REFERAT

Atractii turistice din Judetul Giurgiu

 Introducere

“Dunarea, cu luncile si cu delta sa, este un capat de lume original, unic in

felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai
batrani munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, vechi de circa 400
milioane de ani) petic de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel,
paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune
fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Oriunde te
indrepti, pe bratele principale, canale naturale sau artificiale, lacuri si
balti cu apa limpede, marginite de tumultul vegetatiei, plauri plutitori,
saltand usor sub unduirea valurilor, toate te impresioneaza, creandu-ti o
imagine unica asupra acestei opere fragile.”

Programul „Croaziera pe Dunare“ vizeaza revigorarea turismului in orasele-

port dunarene. Estimarile ministerului de resort arata ca, in medie, 25.000 de
turisti straini vor vizita anual Romania prin intermediul acestui program.
„Croaziera pe Dunare“ are doua componente: una care se adreseaza turistilor
straini atrasi de Dunarea de jos, iar cealalta se adreseaza turistilor romani
pentru care se organizeaza trasee de week-end din Bucuresti spre Giurgiu, de
unde poate fi luat vaporul pana in Delta. Acest program are scopul de a
relansa turismul in Delta Dunarii.
In conditiile in care numarul turistilor straini care vor fi atrasi de aceste
croaziere va creste, programul turistic „Croaziera pe Dunare“ ar putea
deveni unul dintre cele mai active si productive din tara.
Navele de agrement incluse in programul turistic „Croaziera pe Dunare“ au
avut, in vara anului 2003, 42 de escale in porturile romanesti, ceea ce
inseamna 35% din totalul stationarilor prognozate pentru acest sezon in
porturile dunarene din Romania. Tot anul trecut, aproximativ 15.200 de
turisti din tari europene, Canada si SUA s-au inscris in programul „Croaziera
pe Dunare“. Programul a fost foarte bine receptat in mediile turistice
internationale. Avand in vedere cresterea constanta a numarului de opriri al
motonavelor de lux in porturile romanesti, au fost dispuse masurile necesare
pentru crearea tuturor conditiilor efectuarii unui turism civilizat.
Desi o regiune tipic de câmpie, care s-ar parea ca nu este înzestrata din
punct de vedere turistic, judetul Giurgiu dispune totusi de un potential
turistic important si variat. În judetul Giurgiu se gasesc numeroase vestigii
care atesta dezvoltarea vietii sociale si culturale pe aceste meleaguri din cele
mai vechi timpuri. Sapaturile arheologice au scos la iveala urme materiale
din paleolitic si neolitic. Pe teritoriul judetului sunt multe locuri istorice,
popasuri necesare pentru a cunoaste trecutul de lupta al poporului nostru
pentru neatârnarea tarii precum si cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea
lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul
Giurgiu. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un
paradis al faunei si florei specifice Câmpiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei
este datorata existentei bujorului românesc, în luna mai desfasurându-se
„Sarbatoarea Bujorului”.
La Calugareni, localitate istorica al carei nume a depasit de mult granitele
tarii, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în
cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz
reprezentând capul lui Mihai Viteazul si stema tarii din acea vreme. Tot la
Calugareni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul
sarbatoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii Românesti a lui Mihai
Viteazul. Cel mai de seama monument din aceasta zona este mânastirea
Comana construita în anul 1462 de Vlad Tepes si refacuta de Radu Serban
Basarab în anii 1588-1589.
La Herasti se afla un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de piatra”
