LICEUL TEHNOLOCONSTRUCȚII DE MAȘINI MIOVENI

PROIECT TEHNIC DE
SPECIALITATE

Îndrumător: Elev:
Prof. TUDOR ZORINA DARA ELIZA IOANA
XIII B

2018

0
 TEMA PROIECTULUI

REPARAREA ASAMBLARILOR NEDEMONTABILE-

Asamblari
PRIN SUDURA

1
 Cuprins

Argument…………………………………………………………………...3

Capitolul I Asamblari nedemontabile ………………………………………6

Capitolul II.Asamblari sudate…………………………………………….7

II.1 Generalitati……………………………………………………………7

II.2 Metode productive la sudarea cu gaze……………………………….14

II.3 Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare……………………...15

II.4 Asamblarea generala a constructiilor sudate…………………………17

II.5 Tratamentul termic al imbinarilor sudate…………………………….18

II.6 Controlul si receptia asamblarilor sudate…………………………….20

Capitolul III.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii……………..21

Bibliografie………………………………………………………………..24

2
 Argument

Uzarea reprezinta degradarea straturilor superficiale ale elementelor

cuplelor de frecare, fenomen ce se caracterizeaza fie prin pierdere de material,
fie prin deformarea plastica a suprafetelor de contact.
Atât desprinderea de material, cât si modificarea starii initiale a suprafetelor sunt
datorate numeroaselor fenomene si procese de natura mecanica, termica,
electrica, chimica, etc., a caror actiune este practic greu de separat. Cauzele
uzarilor depind de fenomenele predominante ce au loc între suprafetele în
contact ale unei cuple de frecare, la functionarea acesteia.
Fenomenele mecanice contribuie cu ponderea cea mai mare la uzarea rapida a
suprafetelor, iar timpul caracteristic acestei clase de fenomene este abraziunea.
De fapt, uzarea abraziva, desi este un proces de mare intensitate, dureaza efectiv
putin timp, dupa care apar în proportii din ce în ce mai mari uzarea de adeziune,
uzarea chimica, etc.
Uzura este rezultatul principal al procesului de uzare, ce se manifesta prin
modificarea caracteristicilor dimensionale si de forma geometrica, precum si a
starii initiale a suprafetelor pieselor.
Ca urmare a procesului de uzare, proprietatile fizico-mecanice ale straturilor
superficiale ale pieselor se modifica: în unele cazuri, duritatea superficiala scade
pe masura ce uzura creste, iar în alte cazuri, duritatea creste ca urmare a
ecruisarii, provocând o crestere treptata a fragilitatii stratului superficial, ceea ce
accelereaza uzarea.
Din cauza uzurii avem nevoie de operatiile de reconditionat ale pieselor pe care
fiecare decide prin ce metoda poate reconditiona piesa ,insa de multe ori toti
alegem sa reconditionam piesele prin metode ieftine care sa nu necesite mult
timp si pe care avem posibilitatea si mijloacele necesare de ale face.
Eu mi am ales ca tema de proiect”Reconditionarea prin sudura”deoarece este un
procedeu de reconditionare care se poate face in orice atelier de lacatuserie si
care nu necesita costuri foarte ridicate iar timpul de desfasurare al lucrarii poate
fii foarte scurt.
Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare nedemontabila a metalelor si
aliajelor,prin topire locala,cu sau fara,metal de adaos.

