You are on page 1of 70

CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA
SISTEMULUI DIGESTIV

Definite :
Sistemul digestiv reprezintă ansamblul morfologic şi funcţional de organe ce
realizează digestia şi absorbţia alimentelor, precum şi evacuarea reziduurilor
neasimilabile.

Sistemul digestiv este alcătuit din :

1.1.Tubul digestiv care la rândul său este alcătuit din următoarele componente:
1 Cavitatea bucală
2 Faringele
3 Esofagul
4 Stomacul
5 Intestinul subţire
6 Colonul şi rectul

2.Glande anexe care sunt următoarele:


1 Ficatul
2 Pancreasul
3 Căile biliare extrahepatice

Figura 1

-7-
1.1 TUBUL DIGESTIV

1.1.1 Cavitatea bucală reprezintă primul segment al tubului digestiv şi


posedă următoarele funcţii: digestivă, respiratorie, fonaţie, intervine în mimică şi
limbaj articulat.

Figura 2

Localizare : ocupă etajul inferior al craniului visceral. Este cuprinsă între:


 fosele nazale situate superior;
 regiunea superioară a gâtului, situat inferior;
 orificul bucal sau gura, prin care comunică cu exteriorul;
 faringele cu care comunică prin istmul faringian.

Când gura este închisă, cavitatea bucală este virtuală, ea devine reală când
gura este deschisă sau când limba este aplicată pe planşeul bucal.
Este formată din două compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare:
a) Vestibulul bucal, care are un perete antero-lateral format din buze şi obraji şi un
perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolo-dentare.

-8-
b) Cavitatea bucală propriu-zisă este delimitată astfel:
 superior → bolta palatin, care o separă de fosele nazale;
 inferior → planşeul bucal, format în principal din muşchi; la acest nivel se
găsesc glandele salivare sublinguale;
 antero-lateral → arcadele alveolo-dentare;
 posterior → este reprezentat superior, de valul palatin şi inferior, de istmul
faringian prin care continuă cu faringele.

Cavitatea bucală este ocupată în mare parte de limbă, care este un organ
musculo-membranos mobil situat pe planşeul bucal.

1.1.2 Limba

Figura 3

Limba are rol în :


 Masticatie
 Deglutiţie
 Supt (la sugari)
 Limbaj
Limba are două porţiuni:
 verticală = rădăcina limbii, fixată pe mandibulă şi osul hioid prin muşchi;
 orizontală = corpul limbii care este mobil.

-9-
Faţa inferioară a corpului limbii se fixează pe planşeul bucal printr-o plică
mediană mucoasă = frâul limbii.
Pe faţa dorsală a limbii până la şanţul terminal, se găsesc papilele gustative,
cu rol în recepţionarea senzaţiilor gustative şi tactile:
 vârful limbii→ gustul acid şi dulce;
 marginile limbii→ gustul acid, dulce şi sărat;
 baza limbii→ gustul amar.

1.1.3 Dinţii sunt organe dure, de culoare alb, fixaţi în alveole şi situaţi în
arcadele alveolo-dentare. Dinţii au rol mecanic în digestia bucală intervenind în
sfărâmiţarea alimentelor. Împreună cu muşchii masticatori şi articulaţia
temporomandibulară , alcătuiesc aparatul masticator. Au aspect şi forme diferite în
funcţie de rolul pe care îl au în procesul de masticaţie, astefl încât:

Figura 4

 Incisivii → situaţi pe central pe arcada dentară, taie alimentele;


 Caninii → situaţi lateral de incisivi, au rolul de a sfâşia alimentele;
 Premolarii → situaţi lateral de canini, au rolul de a strivi alimentele;
 Molarii → situaţi postero-lareral de premolari, au acelaşi rol că şi
premolarii.
Omul are două dentiţii:
 Dentiţia temporară → dinţii sunt mai mici, iar la naştere sunt ascunşi în
aleveoli sub mucoasă. Dinţii temporari care erup după 6 luni de la naştere
sunt în număr de 20, câte 10 pe fiecare arcadă.
 Dentiţia definitivă sau permanentă. → Încă de la vârsta de 5 ani, dinţii
permanenţi apar sub dinţii de lapte şi se apropie de alveole. Dinţii

- 10 -
permanenţi care apar succesiv între 6 şi 13 ani sunt în număr de 32, câte
16 pe fiecare arcadă

Figura 5

1.1.4 Glandele salivare

Glandele salivare sunt glande anexe ale cavităţii bucale ce intervin în


procesul digestiei prin produsul lor de secreţie care este saliva.
Saliva are acţiune mecanică de îmbibare a bolului alimentar şi acţiune
chimică, prin enzima pe care o conţine – amilaza salivară.
Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase, al căror canal excretor se
deschide la suprafaţa mucoasei bucale.
a) Glanda parotidă este o glandă voluminoasă situată retromandibular,
ocupând loja cu acelaşi nume. Secreţia acestei glande este de tip seros.
b) Glanda submandibulară ocupă loja cu acelaşi nume, delimitată de muşchi şi
de faţa inferioară a mandibulei. Este o glandă cu secreţie de tip sero-mucos (mixt).
c) Glanda sublinguală se găseşte în planşeul bucal, de o parte şi de altă a
frâului limbii. Este o glandă exocrină cu secreţie tot de tip sero-mucos mixt.

1.1.5 Faringele

Este un organ musculo-membranos la nivelul căruia se intersectează calea


respiratorie cu cea digestivă. Faringele este situat astfel:
 anterior coloanei vertebrale;
 posterior de fosele nazale, cavitatea bucală şi laringe.

- 11 -
Limita superioară o formează baza craniului, iar cea inferioară corespunde
orificiului superior al esofagului cu care se continuă.

1.1.6 Esofagul

Este segmentul tubului digestiv cuprins între faringe şi stomac.


Limita superioară este reprezentată de planul care trece prin vertebra C6.
Limita inferioară se găseşte la nivelul orificiului cardiei prin care comunică
cu stomacul.
În funcţie de regiunile prin care trece, esofagului i se descriu 3 porţiuni:
a) esofagul cervical – până la orificiul superior al toracelui;
b) esofagul toracal – până la diafragmă
c) esofagul abdominal– până la cardia.
Lungimea esofagului este cuprinsă între 25-32 de cm şi are un calibru care
variază între 10 şi 22 mm.

1.1.7 Stomacul

Definitie :
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat între esofag şi
duoden. Este aşezat în etajul superior al cavităţii abdominale, între diafragm, ficat,
colon transvers şi peretele abdominal, ocupând loja gastrică.

Figura 6

- 12 -
Configuraţia externă a stomacului

Zona de protecţie a peretelui abdominal ocupă:


 o parte din epigastru;
 cea mai mare parte a hipocondrului stâng.

În ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are o formă de cârlig cu:


 porţiune lungă verticală;
 o porţiune scurtă, orizontală orientată spre dreapta.

Stomacul are două feţe, două margini şi două extremităţi:


Feţele stomacului sunt:
 una anterioară şi una superioară care sunt orientate în plan frontal.

Marginile stomacului sunt :


 dreapta sau mica curbură cu concavitatea spre dreapta şi superior;
 stânga sau marea curbură cu concavitatea spre stânga şi inferior.

Extremităţile stomacului:
 superioară = orificiul cardia
 inferioară = orificiul piloric

Anatomo-funcţional stomacul are două porţiuni:


 verticală sau digestivă
 orizontală sau de evacuare.

Structura stomacului

Cuprinde cele patru tunici întâlnite la tubul digestiv:


1. Tunica seroasă reprezentată de peritoneul visceral;
2. Tunica musculară care este formată din fibre musculare;
3. Tunica submucoasă care conţine vasculo-nervoasă;
4. Tunica mucoasă care căptuşeşte faţa internă a organului.
Mucoasa formează numeroase cute sau plici mucoase, care sunt mai
accentuate când stomacul este gol sau se contractă. Mucoasa este formată dintr-un
epiteliu de înveliş cilindric simplu, un aparat glandular, şi o musculatură a
mucoasei.
Glandele gastrice se împart în:
1. Glande fundice → care secretă pepsinogenul , factorul Castle şi HCl
2. Glande cardiale → care secretă mucus
3. Glande pilorice → secretă tot mucus

- 13 -
Vascularizaţia stomacului
1. Vascularizaţia arterială este dată de ramurile trunchiului celiac din care
formează 2 arcade vasculare, una pentru curbură mare şi alte pentru curbură mică.
2. Vascularizaţia venoasă este tributară venei porte.

Inervaţia stomacului
1. Parasimpatica prin nervul vag cu rol excitomotor şi secretor.
2. Simpatică prin plexul celiac cu rol inhibator.

Figura 7

- 14 -
1.1.8 Intestinul subţire
Este cel mai lung segment al tubului digestiv şi organul cel mai important în
procesul digestiei prin funcţia motorie, secretorie şi de absorţie.

Localizare
Se întinde de la sfincterul piloric până la valvula ileocecală unde se continuă
cu intestinul gros.

Figura 8

Intestinul subţire prezintă două porţiuni:


1. Duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este cuprins
între sfincterul piloric şi unghiul duodeno-jejunal.
Are o lungime de 25-30 cm şi are formă unei potcoave.
2. Jejuno-ileonul reprezintă porţiunea mobilă a intestinului subţire. Este
cuprins între flexură ileocecală şi are lungimea de 6-8 m, din careă este cudat,
formând ansele intestinale.

1.1.9 Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digesiv. Se întinde de la nivelul valvulei ileo-


cecale până la orificiul anal. Intestinului gros i se descriu mai mule segmente:
1. Cecul sau apendicele cecal ce comunică cu ileonul.
2. Colonul ascendent se întinde până sub faţa inferioară a ficatului de unde se
cudează formând unghiul colic drept sau hepaic pentru a se continua cu colonul
transvers.
3. Colonul transvers este situat între unghiul colic drept şi unghiul colic
stâng de unde se continuă cu colonul descendent.
4. Colonul descendent coboară pe peretele abdominal stâng până la nivelul
crestei iliace stângi de unde se continuă cu sigmoidul.
5. Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil şi ocupă fosa
iliacă stângă şi o parte din bazin.

- 15 -
6. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros şi al tubului digestiv.
Rectul se termină la nivelul orificiului anal.

Intestinul gros are o lungime de 1,60 cm. Se deosebeşte de intestinul subţire


prin:
→ dimensiuni, lungime şi calibru;
→ fixaţie parţială la nivelul trunchiului;
→ dispoziţia în cadru, în jurul anselor intestinale;
→ configuraţia externă.

Figura 9

Structura internă a intestinului gros


Peretele colonului conţine aceleaşi patru tunici:
1. Tunica
2. Tunica musculară
3. Tunica submucoasa
4. Tunica mucoasă

- 16 -
1.2 Glandele anexe ale tubului digestiv

1.2.1 Pancreasul este un organ retroperitoneal, dispus astfel:


→ anterior coloanei lombare,
→ posterior stomacului,
→ între duoden şi splină.

Figura 10

Pancreasul are formă alungită, cu axul mare orizontal. Este o glandă cu


secreţie mixtă exocrină şi endocrină.
Pancreasul exocrin este o glandă acinoasă , al cărui produs de secreţie sunt
enzimele digestive (tripsină, chimotripsină ).
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans înconjurate de o
reţea capilară sinusoidală în care se varsă produşii de secreţie, hormonii, insulină şi
glaucagonul care au rol în reglarea metabolismului glucidic.

1.2.2 Ficatul este o altă glandă anexă a tubului digestiv.


Este aşezat în etajul abdominal superior, ocupând loja hepatică. Este delimitat
astfel:
→ superior de diafragm;
→ inferior de colonul drept şi stomac.

- 17 -
Figura 11

Configuraţia ficatului
Ficatul are două fete:
→ inferioară;
→ superioară;

Are două margini:


→ anterioară ascuţită în raport cu marginea costală;
→ posterioară în raport cu diafragmul;

Prezintă patru lobi:


→ anterior;
→ posterior;
→ stâng;
→ drept;
Structura ficatului :
Este alcătuit dintr-o stromă conjunctivă şi celule hepatice.

- 18 -
Vascularizaţia ficatului:
→ nutritivă – asigurată de arteră hepatică;
→ funcţională – dată de venă portă.

1.2.3 Căile biliare extrahepatice


Aparatul excretor al bilei este alcătuit din căile care transportă produsul de
secreţie al ficatului – bila – de la ficat la intestin.

1.2.4 Peritoneul
Este o membrană seroasă care acoperă pereţii cavităţii abdomino-pelvine şi
organele că se găsesc aici.

1.3 Fiziologia digestiei şi absobtiei

Digestia reprezintă totalitatea proceselor pe care alimentele le suportă în


trecerea prin tractul digestiv pentru a fii absorbite.

