Professional Documents
Culture Documents
AMOVIBILE
o Edentatia par{iali reprezintd starea patologici caracterizatb prin absen{a unui numir variabil
de dinti. de la 1 la 15.
o Ea poate ii:
- redusi: 1-3 dinti consecutivi (exceplie: lipsa celor ,1 incisivi )
- rntinsd: >.1 dinri con:ecutivi
- extins5: edentalia terminald care cuprinde ;i caninul
C6mpul protetic edentat parfial este format din:
Suport dento-parodontal
- dinlii restanti
- parodonliul lor
SuDort muco-osos
- oasele naxilale
- fibromucoasa acoperitozue
SUPORTUL DENTO-PARODONTAL
o este format din dinlii restanti fi parodonliul lor
o preia presiunile ocluzale gi le transmite fiziologic osului maxilar
o asiguri mentinerea si stabilitatea protezei ;i doar parlial sprijinul ei
o este evaluat prin examen clinic si paraclinic (Rx, modele de studiu)
Din(ii restanfi influenfeazi stabilitatea gi men{inerea protezei parfiale prin:
'i' Numhr - cu cat sunt mai mulli dinli restanli, cu adt mai bund va fi ancorarea protezei, deci
menl jnerea si sta b ilitatea protezei
* Repartizarea topograficS pe arcadS
["!D*]
-l' *\\ ..\
/
r"r.. ,t\
I
\
\u---- ----!J
Edentatie rarero-rronto-rarerata
Eoenraue latero-f rontotaterala Edentatie tatero"fronto-terminata Edentatie de hemiarcada
* Pozitia de implantare- dinlii limitanli ai bregei edentate fi cei antagoni$ti igi modificl
pozitia migrdnd spre edentalie.
{' Morfologia coronard este importantd in cazul dintilor stAlpi deoarece pe coroanele lor se
aplicd elementele de mentinere ;i stabilizare (crosete)
- ecuator alxqtomic - linia care uneste convexitAlile maxime de pe fegele laterale ale dintelui
- ecuator de implantare - paralel cu linia coletului, la 2,5 mm de acesta
- ecuatorul protelrc - linia ce uneste convexit5.tile maxime ale dinlilor stAlpi, in funcli de axul de
inse4ie al protezei
> este comun tuturor dintilor stiloi
z se delermini cu paralelograful:'
i impane dintele intr-o zond subecuatorial5 retentivi 9i o zon5 supraecuatoriali, neretentivd
(zona de sprijin)
Dinlii stAlpi cu coroane cilindrice, cu retentivitAli reduse, trebuie acoperili cu proteze unidentare !
SUPORTUL MUCO-OSOS
Suportul osos
- rol in sprijinul ;i stabilizarea protezelor
- format din:
{. La maxilar - bolta palatind
- creste alveolare
- tuberozitdti maxilare
{. La mandibuli- creste alveoare
- tuberculi piriformi
Suportul mucos este format din:
o Mucoasa fixd
o Mucoasa neutrd (pasiv mobili)
o Mucoasa mobild
SUPORTUL 0SOS maxilar
1. BOLTA PALATINA este formatd din:
- apofizele palatine ale oaselor maxilare
oasele incisive (in 2/3 anterioare)
lamele orizontale ale oaselor palatine (in 1/3 posterioard)
gaura palatind anterioard. - zona de emergenl[ a pachetului vasculo-nervos nazopalatin
gdurile palatine posterioare - zonele de emergen{d ale pachetelor vasculo-nervoase palatine
anterl0are
POStertoara
La nivelul sutudi palatine mediene poate fi prezentd o exostozd, numitd torus p!g1!!4, cu
Jbmfi, dimensiune $i localizare diferitd, care poate influenla negativ protezarea (bascularea
protezei, leziuni ale mucoasei acoperitoare).
Prezenta torusului palatin necesita folierea modelului la acel nivel sau chiar exereza lui
chirurgicald, dacd dimensiunile sau localizarea lui o impun.
a in funclie de addncime, bolta palatinh poare fi plati, medie qi adAnci (ogivali).
o Bolta plati apare in general la pacienlii la care edentalia este urmarea bolii parodontale gi
favorizeazd. mentinerea protezei pe camp prin fenomenul de adeziune, dar este deficitari din
punct de vedere al stabilitdtii.
Bolta adAncd (ogivalS) este caracteristici pacienlilor care au avut obiceiuri vicioase in
copil5rie (sugerea policelui, respiralie oral[) si favorizeaz1 stabilitatea in sens orizontal a
protezei.
Bollile palatine cu adincime medie (15-17 mm) sunt cele mai favorabile protezdrii qi sunt
prezente la pacienlii care au pierdut dinlii in urma complicatiilor cariei dentare.
r-rr.r./
bolta palatina plata
\rft/
bolta palatina medie bolta palatina adanca
A.BAZA
Caracteristici
o conponenta protezei care vine in contact cu zona de sprijin a cAmpului protetic (bolta
palatind la marilar gi versantul L la mandibuld)
o are doud fe!e:
a) mucozald (in contact cu mucoasa fixd)
- nu se lustruie;te
- redd cu fidelitate microrelieful mucoasei
b) externh (spre cavitatea oral5)
- trebuie lustruitA perfect in scop profilactic (si nu lezeze pdrtile moi) ;1 igi.enic (sX nu retenlioneze
alimente si flori microbianl)
Roluri:
- uneqte ;eile protezei
- transmite presiunile masticatorii asupra zonei de sprijin precum gi de Ia o gea Ia alta
- asigur[ rigiditatea protezei
- participd la menlinerea protezei pe cAmpul protetic prin aciezrune
- in refacerea funcliei fonetice prin zona de afiiculare fonetici
PLACA PALATINALA
Placa palatinalS intinsi (total5)
o Limite:
- anterior- zona supracingulard a dillilor restanli
- posterior - linia Ah
- lateral- zonele supraecuatoriale ale dintilor restanti
o Indicatii:
- edentalii de hemiarcad[
- edentatii subtotale
Placa palatinali ameliorati
o Avantaje:
* reducerea senzaliei de disconfort;i de vomd
l'. menajarea simlului gustativ $i termic
o Poate fi:
) rdscroitd distal
)> decoletatl
i fenestrati
O Placa fenestratd
- zona centrall este decupat5, ldsAnd
liberi zona de mucoasi cu receptori gustativi
- rezistenla bazei este diminuatd din cauza suprafelei ei reduse, de aceea este indicatd armarea
extrinsecd cu plase metalice
PLACA LINGUALA
a uneste geile protetice si acoperd versantul L al crestei alveolare mandibulare
o se intinde de la nivelul fundurilor de sac linguale pan5 in zona supracingulard./
supraecuatoriald a dinlilor restanti mandibulari
B. SE ILE
O acoperd crestele alveolare
O oferl supofi pentru dinlii artificiati
o transmit fo4ele ocluzale suportului muco-osos (nefiziologic)
o rol in sprijinul gi stabilitatea protezei
o refac volumul ;i forma crestelor edentate afectate de atrofie si rezorbtie
O numdrul lor este egal cu numf,rul bregelor edentate
o fiecare lea prezint[ doi velsanti (V Si O)
o fiecare versant avand doud fete: una mucozalS si una externf,
C. ARCADA ARTIFICIALA
o Reprezintf, elementul funclional principal al protezei
o Dinlii artificiali pot fi realizali din:
Materiale organice:
.i. rdgini acrilice (PMMA)
{. rlsini acrilice reticulate
{. rlgini compozite
Materiale anorganice: poqeian
Este copia negativd a cAmpului protetic, care inregistreazd cu fidelitate zona de sprijin ;i cu
aproximalie zona de inchidere marginali
Se inregistreazi cu portamprente standard
DEFINIIIE: Modelul preliminar este reproducerea pozitivi, statici, a cAmpului protetic edentar
pa4ial, ce redd cu fidelitate zona de sprijin gi cu aproximalie zona perifericd de inchidere marginald.