3
Sudarea poate fi executată cu sau fără exercitarea unei forţe exterioare de
apăsare a eselor care se asamblează.Locul de îmbinare se numeşte sudură,linia
de îmbinare cordon de sudură sau cusătură.
Reconditionarea prin sudare prezinta urmatoarele avantaje :
-se poate aplica unei game largi de metale şi aliaje feroase şi neferoase;
-realizează economii de metal (15-20%) în raport cu nituirea sau turnarea;
-capacitatea de etanşare în raport cu nituirea este superioară;
-elimină zgomotul care se întâlneşte la nituire;
-construcţiile sudate sunt mai uşoare decât cele turnate;
-preţul de cost al asamblărilor sudate este mai redus;
- procedeul de sudare se pretează automatizării.
Pornind de la aceste avantaje putem trege concluzia ca reconditionarea prin
sudare este forte ieftina si o putem folosi la orice piesa pe care vrem sa o
rectificam daca aceasta poate fi reconditionata si adusa aproape la rezistenta pe
care aceasta a avut-o cand a fost fabricate.
La reconditionarea pieselor uzate prin sudura am ales ca metoda reconditionarea
prin sudura cu cusatura dubla deoarece aceasta se poate aplica atat la sudarea
otelului cat si la sudarea metalelor neferoase.
O alta metoda pe care o puteam folosi este sudura in puncte care se realizeaza
prin trecerea unui current electric pintr-un contact metallic si incalzirea
contactului la temperature ridicate urmata de presarea si racirea sub presiune.
1.Generalitati
Dupa un anumit numar de ore de functionare a unui ansamblu, unele piese mai
greu solicitate, prezinta o stare avansata de uzura, ceea ce face imposibila
functionarea in continuare a ansamblului respectiv.
In afara uzurii datorita unei functionari de o anumita durata ,piesele masinilor si
ale aparatelor pot iesii din functiune si in urma unor cause accidentale:lovituri,
suprasolicitari, montari gresite, defecte de material, etc.
Pentru a repune ansamblul respective in functiune el este supus reparatiilor.In
cadrul procesului de reparatie piesele demontate sunt analizate cu atentie,
stabilindu-se natura si marimea uzurii.Pentru ca piesele uzate sa-si poata
indeplinii in bune conditii rolul lor initial ele se supun unui proces de
reconditionare.Totusi nu toate piesele uzate se supun reconditionarii.
La stabilirea aplicarii reconditionarii se ia in consideratie in primal rand gradul
de uzura al piesei care influenteaza in mod direct costul reconditionarii.
In cazul in care costul reconditionarii este mai mic decat pretul unei piese noi se
prefera reconditionarea piesei uzate, cu conditia obtinerii unei calitati a piesei
reconditionate, sensibil egala cu cea a piesei initiale.

4
Daca insa costul reconditionarii este mai mare decat cel al unei piese noi se
prefera achizitionarea piesei noi.
Totusi de cele mai multe ori reconditionarea asigura economii inseminate fata de
situatia in care s-ar inlocui piesele uzate cu piese de schimb noi.
Reconditionarea pieselor uzate se poate realize prin mai multe procedee care se
aleg pe baza:
-formei si a dimensiunilor piesei;
-naturii materialului piesei;
-tipului si marimii uzurii; utilajelor si a materialelor aflate in inzestrarea tehnica
a intreprinderii.
Aceste procedee ptot fii:
-reconditionarea prin sudare
-reconditionarea prin deformare plastica
-reconditionarea prin metalizare
-reconditionarea prin acoperiri galvanice , etc.
Indiferent de procedeul folosit reconditionarea cuprinde o serie de operatii
preliminare de pregatire operatia propriu-zisa de reconditionare si unele operatii
finale
Sudarea este o operatie de imbinare nedemontabila a doua piese metalice prin
topirea locala a acestora in zona de imbinare.
In momentul de fata sudarea constituie unul din cele mai utilizate procedee de
reconditionare.Acest lucru se datoreaza faptului ca au fost puse la punct
numeroase procedee de sudare realizate cu aparatura moderna si materiale foarte
variate ca: -electrozi
-pulberi
-vergele de metal de adaos.
In atelierele de reparatii sudarea se foloseste intr-o masura foarte mare la
repararea utilajelor agricole.
Inainte sa fie sudate, piesele trebuie sa fie pregatite, in care scop marginile ce se
imbina se prelucreaza astfel incat forma si dimensiunile rostului sa corespunda
tipului de imbinare stabilit.
2.Pocedee de sudare a pieselor uzate
2.1.Reconditionarea prin sudare manuala cu arc electric cu electrozi metalici
inveliti (FIG.1)

