Biblioteca Orăşenească Jibou a luat fiinţă în 1948 şi a avut iniţial un fond de
carte de 5000 volume. Ea este o bibliotecă publică, iar colecţiile ei au un caracter enciclopedic. Serviciul de împrumut la domiciliu deserveşte publicul cititor din localităţile Jibou, Var, Rona, Husia şi Cuceu. Sala de lectură, colecţia de periodice şi serviciul de acces liber la informaţie Biblionet sunt frecventate şi de către utilizatori din comunele învecinate: Surduc, Bălan, Creaca, Popeni, Someş-Odorhei etc. De-a lungul existenţei sale, biblioteca n-a beneficiat niciodată de un sediu propriu, proiectat să facă faţă unor cerinţe specifice. Succesiv, ea a fost găzduită în pavilionul sudic al castelului Wesselényi, la căminul cultural, în clădirea actuală a Primăriei, de unde s-a mutat înapoi la casa de cultură. De-a lungul timpului aici au lucrat bibliotecarii: E. Orban, M. Vancea, Grigorie Pop, Gheorghe Oţet, Maria Pop, Alexandrina Liana Pop şi Cornelia Cordea. În mod tradiţional şi prin prevederile Legii 334/2002, biblioteca este o instituţie culturală specializată căruia i s-a atribuit sarcina să constituie, să organizeze, să prelucreze, să dezvolte şi să conserve colecţiile de cărţi, publicaţii seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date. Totodată, ea facilitează utilizarea acestora în scop de documentare, informare, cercetare, educaţie. Bibliotecile se mai ocupă cu iniţierea, organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriate cu autorităţi şi instituţii de profil. Odată cu trecerea în mileniul III, biblioteca a devenit şi o componentă importantă a civilizaţiei digitale, o unitate de elită din linia întâi de luptă împotriva „analfabetismului informatic”. În vederea includerii în circuitul global, în 2004 instituţia noastră a fost dotată cu un calculator IBM şi o legătură de internet gratuită de către Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu" Sălaj-Zalău şi Asociaţia „Prietenii bibliotecii”. Ulterior, în 2010, Jiboul a primit o donaţie de patru calculatoare moderne, cu microprocesoare dual-core, complet echipate, un scanner A4, un rooter wireless, o imprimantă laser şi un proiector video în cadrul unui program finanţat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates, implementat în ţara noastră de Fundaţia IREX. Ne mândrim şi noi cu faptul că Sălajul a devenit primul judeţ complet racordat la reţeaua Biblionet a bibliotecilor publice. Ca urmare a acestei iniţiative, transpusă în fapt prin parteneriate cu autorităţile locale, s-a răspuns unei cereri crescânde din partea defavorizată a comunităţii, iar cititorilor obişnuiţi li s-a alăturat o nouă categorie de persoane care frecventează instituţia, numită utilizatori publici. Utilizatorul modern face parte tot din comunitatea locală sau din aşezările învecinate şi solicită acces gratuit la internet, organizarea unor cursuri de operare pe calculator, dobândirea unor aptitudini minime de utilizare a computerelor, lecţii ad- hoc de căutare a informaţiei pe internet, precum şi rezolvarea on-line a unor probleme de administraţie locală sau naţională, precum completarea cererilor APIA, donarea a 2% din impozitul propriu, descărcarea de formulare, susţinerea unor petiţii on-line. Copiii au ocazia să comunice cu părinţii plecaţi la lucru în străinătate sau cu prieteni din alte părţi ale lumii. Adolescenţii socializează prin intermediul siturilor de tip Facebook. Folosirea opţiunii „Control parental” limitează accesul la locaţiile cu conţinut inadecvat. Datorită lipsei de spaţiu, la noi centrul Biblionet a fost amenajat în sala de lectură, cu mobilierul existent aici, ceea ce, ulterior, în perioada cât biblioteca a funcţionat cu personalul redus la maxim, a prezentat unele avantaje, dar n-a permis asigurarea unui climat de studiu favorabil în anumite perioade ale zilei. Pentru a evita ca elevii să părăsească instituţiile de învăţământ în timpul cursurilor şi ca să se poată desfăşura fără probleme celelalte activităţi specifice unei biblioteci, s-a optat pentru stabilirea unui orar care să satisfacă atât copiii, dascălii şi părinţii cât şi să permită stabilirea unui interval liniştit