Elemente componente:
- soclul
- grosime 2 cn.r
- formi geometrici: pentagon (maxilaf . trapez (mandibuld)
- modelul propriu-zis
Rol
- completarea examenului clinic al pacientului (model de studiu)
- document medicoJegar
- stabilirea planului de tratament
- realizarea pofiamprentei individuale
Material -gipsul obignuit (alabasrru - tip II)
Tehnica de lucru
1. Ieienizarea amprentei ll.reliminare
- srtdlare cu apd pentru indephrtarea urmelor de sdnge 9i salivd
- dezinfectare
{' imersie in solulii antiseptice, antimicrobiene, antifungice gi antivirale (hipoclorit de sodiu
17c, glutaraldehldd 2qo, glutaraldehidd cu fenol, clorhexidin5, clorurd de benzalconium.
bromocet 27o)
'l.pulverizare cu spray-uri speciale (ex. Dimenol/septodont
- spray dezinfectant pentru
amprenle. pe baza de alcooJ izopropilic: se pul\erizeaza amprenra. se agteaprd l5 minure,i
se clxtegte cu grija. Nu atacd suprafala amprentei gi nu produce varialii dimensionale)
2, Examinarea amprentei preliminare
- dacX amprenta a cuprins in totalitate suprafala de sprijin a cAmpului protetic
- daci materialul de amprentd este sus{inut de pofiamprent6
- daci suprafala amprentei este netedi, firi discontinuitEli sau goluri
- dacd materialul de amprentd nu se desprinde de portamprentd
- daci marginile amprentei sunt modelate
- dacX pofiamprenta a fost centrat[ pe cAmp (mzrginile au grosime egali)
3. Ttasarea periferiei cAmpului protefic pe arnprenta preliminard
- Cu un creion chimic sau marker netoxic
- Conturul trasat pe materialul de amprentA se va transfera pe gipsul modeluiui preliminar,
constituind un ghid util tehnicianului in realizarea portamprentei individuale.
4, Prepararea pastei de shins
Propo4ia: 3 pirti ghipsil parte api. pentru oblinerea unei paste de consistenlX fluidd.
Metode:
'Metoda saturafiei progresive *
apa, mdsurat1 cu un cilindrl gradat, se introduce in bol iar
pulberea de gips se presard incat, pentru ca aceasta s[ absoarbi apa in cel pulin 20 secunde.
Niciodati nu se pune apa peste pudra, nici nu se mai adaugi apd daci pasta este prea groasi.
Mala-tarea pastei se poate face manual (cu spatula) dar este de preferat 1a vacuum-malaxor (evitd
incorporarea bulelor de aer)
Timpul de spatulare:
- 30 secunde - la vacuum-malaxor
- 1 minut (cite 2 mischri/sec) - manual
PORTAMPRENTA INDIVIDUALA
Defini(ie- suportul rigid, nedeformabil, pentru materialul de amprentf, funclionald, ce corespunde
particularitailor individuale ale fiecdrui cAmp protetic.
Elemente componenete:
I.BAZA
2. ELEMENTE ACCESORII
- mAner
- butoni de presiune
- elemente de intdrire
- borduri de ocluzie (rar, doar la indicagia medicului dentist)
l.Baza
- Acoperh suprafala de sprijin a cdmpului protetic
- Trebuie sd aib5 grosimea 1,5-2 mm gi uniformi pentru a rezista la presiunile exercitate in timpul
amprentdrii
- SI fie stabild pe model (si nu basculeze)
- Marginile si se opreascf, in zona de mucoasi neufA, si fie rotunjite gi si ocoleasci elementele
mobile de la periferia cAmpului protetic
2' MAnerul - situat pe linia median[, mijlocul crestei alveolare sau pe bolta palatinl (in func{ie de
tipul de edentalie)
- Are formd paralelipipedicd gi felele laterale ugor concave, pentru a favoriza manipularea in
timpul migclrilor de amprentare
3. Butonii de presiune:
- se realizeaza numai la portamprenta individuald mandib.
10
- se aplicd pe mijlocul crestei, in zona corespunzXtoare premolarilor, sau in zona cea mai declivd a
crestel
- au formd paralelipipedicI
- dimensiuni: L=10-15 mm, l= 4-6mm. h= 5-7 mm
- indltimea si litimea se coreleazd de obicei cu cea a crestelor alveolare
ROL - exercitarea de presiuni uniforme qi echilibrate pe cAmpul protetic in timpul amprentlrii
Elementele de intirire:
Rol: miresc rezistenla bazei portamprentei mandibulare realizate din placl de bazd
- plScufe metalice aplicate in grosimea versantului L al portamprentei
- sArmi de 1 mm diametru qi 10 cm lungime, aplicatd pe versantul L sau pe mijlocul crestei
Borduri de ocluzie:
- utilizate rar, numai la indicalia medicului, cAnd amprenta func{ional5 va fi inregistratd sub
presiune ocluzalS
- reproduc dimensiunea qi pozi(ia arcadelor dentare
Tehnica de lucru
- se traseaz5 pe modelul preliminar periferia cAmpului protetic (zona de mucoasd neutrd)
- se izoleazd modelul preliminar prin imersie in api (5 minute) sau cu pudri de talc
- se deretentivizeaz6 dinlii restanli prin acoperirca lor cu o folie de staniol
- se plastifiazd placa de bazl uniform ;i se adapteazd pe model in limitele trasate anterior, prin
presiune digital[, incepAnd dinspre bolta palatind spre periferie (1a maxilar) qi dinspre versantul L
spre V (1a mandibuld)
- se seclioneazd excesul (cu foarfeca sau spatula inc[lzitd), iar marginile se rdsfrAng astfel incat sd
se incadreze in limitele trasate pe model, sX fie rotunjite ;i cu grosimea de 1.5-2 mm
11
-modelarea manerului - excesul de placi de bazd se plastifiaz[ ;i se aplicd pe linia mediand, pe
mijlocul crestei alveolare (sau al bollii palatine) realizAnd un mXner cu inAllimea 9i lilimea
incisivilor centrali
- modelarea butonilor de presiune - au formd paralelipipedici, se lipesc pe mijlocul crestei
alveolare, in zona corespunzXtoare premolarilor inferiori
- prelucrarea portamprentei individuale - cu pile de mind, hirtie abrazivd (;mirghel) sau
instrumental rotativ dar 1a vitezd redusd si fdrd exercitare de presiune, deoarece materialul
termoplastic se tope$te
Avantaje:
- au rezistenti crescutS.
- pot fi utilizate gi pentm reahzarea machetelor de ocluzie sau pentru baza viitoarei proteze
Dezavantaje:
- tehnicd laborioasd (multe faze de lucru)
- prel de cost ridicat
Tehnica de realizare a machetei portamprentei individuale
- se trasezd pe modelul preliminar periferia cdmpului protetic
- se izoleazi modelul
- se plastifiaz[ o folie de ceard, roz;i se adapteazd pe model, in limitele trasate anterior; excesul se
indepfu'teazd cu spatula
- realizarea elementelor accesorii (mdner, butoni de presiune, elemente de intdrire)
- transformarea machetei in podamprentd finiti
Avantaje:
- rezistenld mult mai mare decAt a pldcii de bazi
- tehnici de realizare simpl5
- permite amprentarea cu orice tip de material de amprentd
MODELUL FUNCTIONAL
Definitie- imaginea pozitivd a cAmpului protetic, ce reproduce cu fidelitate toate detaliile acestuia,
atat zona de sprijin cAt ;i zona periferici (de inchidere marginal[)
Condifii:
- sd reproduci cu mare fidelitate cele mai fine detalii ale amprentei
- si fie exact
- sd nu sufere modificdri volumetrice qi chimice
- si fie rezistent la presiunile exercitate asupra lui
- si fie dur
Roluri:
- realizarea machetelor de ocluzie
- realizarea machetei protezei
- va fi patle componentA a tiparului
Material qi instrumentar necesar:
' - amprentd functionald
- bol de cauciuc
- spatuld inoxidabil[ (de preferat vacuum-malaxor)
- ghips dur de tip III (Moloanol
- apd de la robinet sau apd distilati, la temperatura camerei
- misuti vibratoare
- conformatoare pentm soclul modelului (sau soclator)
Tehnica de realizare:
I. Igienizarea amprentei funclionale
2. Examin area amprentei funclionale
' Repartizarea materialului de amprenta pe suprafala portamprentei individuale
. Aderenta materialului la suprafala portamprentei
. Centrarea amprentei pe suprafala campului protetic
. Modelajul marginilor in conformitate cu fundurile de sac
3. Tuntarea modelului
13
- se preparl pasta de gips dur de consistenld fluidi (recomandabil la vacuum-malaxor pentru
oblinerea duritatii maxime a modelului)
- se toarnA (prin vibrare) in amprentd, incepAnd cu zonele cele mai inalte
- pentru economie de material, modelul poate fi turnat din gips dur iar soclul din gips obignuit; in
acest caz, soclul se va realiza numai dupd priza completd a gipsului dur (40-60 minute), in caz
contrar, gipsul obiqnuit absoarbe apa din gipsul dur gi-i reduce duritatea de suprafagd.
