Scopul programului de formare:

Să dezvolte capacitatea școlii ca organizație, a directorilor de școală și a cadrelor didactice, de a

promova și dezvolta o cultură și practici incluzive în școli.

Cui se adresează?

Programul de formare este relevant pentru activitatea cadrelor didactice, directorilor și inspectorilor
școlari.

Competențe vizate:

La sfârșitul cursului, participanții vor avea capacitatea să:

- înțeleagă principiile și filozofia care fundamentează educația incluzivă;

- demonstreze abilități analitice care vor facilita procesul de identificare a barierelor în învățare și
participare cu care se confruntă copiii romi;
- analizeze propria școală utilizând Indexul de incluziune;
- colaboreze cu colegii, părinții și comunitate în procesul de elaborare a planului de dezvoltare
școlară.

Ziua 1

Obiective de învățare

Până la sfârșitul acestor sesiuni de formare, participanții vor fi capabili să:

- înțeleagă principiile și filozofia care fundamentează educația incluzivă;

- identifice barierele din calea învățării și participării cu care se confruntă copiii romi și copii cu
CES;
- formuleze argumente pentru educația incluzivă în România.

9,00 – 9,20 Urări de bun venit și prezentări.

Prezentați-vă pe scurt și justificați importanța cursului.

Prezentați scopul cursului și competențele pe care le dezvoltă și descrieți programul de formare.

Explicați principiile pe baza cărora se desfășoară formarea.

Anunțați regulile de desfășurare a cursului, de exemplu orele de lucru etc.

9,20 – 10,00 Începeți atelierul prin crearea unei atmosfere de lucru plăcute.

Interviu în perechi: Prezentați exercițiul de inter cunoaștere, în care fiecare participant va prezenta
un alt participant. Asigurați-vă că participanții își vor prezenta colegul pe scurt.

Activitate: 40 minute

- Împărțiți participanții în perechi.

- Cereți fiecărui participant să deseneze pe o coală de hârtie portretul partenerului. Se poate
desena în orice stil.

- Cereți-le să scrie pe coală numele partenerului, două lucruri care îi plac și două care îi displac
acestuia.

- După cinci minute de intervievare și de realizare a desenului, rugați participanții să își prezinte
partenerul în plen.

- Portretele se vor expune pe un perete din sala de curs.

10,00 – 10,30 Așteptări și reguli de desfășurare a cursului. Cereți-le participanților să se gândească la

așteptările pe care le au față de acest atelier.

Păstrați colile de hârtie cu aceste așteptări pentru a reveni asupra lor în timpul evaluării finale a
modulului.

Activitate: 30 minute

- Înainte să înceapă activitatea, pregătiți colile care se dispun pe perete cu etichetele următoare:

-Conținut

-Formă

-Detalii practice

- Dați fiecărui participant câte cinci hârtii post-it.

- Cereți fiecărui participant să scrie pe hârtiile post-it un lucru pe care îl așteaptă sau nu în cadrul
atelierului.

- Explicați că așteptările se pot referi la conținut, formă sau detalii practice (cum ar fi închiderea
telefoanelor mobile).

- Cereți participanților să lipească hârtiile pe colile potrivite.

- Încurajați participanții să discute despre așteptările lor și să negocieze regulile de desfășurare a

cursului.

10,30 – 11,00 Pauză

De ce incluziunea?

11.00 Prezentați obiectivele sesiunilor

11.05 Formatorul prezintă „De ce incluziunea” în contextul școlii și legislației românești:

11.10 Explicați participanților că educația incluzivă are ca punct de plecare credința că dreptul
la educație este un drept fundamental al fiecărui om și baza de formare a unei societăți
caracterizate prin echitate. Pentru a garanta acest drept, documentul „Educația pentru toți” a
încurajat eforturi pentru a oferi tuturor o educație de calitate. Educația incluzivă este un mijloc
specific de realizare a obiectivelor programului „Educația pentru toți”. Prin educație incluzivă,
 școlile pot servi tuturor copiilor din comunitate. Incluziunea înseamnă crearea unor școli în care toți
elevii să se simtăbineveniți, indiferent de particularități, dezavantaje sau dificultăți. Astfel de școli
valorizează diferențele dintre elevi, pe care nu le percep ca fiind probleme. Școlile incluzive valorifică
toate resursele din comunitate pentrua veni în întâmpinarea nevoilor diverse ale tuturor elevilor.

În abordarea educației pentru toți ca premisă a educației incluzive sunt cunoscute și acceptate
următoarele principii de bază:

- Viitorul societății depinde de modul în care creștem și educăm azi toți copiii.