1.3.1 Digestia bucală


Digestia începe în cavitatea bucală unde alimentele introduse suferă procesul
de fărâmiţare numit masticaţie, după care sunt îmbibate cu salivă şi transformate în
bol alimentar. Secreţia salivară este continuă, dar mai abundentă în cursul
alimentării când devine mai vâscoasă. Saliva este secretată în mod reflex.
Masticaţia reprezintă procesul prin care alimentele introduse în cavitatea
bucală suferă procesul de fărâmiţare mecanică. La procesul de fărâmiţare participă:
→Dinţii :
→ incisivii – cu rol de tăiere a alimentelor;
→ caninii – cu rol în sfâşierea alimentelor;
→ premolarii – care au rolul de sfărâmă;
→ molarii – cu acelaşi rol că şi premolarii

→ Mişcările mandibulei , limbii, buzelor şi obrajilor

Deglutiţia constă în trecerea bolului alimentar din cavitatea bucală prin faringe
şi esofag, în stomac.
Deglutiţia cuprinde 3 timpi:
1. bucal
2. faringian
3. esofagian

Deglutiţia este reglată pe cale nervoasă. Primul timp este voluntar, iar ceilalţi
doi sunt reflexi.
- 19 -
1.3.2 Digestia gastrică
Stomacul este un organ cavitar în care alimentele sunt depozitate timp
îndelungat pentru a putea fi amestecate cu sucul gastric şi transformae într-o formă
acceptabilă pentru intestin adică în chim gastric. Prin mişcările stomacului, chimul
gastric este evacuat în duoden. Transformările pe care alimentele le suferă în
stomac sunt rezultatul acţiunii enzimelor din sucul gastric şi cel al mişcărilor
stomacului.
Sucul gastric este un lichid clar, incolor sau uşor opalescent cu puternică
reacţie acidă (ph= 1 - 1,5). Este secretat de glandele gastrice în cantitate mare în
perioadele digestive (1 – 2 l/zi) şi este absent sau foarte scăzut în perioadele
interdigestive.
Este format în mare parte de HCl , iar în afară de acesta, sucul gastric conţine
şi enzime:
 pepsină, care este cea mai importantă enzimă a sucului gastric. Ea
transformă proteinele în substanţe mai simple – polipeptide sau peptone;
 labfermentul – are importanţă la sugar, împiedicând trecerea rapidă a
laptelui din stomac în intestin;
 lipaza gastrică este întâlnită numai în stomacul copilului;
 lipozomul
 factorul intrinsec Castle sau antianemic;
 mucină care are rol protector nervos şi umeral.

Gastrina este o substanţă secretată de celulele parietale gastrice. Aceasta


stimulează formarea de HCl, pepsină şi în mică măsură motricitatea stomacului.
Controlul secreţie gastrice se face în trei faze:
1. faza cefalică : contactul alimentelor cu mucoasă bucală declanşează reflex o
creştere a cantităţii de secreţie gasrică. De asemenea stimulii vizuali, olfactivi sau
auditivi pot determina o creştere a secreţiei gastrice.
2. faza gastrică: este declanşată de pătrunderea alimentelor în stomac. Durează
3-4 ore, timp în care alimentele rămân în stomac şi are loc digestia gastrică.
3. faza intestinală: este determinată de prezenţa chimului gastric în duoden.
La acest nivel volumul secreţiei gastrice este foarte scăzut şi sărac în acid.

1.3.3 Digestia intestinală


Digestia începută în cavitatea bucală este continuată în stomac şi terminată,
finisată în intestinul subţire. La digestia intestinală paricipă:
1. Sucul pancreatic ( în cantitate de 1200-1500 ml pe zi)
2. Bila ( în cantitate de 500-1000 ml pe zi)
3. Sucul intestinal propriu-zis ( în cantitate de 1800 ml pe zi)
Sucul pancreatic

- 20 -
Este produsul de secreţie al pancreasului exocrin. El se vărsă în duoden prin
canalul Santorini şi Winrsung. Sucul pancreatic are bogat conţinut enzimatic dintre
care cele mai importante sunt:
a) tripsină → desface polipeptidele în di- , tri- şi dite-trapeptide;
b) lipaza pancreatică → descompune glicerina în grăsimi şi acizi graşi;
c) amilaza pancreatică descompune amidonul crud până la maltoză.

Bila
Este produsul de secreţie hepatică. Nu este un suc digestiv propriu-zis pentru
că nu conţine enzime. Singura enzimă biliară pe care o conţine este fosfataza
alcalină. Bila mai conine:
→ săruri biliare
→ pigmenţi biliari
→ colesterol
Bila intervine în absorbţia grăsimilor şi vitaminelor liposolubile (A, D, K), în
eliminarea unor substanţe şi are efect laxativ.
Sucul intestinal propriu-zis
Sucul intestinal este secretat de celulele intestinale. În compoziţia să intră
mucus, electroliţi, apă şi enzime.

1.3.4 Absorbţia intestinală


Este procesul prin care produşii de degradare ai substanţelor nutritive trec prin
epiteliul intestinal în sânge sau limfă.
Glucidele sunt ingerate sub formă de polizaharide şi dizaharide. Ele sunt
absorbite ca monozaharide prin transport activ, cu consum de energie, direct în
sânge.
Proteinele se pot absorbi ca atare, cum este cazul absorbţiei unor anticorpi
conţinuţi în colostru. Cea mai mare parte a proteinelor sunt absorbite ca aminoacizi
prin transport activ direct în sânge.
Lipidele sunt ingerate sub formă de trigliceride, fosfolipide şi colesterol.
Aceste grăsimi sunt descompuse până la glicerol si acizi graşi şi absorbite prin
celula inestinală în circulaţia limfatică de unde trec în sânge. Apa se absoarbe pasiv
prin difuziune. În 24 de ore în intestin se absorb 10 litri de apă.

1.3.5 Fiziologia intestinului gros


Functiile Intestinului gros: secretorie, de absorbtie, motorie

- FUNCTIA SECRETORIE: consta in producerea de mucus, cu rol in


formarea materiilor fecale si inaintarea acestora spre a fi eliminate
Bacteriile simbionte din intestinul gros sintetizeaza vitamina K (anticoagulant)
In intestinul gros, sub actiunea florei bacteriene simbionte au loc procese de
fermentatie si putrefactie a resturilor nedigerate (glucide si proteine).
- 21 -
- FERMENTATIA:
Are loc in cecum, colonul ascendent si jumatatea dreapta a colonului
transvers;
Se realizeaza sub actiunea bacteriilor aerobe;
Glucidele nedigerate (celuloza) sunt degradate pana la acizi organici (acetic,
lactic, butiric) si gaze (CH4, CO2, H2).
- PUTREFACTIA:
- are loc in jumatatea stanga a colonului transvers, colonul descendent si
colonul sigmoid;
- se realizeaza de catre bacterii anaerobe;
- proteinele nedigerate sunt degradate in aminoacizi care vor fi dezaminati si
decarboxilati rezultand amine (putrescina, cadaverina) si gaze (H2S,
MERCAPTANI), amoniac (ce trece in sange ajungand la ficat pentru a fi
detoxifiat).
- FUNCTIA DE ABSORBTIE: se absoarbe apa, electrolitii, cantitati mici de
glucoza, vitamine (B,K)
- FUNCTIA MOTORIE: miscari peristaltice, segmentare, tonice.
In urma proceselor desfasurate la acest nivel rezulta materiile fecale (contin
resturi alimentare nedigerate, celule intestinale descuamate, apa, fosfati, saruri de
calciu, magneziu, mucus, leucocite, bacterii simbionte).
DEFECATIA este un reflex vegetativ neconditionat pana la 14-15 luni, dupa
care devine un reflex vegetativ conditionat, coordonat de centrii medulari (S2-S4)
si controlat de centrii corticali.

- 22 -
CAPITOLUL II
COLECISTITA ACUTĂ

2.1 DEFINIŢIE
Colecistita acută este o afecţiune a veziculei biliare, caracterizată anatomo-
patologic prin inflamaţia organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal
acut, însoţit de febră şi modificări locale.

2.2 Fiziopatologie
Principalele leziuni în colecistite acute sunt:
1. Congestia şi edemul pereţilor veziculei;
2. Colecistul este mărit, sub tensiune, cenuşiu-roşiatic verzui sau albăstrui-
verzui, cu vasele seroasei congestionate;
3. Seroasa este acoperită de exsudat inflamator, aderenţe în structurile
învecinate;
4. Pereţii veziculei tumefiaţi. La secţionare eliberează o bilă subţire, albicioasă
sau muco-purulentă, gălbuie, tulbure sau hemoragică;
5. Pereţii de culoare roşu închis, presăraţi pe secţiune cu focare hemoragice şi
purulente (în fazele avansate)
6. Pe mucoasă ulceraţii mari cu margini zdrenţuite, acoperite cu placarde
purulente;
7. Denudarea muscularei, prin dispariţia mucoasei pe teritorii largi (în formele
avansate ale bolii)
8. Microabcese şi infiltrarea mucoasei cu leucocite polinucleare şi eozinofile;
9. În colecistita gangrenoasă: vezicula presărată cu pete cenuşii sau cu aspect
marmorat. La deschidere se evacuează un lichid cafeniu-negricios cu miros
fecaloid;
10. Perforaţia veziculei când procesul inflamator este foarte avansat.

- 23 -
2.3 ETIOLOGIE
Modificările morfologice şi clinice ce caracterizează colecistita acută sunt
determinate de obstrucţia infundibulo-cistică.
Cauzele ce determină obstrucţia sunt:
1. litiaza veziculară şi cistică
2. torsiunea, angulaţia, şi cudarea canalului cistic
3. malformaţia canalului cistic
4. prezenţa anomaliilor vasculare
5. fibroza secundară inflamaţiei canalului cistic
6. compresiunea cisticului prin aderenţă
7. periduodenita
8. inflamaţia şi edemul zonei infundibulo-cistice, prin contiguitate de la un
ulcer peptic
9. blocarea prin paraziţi (ascarizi)
10.compresia de către ganglionii limfatici hipertrofici
11. infiltraţia neoplazică
12. colmatarea prin noroi biliar, exudat inflamator, detritus.

Obstrucţia canalului cistic reprezintă mecanismul cel mai frecvent în


patogeneza bolii.
În peste 95% din cazuri este provocată de un calcul biliar inclavat în
gâtul colecistului sau canalul cistic. Obstruarea zonei infundibulo-cistice duce la
stagnarea bilei în vezicula biliară, consecinţa fiind concentrarea bilei şi creşterea
presiunii intraveziculare. Aceasta comprimă vasele ce hrănesc pereţii veziculei,
determinând în final inflamaţia acută a acestora. Resorbţia apei şi a sărurilor biliare
de mucoasa veziculei determină creşterea concentraţiei pigmenţilor biliari,
carbonatului de calciu şi colesterolului. Acest amestec de substanţe concentrate
provocă inflamaţia chimică şi creşterea presiunii osmotice din interiorul veziculei.
Mucusul secretat de glandele mucoasei se acumulează în interiorul
veziculei,determinând şi el creşterea presiunii intraveziculare, element patogenic
esenţial în colecistita acută.
Conţinutul colecistului poate fi purulent, dar acest puroi nu conţine în prima
fază bacterii. Creşterea progresivă a presiunii intraveziculară duce la comprimare
vaselor sanguine şi limfatice care hrănesc vezicula. Această comprimare este
maximă la locul obstrucţiei. La bolnavii vârstnici (arteroscherotici sau diabetici)

- 24 -
comprimarea în zona de irigaţie a arterei cistice este mai accentuată, favorizând
inflamaţia acută, necroza ischemică şi perforaţia veziculei biliare.
Colecistitele acute infecţioase primitive sunt sunt foarte rare şi se intâlnesc în
special la copii.
De cele mai multe ori infecţia este secundară. Ea se grefează uşor datorită
rezistenţei scăzute a pereţilor ischemiaţi, aflaţi sub presiunea conţinutului vezicular.
Dintre germenii care invadează secundar vezicula biliară, cei mai
frecvenţi provin din intestin: bacilul Escherichia coli, mai rar clostridii, salmonele,
pneumococi, stafilococi. Infecţia se produce fie pe calea circulaţiei porte, fie pe
calea arterei cistice, fie pe cale limfatică. Alteori germenii pătrund în căile biliare
prin canalul coledoc. Când infecţia este provocată de germeni anaerobi se produce
gangrenă veziculară (colecistită emfizematoasă)

2.4 Forme clinice


Examenul clinic obiectiv evidenţiază o creştere a hipocondrului drept şi a
porţiunii superioare a flancului drept. Hiperestezia poate fi evidenţiată prin percuţia
anterioară şi posterioară a grilajului costal drept.
Când inflamaţia determină gangrena pereţilor şi perforaţia veziculei, apare
contractura musculară, datorită iritaţiei peritoneale (peritonita biliară). Când
tensiunile din jur prinse de inflamaţie formează un bloc subhepatic, palparea
evidenţiază la 40% din cazuri o masă tumorală cu sensibilitate vie, consistentă,
elastică şi cu limite şterse. Ea se situează în regiunea veziculei imediat sub rebordul
costal sau mai jos mult sub rebord ori chiar în abdomenul inferior la bolnavii
sterici.
Mişcările respiratorii sunt scurte şi sacadate, deoarece inspirul amplu şi
profund intensifică durerea, prin efectul de creştere a presiunii intraveziculare în
timpul coborârii diafragmei. Medicul cere bolnavului să inspire profund în timp ce
el palpează usor cu mâna hipocondrul drept. Dacă vezicula este inflamată bolnavul
simte o durere accentuată, deci avem semnul lui Murphy prezent.

2.5 Simptomatologia
Durerea abdominală este declanşată de obicei de ingerarea unor alimente
colecistokinetice: grăsimi, tocături, prăjeli, mezeluri, maioneze sau de produse
celulozice:mazăre, fasole, varză. Relaţia cronologică cu masa este de mare valoare
în diagnostic, deoarece masa declanşează colica in peste 93% din cazuri, în timp ce
stress-ul psihofizic numai 3%.