5. Demularea
- indepdrtarea modelului din amprenth dupd priza gipsului
- se face prin tracliune uqoard pe mAnerul portamprentei individuale, cu atenfie, pentru a nu fractura
dinlii restanli
6. Soclarea- se realizeazd manual sau la aparatul de soclat
-forma soclului modelului funclional este semirirculard.
- Nu mai este necesard in cazul utilizdrti conformatorului
MACHETA DE OCLUZIE
Definifie - piese protetice intermediare care reproduc temporar baza gi arcadele artificiale a]e
viitoarei proteze.
ROLURI:
.
Stabilirea orientirii 9i direcliei planului de ocluzie
.
Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior
.
inregistrarea rapoaflelor in termax iiare
.
Trasarea reperelor necesare alegerii si montdrii dintilor artificiali
Elemente componente:
I. BAZA
2. BORDURI DE OCLUZIE
I4
-extremidtile distale sunt tiiate in unghi de 45'pentm a evita contactele premature dintre bordura
maxilari 9i mandibularl in timpul inregistrlrii relatiilor intermaxilare
- forma bordurii este paralelipipedicA (p5trati pe secfiune), cu felele plane ;i netede, iar unghiurile
rotunjite
- sunt fixate pe muchia crestei, cu exceplia zonei frontale maxilare, unde se pot fixa u$or
vestibularizat
Tehnica de lucru:
a) Realizarea bazei
1. Se traseazd pe modelul funclional periferia cAmpului protetic
2. Se izoleaz1 modelul funcfional (5 minute in api)
2. Se plastifiazd placa de bazd qi se adapteazi pe model, pAnd la periferia cAmpului protetic
3. Se indeplrteazd surplusul gi se netezesc marginile
b) Bordurile de ocluzie pot fi confeclionate prin 3 metode:
f . introducerea cerii topite intrlun conformalor de formi paralelipipedicd sau de potcoava
2. din batoane de ceard preformate
3 . Dintr-o folie de ceard plastifiatd gi modelati manual sub formd de baton paralelipipedic
Muchiile bordurii trebuie realizate rotunjite iar suprafetele plane.
Fa(a ocluzald - sd fie periect pland gi sd realizeze unghiuri de 90' cu felele V gi O
MONTAREA IN SIMULATOR
DEFINITIE
simulatoarele sunt dispozitive care imitd, pa4ial sau total, mi;cdrile mandibulei, fiind construrte
dupd modelul sistemului stomatognat, gi care menlin modelele funclionale in pozilie de relalie
centricd, dupd inregistrarea acesteia in cavitatea oral5.
15
OCLUZORUL
- este cel mai simplu simulator
- imitd numai mi$cdrile vefiicale ale mandibulei, de inchidere-deschidere
- poate reproduce pozilia de intercuspidare maximd (M) gi dimensiunea vertical[ de ocluzie
(DVo).
Ocluzorul
- doui brale * unul mobil (superior) gi unul fix, angulat la 100-120" (inferior)
- un ax balama - in jurul ciruia se deplaseazd bratul mobi-
- un surub - care menline distanta dintre brate
- o contrapiulifi - care blocheazd surubul
ARTICULATORUL
- 2 BRATE - unul superior (mobil) si unul inferior (fix)
- sistemul de articulare dintre cele doua brale
- tija vertical5 care menline DVO
- platou incizal pe care gliseazf, extremitatea inferioard a tiiei verticale
- platou metalic ce malerializeaz| planul de ocluzie
- accesoriile pentru montarea modelelor
Articulatoarele pot fi:
. Neprogramabile(medii)
- inclinarea medie a pantelor articulare de 30"- 34"
- unghiul Bennett: l5- 18'
- distanla intercondilianf, - aprox. 104 mm.
- singurul parametru reglabil este ghidajul incisiv
. Par{ial programatrile (semi-adaptabile)- parametrii reglabili:
- panta tuberculului articular (traiectoria condiliand)
- panta retroincisiva
- unghiul Bennett (unghiul dintre traiectoria miscarii de protmzie si traiectoria miscarii de translatie
inregistrata de condilul inactiv in miscarea de lateralitate)
-distanla de la punctul interincisiv la axa de rotalie pure
' Total programabile (adaptabile)- Posibilitatea de reglaj a tuturor constantelor dinamicii
mandibulare
. Elecromecanice (programate de calculator)
Pentru monta,rea modelelor in simulator este necesard transferarea datelor inregistrate in cavrtatea
oral6.
Aparatura de transfer este in funclie de tipul si complexitatea simulatorului utilizat:
- ocluzoare;i articulatoare medii (neprogramabile)- machetele de ocluzie
- articulatoare parfial gi total program abile - arcurile faciale
Arcurile faciale permit inregistrarea qi transferarea in articulator a:
- pozifiei modelului superior in raport cu axa-balama (care trebuie sd fie cea pe care
maxilarul superior o are in raport cu ATM)
- axul bicondilian
- panta tuberculului articular
- punctulinfraorbitar.
ARCUL FACIAL
- un cadru metalic in formi de ..U" deschis oosterior
- extremitdlile vizeazI ATM
16
- pe por(iunea orizontalA, median este o tijd culisabild ce sustine un sistem de retenlie in forml de
furc[ sau porcoavS, pe care se fixeazi bordura machetei de ocluzie superioare
- tot in po4iunea orizontald a cadrului metalic mai existi o tiji culisabilS ce vizeazi punctul
suborbitar - pentru stabilirea planului Frankfurt (infraorbitale - tragus.)
- la nivelul extremitdlilor se afl5 2 tije culisabile sau 2 creioane de inscriere, ce vizeazd proiectia
regumentard a axului gamieri.
Dupd determinarea relaliilor intermaxilare ;i trasarea reperelor necesare alegerii montlrii dintilor
;i
artiflciali, machetele se solidarizeaz[ intre ele la nivelul bordurilor de ocluzie (prin lipire cu cearh
fierbinte sau cu anse metalice in formi de,.U" aplicate cate doui bilateral gi una paiamedian). se
repozilioneazi pe modele gi se trimit in laborator pentru a fi montate in ocluzor
Tehnica de montare:
1. Se verificd ocluzorul
2. Se reduce din in5llimea soclurilor astfel incat sX rdman5 cam de 15mm grosime
3. Pe supralala bazald a soclurilor se fac ganluri de retenlie, cu adancimea de 1,5-2 mm
4. Se solidarizeazd ansamblul modele/machete de ocluzie cu bele de chibrit lipite cu cearb la nivelul
soclurilor, unul frontal si 2lateral
5. Suprafala soclurilor modelelor se umezefte, pentru a evita ca pasta de gips sr facd prizd
instantaneu (ca urmare a absorbliei apei de cltre modelele uscate)
6. Se plaseazl con.rplexul modele/machete de ocluzie intre bralele ocluzorului si se verifica dacl
rdmAne un spaliu de cel puln 5 mm intre soclul modelului maxilar gi bra1ul superior al ocluzonrlui.
cAnd acesta este inchis; se blocheazl gurubul distanlator in aceasti pozilie.
