Tema modul 1.

NUTRITIA

NUTRITIA

Alimentele: reprezinta baza existentei noastre, ceva ce mancam pentru a da corpului energie:
apa, aer, plante, carne, seminte, uleiuri, vitamine, minerale, aminoacizi, proteine, grasimi,
zaharuri;
(in medicina holistica ne nutriem si cu sentimente: iubire, prietenie, stima, intelegere, empatie )
si excretam deseuri metabolice: urina, fecale, transpiratie, menstra, CO2, si mai excretam:
suparare, manie, furie, invidie, etc.

Nutritia este o suma a tuturor proceselor prin care alimentele ajung in corpul uman si sunt
utilizate pentru sustinerea vietii. Alimentele sunt mai intai consumate apoi digerate - absorbite –
transportate – depozitate – metabolizate si excrecate. Astfel ele asigura mentinerea functiilor
organismului – cresterea si refacerea. Corpul nostru este o unitate dinamica, tot timpul se
transforma. Refacerea se face sub efectul matricei energetice.

Statusul nutritional poate fi bun – slab si, depinde de calitatea si cantitatea alimentelor ingerate
precum si de modul in care acestea sunt utilizate.

MALNUTRITIA – rezulta din : deficitul excesul, sau dezechilibrul nutrientilor. Aici includem si
subnutrita = deficit caloric sau deficit al unuia sau mai multor nutrienti.

SUPRANUTRITIA – rezulta din exces al unuia sau mai multor nutrienti, de obicei exces caloric.

RDA “ RECOMMANDED DIET ALLOWANCE’’ = doza zilnica recomandata.

Functia alimentelor: - eliberare de energie,

- constructie,
- reglarea proceselor fiziologice.

ENERGIA – alimentele sunt utilizate pentru asigurarea aportului energetic. Corpul nostru are
nevoie de energie pentru sustinerea functiilor vitale = metabolism bazal, ce au loc independent
de vointa noastra si mai are nevoie de energie pentru desfasurarea activitatilor volitive: miscare,
munca, invatare. Energia se elibereaza din alimente in urma proceselor de oxidare (ardere),
produsii finali fiind apa, CO2 si rezidurile metabolice.

1 kilocalorie este cantitatea de caldura necesara pentru a creste temperatura unui litru de apa
cu 1 grad .(centigrad)
1 gram carbohidranti = 4 kcal,
1 gram grasimi = 9 kcal,
1 gram proteine = 4 kcal.
Cantitatea si calitatea corespunzatoare a alimentelor asigura constructia si cresterea
organismului.
Pe langa functia energetica au si rol psihologic si social. Alimentele satisfac senzatia de satietate
sau ne acopera senzatia numita foame. De aceea alimentele asigura anumite stari emotionale :
securitatea, siguranta, iubirea, afectiunea atunci cand impartasim cu alte persoane si oferim
prietenie si acceptare. Alimentele gatite de persoana iubita ne confera bucurie in momentul in
care le consumam. Cu ajutorul alimentelor putem sa fim o parte centrala a societatii in care
traim, putem mentine relatiile sociale, putem sa apropiem persoane din diferite categorii sociale
si din culturi diferite. Anumite alimente sunt legate de traditii si evenimentele speciale din viata
unei colectivitati, a unei culturi (sarmalele, coliva, pasca, painea cu sare).

ANATOMIA TUBULUI DIGESTIV

In alcatuirea sistemului digestiv intra tubul digestiv si glandele anexe (ficat, pancreas). In tubul
digestiv care porneste de la gura si ajunge la anus, hrana se descompune in parti componente ,
in asa fel incat sa faca posibila absortia in organism a vitaminelor, sarurilor minerale, glucidelor,
a grasimilor si a proteinelor.
Hrana inginerata, pe masura ce strabate tubul digestiv, este supusa unui ansamblu de
transformari, proces numit digestie.
Digestia incepe in cavitatea bucala (gura) cu urmatoarele transformari:
 masticatia – taierea si inmuierea alimentelor cu saliva;
 descompunerea amidonului din paine in produsi glucidici, mai simpli cu gust dulce.
Rezultatul digestiei bucale este bolul alimentar, pe care limba il impinge in faringe-proces
numit deglutitie (inghitire). Hrana amestecata cu saliva ajunge din faringe in esofag si, de
aici, in stomac.

