Manual Tinichigiu in Constructii

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
PROIECT :
CALE - "Calitate în educaţie"
AXA PRIORITARĂ:1
Educaţia şi formarea profesională în sprijinul
creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere
Pag. 1/154
DOMENIU MAJOR DE INTERVENŢIE: 1.4

Calitate în formarea profesională
continuă
COD PROIECT:
POSDRU/4/1.4/S/3
Perioada de realizare:
SOLICITANT:
Casa de Meserii a Constructorilor
Martie 2011 – Mai 2011
Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor
Str. Justinian nr.11 A, sector 2, 020101, Bucureşti
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
E-mail: office@cmc.org.ro; www.cmc.org.ro/cale
MANUALUL
TINICHIGIULUI ÎN
CONSTRUCŢII
Pag. 2/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
REALIZATORI:
Angela Cristescu Manager de Proiect
Coordonator Analize și
Andreea Pîrcălăbescu
Formare Profesională
Coordonator Elaborare
Ligia Necula
Manuale Formare
Aurel Maruneac Metodolog
Specialist Sisteme de
Gheorghe Volintiru
Calificare
MOTTO:
“Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm! ”
Seneca
Pag. 3/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CUPRINS
CAPITOLUL 1
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ CHEIE...................................................................................................................... 7
1.1 COMPETENŢA DE A ÎNVĂŢA................................................................................................................................................. 7
1.2 COMUNICAREA ÎN LIMBA OFICIALĂ ...................................................................................................................................... 9
1.3 COMUNICAREA ÎN LIMBI STRĂINE ...................................................................................................................................... 10
1.4 COMPETENŢELE DE BAZĂ ÎN MATEMATICĂ, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE ........................................................................................... 10
1.5 COMPETENŢE INFORMATICE ............................................................................................................................................. 11
1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE ..................................................................................................................................... 12
1.7 COMPETENŢELE ANTREPRENORIALE .................................................................................................................................... 13
1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL ............................................................................................................................. 14
GRILĂ DE EVALUARE .................................................................................................................................................................. 15
RĂSPUNSURI CORECTE: .............................................................................................................................................................. 17
RECAPITULARE ......................................................................................................................................................................... 18
CAPITOLUL 2
COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE CARACTERISTICE OCUPAŢIEI DE TINICHIGIU ÎN CONSTRUCŢII ............. 19
2.1 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ GENERALE.................................................................................................................................. 20
2.1.2 Aplicarea Prevederilor Legale Referitoare la Sănătatea şi Securitatea în Muncă şi în Domeniul Situaţiilor de Urgenţă ..... 20
2.1.3 Aplicarea Normelor de Protecţie a Mediului ....................................................................................................................... 21
2.1.4 Asigurarea Calităţii Lucrărilor Executate ............................................................................................................................ 21
2.1.5 ÎntreŢinerea Echipamentelor de Lucru ................................................................................................................................ 22
2.2 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ SPECIFICE MESERIEI DE TINICHIGIU ÎN CONSTRUCŢII ............................................................................. 23
2.2.1 Pregătirea Lucrărilor de Tinichigerie ................................................................................................................................... 23
2.2.2 Confecţionarea Elementelor de Tinichigerie ....................................................................................................................... 23
2.2.3 Montarea Elementelor de Tinichigerie ............................................................................................................................... 24
2.2.4 Montarea Sistemelor de Protecţie din Tablă pentru Lucrări de Izolaţii Termice la Instalaţii Tehnologice ........................... 24
2.2.5 Realizarea Învelitorilor pentru Acoperişuri ......................................................................................................................... 25
2.2.6 Montarea Elementelor de Tinichigerie pentru Tubulatura de Ventilaţie............................................................................. 25
RĂSPUNSURI CORECTE:.............................................................................................................................................................. 29
RECAPITULARE ......................................................................................................................................................................... 30
CAPITOLUL 3
CUNOŞTINŢE MATEMATICE DE BAZĂ, UTILE ÎN LUCRĂRI DE TINICHIGERIE ..................................................... 31
3.1 CALCULUL SUPRAFEŢELOR FIGURILOR GEOMETRICE ............................................................................................................... 31
3.2 CALCULUL VOLUMELOR CÂTORVA CORPURI GEOMETRICE ....................................................................................................... 36
3.3 CONSTRUCŢII GEOMETRICE ÎN PLAN ................................................................................................................................... 40
3.3.1 Construcţii Geometrice: ...................................................................................................................................................... 40
3.3.2 Unghiuri .............................................................................................................................................................................. 42
3.3.3 Poligoane ............................................................................................................................................................................ 43
3.3.4 Cercul.................................................................................................................................................................................. 44
3.4 DESFĂŞURATELE FIGURILOR GEOMETRICE ÎN SPAŢIU .............................................................................................................. 46
Pag. 4/154
CAPITOLUL 4
MATERIALELE UTILIZATE ÎN LUCRĂRI DE TINICHIGERIE .................................................................................. 50
4.1 TABLA PLANĂ DURĂ ...................................................................................................................................................... 51
4.2 TABLA PLANĂ SEMIDURĂ ................................................................................................................................................ 54
4.3 TABLA PLANĂ MOALE .................................................................................................................................................... 55
4.4 AMBALARE, TRANSPORT ŞI DEPOZITARE .............................................................................................................................. 57
RECAPITULARE ......................................................................................................................................................................... 61
CAPITOLUL 5
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE FOLOSITE ÎN LUCRĂRI DE TINICHIGERIE ......................................................... 62

CAPITOLUL 6
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU LUCRĂRILE DE CONFECŢIONARE ŞI DE MONTARE A
ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE ..................................................................................................................... 78
CAPITOLUL 7
ORGANIZAREA ŞI PREGĂTIREA LUCRĂRILOR DE TINICHIGERIE ....................................................................... 81
GRILA DE EVALUARE .................................................................................................................................................................. 82
CAPITOLUL 8
TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONFECŢIONARE A ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE ŞI MONTAREA ACESTORA
....................................................................................................................................................................... 84
8.1 OPTIMIZAREA MATERIEI PRIME PENTRU REALIZAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE .................................................................... 84
8.2 CROIREA MATERIEI PRIME ............................................................................................................................................... 85
8.3 DEBITAREA MATERIEI PRIME ............................................................................................................................................ 85
8.4 PROFILAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE ........................................................................................................................ 86
8.5.1 MONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE......................................................................................................................... 86
8.5.2 MONTAREA SISTEMELOR DE PROTECŢIE DIN TABLĂ PENTRU LUCRĂRI DE IZOLAŢII TERMICE LA INSTALAŢII TEHNOLOGICE ...................... 89
8.5.3 REALIZAREA ÎNVELITORILOR PENTRU ACOPERIŞURI ................................................................................................................. 90
8.5.4 MONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE PENTRU TUBULATURA DE VENTILAŢIE ........................................................................ 98
8.6 VERIFICAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE .............................................................................................................................. 100
8.7 REMEDIEREA DEFICIENŢELOR CONSTATATE ........................................................................................................................ 100
GRILĂ DE EVALUARE ................................................................................................................................................................ 100
RĂSPUNSURI CORECTE: ............................................................................................................................................................ 102
CAPITOLUL 9
VERIFICAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE DE TINICHIGIUL ÎN CONSTRUCŢII ..................................................... 104
9.1 VERIFICAREA MONTAJULUI ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE .................................................................................................. 104
9.2 VERIFICAREA MONTĂRII SISTEMELOR DE PROTECŢIE DIN TABLĂ, PENTRU LUCRĂRI DE IZOLAŢII TERMICE LA INSTALAŢII TEHNOLOGICE .. 108
9.3 VERIFICAREA MONTĂRII ÎNVELITORII ................................................................................................................................. 108
9.4 VERIFICAREA MONTĂRII ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE PENTRU TUBULATURA DE VENTILAŢIE ..................................................... 110
GRILA DE EVALUARE ................................................................................................................................................................ 111
CAPITOLUL 10
ÎNTREŢINEREA MATERIALELOR ŞI A LUCRĂRILOR DE TINICHIGERIE .............................................................. 114
10.1 RECOMANDĂRI PRIVIND MENŢINEREA CALITĂŢII MATERIALULUI ............................................................................................. 114
10.2 RECOMANDĂRI PRIVIND ÎNDEPĂRTAREA FOLIEI DE PROTECŢIE ................................................................................................. 114
10.3 CURĂŢAREA PLACĂRILOR CU MATERIAL PREVOPSIT .............................................................................................................. 115
Pag. 5/154
10.4 RECOMANDĂRI LA UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE SPĂLAT SUB PRESIUNE ................................................................................. 115

10.5 REPARAŢII .................................................................................................................................................................. 115
CAPITOLUL 11
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MONTARE A ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE PE TIMP NEFAVORABIL .......... 118
11.1 FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ ................................................................................................................ 118
11.1.1 Executarea Lucrărilor de Tinichigerie pe Timp Friguros .................................................................................................... 118
11.1.2 Executarea Lucrărilor de Tinichigerie în Condiţii de Expunere la Temperaturi Ridicate .................................................... 120
11.2 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PE TIMP DE VÂNT ŞI PLOAIE ....................................................................................................... 120
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

CAPITOLUL 12
NORMELE DE SSM-SU PENTRU LUCRĂRILE DE TINICHIGERIE ........................................................................ 123
CAPITOLUL 13
TEST GRILĂ FINAL ......................................................................................................................................... 129
CAPITOLUL 14
MANAGEMENTUL CALITATII......................................................................................................................... 139
LECȚIA ................................................................................................................................................................................ 144
EXERCIȚIILE ŞI STUDIILE DE CAZ .................................................................................................................................................. 145
SIMULĂRILE ........................................................................................................................................................................... 146
LUCRUL PE ECHIPE .................................................................................................................................................................. 147
STILURILE DE REFERINȚĂ ALE PARTICIPANȚILOR LA CURS .................................................................................................................. 147
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................... 153
Pag. 6/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 1
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ CHEIE
1.1 COMPETENŢA DE A ÎNVĂŢA
Competenţe-cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul
european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului
European, 2006
Piaţa forţei de muncă s-a schimbat în mod covârşitor în ultimele decenii. Odată cu
integrarea României în Uniunea Europeană, oamenii au posibilitatea de a călători
liber în ţările europene, inclusiv în scopul de a găsi alte locuri de muncă, mai bine
plătite. Pe de altă parte, nivelul de calificare al forţei de muncă s-a schimbat,
competenţele cerute în diverse domenii de activitate s-au schimbat şi ele, astfel încât
calificarea şi recalificarea – sau în termenii contemporani, învăţarea permanentă -
sunt obligatorii pentru asigurarea unui loc de muncă.
Când/Cum/De ce învaţă adultul?
Învăţarea pe tot parcursul vieţii ia diverse forme, desfăşurându-se atât în cadrul
sistemelor tradiţionale de educaţie şi formare, cât şi în afara lor. Punctul forte al
programelor de învăţare permanentă este faptul că plasează responsabilitatea
individului în centrul procesului de învăţare.
Competenţa de a învăţa - se referă la capacitatea de a aloca timp învăţatului,
autonomie, disciplină, perseverenţă în procesul de învăţare, manifestând capacitatea
de a reflecta critic asupra obiectului şi scopului învăţării; este abilitatea fiecărui adult
de a-şi stabili şi duce la îndeplinire un scop educaţional, de a-şi organiza studiul prin
metode efective de gestionare a timpului, atât în mod individual cât şi în grup. Tot aici
mai sunt menţionate şi identificarea oportunităţilor şi abilitatea de a depăşi obstacole
pentru a învăţa eficient. Motivaţia şi încrederea în sine sunt cruciale pentru a fi
competent în acest domeniu.
Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar singurul mod prin care se poate face faţă
acestui ritm alert este învăţarea continuă. Aceasta îi asigură fiecărui individ un loc
de muncă, menit să-i garanteze independenţa, resursele de subzistenţă, respectul
semenilor şi, nu în ultimul rând, valorizarea capacităţii, deprinderilor şi cunoştinţelor
de care dispune.
Pe scurt, dacă educaţia formală, oficială, are loc într-o instituţie de învăţământ -
şcoală, facultate etc, iar educaţia informală reprezintă influenţele spontane sau
Pag. 7/154
neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass-media etc. asupra individului,
educaţia nonformală vine să personalizeze şi să dezvolte, acasă, la locul de
muncă, în comunitate şi, uneori, chiar la şcoală, în afara curriculei oficiale, acele
competenţe, aptitudini, cunoştinţe pe care fiecare şi le însuşeşte în funcţie de
personalitatea proprie.
Adultul continuă să înveţe pe tot parcursul vieţii (longlife learning), deşi nu se mai
află pe băncile şcolii. Adultul învaţă din experienţele de muncă şi de viaţă, din sursele
de informare în masă, de la adulţii seniori pe care îi are în preajmă, la locul de
muncă sau acasă.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Adultul învaţă din practică, mai mult decât din cărţi. Atunci când are de găsit soluţii
la situaţii reale, dificile, se mobilizează şi-şi adună întregul bagaj de cunoştinţe,
deprinderi şi motivaţii pentru a reuşi.
Adultul învaţă prin colaborare cu alţii, prin lucrul în echipe de profesionişti,
indiferent de nivelul de pregătire la care ne raportăm, de descrierea meseriei
respective. Învaţă muncitorul necalificat de la cel calificat, acesta la rândul lui de la
maistru, care preia informaţiile de la ingineri s.a.m.d.
Învăţarea nu este însă un simplu proces pe verticală, de la vârful ierarhiei spre bază,
ci şi unul în sens invers şi pe orizontală. Soluţiile pot apărea chiar de la cei care sunt
direct implicaţi în producţie, atunci când factorii decizionali consultă pe cei de
execuţie.
Ceea ce numim generic ”comunitate de practică” reprezintă posibilitatea de a
împărtăşi din experienţa proprie celor cu care avem în comun domeniul de activitate.
Contextul European
Potrivit Euractiv – www.euractiv.ro – educaţia pe tot parcursul vieţii a devenit o
prioritate pentru toate sistemele globale de învăţământ.
Iată care este istoricul acestei preocupări, determinate de aspecte demografice
precum îmbătrânirea populaţiei şi indici reduşi ai natalităţii. Comisia Europeană a
reunit initiaţivele sale privind educaţia şi formarea sub o singură umbrelă -
Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Acesta are patru subprograme - Comenius (pentru învăţământul preuniversitar),
Erasmus (pentru învăţământul superior), Leonardo da Vinci (pentru educaţie şi
formare profesională) şi Grundtvig (pentru educaţia adulţilor) - şi oferă persoanelor
de orice vârstă oportunităţi de a studia oriunde în Europa.
Începând cu perioada de finanţare 2007-2013, un program transversal completează
aceste patru subprograme, printre activităţile cheie ale acestuia numărându-se:
cooperarea în domeniul politicii, limbile străine, tehnologiile informaţionale şi de
comunicare, diseminarea şi exploatarea eficientă a rezultatelor proiectelor.
Prioritatea centrală a Programului de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii este să
întărească contribuţia adusă de educaţia şi formarea profesională în atingerea
Obiectivului Lisabona, de transformare a Uniunii Europene în "cea mai competitivă
economie din lume, bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică
durabilă, însoţită de o creştere cantitativă şi calitativă a numărului locurilor de muncă
şi de o mai mare coeziune socială", potrivit unui document al Comisiei Europene.
Pag. 8/154
Scurt istoric
1995 - Cooperarea privind politicile europene în domeniul educaţiei şi formării
profesionale a început odată cu adoptarea Cărţii Albe privind educaţia şi formarea
profesională “A preda şi a învăţa – spre societatea cunoaşterii”, prin care
Uniunea Europeană se autodefineşte ca îndreptându-se spre o societate care învaţă,
bazată pe dobândirea de noi cunoştinte şi pe învăţarea pe tot parcursul vieţii.
Documentul a fost publicat chiar înainte de lansarea în 1996 a Anului European al
Învăţării pe tot parcursul vieţii.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Conform Standardului Internaţional de Clasificare în Educaţie (ISCED 1997),

