Abuzul verbal este una dintre cele mai des intalnite forme abuz, aceasta constand

in jigniri,sub forma injuraturilor, insultelor, tachinarilor, amenintarilor,etc.

Motivul pentru care este una dintre cele mai raspandinte forme de abuz este acela
datorat subtilitatii si neputintei de pedepsire de catre lege sau alte organe a
acestei forme de abuz,adica mai pe scurt alta este sa acuzi pe cineva de violenta si cu
totul altceva sa acuzi pe cineva ca te-a jignit sau amenintat, abuzul verbal este mult mai
greu de dovedit si pedepsit.
Foarte important de retinut este faptul ca abuzul verbal nu are ca si conditie ca imagine
patata, agresata sa apartina neaparat victimei, aceasta putand apartine si persoanelor
aproapiate acesteia ( ex: cuvinte defaimatoare aduse asupra sotului victimei )
Forme ale abuzului verbal
1) Jignirea.
Aceasta forma de abuz poate fi regasita prin atingerea onoarei si a imaginii victimei a
stimei fata de sine ce poate avea loc in privat sau cu consecinte mai daunatoare in
public.
Jignirea poate fi savarsita prin:
a. insulte, adica prin adresarea unor cuvinte ce pun victima abuzului intr-o postura ce
ii afecteaza imaginea de sine sau imaginea sa in fata celor din jur, cuvinte ce aduc
atingere imaginii victimei sau a celor apropiati ei.
Ar fi interesant sa aflam daca scaderea prestigiului victimei este o conditie obligatorie
pentru savarsirea acestui timp de abuz. Jignirea poate sa mai aiba loc asa cum am
precizat mai sus.
b. injuraturi, adica prin adresarea unor cuvinte obscene victimei ce au legatura cu
imaginea ei sau a celor apropiati ei.
Abuzul verbal prin injuraturi poate fi considerat tot o forma de insulta, diferenta dintre cele
doua forme fiind prezenta cuvintelor catalogate drept obscene in cazul abuzului prin
injuraturi.
c. O ultima forma de abuz prin jignire este cea a tachinarilor, glume “proaste” ce au ca
tinta imaginea victimei sau a celor apropiati ei.
Tachinarea poate fi catalogata drept o forma de insulta, factorul ce insa le diferentiaza fiind
acela ca intentia agresorului nu este aceea de a pune victima intr-o situatie penibila, am
putea spune ca tachinarea este o forma de insulta savarsita din culpa.
2. Amenintarea
Mergand mai departe cu forme de abuz sub forma verbala descoperim amenintarea.
Conform Codului Penal al Romaniei, ce incrimineaza infractiunea de amenintare in art.193,
amenintarea este fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unui infraciuni sau a unei
fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului a sau a unei peroane aproapiate, de
natura sa o alarmeze, vedem aici conditia alarmarii victimei prin savarsirea abuzului.
O problema interesata care s-ar putea pune este aceea daca santajul poate fi considerat un
abuz verbal. Tot Codul Penal al Romaniei ne lamureste in acest sens, el specificand in
art.194 infractiunea de santaj este constrangerea unei persoane prin violenta sau
amenintare sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva. Deci putem incadra infractiunea
de santaj comisa prin amenintare verbala ca si un abuz verbal.
Consecinte
Consecintele unui astfel de abuz pot fi de natura psihologica si sociologica, s-ar putea
crede ca din fericire aici neavand parte de un abuz fizic nu regasim si consecinte medicale,
insa realitatea este alta.
In categoria consecintelor psihologice regasim urmatoarele consecinte
 Scaderea stimei si a imaginii de sine, a respectului pentru propria persoana. In cazul
abuzurilor repetate prin insulte mai ales, agresorul “convinge” cu timpul victima ca
spusele acestuia sunt adevarate, asta ducand cu timpul la o scadere majora a parerii
 despre sine a victimei, acest lucru afecteaza foarte mult vointa victimei de a face lucruri
in viata, creaza o demoralizare cu efecte nocive pentru viata si sanatatea victimei.
 Dorinta de revolta, intalnita in special in cazurile abuzurilor savarsite de agresori ce
exercita o autoritate asupra victimei ( superior la loc de munca, profesor intr-o unitate
de invatamant, partener de viata, parinte, frate/sora,supraveghetor,tutore,curator ), in
acest caz victima incearca sa “tina” in ea cand mai mult dorinta de a riposta, acest lucru
ducand la o repulsie cu efecte dintre cele mai nefaste.
 Lipsa de comunicare, introvertire: victima adunand in ea diverse frustrari si emotii
negative datorate indurarii acestor abuzuri, resimte instinctiv dorinta de a se “inchide “
in ea, de a nu comunica cu nimeni, aceasta consecinta fiind in stransa legatura cu prima
consecinta discutata, datorata unei lipse de “pofta” de viata.

Consecinte din punct de vedere sociologic: Acestea fiind in stransa legatura cu
consecintele psihologice,putem ragasi aici
 Introvertirea victimei: lipsa de dorinta a acesteia de a “iesi in lume, datorata lipsei
respectului de sine, a demoralizarii, a amenintarilor agresorului prin ai interzice victimei
de a iesi in lume, de a se vedea cu persoanele aproapiate
Despre cauzele acestui tip de abuz am incercat sa discutam la inceputul acestui articol,
unde am precizat ca unele dintre cauze ar fi imposibilitatea de pedepsire a autorului prin
inexistenta unei baze legale ( ex: tachinarea ) sau a unui mijloc de proba pentru dovedirea
abuzului.
O alta cauza ar putea fi chiar toleranta victimei asupra abuzului, aceasta considerand
jignirea sau amenintarea ca pe un fapt minor ce poate fi trecut cu vederea.
O alta cauza majora este pasivitatea organelor ce detin autoritatea pedepsirii unui
astfel de abuz ( politie, superiorul la loc de munca munca, directorul unitatii de
invatamant, etc ) sau a persoanelor cu autoritate in fata agresorului ( parintii, bunici, frati
mai mari, etc )
Ce este de facut?
O modalitate prin care acest timp de abuz poate fi inlaturat este acela ca victima sa isi
ceara respectarea dreptului ei la demnitate, prestigiu si onoare in cazul jinirilor si
a dreptului de a face sau a nu face ceva si a dreptului la o viata lipsa de teama in
cazul amenintarii sau a santajului.
Codul Penal Roman incrimineaza infractiunea de insulta si calomnie in art.205, infractiunea
de amenintare si santaj in art 193 respectiv 194 Cod Penal.. Victima putandu-se
adresa si instantelor civile pentru a cere daune morale.
Se spune ca un cuvant doare mai mult ca o palma, asa cum o rana in suflet se vindeca
mai greu ca o rana pe corp.
Gandind din punct de vedere psihologic cuvintele raman adanc impregnate in memoria
noastra subconstienta, amintindu-ne de ele atunci cand ne este lumea mai
“draga”.
Cuvinte ce ne pot bantui intreaga viata mai ales daca sunt rostite de persoane ce
au sau au avut o mare influenta asupra noastra, cum ar fi parinti, partener de viata,
copii, frati, etc.
Asa cum spunea Octavian Paler in al sau “interviu cu Dumnezeu” in care spune ca dureaza
doar cateva secunde sa deschidem rani profunde in inima celor pe care ii iubim si ca
dureaza mai multi ani pentru ca aceastea sa se vindece.
sursa aici: http://anti-abuz.blogspot.ro/2012/05/abuzul-verbal.html