Idolatrizarea capacitătilor, a întelepciunii si destinului.

Când sufletul s-a ancorat în teluric, bolile si moartea sunt iminente. Din acest motiv Moise îi
omora pe cei care se închinau la vitelul de aur. în comportarea lor incorectă se ascundea deja
degenerarea si disparitia poporului. Cum se poate stabili dacă sufletul s-a atasat sau nu de teluric
?
Foarte simplu : după agresivitate Să spunem că sufletul meu este robit de bani. Automat,
indiferent dacă vreau sau nu, îmi apar o serie de stări emotionale. Voi dispretui pe cei care nu au
bani si voi invidia pe cei cu bani mai multi. îl voi urî pe cel care mă va jefui, îmi voi reprosa că nu
am fost în stare să câstig mai mult. Voi regreta amarnic si mă voi consuma dacă voi pierde o
sumă mare, mă voi teme tot timpul să nu fiu păgubit si mă voi gândi numai la bani. Sufletul îmi va
fi ancorat în teluric. îmi rămân doar trei posibilităti: fie pierderea banilor, fie o boală gravă, fie
moartea.
Mecanismul blocării agresivitătii care pătrunde în suflet functionează perfect. Paradoxal este
faptul că pierderea banilor este cea mai usoară formă de blocare, dar ea se receptează cel mai
greu. Dacă sufletul meu s-a atasat de bani, viata mi se salvează prin intermediul unui om care mă
pradă sau care mă împiedică să câstig. Aici totul este determinat de reactia internă fată de cele
întâmplate: putinta de a accepta situatia si de a-i multumi lui Dumnezeu înseamnă purificarea
sufletului. Dacă eu încep să urăsc si să blamez, înseamnă că nu am acceptat salvarea si
purificarea. Intră în functiune cel de-al doilea regim - boala. Dacă nici acest lucru nu ajută, sufletul
se purifică prin moarte.
La exterior eu comunic cu oamenii, dar în interior cu Dumnezeu. De aceea în interior trebuie să
primesc plin de multumire orice pierdere ca pe o purificaie. La exterior nu trebuie să accept
situatia, trebuie s-o am sub control si să mi-o subordonez, dar în interior am dreptul doar s-o
accept total si să-i multumesc lui Dumnezeu pentru aceasta. Reactia interioară este cea
determinantă. De aceea, crestinul se roagă.,. el trebuie
să-i multumească lui Dumnezeu pentru toate necazurile si bolile prin care i se purifica sufletul
Dacă sufletul meu s-a atasat de bunurile pământesti, apar dispretul, invidia ... înainte nu
întelegeam de ce este interzisă zugrăvirea lui Dumnezeu.
Pentru ca să nu-l căutăm pe Pământ. Oamenii au înteles că bunurile materiale nu sunt lucrul cel
mai important, că banii nu se pot lua în mormânt si că întâi trebuie să te gândesti la suflet si abia
după aceea la ceea ce vezi în jurul tău. Dar oamenii nu stiau că fericirea pământească poate fi
întruchipată de omul iubit, de familie, de simtul datoriei. _Atasarea_de toate acestea,
neînŃelegerea a ceea ce trebuie pus pe planul al doilea
provoacă multe boli. Dacă m-am atasat de familie, de relatii, voi începe să dispretuiesc, să urăsc,
să mă tem, să invidiez. Invidia si gelozia sunt identice din punct de vedere bioenergetic si cu -cât
mai stabile vor fi relatiile, cu atât mă voi lega mai puternic de ele si voi deveni cu atât mai agresiv.
De aceea, oricât ar părea de ciudat, gelozia se vindecă prin certuri, prin despărtiri. Omul iubit,
care mă va trăda, mă va părăsi sau se va certa cu mine, îmi va salva în acest fel sănătatea si
viata dacă eu voi reusi să receptionez toate acestea ca pe un dat de la Dumnezeu. Dacă m-am
atasat de simtul datoriei sau de serviciu, îi voi dispretui pe cei care muncesc prost, mă voi uri pe
mine sau pe altii dacă voi face ceva rău. Voi blama în permanentă pe cei care mă împiedică să
lucrez sau mă însală, am să mă tem să însel pe cineva. Cu cât voi face mai mult acest lucru, cu
atât voi avea mai multe neplăceri la locul de muncă si cu atât mai mult îi voi însela pe altii.