5
 Capitolul I.

Asamblari nedemontabile

I.1 Tipuri de asamblari nedemontabile

Asamblarile nedemontabile sunt acele asamblari la care,pentru desfacerea
pieselor este necesar sa se distruga partial sau total organul de asamblare sau
piesele ce alcatuiesc asamblarea.
Din categoria asamblarilor nedemontabile cele mai uzuale sunt asamblarile
nituite, asamblarile sudate, asamblarile prin lipire si incleiere.
In cele ce urmeaza se vor prezenta notiuni referitoare la asamblarile asamblarile
sudate.
Procedeele de obtinere a asamblarilor fixe nedemontabile se pot imparti in
doua grupe :
-procedee la care asamblarea se realizeaza fara un organ de asamblare ;
-procedee la care asamblarea se realizeaza cu ajutorul unui organ de asamblare.
Din prima grupa fac parte procedeele de asamblare prin presare,i ar din a
doua, cele prin nituire,sudare,lipire.
In general una din piesele care se asambleaza prin presare are un alezaj sau
face parte din categoria inelelor, iar cealalta este un arbore plin sau gol la
interior.
Presarea poate fi:
Presarea transversala se poate obtine prin :
-presare cu incalzirea piesei exterioare
-presare prin racirea piesei int.
-presare prin def plastica
-presarea unei piese elastice
Presarea longitudinala care se realizeaza prin introducerea fortata a piesei
interioare in piesa exterioara.Aceasta metoda constituie una din cele mai simple
metode de asamblare.
Pentru micsorarea fortei de presare se poate apela la una din urmatoarele solutii :
- ungerea suprafetelor care vin in contact
- amplasarea pe piesele asamblate a unor tesituri sau a unor portiuni cu ajustaj
liber.

6
 Capitolul II

Asamblari sudate

II.1 Generalitati

Imbinarile sudate sunt executate prin operatia tehnologica numita sudare,

care consta din asamblarea nedemontabila a doua piese din materiale de aceeasi
compozitie sau apropiata, ale caror suprafete, pe portiunea pe care se sudeaza,
au fost aduse in stare plastica sau aproape lichida, cu sau fara adaos de material
de compozitie corespunzator.

Legatura facuta prin sudare se numeste sudura. Sudarea executata

(continua sau discontinua) pe o linie se numeste cusatura.

Materialul de adaos depus pe cusatura constituie cordonul de sudura.

Deoarece asamblarile sudate asigura rezistenta si o substantiala economie

de metal, in constructia de masini si in constructii metalice, ele tind sa
inlocuiasca din ce in ce asamblarile nituite.

Prin STAS 735/1-87, se stabilesc regulile de reprezentare si de notare a

imbinarilor sudate sau lipite cu aliaje pentru lipire, figurile 1.1 ÷ 1.3.

In desenul tehnic imbinarile sudate sau lipite pot fi reprezentate detaliat

sau simplificat; in acest context fiecare agent economic are cataloage proprii.

Reprezentarea si notarea detaliata se foloseste decat in cazurile in care

reprezentarea si notarea simplificata nu determina complet forma si
dimensiunile sudurii.

7
  Reprezentare simplificata

Cusatura se reprezinta simplificat pe desene printr-o linie continua groasa.

Sudura in puncte, in gauri rotunde si alungite, se reprezinta prin axele gaurilor
sau punctelor, iar imbinarea in linie si prin suprapunere, prin axa cusaturii, asa
cum este exemplificata in figurile 1.4  1.5.

Fig. 1.1 Fig. 1.2

Fig. 1.3 Fig. 1.4

Fig. 1.5 Fig. 1.6

Exemplu: o imbinare in Y, realizata prin sudare cu arc electric cu electrod
invelit de tipul E 51.1 conform STAS 1125/2-81, in clasa de executie III,
conform STAS 9398-83, pozitia de sudare orizontala A1 se noteaza ca in fig. 1.6,
tabelul 1.1.
Imbinarile, avand toate elementele cusaturii identice, inclusiv lungimea,
se noteaza pe reprezentare o singura data, asa cum este exemplificat in figura
1.7, n fiind numarul cusaturilor identice.