aprobat de UNESCO, programele de educaţie nonformală nu sunt obligate să
urmeze un sistem gen "scară în trepte" şi pot avea durate variate.
 1997 - apare o comunicare a Comisiei - Pentru o Europă a cunoaşterii – care
leagă obiectivul învăţării pe tot parcursul vieţii cu propunerile de programe
privind educaţia şi formarea în perioada 2000 – 2006.
 Ianuarie 2000 - Programul Socrates II a demarat subprogramul Grundtvig
care vizează educaţia adulţilor.
 Noiembrie 2006 – Apare ”Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii 2007-
2013”.
La nivel european au existat mai multe iniţiative, începând cu Strategia de la
Lisabona, prin care s-au punctat câteva prevederi generale privind depăşirea
barierelor dintre educaţia formală şi nonformală, recunoaşterea formelor de educaţie
nonformală şi recunoaşterea faptului că aceasta creşte şansele tinerilor de a-şi
dezvolta noi competenţe şi de a-şi găsi un loc de muncă.
Programul Grundtvig îşi propune să ofere alternative educaţionale şi să
îmbunătăţească accesul celor care, indiferent de vârstă, doresc să dobândească noi
competenţe prin forme de educaţie a adulţilor. Grundtvig vine în întâmpinarea
nevoilor de predare/învăţare ale adulţilor şi se adresează instituţiilor sau organizaţiilor
care asigură sau facilitează educaţia acestora. Orice organizaţie din domeniul
educaţiei adulţilor, din sistemul formal, nonformal sau informal poate să participe la
programul Grundtvig. De asemenea, orice adult poate participa la programe de
dezvoltare profesională şi personală, de orientare vocaţională, la schimburi de
experienţă din ţări ale Uniunii Europene.
Adultul, în sensul Programului Grundtvig, este o persoană de peste 25 de ani, sau
un tânăr sub această varstă, care nu mai este cuprins în sistemul formal de educaţie.
Programele europene de educaţie, formare profesională şi tineret sunt gestionate în
România de Agenţia Natională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei
şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) din subordinea Ministerului Educaţiei şi
Cercetării.
1.2 COMUNICAREA ÎN LIMBA OFICIALĂ
Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima şi de a interpreta idei,
gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă scrisă, cât şi orală (ascultat, vorbit,
citit, scris), şi de a interacţiona adecvat şi creativ, în educaţie şi formare, la muncă,
acasă şi în timpul liber.
Pag. 9/154
Competenţa de comunicare reprezintă nivelul de performanţă şi eficienţă în

transmiterea şi receptarea unui mesaj.
Având în vedere modul de comunicare şi natura semnelor utilizate, se disting trei
tipuri de comunicare:
a. comunicarea verbală se realizează prin cuvinte (limbajul verbal), oral
şi scris;
b. comunicarea paraverbală se realizează prin nuanţele vocii, ritmul şi
viteza de vorbire, intonaţie, pauze semnificative, tăceri;
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
c. comunicarea nonverbală se realizează printr-o diversitate de semne

legate de mimică (modificări de expresie la nivelul feţei) şi
pantomimică (ţinută, gesturi etc.).
Componenta ligvistică a comunicării constă în abilitatea de a aplica reguli
gramaticale, de a formula expresii corecte din punct de vedere gramatical şi de a le
folosi corect într-un context adecvat.
1.3 COMUNICAREA ÎN LIMBI STRĂINE
Comunicarea în limbi străine se bazează pe capacitatea de a înţelege, exprima şi
interpreta idei, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, în educaţie şi în formarea
profesională, la locul de muncă sau în timpul liber, într-o limbă străină.
Nivelul de cunoaştere a unei limbi străine este observat pe patru dimensiuni:
ascultat, vorbit, citit, scris.
Cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice:
 cunoştinţe de vocabular şi gramatică;
 cunoştinţe privind convenţiile sociale, precum şi diversitatea obiceiurilor;
 capacitate de a înţelege limba vorbită, de a iniţia, susţine şi termina o
conversaţie, de a citi, înţelege şi produce texte adecvate nevoilor individului;
 capacitate de a folosi instrumente ajutătoare (dicţionare) în mod adecvat
şi de a învăţa limbi străine din experienţe diverse de muncă şi viaţă, ca parte
a învăţării pe parcursul întregii vieţi;
 atitudine pozitivă, care implică înţelegerea diversităţii culturale, interesul şi
curiozitatea pentru limbile străine şi comunicarea cu semenii care provin din
alte arii culturale.
1.4 COMPETENŢELE DE BAZĂ ÎN MATEMATICĂ, ŞTIINŢE ŞI TEHNOLOGIE
Competenţa matematică reprezintă capacitatea de a aplica gândirea matematică cu
scopul de a rezolva probleme apărute în situaţii obişnuite de muncă şi viaţă.
Competenţa matematică urmăreşte lucrul cu elemente matematice de bază şi
înseamnă capacitatea de a folosi o gândire matematică (de tip logic / spaţial) şi
modalităţile specifice de prezentare (formule, modele, machete, grafice, scheme).
Competenţa în ştiinţă se referă la capacitatea de a folosi o serie de cunoştinţe şi
metode pentru dezvoltarea spiritului de observaţie. Scopul este acela de a explica
fenomene din lumea naturală, de a găsi soluţii, bazate pe observaţie, la probleme
Pag. 10/154
apărute la locul de muncă.

Competenţa în tehnologie constă în aplicarea acelor cunoştinţe şi metode care pot
contribui la adaptarea, inovarea şi chiar inventarea unor tehnologii noi. În domeniul
tehnologiei, a fi competent înseamnă a utiliza resursele disponibile în relaţie cu
nevoile si dorinţele umane, înţelegerea schimbărilor cauzate de activitatea umană,
precum şi a responsabilităţii individuale a fiecărui cetăţean.
Cunoştinţe, deprinderi şi atitudini esenţiale care au legatură cu această competenţă:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 adultul are cunoştinţe solide de numeraţie, măsuri, structuri, operaţii de

bază şi prezentări matematice de bază, o înţelegere a conceptelor şi
termenilor matematici;
 adultul aplică principii şi concepte matematice de bază în situaţii de zi cu
zi, la locul de muncă, acasă. Deprinderile includ capacitatea de a utiliza
instrumente şi maşini tehnologice, precum şi date ştiintifice, în vederea
atingerii scopului;
 adultul apreciază şi are curiozitate şi interes pentru progresul tehnologic
şi ştiinţific. În acelaşi timp, arată respect pentru siguranţă şi durabilitate.
1.5 COMPETENŢE INFORMATICE
Competenţele informatice au devenit indispensabile pentru specialiştii din orice
domeniu, care trebuie să organizeze informaţiile pe care le au la dispoziţie, având
capacitatea de a defini, clasifica şi opera cu fişiere, de a edita un text, de a insera şi
formata tabele. De asemenea, omul modern nu se mai poate lipsi de căutarea
informaţiei pe internet sau de transmitere a informaţiei sub formă de e-mail.
Competenţele informatice implică utilizarea critică şi sigură a tehnologiilor societăţii
informaţionale în timpul orelor de program, în timpul liber şi pentru a comunica.
Acestea sunt fixate prin competenţe de bază în TIC (Tehnologia Informaţiilor şi
Comunicaţiilor): folosirea computerului pentru recuperare, evaluare, stocare,
producere, prezentare şi schimb de informaţii, comunicare şi participare la reţele de
colaborare prin intermediul internetului.
 adultul are cunoştinţe complete despre natura, rolul şi oportunităţile
tehnologiei societăţii informaţionale în contexte de zi cu zi: în viaţa socială şi
personală, ca şi la locul de muncă;
 adultul înţelege oportunităţile şi riscurile potenţiale ale internetului si ale
comunicării prin mijloace electronice (e-mail, instrumente de reţele) necesare
la locul de muncă, în timpul liber, la schimbul de informaţii şi reţele de
colaborare, învăţare şi cercetare. Indivizii trebuie, de asemenea, să înţeleagă
faptul că tehnologia societăţii informaţionale poate să sprijine creativitatea şi
inovaţia. Ei trebuie să fie atenţi la validitatea şi credibilitatea informaţiei şi a
prevederilor legale referitoare la folosirea acestora;
 adultul are capacitatea de a căuta, colecta şi prelucra informaţii şi de a le
folosi în mod sistematic şi critic. Indivizii trebuie să se deprindă să utilizeze
Pag. 11/154
instrumente pentru a produce, prezenta şi înţelege informaţii complexe,

precum şi capacitatea de a accesa, de a căuta şi de a folosi servicii prin
internet;
 adultul este capabil să folosească tehnologia societăţii informaţionale
pentru a munci mai eficient, pentru accesul la informaţie şi inovaţie.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE

Cuprind ansamblul de capacităţi, sentimente, atitudini, relaţii, care ne conduc la
dezvoltarea comportamentelor dezirabile în comunitate.
Acestea însumează capacitatea:
 de a manifesta solidaritate în rezolvarea problemelor care afectează
comunitatea locală sau comunitatea largă;
 de a relaţiona eficient cu instituţii din domeniul public;
 de a profita de oportunităţile oferite de UE;
 de a comunica constructiv în situaţii sociale diferite (a tolera alte puncte de
vedere, a conştientiza responsabilitatea individuală şi colectivă);
 de a crea încredere şi empatie;
 de a separa viaţa personală de cea profesională;
 de a conştientiza şi înţelege identitatea culturală naţională în interacţiune cu
identitatea culturală a Europei şi a restului lumii;
 de a observa şi înţelege puncte de vedere care ţin de contexte culturale
diferite.
În relaţiile interumane / de muncă, cele mai importante competenţe civice sunt:
Empatia: capacitatea de a arăta înţelegere, prietenie şi respect faţă de sentimentele
celorlalţi; capacitatea de a manifesta interes faţă de ceea ce gândesc, spun sau fac
ceilalţi.
Negocierea: abilitatea de a identifica obiectivele comune ale celor două părţi aflate
în negociere, de a-şi exprima clar argumentele, de a asculta şi a înţelege poziţia
celeilalte părţi. A negocia însemnă a căuta soluţii şi a învăţa să faci compromisuri.
Leadership-ul (spiritul de conducător): capacitatea de a conduce spre atingerea
unui scop comun un grup, o echipă. Presupune abilitatea de a comunica propriile idei
şi sentimente pentru a justifica deciziile, luând în calcul gândurile şi sentimentele
celor care formează grupul/echipa.
Capacitatea de lider înseamnă, de asemenea, să-i încurajezi pe cei din jurul tău, să
foloseşti regulile şi valorile comune pentru a obţine rezultate pozitive. Leadership
înseamnă să-ţi dezvolţi abilitatea de a-i face pe ceilalţi să creadă în tine, în
competenţele tale şi în sinceritatea ta.
Lucrul în echipă: deprinderea de a lucra în echipă presupune dezvoltarea însuşirilor
Pag. 12/154
personale care să-ţi confere confort emoţional în echipa din care faci parte. Acest
lucru înseamnă să-ţi întăreşti respectul de sine prin confruntarea pozitivă cu ceilalţi.
Un bun coechipier lucrează alături de ceilalţi, contribuie cu idei, îşi asumă
responsabilităţi şi le duce la bun sfârşit, îi încurajează pe ceilalţi membri ai echipei,
rezolvă conflictele pentru binele echipei.
Diversitatea culturală înseamnă atitudinea deschisă faţă de situaţiile de muncă,
alături de persoane care au o educaţie diferită şi aparţin unei minorităţi (etnice,
religioase sau de altă natură). Capacitatea de a dovedi toleranţă şi înţelegere faţă de