Cavitatea bucala
Aici se mesteca hrana si se mesteca cu saliva. Mestecare este un proces ritmic, coordonat de
trunchiul cerebral; ea se face cu ajutorul dintilor, al limbii, al planseului bucal, al buzelor si nu in
ultimul rand al salivei.
Dintii. Avem 2 tipuri de dinti : dintii de “lapte” si dintii definitivi. Dentitia de lapte apare intre 6
luni si 3 ani. Un rol important in cresterea dintilor si in mentinerea structurii acestora il joaca
siliciul ( alaturi de calciu si alte minerale). Numarul dintilor definitivi poate varia de la o persoana
la alta. Majoritatea avem 32 dinti( 8 incisivi, 4 canini, 20 molari) , iar unii au 28 dinti( 8 incisivi, 4
canini, 16 molari).
Saliva.In cavitatea bucala alimentele sunt amestecate cu saliva. Saliva contine o enzima
”ptialina”-amilaza salivara- care actioneaza asupra amidonului. Pentru ca alimentele sa treaca
in cavitatea bucala este necesar ca alimentele sa fie mestecate de 25-40 de ori pentru a se
amesteca bine cu saliva. Zilnic, glandele salivare produc aproximativ 1000 ml de saliva, care
contine electroliti, apa si amilaza salivara. Secretia de saliva este coordonata exclusiv de centrii
nervosi.

Esofagul

Este tubul prin care inghititura (denumita si bol alimentar) ajunge in stomac. Bolul alimentar
este impins de limba in faringe, de unde ajunge in esofag, iar de aici in stomac.

Stomacul

In functionarea mecanica a stomacului distingem doua faze principale: amestecare si depozitare.

Mancarea inghitita impinge in prima faza peretii stomacului, facandu-l pe acesta sa se destinda.
Partea inferioara a stomacului realizeaza amestecul continutului, impingandu-l spre intestinul
subtire.
Stomacul gol contine cantitate mica de suc gastric, dar, ca urmare a consumului de alimente,
acesta poate sa depoziteze o cantitate considerabila de substante. Cand bolul alimentar ajunge
in contact cu limba papilele gustative hotarasc cantitatea si aciditatea sucului gastric. Alimentele
inghitite una dupa alta, in stomac formeaza straturi. Substantele solide cu diametrul mai mare
de 3 mm nu pot fi digerate.
Cantitatea si calitatea continutului gastric influenteaza considerabil golirea. Stomacul se goleste
in aproximativ 3 ore, eliminandu-se mai intai apa. Hrana grasa incetineste acest proces.

 Sucul gastric:
Zilnic in stomac, celulele invelitoare principale si secundare produc aproximativ 2 000 ml de suc
gastric si acid clorhidric. In afara de acestea, in stomac se mai produc apa si molecule necesare
in procesul de asimilare a vitaminei B12. La nivelul stomacului se secreta si enzime : pepsina,
care ajuta in digestia proteinelor, a carnurilor si renina gastrica ce ajuta in digestia proteinelor
din lapte.

 Voma:

Reprezinta un reflex de aparare, prin care se elimina substantele care pericliteaza stomacul sau
organismul, prin esifag si gura. Acesta este un proces complex, coordonat din centrul vomei,
aflat in bulbul rahidian.

Voma este un proces natural, nu un tip de cura de slabire. Curele de slabire cu ajutorul
medicamentelor vomitive sau laxative sunt extrem de periculoase, prescrierea sau folosirea
acestora fiind strict interzisa, pentru ca ele incarca organismul atat de mult, incat determina
aparitia unor boli grave.

Intestinul subtire

Intestinul subtire este alcatuit din duoden, jejun, ileon.

Este un tub lung de aproximativ 6-8m. Mancarea poate sa stea timp de mai multe ore in stomac,
unde se amesteca si, prin efectul de descompunere partiala a acidului clorhidric, a enzimelor, se
transforma intr-o pasta semilichida. Pasta, numita si “chil gastric” ajunsa din stomac in duoden
va fi descompusa mai departe de fierea produsa de ficat si de enzimele pancreasului.
Pe partea interioara a membranei mucoase se gasesc celule limfatice si pliuri circulare – valvule
conivente-. Miscarile ritmice ale valvulelor conivente, produse in mod reflex, amesteca
substantele eliminate de stomac cu umorile digestive si le imping mai departe in intestinul gros.
Peristaltismul intestinal, miscarea caracteristica intestinului este indusa de muschii longitudinali
si transversali, pentru a permite inaintarea continutului intestinal.
Digestia se termina in intestinul subtire, unde substantele alimentare se descompun in mici
componente chimice. Apoi, prin peretele intestinal, ajung in vasele sangvine si in vasele
limfatice- proces numit absortie.

 Sucul intestinal:
Peretii intestinului subtire produc zilnic 2-3 litri de suc intestinal. Acesta se compune din mare
parte apa, electroliti si substante care protejeaza peretii intestinali, a caror incordare induce
reflexe locale ce stimuleaza secretia sucului intestinal.

Intestinul gros

Resturile nedigerate din intestinul subtire ajung in intestinul gros, unde cea mai mare parte a
continutului de apa va fi absorbita inapoi in organism. Are o lungime de aproximativ 1.5m si are
rol in amestecare si transportul hranei. Diametrul lui se micsoreaza treptat spre rect, dar aici se
dilata din nou. Peretii sai prezinta santuri transversale si bombari. Intre partile sale din stanga si
din dreapta sunt diferentieri importante din punct de vedere fiziologic. In partea dreapta se
amesteca inca hrana si chiar are loc o absortie minima, iar partea stanga a intestinului gros are
rol de acumulare si eliminarea rezidurilor prin rect.
Rectul, in stare de repaus, este gol, muschii lui asigurand o inchidere atat de buna, incat nu trec
nici gazele intestinale. Substantele reziduale ajung in rect, unde vor fi stocate pana cand miscarle
intestinale le vor elimina prin anus- proces numit defecatie
Defecatia este un proces reflexiv, care poate fi influentat in mod voluntar.