1.1
-planul de orientare ocluzal5, marcat de intilnirea dintre bordurile de ocluzie, se traseazd pe
soclul modelului superior printr-o linie paraleld cu acesta; distanla dintre acestd linie gi planul de
ocluzie se mdsoard qi se inscrie pe soclul modelului superior, pe linia mediand
- curbura V a bordurii machetei superioare - arcul de cerc pe care se vor monta felele vestibulare
ale dinlilor frontali superiori; se inlegistreazd cu o cheie de ghips sau se traseazA pe pl5cula Pedro
Saizar
- linia mijlocului crestei alveolare - se traseazd de la nivelul caninilor pdnd la tuberozit5{i
(respectiv tuberculi) qi se prelungegte distal pe soclu, aceast[ linie are rol in montarea dinlilor
laterali, deoarece santul mezio-distal al dinlilor artificiali trebuie sd se suprapund peste aceastf, linie.
Pe modelul mandibular se traseazi linia mijlocului crestei alveolare 9i in zona frontalf,.
19
2. Croqetul ceryico-alveolar (CU BUCLA)
Varianle:
- Deschis dental
- Deschis edental- indicat in edentatiile terminale datoritd efectului antibasculant
Bucla poate fi in formd de "2" sau "S" gi aste situatd in rapod cu parodongiul dintelui pe care
se aplici, dar la distangd de 0,5-0,6mm de mucoasa alveolar[. Segmentul terminal se aplicd in
grosimea versantului V al seii
20
{. Indicafii:
Pentru orice tip de edentalii
Pe din! cu retentivitlfi mari gi implantare parodontali mai slabl (esre mai elastic decar cel
cervrco-ocluzal datorita lungimii mari a brafului).
Rol
Retentie
Impiedicd distalizarea protezei
3. Croqetul muco-alveolar
- Indicat in edentaliile biterminale maxilare, la pacienlii cu versantul
r estibu la r f|ontal retentir
- Se realizeazi ca o ansd dubl5
- Se plaseazi la 0.5mm distantd de n-rucoasf,, nu in contact cu ea!!
- Acliunea croqetului: cind proteza are tendinta de desprindere,
crogetul apasi pe mucoasi, provoac5 dureri pacientului
determinandu-l sX aducd arcadele in contact ;i astfel si reaseze
proteza pe cimpul protetic
MACHETA PAP
ETAPE:
1. ALEGEREA DINTILOR ARTIFICIALI
2. REALIZAREA N,LA,CIIETEI BAZEI
3. REALIZAREA ARCADEI ARTIFICIALE (MONTAREA DINTILOR)
' Definitie- macheta PAP este reproducerea in ceari cu dinti artificiali a viitoarei proteze.
. Rol- verificarea in cavitatea orald
- obqinerea tipalului
. Elemente componente:
- MACHETA BAZEI
- ARCADA ARTIFICIAL4
21
1. ALEGEREA DINTILOR ARTIFICIALI
Repere:
. din figa de laborator
r- Aa pc -.^1"^i-l^
uc -- rdLrgrqlg u(
'l- ut
^^l tuzle
. de pe modele
1. Din fisa de laborator
- Forma
- Culoarea
- Dimensiunile
- Gradul de cuspidare (inclinarea pantelor cuspidiene)
- Rapoarteleinterarcadice
- Materialul
- Afiificii de montare (fotografii din perioada dentati, relat[ri ale pacientului)
d. GRADUL DE CUSPIDARE
Trebuie corelat cu cel al dinlilor restanli
ln funclie de inclinarea pantelor cuspidiene, dintii artificiali pot fi:
. Cuspidati
a. 33" si 30' = anatomici
b. 20" = semi- anatomici
. Necuspidati: 0' (ne-anatomici)
. Forme speciale
22
E. RAPOARTELE INTERARCADICE
.i.
Psalidodont
*Labiodont
*Ocluzie inversd
Restabilirea rapoartelor interarcadice optime urmirqte 3 obiective:
eficientd masticatorie ;i stabilitate maximd
- e vitarea tulburSLrilor fonetice
- restaurareafizionomiei
f. MATERIALUL
Materiale organice :
- rXsini acrilice (PMMA)
- rdqini acrilice reticulate
- rA$ini compozite
Materiale anorganice: po4elan
g. ARTIFICII DE MONTARE
. Tr"n'l", diasteme, inghesuiri dentafe, proteze unidentare, abrazii, simularea refac ei
gingivale
REALIZAREA MACHETEI
b. Folierea
Se realizeazr la nivelul zonelor care trebuie despovf,rate de presiunile masticatorii
. CAmpul protetic maxilar:
- Papila bunoidd (retroincisivd)
- Zonele de emergenli ale pachetelor vasculo-nervoase palatine anterioare
- Rafeul median
- Torusul palatin
- Eventuale exostoze
- Parodonliul dinlilor restanli
- C6mpul protetic mandibular:
- Liniile oblice interne
- Muchia crestei alveolare
- Torus mandibulzr
- Exostoze
- Parodonliul dingilor restanli
MATERIAL
- Folie de Pb sau cositor de 0,25 mm grosime
- Ciment fosfat de Zn
TEHNICA
- Folia de Pb se decupeazi dupA conturul zonei care trebuie foliati si care a fosr trasar pe
model de cf,tre medic
- Grosimea folierii este indicatd de medic prin numirul de sensuri de ha5urare
Folia se adapteazi pe model in limitele desenului si se fixeazd cu ciment fosfat de Zn
- Folierea zonei parodonliului marginal se face cu ciment fosfat d.e Zn, care acoperd 2mm din
fala oral5 a dintelui gi 2mm din gingie; grosimea stratului de cimenr este de 1,5mm
24
- Model maxilar
. de-a lungul liniei "Ah"
. lilime2-5mm
. adAncime 1 - 1.5 - 2 mm {funcgie de rezilienla mucoasei)
- Model mandibular
. in2/3 anterioare ale tuberculului piriform
. lilime 1 mm
. adAncime 1 mm
2. REALIZAREA MACHETEI BAZEI
Macheta bazei este formatd din sei si elementele de legXturi dintre ele (placd palatinali sau
lineuald)
TEHNICA
. in cazul edentaliilor frontale, se traseazl curbura vestibularl a bordurii de ocluzie supelioare
pe platoul ocluzal
. izolwea modelelor pentru ca ceara si nu adere, fdcind posibild desprinderea machetei
. Se plastifieazd o folie de cearf, roz gi se adapteazA pe model, cu presiune uqoari gi uniformd,
in limitele trasate pe model; excesul se indepdrteazi cu spatula
. macheta bazei se lipe;te apoi de model in 3-4 puncte, cu cearl fluidi, pentru a fi stabili in
timpul montdrii dinlilor
. se realizeazd un rulou de ceari cu diametrul de 5-6 mm care se lipegte pe mijlocul crestei
alveolare; in el se vor monta dinlii artificiali
DINTILOR ARTIFICIALI
3. MONTART,A
MONTAREA DUPA GYSI
. Caracteristici:
- urTlizeazl. dinli artificiali anatolormi (pante cuspidiene intre 20" gi 33')
- arcadele dentare artificiale sunt realizate intr-un articulator adaptabil sau semi-adaptabil
- folose;te o rigld speciald (rigla Gysi) care permite m5surarea distanlei dintre crestele alveolare ;i
inclinarea axei acestora
OBIECTIVUL FIZIONOMIC
IImponant mai ales in cazul edentaliilor maxilare:
-frontale (totale sau intercalate)
-edentaliilor de hemiarcadi (absenla IC, IL 9i C sup.)