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
diferenţele dintre oameni presupune acceptarea acestora şi crearea unei atmosfere

de respect şi încredere reciprocă.
Cel care dovedeşte această abilitate îşi fundamentează impresiile despre cineva pe
felul în care acea persoană se comportă, nu pe stereotipuri (prejudecăţi).
Observă, comunică, negociază.
Nu judecă.
De asemenea, îi ajută pe ceilalţi să se integreze în cadrul echipei, atunci când este
necesar.
1.7 COMPETENŢELE ANTREPRENORIALE
Se referă la capacitatea unui individ de a pune ideile în practică. Spiritul
antreprenorial presupune creativitate, inovaţie, asumarea riscurilor, precum şi
capacitatea de a planifica şi de a conduce proiecte. Aceasta sprijină indivizii nu
numai în viaţa lor de zi cu zi, dar şi la locul de muncă, făcându-i conştienţi de
contextul muncii lor şi capabili să profite de oportunităţi.
Competenţa antreprenorială trebuie să includă conştientizarea rolurilor dintr-o
organizaţie, a responsabilităţilor şi a riscurilor pe care fiecare adult şi le poate asuma
la locul de muncă.
 capacitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale,
profesionale şi/sau de afaceri;
 abilitatea de a observa, analiza şi adapta activităţile la contextul în care
oamenii trăiesc şi lucrează, cum ar fi o bună cunoaştere a mersului
economiei, a provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o
organizaţie;
 capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega, analiza,
comunica, raporta, evalua şi înregistra;
 capacitatea de reprezentare efectivă şi negociere, de a lucra atât
individual, cât şi în colaborare cu echipa;
 capacitatea de a aprecia şi identifica punctele tari şi slabe, de a evalua şi de
a-şi asuma riscuri.
Oamenii trebuie să fie, de asemenea, conştienţi de latura etică a spiritului
întreprinzător şi de faptul că pot fi un exemplu pozitiv, prin reuşita în afaceri şi
implicarea în acţiuni sociale, comunitare.
Pag. 13/154
Atitudinea antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, atitudine proactivă în viaţa

personală şi socială şi în timpul orelor de lucru.
Aceasta include, de asemenea, o motivare şi o determinare de a veni în
întâmpinarea obiectivelor de la locul de muncă, ţinând cont de relaţiile de
subordonare existente.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL

Această competenţă reprezintă aprecierea importanţei exprimării creative, a
experienţelor şi a emoţiilor, printr-o serie de mijloace printre care muzica, dansul,
literatura, teatrul, artele vizuale.
De ce este importantă competenţa de exprimare artistică?
Un om cu spirit artistic va fi un mucitor cu creativitate, care va pune accent pe
aspectul estetic al muncii lui, indiferent care este aceasta, va fi perfecţionist, curios
să afle noutăţi din domeniul său şi să le adapteze mereu la propria muncă.
Un om cu preocupări culturale este mai comunicativ, are capacitatea de a strânge în
jurul său colegii şi prietenii pentru altfel de relaţii de comunicare decât cele strict
profesionale.
 conştientizarea moştenirii culturale la nivel local, naţional şi european şi a
locului ei în lume;
 adultul are cunoştinţe de bază despre opere culturale majore, inclusiv
cultură populară. Nevoia de a păstra aceste valori şi de a le împărtăşi cu alţii
este esenţială pentru înţelegerea diversităţii culturale şi lingvistice din Europa
şi din alte regiuni ale lumii;
 adultul are deprinderea de a aprecia bunurile culturale; el se delectează
cu ajutorul operelor de artă şi totodată se exprimă pe sine, folosindu-şi
abilităţile înnăscute. El are capacitatea de a raporta propriile puncte de
vedere creative şi expresive la opiniile altor persoane, de a identifica
oportunităţi de comunicare şi opţiuni sociale şi economice prin activităţi
culturale.
Exprimarea culturală este esenţială pentru dezvoltarea deprinderilor creative, care
pot fi transferate într-o varietate de contexte profesionale. O înţelegere solidă a
propriei culturi şi identităţi poate constitui baza pentru o atitudine deschisă şi respect
pentru diversitatea de exprimare culturală. O atitudine pozitivă înseamnă
disponibilitatea de a cultiva capacităţile estetice proprii şi de a le aprecia şi pe ale
celorlalţi.
Un muncitor care deţine toate aceste competenţe-cheie poate deveni un bun
practician atunci când formarea sa profesională este completată, în egală măsură, de
competenţe generale şi specifice.
Pag. 14/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILĂ DE EVALUARE
Nr.crt. INTREBĂRI PUNCTAJ
1pct.
1. Enumeraţi 5 dintre competenţele cheie. 1,6 pct.
Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos:
Învăţarea continuă se desfăşoară:
a. în cadrul sistemelor tradiţionale de educaţie şi formare;
2. b. atât în cadrul sistemelor tradiţionale de educaţie şi 0,2 pct.
formare, cât şi în afara lor;
c. în afara sistemului de învăţământ.
Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor.
Alegeţi variantele corecte de răspuns.
Competenţa de a învăţa se referă la:
a. capacitatea de a aloca timp învăţatului;
b. abilitatea fiecărui adult de a-şi stabili şi a duce la
3. îndeplinire un scop educaţional; 0,6 pct.
c. autonomie, disciplină, perseverenţă în procesul de
învăţare.
Alegerea variantelor corecte se va face prin încercuirea literei
corespunzătoare.
Precizaţi cele trei tipuri de educaţie, de care poate beneficia un om pe
4. 0,2 pct.
parcursul vieţii.
Adultul învaţă:
a. numai în instituţii de învăţământ;
5. 0,4 pct.
b. şi din practică;
c. şi prin colaborare cu alţii.
Comunicarea în limba maternă este:
a. abilitatea de a vorbi corect;
Pag. 15/154
b. capacitatea de a citi fluent, corect, expresiv şi conştient un

6. text în limba oficială; 0,8 pct.
c. capacitatea de a scrie fără greşeli;
d. abilitatea de a asculta şi înţelege mesajul interlocutorului.
corespunzătoare.
7. Precizaţi cele trei tipuri de comunicare interumană. 0,2 pct.
Comunicarea în limbi străine presupune:
8. a. cunoştinţe de vocabular şi gramatică; 0,6 pct.
b. cunoştinţe privind convenţiile sociale;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

c. înţelegerea diversităţii culturale.
Competenţa matematică reprezintă:
a. capacitatea de a rezolva orice tip de exerciţii şi/sau
probleme;
b. capacitatea de a aplica gândirea matematică cu scopul de
9. a rezolva probleme apărute în situaţii obişnuite de muncă 0,2 pct.
şi viaţă;
c. cunoştinţe matematice temeinice şi deprinderea de a le
utiliza.
corespunzătoare.
Competenţa în ştiinţă presupune dezvoltarea spiritului de observaţie cu
scopul:
a. de a explica fenomene din lumea naturală;
10. 0,4 pct.
b. de a găsi soluţii bazate pe observaţie la probleme apărute
la locul de muncă;
c. de a deţine cât mai multe informaţii în domeniul respectiv.
Precizaţi cum se numeşte competenţa umană necesară în adaptarea,
11. 0,2 pct.
inovarea şi chiar inventarea unor tehnologii noi.
Competenţa în tehnologie este determinată de:
a. cunoştinţe solide de numeraţie, măsuri, structuri, operaţii
de bază şi prezentări matematice de bază, o înţelegere a
12. conceptelor şi termenilor matematici; 0,6 pct.
b. capacitatea de a utiliza instrumente şi maşini tehnologice;
c. capacitatea de a valorifica date ştiintifice.
Alegeţi variantele corecte de răspuns:
Competenţele informatice implică utilizarea critică şi sigură a tehnologiilor
societăţii informaţionale:
a. în timpul orelor de program;
13. 0,6 pct.
b. în timpul liber;
c. când trebuie să comunicăm.
corespunzătoare
14. Precizaţi scopurile în care poate fi folosit computerul. 0,2 pct.
Când folosim informaţiile luate de pe internet trebuie să fie atenţi la:
Pag. 16/154
a. validitatea şi credibilitatea informaţiei;

15. 0,4 pct.
b. prevederile legale referitoare la folosirea acestora;
c. forma în care sunt prezentate.
Lucrul în echipă înseamnă:
a. să lucrezi alături de ceilalti;
16. b. să contribui cu idei; 1pct.
c. să îţi asumi responsabilităţi şi să le duci la bun sfârşit;
d. să îi încurajezi pe ceilalţi membri ai echipei;
e. să rezolvi conflicte, pentru binele echipei;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

f. să fii bun conducător.
corespunzătoare
Spiritul antreprenorial presupune:
a. creativitate, inovaţie;
17. 0,6 pct.
b. asumarea riscurilor;
c. capacitatea de a planifica şi de a conduce proiecte.
18. Precizaţi patru dintre mijloacele de exprimare a competenţei culturale. 0,2 pct.
RĂSPUNSURI CORECTE:
1. Competenţa de a învăţa
Comunicarea în limba oficială
Comunicarea în limbi străine
Competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
Competenţele informatice
Competenţele sociale şi civice
Competenţele antreprenoriale
Competenţa de exprimare culturală;
2. a)= F; b)= A;c)= F.
3. a); b); c).
4. educaţia formală; educaţia informală; educaţia nonformală.
5. A)=F;b)= A; c)= A.
6. a); b); c); d).
7. comunicarea verbală; comunicarea paraverbală; comunicarea
nonverbală.
8. a)= A; b)= A; c)= A.
9. b).
10. a)= A; b)= A;c)= F.
11. competenţa în tehnologie
12. a)= A; b)= A; c)= A.
Pag. 17/154
13. a); b); c).

14. Computerul este folosit pentru recuperare, evaluare, stocare, producere,
prezentare şi schimb de informaţii, comunicare şi participare la reţele de
colaborare prin intermediul internetului.
15. a)= A; b)= A;c)= F.
16. a); b); c); d); e).
17. a)= A; b)= A; c)= A.
18. muzica, dansul, literatura, teatrul, artele vizuale.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
RECAPITULARE
 Competenţele-cheie sunt:
 Competenţa de a învăţa
 Comunicarea în limba oficială
 Comunicarea în limbi străine
 Competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
 Competenţele informatice
 Competenţele sociale şi civice
 Competenţele antreprenoriale
 Competenţa de exprimare culturală
 Termenul de competenţe se referă la o combinaţie de deprinderi, cunoştinţe,
aptitudini şi atitudini şi include disponibilitatea de a învăţa, în şcoală şi pe tot
parcursul vieţii.
 Competenţele sunt cele care te fac să avansezi în viaţă. Dobândind
competenţe, vei deveni o persoană activă pentru cei din jur şi nu doar un
receptor pasiv de informaţie. Îţi merge bine în viaţă pentru că ai competenţe
pe anumite domenii, nu pentru că ai cunoştinţe.
Pag. 18/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 2
COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE CARACTERISTICE
OCUPAŢIEI DE TINICHIGIU ÎN CONSTRUCŢII
Ocupaţiile avute în vedere în aria ocupaţională a tinichigiului în construcţii sunt:

tinichigiu de şantier, tinichigiu - sisteme de acoperişuri şi învelitori şi tinichigiu
- sisteme deventilaţie. Aceste ocupaţii se practică în sectorul construcţiilor, în cadrul
unor companii de dimensiuni foarte diferite, care execută lucrări pentru construcţii
civile, industriale, edilitare şi de uz gospodăresc, agrozootehnice etc.
Muncitorii tinichigii în construcţii îşi pot desfăşura activitatea ca angajaţi în cadrul
companiilor de profil sau în sistem independent, ca persoane fizice autorizate.
Munca se desfăşoară individual şi/sau în echipă, alături de alţi tinichigii, sub
coordonarea directă a şefului de echipă, maistrului, a şefului punctului de lucru sau a
şefului de şantier.
În funcţie de specializare, muncitorii tinichigii realizează:
1. Lucrări generale de tinichigerie pentru diverse elemente de construcţii,
care au ca scop asigurarea etanşeităţii împotriva infiltraţiilor la faţade,
goluri de ferestre/uşi pietonale şi industriale, închideri laterale,
acoperişuri, atice, diverse străpungeri prin acoperiş etc., precum şi
montarea sistemelor de protecţie din tablă pentru lucrări de izolaţii
termice la conducte tehnologice şi instalaţii industriale foarte variate, din
industriile: chimică, petrochimică, energetică etc.
2. Lucrări de învelitori pentru acoperişuri prin intermediul cărora se
urmăreşte realizarea învelitorii şi a sistemului de captare a apelor
pluviale, instalarea de ferestre înglobate în acoperiş precum şi
asigurarea etanşeităţii la apă, indiferent de provenienţă şi presiunea pe
care o exercită. Muncitorii tinichigii instalează, pe învelitoarea realizată,
sisteme de opritori de zăpadă, pasarele, scări de acces, asigură fixarea
de învelitoare a sistemelor de captare a razelor solare destinate pentru
prepararea apei calde, a panourilor fotovoltaice şi/sau a sistemelor pentru
prepararea aerului condiţionat etc.
3. Lucrări de tinichigerie pentru sistemele de ventilaţie care includ
confecţionarea tubulaturilor şi accesoriilor aferente pentru realizarea
Pag. 19/154
instalaţiilor de ventilaţie, montajul elementelor de tinichigerie executate şi