8
 Fig. 1.7

 Reprezentare detaliata

In reprezentarea detaliata, in vedere, marginile cusaturii sau gaurilor, in

cazul imbinarii in gauri, se traseaza cu linie continua groasa. Cusatura se
evidentiaza prin trasarea cu linie continua subtire (cu mana libera) a liniilor
curbe. In sectiune, sudura se reprezinta innegrit cu exceptia desenelor care
evidentiaza descrierea rosturilor.

Daca pe desen sunt figurate gauri de trecere pentru organe de asamblare,

pentru a nu se confunda cu acestea, se admite ca reprezentarea in vedere a
imbinarilor in puncte sa se faca innegrit.
 Notarea detaliata
Notarea detaliata se face respectand prevederile STAS 188-76 si a
standardelor in vigoare referitoare la forma si dimensiunile rosturilor. Exemple
de reprezentare detaliata sunt cuprinse in figurile 1.8, 1.9.
Desenele de executie pentru imbinari sudate sau lipite se intocmesc in
conformitate cu conditiile generale pentru desenele de executie din domeniul
constructiilor de masini, conform STAS 6857/1-85.

Tabelul 1.1

9
 Tabelul 1.1 (continuare)

10
 Cusaturile nu se reprezinta in desenele de ansamblu care nu au ca scop
specificarea formei si dimensiunile imbinarii. In acest desen, ansamblurile
sudate sau lipite se reprezinta evidentiind elementele componente si se
pozitioneaza ca o singura piesa.

11
 Se recomanda ca evidentierea elementelor componente sa se faca prin
reprezentarea conturilor acestora cu linii vizibile (fig. 1.8, 1.9).

Fig. 1.8

12
 Fig. 1.9

 Asezarea si pozitionarea pieselor

 Stabilirea parametrilor de sudare (tensiunea si intensitatea curentului
electric) Alegerea parametrilor curentului de sudare depinde de mai multi
factori: Grosimea metalului de baza, Tipul imbinarii, Diametrul
electrodului, Tipul invelisului electrodului, Pozitia sudurii, Viteza de
sudare etc.
 Punctarea liniei de sudare
 Sudarea
 Curatirea de crusta
 Controlul cusaturilor

PROCEDEE DE SUDARE:
 sudarea prin topire:
• sudarea cu flacara oxiacetilenica;

13
• sudarea cu arc electric;
- cu electrod consumabil

- în mediul protector de gaz

• sudarea cu jet de plasma.

14
  sudarea prin presiune:
• sudarea în puncte;
• sudarea în linie.

AVANTAJE:
 Foloseste integral sectiuni de imbinat;
 Se execta fara elemente intermediare;
 Are greutate redusa;
 Productivitatea este ridicata ;
 Operatiile pregatitoare sunt mai simple;
 Etansare mai buna a imbinarii;
 Repatitie mai buna a eforturilor
 Munca mai usoara;
 Posibilitati mari de automatizare;
 Pret cost redus.

DEZAVANTAJE:
 La sudurile manuale calitatea executiei depinde de calificarea sudorului;
 Strctura cusaturi difera de cea a materialui de baza,dand nastere la
tensiuni si deformati;
 imbinarile solicitate dinamic impun masuri tehnologice deosebite pt
mentinerearezistentei la oboseala;
 Controlul este dificil si greoi;

II.2 Metodele productive la sudarea cu gaze

Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica
atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat
se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori
asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare
poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se
micsoreza cu 40%.
O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au
doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta
incalzeste metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-
20%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50%
fata de sudarea spre stanga.
O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia
de serie pentru sudare cusaturilor longitudinale fara metal de adaos si a tevilor
cu pereti subtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa.

