Universitatea de stat din Moldova

Facultatea Chimie si Tehnologie Chimica

Departamentul Chimie industiala si ecologica

Studiu Bibliografic:
Fabriarea colorantilor

A efectuat :Apovoloi (Tofan) Cristina ,studenta ,an II ,specialitatea TPCM

Fabricarea colorantilor
INTRODUCERE
Colorantii- o substanta naturala sau obtinuta prin sinteza chimica , care intr-o cantitate mica
este capabila s imprime culoarea sa altor compusi care intra in contact : cu pielea , materiale
textile etc. si rezista in timp la lumina, salre, frecare . Atât coloranții cât și pigmenții sunt colorați,
deoarece absorb doar câteva lungimi de undă ale luminii vizibile. Coloranții sunt de obicei
solubili în apă, în timp ce pigmenții sunt insolubili. Unele coloranți pot fi transformate insolubile
prin adăugarea de sare pentru a produce un pigment.
 COLORANTI

Naturali Sintetici

Din animale Din plante Azo colorant Non-Azo colorant

Corelarea substanțelor chimice structura cu culoare a fost realizată însinteza colorantului folosind
un cromogen-cromofor. Cromogenul este structura aromatică care conține benzen, naftalină,sau
inele antracenice. Un grup de cromofori este un dătător de culoare și este reprezentat de
următoarele radicali, care formează o bază pentru substanța chimică clasificarea coloranților când
este cuplată cu cromogenul: azo (-N = N-); carbonil (= C = 0); carbon (= C = C =); carbon-azot
(> C = NH sau -CH = N-); nitroso (-NO sau N-OH); nitro (-N02 sau = NO-OH); și sulf (> C = S,
și alți atomi de carbon) . Structura cromogen-cromofor adesea nu este suficientă pentru a
împrăștia solubilitatea și cauzează aderența vopselei la fibră O listă de coloranți prin utilizare
clasificarea cuprinde următoarele:
1. Coloranți din rasina de acetat: dezvoltat pentru acetat de celuloză și unele fibre sintetice
2. Coloranți acizi: utilizați pentru colorarea fibrelor animale prin soluția acidificată (conținând
acid sulfuric, acid acetic, sulfat de sodiu și surfactanți) în combinație cu proteine amfoterice
3.Coloranți azoici: conțin grupul azo (acid formic , compuși metalici și nitrat de sodiu); în special
pentru aplicarea la bumbac
4.Coloranți de bază: derivați amino (și acid acetic și agenți de înmuiere); utilizate în principal
pentru aplicarepe hârtie
5. Coloranți direcți: coloranți azoici și săruri de sodiu, fixare agenți și compuși metalici (cromați
și cupru); utilizate în general pe vată de bumbac sau din bumbac-mătase combinaţii
6.Coloranți cu crom: sare metalică formate direct pe fibră prin utilizarea de aluminiu,
crom, sau săruri de fier
7. Coloranți pentru pigmenți: formează compuși insolubili cu aluminiu, bariu sau crom pe
molibden săruri; precipitațiile sunt împrăștiate formează pigmenți utilizați în vopsele și cerneluri
8.Coloranți cu sulf: conțin sulf sau sunt precipitați din baia de sulfură de sodiu; mobila
nuanțe cu rezistență bună la lumină, spălare,și acizi dar susceptibili de clor
9.Vopsele colorate: impregnate în fibre sub reducerecondiții și reoxidate până la un nivel insolubil
a culoarii.
 Importanta temei
Analizind clasficarea colorantilor observam vasta utilizare acestora .Coloranții și pigmenții sunt
utilizați pe scară largă în industria plastică, în acoperire, în textile , in industria alimentara ,
cometica , medicamente și în alte industrii pentru a conferi culoare.Obtinerea acestora au
importanta majora in industrie , manufacturile chimice produc pe cale sintetica colorantii care
sunt adaugati in produse in toata lumea .Orice produs utilizat si/ sau consumat contine coloranti
(mincare, cosmetica, produse de igiena, haine etc.)
O mare importanta o are utilizarea colorantilor in biochimie, biologie si medicina pentru
identificarea vizuala (calitativa) sau cantitativa a structurilor morfologice (exemplu histologice).
Aceste metode se bazeaza pe aplicarea colorantilor ca un instrument analitic pentru identificarea
structurilor chimice si a reactiilor.Astfel colorantii ocupa un loc important in viata noastra .