punerea în funcţiune a instalaţiilor de ventilaţie.
Lucrările se execută pe baza unor proceduri stricte, respectându-se permanent
indicaţiile şefilor direcţi.
Calitatea execuţiei decurge din respectarea riguroasă a tehnologiilor, muncitorii
tinichigii având obligaţia să îndeplinească, pe tot parcursul activităţilor, cerinţele din
proiectul de execuţie al lucrării, precum şi normativele tehnice în vigoare.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
În funcţie de faza de lucru şi de tipul lucrărilor efectuate, tinichigiii colaborează cu alte

categorii de muncitori: dulgheri, izolatori termici, zidari, zugravi, electricieni, instalatori
sanitari, termici, de ventilaţie etc.
Pentru practicarea ocupaţiei sunt necesare capacităţi de rezistenţă la efort, lucru în
condiţii de înălţime sau în spaţii greu accesibile, de realizare a activităţilor în condiţii
procedurale stricte, cu autonomie restrânsă.
Atitudinile principale cerute la locul de muncă sunt: disciplina, conştiinciozitatea,
atenţia, preocuparea profesională şi responsabilitatea.
2.1 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ GENERALE
2.1.1 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
Organizarea locului de muncă se realizează la începerea lucrărilor şi se menţine pe
tot parcursul activităţilor care se desfăşoară în regim de şantier, în condiţii variate de
timp, anotimp şi condiţiile meteo. Activitatea se desfăşoară în echipă, sub
supraveghere directă, comportând un anumit grad de autonomie.
O bună organizare presupune:
 identificarea particularităţilor frontului de lucru, avându-se în vedere toate
aspectele relevante pentru desfăşurarea activităţilor, în funcţie de tipul lucrării
de executat, pe baza indicaţiilor oferite de persoanele abilitate şi în funcţie de
etapa de lucru;
 respectarea organizării de şantier, având în vedere toate cerinţele specifice
şantierului şi caracteristicilor lucrărilor de executat, pe întreaga perioadă de
desfăşurare a lucrărilor, conform regulamentului de ordine interioară al
companiei;
 preluarea mijloacelor de muncă pentru activitatea curentă, conform
procedurilor interne ale companiei, având în vedere specificul tuturor
activităţilor care urmează să fie desfăşurate;
 organizarea spaţiului propriu de lucru, având în vedere dispunerea ordonată
a mijloacelor de muncă din inventarul propriu, asigurând păstrarea liberă a
tuturor căilor de acces şi toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea în flux
tehnologic a activităţilor.
2.1.2 APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA ŞI SECURITATEA
ÎN MUNCĂ ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă şi în

Pag. 20/154
domeniul situaţiilor de urgenţă este o activitate cu caracter permanent şi este

obligatorie în toate contextele de desfăşurare a lucrărilor, la nivelul solului sau în
situaţii de lucru la înălţime, în orice anotimp, în condiţii meteo variate, conform unor
proceduri specifice stricte; lucrările care comportă aplicarea prevederilor legale
privind sănătatea şi securitatea în muncă şi în situaţii de urgenţă se desfăşoară în
echipă, sub coordonarea directă a şefului de şantier sau a şefului punctului de lucru,
cu un anumit grad de autonomie, în condiţiile unor riscuri de accidentare foarte
diverse.
Tinichigiul în construcţii aplică aceste prevederi legale dacă:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 îşi însuşeşte normele de sănătate şi securitate în muncă pe baza informaţiilor

primite în cadrul instructajelor specifice, în corelaţie cu specificul lucrărilor de
executat şi cu particularităţile locului de muncă, urmărind semnificaţia
mijloacelor de semnalizare şi avertizare utilizate în sectorul de activitate;
 utilizează echipamentul individual de lucru şi de protecţie, în scopul pentru
care a fost primit, în conformitate cu prevederile producătorului şi conform
procedurii specifice de la locul de muncă;
 respectă prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă şi
le aplică permanent, pe întreaga derulare a activităţilor, conform procedurilor
specifice pe lucrarea de executat;
 respectă prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă, conform
cerinţelor formulate în instructajele specifice, în corelaţie cu specificul
locurilor în care se desfăşoară activităţile şi conform procedurilor interne
specifice;
 intervine în caz de accident; intervenţia se desfăşoară conform
responsabilităţilor precizate în planul de acţiune în situaţii de urgenţă, în
funcţie de situaţia concretă şi de tipul de accident produs, conform
procedurilor interne ale companiei, evitându-se agravarea situaţiei deja
create şi accidentarea altor persoane.
2.1.3 APLICAREA NORMELOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI
Însuşirea normelor de protecţie a mediului, pe baza informaţiilor primite în cadrul
instructajelor specifice şi având în vedere particularităţile locului de muncă şi ale
zonei geografice, este o obligaţie a muncitorului tinichigiu. Acesta va acţiona pentru
prevenirea incidentelor/accidentelor de infestare a mediului. În acest scop, deşeurile
rezultate din activitatea sa sunt gestionate conform cerinţelor cuprinse în procedurile
de mediu ale companiei, utilizând echipamentele special destinate şi evitând
poluarea mediului ambiant.
2.1.4 ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE
Pe parcursul procesului de muncă, indiferent de condiţiile variate de timp, anotimp şi
mediu, trebuie să se asigure calitatea lucrărilor executate. În acest scop, tinichigiul în
construcţii trebuie:
 să-şi însuşească şi să aplice tehnologiile de lucru, pe baza indicaţiilor din
fişele tehnologice specifice lucrărilor, pe faze de derulare a activităţii la locul
de muncă;
 să verifice lucrările executate din punct de vedere calitativ. Calitatea
Pag. 21/154
lucrărilor executate este verificată pe faze de lucru, conform tehnologiei de

execuţie, prin compararea caracteristicilor tehnice ale lucrărilor realizate cu
indicaţiile din proiectul de execuţie. Verificarea calităţii lucrărilor executate se
realizează utilizând corect dispozitivele de măsurare şi control necesare;
 să remedieze deficienţele constatate; deficienţele sunt remediate ori de
câte ori este nevoie pe parcursul derulării lucrărilor, prin metode adecvate, în
funcţie de tipul acestora.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
2.1.5 ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

Întreţinerea echipamentelor de lucru se realizează în spaţii special amenajate şi
protejate, în contexte diferite de timp, pe durata schimburilor de lucru, sub coodonare
directă, cu un anumit grad de autonomie; operaţiile sunt repetitive şi se execută
conform unor proceduri clar stabilite.
Muncitorul are obligaţia:
 să verifice starea echipamentelor de lucru permanent, pentru menţinerea
siguranţei în utilizarea acestora pe parcursul executării lucrărilor;
 să aplice procedurile de întreţinere a echipamentelor de lucru, în condiţii
de siguranţă, în locuri special amenajate, conform prescripţiilor tehnice
specifice pentru menţinerea duratei normale de lucru a echipamentelor şi în
conformitate cu indicaţiile producătorilor;
 să informeze personalul abilitat, în timp util, asupra deteriorării / defectării
echipamentelor de lucru, pentru asigurarea continuităţii procesului de
muncă.
Pag. 22/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
2.2 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ SPECIFICE MESERIEI DE TINICHIGIU ÎN

CONSTRUCŢII
2.2.1 PREGĂTIREA LUCRĂRILOR DE TINICHIGERIE
Activitatea de pregătire a lucrărilor de tinichigerie se desfăşoară pe şantierele de

construcţii, la locul de punere în operă, în condiţii meteo favorabile, pe lumină, în
cadrul programului de şantier, la nivelul solului sau la înălţime, conform unor
proceduri clar definite. În echipă, sub coordonarea directă a şefului de echipă sau a
maistrului, dar cu asigurarea unui anumit grad de autonomie pentru fiecare muncitor,
se realizează următoarele operaţii:
 se alege soluţia pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor, ţinând cont de
arhitectura ansamblului, în funcţie de tipul elementului de construcţie, pe
baza proiectului de execuţie. Soluţia pentru etanşeizarea împotriva
infiltraţiilor este aleasă în corelaţie cu particularităţile lucrării, stadiul de
execuţie şi în conformitate cu cerinţele beneficiarului;
 se măsoară zonele de acoperit, respectând planul de arhitectură, în
concordanţă cu soluţia oferită de proiectant, utilizând instrumente şi aparate
de măsură specifice;
 se definesc elementele de tinichigerie necesare, din punct de vedere
dimensional şi geometric, elaborând desenul de execuţie specific
ansamblului măsurat. Elementele de tinichigerie necesare sunt definite,
urmărind includerea tuturor cotelor necesare pentru execuţia efectivă a
elementului.
2.2.2 CONFECŢIONAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE
Se desfăşoară în ateliere de producţie, organizate în cadrul şantierelor de construcţii
sau în cadrul unor ateliere independente, specializate. Activitatea se efectuează
individual (sub supravegherea şefului de atelier), tinichigiul având următoarele
sarcini:
 să optimizeze materia primă pentru realizarea elementelor, urmărind
reducerea pierderilor tehnologice de materiale. Materia primă este optimizată
prin metode specifice, în funcţie de specificul lucrării şi tipul elementului de
tinichigerie de realizat;
 să croiască materia primă, trasând dimensiunea desfăşurată a elementului
Pag. 23/154
finit, cu respectarea dimensiunilor din desenul realizat. Pentru croire se

utilizează instrumentele şi materialele specifice, în funcţie de tipul materiei
prime utilizate;
 să debiteze materia primă, asigurând succesiunea logică a operaţiilor de
tăiere, în funcţie de dimensiunile elementelor de executat şi utilizând metoda
adecvată în funcţie de tipul elementului de realizat şi cantitatea necesară.
 Materia primă este croită utilizând echipamente şi scule de mână adecvate;
 să profileze elementul de tinichigerie în concordanţă cu desenul de
execuţie, verificând fiecare piesă realizată, pe parcursul executării acesteia.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Elementul de tinichigerie este profilat cu instrumente specifice.

2.2.3 MONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE
Activitatea de montaj se desfăşoară pe şantierele de construcţii, la locul de punere în
operă, în condiţii meteo favorabile, pe lumină, în cadrul programului de şantier, la
nivelul solului sau la înălţime, conform unor proceduri clar definite. Munca se
desfăşoară în echipă, sub coordonarea directă a şefului de echipă sau a maistrului,
presupunând un anumit grad de autonomie. Operaţiile executate sunt:
 fălţuirea capetelor elementelor de tinichigerie, în funcţie de profilul îmbinării
şi de caracteristicile elementului de tinichigerie conex. Capetele elementelor
de tinichigerie sunt fălţuite manual, la locul de punere în operă, utilizând
scule adecvate;
 fixarea elementelor de tinichigerie prin metode specifice, pentru asigurarea
etanşeităţii ansamblului, realizând îmbinările între capetele acestora, pe
parcursul derulării montajului, în funcţie de forma elementului finit.
Elementele de tinichigerie sunt fixate în funcţie de particularităţile suportului,
folosindu-se accesorii, scule şi instrumente adecvate;
 verificarea lucrării de tinichigerie executată, din punct de vedere estetic şi
funcţional, pe baza proiectului de execuţie şi în conformitate cu cerinţele din
proiectul de arhitectură. Lucrarea de tinichigerie executată este verificată în
conformitate cu documentaţia de montaj livrată de producător, prin metode
specifice, utilizând, după caz, instrumente adecvate.
2.2.4 MONTAREA SISTEMELOR DE PROTECŢIE DIN TABLĂ PENTRU LUCRĂRI DE IZOLAŢII
TERMICE LA INSTALAŢII TEHNOLOGICE
Activitatea se desfăşoară pe şantierele de construcţii, în interiorul sau în exteriorul
construcţiilor industriale şi civile, la nivelul solului, sub cota solului sau la înălţime, în
poziţii de lucru incomode, în spaţii cu accesibilitate diferită (spaţii înguste, greu
accesibile sau largi) pentru echipamente şi trasee de conducte, indiferent de
anotimp, pe lumină, în cadrul programului de şantier. Lucrul se desfăşoară în echipă,
sub supravegherea şefului de echipă sau a maistrului, presupunând un anumit grad
de autonomie; activităţile sunt repetitive şi se execută pe baza unor proceduri clar
definite; se realizează următoarele activităţi:
 se identifică suprafeţele de protejat, în funcţie de tipul instalaţiilor şi
amplasarea acestora, conform proiectului de execuţie, prin verificarea
traseului conductelor şi a tuturor locurilor relevante pentru efectuarea
Pag. 24/154
lucrărilor;
 se ajustează foile de tablă, prin operaţii specifice, în funcţie de configuraţia
zonelor de protejat, având în vedere dispunerea zonelor cu detalii specifice
pe traseele de conducte;
 se fixează materialul de protecţie, prin metodele adecvate, conform
proiectului de execuţie, în funcţie de sistemul de protecţie necesar. Materialul
de protecţie este fixat şi în funcţie de caracteristicile conductelor şi ale
traseului, asigurând continuitatea lucrării; se utilizează accesoriile şi sculele
adecvate;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 se verifică stabilitatea izolaţiei, împreună cu persoanele abilitate, pe