15
Amestecul gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura
inalta a flacarii.

Fig.2.1

II.3 Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare

 Masina de sudat (transformator, convertizor,redresor)

 Cleste portelectrod
 Cabluri de sudare
 Cleme de contact
 Masa de lucru si dispozitive de fixare
 Electrozi
 Ciocan pentru curatirea crustei

Asamblarea prin sudare a constructiilor metalice, sculele si dispozitivele difera

in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat. Sculele comune
pentru ambele metode sunt numai masca de sudura, peria de sarma, si ciocanul.
Sudarea manuală cu arc electric este un procedeu tehnologic de asamblare
nedemontabilă a două piese prin topirea locală a marginilor lor,datorită căldurii
dezvoltate de un arc electric format între piesele de sudat şi electrod.În cazul
acestei metode se utilizează electrod metalic,fuzibil,care reprezintă şi metalul de
adaos, necesar formării cordonului de sudură în rostul de sudare.
La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive:

Fig.1.1.1.Sudarea manuală cu arc electric.

1.-electrodul;
2.-arcul electric;
3.-piesele;
4.-clema de contact;
5.-sursa de curent;
6.-cleştele portelectrod.

16
 - panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul, unde
se sudeaza, de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii
periculoase ochilor. Nu intotdeauna este posibila utilizarea panourilor, intrucat
sudurile se executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratorii de
inflamarea ochilor, datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un
instructaj special;
- dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi generale sau
speciale. Cele generale sau universale se folosesc la asamblarea unui mare
numar de piese care nu sunt identice, la productia de unicate sau de serii mici.
Dispozitivele speciale, numite si conductoare, se folosesc pentru asamblarea
pieselor de acelasi tip, cu dimensiuni apropiate sau identice. Ele se folosesc la
productia in serie.
Dupa felul operatiilor, dispozitivele se clasifica stelaje, conductoare,
dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire.
In anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex se combina doua sau mai multe
categorii de dispozitive, ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor
operatii de asamblare sau sudare.
Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere,
pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor. Constructia lor este variata :
din profil, din beton armat etc.
Ele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
- sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieselor de
sudat;
- piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede;
- dispozitivele de conducere sunt destinate asigurarii pozitiei precise a
pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa;
- dispozitivele de fixare sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe
stelaje, pe placile de fixare sau pe sabloane ;

17
 - dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza pentru
fixarea pieselor se sudeaza in pozitiile convenabile si pentru a impiedica
deplasarea pieselor in timpul sudarii ;
- dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul
asamblarii. Ele se prind de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa
terminarea asamblarii se desprind cu dalta;
-dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a majoritatii
cordoanelor de sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru intoarcerea
cilindrilor este compus din doua siruri de role, din care unul este antrenat de un
motor electric cu reductor. Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel
reglat incat, in functie de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat, sa
imprime rolei de antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica
caracteristica pentru regimul de lucru respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a
grinzilor compuse se foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu
usurinta grinda de sudat, astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in
pozitie orizontala.
Sudarea automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate marita.
Dispozitivele constau in instalatii pentru asigurarea executiei cordoanelor in
pozitie orizontala, precum si pentru mentinerea marginilor de sudat intr-o pozitie
bine stabilita.
Pozitia orizontala de sudare se asigura prin dispozitive de poizitionare care se
rotesc in jurul uneia sau a doua axe perpendiculare, realizand orizontalitatea
oricarei suduri dintr-o sectiune plana sau de volum.In acest caz, aparatul automat
se sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat la
care capul de sudare se conduce manual.
Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea
acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic.
Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura
trecere, in partea opusa arcului electric se aseaza o garnitura de cupru continua.
Cum operatia in sine nu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat
de flux. Un dispozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de flux cu ajutorul
unei perne pneumatice. Din doua corniere si un profil semirotund se realizeaza
un jgheab in care se creeaza, cu ajutorul unei benzi de azbest, doua zone: una
superioara, care se umple cu flux si constituie perna de flux, si una inferioara, in
care se instaleza un tub flexibil. Dupa asezarea tablelor si instalarea lor in
pozitie de sudare in tubul flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza
perna de flux pe piesa de sudat.
Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina marginile
tablelor intr-o pozitie corecta, sudirii de la Santierul naval Galati au creat un
dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca pentru o energie
consumata mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care
se sudeaza cap la cap, mulandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.

