare.
Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele 2015
233 medicale
Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea 2015
234 legislaţiilor statelor membre referitoare la dispozitivele
medicale active implantabile
Directiva 98/79/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 octombrie 2015
235 1998 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro
Directiva Consiliului nr. 92/42/CEE din 21 mai 1992 privind cerinţele de 2017
236 randament pentru cazanele noi de apă caldă cu combustie lichidă sau gazoasă
Directiva 2009/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2014
237 2009 privind instrumentele de cântărire neautomate
238 CONSILIULUI din 29 mai 1997 de apropiere a legislațiilor
statelor membre referitoare la echipamentele sub presiune;
Directiva 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 În 18 luni de la intrarea
239 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și în vigoare a AA
recunoașterea reciprocă a conformității acestora
113
Directiva 94/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 1994 2015
240 de apropiere a actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor
membre referitoare la ambarcațiunile de agrement
Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2015
241 2009 privind siguranța jucăriilor
Directiva 2007/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 2015
242 privind introducerea pe piață a articolelor pirotehnice
Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 2015
243 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
Directiva 1999/36/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind echipamentele sub 2016
244 presiune transportabile
Prima Directivă a Comisiei 80/1335/CEE din 22 Decembrie 1980 privind 2015
245 apropierea legislației statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare
pentru verificarea compoziției produselor cosmetice
A doua directivă a Comisiei 82/434/CEE din 14 mai 1982 privind apropierea 2015
246 legislației statelor membre cu privire la metodele de analiză necesare pentru
verificarea compoziției produselor cosmetice
A treia Directivă a Comisiei 83/514/CEE din 27 septembrie 1983 privind 2015
pentru controlul compoziției produselor cosmetice
A Patra Directivă a Comisiei 85/490/CEE din 11 octombrie 1985 privind 2015
pentru controlul compoziției produselor cosmetice
A cincea Directivă 93/73/CEE a Comisiei din 9 septembrie 1993 privind metodele 2015
249 de analiză necesare pentru controlul compoziției produselor cosmetice
A șasea Directivă 95/32/CE a Comisiei din 7 iulie 1995 privind metodele de 2015
250 analiză necesare pentru controlul compoziției produselor cosmetice. Text cu
relevanță pentru SEE
Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2016
2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor
251 acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate
destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru)
Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2018

2005 privind omologarea autovehiculelor în ceea ce privește posibilitățile de
252 reutilizare, reciclare și recuperare a acestora și de modificare a Directivei
70/156/CEE a Consiliului
253 privind emisiile provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor și de
modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului
254 2002 privind omologarea autovehiculelor cu două sau trei roți și de abrogare a
Directivei 92/61/CEE a Consiliului
Directiva 93/14/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind sistemul de frânare 2017
255 al autovehiculelor cu două sau trei roți
Directiva 2009/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 2017
256 privind identificarea comenzilor, a martorilor și a indicatoarelor autovehiculelor
cu două sau trei roți
4
Iulie, 2013

Directiva 93/30/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele de 2017
257 avertizare sonoră pentru autovehiculele cu două sau trei roți

258 privind suporții articulați pentru autovehiculele cu două roți
259 privind suporții articulați pentru autovehiculele cu două roți
Directiva 93/33/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele de 2017
260 protecție împotriva utilizării neautorizate a autovehiculelor cu două sau trei roți
Directiva 2009/139/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 2017

261 noiembrie 2009 privind inscripționările legale ale autovehiculelor cu două sau trei
roți
Directiva 2009/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2017
2009
262 privind montarea dispozitivelor de iluminat și semnalizare luminoasă pe
autovehicule cu două sau trei roți
DIRECTIVA 93/93/CEE A CONSILIULUI. din 29 octombrie 1993. privind masa 2017
263 și dimensiunile autovehiculelor cu două sau trei roți
privind locul de fixare a plăcuței de înmatriculare din spate la autovehiculele cu
264 două sau trei roți
Directiva 95/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2 februarie 1995 2017

privind viteza maximă constructivă,
265 cuplul maxim și puterea maximă netă a autovehiculelor cu două sau trei roți
Directiva 97/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1997 2017

266 privind anumite componente și caracteristici
ale autovehiculelor cu două sau trei roți
2000privind vitezometrele pentru autovehiculele cu două sau trei roți, precum și
267 de modificare a Directivei 92/61/CEE a Consiliului privind omologarea
autovehiculelor cu două sau trei roți
Directiva 2003/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 2016

privind omologarea de tip a tractoarelor agricole
268 sau forestiere, a remorcilor acestora şi a echipamentului remorcat interschimbabil,
împreună cu sistemele, componentele şi
unităţile lor tehnice separate şi de abrogare a Directivei 74/150/CEE
269 privind unele componente și caracteristici
ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
cu privire la viteza maximă prin construcție
270 și la platformele de încărcare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
115
271 CONSILIULUI din 13 iulie 2009 privind oglinzile
retrovizoare ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
Directiva 2008/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2016
2008cu privire la câmpul vizual și la ștergătoarele de parbriz ale tractoarelor
272 agricole sau forestiere pe roți
Directiva 2009/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2016