care a fost construit de Udriste Nasturel în secolul al XVIII-lea. Ansamblul
medieval format din Conacul Druganescu, construit în 1715, restaurat si
amenajat ca muzeu de etnografie si arta populara se afla în comuna Floresti
Stoenesti. Aspectul exterior îl aseaza în rândul monumentelor de arhitectura
brâncoveneasca.
La Fratesti se afla Muzeul satesc – numit simbolic „Muzeul scolar Dacia”-
deoarece o parte importanta din vestigiile materiale apartin geto-dacilor,
dovedindu-se astfel continuitatea de milenii a poporului român în aceasta
zona. Înfiintat în anul 1967 este structurat pe mai multe sectii predominanta
fiind sectia de arheologie-istorie.
Prin asezarea sa si functia ca port si centru urban, municipiul Giurgiu
constituie un important obiectiv turistic.Aici exista:
Podul peste Dunare numit „Podul Prieteniei”, singurul pod peste Dunare
care leaga România si Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale ferata cel de jos si
sosea cel de sus) în anii 1952-1954.. Viaductele de acces si podul propriu-zis
însumeaza 37 de ddeschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrala
fiind mobila si putându-se ridica pentru a lasa sub pod o înaltime libera de
24 m. Alte importante obiective turistice:
Muzeul luptei pentru Independenta poporului român cu exponate din cele
mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentata de busturile unor luptatori
pentru independenta, Foisorul din Parcul Alei unde cânta vara Fanfara
Militara, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în
vremea când Giurgiu era raia turceasca, ce servea ca foisor de foc si post de
observatie; Monumentul eroilor francezi din primul razboi mondial ridicat in
anul 1919; biserica Sf. Nicolae si biserica greceasca cu frescele lor,
Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”- construita între anii 1847-1851 în
stil bizantin, detinatoare a unei importante colectii de icoane pe lemn si
obiecte de cult din lemn, ruinele cetatii vechi si portul Giurgiu, Podul Bizetz,
construit în anul 1905 de inginerul Anghel Salingy, primul pod rutier si
feroviar construit în curba din Europa, Palatul Navigatiei Fluviale Române
(cladirea Capitaniei Portului), construit între anii 1939-1945, dupa planurile
arhitectului Petre Antonescu. Insula Mocanu, având o suprafata totala de 850
ha, cea mai mare din cele 4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc
neatins de civilizatie, cu vegetatie si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu
plaje si lacuri interioare de un farmec aparte, unde se pot organiza partide de
pescuit si vânatoare. Pe teritoriul judetului sunt în prezent 13 unitati de
cazare turistica, din care: hoteluri 3,moteluri 5,pensiuni urbane 1,pensiuni
rurale 1,spatii de cazare pe nave 3. Capacitatea de cazare a judetului se ridica
la 939 locuri, din care 328 locuri în hoteluri, 172 locuri în moteluri, 13 locuri
în pensiuni urbane si rurale, 426 locuri în spatiile de cazare pe nave.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Pădurea Comana (la 30 km sud de Bucureşti), rezervaţie forestieră ce are
aspectul unui codru des şi care conservă valoroase specii vegetale şi animale
de origine sudică. Este construită din trei trupuri de pădure: rezervaţia
naturală pentru protecţia lăcrămioarelor „Călugăreni-Fântânelor”, rezervaţie
naturală şi ştiinţifică pentru protecţia bujorului românesc, „Padina
Tătarului” şi rezervaţia naturală pentru protecţia ghimpelui „Oloaga
Grădinari”. Aceste păduri în care predomină stejarul, teiul, ulmul,
adăpostesc o faună variată, atractivă pentru vânători: căprioare, mistreţi,
iepuri, vulpi. Pădurea Manafu (la 36 km sud-vest de Bucureşti), în comuna
Izvoarele, rezervaţie forestieră construită din amestecuri naturale de stejar
brumăriu, gârniţă. Aici au fost colonizaţi fazanii şi căprioarele devenind
astfel şi un important centru cinegetic.