Materia prima
utilizata in fabricarea colorantilr si caracteristica ei
Anilina
Formula C6H5NH2
Masa molara – 93.12
Ulei incolor cu miros puternic care se imbruneaza prin expunere la aer si la lumina
Inhalata in cantitati mari este toxica
Punct de topire : -6.2 ° C
Punct de fierfere : 184.4 °C

1.Utilizarea
In prezent anilina se utilizeaza in numeroase ramuri ale industriei chimice de sinteza organica,
fiind printre materiile prime fundamentale.Anilina se utilizeaza la fabricarea de coloranti: negrul
de anilina este unul dintre cei mai buni coloranti negri pentru fibre.
Din anilina se fabrica circa 40 de coloranti de larga
circulatie la care se adauga numerosi alti produsi
fabricati din diversi derivati de anilina. Printre
intermediarii cei mai importanti preparati din anilina ca materie prima sunt dimetilanilina,
acetanilida si chinaldina.
Numeroase medicamente din clasa sulfamidelor se prepara folosind anilina si derivatii ei ca
materie prima. Condensarea anilinei cu acetona conduce la unul dintre cei mai utilizati
antioxidanti, fabricat in tara printr-un proces original.

2.Fabricarea anilinei
Obtinerea aminelor prin reducere se poate realiza prin mai multe procedee, a caror alegere
depinde de natura substratului si a produsului dorit.
Reducerea grupei nitrice se desfasoara dupa o succesiune de. Produsul cel mai stabil este amina
primara, dar, prin alegerea adecvata a agentilor de reducere si prin controlul riguros al conditiilor
de reactie procesul poate fi oprit la una din etapele intermediare.

De exemplu, prin reducerea nitrobenzenului cu zinc in diferite medii rezulta anilina si apa.
(C6H5 – NH2 - anilina).

Reactia chimica este:

C6H5 - N02+ Zn Apa C6H5- NH – OH - fenilhidroxilamina

C6H5– NH – HN hidrazobenzen

Produsii de reactie:

- anilina, QHs - NH2

- apa, H2O

Catalizatorii utilizati la reducerea nitrobenzenului in faza gazoasa se folosesc de regula

catalizatori de Ni, Ni -Cu, Cu, Pd, Cu - Mg - Si02, Ru, Pt si altii.

Hidrogenarea catalitica a nitroderivatilor se poate realiza in faza lichida sau faza gazoasa,
in strat fix, mobil sau fluidizat de catalizator.

La hidrogenarea catalitica a nitrobenzenului in faza gazoasa catalizatorii de cupru conduc

la randamente apropiate de cele teoretice si sunt suficient de stabili in conditiile optime ale
procesului.

In general, insa, catalizatorii foarte activi sunt stabili intr-un interval ingust de
temperatura, ceea ce implica eliminarea eficienta a caldurii de reactie in vederea mentinerii
temperaturii intre limitele prescrise

Reactorul de reducere
 Desi sunt mai vechi, reactoarele multitubulare in strat fix, pot fi de asemenea utilizate in
procesul de reducere in faza gazoasa a nitrobenzenului.

Reactorul multitubular in strat fix cuprinde un fascicul de tevi umplute cu catalizator.

Distributia uniforma a catalizatorului in tevi se realizeaza cu ajutorul masuratorilor de cadere de
presiune in stratul catalitic.

Tevile de reactie sunt asezate hexagonal (circular) pe sectiunea transversala, intocmai ca

schimbatoarele de caldura si sunt sustinute de o placa de distributie.

In spatiul dintre tevi circula un agent termic (saruri topite, ulei mineral) care preia caldura de
reactie de la tevile de reactie si o cedeaza serpentinei de racire care de regula este un generator cu
aburi.

Un transfer termic de racire este inlesnit de prezenta unui agitator mecanic, aflat in interiorul
serpentinei de racire.

Controlul temperaturii baii de racire a reactorului se poate face si prin recirculatia externa si
racirea agentului termic din baie, intr-un schimbator de caldura exterior.

fig.1 Reprezentarea
schematica a
unui reactor
multitubular in
strat fix
 1- tevi de reactie

2- serpentina de racire (generator de abur)

3- agitator

4- baie de saruri topite

5- placa de distributie a tevilor

Reactorul utilizat este un vas cilindric, prevazut la partea inferioara cu un gratar de

distributie a gazelor.

In zonei de fluidizare se afla un schimbator de caldura in forma de U. Filtrele 4 servesc pentru

retinerea pulberii de catalizator antrenata de produsele de contact.Vaporii de nitrobenzen si
hidrogenul intra in reactor pe la partea inferioara a acestuia, sub gratarul de distributie.

Amestecul de reactie gazos (produsele de contact) trece prin filtrele 4 si iese din reactor pe la
partea superioara.Intrucat stratul fluidizat este caracterizat de coeficienti ridicati de transfer de
caldura, suprafata de racire necesara pentru eliminarea caldurii de reactie este mica si aceasta
permite folosirea schimbatorului in forma de U.

Schimbatorul de caldura prezinta avantajul compensarii termice bune a elementelor sale si

evitarii posibilitatii de patrundere a agentului de racire in stratul de catalizator, in cazul unor
neetanseitati la placa tubulara.