2009 privind mecanismul de direcție al tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
273

274 privind suprimarea paraziților radio
electrici produși de tractoarele agricole sau forestiere
Directiva Consiliului din 6 aprilie 1976 de apropiere a legislațiilor statelor 2016
275 membre cu privire la sistemul de frânare al tractoarelor agricole sau forestiere pe
roți
Directiva Consiliului din 27 iulie 1976 de apropiere a legislațiilor statelor membre 2016
276 cu privire la scaunele de însoțitor la tractoarele agricole sau forestiere pe roți

277 privind nivelul sonor perceput de conducătorii de tractoare agricole sau forestiere
pe roți
278 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau
forestiere pe roți
Directiva Consiliului din 28 iunie 1977 de apropiere a legislațiilor statelor 2016
membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de poluanți
279 de la motoarele diesel cu care sunt echipate tractoarele agricole sau forestiere pe
roți
Directiva Consiliului din 25 iulie 1978 de apropiere a legislațiilor statelor membre 2016
280 cu privire la scaunul pentru conducătorul de tractoare agricole sau forestiere pe
roți
281 cu privire la instalarea de echipamente de iluminare și semnalizare luminoasă pe
tractoarele agricole sau forestiere pe roți
282 cu privire la omologarea dispozitivelor de iluminare și de semnalizare luminoasă
ale tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
283 privind dispozitivele de remorcare și de mers înapoi ale tractoarelor agricole sau
forestiere pe roţi
284 privind dispozitivele de protecție în caz de răsturnare a tractoarelor agricole sau
forestiere pe roți
Directiva Consiliului din 24 iunie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor 2016
membre cu privire la spațiul de manevră, la mijloacele de acces la postul de
285 conducere, precum și la ușile și ferestrele tractoarelor agricole sau forestiere pe
roți
4
Iulie, 2013

Directiva Consiliului din 26 mai 1986 de apropiere a legislațiilor statelor membre 2016
286 cu privire la prizele de putere ale tractoarelor agricole și ale tractoarelor forestiere
pe roți și la protecția acestora
Directiva Consiliului din 26 mai 1986 privind dispozitivele de protecție în caz de 2016
287 răsturnare, montate în partea din spate a tractoarelor agricole și forestiere pe roți,
cu ecartament îngust
Directiva Consiliului din 24 iulie 1986 cu privire la instalarea, amplasarea, 2016
288 funcționarea și identificarea comenzilor tractoarelor agricole sau forestiere pe roți
Directiva Consiliului din 25 iunie 1987 privind dispozitivele de protecție în caz de 2016
289 răsturnare, montate în partea din față a tractoarelor agricole și forestiere pe roți,
cu ecartament îngust
Directiva Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislațiilor statelor 2016
290 membre cu privire la anumite componente și caracteristici ale tractoarelor
agricole și forestiere pe roți
privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiei de poluanți gazoși și de
291 pulberi provenind de la motoarele pentru tractoare agricole și forestiere și de
modificare a Directivei 74/150/CEE a Consiliului
Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra 2016
292 riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase
Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 2014

293 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele
electrice și electronice
Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2013-2014
294 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de
abrogare a Directivei 91/157/CEE
Directiva 2004/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2015
2004 privind armonizarea actelor cu putere de lege și actelor administrative
295 referitoare la aplicarea principiilor bunei practici de laborator și verificarea
aplicării acestora la testele efectuate asupra substanțelor chimice
Directiva 2004/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2013-2014

296 2004 privind inspecția și verificarea bunei practici de laborator (BPL) (Versiunea
codificată)
Directiva 89/105/CE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind transparența 2014
măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și
297 includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de
sănătate
Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2015
298 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman
Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2013

299 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase
veterinare
117
Directiva 2006/130/CE a Comisiei din 11 decembrie 2006 de punere în aplicare a 2014
Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce
300 privește stabilirea criteriilor privind derogarea de la cerința unei prescripții
veterinare pentru anumite produse medicamentoase veterinare destinate
animalelor de la care se obțin produse alimentare
301 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic
și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului
Directiva 2009/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2015
302 2009 privind materiile colorante care pot fi adăugate în produsele
medicamentoase (reformare)
303 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic
(reformare)

Foia de Parcurs Pentru Ameliorarea Competitivitatii Iulie 2013

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Foia de Parcurs Pentru Ameliorarea Competitivitatii Iulie 2013

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Foaia de parcurs pentru

1. Raționamentul Foii de parcurs

Foaia de parcurs urmează abordarea conceptuală a Raportului Global de Competitivitate - RGC

mari pentru sectorul real. Originea sa

cum ar fi TIC, biotehnologie, nanotehnologie și științele cognitive prezintă noi produse și

Nota: C -critic; I- important; S- de suport.

componentă a competitivității și acțiuni specifice sectoriale cu efect maxim asupra domeniului.

această ordine de idei.