Pădurea Ciornuleasa, rezervaţie forestieră din Bărăganul Mostiştei, un tip

de pădure unic în spaţiul Bărăganului prin bogăţia speciilor de vegetaţie
arborescentă şi prin valorosul fond cinegetic existent aici (iepuri, mistreţi,
căprioare, fazani). Pădurea este un punct de atracţie pentru vânători. Pădurile
Caiafele şi Moroiu, rezervaţii naturale faunistice (15 km sud de podul de la
Cernavodă). În aceste păduri inundabile (unice în ţara noastră) se remarcă
sălciile bătrâne, plopii seculari şi lianele. Pădurile sunt importante zone de
cuibărit pentru diferite păsări (unele dintre ele aflate sub protecţia legii).

Padurea Cascioarele ( zona de agrement) (Giurgiu, Cascioarele)

Rezervatie naturala. Padure de foioase (stejar) ce are o suprafata de 5.000 ha.

Padurea Fantanele (Giurgiu, Calugareni)

Rezervatie naturala (forestiera). Padure alcatuita predominant din tei, in
amestec cu garnita, cer, etc., care este parte componenta a rezervatiei
Comana. Are o suprafata de 100 ha si 60 ha pentru protectia lacramioarelor .

Padurea Manafu (Giurgiu, Valea Bujorului)

Rezervatie naturala. Declarata rezervatie forestiera in 1954, are o suprafata
de 278 ha, fiind alcatuita din stejar brumariu in amestec cu cer, garnita si
salcam plantat. Dintre arbusti sunt prezenti porumbarul, paducelul etc.
Stratul ierbaceu este alcatuit din brebenei, bujor romanesc, s.a.

Lacul de Acumulare (Giurgiu, Mihailesti)

Realizat in anii '80 are o suprafata de 1.013 ha si un volum de 76,3 mil. m3.
Este populat cu ichtiofauna (crap, somn, rosioara, etc.). Lacul Comana- Lac
natural. Are o suprafata de circa 100 ha, invadata in prezent de vegetatie.
Ichtiofauna
Lunca Dunării (la 11 km de Călăraşi), principala zonă de agrement. O
atracţie turistică o reprezintă excursia cu vaporul pe Dunăre spre Balta
Ialomiţei, unde se poate pescui şi vâna. Lacul Fundulea, Lacul Frăsinet,
Lacul Gurbăneşti, lacuri antropice, cunoscute sub denumirea de iazuri, pe
valea Mostiştei.
Alte lacuri: Lacul Mostiştea (2.000 ha), Lacul Gălăţui, Lacul Potcoava -
baze piscicole, Boianu, Ceacu - lacuri de luncă, din Lunca Dunării.

Vestigii istorice
 Ansamblul arhitectural „UDRISTE”
 Cetatea GIURIGU
 Manastirea COMANA
 Ansamblul arhitectural „UDRISTE”
 Muzeul judetean „TEOHARI ANTONESCU”

Staţiunea arheologică Popeşti, unde a fost identificată, probabil, aşezarea

geto-dacă Argedava. Turnul ceasornicarului din Giurgiu, interesantă
construcţie ridicată de turci în 1700 din piatră masivă. De aici turcii scrutau
zările urmărind mişcările oştilor române. În sec. XIX s-a adăugat un mare
ceasornic, care se păstrează şi astăzi într-o stare bună (în centrul oraşului).
Ruinele cetăţii medievale Giurgiu, ridicată, pe o insulă din faţa oraşului, în
sec. XV de Mircea cel Bătrân. A avut o importanţă strategică deosebită fiind
disputată deseori între munteni şi turci. Palatul în stil renascentist de la
Herăşti (1641 - 1647), a servit un timp ca şi conac pentru familia Udrişte
Năsturel. Azi găzduieşte un muzeu. Conacul familiei boiereşti Băleanu din
Bolintin Vale (sec. XVII), la 25 km vest de Bucureşti. Conacul familiei
Drugănescu de la Floreşti - Sloeneşti, construit în 1701 în stil brâncovenesc.
Azi adăposteşte Muzeul de artă populară din Câmpia Română.
 Muzeul judetean „TEOHARI ANTONESCU”
Adresa: C.D. barcian nr. 5
Scurta descriere:
MUZEUL JUDETEAN „TEOHARI ANTONESCU”,
GIURGIU, înfiintat în anul 1934, functioneaza din 1977 în
cladirea fostei Prefecturi Vlasca, ea însasi monument istoric. Tun
de însotire cu tragere rapida, sistem Hotchkiss, model 1897,
calibru 57 mm, utilizat în primul razboi mondial.
În decursul timpului, specialistii au adunat bunuri culturale,
cum ar fi: uniforme militare si piese de harnasament, arme, carti
si documente din diferite epoci, colectii de numismatica, arta
plastica si decorativa sau bunuri tehnice deosebite.
Orologiu de turn cu pendul, mecanism "Anker", cu brate fixe
egale si semnalizare sonora a orelor, sec. XIX (provine de la
Turnul Ceasornicului din municipiul Giurgiu).