- Pentru dezvoltarea viitoare a societății este nevoie să valorizăm și să sprijinim fiecare copil.

- Fiecare copil este unic.

- Diversitatea copiilor, determinată de particularitățile fiecăruia de dezvoltare și de apartenență la

medii socioculturale variate, nu este o piedică în educație, ci o resursă de învățare și dezvoltare
pentru toți.

- Fiecare copil este important pentru familia lui, dar și pentru întreaga societate.

- Fiecare copil poate învăța.

- Fiecare copil are dreptul la educație și la sprijin adecvat pentru a participa la procesul educativ.

- Pentru procesul educațional este esențială folosirea adecvată a resurselor. În educație

identificăm resurse materiale, umane, metodologice și spirituale.

11.20 Contextul internațional

Oferiți informații despre declarațiile și convențiile internaționale relevante și despre filozofia

conceptului de incluziune.

11.40 Argument pentru educația incluzivă. Facilitați exercițiul.

Activitate: Un argument pentru incluziune. 50 minute?

- Cereți participanților să formeze grupuri de câte șase persoane.

- Cereți participanților să citească materialul suport „Școala incluzivă” și să răspundă la

întrebările de acolo.

- Cereți fiecărui grup să prezinte în plen răspunsurile pe care le-au formulat.

- Facilitați discuțiile în grupul mare.

- Notați pe coala de flipchart ideile principale ale discuțiilor.

- Pe baza acestora, formulați un argument pentru incluziune. Argumentul poate fi expus pe un

perete din sala de curs, înainte de pauza de prânz.

12.30 – 14,00 Pauză

14,00 – 14,15Definirea incluziunii.

Începeți sesiunea explicând grupului că pentru a elabora o strategie de dezvoltare a unei școli
incluzive, trebuie săpornească de la o viziune comună asupra incluziunii. În cursul acestei activități,
trebuie săfiți foarte atent pentru cădiscuțiile despre incluziune deseori scot la ivealăpăreri categorice
și nu toți membrii grupului vor reușisăcadă de acord cu fiecare definițiediscutată. Trebuie
săfacilitațidiscuția astfel încât să se ajungă la un consens cât mai larg (de exemplu, incluziunea îi
privește pe toți elevii care se confruntă cu orice fel de bariere în calea participării și învățării, lucru
care presupune operarea unor schimbări ale școlii în privința culturii, practicilor și politicilor școlare).

14.15 – 15,00 Activitate: Dezvoltarea unei înțelegeri comune. 45 minute

Împărțiți participanții în grupuri de aproximativ 10 persoane și cereți-le să exprime propria

înțelegere a incluziunii.

Discuția se poate structura pe marginea unor întrebări:

În ce măsură se percepe că incluziunea este asociată cu copiii cu nevoi educative speciale

- În ce măsură se identifică incluziunea cu elevii al căror comportament este considerat

problematic?

- dați fiecărui grup un set de cartonașe cu definiții extrase din „Indexul de Incluziune” (materialul
suport ). Facilitați discuțiile în legătură cu fiecare enunț astfel încât să se ajungă la consens cu privire
la înțelegerea conceptului de incluziune și cereți grupurilor să deseneze o imagine a conceptului de
incluziune.

- Rugați grupurile să se întoarcă în plen unde fiecare să prezinte propriul desen.

Puteți întreba:

- Ce elemente s-au regăsit la toate grupurile?

- Ce elemente au fost reprezentate doar de un grup?

- De ce există aceste diferențe?

Formulați concluziile activității. Reamintiți -le participanțilorcă realizarea educației incluzive necesită
examinarea organizării și funcționării școlii, abordărilor didactice, atitudinilor față de toți elevii,
precum și utilizarea modalităților diverse de a sprijini elevii astfel încât să se răspunde cât mai
adecvat nevoilor acestora.

15.00 Incluziune versus integrare

 Utilizând prezentarea PowerPoint, explicați grupului conceptul de incluziune. Inițial acest
concept a fost asociat cu copiii cu diverse dizabilități. În timp, s-a recunoscut faptul că nu doar copii
cu nevoi speciale se confruntau cu obstacole în calea accesului la educație. Barierele de care s-au
lovit diverse grupuri nu puteau fi depășite prin simpla înființare a unor școli speciale. Se impunea o
abordare cu totul diferită, prin care diferențelesăfie percepute ca fiind normale și prin care să se
încerce dezvoltarea unor sisteme educaționale care să fie capabile sărăspundă cu
eficiențădiversității. Conceptul incluziunii, așa cum se prezintă în Index, presupune o schimbare de
abordare: de la concentrarea asupra subiecților care se confruntă cu bariere în învățare și
participare la concentrarea asupra naturii barierelor care există în cultura, politicile și practicile
școlilor, iar apoi asupra resursele care se pot utiliza pentru a reduce barierele.