întregul traseu realizat. Se efectuează, în timp real, toate remedierile
necesare, în funcţie de neconformităţile constatate.
2.2.5 REALIZAREA ÎNVELITORILOR PENTRU ACOPERIŞURI
Activitatea se desfăşoară pe şantierele de construcţii, la locul de punere în operă, în
condiţii meteo favorabile, pe lumină, la înălţime, în cadrul programului de şantier,
conform unor proceduri clar definite; Munca se desfăşoară în echipă, sub
coordonarea directă a şefului de echipă sau a maistrului şi se realizează următoarele
activităţi:
 se verifică necesarul de materiale, la locul de execuţie a lucrării, în
conformitate cu proiectul de execuţie, comparând necesarul scriptic cu
cantităţile de materiale livrate;
 se montează sistemele de învelitori, în conformitate cu recomandările
furnizorilor, în funcţie de tipul materialului, respectând cerinţele tehnice de
aplicare. Sistemele de învelitori sunt montate ţinând cont de particularităţile
suprafeţei de montaj şi de detaliile specifice existente pe aceasta, utilizând
scule şi accesorii adecvate. De asemenea, se asigură fixarea tuturor
sistemelor conexe necesare, în funcţie de solicitările beneficiarului şi de
necesităţile funcţionale;
 se controlează ansamblul realizat, vizual, prin observarea întregii lucrări
executate. La efectuarea controlului se are în vedere conformitatea cu
proiectul de execuţie, documentaţia tehnică pentru montaj livrată de
producătorul de materiale de construcţie şi se insistă asupra locurilor de
îmbinare a detaliilor specifice existente pe suprafaţă.
2.2.6 MONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE PENTRU TUBULATURA DE VENTILAŢIE
Activitatea se desfăşoară pe şantierele de construcţii, în interiorul construcţiilor
industriale şi civile, la nivelul solului sau la înălţime, în poziţii de lucru incomode, în
spaţii cu accesibilitate diferită (spaţii înguste, greu accesibile sau largi) indiferent de
sub supravegherea şefului de echipă sau a maistrului, iar activităţile sunt repetitive şi
se execută pe baza unor proceduri clar definite.
 se verifică traseele de tubulatură conform proiectului de execuţie, pe toată
lungimea acestora, confruntând planurile de execuţie cu situaţia din teren.
Traseele de tubulatură sunt verificate urmărind toate aspectele relevante
pentru executarea montajului;
Pag. 25/154
 se trasează poziţia de montaj a elementelor de tinichigerie, marcând

riguros punctele de prindere ale elementelor de susţinere, conform indicaţiilor
din proiectul de montaj. Poziţia de montaj a elementelor de tinichigerie este
trasată urmărind cota de nivel necesară, asigurând poziţionarea elementelor
de prindere conform prescripţiilor tehnice şi normativelor în vigoare;
 se asigură suspendarea tubulaturii în elementele de prindere, în funcţie de
tipul şi caracteristicile acesteia, utilizând metodele de ridicare adecvate (în
funcţie de poziţia de montaj şi de caracteristicile tubulaturii) şi utilajele,
accesoriile specifice şi/sau necesare;
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 se fixează elementele de prindere pe tubulatură, asigurând strângerea

fermă a acestora, respectând cu stricteţe poziţiile trasate şi verificând
stabilitatea sistemului de ventilaţie în ansamblu. Elementele de prindere sunt
fixate pe tubulatură prin deplasarea secvenţială a frontului de lucru pe
întreaga desfăşurare a traseului;
 se racordează tubulatura la echipamente, urmărind realizarea tuturor
cerinţelor privind calitatea îmbinărilor. Tubulatura este racordată la
echipamente prin intermediul unor proceduri specifice, în funcţie de tipul de
echipament şi tubulatură utilizate, folosind accesoriile de îmbinare, în funcţie
de scopul urmărit;
 se verifică funcţionarea instalaţiei de ventilaţie, prin metode adecvate, în
funcţie de scopul propus, utilizând aparatura de măsură corespunzătoare
parametrilor urmăriţi. Funcţionarea instalaţiei de ventilaţie este verificată
conform cerinţelor din proiectul de execuţie şi normativelor în vigoare,
urmărind îndeplinirea condiţiilor de confort în zona activă, în funcţie de tipul
echipamentului şi funcţiile pe care le îndeplineşte acesta.
GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
Precizaţi două dintre ocupaţiile avute în vedere în aria ocupaţională a
1. 0,6 pct.
tinichigiului în construcţii.
Muncitorii tinichigii în construcţii îşi pot desfăşura activitatea:
ca angajaţi în cadrul companiilor de profil;
în sistem independent, ca persoane fizice autorizate;
2. 0,2 pct.
în condiţiile impuse de angajator.

corespunzătoare
Munca se desfăşoară:
Pag. 26/154
în echipă, alături de alţi tinichigii;

independent, în funcţie de angajamente şi lucrări;
3. 0,2 pct.
sub coordonarea directă a şefului de echipă, maistrului, a şefului punctului de
lucru sau a şefului de şantier.
Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor

4. lucrări generale de tinichigerie pentru diverse elemente de construcţii; 0,6 pct.
lucrări de învelitori pentru acoperişuri;
lucrări de tinichigerie pentru sistemele de ventilaţie, care includ

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

instalaţiilor;
oricare dintre aceste lucrări, dacă este nevoie.

În funcţie de faza de lucru şi de tipul lucrărilor efectuate, tinichigiii:
colaborează cu alte categorii de muncitori: dulgheri, izolatori termici, zidari,
zugravi, electricieni, instalatori sanitari, termici, de ventilaţie;
5. 0,1pct.
îşi desfăşoară activitatea în mod independent;
primesc doar sugestiile şefilor.
corespunzătoare
Precizaţi trei dintre aptitudinile principale cerute tinichigiului în construcţii la
6. 0,5 pct.
locul de muncă.
Unităţile de competenţă generale, necesare meseriei de tinichigiu în
construcţii sunt:
Organizarea locului de muncă;
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă
7. şi în domeniul situaţiilor de urgenţă; 1pct.
Aplicarea normelor de protecţie a mediului;
Asigurarea calităţii lucrărilor executate;
Întreţinerea echipamentelor de lucru.

Precizaţi trei dintre cerintele care atesta o bună organizare a locului de
8. 0,8 pct.
muncă.
Precizaţi când, unde şi în ce condiţii se aplică prevederile legale referitoare la
9. 0,6 pct.
sănătatea şi securitatea în muncă.
Pentru a asigura calitatea lucrărilor executate, tinichigiul în construcţii trebuie:
să-şi însuşească şi să aplice tehnologiile de lucru;
să verifice lucrările executate din punct de vedere calitativ;
10. 0,3 pct.
să remedieze deficienţele constatate.

corespunzătoare
Pentru întreţinerea echipamentelor de lucru, muncitorul are obligaţia:
să verifice starea echipamentelor de lucru permanent, pentru menţinerea
să aplice procedurile de întreţinere a echipamentelor de lucru, în condiţii de
11. siguranţă, în locuri special amenajate; 0,3 pct.
să informeze personalului abilitat, în timp util, asupra deteriorării / defectării
Pag. 27/154
echipamentelor de lucru;
să le repare şi să le repună în folosinţă imediat.

Unităţi de competenţă specifice necesare meseriei de tinichigiu în construcţii
sunt:
Pregătirea lucrărilor de tinichigerie;
12. 1,2 pct.
Confecţionarea elementelor de tinichigerie;
Montarea elementelor de tinichigerie;
Montarea sistemelor de protecţie din tablă pentru lucrări de izolaţii termice la
instalaţii tehnologice;
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Realizarea învelitorilor pentru acoperişuri;

Montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatura de ventilaţie.

Activitatea de pregătire a lucrărilor de tinichigerie presupune următoarele
operaţii:
alegerea soluţiei pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor;
măsurarea zonelor de acoperit;
definirea elementelor de tinichigerie necesare, din punct de vedere
13. 0,3 pct.
dimensional şi geometric, elaborând desenul de execuţie specific ansamblului
măsurat;
izolarea perimetrului de lucru.

corespunzătoare
Precizaţi două dintre incintele în care se poate realiza confecţionarea
elementelor de tinichigerie.
14. 0,4 pct.

Operaţiile executate pentru montarea elementelor de tinichigerie sunt:
fălţuirea capetelor elementelor de tinichigerie în funcţie de profilul îmbinării şi
de caracteristicile elementului de tinichigerie conex;
fixarea elementelor de tinichigerie prin metode specifice;
15. 0,3 pct.
finisarea elementelor fixate ;
verificarea lucrării de tinichigerie executată, din punct de vedere estetic şi
funcţional.

Montarea sistemelor de protecţie din tablă, pentru lucrări de izolaţii termice la
instalaţii tehnologice, impune următoarele lucrări:
se identifică suprafeţele de protejat, în funcţie de tipul instalaţiilor şi
amplasarea acestora, conform proiectului de execuţie;
se ajustează foile de tablă, prin operaţii specifice, în funcţie de configuraţia
16. zonelor de protejat; 0,4pct.
se fixează materialul de protecţie, prin metodele adecvate;
se verifică stabilitatea izolaţiei, împreună cu persoanele abilitate, pe întregul
traseu realizat.

corespunzătoare
Enumeraţi două dintre variabilele care condiţionează activitatea de montare a
17. sistemelor de învelitori. 0,6 pct.
Pag. 28/154
Precizaţi două dintre condiţiile unei bune fixări a elementelor de prindere pe

18. 0,6 pct.
tubulatură.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1. - tinichigiu de şantier;
- tinichigiu - sisteme de acoperişuri şi învelitori ;
- tinichigiu - sisteme de ventilaţie.
2. a) ; b).
3. a)= A; b);= A; c)= A.
4. a)= A; b)= A ; c)= A.
5. a).
6. disciplina, conştiinciozitatea, atenţia, preocuparea profesională şi
responsabilitatea.
7. a)= A ; b)= A, c)= A ; d)= A ; e)= A.
8. - identificarea particularităţilor frontului de lucru;
- respectarea organizării de şantier;
- preluarea mijloacelor de muncă pentru activitatea curentă;
- organizarea spaţiului propriu de lucru.
9. - este o activitate cu caracter permanent;
- este obligatorie în toate contextele de desfăşurare a lucrărilor, la nivelul
solului sau în situaţii de lucru la înălţime, în orice anotimp, în condiţii
meteo variate;
- se desfăşoară în echipă, sub coordonarea directă a şefului de şantier
sau a şefului punctului de lucru, cu un anumit grad de autonomie, în
condiţiile unor riscuri de accidentare foarte diverse.
10. a)= A ; b)= A ; c)= A.
11. a)= A ; b)= A ; c)= A.
12. a)= A ; b)= A ; c)= A ; d)= A ; e)= A ; f)= A.
13. a) ; b) ; c).
14. - în ateliere de producţie organizate în cadrul şantierelor de construcţii;
- în cadrul unor ateliere independente, specializate.
15. a)= A ; b)= A ; d)= A.
16. a) ; b), c) ; d).
17. - recomandările furnizorilor;
- tipul materialului;
- particularităţile suprafeţei de montaj şi ale detaliilor specifice existente
pe aceasta.
Pag. 29/154
18. - se asigură strângerea fermă a elementele de prindere pe tubulatură;