- 25 -
Sediul reprezentativ al durerii corespunde zonelor veziculare şi
subxifoidiană. De multe ori începe în epigastru, unde poate fi discretă, dar se
continuă cu violenţă spre dreapta. Iradierea este neuniformă. În colica biliară tipică
iradiază dorsal în dreapta, urcând uneori spre vârful omoplatului, mai rar, coborând
in zona laterală. Tot atât de caracteristică este şi iradierea în umărul drept. Rar se
propagă descendent spre flancul şi fosa iliacă dreaptă, situaţie extrem de
periculoasă, deoarece duce la confuzii de diagnostic. La coronarieni se întâlneşte
iradiere precordică. Uneori bolnavul raportează durerea doar în zonele de iradiere,
ceea ce duce iar la eroare de diagnostic. Dacă boala se asociază cu pancreatita,
durerea va iradia „in bară” sau în regiunea lombarăsuperioară predominant stânga.
Dacă procesul inflamator determină perforaţia veziculei, intensitatea durerii scade
în hipocondrul drept (prin dispariţia distensiei veziculare), în schimb durerea se
generalizează în tot abdomenul (peritonita biliară).
Intensitatea durerii este inegală, de la intensitate mică pana la foarte violentă.
Uneori este atât de intensă, încât bolnavul evită să inspire profund. Modul de
instalare a durerii este frecvent brusc, dar poate fi progresiv. Durata este variabilă,
pe masură ce procesul inflamator avansează, durerea devine severă şi persistentă. În
general durerea abdominală din colecistita acută nu cedează decât parţial si
temporar la analgezice şi antispastice.
Un alt simptom este greaţa însoţită de varsături. Iniţial se elimină alimente
consumate, stagnate obişnuit intragastric, după care apare conţinutul bilos, uneori
în cantitate mare. Eforturile mari de vomă cu evacuări explozive pot duce la
ruperea mucoasei esogastrice. Aversiunea faţă de alimente este totală şi intoleranţa
gastrică obişnuită. Starea de discomfort abdominală se amplifică prin senzaţie de
balonare epigastrică sau difuză, datorită parezei intestinale. Eliminarea de gaze
poate fi suprimată şi constipaţia frecventă.
Simptomele generale sunt nelipsite: cefalee,agitaţie, uneori frison şi
febră.Dacă predomina infecţia cailor biliare, pacientul prezintă frison, însoţit sau nu
de hipertermie. Frisonul domină în general tabloul clinic al bolnavului
vârstnic.Intensitatea febrei reflectă proporţiile si extinderea inflamaţiei la căile
intra- şi extrahepatice. O curbă febrilă cu oscilaţii ample reflectă extinderea
infecţiei dincolo de colecist şi leziuni distructive severe (gangrenă colecistică).
Asociată cu icter şi frisoane repetate se traduce apariţia unei complicaţii
(angiocolită acută).Icterul este rar întâlnit şi este provocat de extinderea inflamaţiei
la canalul coledoc, de prezenţa unui calcul coledocian sau de extinderea inflamaţiei
la căile biliare intrahepatice. El nu este foarte intens şi nu este însoţit de prurit.

- 26 -
Frecvenţa pulsului este paralelă cu creşterea temperaturii, rar, pulsul este
aritmic. Hipertensivii fac ascensiuni ale valorilor tensionale, iar coronarienii pot
face crize angioase veritabile.

2.6 Diagnostic
Diagnosticul pozitiv de colecistită acută se pune pe baza a trei factori:
1. Anamneza
2. Tabloul clinic
3. Analiză de laborator şi explorări funcţionale

Diagnostic diferenţial
Întotdeauna colecistita acută este suspectată în prezenţa unei colici biliare, de
intensitate mare şi constantă, rezistentă la terapia analgezică şi antispastică, însoţită
de febră şi de apărare musculară, la un bolnav cu trecut biliar şi eventual cu semne
radioligice de litiază biliară.
Colecistita acută trebuie diferenţiată de:
1. Pancreatita acută
2. Ulcerul gastro-duodenal perforat
3. Litiaza veziculară
4. cancerul vezicular
5. Infarctul miocardic
6. Colica reno-ureterală dreaptă
7. Apendicita acută cu sediu subhepatic
Pancreatita acută se suspectează mai degrabă la bărbaţii sub 50 ani care
prezintă durere în hipocondrul stâng, semne fizice mai puţin exprimate şi o creştere
marcată a enzimelor pancreatice in: sânge, urină, lichid de ascită.
Ulcerul gastro-duodenal perforat provoacă o aparare musculară mai intensă
şi mai extinsă, însoţită de semne radiologice de pneumoperitoneu. Matitatea
hepatică dispare
Litiaza veziculară fără inflamaţie creează confuzie prin prezenţa unei colici
intense şi persistente. Nu se însoţeşte însă de apărare musculară şi semne acute de
inflamaţie.
Rar, colecistita acută poate simula un ifarct miocardic al cărui diagnostic se
precizează prin electrocardiogramă şi sindromul biomural specific.

- 27 -
2.7 Complicaţii
Formele clinico-evolutive ale colecistitei acute sunt:
 Hidropsul vezicular (colecistita hidropică) prezintă tabloul clinic
general; colică abdominală, greaţă, vărsături, inapetenţă, cefalee, agitaţie, uneori
subfebrilitate. Leziunile sunt exclusiv catarale; hiperemie, edem, congestie.
 Emfizemul vezicular (colecistita acută flegmonoasă) are tablou clinic
mai exprimat: durere severă, febră importantă cu frisoane, leucocitoză peste
14.000/mm3.
 Colecistita acută gangrenoasă; bolnavul are o stare generală profund
alterată:facies palid livid, unghii decolorate, puls tahicardic şi filiform adesea aflat
în discordanţă cu o temperatură moderată. Tensiunea arterială are tendinţa de
prăbuşire. Bolnavul este acoperit de sudori reci, prezintă tahipnee şi oligurie.
Leucocitoza depăşeşte 15.000-20.000/mm3, examenul local este în discordanţă cu
starea generală; se palpează un abdomen destins, sensibil difuz, fără apărare. Dacă
nu se intervine, în scurt timp survine colapsul. Această formă este o urgenţă
chirurgicală.
Evoluţia bolii depinde deci de wxtinderea procesului inflamator şi de
gravitatea infecţiei.
Complicaţiile colecistitei acute sunt, in ordinea frecvenţei:
- colecistopancreatita acută;
- emfizemul vascular;
- coloperitoneu (perforaţie) localizat sau generalizat;
- plastronul colecistic (peritonia plastică localizată);
- hemoragia peritoneală prin invadarea arterei cistice;
- supuraţii pericolecistice (abcese în jurul colecistului);
- inclavarea calculului în duoden sau ileonul terminal (ileus biliar);
- fistule biliare.
Letalitatea creşte cu vârsta şi în condiţiile existenţei unor boli sistematice.
Factorii de risc care agreează prognosticul sunt: prezenţa unor formaţiuni
tumorale în hipocondrul drept, icterul, leucocitoză peste 15 000/mm3. În colecistita
gangrenoasă mortalitatea se apropie de 100% dacă nu se intervine de urgenţă
chirurgical. În perforaţia veziculară prognosticul depinde şi de intervalul de timp
dintre debutul crizei şi momentul intervenţiei chirurgicale; cu cât aceasta este mai
scurt cu atât prognosticul este mai favorabil.

- 28 -
2.8 Tratament
Tratamentul colecistitei acute este:
- medical
- dietetic
- chirurgical
- profilactic
Internarea este obligatorie pentru orice bolnav atât pentru stabilirea
diagnosticului exact, cât şi pentru urmărirea evoluţiei bolii de bază şi aplicarea
tratamentului adecvat.
Tratamentul medical
Primul obiectiv al tratamentului este calmarea durerii abdominale care se
face prin administrarea de injecţii i.m. cu scobutil compus: 1 fiolă la 8 ore,
Algocalmin 4-6 fiole/zi sau Fortral ½ fiolă în criză. În formele hiperalergice sub
strictă supraveghere se poate administra 100-150 mg Mialgin la 6-8 ore. Dacă nu
cedează durerea nici la acest tratament şi intervenţia chirurgicală nu se impune, se
poate încerca perfuzie i.v. cu xilină 1%. Se mai aplică pungi de gheaţă pe
hipocondrul drept. Nu se administrează morfină pentru că aceasta creşte spasmul
căilor biliare.
Spasmul căilor biliare şi al duodenului, ivariabil prezent, contribuie şi el la
intensificarea durerii, provocate de procesul inflamator. Pentru combaterea lui se
foloseşte: Pavaperină 320g (8 fiole) in 24 ore; Nitroglicerină 1-2 mg (2-4 tablete) la
interval de 15-20 min; Sulfat de atropină 0,5mg s.c. de 2-3 ori pe zi; Scobutil 20-
30mg (2-3 fiole/zi) i.v. sau i.m. lent şi Miofilin 240-280mg (1-2 fiole/zi) i.v. lent.
Suprimarea secreţei gastrice este următorul obiectiv al tratamentului medical.
Trecerea sucului gastric din stomac în duoden declanşează secreţia
pancreatică, fluxul biliar şi kinetica căilor biliare. Acumularea de suc gastric în
exces produce distensie gastrică cu efecte asupra functiei biliare şi pancreatice
privitor la fluxul şi kinetica bilopancreatică. De asemenea, staza şi distensia
gastrică produc vărsături.
Suprimarea secreţiei şi distensiei gastrice se realizează prin aspiraţia gastrică
prin sonda naso-faringiană plasată în regiunea antropilorica, prin suprimarea
alimentaţiei orale, inclusiv a hidratării orale şi prin administrarea unei medicaţii
anticolinergice care se adresează şi îndepărtării spasmului musculaturii netede
(sulfatul de atropină şi scobutil). Un alt obiectiv al tratamentului este chilibrarea
hidroelectrolitică şi calorică. În formele uşoare hidratarea bolnavului se face oral cu
ceai slab de muşeţel sau sunătoare. În formele medii şi grave aportul hidric,

- 29 -
electrolitic, caloric şi vitaminic se face în primele 3-5 zile numai parenteral, prin
perfuzii cu soluţii glucozate 5-10% tamponate cu insulină; 1U insulină ordinară
pentru 2g glucoză. Se mai adaugă vitaminele B1, B6, C câte 2 fiole pe zi, precum şi
soluţii de electrolit (Na+, K+, Ca2+) în raport cu rezultatul ionogramei serice.
Hidrataţia şi alimentaţia parenterală se înlocuiesc treptat cu forme orale numai în
cazurile favorabile în care procesul inflamator se remite treptat.
Prevenirea şi tratamentul infecţiei biliare şi peritoneale sunt deosebit de
importante. Cel puţin în faza iniţială a colecistitei acute calculoase sau necalculoase
dar obstructivă, infecţia lipseşte. Pe măsură ce procesul inflamator evoluează,
vezicula biliară se poate infecta de cele mai multe ori cu E. Coli si enterococ.
Criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infecţiei secundare şi
pentru tratamentul infecţiei primitive şi secundare sunt: severitatea formei clinice,
cointeresarea peritoneului şi tratamentul antibiotic anterior.
Când nu există semne de perforaţie, antibioticul de elecţie este ampicilina
administrată i.v 2g la 4 ore. Avantajele ei: se elimină prin bilă, realizând
concentraţii considerabile în căile biliare, este activă asupra germenilor gram(+)
pencilino-sensibili (enterococi) şi asupra bacililor gram(-), cu excepţia
piocianicului., cu excepţia piocianicului. În cazurile severe, cu evoluţie spre
complicaţie şi tratate anterior cu alte antibiotice, se indică următoarele asocieri:
1) Ampicilină i.v. 2g la 4 ore + Gentamicină 3-5mg/kg/zi i.m. sau i.v. +
Metronidazol (în perfuzie lentă 100 ml (500mg) 2-3 ori/zi;
2) Rifampicină 30mg/kg/zi + Gentamicină (aceeaşi doză ca mai sus);
3) Gentamicină 3-5mg/kg/zi + Cefoxitină (cefalosporină de generaţia a
doua) 1-2g i.m. sau i.v. la 8 ore. La tratamentul medicamentos se mai adaugă:
 antiseptice şi eubiotice intestinale: Saprosan, Mexaform, Negamicin
insoţite de clisme evacuatoare;
 antiemetice: Emetiral, Torecan, Plegomazin;
 sedative: Nitroxizin, Diazepam.
Tratamentul dietetic
În prima zi după criză acută se administrează regim hidro-zaharat: ceai slab
de muşeţel sau sunătoare. A doua şi a treia zi, dacă fenomenele dureroase cedează,
se adaugă pâine prăjită şi supă mucilaginoasă de orez. Din a patra zi se introduc
alimente uşor digerabile, neiritabile, cu valoare calorică ridicată: supă de zarzavat
cu fidea, cremă de legume, cartofi copţi, carne de vită preparată rasol sau perişoare,
unt, compot, peltea sau mere.

- 30 -
După externare, bolnavul va ţine un regim de cruţare 6 luni-1 an cu legume
cu celuloză fină, fructe coapte, iaurt, brânză de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei
vegetal (de măsline) 30-40g/zi, pui, peşte rasol, borş.
Sunt interzise carnea grasă de orice fel, afumăturile, brânza grasă şi
fermentată, ouăle prăjite, varza, guliile, ceapa, nucile, condimentele iuţi.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar, administrate fracţionat şi în doze
crescute progresiv (de exemplu: 300ml morcov+ 30ml sfeclă+ 90 ml castravete)
Tratamentul chirurgical
Colecistita acută este cea mai frecventă complicaţie a litiazei biliare (95%).
Tratamentul indicat este chirurgical şi se efectuează în trei situaţii:
1) Operaţia de urgenţă;
2) Operaţia precoce;
3) Operaţia întârziată.

1) Operaţia de urgenţă se adresează pacienţilor care prezintă la internare o


complicaţie (perforaţie colecisto-pancreatică) sau la care boala progresează rapid
spre stare toxică;
2) În majoritatea cazurilor se face o operaţie precoce în primele 72 ore de la
internare, interval necesar pentru precizarea diagnosticului, stabilirea unui bilanţ
elementar al stării bolnavului şi pentru un tratament preoperator antispastic,
antibiotic şi de reechilibrare hidroelectrolitică.
Se evită intervenţia după mai mult de 10-12 zile, când leziunile inflamatorii
pericolecistice tind sa se organizeze şi disecţia devine dificilă şi primejdioasă.
3) Operaţia întârziată este rezervată pacientului cu simptome mai blânde. În
această situaţie se corectează mai întâi afecţiunile asociate pentru micşorarea
riscului operator. Tot o operaţie întârziată se face pacientului cu simptome usoare şi
difuze, la care diagnosticul nu este clar de la început. Această abordare a bolii
necesită două spitalizări, o perioadă mai lungă de incapacitate fizică şi nu cade
semnificativ mortalitatea şi morbiditatea faţă de operaţia precoce.