I
Depinde de:
- montarea unor dinli corespunzdtori
- modelarea adecvatf, a versantului V al geilor
- modelzuea adecvatd a gingiei artificiale
OBIECTIVUL FONETIC
I Macheta sd aibd grosime redusd (maxim 2mm)
I Modelarea reliefurilor mucoase din zona de afiiculare foneticd
t' Papila retroincisivi in spatele IC superiori, convexd, ovalard, cu axul longitudinal
onentat antero-posterior
{. Rafeul median fibros
* Rugile palatine - reliefuri perechi, cu traiect sinuos, simerric fagd de linia mediani
26
- pot fi realizate prin:
.picurare de ceard
'pnntr-o amprentd cheie luati la pacient sau pe model, care va fi imprimatx apoi pe
machetd
.machete prefabricate
r Modelaj simetric falA de linia mediani
I Versantul L al machetei mandibulare usor concav
OBIECTIVUL IGTENICO-PROFILACTIC
Modelarea unor suprafe{e netede, plane, neretentive
Suprafelele retentive favorizeazd acumularea resturilor alimentare ;i colonizarea florei microbiane,
intrelin o halend fetidd ;i pot modifica in timp aspectul ;i rezistenta pAp
Suprafefele externe pefect lustruite
Macheta trebuie finisatd riguros, suprafala externd netezindu-se pinb la luciu. Astfel, pAp finitd va
necesita o prelucrare mecanici minimd gi vor rezulta suprafele exteme bine polimerizate care-fl vor
plstra luciul timp indelungat
I Indicatii
- ln edentaliile frontale cand qaua nu prezintd versant V
- ln edentaliile intercalate, reduse ca mf,rime, dar cu brese multiple
28
- Prepararea pastei de gips gi introducerea in primajumdtate a chiuvetei
- Modelul impreund cu macheta se introduc in pasta de gips pini la nivelul marginilor
machetei
- Se netezeste suprafala liberd a gipsului ;i se lasd sd facd prizX
- Se izoleazb cuapi prima jumdtate a chiuvetei
- Se asambleazd a douajumitate gi se umple cu pastd de gips, prin vibrare
- Se asambleazd capacri 9i se preseazh
I Avantaje
- Tehnicd simplS
- Dintii artificiali igi pf,streazi pozilia in tipar
- Ceara machetei se indepdrteazd uqor
- Izolarea tiparului se face fdrX dificultate
- Introducerea pastei acrilice este uqoarX
I Dezavantaj
- Riscul in5ltlrii ocluziei - in cazul asamblErii incorecte a celor doui jumdtdti ale
chiuvetei sau dacS presarea a fost insuficienti pentru indepirtarea excesului de pastd
acrilicd
REALIZAREA TIPARULUI
Definifie - tiparul reprezintd negativul machetei gi este o piesi cavitard delimitati de pereli grogi,
oblinutd in urma operaliei de ambalare a machetei
Cavitatea tiparului are forma qi volumul machetei, gi apare evident5 numai dup[ indepirtarea cerii
Tehnicd:
o Chiuveta se scoate din presi
o Se introduce intr- un vas cu apd la t = 100'C, l0 minute, pentru plastifierea cerii
o Ceara plastifiad se indepdrteazA cu spatula, iar resturile sunt indepirtate prin sp are cu jet de apd
fierbinte
IZOLART,A TIPARULUI
Definifie - operafia prin care se depune pe pere(ii tiparului, prin pensulare, o solulie care prin
evaporare formeazd o peliculd fini, aderent5
Scop:
- Favorizeaza dezambalarea protezei
- impiedicl contactului fizic 9i chimic dintre rigina acrilicd 9i gipsul tiparului
Substanfele izolatoare - condifii
Substanfe izolatoare
l. Solufii alginice - Pectizol, Izodent
- Condilie - perelii tiparului sd aibd temperatura de 45'C gi si fie perfect uscali
2. Clorura de Ca 30Vo qi silicatul de Na 867o - nu se mai folosesc
- Condifie - tiparul sd aib5 remperatura de 80 - 90"C
- Dezavantaj - suprafala protezei devine albicioas[, necesitind o prelucrare mecanici
mai accentuate
2. Materiale siliconate (DentaflexJac, Kisel-lac) - se aplic[ pe suprafala externi a machetei,
in faza de ambalare
29
PREPARARXA PASTEI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE
Lichidul (monomerul.
o Metacrilat de metil
o Incolor
o Volatil
o Inflamabil
o Miros inlepAtor, caractedstic
o Fierbe la t = 100,8.C
o Se depoziteazd in flacoane de culoare brund pentru ci poate polimeriza spontan sub
influenta luminii
Pulberea (polimerul)
o Forma polim erizatd a metacdlatului de metil
o Diferite nuante de roz + incolor
I Dozarea - metode:
l Volumetrici
- cu un cilindru gradat
) prin
Ponderala
- cAntirire
i
Empirici - intr-un recipient de sticli se pun 7 - 10 ml monomer 9i se adaugd
pulbere pAnX la saturatie
I Amestecul trece printr-o succesiune de 3 faze:
. Faza de "zahir farin umezit"
r Faza vAscoasd, lipicioasi, filanti
o Faza nelipicioasd, plasticl
I Nerespectarea proporfiei pulbere/lichid - efecte:
I Excesul de polimer
o Scade plasticitatea pastet
r Scade rezistenta mecanicd
r Culoare neuniformi
I Excesul de monomer
o Cregte coeficientul de contracgie al acrilatului
o Acliune toxicl (iritanti) pentru tesuturi
o Aparilia porilor
INTRODUCEREA iN TIPAR
Tehnica manuali (clasici)
- Pasta acrilici in faza plastici se modeleazd sub formd de rulou
- Se introduce in tipar
- Se inchide chiuveta;i se preseazx lent;i progresiv pentru exprimarea excesului de pasta
- Presarea finalA (30-60 min.)
- Chiuveta se introduce intr-un ring in vederea polimerizArii
30
Dispozitive de injectare
I Manuale - principiul transformdrii mi;c5rii de rotalie in migcare de translalie lentd (pistonul
este deplasat prin rotirea unei manete)
I Pneumatice
I Sistemul S.R. IVOCAP/IVOCLAR
- Amestecul pulbere/lichid este predozat ;i malaxat mecanic
- Injectarea la 6 bari timp de 5 minute
- Polimerizarea - in apd la 100.C
I Sistemul MICROBASE/ DeTrey
- Rigind poliuretanicA monocomponent (pastX)
- Injectarea la 5,5 bari timp de 20 minute
- Polimerizare cu microunde 7 minute
POLIMERIZAREA PASTEI ACRILICE
Definifie - polimerizarea este reaclia chimici de unire a monomerului cu polimerul cu fbrmare
de languri macromoleculare
Prin polimerizare pasta acrilici trece din fazi plasticd in fazi solidi
Polimerizarea se desfd;oari in trei etape:
- Ini{ierea - catalizatorul desface monomerul in radicali liberi
- Dezvoltarea - radicalii liberi se unesc formind lanluri macromoleculare
- Stoparea - inceteazd reaclia de creqtere a lanlului macromolecular prin epurzarea
radical ilor liberi
DEZAMBALARBA
Definitie - operalia inversd ambalirii, prin care proteza finit[ este eliberatd din tipar prin txierea
acestuia (dupi desfacerea celor 2 jumitdti ale chiuvetei)
- Dezambalarea trebuie facutX cu atenlie pentru a nu fractura proteza sau modelul
- Spilarea subjet de api cu o perie asprd - pentru indeprrtarea urmelor de masd de ambalat
- htt'oducerea in solulie de citrat de sodiu 307c - pentnr dizolvarea urmelor aderente de masi de
ambalat
PRELUCRAREA MECANICA
Netezirea - indepdrtarea plusurilor de acrilat localizate in special la zona de unire a celor doui
jumAtali ale tiparului
- cu ajutorul pietrelor cu granulagie mare sau freze pentn.r acrilat
Lustruirea - prelucrarea suprafelelor externe ale aparatului gnatoprotetic pentru obtinerea luciului
sticlos (de oglindd)
Scop:
- Profilactic
f av orizeazd alunecarea pXrlilor moi
Prevenirea leziunilor pX4ilor moi
- Igienic
-
- Impiedicd aderarea gi stagnarea alimentelor pe suprafala aparatului gnatoprotetic
31
Instrumentar
- Filluri
- Perii
- Paste abrazive de lustruit -pulbere find de piatrX ponce, de cuat sau feldspat in amestec cu apA;
unele conlin qi agenli antimicrobieni (Dentaclean- Bredent)
- Puful de bumbac- luciul de oglindd
- discuri din piele de bivol- lustruire rece (la viteze mici, de pdnd la 1500 RPM- creeazi un luciu
perfect care impiedicd aderenli alimentelor qi a bacteriilor
I. Conectorii principali
DEFINITIE
Elemente transversale ale PAS, care unesc componentele de pe o heniarcadi cu cele de pe cealaltd
hemiarcadi.