Mecanismul karmei functionează cu virtuozitate. Să presupunem că-i dispretuiesc pe cei care
lucrează prost. Atasamentul fată de locul de muncă îmi creste si capătă un caracter ciclic. Asta
înseamnă că acest program se va intensifica si la copiii mei. Dacă acest atasament depăseste
limita critică, copiii îsi vor pierde tot timpul locul de muncă pentru a supravietui. E un paradox. Eu
îi dispretuiesc pe cei care nu vor să muncească, prin urmare, nici copiii mei nu vor dori să
muncească. îl dispretuiesc pe cel care n-a fost în stare să câstige bani, la copiii mei acest lucru
se va manifesta si mai puternic. înseamnă că, pentru a nu li se înnegri sufletele, ei nu vor avea
voie în această viată să aibă bani.Tot ceea ce dispretuiesc in aceasta viata, tot ce urasc si
blamez va fi prezent la copiii mei, dacă nu voi fi în stare să mă opresc la timp. De aceea
priceperea de a-mi controla propriile stări emotionale daruieste sănătate si fericire urmasilor
mei.Stiinta de a lua orice situatie ca pe un dat de la Dumnezeu, inseamna ca voi avea copii si
nepoti sanatosi si fericiti.
Când am efectuat cercetările, am înteles ce a avut în vedere Iisus Cristos când spunea: „Dacă te-
au lovit peste obraz, întoarce-l si pe celălalt". Toate poruncile lui Cristos sunt adresate sufletului
si nu trupului, iar logica spiritului este opusă 'logicii trupului . Asadar, toate bunurile materiale,
serviciul, simtul datoriei, familia, oamenii dragi, toate acestea, dacă sunt puse mai presus de
Dumnezeu, dau boli si moarte.
Pierzahd tot ceea ce ne leagă de Pământ, ne purificăm structurile spirituale. Si constientizarea
faptului că tot ceea ce este pământesc va rămâne aici si acceptarea acestui fapt purifică sufletul.
Iată de ce anticii spuneau: „Aminteste-ti că vei muri! ". Dacă fericirea noastră este legată de
trupul nostru, atunci, prin demolarea trupului, ea se pierde. Mai rămâne oare ceva după năruirea
trupului? Da, rămâne.
Este vorba de capacităŃi, calităti sufletesti, întelepciune si destin care dăinuie cinci până la sapte
vieti, întelepciunea dăinuie patruzeci-patruzeci si cinci de vieti. Destinul dăinui patruzeci si-nouă
de vieti. Si chiar dacă toate acestea nu apartin trupului ele constituie fericirea pământească. Cum
se poate afla dacă sufletul s-a atasat de ele? După aceeasi agresivitate. Dacă îl invidiez pe unul
mai dotat, dacă mă blamez pentru ceva ce n-am reusit să fac, mă supăr pe cel care m-a numit
incapabil, îl urăsc si îl condamn pe cel care mă împiedică să-mi etalez calitătile, prin aceasta mă
atasez de capacităti. Aceste_ stari emotionale sunt deosebit de periculoase în perioada nasterii
copiilor. Dacă dispretuiesc pe cineva din cauza absentei capacitătilor, copiii mei vor fi lipsiti total
de acestea. Acelasi lucru se întâmplă si în cazul calitătilor sufletesti. Ele sunt tot un fel de fericire
pământească, de bogătie. Dacă îi voi dispretui pe cei care nu le au, adică pe ticălosi si nemernici,
fac din urmasii mei niste ticalosi si nemernici. Atasamentul fată de acestea aduce boli si moarte,
pentru că ele nu pot fi suprimate dintr-o dată.
îmi amintesc de o întâmplare la consultatie. Unei bolnave de cancer îi explicam cauzele bolii:
- Semetia, inacceptarea situatiilor traumatizante constituie principiul celulei canceroase. Dacă
celula uită de organism, ea este supusă distrugerii. Sufletul devine semet si agresiv când el se
lipeste de Pământ. Cu cât mai puternic este atras sufletul de Pământ, cu atât este mai mică
putinta sa de a accepta o situatie traumatizantă. Si, în locul purificării interioare, apare ca răspuns
agresivitatea orientată către mine sau către altii.
- La nivelul fin, acest lucru devine periculos pentru Univers si, de aceea, el trebuie blocat.