În colecistita acută se fac următoarele tipuri de intervenţii chirurgicale:


1. Colecistectomia laparoscopică
Realizată pentru prima oară în 1987 în Franţa, colecistita laparoscopică se
practică începând din 1993 în Clinica de Chirurgie a Spitalului Universitar
Bucureşti. Ea are la bază câteva principii:

- 31 -
 Creearea unei camere anterioare de lucru în interiorul cavităţii
abdominale prin insuflarea în cavitatea peritoneală a unui gaz neinflamabil (CO 2),
până la o presiune de 12-15 mm Hg.
 Introducerea în cavitatea abdominală a unor trocare cu O =5-10 mm.
 Laparoscopul, la care este ataşat o cameră de luat vederi se introduce
printr-un trocar de 10mm, plasat la nivelul cicatricei ombilicale permiţând inspecţia
întregului spaţiu intraperitoneal. Camera de luat vederi ataşată de telescop măreşte
de 5-15 ori structurile pe monitor. Accesul instrumentelor chirurgicale spre câmpul
operator se face tot prin intermediul trocarelor.
Chirurgul lucrează cu unul sau cu două instrumente în timp ce ajutorul
focalizează permanent câmpul operator. În timpul colecistectomiei laparoscopice,
vezicula biliară este rezecată şi apoi extrasă din abdomen, printr-o plagă de trocar.
Avantajele acestui tip de intervenţie sunt: durere postoperatorie minimă,
spitalizare scurtă, convalescenţă mult redusă faţă de colecistectomia clasică,
reluarea alimentaţiei complete şi a activităţii fizice integrale la scurt timp şi
cicatrice postoperatorii minuscule.
Contraindicaţiile pot fi: cardiopatii cronice ischemice, insuficienţe
respiratorii severe, coagulopatii imposibil de corectat medical, plastronul
pericolecistic.
Complicaţia majoră este rară: lezarea căii biliare principale. Ea necesită o
intervenţie de refacere a continuităţii scurgerii bilei în tubul digestiv. Mortalitatea
este sub 1%. Rezulltatele colecistectomiei laparoscopice depind în mare parte de
experienţa, manualitatea şi spiritul de orientare al chirurgului.

2. Colecistostomia
Constă în drenajul veziculei la exterior prin intermediul unui tub Pezzer şi
dacă este posibil, evacuarea calculilor. Deşi nu asigură vindecare, poate constitui
soluţia de salvare a unui bolnav aflat în stare gravă, care nu poate suporta o
intervenţie chirurgicală. După depăşirea pericolului vital imediat şi ameliorarea
stării bolnavului se va interveni chirurgical.
3. Colecitectomia
Este intervenţia chirurgicală prin care se extirpă vezicula biliară şi canalul
cistic. Intervalul optim de efectuare este între ziua a patra şi a şaptea de la criza
acută, când aderenţele periveziculare nu s-au organizat încă.

- 32 -
Intervenţia se face cu anestezie generală. Calea de abordare poate să fie
anterogradă sau retrogradă, prima fiind preferată, pentru că expune mai puţin la
riscul lezării căii biliare principale.
Îngrijirile postoperatorii sunt cele obişnuite într-o intervenţie pe abdomen.
Antibioterapia continuă cu formula iniţiată preoperator (se preferă Ampicilina).
Creşterea mortalităţii prin colecistita acută este consecinţa vârstei avansate,
severităţii litiazei biliare cu evoluţie îndelungată şi temporizării nejustificate a
formei sale acute. Având în vedere aceste elemente, cât şi faptul că tratamentul
nechirurgical nu dă rezultate satisfăcătoare, orice litiază biliară are în prezent
indicaţie operatorie.

2.9 Profilaxie
Urmăreşte prevenirea factorilor care favorizează apariţia afecţiunii:
1. Depistarea şi tratarea precoce a infecţiilor microbiene de vecinătate;
2. Tratarea dischineziei biliare şi a diabetului zaharat;
3. Depistarea şi tratarea chirurgicală a litiazei biliare;
4. Combaterea obezităţii;
5. Tratarea afecţiunilor endocrine;
6. Alimentaţia echilibrată, preparată corespunzător, fără exces de
grăsime;
7. Combaterea tendinţei de stază biliară cu: dietă, ceaiuri, ape minerale.

- 33 -
CAPITOLUL III
3.1 Rolul asistentei medicale în pregătirea bolnavului pentru explorările
specifice bolii

Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngrijiri calificate, cu


devotament, posedând cunoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al responsabilităţii
foarte dezvoltat.
Funcţiile ei se concretizează în acordarea acestor îngrijiri competente
persoanelor a căror stare o necesită, ţinând cont de nevoile afective, spirituale şi fizice
şi în observarea şi comunicarea către ceilalţi membri ai echipei de îngrijire a
condiţiilor ce exercită un efect important asupra sănătăţii pacientului.
Rolurile asistentei medicale constau în:
 Rol de îngrijire;
 Promovarea igienei spitaliceşti;
 Pregătirea şi perfecţionarea elevelor asistente medicale, asistentelor
medicale debutante şi cadrelor auxiliare;
 Educarea sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase, având ca scop
promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, ajutorul vindecării şi recuperării.

3.1 Examenul clinic al bolnavului

Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu colecistită


acută. Ea va realiza de la început un climat de înţelegere între medic şi bolnavi. Va
pregăti psihic bolnavul, liniştindu-l, explicându-i cu solicitudine şi fermitate în ce
constă examenul şi importanţa lui. Îl ajută să se dezbrace, cu fineţe, pentru a nu
provoca mişcări inutile şi dureroase.
Ea are grijă ca în timpul examinării geamurile să fie închise şi să nu se
circule prin cameră. Pentru a ţine seama de simţul pudorii bolnavului ea va izola
patul unde are loc examenul cu un paravan. Înaintea palpării va sfătui bolnavul să
urineze.
Asistenta medicală îl va aduce în poziţia adecvată examinării: decubit dorsal
cu braţele întinse şi relaxate de-a lungul corpului, membrele inferioare îndoite din
genunchi, cu musculatura abdominală relaxată. La cererea doctorului îl va răsuci în
decubit lateral drept si decubit lateral stâng, aducând în acelaşi timp mâna la ceafă.

- 34 -
Ea va sta în faţa doctorului, de cealaltă parte a patului şi îl va servi cu tot ce are
nevoie.
La terminarea examenului va ajuta bolnavul să se imbrace şi să se aşeze în
poziţia preferată (antalgică).

3.2 Explorări obligatorii


A. Rolul asistentei medicale în pregătirea explorărilor funcţionale
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul explicându-i că aceste
examene nu-i fac rău şi sunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi
instituirea unui tratament corespunzător. Asistenta medicală îi va explica în ce
constă fiecare examen şi că va trebui să stea liniştit în timpul desfăşurării lor. Îl va
însoţi la sala unde au loc, îl va ajuta să se dezbrace şi să se întindă comod pe masa
de examinare. La sfârşit îl va ajuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi în salon.
Pentru realizarea colectografiei, asistenta medicală va pregăti bolnavul
administrându-i cu două trei zile înainte cărbune medicinal 2-3 tablete/zi şi îi va
efectua două clisme evacuatoare cu ser fiziologic cu 12 şi respectiv 3 ore înainte de
examen (la indicaţia medicului). Asistentamedicală va testa toleranţa pacientului la
Razebil şi dacă nu sunt probleme îl va pune să înghită tabletele cu puţin ceai. A
doua zi pacientul va face primul film radiologic, asistenta va servi la ora 12 prânzul
Boyden (5g ciocolată cu 2 gălbenuşuri de ouă frecate cu zahăr). Îl va însoţi la sala
de radiologie unde pacientul va face restul de filme la intervale de 30-60-90
minute.
Pentru realizarea colangiografiei asistenta îi va face pacientului două clisme
evacuatoare cu 12 şi respectiv 3 ore înainte. Va testa toleranţa pacientului la
Pobilan, urmărind cu atenţie apariţia unor efecte secundare şi având pregătite la
îndemână: glucoză, hemisuccinat de hidrocortizon, romergan, noratrinal şi aparat
de oxigen. Dacă pacientul tolerează substanţa, asistenta o va administra în perfuzie
lentă, supraveghind permanent starea pacientului. Îl va conduce la sala de
radiologie unde va face 4 filme la 30-60-90-120 minute. Apoi asistenta îi va servi
prânzul Boyden după care pacientul va face ultimul film.
Pentru realizarea tubajului duodenal asistenta va pregăti psihic pacientul cu
deosebită atenţie, obţinând colaborarea lui în timpul tehnicii. De asemenea îl va
pregăti şi fizic, recomandându-i să nu mănânce cu 12 ore înainte, iar în dimineaţa
examenului să scoată proteza dentară şi să ocupe poziţia şezând pe marginea
patului. Asistenta va pregăti şi materialele necesare: sonda Einhorn, două seringi
sterile de 10-20 ml, stativ cu eprubete sterile, tăviţă renală, musama şi traversă, o

- 35 -
pernă cilindrică, soluţie de sulfat de Mg 33%, Novocaină 2% şi 20 ml Bicarbonat
de sodiu.
Asistenta va efectua tubajul duodenal, supraveghind permanent
comportamentul fizic şi psihic al pacientului: la apariţia accidentelor sau
incidentelor va interveni promt. Dacă examenul nu reuşeşte în maxim trei ore,
asistenta va reprograma pacientul pentru a doua zi. După tehnică, asistenta va
îndemna bolnavul sa-şi clătească gura cu apă, îl va conduce înapoi la salon şi îi va
recomanda să stea restul zilei în repaus la pat. Asistenta medicală îşi va reorganiza
locul de muncă, ducând probele de bilă la laborator şi pregătind instrumentele
folosite pentru sterilizare.

B.Rolul asistentei medicale în recoltarea produselor biologice

Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele obţinute au o


mare importanţă în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea gravităţii
evoluţiei, apariţia complicaţiilor, eficacităţii tratamentului şi confirmarea
vindecării. De aceea asistenta medicală care lucrează la patul bolnavului trebuie să
aibă cunoştinţe teoretice precise şi manualitate corespunzătoare.
Asistenta medicală va pregăti psihic bolnavul, explicându-i că orice recoltare
se face în interesul lui şi dându-i informaţii asupra modului de desfăşurare a
tehnicii. Ea va avea o evidenţă precisă a bolnavilor care urmează să facă recoltări şi
îi va urmări îndeaproape să respecte condiţiile necesare: să nu mănânce, să nu
fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile
de asepsie, folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă, sonde
sterilizate, evacuete. Orice produs va fi recoltat în cantitate suficientă. La fiecare
evacuetă, asistenta medicală va scrie un formular de trimitere la laborator cu
analizele cerute. Toate produsele le va transporta cât mai rapid şi cu mare grijă la
laborator.

- 36 -
Recoltările efectuate de asistenta Produsul şi modul de recoltare
medicală
Hemoleucograma completă sânge, puncţie venoasă: 2ml în
sticluţă EDTA
V.S.H sânge, puncţie venoasă fără stază:
1,6ml pe 0,4ml citrat de sodiu
Enzimele serice: TGO şi TGP sânge, puncţie venoasă: 5ml sânge
simplu
Amilaze serice sânge, puncţie venoasă: 5ml sânge
simplu
Bilirubinemie sânge, puncţie venoasă: 2ml sânge
simplu
Colesterol + lipide totale sânge, puncţie venoasă: 5ml sânge
simplu
Fibrinogen sânge, puncţie venoasă: 4,5ml
sânge pe 0,5ml citrat de sodiu
Amilaze urinare 50-100ml urina de dimineaţă
Pigmenţii biliari, urobilinogen
Tubajul duodenal Probe bilă A, B,C

C. Examene complementare

Examenele complementare contribuie alături de examenul clinic la


propunerea diagnosticului, la instituirea tratamentului adecvat formei clinice
evolutive şi la confirmarea vindecării. Ele cuprind:
1) analize biologice;
2) analize radiologice;
3) alte examene.