Caracteristici
l. Rieiditate
- Este asiguratl de ldlime (la maxilar) qi de grosime (la mandibuli)
- Permite distribuirea solicitdrilor funclionale pe intreaga suprafald de sprijin dento-
parodontal si muco-osos
{' Profilaxia tesuturilor subiacente - conectorii principali nu trebuie s[ producd nicio
suferinfd lesuturilor cu care vine in contact in timpul exercitdrii funcfiilor, static sau la
inse4ia,/dezinse4ia protezei.
- este asiguratl prin despovlrarea zonelor subiacente prin foliere
.l. Confortul pacientului - asigurat de:
- simetria fatd de linia median5
- aplicarea conectorului principal petpendicular pe planul medio-sagital
- aplicarea conectorului principal in zone cAt mai pulin funcgionale
- suprafald cAt mai redusl posibil
- redarea reliefurilor mucoasei pe care o acoperi
- luciu de oglindi
- unghiuri rotunjite la intAlnirea cu celelalte elemente
CONECTORII PRINCIPALI MAXILARI
I. PLACUTA MUCOZALA
2. PLACLTTA DENTO.MUCOZALA
3. BARA (rar)
I, PLACUTA MUCOZALA
. Are ldlime mare (peste 10 mm) 9i grnsime micd (0,4-0,6 mm)
11
. Are contact numai cu mucoasa
. Se plaseaze la 5mm distanld de parodonliul dinlilor restanli
' Anumite zone de mucoasX care sunt acoperite de pldculi trebuie despovdrate de presiuni
(papila bunoidS, rugile palatine, torusul palatin mic, rafeul median fibros)
. Ldtimea minimd trebuie s[ fie egald cu m[rimea spatiului edenrat
' Marginile anterioard si posterioard trebuie ingroqate pentru a evita lezarea mucoasei in
timpul infundf,rii protezei
. Limita posterioard se afld totdeauna inaintea liniei Ah
Variante:
a) Pliculd palatind completd
b) Pldcu!5 palatind cu lilime mare
c) Pldcul5 palatind cu lStime redusd
d) Pldcul5 palatinX fenesrratd
e) Pldculd palatind in formb de U
e) PlScu[a mucozali in U
- deschis posterior
- Se indicl in special atunci cAnd existi un torus voluminos plasat posterior
- grosime: 0,6mm (pt o rezistenld optim[)
- deschis anterior
- Se indicd in special atunci cdnd existf, un toms voluminos plasat anterior
33
2. PLACUTA DENTO-MUCOZALA
- Se indic[ atunci cand existi pulini dinli restanli, creste bine reprezentate sau un torus
voluminos
- Marginea anterioard ajunge supracingular. unde se sub{iaz[ treptat gi se sprijind pe trepte
supracingulare sau prin pinteni ocluzali sau incizali.
- Zone despovfuate: parodonliul marginal (0,2 mm), papila bunoidd (0,2-0,3 mm), rlgile
palatine gi rafeul median
3.BARELE
Au l51ime micd (max 5mm) qi grosime mare (3 mm), fiind plasate la distanla de mucoasi 5i
zone sensibile (torus, papild, parodonliu).
- Pe secliune pot fi rotunde, ovalare sau semiovalare
- Pot fi cu direcqie sagitale, ffansversalA sau combinate
- Se utilizeazi rar pentru cA tansmit presiunile masticatorii pe o suprafali micd si produc
disconfort pacienlilor.
Bara lingual5
Mlc!:
. Oval, semirotund, semipiriform (cel mai utilizat in momentul de fati)
!]lmensiuni:
. indltime 4-5 mm
. grosime de I mm Ia extremitatea superioar[ gi 3 mm la extremitatea inferioari
Conditii de aplicare:
' procesul alveolar sd aibi in[llimea de cel pulin 9 mm (intre fundul de sac L gi parodonfiul
marginal al dinlilor restanti).
Pozitie :
. in dreptul versantului L al procesului alveolar, la 4-5mm de parodonliul marginal
Distantarea :
. O,3-2 mm lald de mucoasa procesului alveolar, funclie de:
- sprijinul prorezei: - 0.3mm pt denro-parodontal
- >0,3mm pt sprijin mixt
- rezilienla mucoasei: 1 mm pt rezilientd minimA
2 mm pt rezilienld mare
- retentivitatea procesului alveolar: vertical: 1mm
oblic: 1.5mm
concav sau dinli lingualiza{i: 1,5-2mm
CAnd procesul alveolar are indltimea mai micd de 9 mm, bara lingualX va avea o inEltime mai
mic[ de 4 mm, de aceea este necesard utilizarea concomitente a unui croget continuu (plasat
supracingular) pentru mdrirea rezistengei protezei
J+
Rolurile crosetului continuu:
- Contribuie la sprijinul parodontal al protezei
- cre:te rez islenla prorezei
- element antibasculant (asigurl menlinerea indirect[)
- solidarizeazd d inl ii restan!i
Igdigelii: in special in edentaliile tenninale bilaterale, cu condilia ca dinlii frontali sd aibd o
indlline suficientl pentru a asigura un spaliu intre bara iinguald gi cro;etul continuu (pentru
autocurXtire)
Crogetul continuu se sprijinl la extremitf,li pe pinteni incizali/ocluzali, pentru a evita efectul
disorlodontic de vestibuiarizare a dinlilor pe care se aplicd.
Bara vestibulari
. Se aplici in caz de inse4ie inaltl
a plangeului bucal, de lingualizare mare a dinlilor restanli sau de
existenta unui torus mandibular exagerat
. Forma gi dimensiunile sunt asemenetoare cu ale barei linguale
'Poate produce disconfort pacietului prin modificdri ale reliefului buzei inferioare sau iritatii ale
mucoasei
Bara dentarl (conectorul principal dentar)
CAnd ambii versanli ai crestei alveolare sunt de indlfime redusi, se indicd conectorul principat
dentar care se aplicd pe fegele L (supracingular sau supraecuatorial)
Se aseaman[ cu cro$etul continuu, dzr difer[ ca rol gi dimensiuni (lnlime 3-4 mm, grosime 2mm.)
Pentru a putea fi aplicat este necesar ca dintii frontali s[ fie inalti si verticali.