- se respectă cu stricteţe poziţiile trasate;
- se verifică stabilitatea sistemului de ventilaţie în ansamblu.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
RECAPITULARE
Unităţile de competenţă generale sunt:
Organizarea locului de muncă
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în
muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
 Aplicarea normelor de protecţie a mediului
 Asigurarea calităţii lucrărilor executate
 Întreţinerea echipamentelor de lucru
Unităţile de competenţă specifice meseriei de tinichigiu în construcţii sunt:
 Pregătirea lucrărilor de tinichigerie
 Confecţionarea elementelor de tinichigerie
 Montarea elementelor de tinichigerie
 Montarea sistemelor de protecţie din tablă pentru lucrări de izolaţii
termice la instalaţii tehnologice
 Realizarea învelitorilor pentru acoperişuri
 Montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatura de ventilaţie
Pag. 30/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 3
CUNOŞTINŢE MATEMATICE DE BAZĂ, UTILE ÎN LUCRĂRI DE
TINICHIGERIE
3.1 CALCULUL SUPRAFEŢELOR FIGURILOR GEOMETRICE
Denumire şi schiţă Notaţii Formule
Pătrat
d = 1,414 a
a – latura pătratului
a = 0,707 d
d – diagonala pătratului
a
d
d2
S – aria pătratului S  a2 
2
Dreptunghi şi paralelogram
S
b – baza dreptunghiului b
h
h – înălţimea
S
h
h
dreptunghiului
b
S - aria
S = bh
b b
Pag. 31/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Triunghi
a, b, c – laturile triunghiului
A + B + C = 180°
h - înălţimea triunghiului
bh
A, B, C – unghiurile S 
2
S – aria triunghiului
ab 2S
a, b – bazele trapezului m ;h 
Trapez 2 ab
h –înălţimea trapezului
2S 2S
a  b ;b  a
m – segmentul de dreaptă h h
care uneşte mijloacele
laturilor neparalele
ab
S – aria S h  mh
2
Hexagon regulat
R = a = 1,155 r
a – latura hexagonului
r = 0,866 a = 0,866 R
R–raza cercului circumscris
S=3R²√3/2
r – raza cercului înscris
(S = 2,598 a2 = 2,598 R2 =
S – aria hexagonului
= 3,464 r2)
Pag. 32/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
360
a – latura poligonului 
Poligon regulat n
R–raza cercului circumscris   180  
r – raza cercului înscris
a2 a2
α – unghiul la centru R r  2
;r  R 
2
4 4
β – unghiul poligonului
a  2 R2  r 2
n – numărul laturilor
S – aria poligonului nar a2
S  na R 
2
2 4
L
  3,1416
Cerc D
L  D  3,1416D  2R 
 6,283r  2 S 
r – raza cercului  3,545 S
D – diametrul cercului L S
D  0,318L  2 
L – lungimea cercului  
S – aria cercului  1,128 S
D2
S  0,785D2  r 2 
4
LD
 3,142r 2   0,25LD
4
Pag. 33/154
Arc şi sector de cerc

r – raza cercului r
l  0,01745r
l – lungimea arcului 180
α – unghiul la centru r 2  2
S  0,00872r 2 
S – aria sectorului de cerc 360

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
e  2 h2r  h
Segment de cerc
e – coarda c 2  4h2
r ; l  0,01745r
h – înălţimea segmentului 8h
r – raza cercului 57,296l

r
S – aria segmentului de
1
cerc hr 4r 2  c 2
2
l – lungimea arcului
S
1
rl  er  h
2
Inel circular
D – diametrul exterior
d – diametrul interior
R – raza exterioară S
4

 2
 
D  d2   R 2  r 2 
r – raza interioară
S– aria inelului circular
Sector de inel circular

D – diametrul exterior S
 2 2
360

R r  
R – raza exterioară

 0,00873 R2  r 2  
d – diametrul interior



D 2  d2  
Pag. 34/154
4  360
S – aria sectorului de inel
 0,00218 D2  d2 

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
S  ab  3,1416ab
Elipsa
a, b – semiaxele elipsei
S – aria elipsei Valoarea aproximativă a
P - semiperimetrul perimetrului:
2P  3,1416 a2  b2 
Pag. 35/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.2 CALCULUL VOLUMELOR CÂTORVA CORPURI GEOMETRICE
Cilindru circular drept h – înălţimea cilindrului

R – raza bazei
Sl  2Rh
D – diametrul
St  2RR  h
Sl – aria laterală
V  R 2 h
St– aria totală
V– volumul cilindrului
R – raza bazei cilindrului

Cilindru circular drept Sl  RG1  G2 
G1, G2 – generatoarele
secţionat St  RG1  G2  R 
(cea mai mare şi cea mai
mică) 2
 G1  G2  
Sl– aria laterală a cilindrului  R  2

 2  

St– aria totală a cilindrului
G1  G2
V – volumul cilindrului V  R 2
2
secţionat
Cilindru (ţeavă)
R – raza exterioară

V  R R2  r 2 
h – înălţimea cilindrului
V– volumul cilindrului ţeavă
Pag. 36/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Con circular drept r – raza bazei circulare

G  r 2  h2
h –înălţimea conului
Sl  rG  r r 2  h2
G– generatoarea conului
Sl – aria laterală a conului St  r r  G
St – aria totală a conului 1 2

V r h
V– volumul conului 3
G  h2  R  r 
Trunchi de con circular 2
drept R – raza bazei inferioare

r - raza bazei superioare Sl  GR  r 
h – înălţimea trunchiului de 
St   R2  r 2  GR  r  
con
G– generatoarea V

3

h R 2  r 2  Rr 
Sfera S  4r 2  12,57r 2  d2 

r – raza  3,142d2
d – diametrul
4 3
V r  4,189r 3 
S – aria sferei 3
V– volumul sferei d3
  0,524d3
6
Pag. 37/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
r – raza sferei a2  h2r  h

Segment sferic
a – raza secţiunii plane 
Sl  2rh   a2  h2 
h –înălţimea 
St   2rh  a2  
Sl – aria laterală

  h2  2a2 
St– aria totală
h 3r  h
1 2
V - volumul V
3
Tor
R – raza cercului descris S  42Rr  39,48Rr 
de centrul sferei; D = 2R
 2Dd  9,870Dd
r – raza sferei care se
roteşte; d = 2r V  22Rr 2  19,74Rr 2 
S – aria torului 2
 Dd2  2,467Dd2
V – volumul torului 4
Cub
a – latura cubului
d  3a  1,732a
d – diagonala cubului
V  a3
St – aria totală a cubului
S  6a2
V – volumul cubului Pag. 38/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Prisma dreaptă
a, b, h – laturile prismei
S  2ah  bh  ab
St – aria totală
V = abh
V - volumul
Piramida regulată
B – aria bazei S = suma ariilor triunghiurilor
h –înălţimea piramidei + aria bazei
V – volumul piramidei 1
V Bh
S – aria totală a piramidei 3
Trunchi de piramidă
b, B – ariile bazelor S = suma ariilor trapezelor +
ariile bazelor inferioară şi
h – înălţimea
superioară
V – volumul trunchiului
S – aria totală
V
1
3

h B  b  Bb 
Pag. 39/154
Pana n,m – laturile bazei

S = suma ariilor bazei, a
m1 – muchia superioară celor două trapeze laterale şi
h– înălţimea a celor două triunghiuri
V – volumul V
1
2m  m1 nh
6
St–suprafaţa totală

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.3 CONSTRUCŢII GEOMETRICE ÎN PLAN

Pentru executarea corectă şi de calitate a subansamblelor din tablă subţire, tinichigiul
trebuie să cunoască metodele de execuţie a construcţiilor geometrice în plan.
Linia dreaptă - (segmentul de dreaptă) este definită ca distanţa cea mai scurtă
între două puncte A-B. Literele A şi B se scriu la capetele segmentului de dreaptă,
deci este măsurabil.
Punctul geometric - prin convenţie, poate fi definit ca intersecţia a două linii.Tot
prin convenţie, notăm punctele geometrice cu literele mari, de tipar, ale alfabetului
latin (A,B,C….)
3.3.1 CONSTRUCŢII GEOMETRICE:
 Împărţirea segmentului de dreaptă în două părţi egale (Fig.1)
Cu o deschidere oarecare de compas, mai mică decât

segmentul de dreaptă, desenaţi din punctele A şi B două
arce de cerc, care se intersectează în punctele C şi D. Prin
punctele de intersecţie ale celor două arce de cerc, duceţi
o linie dreaptă care împarte segmentul de dreaptă AB în
două părţi egale.
Figura 1
 Ridicarea unei perpendiculare dintr-un punct D, care se găseşte pe un

segment de dreaptă AB (Fig. 2)
Cu o deschidere de compas arbitrară, descrieţi un arc de

cerc din punctul D, până intersectează dreapta AB în
punctele C şi E. Apoi din punctele C şi E, cu o deschidere
de compas arbitrară, se duc două arce de cerc care se
intersectează în punctul F. Unind cu o dreaptă punctele F
şi D, se obţine perpendiculara (formează un unghi drept cu
dreapta AB).
Figura 2
Pag. 40/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Coborârea unei perpendiculare dintr-un punct dat, A pe o dreaptă, BC (Fig.3)
Din punctul A, descrieţi un arc de cerc, astfel încât acesta

să intersecteze dreapta BC în două puncte D şi E. Apoi
din punctele D şi E, cu o deschidere de compas arbitrară,
se duc două arce de cerc care se intersectează în punctul
F. Unind punctul A cu punctul F obţinem perpendiculara
pe dreapta dată, BC.
Figura 3
 Ridicarea unei perpendiculare din capătul unei drepte date, AB (Fig. 4)
Din punctul A, cu o deschidere de compas arbitrară,se

descrie un arc de cerc până la intersecţia cu dreapta AB în
punctul C. Cu aceeaşi deschidere de compas, din punctul
C se duce arcul AD care se intersectează cu primul arc de
cerc în punctul D. Uniţi cu o dreaptă înclinată punctul C cu
D, astfel încât capătul dreptei să depăşească poziţia
punctului A. Din punctul D, cu deschiderea de compas DC,
se duce un arc de cerc până intersectează dreapta
înclinată, în punctul E. Unind punctul A cu punctul E, se
Figura 4
obţine perpendiculara AE, în capătul dreptei date AB.
 Construirea unei drepte paralele (Fig. 5)
Pentru a duce din punctul A o dreaptă paralelă

cu dreapta dată, CD, trebuie să aşezaţi un
echer pe o riglă, astfel încât muchia superioară
a acestuia să se aşeze pe linia CD. Se
deplasează echerul pe riglă (ca în desenul
alăturat) până când muchia lui superioară trece
prin punctul A. Linia AB va fi paralelă cu linia
Pag. 41/154
CD.
Figura 5

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3.3.2 UNGHIURI
 Construirea unui unghi egal cu un unghi dat (Fig.6)
Pe dreapta MN, construim un unghi egal cu unghiul
AOB astfel: din punctul O al unghiului AOB se
descrie un arc de cerc, cu raza arbitrară R, arcul ED,
în interiorul unghiului dat. Fără să se schimbe
deschiderea compasului, se mută vârful acestuia în
punctul O, de pe dreapta MN şi se descrie cu
aceeaşi rază R, un arc de cerc ce intersectează
dreapta MN în punctul F. Apoi se aşează vârful
compasului în puntul E, de pe unghiul dat şi se dă
compasului o deschidere R1, egală cu distanţa dintre
punctele D şi E. Cu aceeaşi deschidere a
compasului, din punctul F, de pe dreapta MN, se
descrie un alt arc de cerc, care intersectează arcul
dus anterior în punctul G. Unind, cu o dreaptă,
punctul G cu punctul O, se obţine unghiul GOF, egal
Figura 6
cu unghiul AOB.
 Construirea unui unghi drept, pe o dreaptă dată, când se dă vârful unghiului
(Fig.7)
Se iau trei segmente de dreaptă ale căror lungimi
formează numeric raportul 3 ; 4 ; 5, adică lungimea
unui segment este egală cu 3 cm, a altuia cu 4 cm şi a
celuilalt cu 5 cm. Pentru a construi un unghi drept pe
dreapta MN, din punctual O, se marchează segmentul
OA, egal cu trei segmente egale de lungime arbitrară;
din punctul O se descrie un arc de cerc ab, de raza R1,
egal cu patru astfel de segmente, apoi se
intersectează acest arc de cerc cu alt arc de cerc cd,
dus din punctul A, cu raza R2, egală cu cinci astfel de
segmente. Aceste arce se intersectează în punctul C.
Figura 7
Unind punctul C cu O, printr-o dreaptă CO, se obţine
unghiul drept COA.
 Împărţirea unui unghi dat în două părţi egale (Fig.8)

Pag. 42/154
Cu o deschidere oarecare de compas, din vârful O al

unghiului AOB se descrie un arc de cerc, care
intersectează laturile unghiului în punctele D şi E. Din
punctele D şi E, ca centre, cu raze egale, mai mari
decât jumătatea distanţei dintre punctele D şi E, se
duc arce de cerc şi se marchează punctul lor de
intersecţie cu F. Dreapta BF împarte unghiul AOB în
două părţi egale. Dreapta care împarte unghiul în
Figura 8 două părţi egale se numeşte bisectoarea unghiului.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Împărţirea unui unghi drept AOB în trei părţi egale (Fig.9)
Din punctul O se duce un arc de cerc cu o rază

oarecare; arcul intersectează laturile unghiului în
punctele C şi D. Cu aceeaşi rază, din punctul C şi D, ca
centre, se intersectează arcul CD, în punctele E şi F.
Prin unirea punctelor E şi F cu punctul O, prin dreptele
EO şi FO, unghiul AOB se împarte în trei părţi egale.
Figura 9
3.3.3 POLIGOANE
 Construirea unui triunghi oarecare, când se dau trei laturi a,b,şi c (Fig.10)
Pe o dreaptă oarecare MN, se ia un

segment BC, egal cu a. Din punctele B şi
C se descriu arce de cerc cu raze egale,
respectiv cu laturile b şi c ale triunghiului.
Punctul de intersecţie A al acestor arce va
fi cel de-al treilea vârf al triunghiului căutat.
Figura 10
 Construirea unui triunghi isoscel, când se dă baza egală cu segmentul a şi

înălţimea egală cu segmentul b, (Fig.11 )
Pe o dreaptă oarecare MN, se desenează segmentul BC,

egal cu segmentul a. Se duce o perpendiculară prin
Pag. 43/154
mijlocul segmentului BC şi se trasează pe aceasta,

începând din punctul C, înălţimea b. Unind punctul A,
determinat anterior, cu punctele B şi C, prin linii drepte, se
obţine triunghiul isoscel căutat.
Figura 11