18
II.4 Asamblarea generala a constructiilor sudate

Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a aratat, piesele trebuie curatatre
de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si de vopsea. Asamblarea propriu-
zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere, deoarece
in acest caz lipsesc gaurile de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de
altele. Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de
strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.
Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a marginilor de
asamblat. Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea
automata. Este necesar sa se stabileasca regimul de sudare in functie de
grosimea tablei, de poizitia de lucru si de calitatea electrodului.
Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje importante din punctul de
vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate
suda in orice pozitie, iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este
rezolvata pana in prezent sub aspectul executarii rentabile. Consumul de
electrozi de metal este mai mic, datorita faptului ca marginile se prelucreaza mai
putin, iar pierderile prin stropi mai mici.De asemenea, consumul de energie este
mai redus, intrucat sub protectia fluxului de sudura, caldura arcului electric este
mai bine utilizata.
Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care sa
elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi
utilizat. Acestea sunt:
- instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr-o macara de
perete, care se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de conducere Aparatul de
sudare este suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de sudare este fixat pe o
brosa verticala cu inaltimea reglabila. In functie de caracteristicele tehnice ale
cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se
imprima macaralei-portal.
Aceasta instalatie combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant asigura o
usoara manipulare si sudare a grinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse;
- instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa
dintr-o instalatie similara celei aratate, cu deosebirea ca in locul dispozitivului
de intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role. In acest fel
se rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor
longitudinale.
S-au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale, care
desi prezinta dificultati in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de
dimensiuni mari, care se intanlesc in general la constructii de furnale.
Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt
destinate executarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta
tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o
productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara. Aplicarea

19
sudarii si in special introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu-
se seama ca toate perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un
pret de cost cat mai redus si ca in prezent s-au realizat viteze de sudare pana la
200m/h, la otelurile cu grosimea pana la 10 mm, si de 300m/h la otelurile cu
grosimea pana la 4 mm.

II.5 Tratamentul termic al imbinarilor sudate

La sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in

special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic, dilatarile
inegale, rigiditatea piesei sudate, transformarile de ordin structural din material
etc. iar marimea lor poate varia in functie de caracteristicile constructive ale
piesei, tehnologia sudarii, compozitia otelului etc. La incalzire, in piesa apar
tensiuni de compresiunesi deformatii elastico-plastice;la racirea sub punctul de
transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea
temperaturii peretilor piesei. Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la
deformari plastice, in urma scaderii limitei de curgere a materialului incalzit la
sudura. In anumite conditii de rigiditate a constructiei, tensiunile interne pot
provoca fisuri si crapaturi in material. Contractiile tipice care apar la sudare sunt
reprezentate in Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente
termice.
Principalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:
a.Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a
pieselor la temperaturi de peste 850-900 grade C si mentinerea la aceasta
temperatura un timp determinat in functie de grosimea tablelor dupa care piesa
se lasa sa se raceasca in cuptor pana la 350 gradeC. Durata de mentinere la
temperatura de recoacere se ia de 1-2 min pentru fiecare milimetru grosime a
metalului piesei supus sudarii. La mentinerea in cuptor, racirea nu trebuie sa
depaseasca viteza de 100 grade C/h. Mentinerea mai indelungata a piesei la
temperatura prescrisa daunatoare deoarece granulatia care rezulta dupa racire
este prea mare. Prin recoacere se obtine o structura cu graunti mai fini,
imbunatatindu-se plasticitatea materialului si totodata micsorandu-se duritatea.
b.Normalizarea.Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii, cu
deosebirea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer liber.
In general, pentru otelurile cu continut mic de carbon, piesele se supun
tratamentului de normalizare.
Apreciind tensiunile care pot aparea , se recomanda o incalzire lenta pana
sub linia PSK(linia perlitica din diagrama FeC) urmata de o incalzire mai rapida
pana la temperatura necesara, mentinerea la aceasta temperatura un timp
determinat in functie de grosimea peretelui de sudat, racirea rapida pana la PSK,
iar apoi o racire lenta.