SEILE MIXTE
. Acoperd spaliile edentate
. Suport pentru dinqii artificiali
. Transmit presiunile ocluzale dinlilor stdlpi sau dinlilor stAlpi + crestei alveolare
. Au rol si in rtabilizarea prorezel
. Componenta metalici
- Este tumatA o dati cu celelalte componente metalice
- Asigur[ retenlia5i rezistenla componentei acrilice
- Joncliunea cu conectorul principal se face in treapt[, pe versantul oral al qeii
- Lungimea este 2/3 din lungimea;eii, iar ldlimea este 2/3 din l[1imea;eii
- Poate avea forme diferite, in funcqie de tipul de edentalie:
35
In edentaliile terminale, are formd de relea, pentru a fi inglobatd in componenta acrilicd
In edentaliile intercalate poate fi gi fdri ochiuri, fala mucozald rdmAne metalic5 9i prezinti retenlii
pentru componenta acrilicd doar pe fala externd
. Componenta acrilici
- Acoperd gaua metalicd
- Se realizeazd din acrilat roz termopolimerizabil sau autopolimerizabil (polimerizabil la rece)
CONECTORII SECUNDARI
' Sunt benzi metalice care unesc diferitele elemente comDonente ale protezei scheletate
Caracteristici:
- Rigiditate mare - oferitb de ldtimea mic[ gi grosimea mare
- Traiect vertical, la distanla de prodonliu, papile interdentare qi mucoasi
- Joncliunea cu conectorul principal se face perpendicular, in unghiuri rotunjite
- Joncliunea cu pintenii ocluzali se face in unghi de 90" sau mai mic
1. Crogetele turnate
36
CRO$ETE CIRCULARE- caracteristici:
. Brafele vin in contact cu coroana dentari, inconjurand dinte]e aproape in intregime
. Au un corp unic din care pornesc componentele croqetului
. Au acces la zona retentivd, realizdnd retenlia prin plasarea bralului subecuatorial
. Sunt vizibile, deoarece au contact intins cu dintele
. Au un singur conector secundar
. Sunt bine tolerate de pacienli
37
. Cele 4 brate pot fi toate rerentive
.€r€6ruL rt E4T
-tN .L.
.t:otnui Dr,tem D;r-l! a.'-Fr.li€ 1.6reE{L!
CROSETE NEY
Sistemul cuprinde 6 cropete, fiecare cu o indica{ie precisi, funclie de aspectul ecuatorului
protetic
' Croqetul Ney I- este un cro$et Ackers cu ambele brale retentive; se aplici in cazul unui
ecuator protetic Ney nr 1
. Cro$etul Ney II - este un cro;et Roach in T cu doui bra,te active; se aplicA in cazul unui
ecuator protetic Ney nr. 2
. Crosetul Ney combinat I-II; se indici in situalia unui ecuator protetic combinat
38
PC
Ncy Il. Zonelc retentive dentare
sunt plasate spre edentatie
a
Cro$etul Ney I-I]
CRO$ETELETURNATE- Functii
1. Menlinerea (retenfia sau ancorarea): Este funclia prin care cro;etul impiedicd desprinderea
involuntari a protezei de pe cdmpul protetic in timpul exercitirii funcliilor
- Menlinerea este asiguratd de bralele retentive, care se plaseazi subecuatorial
- Retentivitatea optimd pentru asigurarea menfinerii este cuprinsa intre 0,25-0,75 mm
- Gradul de retentie trebuie astfel dozat incdt proteza sh nu se desprindd de pe CP in timpul
exercit[rii funcliilor, dar si permiti indepf,rtarea cand pacientul sau medicul o diregte
- Pentru alegerea celui mai potrivit tip de croqet trebuie determinatd zona de retentivitate
maxlma
2. stabilizarea: este funclia prin care crosetul se opune deplasxriior orizontale ale protezel
- Funclia este asiguratA de po4iunile rigide, supraecuatoriale ale protezei
- Bralele rigide , plasate bilateral, asigurd stabilizarea ?n sens transversal, iar plasarea pe felele
proximale asiguri stabilizarea in sens M-D
3. Sprijin: este funclia prin care crosetul se opune deplasirilor verticale ale protezei in directie
mucozald
- Este asigurat de pinteni ocluzali, gherule incizale qi eiementele rigide, supraecuatoriale ale
protezei
4. Incercuirea: cro$etul trebuie si cuprindi mai mult de 180" din circumfelinta dintelui
- Aceasti funclie are rol in stabilizare ;i sprijin
5. Reciprocitatea: Este func,tia prin care acliunea bralului activ este neutralizata in momentul
in:efl ie i sau dezinseniej prolezei
- Fste asiguratd de bra1ul opozanr care se aplicd pe fala opusl bralului activ
- In acest scop braful opozant trebuie plasat la nivelul bratului activ
6' Pasivitate: este funclia prin care un cro$et aplicat pe dintele stAlp nu exerciti nici o presiune, in
repaos, asupra dintelui
CLASIFICARE
Elemente conjunctoare
1. Culise
2. Capse
3. Bare cu cildreti
4. Telescoape
5. Magneli
?o
Elemente dizjunctoare
1. Amonizori de fo4d
2. Ruptori de forld
AVANTAJE
. Sunt pulin vizibile
. Permit miscdrile ;eilor terminale fdrd a solicita dinlii stAlpi
. Realizeazi o buni menqinere sprijin gi stabilizare
. Asigurd o buni solidarizare a protezei la elementele restante
. Distribuie corect fo4ele la nivelul cdmpului protetic
DEZAVANTAJE
' Legatura cu dintele stAlp este deosebit de rigidd la majoritatea sistemelor speciale (exceptie:
amortizofii gi ruptorii de fond)
. Pentru a fi eficiente necesitd o amplasare foarte precisd, cu ajutorul paralelografului
. Presupun prepariri compiexe gi apreciabile cantitativ
. Defectarea lor presupune uneori refacerea intregii construcgii protetice
. Sunt laborioase, tehnica de realizare este mai dificilX
. Prelul de cost este mult mai ridicat
Pentru a preveni uzura prematurS, sunt realizate din aliaje de mare duritate:
. Aliaie de Au platinat (Al 187o,Pt5Va)
. Aliaje speciale de Au platinat cu punct ridicat de topire
. Aliaje cu continut mare de Pt
. Aliaje Pt-Ir
. Aleiaje Au-Pt-Pd
. Oteluri inoxidabile Cr-Ni
. Aliaje Co-Cr
. Aliaje seminobile de mare duritate (Palliag M)
CULISELE
Sunt alcdtuite din 2 elemente:
- MATRICBA (negativul.)- un tub cu diferite forme pe sec{iune
- PATRICEA (pozitivul)- culiseazl in interiorul matricei, avAnd aceeasi forml cu acesta
Fie matricea, fie patricea se fixeazd pe dinlii restanli (care sunt obligatoriu acoperili de
microproteze 9i solidarizali intre ei cdte 2-3 minim) iar celdlalt element se fixeaz6, La nivelul geilor
protezei
Reten,tia protezei se bazeaza pe precizia culisei gi pe frictiunea ce apare intre suprafelele de
con lacl dinlre marrice;i patrice.
* Unele culise sunt simple, altele au posibilit[gi de activare sau mijloace suplimentare de
mdrire a frictiunii
. .i. Sunt disponibile in mai multe dimensiuni si forme pe secliune: H, T, trapez, oval[, circulard
Culisele pot fi:
- Intracoronare (matricea este in interiorul coroanei- in perimetrul de suslinere)
- Extracoronare (matricea sau patricea sunt plasate in exterioml coroanei
. Indica{ii:
- Edentalii cl. III (proteza are sprijin dento-parodontal)
- Edentafii terminale cu condilia solidarizdrii dinlilor restanli
. Contraindica{ii
- Pe dinli cu in5llime redusd sau abrazati
40
Avantaje
Culisele asigurl menlinerea, sprijinul gi stabilizarea protezei si un foarte bun efect estetic,
sistemul fiind aproape invizibil.
Dezavantaje
Realizeazi o legdturi foarte rigidd cu din{ii stAlpi
Utilizeuea culiselor este condilionati de inil!imea dinlilor stdlpi.