Un sistem eficient de reglementare în domeniul vizat este necesar pentru protecţia

Perfecţionarea sistemului necesită investiţii majore în bunuri imobile, echipament şi

6. Supravegherea şi durabilitatea realizărilor: Consiliul de Competitivitate

CAPITOLUL 2: CONSTRINGERILE SI PROBLEMELE CE

Constrângeri și probleme generale

- ineficienţa instituţiilor publice în gestionarea reformelor;

de anvergură în domeniile legate de infrastructură, educație, transport, logistică și comerț;

Astfel, constrângerile si problemele legate de cadrul legal și de reglementare ale proceselor

Accentuăm aici următoarele aspecte cum ar fi:

antreprenoriatului social etc.).

Sustenabilitatea competitivităţii naţionale este determinată de calitatea forţei de muncă, de mixul

- calitatea joasă a sistemului educaţional cu tendinţă de aprofundare a declinului (GIC

Concurența este crucială pentru competitivitate, deoarece aceasta creează presiune

întreprinderi a posibilităților deschise de alte măsuri menite să amelioreze competitivitatea

Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Concurenţa

Concurenţa este un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă, ceea ce contribuie la

În domeniul concurenței, economia țării astăzi se confruntă cu următoarele probleme și

Asemenea constrângeri instituţionale se manifestă în variate feluri şi se află la originea multor

De asemenea, unele constrângeri de ordin instituţional sunt reflectate în principalele documente

Pentru eliminarea constrângerile instituţionale este necesară o perioada îndelungată de timp şi un

Constrângeri si probleme specifice

Pentru fiecare componentă se prezintă constrângerile și problemele caracteristice/ relevante

Resursele Umane: Abilitatea unei ţării de a concura la nivel global ”Competitivitatea

de muncă cu cunoştinţe şi abilităţi de a asimila tehnologii noi şi de a produce bunuri şi servicii

Investiţia eficientă în capitalul uman prin sistemul de educaţie şi formare reprezintă o

Avansarea Republicii în Moldova în clasamentul competitivităţii internaţionale în perioada 2010-

Cercetare, Tehnologii si Inovații: Luând în consideraţie ritmul de dezvoltare a noilor

La nivel de firmă, întreprinderile mari şi mijlocii, pentru a se menţine la un nivel competitiv,

Este necesar de menţionat, că ratingul dezvoltării inovaţionale al Republicii Moldova, conform

În acelaşi timp, domeniul se confruntă cu un şir de constrângeri ce vizează:

- existența unor bariere în realizarea mobilităţii academice şi profesionale determinate de

Infrastructura Republicii Moldova necesită îmbunătăţire considerabilă din punct de

Problemele legate de infrastructura transportului sunt bine cunoscute, si anume:

O altă constrângere semnalată de clasamentele internaţionale, este procedura de conectare la

 ponderea redusă a standardelor europene şi internaţionale adoptate în calitate de

Realizarea angajamentelor respective va fi obţinută prin conlucrarea eficientă a Ministerului

Infrastructura TIC: Societatea informațională este o societate post-industrială, una în care

Societatea Informațională : Rata de creştere înregistrată de economia digitală în țările UE

Cadrul de politici pe termen mediu şi lung în domeniul TIC: i) Programul Strategic de

Facilitarea comerţului și vama : Facilitarea comerțului este imperativa pentru creșterea

Semnarea şi punerea in aplicare a acordului ZLSAC, va solicita operatorii sa respecte o serie de

Politica şi administrarea fiscală: Guvernele prin acţiunile sale în domeniul fiscal şi

Concurenţa: Un factor determinat al creşterii economice calitative este asigurarea unei

pieței (sub aspect al numărului populației și veniturilor pe cap de locuitor).

Următorul capitol al Foii de parcurs abordează problemele de o importanţă majoră pentru

Impactul si rezultatul acestor acțiuni va fi monitorizat și oglindit prin indicatori ce formează

Nr. Termen de Instituţia Indicator de

Nr. Termen de Instituţia Indicator de

instrumentelor externă în vederea obținerii certificatului de certificate

Nr. Termen de Instituţia Indicator de

dezvoltare a competențelor cu utilizarea

Nr. Termen de Instituţia Indicator de

mobilității academice profesorii învățământului superior o dată la elaborat şi aprobat

Nr. Termen de Instituţia Indicator de

acordarea asistenței la angajare și îmbunătățirea ANOFM; APL