Adeziunea la structurile dure dentare Disciplina de Odontoterapie Restauratoare (Curs Cariologie) Facultatea de Medicina Dentara - Departamentul III UMF "Carol Davila” Bucuresti 2015 / 2016 —/ Evolutia remarcabila a terapiei odontale restauratoare actuale se bazeaza pe conceptul de adezivitate —, Superioritatea conceptului de adezivitate — prin aceasta: © se amelioreaza mentinerea si stabilitatea restaurarii in cavitatea preparata © se reduce indepértarea de tesuturi dure integre pentru realizarea unei preparati geometrice prestabilite — permite conservarea structurii dentare @ se amelioreaza inchiderea marginala — se limiteaza infiltrarea microorganismelor si a toxinelor acestora ~, Pentru a intelege foarte bine aplicabilitatea practicad a acestui concept, trebuie detailata notiunea de adeziune_) Termenul de ADEZIUNE necesita o definire, atat din punct de vedere FIZIC, cat si CHIMIC _, ADEZIUNEA FIZICA: Atractia care se exercita intre doua corpuri aflate in contact foarte strans, datorita fortelor dintre moleculele (sau dintre atomii) de la suprafata acestor corpuri © Tipuri de forte de atractie implicate in adeziunea fizica: - forte intermoleculare - forte electrostatice - forte specifice (mecanice) © Fortele de atractie intermoleculare / electrostatice apar interactiunea dipolilor existenti in molecule vecine (din corpuri diferite, separate) © Aceste forte sunt eficiente doar daca distanta dintre corpurile care adera este foarte mica: ~ 1-2 (1A = 100 pm; 1pm = 10-2 m) —/ Gei mai multi adezivi folositi in medicina dentara adera fizic prin forte de atractie intermoleculare _; ADEZIUNEA CHIMICA: Unirea (lipirea) a doua corpuri, din acelasi material sau din materiale diferite, cu ajutorul unui compus chimic, numit adeziv © Adeziunea chimica se realizeaza prin formarea de legaturi chimice: 0 intramoleculare (interatomice) (de valenta primara — puternice) o intermoleculare (de valentaé secundara — slabe) o Realizarea adeziunii chimice implica un proces de chemosorbtie, prin care moleculele adezivului, fixate prin adsorbtie la suprafata aderentului, pot reactiona cu grupele active ale acestuia, formand legaturi chimice_, Tipuri de legaturi chimice: o intramoleculare (interatomice): mentin atomii legati in molecule (> de valenta primara — puternice) @ legaturi ionice © leg&turi covalente © legaturi (covalente) polare © legaturi (covalente) coordinative © legaturi “incovoiate” (tip “banana”) @ legaturi “1 - e"” (cu 1 electron) si legaturi “3 - e- ” (cu 3 electroni) © legaturi “3c - Ze” (cu 3 centre $i 2 electroni) si legaturi “3c - 4e" ” (cu 3 centre si 4 electroni) © legaturi aromatice © legaturi metalice _, Tipuri de legaturi chimice: ointermoleculare: se formeaza intre molecule, ioni sau atomi (fara legaturi, in alte conditii) » de valenta secundara — slabe __) apar interactiuni — forte intermoleculare (polarizare >» molecule polare = dipoli) © forte van der Waals: se formeaza cel mai des — pot aparea intre toate structurile chimice @ forte Keesom (dipol permanent <> dipol permanent) © forte Debye (dipol permanent <> dipol indus) © forte (de dispersie) London (dipol format instantaneu «> dipol indus) © legaturi (punti) de hidrogen (situatie specialé de interactiune dipol permanent <> dipol permanent) » aspecte particulare ~ legaturi covalente (m apa !) ointeractiuni cation — 1 e (cation <> sistem 1 bogat in e: nucleu aromatic — benzen)_; Fie c& este vorba de ADEZIUNE FIZICA sau CHIMICA, exista cativa factori principali care influenteaza adeziunea si care trebuie luati in considerare la sistemele adezive: oO Umectabilitatea: modul in care adezivul (lichid) se intinde pe suprafata aderentului (corp solid) © Poate fi masurata prin unghiul format intre tangenta la lichid si suprafata aderentului: unghi de contact o Umectabilitatea crescuta (favorabila) este evidentiata de un unghi de contact mai mic de 90° © Un unghi aproape de 0° defineste o aderentaé maxima Umectabilitate. Umectabilitate crescuta a. crescutd b. scazuta Adeziune