Acidul antranilic
Forula chimica C7 H 7NO2
Masa molara -137.14
Cristale de culoare alb-galbuie
Punct de topire :146-148° C
Punct de fierbere : 200°C
Foarte solubil in cloroform, piridina
Bine solubil in etanol, eter ,eterul etilic
Putin solubil in benzene
Utilizare
Produs utilizat în sinteza indigo și alte coloranți azo. Produsele derivate sunt utilizate în
fabricarea coloranților azo și a parfumurilor. Pentru parfumuri, cele mai importante sunt esterii
NH2C6H4COOR - și etilantranilat

Fluxul tehnologic

Fig.1 Fluxul tehologic al colorantilor

 Fig 2. Schema de fabricare a colorantilor

1. rezervoare de stocare pentru materiale de bază lichide

2, butoaie de stocare pentru materii prime solide;
3, vasul de diazotare;
4, navă componentă de cuplare;
5, mașină de gheață;
6, vas de cuplare;
7, vas de izolare;
8, prese de filtrare;
9, se filtrează la stația de tratare a deșeurilor;
10, uscătoare;
11, golirea coloranților;
12, instalație de purificare a aerului de ieșire.

Jachetele sau serpentinele sunt utilizate pentru încălzirea și răcirea prin circulația fluidelor cu
punct de fierbere ridicat (de exemplu, ulei fierbinte sau Dowtherm), abur sau apă fierbinte pentru
creșterea temperaturii, aer, apă rece sau saramură refrigerată pentru al reduce. Vasele neagreate
sunt adesea folosite pentru reacții în soluții apoase în care încălzirea este efectuată prin
introducerea directă a aburului și răcirea prin adăugarea de gheață sau prin schimbătoare de
căldură. Vasele de reacție acoperă în mod normal două sau mai multe etaje într-o instalație pentru
a facilita operarea. Produsele sunt transferate de la o piesă de echipament la alta prin curgere
gravitațională, pompare sau suflare cu aer sau gaz inert. Produsele solide sunt separate de lichide
în centrifuge, în cutii de filtrare, pe filtre cu bandă continuă și, cel mai adesea, în diferite modele
de prese de filtrare cu plăci și cu cadru sau cu plăci încastrate. Presele sunt îmbrăcate cu țesături
de bumbac, polipropilenă etc. Unele oferă canale separate pentru spălare eficientă, altele au
membrane pentru creșterea conținutului de substanțe solide ale presei prin presare pneumatică
sau hidraulică. Plăcile și ramele sunt realizate din lemn, fontă, dar, de obicei, cauciuc dur,
polietilenă sau poliester. Atunci când este posibil, intermediarii sunt utilizați pentru fabricarea
ulterioară a altor intermediari sau coloranți fără uscare din cauza economisirii costurilor de
energie și a pierderilor de manipulare. Această tendință este evidentă și în cazul coloranților.
Utilizarea tehnologiei membranelor cu tehnici cum ar fi osmoza inversă pentru a furniza soluții
colorante pure, de obicei apoase, a devenit mult mai răspândită. Coloranții produși și vânduți ca
lichide sunt mai sigure și mai ușor de manevrat și economisesc costurile energiei. Cu toate
acestea, în unele cazuri, produsele, de obicei sub formă de paste evacuate dintr-un filtru, trebuie
uscate. Chiar și cu optimizarea formei fizice, conținutul de apă al pastelor variază de la produs la
produs în intervalul de 20-80%. În cazul în care este necesară uscarea, se folosesc cuptoare cu aer
sau vid (în care produsul este împrăștiat pe tăvi), uscătoare rotative, uscătoare prin pulverizare
sau uscătoare de tambur mai puțin frecvente. Uscătoarele prin pulverizare au devenit din ce în ce
mai importante. Acestea necesită puțină forță de muncă și realizează uscarea rapidă prin suflarea
nămolurilor concentrate (de exemplu masele de reacție) printr-un orificiu mic într-un volum mare
de aer fierbinte. Colorantii , în special vopselele dispersate, care necesită măcinare umedă,
deoarece penultima etapă este deseori uscată în acest fel. În acest caz, standardizarea finală, adică
adăugarea de cantități dorite de agenți auxiliari și diluanți solizi, este efectuată în aceeași
operație. Etapa finală în fabricarea colorantului este măcinarea.În general, măcinarea uscată este
efectuată în morile de impact ; sunt generate cantități considerabile de praf și sunt disponibile
metode bine stabilite pentru a controla acest lucru.După finalizarea procesului de reacție chimică,
colorantul finit trebuie spălat pentru a îndepărta impuritățile și apoi uscat. Pulberea uscată poate fi
ambalată în tobe sau reconstituită cu apă pentru a forma o soluție de 20%.
Bibliografie
Kirk, Raymond E., and Donald F. Othmer. 1980. " Encyclopedia of Chemical Technology". New
York
Austen, George T., R. N. Shreve, and Joseph A. Brink. 1984." Chemical Process Industries". New
York
Herbst, W., Hunger, K. "Industrial Organic Pigments Production, Properties, Applications" 2003
Buxbaum, G. " Industrial Inorganic Pigments " 1998