20
 Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de
detensionare, a carei temperatura nu influenteaza structura obtinuta la
normalizare.
c.Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse
recoacerii sau normalizarii, pentru inlaturarea tensiunilor interne este absolut
necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o
temperatura de 600-650 grade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare
milimetru grosime. Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se
aplica, in general la otelurile cu continut mare de carbon sau la otelurile aliate.
Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor, cele mai raspandite, sunt
cuptoarele cu propulsie. La aceste cuptoare, piesele se aseaza pe o platforma de
lucru si se imping in cuptor, descarcarea lor facandu-se la celalalt capat al
cuptorului. In este reprezentat un cuptor dintr-o camera de lucru in forma de
tunel, prin care piesele sunt impinse pe vatra cuptorului de impingatorul cu
ajutorul surubului actionat de mecanismul. Combustibilul este ars in camerele de
ardere, iar gazele arse se evacueaza prin canalele de fum. Cuptorul are doua usi
iar arzatoarele sunt montate lateral.

II.6 Controlul si receptia asamblarilor sudate

La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si

de control:
-verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in
ansamblul imbinarii;
-examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;
-verificarea calitatii sudurii.
Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu
sabloane si examinarea exterioara.
Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si
se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.

21
 Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea
metalelor
1. PREVEDERI GENERALE

- Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea metalelor

cuprind prevederi specifice de securitate a muncii pentru prevenirea
accidentelor de munca in activitatile de sudare si taiere a metalelor.
Scopul normelor este eliminarea sau diminuarea pericolelor de
accidentare existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru
componente ale sistemului de munca texecutant -sarcina de munca -
mijloace de productie - mediu de munca)
Lucrarile de suudura vor fi executate numai de persoane avand varsta
peste 18 ani, care cunosc instalatiile, aparatura si procedeele de lucru si
care au fost instruite din punct de vedere al securitatii muncii si au
calificarea necesara.

22
 Sudorii si ajutoarele de sudori sunt obligati sa utilizeze echipamentul
individual de protectie adecvat conform "Normativulul cadru de acordare
a echipamentului de protectie".
Lucrarile de sudare se executa numai cu aprobarea conducatorului
procesului de productie, dupa cunoasterea documentatiei tehnice in
legatura cu respectivele lucrari si dupa efectuarea instructajului cu privire
la modul de exploatare a echipamentului si cu privire la securitatea
muncii.
Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea
operatiilor va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate
necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor.
La locurile de munca permanente se vor afisa in mod obligatoriu
instructiunile de folosire ale utilajului si indicatoare de securitate conform
STAS 297/1-88 si STAS 297/2-88, in vigoare, iar sudorii vor avea la
dispozitie scaune reglabile in inaltime, dispozitive de fixare, rotire si
inclinare a pieselor de sudat, dispozitive pentru aprinderea arzatoarelor,
dispozitive pentru agatarea arzatorului sau a portelectrodului etc.; pentru
a se putea asigura o pozitie cat mai comoda de lucru.
Zona de lucru va fi ingradita cu paravane sau pereti netezi, care vor fi
prevazuti cu tablite avertizoare.
La locurile de munca unde exista pericolul de cadere de la inaltime,
inceperea lucrului este permisa numai dupa atestarea scrisa ca sudorul
este apt din punct de vedere medical sa lucreze la inaltime;
Cand lucrarile de sudare se executa la inaltimi mai mari de 1 m, se vor
folosi schele rezistente, asigurate impotriva incendiilor
Sudorii si ajutoarele lor vor purta centuri de siguranta pentru prevenirea
caderii de la inaltime, asigurate cu franghie de elementele fixe ale
constructiei;
Este interzisa stationarea si trecerea oricarei persoane in zona de lucru
care va fi semnalizata prin tablite avertizoare.
In locurile de munca unde exista pericol de intoxicare cu diverse gaze
sau asfixiere, inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ventilatia
fortata a spatiului si verificarea prin probe a atmosferei din spatiul
respectiv.
Depozitare, manipulare, transport