optimaOQ Energia de suprafata: importanta pentru aderent (corp solid) © Moleculele de la suprafata solidului au o energie mai mare decat cele din interior, deoarece nu tot potentialul lor energetic este completat _, pot stabili legaturi adezive oO Tensiunea superficiala: importanta pentru adeziv (lichid) © Reprezinta atractia reciproca a moleculelor de la suprafata unui corp (lichid), fata de un altul __, daca este redusa, este favorabila adeziunii _/ Un adeziv cu o tensiune superficiala mica si un aderent cu o energie mare de suprafata reprezinta situatia ideala pentru adeziune Q Vascozitatea: importanta pentru adeziv (lichid) © Proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere, datorita frecarii interne (intermoleculare) —/ Adeziv cu vascozitate mare _, rezistenta mare la curgere __,capacitate de infiltrare scazuta _) Adeziv cu vascozitate mica _, rezistenta mica la curgere _,nu permite controlul aplicarii_) Desi adeziunea la smalt si la dentina este guvernata de aceleasi legi generale, apar diferente legate de complexitatea lor structurale ale acestor tesuturi Adeziunea la smalt _/|\deea prepararii smaltului prin actiunea demineralizanta a unui acid, pentru a creste adeziunea, i se datoreaza lui Michael BUONOCORE (1955) =} Tratarea suprafetei smaltului cu acid: © termen romanesc: “gravare acida” © termen anglo — saxon: “etching” © termen francez: “mordangage” 9 termen german: “atzung” _) Gravarea acida a smaltului are ca obiective: o denudarea extremitatilor prismelor de smalt _, cresterea suprafetei utilizabile pentru adeziune © crearea de microanfractuozitati —, favorizarea adeziunii mecanice (microretentii) © curatarea suprafetei de toate detritusurile —, ameliorarea umectabilitatii _; Gravarea acida a smaltului este influentata de: © tipul substantei utilizate © concentratia substantei utilizate © tehnica de aplicare a substantei utilizate o caracteristicile suprafetei de smalt ; Promotori: RETIEF, GWINNETT, KANGA, SILVERSTONEAdeziunea la smalt: crearea de microretentii prin demineralizare acida (gravaj) $i formarea de “resin tags” Bizotarea marginilor de smalt Interfatd de adeziune compozit / smalt (cu tehnica adeziva standard in 3 etape ‘si gravaj cu acid fosforic 35%) *© Structura smaltului —__> Smalt cu gravaj acid de tip | (predominant pe zonele centrelor prismelor) Smalt cu gravaj acid de tip II (predominant pe zonele periferiei prismelor) —~ (dupa SILVERSTONE)Smalt cu gravaj acid de tip Ill (stuctura prismatica nu poate fi evidentiata) (dupa SILVERSTONE) Adeziunea la dentina _) Este un proces dinamic, mult mai complex decat adeziunea la smalt _) Trebuie s& tina cont de numerosi factori: © structura heterogenda a dentinei (fata de smalt): 13% apa, 20% substante organice, 67% substante anorganice o prezenta canaliculelor dentinare, cu densitate, diametru si orientare variabile (in functie de distanta fata de camera pulpara) o existenta constanta a umidit ii pe suprafata dentinei- continuare - Adeziunea la dentina —/ Trebuie sa tina cont de numerosi factori: 0 dificultatea realizarii unei reactii chimice, daca unul dintre constituenti este un corp solid, iar celalalt lichid o reactia chimica trebuie sa aiba loc la temperatura corpului © reactia chimica nu trebuie sa agreseze pulpa 9 reactia chimica trebuie sa se incheie in maximum 10 minute / Primele rezultate utilizabile clinic ale cercetarilor privind adeziunea la dentina i se datoreaza lui Oscar HAGGER (1949) Dee tueuniette) (Dentina intercanaliculara-) Mecanismul adeziunii la dentind se bazeaza pe principiul realizarii unui strat_hibrid la nivelul suprafetei dentinare, dupa conditionarea acidd a acesteia, prin intermediul difuziunii monomerilor din sistemul adeziv, care impregneaz& zona si polimerizeaza apoi in profunzime —/ Promotori: FUSAYAMA, PASHLEY, NAKABAYASHI, VANHERLE, LAMBRECHTS, van MEERBEECK *(notiune mentionata initial de KRAMER si Mc LEAN ~ 1952)* _) Definirea notiunii de STRAT HIBRID: (NAKABAYASHI - 1982) Mecanismul prin care numerosi