ASPECTE ALE FORMĂRII CIVICE ÎN ETAPA PREȘCOLARĂ

Prof. Înv. Preșcolar Dascălu Andreea-Maria

Grădinița cu Program Prelungit Nr.26, Iași
Structura Grădinița cu Program Săptămânal I.A.S. Bucium, Iași

”Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele,
cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că
fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai
minunat dintre cuvinte – VIAŢA.” (C. Mihăescu)
Educaţia este o cultură a caracterului, o obişnuinţă contra naturii, dar şi singura care-i
distinge pe oameni. Este o artă, care face să treacă conştientul în subconştient, este un fapt al şcolii,
şi al unei virtuţi, pe care o porţi cu tine. Fiecare tinde să fie o persoană cultă, erudită, iar aceste
calităţi ne sunt cultivate încă de mici de gradiniţă, şcoală, liceu, apoi spre maturitate de universitate.
„A educa” înseamnă a utiliza diverse forme de învăţare împreună, indivizii copiind diferite
forme de gesticulare de la o persoană la alta. Scopul educării este dezvoltarea aptitudinilor,
îmbogăţirea cunoştinţelor, familiarizarea cu noi direcţii. Educaţia trebuie să deschidă toate direcţiile
existenţei, să uşureze formele de dezvoltare a personalităţii. Metodele de învăţare sunt selectate de
cadrele didactice, în dependenţă de contingentul intelectual al indivizilor. Aceste selecţii mai sunt
alese şi după criterii psihologici şi pedagogici.
O medodă de învățare care își pune amprenta în prioada preșcolarității, este educaţia outdoor
- un concept relativ nou în contextul educativ românesc, însă ea începe din ce în ce mai mult să
capteze interesul actorilor educaţionali din sistemul de învăţământ formal. Există numeroase
accepţiuni pentru termenul de educaţie outdoor, însă pentru a da o definiţie simplă putem spune că
această formă de educaţie se bazează pe învăţarea în aer liber. Termenul de educaţie outdoor, poate
include educaţia pentru mediu, activităţi recreative, programe de dezvoltare personală şi socială,
drumeţii, aventură, etc.
Educația în aer liber este considerate a fi mult mai motivantă și cu un impact mult mai puternic
asupra procesului de învățare asupra preșcolarilor.
În cadrul activităților de tip autdoor, am organizat o vizită în Grădina Botanică “Anastasie
Fătu” din Iași.
Alături de alte premiere culturale, prin care s-a
remarcat vechea capitală a Moldovei, un loc deosebit îl ocupă
și înființarea la Iași, în anul 1856, a primei Grădini Botanice
din Romania, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu,
mare patriot, filantrop și om de cultură. Este prima grădină
botanică universitară românească şi, în acelaşi timp, cea mai
mare din ţară, unică prin numărul mare de specii vegetale şi
prin măsurile speciale de conservare aplicate. Amenajarea
grădinii botanice pe Dealul Copou, începută în anul 1963, a
fost continuată şi dezvoltată permanent. Pe actualul
amplasament ocupă o suprafaţă de 89,55 de hectare, fiind organizată în 10 secţii: Sistematică,
Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora şi Vegetaţia
României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile,
Dendrarium, Ornamentală şi Rosarium.
Prin vizita la Grădina Botanică, am urmărit ca
preșcolarii să interacționeze cu elementele mediului
înconjurător, să se manifeste mai liber, autentic, unde să
aibă posibilitatea de a prezenta un comportament firesc, să
își dezvolte spiritual de investigare, cercetare, etc.
 În cadrul activităților desfășurate în aer liber, preșcolarii au posibilitatea de a se mișca,
context al învățării ce are influențe pozitive asupra stării de sănătate a copiilor, îi ajută să îsi
dezvolte agilitatea și spiritul de aventură, astfel conducând la bucurii și satisfacții de învățare pe
aliniamente noi, antrenând și preșcolari care altfel se caracterizează prin comportament indiferent,
blazare sau rebeliune. În același timp, prin contactul cu natura, se valorizează și experințe anterioare
ale copiilor, realizându-se un continuum educațional bazat pe cumulare și extindere permanentă a
experienței.
Vizita la Grădina Botanică îi ajută pe
copii să dobândească organizat cunoștințe cu
privire la mediul înconjurător, însă pe lângă
aportul cognitiv, un astfel de cadru și suport
educațional asigură o dezvoltare personală și
socială preșcolarilor, o exersare a potențialului
lor senzorial și volițional, o intensificare a
activității colaborative. Mediul înconjurător
devine șantier de aplicare a cunoștințelor sau
arenă de descoperire a noi probleme a căror
rezolvare se poate face fie la fața locului, fie în
perimetrul sălii de grupă.
În urma vizitei la Grădina Botanică, copiii au manifestat o grijă deosebită față de plantele și
insectele pe care le-au întâlnit, au adresat diferite întrebări cu privire la modul de îngrijire a
plantelor, s-au bucurat de frumoasa zi de toamnă jucând diverse jocuri de mișcare dezvoltându-și
spiritul de echipă și astfel au creat o relație puternică între ei, bazată pe sprijin reciproc.
Concluzionând, putem afirma că prin vizitele la Grădina Botanică, copiii au posibilitatea de
a lua contact direct cu natura, au o puternică sursă de experiență de învățare oferă preșcolarilor
nenumărate provocări, astfel procesul de educare devine puternic, creează o relaţie puternică între
preșcolari bazată pe sprijin reciproc. Astfel de experiențe oferă un climat diferit de învăţare ce
permite copiilor care în mod uzual întâmpină dificultăţi de învăţare și au un nivel scăzut de
performanţă şcolară, să devină mai motivaţi, cu mult mai capabili, și nu în ultimul rând contribuie la
dezvoltarea personală atât a celor care o aplică, cât mai ales a preșcolarilor. Educația în aer liber
oferă nenumărate beneficii fizice, emoționale, mentale ce asigură bunăstarea societății.

Bibliografie:

1. Cucoș, C-Doxologia, decembrie 2012

2. Ionescu, M. , Radu, I. (coord), 2001 - Didactica Modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca
3. Manual de educație outdoor - Liflong Learning Programme 2010-2012
4. http://www.uaic.ro/gradina-botanica-anastasie-fatu/