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Construirea unui hexagon (Fig.12 )
Pe o linie dreaptă se marchează segmentele de dreaptă

egale AO şi OB. Dintr-un punct O, ca centru, se duce un
cerc cu rază r, egală cu AO. Apoi, din punctele A şi B se
duc, cu aceeaşi rază, r, două arce de cerc, CD şi EF.
Unind punctele A, B, C, D, E, F, se obţine un hexagon
regulat.
Figura 12
 Construirea unui octagon (Fig.13 )
Se construieşte un pătrat ABCD. Se duc două drepte

perpendiculare care se intersectează, FH şi GE, prin
mijloacele laturilor AB şi BC. Apoi, succesiv, din punctele
A, B, C, D se duc patru arce de cerc, ce trec prin punctul
de intersecţie al perpendicularelor şi intersectează laturile
pătratului. Unind punctele de intersecţie cu drepte, se
obţine un octagon.
Figura 13
3.3.4 CERCUL
Cercul este o curbă închisă, ale cărei puncte succesive sunt situate la aceeaşi
distanţă, egală faţă de centru. Dacă se desfăşoară cercul sub forma unei linii drepte,
atunci lungimea acestei linii va fi egală, în toate cazurile, cu 3,14 diametre ale
cercului desfăşurat. Rezultă că L (lungimea cercului), va fi egală cu diametrul cercului
înmulţit cu 3,14.
Pag. 44/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Analizând cercul din Fig. 14, identificăm următoarele

elemente caracteristice:
 -raza cercului;
 -diametrul cercului;
 -circumferinţa cercului;
 -coarda de cerc;
 -arcul corzii de cerc;
 -sectorul de cerc;
 -arcul sectorului de cerc.
Figura 14
Costrucţii geometrice
 Împărţirea cercului în părţi egale (Fig.15)
Se unesc capetele arcului prin dreapta (coarda) AB; din

punctele A şi B, cu o rază oarecare R (mai mare decât
jumătatea arcului AB), se duc două arce de cerc, care se
intersectează în punctul C. Punctul C se uneşte printr-o
dreaptă cu centrul cercului O. Dreapta OC este
perpendiculară pe AB în punctul D, care împarte arcul în
Figura 15
 Împărţirea arcului AB al unui cerc, cu centrul în punctul O, în două părţi egale

(Fig.16)
Pag. 45/154
Diametrul AB, dus prin mijlocul coardei CD, este

perpendicular pe această coardă şi împarte arcul ei în
Figura 16

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Construirea elipsei când se dă axa mare, AB şi axa mică, CD (Fig.17)

Construcţia începe cu ridicarea a două axe
perpendiculare în punctul O. Segmentele OA = OB şi
OC = OD; acestea sunt egale, de asemenea, cu
jumătate din axa mare şi respectiv cu jumătate din
axa mică a elipsei. Cu o deschidere de compas egală
cu segmentul OA, respectiv OC, se construiesc două
cercuri ajutătoare, cu centrul în punctul O. Pentru o
precizie ridicată în desenarea elipsei, se împart cele
două cercuri concentrice într-un număr cât mai mare
de părţi egale. În cazul de faţă, se împart cercurile
concentrice în 12 părţi egale, apoi se duc raze prin
punctele de diviziune determinate. Prin punctul de
intersecţie al fiecărei raze cu cercul mare (punctele
Figura 17 1,2,3,…) se duce câte o paralelă la axa mică, iar prin
punctul de intersecţie cu cercul mic, câte o paralelă la
axa mare. Punctele de intersecţie ale acestor drepte
paralele, cu axa mică şi axa mare, sunt punctele care
desenează elipsa.
3.4 DESFĂŞURATELE FIGURILOR GEOMETRICE ÎN SPAŢIU
 Desfăşurata piramidei (Fig.18)

Se construieşte vederea
laterală şi vederea de sus a
piramidei cu muchia de
lungime a.
Din punctul marcat cu O,
situat în vederea de sus a
piramidei, se descrie arcul de
cerc EF. Ridicaţi o
perpendiculară din punctul F
până intersectează baza
piramidei în punctul G.
Alături desenaţi un arc de
cerc cu raza OG, pe care se
Pag. 46/154
marchează lungimile laturilor

bazei piramidei, obţinându-se
punctele H, I, K, L, M. Uniţi
punctul O cu punctele
determinate anterior,
Figura 18 obţinând astfel desfăşurata
suprafeţei laterale a
piramidei regulate OHIJKLM.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Desfăşurata trunchiului de piramidă cu bazele neparalele (Fig 19)

Se construieşte vederea
laterală şi vederea de sus a
piramidei.
Din punctul marcat cu O, situat
în vederea de sus a piramidei,
se descrie arcul de cerc BE.
Ridicaţi o perpendiculară din
punctul E, până intersectează
baza piramidei în punctul F.
Uniţi punctul F cu vârful
piramidei O. Alături, desenaţi
un arc de cerc cu raza OF, pe
care se marchează lungimile
laturilor bazei piramide (b),
obţinându-se punctele B, C, D,
A, B. Uniţi punctul O cu
punctele determinate anterior.
Figura 19 Din punctul O puneţi măsurile
OK=MB, respectiv OI=OL.
Unind punctele M,K,I,L,M se
obţine desfăşurata trunchiului
de piramidă BCDABMLIKMB.
 Desfăşurata conului (Fig 20)
Se construieşte vederea laterală şi

vederea de sus a conului, ca în Fig.20- a.
Dintr-un punct oarecare O, se descrie un
arc de cerc BC, cu raza R, şi cu lungimea
egala cu D (Fig.20- b).
Pag. 47/154
Adaugând dimensiunea necesară pentru

falţ, se obţine desfăşurata suprafeţei
laterale a conului OC'B.
Figura 20

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Desfăşurata trunchiului de con (Fig 21)
Se construieşte vederea laterală şi

vederea de sus a conului OCD, ca în
Fig.21- a, care se intersectează cu un
plan prin punctele BA.
Alături, dintr-un punct oarecare O, se
construiesc două arce de cerc
concentrice DC şi AB, unul cu raza mare
D/2 şi celălalt cu raza mica d/2, şi cu
lungimile egale cu D şi respectiv cu d
(Fig.21- b). Unim punctele D şi C cu O .
Adăugând dimensiunea necesară pentru
falţ, se obţine desfăşurata suprafeţei
laterale a trunchiului de con A,D,C,B.
Figura 21
GRILĂ DE EVALUARE
Nr.crt. ÎNTREBĂRI PUNCTAJ
1pct.
1. Calculaţi aria (S) şi diagonala (d) a unui pătrat cu latura( a) de 0,5 metri. 0,6pct.
Se dau următoarele; baza b şi înălţimea h a unui dreptunghi; scrieţi formula pentru a
2. 0,4pct.
afla suprafaţa S a dreptunghiului.
3. Aflaţi înălţimea h a unui paralelogram, ştiind suprafaţa S = 0,75 şi baza b de 0,5 m. 0,6pct.
Pag. 48/154

suma unghiurilor interne într-un triunghi este de
4. 0,5pct.

orice triunghi are înălţimea perpendiculară pe o latura
5. orice triunghi are înălţimea perpendiculară pe latura care este bază 0,8pct.
orice triunghi are înălţimea perpendiculară în mijlocul laturi de bază

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Calculaţi aria (S) a unui triunghi cu latura de bază (b) de 0,5 metri şi înălţimea(h) de 0,8
6. 0,8pct.
metri.
Dacă (a) şi ( b) sunt laturile unui trapez şi (h) înălţimea, scrieţi formula de calcul a
7. 0,9pct.
suprafeţei (S) a trapezului.
latura hexagonului este egală cu raza cercului circumscris
8. 0,9pct.
latura hexagonului este egală cu raza cercului înscris
0,6 pct.
9. Scrieţi formula de calcul a suprafeţei hexagonului.
10. Care este valoarea constantei ? 0,3pct.

11. Calculaţi aria cercului cu rază (r) de 1,5 m 0,7pct.
arcul de cerc este o porţiune din lungimea cercului
12. arcul de cerc este egală cu raza cercului 0,6pct.

Scrieţi formula de calcul a suprafeţei inelului circular , apoi calculaţi suprafaţa,
13. 0,8pct.
cunoscând (r) = 2m şi (R)= 3,5 m.
14, Care este formula de calcul a volumului unui cilindru ? 0,8pct.
15. Scrieţi formula de calcul a volumului unui con. 0,6pct.
1. S= 2,5 , d= 1,4114a =0,705 m
2. S = bh
3. h= 0,5 m
4. a)= F;b)=A;c)= F
5. a)= F;b)= A;c)= F
6. S= = 0,2
ab
S h
7. 2
8. a)= A;b)= F
9. S=3R²√3/2
10. = 3,142
11. S  r  7.06m2
2
Pag. 49/154
12. a)= A;b)= F

13. S = ( - ) = 3,142 ( 3,5 -2 ) =4,71
14. V  R h
2
1
V  r 2h
15. 3

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 4
MATERIALELE UTILIZATE ÎN LUCRĂRI DE TINICHIGERIE
În condiţiile dezvoltării şi schimbării rapide a tehnologiilor de fabricaţie, producătorii

realizează o gamă foarte variată de materiale care pot fi utilizate în lucrările de
tinichigerie. Alegerea materialului este determinată de mai mulţi factori:
 Rezistenţa, durabilitatea materialului, înţeleasă ca durata de timp în care
construcţia poate fi folosită în stare bună, cu cheltuieli de întreţinere normale;
 Costurile asumate şi estetica materialelor, factori subiectivi, determinaţi
de preferinţa beneficiarului.
Astfel, cea mai bună alegere a materialului se va face în funcţie de condiţiile impuse
de proiect şi de exigenţele beneficiarului.
Folosirea raţională, eficientă a materialului depinde, în exclusivitate, de “arta”
punerii în operă a acestuia. Materialul trebuie folosit la maximum, fără pierderi,
alegându-se judicios soluţia, în urma consultării proiectului, a măsurătorilor pe teren
şi a calculelor riguroase.
Lucrările de tinichigerie în construcţii impun:
 cunoaşterea tipurilor de materiale folosite în construcţii;
 caracteristicile principale ale acestora;
 tehnologia de execuţie.
Respectarea tehnologiei de prelucrare şi îndemânarea executantului vin în
întâmpinarea oricărei nevoi constructive, indiferent de cerinţele de ordin funcţional,
ale durabilităţii sau ale aspectului.
Materialul de bază utilizat în lucrări de tinichigerie este tabla subţire ( 0.25 – 1.2 mm).
Tabla subţire poate fi:
 de oţel, de aluminiu şi aliajele lui;
 de cupru şi aliajele lui;
 de inox aliat;
 de zinc aliat cu titan etc.
Tablele subţiri pot fi clasificate, în funcţie de duritatea lor, în următoarele categorii:
1. tablă plană dură;
Pag. 50/154
2. tablă semidură;
3. tablă moale.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
4.1 TABLA PLANĂ DURĂ

 Tabla de oţel neagră
Tabla neagră de oţel se utilizează în
construcţii, pentru diverse confecţii
metalice: tubulaturi, panouri, împrejmuiri,
protecţii pentru conductele de transport,
cutii de protecţie a aparaturii, piese de
mobilier pentru atelier / şantier. În lucrările
de tinichigerie curente, se impune utilizarea
acestui tip de material pentru lucrări mai
puţin pretenţioase, supuse la variaţii de
temperatură (coşuri de fum) sau cu
destinaţie temporară. Pentru protejarea
suprefeţelor supuse oxidării în contact cu
mediul înconjurător, confecţiile metalice se
acoperă cu vopseluri sau cu materiale care
să permită apoi executarea altor lucrări
speciale.
Caracteristici tehnice
Conţinut de carbon între 0.5% şi 1.4 %
Grosimea materialului 0.3 – 1.00 mm
Temperatura de lucru începând de la - 5
Rezistenţa la rupere 140/280 N/
Lăţimi fabricate 1000,1250,1500.
Livrare rulouri, benzi şi foi
 Tabla de oţel zincat

Datorită rezistenţei la intemperii, tabla
zincată se utilizează în construcţii, pentru
lucrări de protejare împotriva infiltraţiilor :
învelitori, elemente de tinichigerie impuse de
proiecte în construcţii, garaje, magazii,
Pag. 51/154
panouri publicitare, împrejmuiri, plăci

indicatoare, diverse elemente de protecţie a
conductelor pentru transport de lichide şi ale
tubulaturilor de ventilaţii etc.
Fiind uşor deformabilă, fară să se distrugă
stratul protector, tabla de oţel zincată se utilizează curent în producerea panourilor
de tablă cutată, în realizarea acoperişului fălţuit manual sau mecanic.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Conţinut de carbon între 0.5 şi 1.4 %
Grosimea stratului de zinc Z (gr/ ): 100, 140, 150, 180, 200, 225, 275, 350
Elongaţia 26 % - 40 %
Temperatura de lucru începând de la - 5
Rezistenţa la rupere 140/300 N/
Livrare rulouri, benzi şi foi
 Tabla de oţel zincat acoperit (vopsit)

Acoperirea materialelor (vopsirea) se realizează printr-un proces tehnologic
industrial, în etape succesive.
Pag. 52/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Conţinut de carbon între 0.2 şi 0.5 %
Elongaţia între 26 % - 40 %
Temperatura de lucru Între -10 °C şi + 30°C
Rezistenţa la rupere 180 N/
Lăţimi de fabricare 1000,1250,1500.
Livrare rulouri, benzi şi foi.
Folosind tabla plană subţire zincată şi vopsită, producătorii pun la dispoziţia

utilizatorilor următoarele produse destinate construcţiilor:
 Tablă plană pentru elemente de tinichigerie;
 Panouri de tablă ondulată SINUS;