monomeri infiltreaza dentina, se combina cu colagenul si cu apatita, pentru a forma un noua structura, constituita pe de o parte din dentina si pe de alta din ragina _/“COMPOZIT RASINO-DENTINAR”_) Realizarea adeziunii dentinare trebuie sa tina cont de 2 parametri: © permeabilitatea dentinei o Capacitatea de difuziune a rasinii o la suprafata dentinei este prezent stratul de “smear layer” (Detritus Dentinar Remanent: DDR) 9 prezenta DDR influenteaza realizarea adeziunii © procedeul de pregatire a substratului dentinar pentru adeziune se numeste conditionare (gravaj) __»se efectueaza utilizand acizi *(idee propusa initial de FUSAYAMA — 1980)* “Smear layer” (Detritus Dentinar Remanent = DDR) *denumire propusa initial de BOYDE (1963)* 1. Definitie: _, Strat superficial microscopic aderent, care acopera suprafata dentinara, rezultat in urma cantitatii de rumegus dentinar produs de zdrobirea neuniforma a dentinei in timpul prepararii prin taiere (indiferent de tipul instrumentarului utilizat: actionat manual sau mecanic - rotativ, oscilant, vibrator, etc.), datorita deformarilor mecanice si a caldurii de frictiune“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 2. Morfologie: _ Strat amorf, relativ neted, format din particule microcristaline inglobate intr-o matrice din structuri organice denaturate, sub forma de pelicula (film) __, Grosimea stratului este variabila: de la 1-5 ym, pana la 10 - 15 um (dimensiunea particulelor variaza si ea: de la 0,5 — 0,8 um, pana la 2,5 - 3 ym) —, Factorii care influenteaz4 grosimea stratului de DDR: > mirimea si forma preparatiei (cantitatea de manopere necesare) > tipul instrumentarului taietor (modul de actionare) > prezenta unei solutii de irigare si racire in timpul sectionarii dentinei > cantitatea si compozitia solutiei de irigare ) Stratul se prezint& sub forma de micropelicula (“smear layer”) si de dopuri sau cepuri intracanaliculare (“smear plug”). Aceste cepuri patrund in canalicule pe © lungime variabila (in mod obisnuit, in medie: 1 - 2 um) *(descris initial de BRANNSTROM — 1984)* “Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 3. Compozitie chimicd: -(descrisa initial de EYCK - 1970)" _; Constituenti de origine dentinara (si/sau amelara): » din dentina peri- si intercanaliculara: = hidroxiapatita = colagen denaturat (gelatina) > din canaliculi: * glicoaminoglicani si proteoglicani = elemente de origine odontoblastica *germeni microbieni _, Constituenti de origine extra-dentinara (lichid bucal): "saliva *germeni microbieni, toxine, produsi de degradare metabolica *elemente celulare (sange, gingie)“Smear layer” (continuare) (Detritus Dentinar Remanent = DDR) 4. Solubilizare: —, Nu poate fi obtinuta cu marea majoritate a solutiilor folosite uzual in terapia odontala —, Se obtine prin utilizarea de acizi (gravaj, demineralizare terapeutica) sau de chelatori (EDTA) —, Acizii inlatura DDR in totalitate (atat micropelicula, cat si dopurile sau cepurile canaliculare); chelatorii inlatura doar micropelicula (nu penetreaza intracanalicular) _/Actiunea acizilor asupra fazei minerale a dentinei: o dizolva componenta minerala pe o anumita adancime si, concomitent, deschid orificiile canaliculare o dizolva dentina pericanaliculara si expun fibrele de colagen din dentina intercanaliculara © modifica, indeparteaza total sau dizolva partial stratul de “smear layer” —/Actiunea acizilor asupra fazei organice a dentinei: © conduc la colabarea retelei de colagen dupa demineralizare —/ determina modificarea arhitecturii sale localeeo Capacitatea de difuziune a adezivului: o primer-ul si rasina infiltreaza substratul dentinar demineralizat, ducand la formarea de microprelungiri in forma de con invers, ce cresc retentia mecanica o dupa polimerizare, rasinile patrunse in dentina produc o structurd tridimensionala foarte stabila © pentru a realiza stratul hibrid, reteaua de colagen trebuie incorporata in rasina adeziva Adezivii dentinari si abordarea terapeutica a “smear layer”-ului (DDR) _)Mentinerea