Vestigiile descoperite la Giurgiu si Malu (milen.X-VII i.Hr.)

atesta existenta vietii pe aceste meleaguri inca din Mezolitic.
Neoliticul este reprezentat prin descoperirile de la Gumelnita,
care au dat numele unei cunoscute culturi din mileniile IV-III
i.Hr. La Popesti a fost identificata o mare asezare geto-daca
(sec.II-I i.Hr.; ipotetic Argedava.

Port pe malul stang al Dunarii, municipiul Giurgiu (65 km S de

Bucuresti) este situat vis-a-vis de orasul Ruse (Bulgaria). Potrivit
unei ipoteze, navigatorii genovezi ar fi inaltat pe insula din fata
portului o cetate care s-a numit "San Giorgio" si de la care deriva
numele actual al orasului. Prima data a fost mentionat
documentar in anul 1394 intr-un act emis de domnul Mircea cel
Batran, incepand din sec.XV turcii au stapanit orasul,
transformand teritoriul in unitate administrativa turceasca: "raia".

Giurgiu a fost primul oras legat feroviar de capitala tarii (1869).

Prin constructia podului rutier si feroviar de peste Dunare (2.200
m lungime) orasul a devenit un important centru de tranzit rutier,
feroviar si fluvial.

Edificii religioase
Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Ţepeş (1456 - 1462) şi
reconstruită de Radu Şerban (sec. XVII). Aici se află mormintele
domitorilor Radu Şerban şi Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai
Viteazul, precum şi ale familiei Cantacuzino. Alte edificii
religioase: Biserica fostei Mănăstiri de la Căscioarele (1431),
Biserica fostei Mănăstiri „Strâmbul” de la Căscioarele (1512 -
1521), Biserica „Sfântu Nicolae” de la Mironeşti (1668 - 1669),
Biserica grecească din Giurgiu (1864), cu fresce executate de
pictorul G.Tătărescu.

ANSAMBLUL ARHITECTURAL „UDRISTE-NASTUREL”

alcatuit din Biserica cu cele doua hramuri, “Sfânta Treime” si
“Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, “Casa de Piatra” si „Casa
Stolojan”. Atât biserica, cât si “Casa de Piatra” au fost ctitorite
de familia Nasturel în perioada epocii lui Matei Basarab,
formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin
din aceasta perioada. Biserica, monument istoric, este zidita din
temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa
Elina, sotia domnitorului Matei Basarab, si cu sprijinul fratilor
sai, Cazan si Udriste Nasturel, pe pamântul familiei acestora, în
anul 1644.
Casa, construita de fratii Udriste si Cazan Nasturel în anul
1642, este considerata de Paul de Alep, în calatoriile sale, “un
palat fara egal în lume”, având înfatisarea palatelor vieneze, cu
elemente specifice stilului baroc. În timp, ansamblul arhitectural
a avut mai multi proprietari: Constantin Nasturel Herescu,
printul Milos Obrenovici, familia Atanasie Stolojan.

Catedrala”Adormirea Maicii Domnului”

Biserica Sf Gheorghe
Monumente şi statui

Monumentul de la Călugăreni (la 29 km de Bucureşti), aminteşte

trecătorului că aici armata condusă de Mihai Viteazul a reputat o
strălucită victorie asupra oastei otomane, comandată de marele
vizir Sinan Paşa (13 august 1595). Alte monumente şi statui:
Statuia scriitorului Dimitrie Bolintineanu din Bolintin Vale,
născut aici în 1819, Statuia eroilor din Războiul pe Lacuri.

Printre obiectivele turistice de interes, pot fi mentionate:

Ruinele vechii cetati medievale.Frumoasa asezare vlasceanca

ce dainuie de veacuri pe malul stang al Dunarii, atestata
documentar la 23 septembrie 1403 printr-un act ce poarta
semnatura marelui voievod Mircea cel Batran (1386-1418), isi
are radacinile mult mai adanc infipte in istorie, dupa cum arata
marturiile scoase la iveala de oamenii de stiinta in domeniu,
locurile acestea inscriindu-se printre cele in care s-a nascut
poporul roman.
In 1420, cetatea Giurgiu a fost cucerita de turci, fiind
transformata in raia pentru patru sute de ani, cu exceptia unor
scurte perioade in care unii dintre domnitorii Tarii Romanesti,
aparatori ai crestinatatii, reusesc sa cucereasca locurile acestea ce
le apartineau de drept.