- 37 -
1) Analize biologice
ANALIZA LIMITE FIZIOLOGICE VARIAŢII ÎN CADRUL
BOLII ŞI CONDIŢII DE
PRODUCERE
Hemoleucograma completă Leucocitoza creşte până
-Hematii 4-5mil/mm3 la 15.000/mm3 în formele
-Leucocite 4000-10.000/mm3 necomplicate ale bolii cu
-Trombocite neutrofile.
-Polinucleare 25.000-400.000/mm3
neutrofile Leucocitoza creşte peste
eozinofile 65% 20.000/mm3 în formele
bazofile 2-3% complicate.
-Mononucleare 0,5-1%
limfocite La bolnavii vârstnici sau
monocite 25-28% cu sistem imunitar
plasmocite 6-7% deficitar, valorile sunt
-Hemoglobină normale şi în formele
bărbat severe ale bolii
femeie 13,5-17,5%
-Hematocrit 12-16g%
bărbat 41-53%
femeie 36-46%
Viteza de sedimentare a 3-5mm la 1 oră Poate creşte în prezenţa
hematiilor 5-10mm la 2 ore infecţiei
Enzimele serice:
TGO- transaminaza 4-13 U.I Cresc valorile în prezenţa
glutamooxalacetică icterului
TGP- transaminaza 5-17 U.I
glutamopiruvică
Amilaze serice 230-2700 U.I/1 Hiperamilazemie şi
hiperamilazurie moderată
Amilaze urinare 5000-8000 U.I/1 în cazul asocierii cu
fenomene de pancreatită
acută.
Bilirubina totală 0,0-1mg% Hiperbilirubinemie cu

- 38 -
directă (conjugată) 0,025mg% predominenţa celei
directe în inflamaţia
indirectă (neconjugată) 70% din total
canalului coledoc sau în
calculaza coledociană
Teste funcţionale hepatice: Scad rar, atunci când
colesterol total 150-250mg% procesul inflamator
colesterol esterificat 90-110mg% invadează patul vezicular
lipide totale 400-800mg% şi când parenchimul zonei
fibrinogen 200-400mg% este invadat de procese
necrotice pericolecistice

Tubajul duodenal
În practică se efectuează tubajul Meltzer-Lyon şi mai rar tubajul minutat.
Prin introducerea în duoden a unei sonde Einhorn se va estrage cu scop explorator:
- bila A (coledociană), galben-aurie. Se instilează sulfat de magneziu;
- bila B (veziculară), vâscoasă, castaniu închisă;
- bila C (hepatică), galben clară.
Probele A, B, C se realizează în eprubete sterile care se vor examina din punct
de vedere:
¤ Microscopic: se pot evidenţia celule epiteliale sau neoplazice, leucocite în
număr mare (proces inflamator);
¤ Citologic: se evidenţiază eventualii paraziţi (lamblii);
¤ Bacteriologic: din bila B se realizează bilicultură şi antibiogramă;
¤ Biochimic: se determină cantitatea de săruri biliare, vâscozitatea şi pH-ul.
La extragerea bilei pot apărea următoarele situaţii patologice:
1. Lipsa bilei A arată existenţa unui obstacol coledocian (calcul sau tumoare),
o hepatită toxică sau o intoxicaţie cu ciuperci.
2. Bila A iese amestecată cu sânge fapt ce arată existenţa unui cancer duodenal
sau al capului de pancreas;
3. Dacă bila A iese tulbure există o angiocolită;
4. Lipsa bilei B reprezintă existenţa unui obstacol (calcul sau tumoare) la
nivelul colului vezical sau canalului cistic;
5. Evacuarea bilei B în cantitate foarte mare, urmată de ameliorarea evidentă a
stării bolnavului, relevă o hipotonie biliară;
6. Lipsa bilei C relevă obstrucţia canalului hepatic comun;

- 39 -
7. Apariţia tardivă a bilei C în cantitate mică şi însoţită de durere în
hipocondrul drept, relevă o hipertonie biliară.

2. Examene radiologice
- Radiografia abdominală pe gol: poate evidenţia calculi radioopaci, veziculă
„de porţelan”, bilă calcică, calculi în ileon, aer în arborele biliar (în cazul fistulelor
biliodigestice) sau imagine gazoasă în lumen şi în peretele vezicular (în colecistita
emfizematoasă).
- Colecistografia= rediografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu
substanţă de contrast; Razebil tablete administrat pe cale orală. Se fac 5 filme
radiologice, la intervale de timp bine stabilite, care dau informaţii asupra prezenţei
calculilor şi asupra funcţiei colecistului.
Materiale necesare:
 prânz compus din ouă, smântână şi unt cu pâine sau 50g
ciocolată; cărbune medicinal,triferment, substanţa opacă (Razebil sau acid
iopanoic): antihistaminice.
 Materialele pregătite se transportă lângă pacient.
Se face pregătirea psihică şi fizică a pacientului, după care se testează toleranţa
la Razebil: după masă la orele 16 se administrează o tabletă care se dizolvă pe
limbă;se supraveghează pacientul pentru a se observa dacă nu are hipersensibilitate
la iod. Dacă apare roşeaţă, senzaţie de arsură, furnicături, tahicardie, greţuri,
urticarie, ameţeli, stare de rău generală, pacientul are hipersensibilitate la iod şi se
întrerupe administrarea. Dacă pacientul suportă bine iodul la 20-30 minute se
administrează celelalte 3 tablete Razebil în decurs de 5 minute, după care este condus
la serviciul de radiologie (după 14-16 ore şi respectiv 10-14 ore cand vezicula biliară
se umple cu substanţa de contrast).
-Colangiografia= radiografierea căilor biliare (inclusiv colecistul) pline cu
substanţa de contrast administrată pe cale intravenoasă= Pobilan 40%. Este un
examen morfologic (dă informaţii despre forma, sediul, dimensiunile colecistului) şi
funcţional (arată puterea de concentrare, contractilitatea şi evacuarea colecistului
după prânzul Boyden). Se face cu prudenţă, doar atunci când bilirubinemia scade sun
3mg%.

- 40 -
Materiale necesare:
-Pobilan, antihistominice, hemisuccinat de hidrocortizon, medicamente de
urgenţă ( glucoză pentru perfuzii, Romergan, Norartrinal), aparat de perfuzie,
aparat de oxigenoterapie, seringă de 20ml şi ace sterile pentru injecţii intravenoase,
materiale pentru clismă.
Pregătim psihic şi fizic pacientul explicându-i necesitatea tehnicii, iar în
dimineaţa examinării se efectuează o clismă evacuatoare.
Testarea toleranţei la iod:
- se instilează în sacul conjunctival al unui ochi o picătură din fiola de
Pobilan: în caz de recţie hiperergică în decurs de 5 minute apare o hiperemie
conjunctivală a ochiului respectiv sau prurit intens;
- se injectează intravenos foarte lent 1ml de substanţă şi se supraveghează
bolnavul pentru a observa dacă apare recţie hiperergică (roşeaţă şi edem al feţei,
cefalee, dispnee, greţuri şi vărsături)
- dacă apar semnele reacţiei, se întrerupe administrarea Pobilanului
- reacţia hiperergică se combate urgent cu antihistaminice, perfuzie
intravenoasă de glucoză cu Norartrinal, se administrează oxigen şi se anunţă
medicul reanimator;
- dacă toleranţa organismului este bună, pacientul este aşezat pe masa
radiologică;
- se administrează substanţa opacă încălzită la temperatura corpului, foarte
lent (în decurs de 10 minute); la adulţi o fiolă de 20ml Pobilan 30-50%, la copii
1ml sau 0,45g substanţă activă/kg;
- după terminarea injecţiei se execută radiografiile. Căile intrahepatice şi
extrahepatice se opacifiază în 15-30 minute; dacă pe filmele efecutate nu apar
vizibile căile biliare, la 40 minute după terminarea injecţiei se administrează 2-3
linguri sirop de codeină 2%. Pacientul va fi ajutat să se îmbrace şi va fi condus la
salon.
-Scintigrama hepato-biliară de eliminare: este o metodă de explorare
radioizotopică. Foloseşte ca trasor izotopul de 99-Techneţiu, asociat cu o substanţă
care se elimină din hepatocit în căile biliare.

4. Alte examene
-Ecografia este foarte valoroasă în stabilirea diagnosticului de litiază biliară.
Ea oferă informaţii despre colecist, starea hepatocoledocului şi modificările
pancreatice satelite.

- 41 -
De obicei arată un colecist mărit în volum, foarte destins, cu peretele
îngroşat, edemaţiat, adesea cu dublu contur. Conţinutul lui nu mai este transonic, ci
datorită puroiului sau noroiului biliar, apar imagini ecodense, fără umbră, plutind în
conţinut. Frecvent se evidenţiază calculi inclavaţi în regiunea infundibulo-cistică.
-Tomografia computerizată: poate preciza grosimea pereţilor veziculari,
calculii (număr, dimensiune, aspect) densitatea conţinutului biliar. Se poate face
concomitent cu colangiografia.
-Electrocardiograma- în caz de suferinţă coronariană preexistentă, colecistita
acută accentuează fenomenul de ischemie coronară şi agravează episoadele de
angină la vechii anginoşi, atât clinic cât şi electrocardiografic.

- 42 -
3.2 Intervenţiile asistentei medicale privind îngrijirea bolnavului cu
colecistită acută

3.2.1 Conduita de urgenţă a asistentei medicale la internarea unui


pacient bolnav cu colecistită.

Asistenta medicală va aşeza bolnavul în repaus la pat. Va recolta sânge


pentru examenele urgente: numărul leucocitelor, bilirubinemia, T.G.O, T.G.P,
ionograma sanguină, rezerva alcalină, amilazemie, glicemie şi urină pentru
urobilinogen şi pigmenţi biliari. Va pregăti medicamente pentru calmarea durerii şi
instrumentarul steril necesar, dar nu va administra bolnavului nici un calmant fără
indicaţia doctorului, pentru a nu masca evoluţia acută a bolii sau o perforaţie.
Asistenta medicală va administra:
 Antalgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau ½ fiolă Fortral. Dacă colica nu
cedează va administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore.
 Antispastice: Scobutil compus 2-3 fiole/zi, sulfat atropină 0,5 mg s.c de 2-
3 ori/zi, Papaverină 4 fiole/zi, Nitroglicerină sublingual sau injectabil 1-2mg (2-4
tablete) la 15-20min
 Antiemetice: Emiteral, Torecan şi Ptegomazin injectabil.
 Antibiotice: Ampicilină injectabilă 2g la 4 ore.
Pentru corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (în funcţie de
laborator) asistenta medicală va administra lichide per oral în formele uşoare (ceai
de muşeţel, sunătoare) şi în formele medii şi grave va instala perfuzie cu glucoză
5% sau 10%, tamponată cu 1 U insulină ordinară la 2g glucoză, în care va
introduce: vitaminele B1, B6, C500, 2 fiole/zi şi soluţii de electroliţi (K +, Na+, Cl-).
Deoarece bolnavul aflat în criză acută de colecistită este foarte agitat, asistenta
medicală va administra sedative: Hidroxizin, Diazepam, barbiturice, bromuri, iar
pentru reducerea inflamaţiei va aplica punga cu gheaţă la nivelul hipocondrului
drept.

- 43 -
3.2.2 Rolul asistentei medicale în administrarea medicamentelor.

Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de


medic. Ea va cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie,
culoare, formă; fiolele rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea
efectelor lor.
Înainte de administrare, asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui
medicament, aspectul, termenul de valabilitate şi integritatea ambalajului.
Asistenta va respecta cu stricteţe calea de administrare, dozajul prescris şi va
evita incompatibilitatea între medicamente. Ea va admiistra pacientului doze mici
din orice medicament, pe care acesta le va lua în prezenţa ei. Îl va informa pe
bolnav asupra efectului şi reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de
luat. La administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie
folosind materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterilizate. Asistenta va tăia
şi va aspira în seringă toate fiolele în faţa bolnavului. Ea va semnala orice
intoleranţă şi reacţii adverse medicului.

3.3.3 Rolul asistentei medicale în pregătirea preoperatorie a pacientului


pentru colecistectomie.

Asistenta medicală va pregăti psihic pacientul, explicându-i cu cuvinte


simple tot ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi la sala de preanestezie,
unde va fi dus după operaţie, când va putea mânca, primi vizite, părăsi patul.
Asistenta va linişti bolnavul, asigurându-l ca anestezia şi operaţia sunt benigne şi îi
va da exemplu de bolnavi operaţi cu evoluţie favorabilă. Îi va comunica lui şi
familiei data şi ora operaţiei şi îl va asigura pe pacient de prezenţa ei permanentă
lângă el. Asistenta medicală va pregăti bolnavul prin:
a) Pregătire generală
Asistenta medicală va nota în foaia de observaţie bilanţul clinic şi paraclinic
al bolnavului.
 Bilanţul clinic va conţine: antecedente familiale, patologice şi
chirurgicale, vârsta, greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor
aparate, afecţiunile prezente, valoarea tensiunii arteriale şi a pulsului.
 Bilanţul paraclinic reprezintă explorarea tuturor aparatelor

- 44 -
EXPLORARE/ANALIZĂ MOD DE REALIZARE VALORI NORMALE
Sistemul de coagulare:
-timp de sângerare -Puncţie pe faţa anterioară a
lobului urechii 2’-4’
-timp de coagulare - puncţie venoasă 3ml sânge 6’-12’
simplu
-timp Quick (de - puncţie venoasă 4,5ml sânge
protrombină) pe 0,5ml oxalat de Na 12”-16”
-timp Howell 60-120
Elemente figurate ale
sângelui
- leucocite - Puncţie venoasă 2ml sânge în 4.000-10.000/mm3
- hematii vacuetă EDTA 4-5 mil./ mm3
- trombocite 250.000-400.000/ mm3
- hematocrit 36-46%
- puncţie venoasă fără stază 2ml 3-5mm la 1 oră
VSH sânge pe 0,4ml citrat de Na
5-10mm la 2 ore
Grup şi Rh sanguin - puncţie venoasă 2ml sânge
simplu sau pe florură de Na
Aparat respirator:
-radiografie pulmonară
Aparat renal:
-uree - puncţie venoasă 4,5ml sânge 20-40mg%
-creatinină pe 0,5ml florură de Na
-acid uric 0,6-1,3mg%
-glicemie 3-7mg%
-sumar urină 50-100ml urina de dimineaţă
Aparatul cardiovascular:
-EKG
Funcţie hepatică - puncţie venoasă 5ml sânge
- TGO simplu 4-13 U.I
-TGP - puncţie venoasă 2ml sânge 5-17 U.I
-TIMOL simplu 1,5 U. MacLagon
-Sulfat de Zn 10-40 U. Vernes