15.10 Activitate: Întrebări și răspunsuri. 10 minute

Invitați participanții să adreseze întrebări referitoare la prezentare și oferițirăspunsuri la întrebări.

15.30 Pauză

Bariere în învățare și participare.

16.00 Introduceți exercițiul explicând următoarele: educația incluzivă pornește de la premisa

că dificultățile de învățare nu apar doar la elevii cu „nevoi educative speciale”. Prin acceptarea
faptului că dificultățile în învățare sunt congruente cu nevoile educative speciale, accentul se pune
mai degrabă pe deficiențele elevilor decât pe condițiile necesare pentru a învăța în condiții optime.
Din perspectiva educației incluzive, se consideră că elevii întâmpină dificultăți atunci când se
confruntă cu bariere în calea învățării și participării. Barierele pot fi generate de condițiile de acasă și
de la școală, de culturile existente în comunitate, de atitudinile pe care le manifestă elevii între ei și
de imaginea de sine pe care o au, de competențele cadrelor didactice, de gradul de adecvare al
curriculumului incluziv sub aspectul limbii de predare și tipului școlii, de politicile guvernamentale
locale și centrale.

Activitate: Identificarea barierelor. 60 minute

- Anunțați participanții că vor lucra în grupuri de șase până la zece persoane.

- Utilizând o fotografie și suportul de curs „Bariere în calea invățării”, invitați grupurile să discute
pe baza întrebărilor din suportul de curs.

- Cereți grupurilor să se reunească și facilitați procesul de comunicare a diverselor idei.

- Pe o coală de flypchart, alcătuiți o listă cu toate barierele identificate de participanți. Interveniți

atunci când se exprimă idei care derivă dintr-o abordare focalizată pe „deficiența copilului”.

17.00 Prezentarea Indexului de incluziune

Prezentați „Indexul de incluziune”, care este un set de materiale proiectate în Anglia pentru a facilita
procesul de îmbunătățire a învățării și participării școlare. Formatorul arată un exemplu pe
PowerPoint.

17.20 Reflecție asupra celor învățate în această zi de formare

Ziua 2

Obiective de învățare:

La sfârșitul acestor sesiuni de formare, participanții vor fi capabili să:

- înțeleagă procesul de elaborare a unui plan de dezvoltare școlară;

- examineze cultura, politicile și practicile școlare utilizând „Indexul de incluziune”;

- colaboreze cu părinții și comunitatea pentru a:

1. analiza toate aspectele din școală din perspectiva incluziunii

2. identifica aspectele și domeniile care necesită îmbunătățiri

- stabilească obiective SMART care să vizeze rezolvarea problemelor prioritare din planul de dezvoltare
școlară.

9,00 -Urați participanților bun venit și explicați că urmează să efectueze o activitate concepută în
vederea activizării grupului.

Activitate: 15 minute

Explicați modul de utilizare a indexului în vederea examinării unei școli. Subliniați faptul că nu există o
unică modalitate corectă de utilizare a indexului. Pentru a încuraja cooperarea și colaborarea, fiecare
grup va examina un studiu de caz utilizând o secțiune diferită din Index și indicatorii aferenți.

9,15 Activitate: Examinarea unei școli. 75 minute

- Împărțiți participanții în grupuri de aproximativ zece persoane (participanții din aceeași școală
trebuie să lucreze împreună).

- Fiecare grup începe analiza utilizând indicatorii dintr-o singură secțiune a indexului. Participanții
citesc studiul de caz și privesc fotografiile școlii. Fiecare grup primește indicatorii din secțiunea pe
care o analizează. Indicatorii sunt notați pe cartonașe iar grupul trebuie să grupeze cartonașele pe
patru categorii. În funcție de măsura în care enunțul reprezintă școala respectivă, participanții vor
plasa enunțul în una dintre următoarele categorii: „acord total”, „acord parțial”, „dezacord total” și
„este nevoie de mai multe informații”.

- De îndată ce grupul a identificat un punct slab în studiul de caz, li se prezintă o altă secțiune a
Indexului și indicatorii aferenți acelei secțiuni. Vor urma același proces pentru a identifica mai multe
puncte slabe din școala descrisă în studiul de caz.

- Pe parcursul exercițiului, facilitați procesul asigurând colaborarea din fiecare grup.