de timp. 2 Serviciul de împrumut a publicaţiilor la domiciliu din Biblioteca Orăşenească Jibou funcţionează pe baza accesului liber la raft. În cazul în care doresc altceva, utilizatorii au la dispoziţie o serie de cataloage, cu ajutorul cărora obţin informaţii despre colecţiile păstrate în depozite. Volumele de referinţă şi o serie de alte tipărituri păstrate la sala de lectură pot fi consultate numai la sediu. Din păcate, în lipsa unui ansamblu de programe specializate, toate activităţile decurg în stilul clasic, pe baza fişelor de împrumut, carcotecilor pe bază de fişe scrise şi multiplicate de mână, fără aplicarea unor coduri de bare pe volumele din colecţii sau pe permisele cititorilor. În momentul de faţă, atât evidenţa globală cât şi cea individuală se realizează doar manual şi nu prin mijloace electronice. Singura bază de date existentă este cea care cuprinde datele elementare ale cititorilor înscrişi. Deoarece în ultimii ani am avut posibilităţi financiare reduse de a achiziţiona cărţile solicitate de către public, multe dintre ele sunt exemplare unicat. Dacă activitatea de împrumut şi de urmărire a restituirii la termen a cărţilor ar fi computerizată, tehnica modernă ne-ar ajuta să-i depistăm, să-i atenţionăm telefonic sau prin internet pe restanţieri şi să asigurăm continuitatea fluxului de circulaţie solicitat de către cititori. Acolo unde Legea dreptului de autor 8/1996 a permis, s-au procurat volumele de mare interes pentru bibliografia locală şi ele au fost digitalizate, ordonate, încărcate pe raftul electronic al bibliotecii, găzduit de diferite situri care oferă spaţiu gratuit pentru depozitarea informaţiilor. Ne referim la „Monografia şcoalei primare din Jibău” de Dumitru Ilea (105 accesări de la postare până în 8 iunie 2015), „Schiţa monografică a Sălajului” de Dionisie Stoica şi Ioan P. Lazăr (1245 accesări), antologia „Román költőkből” a poeziilor traduse de Laurenţiu Bran şi Révay Károly (148 accesări). În afară de „raftul electronic” cu cele 107 cărţi şi reviste scanate (în total: 11.000 de accesări la sfârşitul anului 2014), Biblioteca Orăşenească Jibou a oferit o altă serie de alte texte, documente şi fotografii pe situl „Bilet de voie”, înfiinţat în 1 aprilie 2002, continuatorul publicaţiei trimestriale omonime, editată în perioada 1996-1999. Instituţia noastră a fost cooptată prin diferite parteneriate întru realizarea unor acţiuni culturale publice cu caracter de masă. Colecţiile de ziare vechi sau de 3 publicaţii şcolare, cărţile scriitorilor sălăjeni, fotografiile de epocă primite de la cititori au constituit baza pentru organizarea unor expoziţii dedicate unor evenimente singulare sau cu caracter periodic, precum manifestările de tip Ziua Oraşului. Întotdeauna am răspuns cererii colegilor de la casa de cultură, care organizează succesiv Festivalul de teatru de păpuşi „Trăistuţa cu poveşti” şi Festivalul de umor popular „Cucuruz, mălai de toamnă” şi am expus colecţiile amintite în holul de acces în sala mare. De altfel, avem o serie de manifestări comune organizate în colaborare cu toate instituţiile de învăţământ din Jibou, cu ocazia unor momente deosebite, precum: Ziua Culturii Naţionale, Ziua Unirii, Anul Nou Chinezesc, Ziua Mamei, sărbătorile pascale, Ziua Bibliotecarilor, Ziua Europei, Noaptea insomniacilor, Ziua Naţională, Naşterea Domnului. Atât publicul cititor cât şi bibliotecarii au participat la o serie de evenimente cu mare impact, organizate de alţii, precum au fost vizitele unor personalităţi de excepţie, precum cosmonautul Dumitru Prunariu sau handbalistul Ştefan Birtalan, activităţi prezentate pe blogul de activităţi curente: jibouan.blogspot.com. Cine introduce termenul de căutare „jibouan” în fereastra de căutare de pe Google va obţine ca prim rezultat „Biblioteca Orăşenească Jibou”. Contorul blogului indică 62.309 accesări din mai 2010 până în prezent. Un alt blog menţinut activ în infosferă de către biblioteca noastră este cel care oferă informaţii turistice: „101 de privelişti ale Muntelui lui Rákóczi/ Piscuiul Ronei”. Aici sunt postate fotografii ale principalelor obiective ce i-ar putea interesa pe