Antreprenoriatul în România: o situaţie paradoxală

Fruntaşă la numărul de companii înfiinţate, România este penultima ţară din UE în ceea ce priveşte
durata de viaţă a acestor companii, arată un studiu Akcees.

Rata de închidere a companiilor nou înfiinţate este de patru procente, a doua cea mai mare din Uniunea
Europeană, după Slovacia. „Educaţia antreprenorilor este foarte importantă, astfel încât după ce merge
la Registrul Comerţului să ştie să facă o companie să fie sustenabilă”, a spus Irina Nicoleta Scarlat,
coordonatoarea studiului Akcees.

Potrivit studiului, majoritatea a ales calea antreprenoriatului fiindcă au găsit oportunităţi pe piaţă, nu
din necesitate, aşa cum se întâmplă la nivel european.

Potrivit autorilor studiului, antreprenoriatul se măsoară în funcţie de numărul de companii înfiinţate,

unde România deşi se găseşte pe primele locuri la acest capitol, se află printre ultimele ţări ca rată a
sustenabilităţii acestor companii, dar şi în funcţie de numărul de invenţii brevetate, iar în România multe
dintre companii nu şi le înregistrează.

Printre problemele pe care le întâlnesc antreprenorii se numără lipsa accesului la finaţare, dar şi teama
legată de insuficienţa surselor de finanţare şi de incapacitatea de a putea returna datoriile. Cu toate
acestea, potrivit studiului, problemele legate de finanţare se diminează pe măsură ce antreprenorul
câştigă experienţă şi înaintează în vârstă, iar apoi, antreprenorii devin mai puţin preocupaţi de aspectele
financiare decât cei care nu au devenit antreprenori.

Apetitul românilor pentru antreprenoriat este mare, însă educaţia antreprenorială este unul dintre
punctele slabe ale României. Potrivit studiului, calitatea acesteia nu este foarte mare, iar cei care susţin
programe de educaţie în mediul academic nu au o legătură directă cu antreprenoriatul, la care se
adaugă şi lipsa unei interacţiuni cu oamenii de afaceri.