Semetia dumneavoastră a depăsit linia rosie, din care cauză a fost declansată blocarea prin
boală. Dar semetia vă este alimentată de acel ceva de care sunteti mai legată pe Pământ:
calitătile sufletesti.
- Cum să înteleg toate astea? s-a mirat femeia.
- îi dispretuiti pe ticălosi si nemernici si-i urâti pe cei care nu se poartă corect cu dumneavoastră.
Din moment ce sunteti atasată de calitătile sufletesti, pentru a vă salva viata si sănătatea ati fost
înconjurată de oameni care nu se poartă corect cu dumneavoastră sau care vă învinuiesc de
incorectitudine. Dacă dumneavoastră n-ati mai urî, nu v-ati mai simti jignită, n-ati mai acuza si n-
ati mai dispretui pe nimeni, sufletul dumneavoastră si cel al urmasilor s-ar purifica.
Dumneavoastră a{i procedat tocmai pe dos. V-ati întinat astfel nu numai sufletul dumneavoastră,
ci si sufletele copiilor si nepotilor dumneavoastră.
- Asta înseamnă că, blamându-i pe ticălosi, i-am transformat în ticălosi pe copiii si pe nepotii mei?
- Da, asta asa e.
După o scurtă pauză, femeia a continuat:
- în urmă cu o săptămână am fost la control la Institutul de Oncologie. A venit să mă ia cu masina
un nepot si o doctorită m-a rugat s-o ducem până la gară. Nepotul n-a zis nimic, dar, când
doctorita a coborât, mi-a atras atentia că, dacă mai promit cuiva că-l duc cu masina, voi pleca
până în oras pe jos.
- Atasamentul dumneavoastră fată de calitătile sufletesti, îi explic eu, constituie 30%, dar pericolul
mortal este de 50%. La fiul si nepotul dumneavoastră atasamentul este de 90%, iar pericolul
mortal este de 70%.
Deci, pentru a supravietui, ei trebuie să fie ticălosi.
Femeia mă priveste si apoi îmi spune fără grabă:
- StiŃi ce mi-a spus fiul meu? „Când ai să crapi si tu odată?"
- în primul rând nu trebuie să-i condamnati. Ei se poartă asa cu dumneavoastră pentru a vă
purifica sufletul, pe al dumneavoastră si pe al lor, fără ca măcar să-si dea seama de acest lucru.
Când ei se poartă incorect fată de dumneavoastră, vi se purifică sufletul, dacă dumneavoastră
receptionati acest lucru ca pe un dat de la Dumnezeu. La nivelul câmpului sunteti un tot unitar,
deci se purifică sisufletele lor. Cu cât vă vor scuipa mai mult, cu cât veti primi cu mai multă
smerenie toate acestea, cu atât mai repede vă veti vindeca. Prin boala dumnea voastră veti
răscumpăra nu numai propria comportare, ci si ceea ce le-ati transmis copiilor si nepotilor.
Neacuzându-i, vă veti salva si pe dumneavoastră si pe ei.
Ca să vă vindecati total, trebuie să procedati în felul următor:
1. Să vă revizuiti întreaga viată si atitudinea fată de toate cele întâmplate. Tot ceea ce ati
considerat ca fiind neplăceri, umilinte, fapte josnice îndreptate împotriva dumneavoastră au fost
de fapt prilejuri de purificare a sufletului. Asumati-le si multumiti-i lui Dumnezeu pentru ele.
2. Ar trebui să începeti o viată nouă si să-i cereti iertare lui Dumnezeu pentru momentele când ati
condamnat pe cineva, când v-ati simtit jignită, când ati urât oamenii, pentru că v-ati pus propria
demnitate si calitătile sufletesti mai presus de Dumnezeu. Cereti-vă iertare pentru că ati pus
pământescul mai presus de Divin, că ati transmis aceste lucruri copiilor si nepotilor. Rugati-vă în
dragostea pentru Dumnezeu si, când vă rugati, spuneti că îl iubiti pe Dumnezeu mai mult decât
pe sine si decât orice reprezintă pentru dumneavoastră fericirea pământească. Si tot ce s-a
întâmplat luati-o cu multumire si dragoste ca pe vointa Lui.
Femeia si-a luat rămas bun si a plecat, iar eu am început să mă gândesc ce înseamnă pentru
omenire cresterea bruscă a bioenergiei si ignorarea logicii Divine.
- S.N. Lazarev