- 45 -
Electroforeza proteinelor - puncţie venoasă 3ml sânge Albumine:60%
simplu Globuline:α1=3-4%
α2= 9-11%
b= 12-14%
g= 15-18%
- Fibrinogen - puncţie venoasă: 9ml sânge + 200-400mg%
1ml citrat de Na
- Colesterol total - puncţie venoasă 5ml sânge 150-250mg%
simplu
- Tubaj duodenal - bila A, B, C 400-800mg%
- Ecografie
- Colecistografie
- Colangiografie
ALTE CONSTANTE
- Ionograma sanguină - puncţie venoasă Na+= 135-150mEq/l
K+=3,5-5mEq/l
Ca2+= 5-5,5mEq/l
Cl-= 95-110mEq/l
pH-ul sanguin - puncţie venoasă fără garou;
sânge pe heparină în condiţii de
strictă anaerobioză sau în
seringi perfect etanşe aduse pe 7,3-7,4
ulei de parafină
Rezerva alcalină - puncţie venoasă: 10ml sânge
pe 50mg oxalat de K 57-75 vol CO2%

a) Pregătirea locală
Cu o zi înaintea intervenţiei, asistenta medicală va obliga bolnavul să stea în
repaus la pat, să consume un regim uşor digerabil, bogat în lichide. Seara asistenta
medicală îi va efectua o clismă evacuatoare după care el va face un duş. Asistenta
va epila regiunea abdominală, dacă este păroasă şi o va badijona cu antiseptic sau
alcool iodat. La indicaţia medicului va administra bolnavului un sedativ
(Diazepam, Fenobarbital). În ziua operaţiei asistenta va verifica ca dosarul
bolnavului să fie corect: foaia de observaţie, analize, radiografie; va supraveghea
bolnavul să nu bea, să nu mănânce, să nu fumeze. Îl va pune să urineze sau îl va
sonda vezical (la indicaţia medicului). Va rebadijona regiunea rasă cu antiseptic

- 46 -
colorat, după care îl va ajuta să se îmbrace cu o cămaşă şi şosete în picioare. Va
verifica dacă bolnavul şi-a scos protezele şi bijuteriile. Îi va verifica pulsul,
tensiunea arterială, temperatura şi-l va instala confortabil pe brancardă, cu perna
sub cap şi acoperit cu pătură. Asistenta medicală verifică a doua oară dacă are
plicul cu toate documentele şi va însoţi bolnavul în sala de preanestezie.
În sala de preanestezie se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele
escoriaţii, se verifică starea de curăţenie: regiunea inghinală, ombilicul, axilele, se
pregătesc zonele pentru perfuzie şi se instalează sonda urinară.
În sala de operaţie:
- se execută ultima parte a pregătirii pacientului;
- se instalează şi fixează pacientul pe masa de operaţie;
- se monitorizează funcţiile vitale;
- se obţine un abord venos;
- se pregăteşte câmpul operator;
- se badijonează cu alcool pentru degresarea şi curăţirea pielii de antisepticul
anterior;
- se badijonează cu tinctură de iod, se face începând cu linia de incizie, de la
centru către periferie şi se termină cu zonele septice;
- se ajută la instalarea câmpului steril textil.

3.2.4 Rolul asistentei medicale în supravegherea postoperatorie a


bolnavului colecistectomizat

După terminarea operaţiei, asistenta se va interesa cum a decurs intervenţia.


Va supraveghea trezirea bolnavului după anestezie şi funcţiile vitale; măsoară la
fiecare 15 minute pulsul, tensiunea arterială, de asemenea respiraţia (ritm şi
amplitudine), temperatura, culoarea mucoaselor şi a tegumentelor, diureza şi le
notează pe foaia de observaţie. Permanent va observa aspectul şi comportamentul
bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrică. La sosirea bolnavului de la
sală, ea va branşa sonda la sursa de aspiraţie continuă şi la borcanul gradat. Va
verifica buna funcţionare a sursei de aspiraţie, dacă sonda este bine fixată şi
aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspiră cu o seringă lichid din cavitate:
dacă este înfundată, asistenta va introduce ser fiziologic pe sondă, după care
aspiră). Ea va nota în foaia de observaţie volumul şi aspectul lichidului aspirat. Va
observa permanent confortul fizic şi psihic al bolnavului. Asistenta va supraveghea

- 47 -
sonda vezicală a bolnavului: să fie bine fixată cu leucoplast pe coapsă şi tubul să nu
fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi plasat sub
nivelul vezicii. Ea îl va goli la 6-8 ore notând în foaia de observaţie cantitatea şi
aspectul urinii, anunţând doctorului orice semne ale unei eventuale infecţii
(hematurie, urină tulbure, temperatură).
Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitală externă,
respectând condiţiile de asepsie. La indicaţia doctorului, asistenta va scoate cât mai
precoce sonda pentru a preveni infecţia urinară.
Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren şi plaga operatorie. Va
verifica tubul să nu fie cudat şi să fie permeabil, notând în foaia de observaţie
volumul şi aspectul lichidului scurs. După 3 zile asistenta va lua tubul şi-l va
retrage câţiva mm/zi până în ziua 6 când îl va scoate complet la indicaţia medicului.
Asistenta medicală va observa zilnic plaga, semnalând doctorului orice semn de
complicaţie şi va efectua pansamentul steril al plăgii şi al orificiului din jurul
tubului.
Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor şi va recolta sânge,
menajându-le pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice şi în
funcţie de starea bolnavului, ionograma sanguină.
Asistenta medicală va prepara toate substanţele medicamentoase ce intră în
cadrul tratamentului, execută injecţiile şi montează perfuziile. Va urmări ca
perfuzia să nu se oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va
observa starea bolnavului în timpul perfuziei, apariţia unor accidente locale sau
fenomene generale, intervenind promt în funcţie de situaţie. Asistenta va calcula
bilanţul hidric al bolnavului.

- 48 -
CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE

Cazul I

A. Culegerea datelor

Nume: O
Prenume: J
Sex: feminin
Vârsta: 76 ani
Naţionalitatea: română
Ocupaţie: pensionară
Data internării: 14.02.2018
Data externării: 19.02.2018
Diagnostic: colecistită acută

B.Motivele internării:
Dureri în hipocondrul drept, greaţă, vărsături, o stare generală alterată şi este
internată în secţia interne

C.Istoricul bolii
Pacienta declară că acum o săptamână a avut aceleaşi simptome, care au
cedat în urma unui regim. Acum ea se prezintă cu arsuri la stomac, balonări,
dimineaţa la treziure avea un gust amar şi senzaţie de rău.

D.Examenul clinic:abdomen sensibil în epigastru şi flancuri


- se plânge că oboseşte repede, are constipaţii, prezintă o respiraţie greoaie,
este anxios, agitat şi nervos din pricina durerilor;
- T.A 180/100 mmHg
- Puls – 62/minut
- Temperatura 38,5
- Respiraţia – 23/minut
După istoricul bolii şi examenul clinic i se face şi o ecografie unde se vede
un celocist voluminos fără calculi.

- 49 -
E.Observaţii asupra stării de sănătate
Stare generală: alterată
Stare de nutriţie: greţuri, vărsături
Tegumente: palide
Facies: suferind, tras
Stare de conştienţă: păstrată
Aparatul digestiv: dureri în hipocondrul drept
Ţesutul conjunctiv adipos: normal reprezentat
Sistemul osteo-articular: integru
Sistemul nervos: anxietate
Examene de laborator:
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
DENUMIRE VALORI VALORI
ÎNREGISTRATE NORMALE
UREE 24,90 mg/dl 0,2-0,4g%
GLICEMIE 70 mg/dl 80-120 mg/dl
HEMOGLOBINĂ 13,4 g/dl 12-15 g%
VSH 14 mm/h 1-10 mm/h
FIBRINOGEN 214 mg/dl 200-400 mg%
HEMATOCRIT 54% 37-47%
HEMATII 4,41mil./mm3
LEUCOCITE 10.000/ mm3
GLICEMIE 70 mg/dl 80-120 mg/dl
TGO 7 U.I% <38 U.I%
TGP 12 U.I% <41 U.I%
BILIRUBINA 1,8 mg% 0,6-1 mg%
TOTALĂ
BILIRUBINA 0,54 mg% 0,1-0,25 mg%
DIRECTĂ
BILIRUBINA 1,25 mg% <0,9 mg%
INDIRECTĂ
CREATININĂ 0,9 mg% 0,6-1,2 mg%
ACID URIC 3,2 mg% 2,4-7,5 mg%
AMILAZE SERICE 300 U.I/l 25-151 U.I/l
Grup sangvin 0I
Rh pozitiv
- 50 -
Tratament medicamentos: Scobutil, No-spa, Gentamicină, Penicilină,
Paracetamol, Mialgin, Perfuzii cu glucoză 5%, Fenobarbital, Vitamina B1, B6,
C200.

F.Epicriza
Pacienta O. J. În vârsta de 76 ani se internează pe secţia interne a spitalului
cu diagnosticul de colecistită acută. În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice se
urmează tratamentul prescris de doctor, după care pacienta se face bine şi se
externează.

G.Recomandări
- regim alimentar;
- evitarea alimentelor grase, condimentate;
- evitarea băuturilor carbogazoase;
- control medical peste o lună.

- 51 -
H. Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale după Virginia Henderson

Nevoia fundamentală Manifestare de Sursa de


dependenţă dificultate
A respira şi a avea o bună - alterarea - durere în
circulaţie respiraţiei hipocondrul drept
A bea şi a mânca - alimentaţie - necunoaşterea
necorespunzătoare principiului
alimentar
A elimina - constipaţie, - alimentaţie
balonare necorespunzătoare
A se mişca şi a avea o bună - -
postură
A dormi şi a se odihni - insomnie - stare depresivă
A se îmbrăca şi a se dezbrăca - -
A fi curat şi îngrijit, a proteja - -
tegumentele şi mucoasele
A păstra temperatura corpului în - frisoane - proces inflamator
limite normale
A evita pericolele - anxietate - lipsa de
cunoştinţe
A comunica - -
A se realiza - -
A se recrea - inactivitate - epuizare,
slăbiciune
A învăţa cum să păstreze - cunoştinţe - lipsa educaţiei
sănătatea insuficiente
A-şi practica religia - -

- 52 -
I. Planul de îngrijire al pacientei O. J. Cu colecistită acută
Data Probleme Obiective Intervenţii proprii/delegate Evaluare
dependenţă
14.02.2018 Deprinderi - pacientul să - îi explic principiile unei alimentaţii corecte, - pacientul a înţeles
alimentare cunoască şi să valoarea nutritivă şi importanţa regimului necesitatea regimului şi
respecte alimentar; principiile unei alimentaţii
principiile unei - fac bilanţul lichidelor ingerate şi a celor corecte;
alimentaţii eliminate. - a ingerat în 24 ore 1500ml
corecte - monitorizez funcţiile vitale (respiraţie, puls, lichide şi a eliminat 1200ml;
T.A., temperatură, diureză) şi le notez în foaia - respectă dieta adecvată de
de temperatură. protecţie a ficatului şi
- perfuzii cu glucoză 5%, 1500ml/zi colecistului.
- algocalmin
- papaverină
- No-spa
- scobutil compus 1 fiolă/8ore
15.02.2018 Constipaţia - pacientul să aibă - determin pacientul să ingere o cantitate - pacientul a avut 2 scaune în
un tranzit suficientă de lichide; primele 36 ore, iar în a patra
intestinal în - stabilesc un orar regulat al alimentaţiei în zi şi-a recăpătat tranzitul
limite fiziologice funcţie de activităţile lui; intestinal;
pe 24 ore. - stabilesc pacientului orar de exerciţii fizice -diureza este normală de
- administrez, la indicaţiile medicului: 1300ml.
laxative- un drajeu seara;supozitoare cu
glicerină-1supozitor.
16.02.2018 Insomnie - pacientul să aibă - întocmesc un orar corespunzător de odihnă - pacientul a învăţat tehnici de
un somn calitativ şi somn; relaxare;
şi cantitativ - diminuarea anxietăţii pentru exprimarea - are somn liniştit, neagitat;
conform sentimentelor şi emoţiilor; - ascultă muzică.
necesităţilor sale - educ pacientul pentru practicarea metodelor
şi să dispună de de relaxare.
un program de - administrez tratamentul prescris de medic-
odihnă fernobarbital 6mg/kg corp la 24 ore;
extraveral 1-2 comprimate la nevoie;
meprobamat.
17.02.2018 Alterarea - eliminarea - aplicarea de pungă de gheaţă în hipocondrul - pacientul nu mai acuză
confortului riscului de drept; dureri în hipocondrul drept.
fizic infecţii; - administrez ceai de muşeţel şi sunătoare.
- calmarea durerii - administrez medicaţia prescrisă- antialgice,
şi satisfacerea calmante, antibiotice (ampicilina),
nevoii de a algocalmin- 1 fiolă la nevoie, no-spa- 1 fiolă
combate durerea. de 3 ori/zi
18.02.2018 Poziţie - pacientul să - asigurarea unei poziţii cât mai comode - pacientul poate să se
nedecvată prezinte pentru relaxarea presei abdominale cu deplaseze singur şi poate să-şi
mobilitate favorizarea respiraţiei şi circulaţiei. modifice poziţia.
normală; - administrez medicaţia prescrisă de medic:
-pacientul să aibă antialgice, calmante, no-spa.
o postură
adecvată.

- 54 -
19.02.2018 Cunoştinţe - pacientul să fie - educ pacientul în legătură cu tratamentul ce- - urmăresc modul în care
insuficiente informat asupra l urmează în spital cât şi la domiciliu; pacientul a dobândit
modului în care -educ pacientul în legătură cu regimul cunoştinţele în legătură cu
trebuie respectat alimentar ce trebuie urmat cu stricteţe. boala sa, cu regimul alimentar
regimul alimentar - administrez medicaţia prescrisă de medic. declarându-mă mulţumită
şi tratamentul
medicamentos.

- 55 -
Cazul II

A. Culegerea datelor

Nume: A
Prenume: L
Sex: feminin
Vârsta: 81 ani
Naţionalitatea: română
Ocupaţie: pensionară
Diagnostic la internare: colecistită acută
Diagnostic la externare: colecistectomie

B.Motivele internării
Durere în hipocondrul drept, greaţă, gust amar, stare de rău dimineaţa, stare
generală alterată.

C.Istoricul bolii
La urgenţe s-a prezentat o femeie adusă de către copii ei cu o stare generală
alterată, cu dureri mari în hipocondrul drept, greaţă, vărsături alimentare şi biloase,
disconfort fizic şi psihic, care pacienta ne spune că nu a mai făcut niciodată o criză
aşa mare. Ea este internată pe secţia chirurgie.