 Excrementele

Acestea reprezinta restul ramas dupa digestie. Culoarea, substanta sau mirosul lor pot furniza
multe informatii despre starea de sanatate a organismului. Daca timpul de digestie este scurt,
trebuie sa marim consumul de hrana fibroasa si sa ne concentram asupra mestecarii alimentelor.
In cazul in care procesul de digerare este prea lung, este indicata consumarea uleiurilor presate
la rece si a 2-5 lingurite de in, cu apa sau fara, neamestecate.

Observati-va digestia, pentru a afla daca sunteti preduspusi la constipatie sau la diaree. Puteti
afla in cat timp trece hrana prin organismul dumneavoastra consumand la micul dejun alimente
care contin boabe de porumb si urmarind cu atentie cand sunt eliminate acestea din organism.

 Afectiunile intestinelor
Stratul celular care acopera intestinele se reproduce la fiecare 24 ore, putand sa faca fata
cantitatii imense de substante care trec zilnic prin intestin. Sistemul digestiv reactioneaza rapid la
substantele excitante, cum ar fi alimentele stricate, prin voma si diaree.
Daca in intestine se produce o mare cantitate de gaze, apare o stare incomoda, incordata, si se
aud sunete de chiorait in abdomen. Eliminarea gazelor – atat prin gura, cat si prin rect – aduce
cu sine o stare de usurare. Cu toate ca producerea gazelor si eliminarea lor poate fi incomoda,
jenanta, de obicei nu prevesteste o boala. In cele mai multe cazuri, aceste manifestari sunt
produse de inghitirea de aer sau de consumarea unor alimente, care nu pot fi digerate si
fermenteaza in intestine, iar aceasta fermentatie este urmata de producerea gazelor. Hrana se
descompune diferit la fiecare individ in parte, dar ceapa, varza si fasolea duc aproape la toata
lumea la producerea gazelor.

Pancreasul

Este o glanda cu functie dubla. Un prim rol il are in digestie, el producand enzime care se elimina
prin duoden. Pancreasul exocrin secreta enzime : tripsina, proteaze, lipaze, amilaze si 2 hormoni
chimotrpsina si …. Pancreasul endocrin secreta insulina si glucagonul pentru controlul glicemiei.
Sucul pancreatic. Este un lichid care contine enzime, ioni produsi de pancreas, compunandu-se in
total 15 tipuri de enzime, care pot descompune proteinele, grasimile si carbohidratii. Ionii
produsi de pancreas (din bicarbonatul de sodiu) au rol de neutralizare a chimului gastric, care la
trecerea in duoden este inca acid. Secretia acestuia este coordonata de factorii nervosi si
hormonali.

Ficatul

Ficatul se afla in cavitatea abdominala, in spatiul din partea dreapta, sub coastele cutiei toracice
si are culoarea rosu-maronie, datorita continutului mare de sange. Este un organ glandular cu
functii multiple si importante in cadrul economiei generale a organismului.. El intervine in
metabolismul intermediar al glucidelor, proteinelor si lipidelor; detoxifica
organismul,transformand unele substante toxice in compusi nenocivi sau usor solubili pentru a
putea fi eliminate din organism. Ficatul nu primeste numai sange arterial, ca oricare organ. La el
este dus prin vena porta si sange incarcat cu principii nutritive din teritoriul organelor digestive
abdominale. Este cel mai mare organ, cantareste aproximativ 1400g. Ficatul joaca rol decisiv in
reglarea compozitiei sangelui prin producerea si stocarea partilor componente ale globulelor
rosii, participa in procesul de descompunere a unor globule rosii imbatranite, care contin
hemoglobina, are rol de depozitare a hidrocarburilor si a grasimilor. La nivelul ficatului se secreta
bila.

Vezicula biliara

Vezicula biliara sau colecistul este un rezervor anexat cailor de excreţie a bilei, in care aceasta se
acumulează in intervalul dintre prânzuri. Are o lungime de aproximativ 10 cm, o lărgime de 4 cm
si o capacitate de 50-60 ml. Bila : Este lichidul galben, brun sau verde, secretat de ficat si
depozitat in vezicula biliara ce se compune din saruri si substante biliare, colesterol, lecitina,
pigmenti biliari si electroliti. Are rol important in emulsionarea grasimilor, in depozitarea
colesterolului si mentine echilibrul florei microbiene a intestinului si al pH-ullui acestuia. Culoarea
fecalelor este data de pigmentii biliari.