Istoria ne arata ca pana in 1829, an in care prin Tratatul de la

Adrianopol raialele Turnu, Giurgiu si Braila trec sub
administratie romaneasca, crestinilor din aceste teritorii nu li se
ingaduia sa-si construiasca locasuri de cult deasupra solului si
nici sa aiba clopote la ele. Din aceasta cauza, crestinii vor fi
nevoiti sa recurga la construirea bisericilor ingropate sub pamant.

Asemenea locasuri de inchinare au existat si la Giurgiu, caci in

Cartografia bisericilor bucurestene pe anul 1810 se aminteste si
de - preotul Radu sin popa Ivan, hirotonisit preot de Vladica
Cerveno chir Chiril, pe biserica din Giurgiu in anul 1802 August
25.

Cetatea Argedava – rezervatie arheologica (Giurgiu,

Mihailesti)
Rezervatie arheologica. Cercetarile arheologice au scos in
evidenta acropola cetatii dacice Argedava, cea mai importanta
asezare din Campia Munteniei, in care se presupuse ca si-a avut
resedinta regele Burebista. Între zidurile cetatii s-au descoperit
colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grane, s.a.

Ruinele palatului lui Constantin Cantacuzino (Giurgiu,

Mironesti)
Monument istoric si de arhitectura laica. Palatul construit in sec.
XVII a apartinut postelnicului C. Cantacuzino

Monumentul de la Calugareni-(la 29 km de Bucuresti),

aminteste trecatorului ca aici armata condusa de Mihai Viteazul a
repurtat o stralucita victorie asupra oastei otomane, comandata
de marele vizir Sinan Pasa (13 august 1595).

PREZENTAREA LOCALITATILOR:
Giurgiu - Campia Burnas/Dunare - muzeu, ruine cetate
medievala, Turnul cu ceas sec.18, Prefectura Veche, Biserici:
"Sf. Nicolae" 1830, "Sf. Gheorghe" 1840, "Adormirea Maicii
Domnului" 1852, "Sf. Treime-Smarda" 1864, "Buna
Vestire"/insula Sf. Gheorghe, Cetatea din "Ostrov" sec.14 ctitor
Mircea cel Batran-ruine, port fluvial, I-ul oras legat feroviar si
rutier de capitala, pod peste Dunare-2200m construit in 1952

Mihailesti sat Popesti - Campia Gavanu-Burdea/raul Arges -

Arges (lac) - Biserica "Sf. Treime" 1688 picturi originare, urme
asezare "Argedava" - epoca bronz (Cultura Glina si Tei) si epoca
fier (Basarabi) "palat" din lemn si valatuci (Burebista) cu
inventar

Mihailesti sat Draganescu - Campia Gavanu-Burdea/raul Arges -

Arges (lac) - Biserica "Sf. Nicolae" 1870 cu picturi murale
interioare originare

Mihailesti sat Novaci - Campia Gavanu-Burdea/raul Arges -

Arges (lac) - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.17

Adunatii Copaceni sat Adunatii Copaceni - Campia Gavanu-

Burdea - Lunca Argesului - Conacul "Marmorosch-Blank"-1897,
Biserici "Adormirea Maicii Domnului" 1843 si "Cuvioasa
Parascheva" 1873

Bolintin Deal sat Bolintin Deal - Campia Vlasiei - Manastirea

"Bolintin" sec.14 (manastirea din padurea cea mare), Biserici
"Sf. Gheorghe" 1886, "Sf. Nicolae" sec.19, conac "Hubert"-
spital, conac "Baleanu" sec.20

Bulbucata sat Bulbucata - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov

- Biserici: "Sf. Stefan" 1882, "Sf. Gheorghe" 1860, cladirea
primariei 1888, conacul "Voinea" sec.20