vizitatorii ajunşi în localitate, se oferă rute şi indicaţii pentru drumeţii, se atrage atenţia asupra obiceiurilor şi legendelor locale. Deşi în ultimii trei ani am avut rareori ocazia să părăsim sediul instituţiei, deoarece aceasta ar fi presupus să închidem biblioteca şi blogul a fost împrospătat mai rar, paginile deja postate au fost vizitate în mod constant, astfel încât s-au adunat 45.089 vizite până în 8 iunie 2015. Unele dintre informaţiile prezentate aici au fost incluse în lucrări monografice, precum volumul de referinţă „Sălaj - Ghidul Localităţilor” (coordonator Florica Pop), „Jibou la 800 de ani” de Ion Ivănescu ori „Monografia satului Borza” (coordonatori Traian Claudiu Nechita, Ştefania Nechita şi Iulian Duma). Utilizatorul modern solicită totodată ca biblioteca să se implice în organizarea de întâlniri ale publicului cu actori, poeţi, prozatori, istorici, artişti plastici, muzicieni, 4 interpreţi populari. În accepţia curentă, se consideră implicit normal ca instituţia noastră să ofere cadrul adecvat unor manifestări cu un caracter oarecum mai restrâns, mai intim, unde cititorii, ascultătorii, privitorii să poată intra în dialog cu invitaţii. Ca un exemplu, să menţionăm întâlnirea dintre graficiana Uca-Maria Iov şi elevii din ambele şcoli gimnaziale, finalizată cu realizarea unui superb calendar color pe anul 2015. Jibouanii sunt nişte tradiţionalişti, dar în afară de activităţile oferite în mod obişnuit, au solicitat în mod constant şi modernizarea serviciilor furnizate de biblioteca noastră, mai ales cei care au călătorit în străinătate şi s-au familiarizat cu oferta europeană de utilităţi comunitare. Dacă la capitolul dotări tehnice stăm bine, datorită includerii în programele iniţiate de biblioteca judeţeană şi susţinerii de către autorităţile tutelare locale, în prezent instituţia noastră se confruntă cu o lipsă acută de personal specializat, astfel încât un singur om asigură atât serviciul de împrumut cât şi supravegherea utilizatorilor de Biblionet, pe care trebuie să-i lase de capul lor ori de câte ori se solicită o carte din depozit, mai ales în zilele când femeia de serviciu se află la consiliul local, poliţie ori casa de cultură. De asemenea, în lipsa unor rafturi metalice înălţate până în tavan, spaţiul din casa de cultură rezervat depozitării cărţilor a devenit neîncăpător, iar situarea la etajul I a rărit numărul cititorilor pensionari, cărora le vine greu să urce atâtea trepte. Jibouanii merită o bibliotecă situată la parter, într-o clădire proiectată modern, cu secţii separate şi cu acces la spaţii sanitare proprii, aflate aproape, pe acelaşi nivel. În mod ideal, ea ar trebui să cuprindă şi un amfiteatru pentru acţiunile culturale majore, o încăpere mai mică rezervată întâlnirii şi socializării (un club, unde să adăsteze atât elevii navetişti, pensionarii sau amatorii de artă), ba chiar şi o ludotecă unde mămicile pot să-şi lase micuţii cât timp îşi aleg cărţile sau consultă publicaţiile din sala de lectură. Dacă accesul on-line este la îndemâna tuturor şi atrage din ce în ce mai mulţi internauţi către serviciile oferite pe internet de către principala instituţie culturală din oraş, accesul „per pedes” trebuie facilitat. Utilizatorul modern n-are timp de pierdut, iar dacă aglomeraţia din bibliotecă îl întârzie, el va pleca cu impresia că nu este băgat în seamă şi nu va reveni decât în caz de mare nevoie. În prezent, prima îndatorire a 5 bibliotecarilor este să-şi fidelizeze publicul şi să-l mărească, astfel încât colecţiile şi dotarea tehnică să fie utilizate cât mai frecvent şi cu o satisfacţie deplină.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicata cu modificările şi completările
ulterioare; 2. Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; 3. Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice; 4. Ordinul nr. 2069/1998, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor publice; 5. Ordinul nr. 2062/2000, pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidenţa, gestionarea şi inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice. 6. Colecţia revistei „Biblioteca” 7. Colecţia revistei „I.D.E.I.”