intacta a DDR (inclus ca atare in interfata adeziva, sub stratul de rasina polimerizata) _/Mentinerea DDR modificat (impregnat de primer / rasina, incorporat in stratul de adeziv) _) Eliminarea DDR (indepértat total: pelicula si dopurile canaliculare) _/Dizolvarea DDR (indepartat partial: doar pelicula)Adezivii dentinari _) Din punct de vedere clinic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele caliti @ adeziune eficienta la dentina (comparabila cu cea obtinuta la nivelul smaltului) ® contracararea contractiei de priza (de polimerizare) a materialului de restaurare 0 sigilare etansa a canaliculelor dentinare (impiedica miscarile limfei dentinare - dispare sensibilitatea postoperatorie) © adeziune obtinuta si in prezenta umiditatii pe substrat (“moist / wet bonding”) © biocompatibilitate Adezivii dentinari (continuare) © sistem de polimerizare eficient (auto-, foto- sau dual) © grosime optima a stratului adeziv (cca. 20 p)) © realizare rapida a adeziunii (durata scurta, de ordinul sec. / min., pana la producerea reactiei de polimerizare) © adeziune obtinuta la mai multe tipuri de substraturi © manipulare si aplicare usoara, in timp scurt © compatibilitate cu materialul de restaurare final& (cel mai frecvent: material compozit > polimerizare)Clasificarea adezivilor dentinari oO Dupa modul de actiune (abordarea terapeutica a DDR): _;| generatie: per. 1950 - 1980 0 forta de adeziune: 2-4 MPa © adeziune chimica, prin legaturi ionice sau covalente, de stratul de “smear layer” (DDR) onu pot contracara contractia de polimerizare _)all-a generatie: per. 1950 — 1980 © forta de adeziune: 4-6 MPa © impregneaza si modifica “smear layer”-ul (DDR) (il leaga de dentina subiacenta) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) ja Ill-a generatie: per. ’80 o forta de adeziune: cca. 10 — 12 MPa © contracareaza partial contractia de polimerizare o impregneaza si modifica “smear layer”-ul (DDR) 0 Capacitate de adeziune gi pe substrat metalic / ceramic a lV-a generatie: per. ’90 + 0 forta de adeziune: 18 - 25 MPa (pana la 32 MPa) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea totala a DDR) © gravaj acid separat: 3 componente (acid / primer / rasina) © Jravaj acid total: smalt + dentina = “total etch” (dupa FusayAMA)Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) _) aV-a generatie: per. 95 © forta de adeziune: 16 - 18 MPa © formeaza strat hibrid (prin indepartarea totala a DDR) © adeziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © usurinta in manipulare (mai putine componente) © gravaj acid separat: 2 componente (acid / primer + rasina) © gravaj acid total: smalt + dentina = “total etch” Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) a Vi-a generatie: 1999 — 2000 -/ o forta de adeziune: 16-18 MPa © formeaza strat hibrid (prin indepartarea partiala a DDR) o adeziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © usurinta in manipulare (mai putine componente) © 2 componente (acid + primer / rasina) o demineralizare fara spalare (nu au etapa separata de gravaj acid = sisteme autogravante: “self-etch”, cu primeri autogravanti — initial “moi” (pH = + 2) _/ apar modificari ulterioare: dupa 2000 - forté de adeziune crescuta (peste 18 MPa) - primeri autogravanti cu eficienta sporita: “tari” (pH < 1)Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) a Vi-a generatie (continuare): =f —/ apar modificari ulterioare: dupa 2000 © gen. a V-a: tip | (“two-step”) 2 componente - se aplica separat, succesiv © gen. a Vi-a: tip Il (“one-step”) 2 componente — se aplica simultan — necesita mixare (in momentul utilizarii) (»monodoze — de unica utilizare) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) _) aVil-a generatie: actuala (2002 - 2005 —): inca in discutie !! © forta de adeziune: superioara gen. a Vi-a (peste 25 MPa) © formeaza strat hibrid (prin indepartarea partiala a DDR) © adeziune si pe substrat umed (“moist / wet bonding”) © ugurinta in manipulare (sisteme monocomponente) 1 component (acid + primer + rasina) © nu necesita mixare (» monodoze — de unica utilizare) © primeri autogravanti cu eficienta sporita: “tari” (pH < 1) © vulnerabili la separarea fazelor componente (compromiterea stratului hibrid) orisc de nanoinfiltratie (membrane semipermeabile) _) aVlill-a generatie: Pe cand ? Similara cu a Vil-a ?! Sau...altceva ?!Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) OQ Dupa forma de prezentare sitehnica de lucru: _, adeziv tip|; “etch-and-rinse” in 3 etape (gravaj acid separat) —/ adeziv tip II: “etch-and-rinse” in 2 etape (gravaj acid separat) _) adeziv tip Ill: “self-etch” in 2 etape (primer acid — autogravant) —) adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa (primer acid — autogravant) Clasificarea adezivilor dentinari (continuare) oO Dupa forma de prezentare si tehnica de lucru, Corelata cu modul de actiune (generatia de care apartin): _) adeziv tip|: “etch-and-rinse” in 3 etape = gen. alV-a (gravaj acid separat: acid / primer / rasina) —/ adeziv tip Il: “etch-and-rinse” in 2 etape = gen.aV-a (gravaj acid separat: acid / primer + rasina) —/ adeziv tip Ill: “self-etch” in 2 etape = gen. a Vi-a (tip 1) (autogravant: acid + primer / rasina) _/ adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a Vi-a (tip Il) = gen. a Vil-a (autogravant: acid + primer + rasina)Compozitia unui adeziv dentinar RD, ., x . A . . : _, Tealizeaza demineralizarea (gravajul) dentinei (“etching”) == _) umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii (“priming”) 3 prin polimerizare, realizeaza adeziunea propriu-zisa (“bonding”) Timpi de lucru — mod de actiune ~/ Pas | — Aplicare acid (“acid” / “etchant”) » gravaj (“etching”): o creste permeabilitatea dentinara prin indepartarea “smear layer”-ului (DDR) © deschide orificiile canaliculelor dentinare © produce demineralizarea dentinei pericanaliculare gi intercanaliculare © conduce la colabarea retelei de colagen prin Pierderea suportului anorganicTimpi de lucru — mod de actiune (continuare) _; pas Il - Aplicare primer (“primer”) » 222 (“priming”): o primerul contine unul sau mai multi monomeri bifunctionali (cel mai ades 2-HEMA si / sau 4-META) (gruparile hidrofobe confera afinitate pentru ragina, iar gruparile hidrofile confera afinitate pentru dentina) o primerul se infiltreaza gi umecteaza reteaua de colagen, pe care o redimensioneaza (ii reface structura spatiala) © primerul creste umectabilitatea suprafetei dentinare Timpi de lucru — mod de actiune (continuare) —/ pas Ill - Aplicare rasina adeziva (“adhesive resin”) > adeziune (“bonding”): © rasina patrunde in reteaua de colagen (dupa pregatirea realizata de primer = obligatorie !!) © rasina se infiltreaza in orificiile canaliculelor dentinare si in dentina peri- / intercanaliculara demineralizata © prin polimerizarea rasinii se realizeaza legaturile adezive propriu-zise (eventual, se formeaza stratul hibrid)_/ Rolul stratului hibrid: o invelis acido-rezistent ce sigileaza suprafata dentinara o reduce sensibilitatea postoperatorie o blocheaza invazia microorganismelor in canalicule o reduce stressul indus de contractia de polimerizare o previne detasarea restaurarii Metode pentru realizarea unei hibridizari adecvate _/ Tehnica gravarii acide totale a smaltului si dentinei (“total-etch”) © Adeziune uscata (“dry bonding”) — mentinerea uscata a suprafetei dentare gravate si utilizarea de primeri ce contin apa (reumectarea substratului) © Adeziune umeda (“moist / wet bonding”) — mentinerea umeda a suprafetei dentare gravate si utilizarea de primeri ce contin acetona (eliminarea excesului de apa)Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE - 2003) _) Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch”) _) Sisteme adezive “self-etch” ~) Sisteme adezive pe baza de CIS © Adezivi “in trei timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) © Adezivi “in doi timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch” / “single-bottle”) © Adezivi “in doi timpi” autogravanti (‘‘self-etch”) @ Adezivi “intr-un timp” autogravanti (“‘self-etch” / “all-in-one”) © Adezivi “in doi timpi” pe baza de CIS © Adezivi “intr-un timp” pe baza de CIS Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE - 2003) ~/ Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch”) © Adezivi “in trei timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch”) E= uSisteme adezive tip I: “etch-and-rinse” in 3 etape = gen. alV-a _; Caracteristici de utilizare clinica: © mai multe flacoane (primer; rasina) - acid » seringa necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata o necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata o mecanism de priza fotopolimerizabil sau dual (foto- / auto-) o utilizare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE — 2003) —/ Sisteme adezive “etch-and-rinse” (“total-etch”) © Adezivi “in doi timpi” cu gravaj acid separat (“total-etch” / “single-bottle”) | 4 |Sisteme adezive tip Il: “etch-and-rinse” in 2 etape = gen. a V-a —/ Caracteristici de utilizare cli 9 un singur flacon (primer + rasina) - acid > seringa © necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata © Necesitd spalarea cu apa a acidului, ca etapa separata @ mecanism de priza fotopolimerizabil (poate exista catalizator, suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) utilizare in tehnici adezive directe — cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabile Componentele si caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE — 2003) / Sisteme adezive “self-etch” © Adezivi “in doi timpi” autogravanti (“self-etch”)Sistem adeziv tip Ill: “self-etch” in 2 etape = gen. a Vl-a (tip |) (“two-step”) _/ Caracteristici de utilizare clinica: © 2 flacoane (primer acid autogravant; rasina) © Nu necesita conditionare acid (gravaj), ca etapa separata © nu necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separatd 9 se aplica separat: intai primer-ul, apoi rasina © mecanism de priza fotopolimerizabil (poate exista catalizator, suplimentar, pentru mecanism dual de priza (foto- / auto-) 9 utilizare in tehnici adezive directe, semidirecte, indirecte Componentele gi caracteristicile sistemelor adezive actuale (Van MEERBEEK, YOSHIDA, VARGAS, LAMBRECHTS, VANHERLE — 2003) —/ Sisteme adezive “self-etch” © Adezivi “intr-un timp” autogravanti (“self-etch” / “all-in-one”) ‘EE. { l GREREES.Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a VI-a (tip Il) (“one-step” / “mixing”) —/ Caracteristici de utilizare clinica: © 2 flacoane (primer acid autogravant; rasina) © Nu necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata © nu necesita spalarea cu ap& a acidului, ca etapa separata © se aplica simultan: necesita mixare (in momentul utilizarii) © mecanism de priza fotopolimerizabil © utilizare in tehnici adezive directe — cu materiale de restaurare coronard fotopolimerizabile Sistem adeziv tip IV: “self-etch” in 1 etapa = gen. a VIl-a (“one-step” / “no mix”) _)/ Caracteristici de utilizare clinica: © 1 flacon (primer acid autogravant + rasina) © nu necesita conditionare acida (gravaj), ca etapa separata © Nu necesita spalarea cu apa a acidului, ca etapa separatd © nu necesita mixare (monocomponent) » permite monodoze © mecanism de priza fotopolimerizabil © utilizare in tehnici adezive directe - cu materiale de restaurare coronara fotopolimerizabileCaracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in adezivii comercializati * Volatilitate ridicata (se evapora rapid) * Excelenté indepartare a apei * Agent deshidratant puternic (ris de suprauscare dentinar) * Probleme de pastrare si aplicare ETANOL (iN APA) + Capacitate de penetrare excelenta + Solutie corespunzatoare din punct de vedere al evaporarii + Energie de suprafata favorabild pentru umectarea retelel fibrilare de colagen expuse * Capacitate de penetrare bund * Potenteaza capacitatea autogravanta a monomerilor acizi + Se evapora lent si, in consecinta, este mai dificil de indepartat + Apa remanenta poate impiedica penetrarea / polimerizarea raginii