23
La toate atelierele si sectiile de sudare, la generatoarele si statiile de
acetilena, depozitele de carbid, depozitele sau magaziile de butelii sub
presiune se vor respecta prevederile normelor in vigoare privind
manipularea, depozitarea, transportul si folosirea buteliilor sub presiune
(PSI si ISCIR).
Amplasarea echipamentelor de munca
La locul de munca al sudorului, gruparea si amplasarea diverselor
organe de comanda manuala (parghii, intreruptoare etc.) si a mijloacelor
de transmitere a informatiei vor satisface cerintele de ordin ergonomic.
Furtunurile din circuitele de alimentare cu aer comprimat, cu agenti
hidraulici, cu acetilena, gaze combustibile, apa si cablurile de alimentare
cu energie electrica vor fi protejate impotriva actiunilor mecanice si
termice.
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
Locurile in care urmeaza a se executa lucrari de sudare sau taiere se vor
curati de materiale inflamabile;
In cazul in care se sudeaza sau se taie piese acoperite cu vopsea, care
prin ardere produc gaze nocive, inaintea inceperii operatiei respective,
stratul de vopsea se va indeparta pe o latime de cel putin 100 mm de
fiecare parte, a taieturii sau cusaturii.
Se interzice sudarea instalatiilor aflate sub tensiune si a recipientelor
aflate sub presiune. Folosirea butoaielor de carbid sau a altor recipiente
pline sau goale pentru sustinerea pieselor in timpul lucrului nu este
permisa.
La executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor in apropierea
elementelor de constructie combustibile (grinzi de lemn, pardoseala de
lemn) se:vor lua masuri, pentru prevenirea incendiilor, prin acoperirea
acestora cu tabla sau placi de azbest si pregatirea unor vase cu apa,
stingatoare cu praf inert si bioxid de carbon si cu spuma carbonica,
pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu. Lucrarile de sudare
la care poate sa apara pericolul de incendiu sau explozie vor fi executate
numai dupa ce au fost luate toate masurile pentru prevenirea acestora si
se vor face in baza unui program intocmit de conducatorul de sectie
(sector), aprobat, de conducatorul tehnic al unitatii si avizat de seful
protectiei muncii. In acest program se vor inscrie toate detaliile privind
24
operatiile ce se vor executa si masurile de securitate a muncii. Programul
devine dispozitie de lucru si va fi semnat de luare la cunostinta de
persoanele care efectueaza lucrarile si de cei care au sarcina de
supraveghere si control. Masurile de securitate a muncii care se impun a
fi luate in astfel de cazuri sunt:
Conditii ale mediului de munca
La toate locurile de munca se vor lua masuri pentru ca, in incapere sa
nu fie depasite concentratiile maxime admise stabilite pentru gaze,
vapori si pulberi nocive; conform normelor elaborate de Ministerul
Sanatatii - Directia de Medicina Preventiva;
(2) Periodic, se vor face determinari de gaze ori de cate ori se executa
lucrari cu caracter deosebit;
(3) In cazul in care instalatia de ventilatie nu functioneaza normal, nu se
pot efectua lucriari de sudare si taiere a metalelor. Incaperile in care se
executa permanent lucrari de sudare si taiere a metalelor vor fi bine
aerisite, prin ventilatie naturala si prin ventilatie mecanica, fara a permite
formarea de pungi de aer neventilate. In incaperile in care aceste lucrari
nu se executa in mod permanent, gazele, vaporii si aerul ce se degaja in
timpul lucrului se vor indeparta printr-o aerisire corespunzatoare.
(1) Iluminatul natural si artificial al sectiilor de sudare va corespunde
valorilor stabilite prin Normele Generale de Securitate a Muncii;

25
 Bibliografie

1. Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de

masini,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985

2. Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic,

Editura tehnica, Bucuresti, 1976

3. Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1970

4. Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag München Wien, 1997

5. Shigley, J. E., Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company,

New York, 1986

6. Organe de masini si organe de asamblare, editura Mirton,Timisoara 2001

Autori: Mikos.I.

26
7. Organe de masini si transmisii mecanice, editura Mirton,Timisoara 2005
Autori: Mikos.I.

8. Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 Autori: Drobota .V

27