D.Observaţii asupra stării de sănătate


Stare generală: alterată
Stare de nutriţie: greaţă, vărsături
Tegumente: palide, gălbui
Facies: suferind, tras
Stare de conştienţă: păstrată
Aparatul respirator: torace de conformaţie normală, murmur vezicular
prezent pe ambele pulmoane
- T.A 160/80 mmHg
- Puls – 65/minut
- Respiraţia – 17/minut
-Temperatura-38
Aparatul digestiv: la palpare pacienta prezintă durere în hipocondrul drept
Examene de laborator:

INVESTIGAŢII DE LABORATOR
DENUMIRE VALORI ÎNREGISTRATE VALORI NORMALE
UREE 30 mg/dl 0,2-0,4g%
GLICEMIE 90 mg/dl 80-120 mg/dl
HEMOGLOBINĂ 43 g/dl 12-15 g%
VSH 7 mm/h 1-10 mm/h
FIBRINOGEN 300 mg/dl 200-400 mg%
TGO 7 U.I% <38 U.I%
TGP 12 U.I% <41 U.I%
BILIRUBINA TOTALĂ 1,8 mg% 0,6-1 mg%
BILIRUBINA DIRECTĂ 0,54 mg% 0,1-0,25 mg%
BILIRUBINA INDIRECTĂ 1,26 mg% <0,9 mg%
CREATININĂ 0,9 mg% 0,6-1,2 mg%
ACID URIC 3,2 mg% 2,4-7,5 mg%
AMILAZE SERICE 300 U.I/l 25-151 U.I/l
Grup sangvin 0I
Rh pozitiv

Tratament chirurgical: colecistectomie, drenaj biliar extern, drenaj


subhepatic.
Tratament medicamentos: Ampicilină, No-spa, Gentamicină, Fenobarbital,
Algocalmin, Piofen, Nitrozepam, Ser fiziologic 2000ml.

E.Epicriza
Pacienta în vârstă de 81 de ani se internează pe secţia chirurgie în data de
4.02.2018 cu următoarele manifestări de dependenţă: gust amar, senzaţie de rău
dimineaţa la trezire, arsuri epigastrice cu balonări în timpul zilei, constipaţii şi
dureri în hipocondrul drept. În urma examenului clinic şi paraclinic s-a stabilit
diagnosticul de colecistită acută. În urma intervenţiei proprii şi delegate a
tratamentului şi a intervenţiei chirurgicale, obiectivele au fost îndeplinite, iar
problemele rezolvate.

- 57 -
F.Recomandări
- să-şi reia treptat activitatea fizică
- să respecte regimul alimentar bogat în vitamine şi proteine
- să se prezinte la control în data de 24.02.2018
- verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul, şi dacă şi-a însuşit noile
cunoştinţe.

Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale după Virginia Henderson

Nevoia fundamentală Manifestare de Sursa de dificultate


dependenţă
A respira şi a avea o bună circulaţie - -
A bea şi a mânca - alimentaţie - necunoaşterea
necorespunzătoare principiului
alimentar
A elimina - constipaţie, - alimentaţie
balonare necorespunzătoare
A se mişca şi a avea o bună postură - dificultate în - intervenţie
deplasare chirurgicală
A dormi şi a se odihni - insomnie - stare depresivă
A se îmbrăca şi a se dezbrăca - -
A fi curat şi îngrijit, a proteja - -
tegumentele şi mucoasele
A păstra temperatura corpului în - frisoane - colecistectomie
limite normale
A evita pericolele - anxietate - lipsa de cunoştinţe
A comunica - -
A se realiza - -
A se recrea - inactivitate - epuizare, slăbiciune
A învăţa cum să păstreze sănătatea - cunoştinţe - lipsa educaţiei
insuficiente
A-şi practica religia - -

- 58 -
II. Planul de îngrijire al pacientei A. L cu colecistectomie
Probleme de Obiective Intervenţii proprii/delegate Evaluare
dependenţă
Alterarea - pacientul să - îi explic principiile unei alimentaţii corecte, 4.02.2018:
stării de cunoască şi să valoarea nutritivă şi importanţa regimului alimentar; - pacientul prezintă arsuri
nutriţie respecte principiile - stabilesc cu pacientul un orar de mese regulate. epigastrice şi senzaţie de rău;
unei alimentaţii - administrez medicaţia prescrisă de medic 5.02.2018:
corecte împotriva arsurilor, balonărilor şi senzaţiei de - pacientul nu prezintă arsuri
greaţă; epigastrice şi senzaţie de rău,
- administrez perfuzii cu glucoză 5%, 1500ml/zi la trezire prezintă un gust
- algocalmin amar;
- papaverină 6.02.2018:
- No-spa -pacientul este operat;
- scobutil compus 1 fiolă/8ore 7-12.02.2018: pacientul
respectă regim alimentar; nu
mai prezintă arsuri
epigastrice, greţuri sau gust
amar.
Constipaţia - pacientul să aibă - determin pacientul să ingere o cantitate suficientă 4.02.2018:
un tranzit intestinal de lichide; - la ora 18 pacientul a primit
în limite fiziologice - stabilesc un orar regulat al alimentaţiei în funcţie un laxativ;
pe 24 ore; de activităţile lui; -pacientul a avut scaun;
-un scaun la 2-3 - urmăresc şi notez în foaia de observaţie frecvenţa 5.02.2018:
zile. şi consistenţa scaunelor; - pacientul nu a avut scaun, iar
- stabilesc pacientului orar de exerciţii fizice seara i s-a făcut clismă;
- administrez, la indicaţiile medicului: laxative- un 6.02.2018:-pacientul a fost
drajeu seara;supozitoare cu glicerină-1supozitor; operat;
- efectuez la indicaţia medicului clismă evacuatoare. - pacientul a fost sondat;
7.02.2018:
- i s-a scos sonda;
8-12.02.2018:
- pacientul a avut scaun şi
diureză normală.
Insomnie - pacientul să aibă - identific cauza insomniei şi încerc să liniştesc 4.02.2018:
un somn calitativ şi pacientul; - pacientul nu poate să
cantitativ conform - observ şi notez în F.O. calitatea, orarul somnului şi doarmă: administrez un
necesităţilor sale şi efectele acestora asupra organismului; comprimat extraveral;
să dispună de un - servesc seara un pahar de lapte călduţ. 5.02.2018:
program de odihnă. - administrez tratamentul prescris de medic- la - pacientul nu se poate odihni
nevoie extraveral 1-2 comprimate; din cauza stresului:
- meprobamat. administrez un comprimat
extraveral;
6.02.2018:
- pacientul este operat:
administrez calmante şi
antibiotice;
7-12.02.2018:
-pacientul este liniştit şi
doarme în limite normale.
Alterarea - eliminarea riscului - asigur condiţii de mediu adecvat; 4.02.2018:
confortului de infecţii; - urmăresc pacientul şi aplic măsuri de izolare a - pacientul prezintă dureri
fizic - calmarea durerii şi surselor de infecţie; abdominale: administrez o

- 60 -
satisfacerea nevoii - administrez ceai de muşeţel şi sunătoare. fiolă algocalmin sau no-spa;
de a combate - administrez medicaţia prescrisă- antispastice, - administrez antibiotice
durerea. antibiotice (ampicilina), algocalmin- 1 fiolă la pentru prevenirea infecţiilor;
nevoie, no-spa- 1 fiolă de 3 ori/zi 5.02.2018:
- admnistrez antibiotice
(ampicilină la 6 ore),
calmante;
6.02.2018:
- după operaţie i se continuă
tratamentul cu antibiotice şi
calmante;
7-12.02.1018:
- administrez antibiotice la 6
ore.
Deficit de - pacientul să fie - educ pacientul în legătură cu tratamentul ce-l - pacientul a asimilat
cunoştinţe informat asupra urmează în spital cât şi la domiciliu; informaţiile primite.
modului în care -educ pacientul în legătură cu regimul alimentar ce
trebuie respectat trebuie urmat cu stricteţe;
regimul alimentar şi - să revină la controlul clinic şi la pansat.
tratamentul - colaborare cu familia pacientului
medicamentos.

- 61 -
Cazul III

A. Culegerea datelor

Nume: P
Prenume: D
Sex: masculin
Vârsta: 65 ani
Naţionalitatea: română
Ocupaţie: pensionar, locuieşte cu soţia într-un apartament cu 2 camere
Data internării: 3.02.2018
Data externării: 10.02.2018
Diagnostic la internare: colecistită acută litiazică
Diagnostic la externare: colecistectomie

B.Motivele internării
Pacientul P.D. se prezintă la camera de gardă cu o jenă dureroasă în
hipocondrul drept, prezintă o coloraţie închisă a tegumentelor, durerile se
accentuează progresiv atingând o intensitate maximă în câteva ore şi cedând brusc.
Durerea radiază sub rebordul costal drept, regiunea dorsolombară, scapulară în
umărul drept.

C.Istoricul bolii
Bolnavul P.D este însoţit de soţia lui care ne povesteşte că soţul a mai făcut
crize datorită mâncărilor pe care el zice ca nu face abuz, dar îi place să mănânce
bine carne, grăsimi, prăjeli, frişcă, smântână şi se teme din pricina stării lui de
sănătate, căci la criza aceasta a fost ceva mai grav. El este internat cu diagnosticul
de colecistită acută litiazică pe secţia chirurgie.

D. Examenul clinic:
- se observă vezicula biliară palpabilă dar sensibilă;
- prezintă o respiraţie greoaie, este anxios, agitat şi nervos din pricina
durerilor;
- prezintă o temperatură de 38,50C;
- puls– 65/minut;
- respiraţie dificilă:26 respiraţii/min.
- grup sanguin B III.

E.Observaţii asupra stării de sănătate


Stare generală: alterată, cu febră, frisoane, transpiraţii.
Stare de nutriţie: greaţă, vărsături biloase şi alimentare
Tegumente: de culoare închisă
Facies: suferind
Stare de conştienţă: păstrată
Aparatul digestiv: dureri în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept
Sistemul nervos: anxietate.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR
DENUMIRE VALORI ÎNREGISTRATE VALORI NORMALE
TROMBOCITE 350.000/mm3
UREE 26mg% 0,2-0,4g%
GLICEMIE 70 mg/dl 80-120 mg/dl
HEMOGLOBINĂ 12% 12-15 g%
VSH 15mm/h 1-10 mm/h
FIBRINOGEN 350mg% 200-400 mg%
HEMATOCRIT 38% 37-47%
3
HEMATII 4mil./mm
LEUCOCITE 8600/ mm3
GLICEMIE 120mg% 80-120 mg/dl
COLESTEROL TOTAL 190mg%
COLESTEROL 120mg%
ESTERIFICAT
TGO 10 U.I% <38 U.I%
TGP 14 U.I% <41 U.I%
LIPIDE TOTALE 560mg%
BILIRUBINA TOTALĂ 1,8 mg% 0,6-1 mg%
BILIRUBINA DIRECTĂ 0,54 mg% 0,1-0,25 mg%
BILIRUBINA INDIRECTĂ 1,25 mg% <0,9 mg%
CREATININĂ 0,75 mg% 0,6-1,2 mg%
ACID URIC 2,9 mg% 2,4-7,5 mg%
AMILAZE SERICE 2500 U.I/l 25-151 U.I/l

- 63 -
Tratament chirurgical: colecistectomie, drenaj biliar extern, drenaj
subhepatic.
Tratament medicamentos: Ampicilină, No-spa, Gentamicină, Fenobarbital,
Algocalmin, Piofen, Nitrozepam, Ser fiziologic 2000ml

F.Epicriza
Pacientul în vârstă de 65 ani se internează pe secţia chirurgie la data de
3.05.2018 cu o stare generală alterată, dureri mari în hipocondrul drept ce radiază
în regiunea dorsolomară, scapulară, umărul drept, cu febră, transpiraţii abundente,
frisoane, respiraţie greoaie şi era foarte agitat şi nervos. În urma intervenţiei
chirurgicale şi a tratamentului ce i s-a acordat în spital, pacientul prezintă o stare
bună. Pe durata spitalizării nu a avut nici o complicaţie, iar în data de 10.05.2018
pacientul se externează cu o stare bună şi foarte mulţumit.

G.Recomandări:
- sa nu facă prea mult efort, ci treptat să se adapteze la viaţa de dinainte;
- să respecte un regim strict alimentar bogat în vitamine şi proteine;
- să revină la control dacă este vreo problemă mai repede, iar dacă nu peste o
lună la control.

- 64 -
Tabel cu cele 14 nevoi fundamentale după Virginia Henderson

Nevoia fundamentală Manifestare de Sursa de


dependenţă dificultate
A respira şi a avea o bună -respiraţie greoaie -durere
circulaţie
A bea şi a mânca - alimentaţie - necunoaşterea
necorespunzătoare principiului
alimentar
A elimina - -
A se mişca şi a avea o bună - dificultate în - intervenţie
postură deplasare chirurgicală
A dormi şi a se odihni - insomnie - stare depresivă
A se îmbrăca şi a se dezbrăca - -
A fi curat şi îngrijit, a proteja - -
tegumentele şi mucoasele
A păstra temperatura corpului în - frisoane - colecistectomie
limite normale
A evita pericolele - -
A comunica - -
A se realiza - descurajare - anxietate, dureri
A se recrea - inactivitate - epuizare,
slăbiciune
A învăţa cum să păstreze sănătatea - -
A-şi practica religia - -

- 65 -
III. Planul de îngrijire al pacientei P. D cu colecistectomie
Data Probleme de Obiective Intervenţii proprii/delegate Evaluare
dependenţă
3.02.2018 Data - pacientul să nu - administrez medicaţia analgezică şi antispastică - pacientul prezintă o
internării: prezinte dureri în recomandată de medic; stare de bine şi confort.
3.05.2011 hipocondrul drept în - asigur repausul fizic şi psihic;
Disconfort 24 ore. - pregătesc pacientul pentru examenul radiologic
abdominal al căilor biliare.