Calugareni sat Calugareni - Campia Gavanu-Burdea/raul

Neajlov si raul Calnistea - 1595-Victoria lui Mihai Viteazul
asupra otomanilor condusi de Sinan Pasa- monument Mihai
Viteazul, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1886, conac
"Varthiadi" sec.19, Trupul de padure "Fantanele" a Padurii
Comana - tip "sleau"-monument al naturii-rezervatie cinegetica
si rezervatie forestiera - tei, garnita, cer

Calugareni sat Hulubesti - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov

si raul Calnistea - Biserici "Sf. Gheorghe" sec.19, "Sfintii
Voievozi" 1840

Clejani sat Neajlovu - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov -

Manastirea "Babele" ctitorita de Vlad Calugarul in 1492

Clejani sat Clejani - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov -

Bisericile "Sf. Arh. Mihail si Gavriil"-1864 pictata de Ghe.
Tattarescu si "Adormirea Maicii Domnului" 1850, hanuri din
sec.19

Comana sat Budeni - Campia Burnas - Comana (lac) - Biserica

"Adormirea Maicii Domnului" 1882

Comana sat Comana - Campia Burnas/raul Neajlov - Comana

(lac)- lac de lunca pe Neajlov-acoperit cu vegetatie-aspect de
mlastina-interes cinegetic, Manastirea "Comana" (M) 1462
ctitor Vlad Tepes, Casa domneasca, Biserica "Sf. Nicolae" 1588,
Trupul de padure "Oloaga-Gradinari" a Padurii Comana de tip
"sleau"-monument al naturii- rezervatie cinegetica si forestiera

Crevedia Mare sat Crevedia Mare - Campia Gavanu-

Burdea/raul Neajlov si raul Chipicanu - Bisericile "Sf.
Gheorghe" 1880 si "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1890

Floresti Stoenesti sat Stoenesti - Campia Gavanu-Burdea/raul

Sabar - muzeu etno in vechiul conac Druganescu sec.18, Biserica
"Buna Vestire"- Druganesti ctitor Gavriil Druganescu 1723,
Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1838 ctitor caminarului Scarlat
Stoenescu

Floresti Stoenesti sat Floresti - Campia Gavanu-Burdea/raul

Ilfovat - Conacul "Djuvara" sec.18 (sanatoriu T.B.C), Biserica
"Sf. Nicolae" 1679-1715

Fratesti sat Fratesti - Campia Burnas - Biserica "Sf. Ecaterina"

1880, muzeu arheologie-etno

Gaiseni sat Gaiseni - Campia Titu - Campia Gavanu-Burdea/raul

Arges - Biserica “Sf. Nicolae” a fostei manastiri “Strambul”
1512

Gaiseni sat Cascioarele - Campia Titu - Campia Gavanu-

Burdea/raul Arges - Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii
Domnului" a fostei manastiri "Cascioarele" 1431

Gaujani sat Gaujani - Lunca Dunarii/raul Pasarea - Biserica

"Adormirea Maicii Domnului" 1856

Gaujani sat Pietrisu - Lunca Dunarii/ raul Pasarea - Biserica

"Cuvioasa Parascheva" 1882

Ghimpati sat Ghimpati - Campia Burnas/raul Milcovat -

Biserica "Sf. Nicolae" 1866, Padure de agrement - rezervatie de
fazani

Gostinari sat Mironesti - Campia Burnas/raul Arges - Palatul

Cantacuzino-ruine sec.17, Biserica "Sf. Nicolae" 1669-ctitor
Ilinca Cantacuzino

Gostinari sat Gostinari - Campia Burnas/raul Arges - Biserica

"Sf. Nicolae" sec.18, curtile lui Stefan Bellu 1818

Greaca sat Greaca - Campia Burnas - Lunca Dunarii/Dunare -

urme asezare din Neolitic-Cultura Boian-mil.4 i.Hr si asezare
sec. 9-10/malul fostului lac Greaca, Biserica 1888, conacul
"Gorski" 1900, impletituri din papura, Viticultura- statiune de
cercetari, Greaca (lac)-desecat pentru agricultura