- După ce fiecare grup a identificat două puncte slabe, invitați grupurile să se întoarcă în plen
unde vor prezenta punctele slabe identificate în școala din studiul de caz. Prezentarea trebuie să
includă o scurtă descriere a strategiei utilizate pentru efectuarea exercițiului, prin care s-a asigurat
colaborarea dintre membrii grupului.

10.30 Pauză
11.00 Activitate: Identificarea priorităților din propria școală.80 minute

- Împărțiți participanții în grupuri care vin din aceeași școală și cereți-le să aleagă două secțiuni
din index.

- Utilizând indicatorii și întrebările din secțiunea aleasă, participanții vor colabora pentru a ajunge
la consens cu privire la prioritatea identificată pentru fiecare secțiune, cu scopul de a elabora
propriul plan de dezvoltare școlară.

- Oferiți sprijin continuu fiecărui grup în timp ce fiecare membru al grupului participă la exercițiu.

12.20 Grupul se reunește în plen și prezintă tuturor participanților aspectele pe care le-a
identificat ca fiind priorități și care trebuie dezvoltate sau îmbunătățite în școala lor. Subliniați faptul
că exercițiul trebuie să se efectueze în școală și că toate cadrele didactice, toți elevii și reprezentanții
comunității trebuie implicați.

12.30 Pauză

14.00Explicațicăprioritățile identificate trebuie să fie acum încorporate în planul de dezvoltare

școlară, lucru care necesită o analizădetaliată a fiecăreipriorități; se vor lua în calcul resursele, timpul
disponibil și pregătirea personalului școlar. Ajutațiparticipanțisăparcurgă procesul de elaborare a
unui plan de dezvoltare școlară.

Împărțițiparticipanților un formular pregătit în prealabil, după modelul căruia vor construi planul de
dezvoltare școlară. Atrageți-le atențiacă pot aduce modificări la formular. Explicați-le că planurile de
dezvoltare școlară sunt documente aplicabile și funcționale în realitate și fiecare școală trebuie să
abordeze o metodă de lucru adecvată în contextul specific.

Demonstrați-le participanților cum se formulează obiective SMART și spuneți-le că indicatorii și

întrebările care au ajutat la identificarea priorităților de dezvoltare pot fi transformate în obiective.

14.45 Activitate: Elaborarea unui plan de dezvoltare școlară. 45 minute

- Pe baza formularului utilizat în prezentare, fiecare grup din fiecare școală trebuie să elaboreze
un plan de dezvoltare școlară pentru cele două aspecte prioritare identificate.

- Facilitați cu atențieexercițiul ajutând grupurile să formuleze obiective SMART.

- Cerețiparticipanțilorsă scrie planul pe o coală de flypchart.

- Anunțațiparticipanțică trebuie săproducă propriul plan.

15.30 Pauză

16.00 Continuarea activității

Continuațisăoferiți sprijin grupurilor.

Participanțiicontinuăsă lucreze la planul de dezvoltare școlară

16.45 Reuniți toți participanții în grupul mare pentru a prezenta propriile planuri de dezvoltare
școlară. Oferiți feedback constructiv și moderațidiscuțiile pentru fiecare prezentare.

17.20 Încheiați sesiunea cu o scurtă prezentare, rezumând condițiile necesare pentru

dezvoltarea culturii, politicilor și practicilor incluzive în școli.

17.25 Cerețiparticipanțilorsă completeze formularul de evaluare finală a cursului și să vi-l

înmâneze.

17.30 Sfârșit
CE-AŞ FI DACĂ AŞ FI...?

Dacă aş fi altcineva, aş fi...,

Dacă aş putea să fiu în alt loc acum, aş fi ....,
Dacă nu aş locui în ţara mea, aş locui...,
Dacă aş fi un animal, aş fi..., Dacă aş fi profesor, aş...,
Dacă aş putea să vorbesc cu Dumnezeu, L-aş întreba...,
Dacă aş fi o culoare, aş fi...,
Dacă aş fi un instrument muzical, aş fi...
Găseşte pe cineva care.....

A vizitat un stat european

A citit o carte de plăcere în ultima lună

Bea zilnic ceai Are o soră şi un frate

A venit la şcoală azi cu temele nefăcute

A văzut un film de groază în weekend

Nu mănâncă dulciuri

A fost la mare vara trecută

Cântă la un instrument

Nu ştie să înoate

Nu iubeşte piscile A fost muşcat de un câine

A luat o notă mică săptămâna aceasta

Nu are internet acasă

Are un animal de companie

Iubeşte anotimpul iarna

A fost la cinematograf recent

A călătorit cu trenul în ultima lună

A pierdut ceva Vorbeşte două limbi străine

E născut în luna mai

Cântă la duş Ştie să patineze Ascultă muzică la ore

Nu are fraţi