4.02.2018 Hipertermie, - pacientul să aibă -administrez medicaţia prescrisă de medic; - pacientul este afebril
frisoane temperatura în limite - pun o pungă de gheaţă; - febrilitatea a scăzut,
normale în - administrez medicaţia antiinfecţioasă; pacientul având o
următoarele 24 ore. - monitorizez funcţiile vitale: puls, tensiune temperatură de 38,50C
arterială; dimineaţa, iar după
- recoltez produse pentru examenul de laborator tratament are 37,50C.
(VSH, HLG);
- aerisire cameră;
- în frisoane, încălzesc pacientul cu sticle de apă
caldă.
5.02.2018 Alterarea - pacientul să-şi - administrez tratamentul prescris de medic; - pacientul avea
ritmului îmbunătăţească ritmul - îl poziţionez în pat; dimineaţa 26
respirator respirator. - umezesc aerul din încăpere; respiraţii/min – a doua zi
- monitorizez funcţiile vitale; dimineaţă 24
- instruiesc bolnavul să facă exerciţii respiratorii; respiraţii/min., iar seara
- miofilin 1 fiolă/zi; 22 respiraţii/min.;
- observ deprinderile de a respira ale bolnavului. - pacientul şi-a recăpătat
ritmul respirator.
6.02.2018 Hidratare - promovarea - administrez medicaţia prescrisă de medic; 4.02.2011:
insuficientă vindecării tractului - administrare de lichide parenteral în ziua - pacientul prezintă
calitativ şi gastro-intestinal; operaţiei şi 24 ore după; dureri abdominale:
cantitativ - pacientul să fie - trecerea de la o alimentaţie lichidă cu supă şi administrez o fiolă
echilibrat ceai la una mai consistentă; algocalmin sau no-spa;
hidroelectrolitic şi -încurajarea bolnavului în timpul alimentaţiei. - pacientul a tolerat bine
acidobazic trecerea de la o
postoperator. alimentaţie artificială la
cea activă;
- se poate hidrata şi
hrăni singur.
7.02.2018 Dificultate de - pacientul să aibă o - administrarea medicaţiei prescrise; - pacientul poate merge
a se mişca poziţie care să - monitorizez funcşiile vitale; nesusţinut în salon la 48
favorizeze funcţiile - fac exerciţii pasive şi active cu bolnavul în ore postoperator.
vitale şi grenajul salon, postoperator şi sub controlul durerii;
secreţiilor. -fac exerciţii de respiraţie cu susţinerea plăgii
operate.

- 67 -
Capitolul V
Prezentarea tehnicilor de îngrijire

5.1 Recoltarea vărsăturilor


Definiţie:
Vărsătura – conţinut gastric care se elimină spontan, de obicei în afecţiuni
digestive, dar întâlnit şi că un simptom în alte afecţiuni sau în sarcină.

Scop: explorator
Se fac examinări macroscopice, bacteriologice şi chimice pentru stabilirea
diagnosticului.

Materiale necesare:
- două tăviţe renale curate şi uscate;
- pahar cu soluţie aromată;
- muşama,traversă, prosop.

Pregătirea psihică a pacientului:


- va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii

Pregătirea fizica:
- se aşează şezând sau în decubit dorsal cu capul întors lateral
- se aşează sub cap un prosop sau în jurul gâtului
Se protejează lenjeria de pat şi de corp cu o muşama sau traversă

Execuţie:
- se îndepărtează proteza dentară(dacă este cazul)
- i se oferă tăviţa renală sau este susţinută de asistenta medicală
- sprijină fruntea bolnavului
- i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura

Îngrijirea ulterioară a pacientului :


- se şterge gura pacientului
- se îndepărtează materialele folosite
- se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă
- se aeriseşte salonul
- se supraveghează pacientul în continuare

Pregătirea produsului pentru examenul de laborator:


- se completează buletinul de recolare
- se trimite produsul la laborator
Notarea în F.O.
- se notează aspectul macroscopic, cantitatea
- unele semne însoţitoare sau premergătoare ( cefalee, vertij, transpiraţii etc)

5.2 Explorarea secreţie gastrice

În prezent secreţia gastrică a acidului clorhidric se explorează prin teste de


stimulare de o valoare superioară ca: teste cu analogi ai histaminei ( histalog), cu
pentagastrină sau cu insulină. În practică se utilizează cel mai frecvent testul cu
histamină.

Tubajul gastric cu histalog

Material necesar:
- acelaşi material că şi la tubajul gastric
- hisamina, romergan sau feniramin
- seringă de 20 ml
- ace sterile pentru injectarea excitantului şi antihistaminicului de sinteză
- 8-10 eprubete

Pregătirea psihică a pacientului :


- se anunţă pacientul că i se suspendă terapia medicamentoasă cu 24- 48 de
ore înainte de investigaţie
- bolnavul nu trebuie să mănânce şi să nu bea lichide, să nu fumeze cu 12 ore
înainte şi nici în dimineaţa tehnicii
- se linişteşte bolnavul
- se pregăteşte în vederea cooperării lui în cursul tubajului

Pregătirea fizică a pacientului :


- este aceeasi ca şi la sondajul gastric

Executarea tehnicii:
- este la fel ca şi la sondajul gastric
- asistenta are grijă ca sonda să ajungă în partea cea mai delicvă a stomacului
( este bine să fie controlată radiologic )
- după introducerea sondei , bolnavul este aşezat în decubit lateral stâng
- la capătul sondei se ataşează o seringă de 20 ml
- se extrage tot sucul gastric existent în momentul respectiv în stomac.
Acesta se colectează separat şi se notează volumul
- se continuă apoi extragerea secreţiei gastrice timp de o oră

- 69 -
- la terminarea extragerii bazale se injectează subcutan 0,5 mg histamină ,
după care se continuă aspiraţia sucului gastric
- timp de încă o oră se colectează secreţie gastrică în 4 probe separate , la 15
minute interval, obţinând încă patru eşantioane de suc gastric
- extragerea sondei se face după tehnica cunoscută
- toate probele obţinute se trimit la laborator etichetate.

5.3 Gastroscopia

Gastroscopia – vizualizarea directă a mucoasei gastrice cu ajutorul unui


instrument numit gastrofibroscop. Azi se utilizează eso-gastro-duodeno-scopul.
Totodată există posibilitatea adaptării acestuia la camera video, cu urmărirea
imaginii obţinute pe un ecran tv.

Figura 14

Scop:
- diagnostic
- terapeutic

Materiale necesare :
- măşti sterile
- şorţuri de cauciuc
- comprese şi mănuşi sterile
- tăviţă renală

- 70 -
- pipe Guedel
- soluţii anestezice
- recipiente cu substanţe dezinfectante
- ochelari de protecţie
- medicamente : atropină, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalină
- seringă de 2 ml
- glicerină sterilă sau silicon pentru lubrefierea gastroscopului
- periuţe citologice
- pensă pentru prelevat biopsie şi pensă anatomică
- recipient cu formol pt ţesutul prelevat
-recipient şi soluţie pentru testul ureazei, în vederea determinari prezentei
Helicobacterului pylori .

Pregătirea psihică a pacientului :


- calmarea pacientului prin încurajare, prin comunicare
- asigară un climă calm de căldura umană
- îi explică efectele dezagreabile ale tehnicii rugându-l , că printr-un efort de
voinţă să le depăşească, pentru a putea coopera în timpul examinării

Pregătirea fizică a pacientului :


- se anunţă pacientul să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţă zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei
- în seara zilei precedente se efectuează o spălătură gastrică la pacientul la
care evacuarea stomacului este deficitară
- se administrează medicaţia recomandată de medic pentru sedarea
pacientului sau pentru prevenirea unor incidente

Participarea asisentei medicale la tehnică


- sedarea pacientului se face prin administrarea a câte o tabletă de diazepam
în seara precedentă şi dacă e nevoie şi în dimineaţă examinării
- înainte de începerea investigaţiei asistenta medicală face anestezia locală cu
spray sau se face badijoanrea locală cu soluţii de Novocaină 1%
- se aşează pacientul pe masă de examinare în decubit lateral stâng , pe o
perniţă tare
- o asistentă vorbeşte cu pacientul , îl linişteşte, îi menţine capul în extensie
forţată, comunică cu acesta, îi susţine tăviţa renală, îl şterge la gură cu comprese
sterile
- o altă asistenta ajuta medicul la introducerea apăratului ungând
gastroscopul, prezentandu-i instrumentele.

Îngrijirea ulterioară a pacientului


- este supravegheat încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat
- 71 -
- este transportat în salon
- este supravegheat încă două ore urmarindu-se să nu mănânce să nu bea
- pacientul căruia i s-a recoltat biopsie, i se recomandă să nu consume
alimente fierbinţi
- dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac, acuză
dureri , la indicaţia medicului se întroduce sonda gastrică şi se elimină aerul şi
mucozităţile
- se efectueaza pacientului inhalaţii cu mentol , pentru evitarea senzaţiilor
neplăcute în gât

Pregătirea produsului pentru laborator


- se pregătesc fragmentele de ţesut şi mucoasă stomacală
- produsele prelevate , în vederea examinărilor histologice, se etichetează şi
se trimit urgent la laborator
- la serviciul endoscopie asistenta medicală analizează fragmentele de ţesut
în vederea determinării prezenţei Helicobacterului pylori

Reorganizarea locului de munca


- se aspiră soluţie Glutaralheida 2% sau CIDEX până când este curat
gastroscopul
- se spală bine interiorul şi exteriorul apăratului cu apă şi săpun apoi se
clăteşte bine
- interiorul fibrogastroscopului se spălă cu o perie care trebuie introdusă în
toate canalele , astfel încât acestea să fie irigate cu produs dezinfectant
- se periaza extremităţile endoscopului
- se şterge aparatul cu soluţie Glutaralheida sau CIDEX apoi se şterge cu
alcool sanitar 90 de grade
- se usucă bine
-fibrogastroscopul şi pensele bioptice se ung cu silicon pt a fii protejate
- se stochează tot materialul curat într-un dulap dezinfectat zilnic

- 72 -
5.4 Exploarea radiologică gastro-intestinală

Examinarea radiologică a tubului digestiv se efctueaza după administrarea


unei substanţe de contrast pe cale orală sau rectală.

Figura 15

Scop:
- studierea morfologiei şi funcţionalităţii tubului digestiv pentru stabilirea
diagnosticului
Examinarea radiologică este contraindicată la pacienţii caşectici, în stare
gravă, care suferă de tromboze, ileus, în perforaţia tubului digestiv cu hemoragie
gastro-intestinală acută precum şi la femeile gravide în prima jumătate a sarcinii.

Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare:


- sulfat de bariu 150 g sau un pachet original , cană sau pahar, apă, lingură de
lemn, purgativ(ulei de prafina)
- se pregăteşte suspensia de bariu: cele 150 g de bariu se amestecă cu o
cantitate mică de apă caldă până se obţine o pastă omogenă la care se adăugă apă
rece până la 200-300 g, amestecându-se cu lingura de lemn.
Pregătirea psihică a pacientului :
- se anunţă cu două zile înainte pacientul , explicându-i necesitatea şi
importanţa tehnicii pentru diagnosticul boli
- se explică pacientului tehnica de investigaţie
- se anunţă pacientul că în dimineaţă zilei de investigaţie nu trebuie să
mănânce
- se atenţionează pacientul că nu trebuie să fumeze deoarece fumatul creşte
secreţia gastrică
- se informează pacientul cu privire la regimul alimentar pe care trebuie să îl
respecte

- 73 -
Pregătirea fizică a pacientului :
- se administrează pacientului cu 1-2 zile înaintea examinării, un regim
alimentar neflatulent, uşor de digerat , format din supe, ouă, pâine prăjită, unt,
făinoase, produse lactate
- seara – în ajunul examinării – se efectuează bolnavului o clismă
evacuatoare
- în ziua examenului pacientul este condus la serviciul de radiologie

Participarea la examen:
- pacientul este condus la sub ecran , unde i se dă cana cu sulfat de bariu gata
preparat
- la recomandarea medicului pacientul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat şi
amestecat cu o lingură de lemn
- după terminarea examinării, pacientul este ajutat să se îmbrace şi condus la
salon
- pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicaţiei
medicului), după 2-8-24 de ore, pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului,
umplerea intestinului subţire şi a colonului
- la 2 ore de la începutul examinării pacientul poate să mănânce

Îngrijirea ulterioară a pacientului:


- se administrează un purgativ (o lingura de ulei de parafină) după terminarea
examinării
- pacientul va fii informat că va avea scaune colorate în alb
Reuşita unui examen radiologic al organelor abdominale depinde de
pregătirea fizică, prin regim alimentar , a pacientului.

- 74 -
BIBLIOGRAFIE

1. Ifrim M. – Compendiu de anatomie.Editura ştiinţifică şi


Enciclopedică, Bucureşti,1988.
2. Papilan V.-Atlas de anatomia omului.Editura
medicală,Bucureşti,1992
3. Saragea M. – Tratat de fiziopatologie.Editura Academiei
Române,Bucureşti,1994
4. Mogoş Gh.- Urgenţe in medicina clincă. Editura
Didactică şi Pedagocică,Bucureşti.1992.
5. Prişcu Al. – Chirurgie.Editura Didactică şi
Pedagogică,Bucureşti,1994
6. Titirica Lucreţia-Urgenţe medico-chirurgicale.Editura
medicală,Bucureşti,1994.
7. Titirica Lucreţia Breviar de explorări funcţionale.Editura
medicală,Bucureşti,1994.
8. Seguy B.- Dossiers Medico-chirurgicaux de
l’infermiere.No.10. Maloonie S.A. Editeur,Paris,1980.
9. Blanc D.- Cahiers de l’infermere No.7. Masson
Editeur,Paris,1977.
- 75 -
10. Borundel C.- manual de medicină internă pentru cadre
medii,editura BIC ALL,2006.

- 76 -