Herasti sat Herasti - Campia Burnas/raul Arges - Casa boierului

Udriste Nasturel sec.17 muzeu arta, Biserica "Sf. Treime" 1643
(Sf.Voievozi"?), conacul "Stolojan" 1900

Iepuresti sat Iepuresti - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov -

Biserica "Sf. Nicolae" 1790
Izvoarele sat Valea Bujorului - Campia Burnas/raul Isma -
Biserica "Sfintii Voievozi" 1850, Padurea Manafu – rezervatie
forestiera: stejar brumariu, cer, garnita, salcam plantat-arbusti:
patachina, porumbarul, paducelul, colonie de fazani si caprioare

Letca Noua sat Letca Veche - Campia Gavanu-Burdea/raul

Bratilov - Biserica "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1860

Letca Noua sat Letca Noua - Campia Gavanu-Burdea/raul

Bratilov - Biserica "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1880 - Icoana
Maicii Domnului-facatoare de minuni (icoana care plange) –
biserica se afla intre satele Letca Noua si Letca Veche.

Marsa sat Marsa - Campia Gavanu-Burdea/raul Dambovnic -

Biserica "Sf. Nicolae" 1890, conacele "N. Cioflic" 1850 si "Dr.
Lazarovici" sec.19

Mihai Bravu sat Mihai Bravu - Campia Burnas/raul Neajlov -

Comana (lac) - Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1884, Trupul de
padure "Padina Tatarului" a Padurii Comana de tip "sleau"
monument al naturii- rezervatie cinegetica si forestiera

Oinacu sat Oinacu - Campia Burnas - Lunca Dunarii/Dunare -

vestigii epoca bronzului, necropola sarmatica sec.2-3 cu
inventar, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1844

Oinacu sat Branistea - Campia Burnas - Lunca Dunarii/Dunare -

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1886

Rasuceni sat Rasuceni - Campia Burnas - Valea Calnistea -

Biserici "Sf. Nicolae" 1876 si "Adormirea Maicii Domnului"
1883, conacul "Ion Barbu Arion" 1900-primaria

Roata de Jos sat Sadina - Campia Gavanu-Burdea/raul

Dambovnic Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1668

Singureni sat Stejaru - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov -

Biserica "Sf. Imp. Constantin si Elena" sec.18

Singureni sat Singureni - Campia Gavanu-Burdea/raul Neajlov -

Biserica "Sf. Imp. Constantin si Elena" 1854, conac 1850, conac
Mociornita 1920

Slobozia sat Slobozia - Campia Burnas - Valea Dunarii/raul

Pasarea la confluenta cu raul Parapanca - Biserica "Sf.
Gheorghe" 1864

Stanesti sat Oncesti - Campia Burnas - Biserica "Sfintii

Voievozi" 1907

Stoenesti sat Stoenesti - Campia Burnas/raul Calnistea - Palatul

Druganescu-sec.18, muzeu etno, Biserica "Buna Vestire" 1723

Toporu sat Tomulesti - Campia Burnas/raul Valea Porumbenilor

- Biserica din lemn din 1795

Toporu sat Toporu - Campia Burnas/raul Valea Porumbenilor -

conacul Noica din 1910

Varasti sat Varasti - Campia Calnaului - Lunca Arges –

Sabar/raul Sabar - vestigii Cultura Gumelnita-milen 4-3 i.Hr,
Biserica dublu hram "Sf. Nicolae si Adormirea Maicii
Domnului" 1817

Varasti sat Dobreni - Campia Calnaului - Lunca Arges –

Sabar/raul Sabar - Biserica "Adormirea Maicii
Domnului" 1646 cu picturi originare, conacul "Daniel
Danielopolu" 1900

Vanatorii Mici sat Izvoru - Campia Gavanu-Burdea -

Terasele Neajlovului/raul Neajlov - Biserica "Sf.
Nicolae" 1827, Rezervatie naturala cu izvoare reci care
apar la baza Terasei Neajlovului.

Vedea sat Malu - Lunca Dunarii/raul Pasarea - Biserica dublu

hram "Sf. Ioan Botezatorul si Sfanta Treime" 1880