CAPSELE
Sunt alc[tuite din:
O matrice tubulard (fixat[ pe fala mucozald a qeilor)
O patrice (de obicei sferici) fixatl la un dispozitiv radicular
Capsele Ceka
Sunt formate din:
O matrice inelari- care se fixeazi pe fala proximald a dintelui stAlp
O patrice cilindro-conicl despicatd in cruce, pentru a putea fi activatS, cat:e se fixeazd pe
fala mucozali a protezei scheletate
BARELE
Se compun din:
o parte fixS- BARA - agregate pe dinlii restanli
- poate avea diferite forme pe sectiune
o parte detagabili, sub formi de jgheab- CALARET- fixat pe fala mucozal5 a protezei
Pot fi plasate atat in zona frontal[, cAt si laterall
) )4/
-4'
obicei pe canini, dar poate fi lipita Si intre doua coroane turnate sau
. semifizionomice
41
Sistemul de trare gi capse CEKA
Bara este prevdzutd cu doui matrici pentru capse Ceka gi se fixeazl intre doi dinti stAlpi
acoperili cu microproteze
Patricile se fixeazS in fala mucozald a seii
Barele au rolul de a solidariza dinlii limitanli bregei gi la sprijinul parodontal, iar capsele
asigurA rctenlia protezei.
TELESCOAPELB
Telescoparea asigurd menlinerea protezelor prin fricliune, asemdndtor culiselor, dar
suprafala de fricliune este mult mai mare.
MAGNETII
Sunt realizagi din aliaje magnetice de cobalt-samariu
O unitate magneticd este formatd dintr-un dublu magnet de mici dimensiuni, cu polii
inversali (dubleud fo4a magnetici)
Minimagnetul este acoperir cu o capsuld de olel inoxidabil (0,20-0,25mm) care procedeazi
magnetul de mediul bucal gi limiteazd cAmpul magnetic exterior. Fo4a de atraclie magneticd a unui
magnet de uz protetic este de 100-4009, iar permanen{a magnetic[ de 10 ani.
Magnetul se fixeazd in baza protezei, in dreptul unei cape din aliaj magnetizabil (keeper; ce
acoperl un dinte sau o radacind.
Nu se utilizeazd mai mult de 4 magneli deoarece indepdrlarea protezei devine dificild.
Sistemul de menlinere magneticd este foarte simplu gi eficient, inlocuind cu succes multe
din sistemele tip capse.
Ruptorii de for{5
. Cei mai utilizali sunt BALAMALELE (qamierele)
. Permit migcarea geilor numai prin miqcarea de basculare prin infundare
. Nu permit deplasarea inversd (bascularea prin desprindere)
. Sunt formali dintr-o PATRICE care se fixeazi pe dintele stalp $i o MATRICE care se
aplica pe fala mLrcozala a seii
,11
. Matricea are in interior un arc pentm a mhri frictiunea cu paricea
Amortizorii de forti
Sunt tot ruptori de fo4i care ins[, datoriti unor resorturi elastice, readuc 5eile in pozilia
iniliald dupd incetarea efortului masticator
Amprenta preliminzri
Modelul prelimina' (de studiu)
Portamprenta individuali
Anctli:a modelului prel.intinar la paralelograf
Tratamentul proprotetic
Amprenta funclionali
Modelul funcgional
Anuliza motlelului.furtctional I a paralelogra.f
Modelul duplicat
Scheletul metalic
Macheta de ocluzie
lnregistrarea relagiilor inter-rnaxilare
Montarea in simulator
Macheta cornponentei acrilice 5
Transformarea machetei in componenti acrilicd
Verificarea intraoralS
PARALELOGRAFUL 1'
Accesoriile paralelografului:
a, Tija detectoare
- are formi cilindrici
- aprecieazi paralelismul legelor proximale ale dinlilor stAlpi
- pune in evidenld zonele retentive subecuatoriale Paralel()grarul
l- soclu
- materializeazd axul de inse4ie al protezei; 2- masuta dc lucru
3- br'a( \'ertical
b. Tija cu grafit - are formi de jgheab in care se aplicd o J- brat or'izontal
minl de creion 5- ax culisabil
44
- in geile terminale se practicd un orificiu distal in stratul de ceard, pentru a realiza un buton
metalic care va mentine componenta metalicE la distanl[ de model in momentul presdrii
acrilatului in tipar
- folierea traiectului conectorilor principali si secundari
- Se urmdre;te o micd distanlare a conectorului principal mucozal
- cu ceard calibratd de 0.25 - I mm
- mdrimea suprafelei foliate depinde de tipul de sprijin al protezei gi de gradul de infundare
al mucoasei:
,rin ed.termino-terminale se foliazb tot traseul conectorului principal
* in ed. uniterminale se foliazd mai mult portiunea dinspre gaua terminald
Tehnici:
) Prin aplicarea cerii topite in interiorul conturului scheletului desenat pe model
F Din elemente prefomate
- Din elemenre prefabricate
45
- Macheta canalelor de evacuare a gazelor: 2-4 fire subiiri de nylon, ceard, pir de cal
. Detensionarea machetei- apd la temperatura 25-30'C sau cu spray special
. Degresarea machetei- alcool, cloroform
2. Ambalarea
- Se a;az[ modelul pe capacul conformatorului ;i se marcheazd nivelul pAnd la care se va
ridica masa de ambalat astfel incat rezervorul de aliai fluid (vArful conului) sd fie exact in
cenful tiparului
- Se prepard masa de ambalat specifici (la vacuum-malaxor) ;i se introduce in conformator
prin vibrare
- Priza - are loc in 25-30 minute: dupf, 60 minute masa de ambalat devine dur5,
nedeformabild
Preincilzirea
. Chiuveta se introduce in cuptorul de pleincdlzire cu pAlnia indreptatd in jos
. Temperatura se ridicd lent (1 or[) la 200"C
. Scop:
- topirea si eliminarea cerii
- uscarea tiparului
- inceperea d ilardrii rermice
incilzirea
. Temperatura este ddicat6 lent (45min) de la 200'C la 750"C (pt aliajele nobile) sau 1000"C
(pt Cr-Co)
. Scop:
- Dilatarea termicd a tiparului
- Aducerea tiparului la o temperaturd apropiatd de cea a aliajului topit
PRELUCRAREA SCHELETULUI
Sablarea = proiectarea unui jet de particule abrazive (nisip, Al2O3) sub presiune pe
suprafala piesei brute de turnare
- scop: indepdrtarea urmelor de masd de ambalat gi a stratului de oxizi
Sectionarea canalelor de turnare
- cu discuri de carbon:ndum
Planarea si netezirea
- pentru indepirtare a plusurilor
- se face numai pe fe(ele externe ale scheletului
- cu materiale abrazive: discuri de carborundum, pietre gi freze dure montate la motor (24 000
rot/min)
46
. Verificarea corectitudinii executdrii ;i amplasirii elementelor de menlinere, sprijin si
stabilizare
. Verificarea grosimii si rigiditAtii scheletului
. Verificareamuchiilor
LUSTRUIREA
- Cu instrumentar rotativ
- in baie galvanic5
) un vas de sticlS in care sunt 2 electrozi gi un electrolit
i scheletul metalic se fixeazd la A(+) iar la K(-) se amplaseazd o plicu!5 metdici
i La trecerea curentului electric se desprind fragmente microscopice de pe suprafala
scheletului lSsdnd o suprafalA lustruitd perfect
- In baie cu ultrasunete - frecvenla minimi 20 000H2 (se produc vibralii cu frecvenl5 mai
mare decAt a sunetului care aclioneazi asupra scheletului aflat in baie)
Sunt utilizate elemente speciale de menfinere, sprijin fi stabilizare: capse, culise, trare,
coroane telescop
1. REALIZAREA COMPONENTEIFIXE
2. REALIZAREA COMPONENTEI MOBILIZABILE
1. Realizarea componentei fixe
- Se realizeazi macheta coroanelor care acoper5 dinlii stAlpi, la care se fixeazd elementele
prefabricate din rfuini calcinabile ale elementelor speciale de menlinere gi stabilizare
- Modelarea felelor laterale ale machetelor gi amplasarea elementelor speciale se face cu
autoruJ parale lografu lu i
- Macheta se transform[ apoi in componentd metalica