 Panouri de tablă cutată cu diverse profile; Pag. 53/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Panouri de ţigle metalice cu diverse profile;
 Panouri de tablă zincată acoperită cu

granule ceramice.
Caracteristicile tehnice ale fiecărui produs sunt diferite, în funcţie de producător,

specifice deci fabricantului de material.
4.2 TABLA PLANĂ SEMIDURĂ
Modificând conţinutul de carbon din compoziţia oţelului, producătorii au obţinut un
oţel carbon semidur. Acesta este utilizat la fabricarea unui material care face
trecerea dintre tabla dură şi tabla moale şi este curent folosit în realizarea lucrărilor
fălţuite manual sau mecanic, cu utilaje specializate pentru acest tip de operaţii. Tabla
plană semidură se foloseşte cu succes la lucrări cu tablă plană dură, dar şi la unele
lucrări cu tablă plană moale.
Conţinut de carbon între 0.2 % şi 0.5 %
Elongaţia 26 % - 40 %
între -10 °C şi + 30°C
Pag. 54/154
Temperatura de lucru
Rezistenţa la rupere 180 N/

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
4.3 TABLA PLANĂ MOALE

Acest material este recomandat atât pentru confecţionarea elementelor de
tinichigerie în construcţii cât şi pentru realizarea de învelitori fălţuite. Indiferent de
structura de rezistenţă a acoperişului, învelitoarea cu tablă plană semidură sau
moale fălţuită ajută la rigidizarea acoperişului, făcându-l rezistent la acţiunea
fenomenelor meteo agresive.
Avantajele oferite de tabla plană moale sunt: aspect estetic; rezistenţă mecanică
deosebită; rezistenţă la foc; durată mare de viaţă; reciclabilă în totalitate; domeniu
vast de utilizare.
 Tabla prevopsită din oţel aliat galvanizat
Materia primă de bază este oţelul zincat la cald (100- 300 g Zn/m2), pe ambele feţe,
produs unic prin elasticitate, plasticitate şi calitatea acoperirii.
Conţinut de carbon între 0.2 % şi 0.5 %
Grosimea materialului 0.6 ±0.06 mm
Elongaţia 34 %
Dilataţia termică 1 mm/
Temperatura de lucru Între -10 °Cşi + 30°C
Rezistenţa la rupere 150-250N/
Lăţimi fabricate 670 mm
Tabla plană pentru fălţuit este recomandată pentru acoperişuri cu pantă minimă de
Pag. 55/154
3.5°.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Tabla de cupru
Tabla de cupru este recomandată pentru:

 realizarea elementelor de tinichigerie
specifice lucrărilor în construcţii;
 realizarea de învelitori pentru case
rezidenţiale;
 realizarea de învelitori pentru obiective
de patrimoniu;
 recondiţionări de diverse acoperişuri.
Grosimea materialului 0.45 – 2 mm / ±0.02mm
Elongaţia 8%
Dilataţia termică 0.000024 / 1
Rezistenţa la rupere 240-300 N/
Lăţimi fabricate 1000 – 1250 mm
 Tabla titan- zinc
Datorită compoziţiei chimice, acest material este

recomandat în construcţii, pentru confecţionarea
elementelor de tinichigerie sau pentru realizarea
casetelor ornamentale pentru faţade. Cu un real
succes, acest material este folosit la realizarea
de acoperişuri din fâşii lungi, oferind învelitorilor,
pe lângă siguranţa în exploatare, rezistenţă în
timp şi o estetică deosebită.
Pag. 56/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Grosimea materialului 0.65; 0.7; 0.8; 1.0 mm
Elongaţia 45%
Dilataţia termică 0.022 mm / m°C
Rezistenţa la rupere min 150 N/
Lăţimi fabricaţe 1000 mm
 Tabla de inox austenitic

Deşi oţelul inox este foarte greu de prelucrat pe
şantiere, fără o tehnologie specifică,
producătorii au reuşit, prin aliere cu alte
materiale, să obţină un material inoxidabil, dar
şi cu proprietăţi de maleabilitate deosebită.
Inoxul austenitic este folosit atât la închideri
etanşe şi ornamentale cu elemente de
tinichigerie, cât şi la realizarea de învelitorilor
fălţuite.
Grosimea materialului 0.5; 0.6; 0.7; 0.8; 1.0 mm
Elongaţia 45 %
Dilataţia termică 0.000014 / 1
Rezistenţa la rupere min 540-750 N/
Lăţimi fabricate 1000, 1250 mm
Pag. 57/154
4.4 AMBALARE, TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

Ambalarea semifabricatelor, vopsite sau nu, este făcută:
 în conformitate cu cerinţele specifice pentru ambalarea elementelor de
tinichigerie prelucrate în ateliere specializate;
 în role, benzi şi foi, în cazul materiei prime.
Livrările răspund cerinţelor specifice cu privire la:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 protecţia împotriva deteriorării;

 protejarea de murdărire;
 protejarea de umiditate excesivă.
Rolele, foile de material şi elementele de tinichigerie prefabricate (în continuare
numite materiale) se depozitează în spaţiu închis, pe stativi, care conferă dedesubt
spaţiu pentru ventilare. Stivele se verifică periodic, pentru a evita umezeala sau
murdărirea.
IMPORTANT
 Depozitarea materialelor nu trebuie să depăşească patru luni de la data
livrării;
 Când sunt depozitate sau transportate la locul de prelucrare, materialele
vor fi aşezate pe suporţi din lemn;
 Materialele trebuie transportate în stare uscată, cu ajutorul utilajelor de
ridicat conforme cu cerinţele specifice pentru transport;
 Asiguraţi o ventilaţie corespunzătoare a spaţiului de depozitare, pentru a
evita formarea condensului; faceţi verificări periodice în acest sens;
 În cazul în care materialul trebuie depozitat în aer liber, se improvizează
un schelet de lemn care se acoperă cu o folie impermeabilă sau cu o
prelată, asigurându-se dedesubt spaţiu pentru ventilare. Se verifică
periodic;
 Atunci când materia primă este scoasă din locul de depozitare, rolele
sunt ridicate cu atenţie, fără a fi trântite sau lovite.
Excesul de umiditate, în spaţiile de depozitare, poate favoriza apariţia

coroziunii
Procesul de coroziune poate să apară deoarece straturile de acoperire nu sunt, în
general, suficient de compacte pentru a preveni pătrunderea apei. Dacă rolele de
material sau elementele de tinichigerie sunt stocate pentru o perioadă mai lungă de
timp în condiţii de umiditate, apa poate penetra prin acoperirea materialului şi poate
declanşa procesul de coroziune al stratului de zinc, prin pilă galvanică. În etapa de
început a acestui proces de coroziune apar mici umflături în startul de acoperire, apoi
procesul de separare a straturilor de acoperire se extinde pe suprafeţe mai mari.
Pag. 58/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
Factorii care determină alegerea materialului sunt:
Durabilitatea materialului
Costurile asumate
1. 0,9 pct.
Dimensiunile materialului la livrare
Estetica materialelor

În funcţie de duritate, materialele folosite pot fi:
Tablă plană dură
Tablă plană striată
2. 0,6pct.
Tablă plană semidură
Tablă plană moale

Tabla plană dură se fabrică în următoarele variante:
Tablă neagră de oţel
3. 0,6pct.
Tablă de oţel zincat
Tablă de oţel zincat acoperit
Tablă de oţel simplă
4. Cum pot fi protejate suprafeţele tablei negre de oţel supuse oxidării? 0,4pct.
5. Care este conţinutul de carbon al tablei negre de oţel? 0,4pct.
Tabla de oţel zincată se utilizează pentru:
lucrări de protejare împotriva infiltraţiilor.
învelitori
6. 0,8pct.
Elemente de tinichigerie
Panouri de tablăcutată

Pag. 59/154
7. Cum poate fi ambalată, spre livrare, tabla de oţel zincat? 0,4pct.

8. Cum se realizează acoperirea tablei de oţel zincat? 0,4pct.
Temperatura la care poate fi prelucrată tabla de oţel zincat acoperit este de :
9. Între -10 °Cşi + 30°C 0,6pct.
Între -5 °Cşi + 40°C
Produsele din tablă plană subţire zincată şi acoperită pe care producătorii le
10. 0,6pct.
pun la dispoziţia constructorilor sunt:
Tablă plană pentru elemente de tinichigerie

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Panouri de tablă ondulată SINUS

Panouri de tablă cutată cu diverse profile

11. Cum obţin producătorii tabla plană semidură? 0,4pct.
Grosimea tablei plane este:
0,5 mm
12. Între 0,25 şi 1,2 mm 0,6pct.
Între 0,40 şi 1,7 mm

Care sunt calităţile pentru care tabla moale de oţel zincat la cald este un
13. 0,6pct.
material deosebit ?
14. Precizaţi care este rezistenţa la rupere a tablei moale de oţel zincat? 0,9 pct.
Dilataţia termică a tablei de cupru este de:
0. 0024 / 1 m2
15. 0,4pct.
0.000024 / 1 m2
0.000026 / 1 m2
Materialele pot ramâne depozitate:
16. 4 luni de la data livrării 0,4 pct.
1 an de la data livrării
6 luni de la data livrării
1. a) = A; b) = A; c) = F; d) = A.
2. a) = A; b) = F c) = A; d) = A.
3. a); b); c)
4. Prin acoperire cu vopsele sau cu materiale care să permită apoi
executarea unor lucrări speciale.
5. Între 0.5 si 1.4 %
6. a) = A; b) = A; c) = A ;d) = A.
7. rulouri şi foi
8. printr-un proces tehnologic industrial, în etape succesive
9. a).
10. a) = A; b) = A; c) = A.
Pag. 60/154
11. Prin modificarea conţinutului de carbon din compozitia oţelului carbon.

12. a) = F; b) = A; c) = F.
13. Prin elasticitate, plasticitate şi calitatea acoperirii.
14. 150-250N/mm2
15. a) = F; b) = A; c) = F.
16. a).

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
RECAPITULARE
Tipuri de table
 TABLA PLANĂ DURĂ
 tablă neagră de oţel;
 tablă de oţel zincat;
 tablă de oţel zincat acoperit (vopsit);
 TABLA PLANĂ SEMIDURĂ
 TABLA PLANĂ MOALE

 tabla prevopsită din oţel aliat galvanizat;
 tabla de cupru;
 tabla titan zinc;
 tabla de inox austenitic.
Pag. 61/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 5
SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE FOLOSITE ÎN LUCRĂRI DE
TINICHIGERIE
În vederea executării lucrărilor de tinichigerie în construcţii, sunt necesare scule de
mână performante şi în stare bună, pentru ca lucrătorul să aibă astfel toate condiţiile
să-şi pună în practică cunoştinţele şi priceperea de care este capabil.
Capitolul prezintă sculele de mână şi electrice necesare, operaţiile care se pot
efectua cu ajutorul acestora şi tipuri de lucrări realizabile. Aceste scule pot fi
clasificate astfel:
1. Instrumente pentru măsurat;
2. Instrumente pentru trasat pe table subţiri;
3. Scule de mână pentru tăierea şi finisarea tablelor subţiri ;
4. Scule de mână pentru îndoirea şi cositorirea tablelor subţiri;
5. Dispozitive pentru prelucrarea tablei plane fălţuite ;
6. Utilaje de şantier şi de atelier.
Pag. 62/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
1. Instrumente pentru măsurat
Metrul articulat
Metrul este fabricat din lamele subţiri de lemn sau
metal, articulate. Pe suprafaţa fiecărei lamele sunt
trasate diviziuni în milimetri , centimetri şi decimetri.
Cu metrul articulat se măsoară repere şi lungimi,
fiind considerat un instrument de măsurare cu
precizie.
Rigla din oţel gradată

Acest instrument este folosit în desen tehnic şi/sau
construcţii, pentru măsurarea şi trasarea pieselor
mici, în vederea execuţiei. Pe suprafaţa riglelor sunt
trasate diviziuni în milimetri, centimetre şi decimetre.
Sunt fabricate cu lungimi de 300, 500,1000 de
milimetri, fiind considerate instrumente pentru
măsurare cu precizie.
Ruleta Ruleta este folosită pentru măsurarea şi

transpunerea lungimilor până la 30 de metri. Pe
suprafaţa benzii de oţel sunt trasate diviziuni în
milimetri, centimetri, decimetri şi metri. Pot avea
diferite lungimi: 2 m, 5m, 8m,10m. Pentru lungimi
mai mari de 10 m se foloseşte ruleta cu bandă de
naylon.
Telemetrul
Instrument de măsură cu rază laser, cu precizie în
măsurarea lungimilor de până la 70 de metri. Având
funcţii precum: măsurare continuă, măsurare
indirectă, funcţia de adunare şi de scădere,
utilizarea lui în construcţii duce la economie
Pag. 63/154
substanţială de timp.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Compas distanţier
Instrument cu mare precizie în măsurarea lungimilor

şi dimaetrelor şi în transpunerea acestora, în
vederea trasării pieselor destinate lucrărilor de
tinichigerie în construcţii.
Şubler
Instrument de mare precizie, pentru măsurarea şi
transpunerea lungimilor măsurate, în vederea
trasării pieselor, cu o precizie de 0,1 milimetri.
Şublerul se utilizează la măsurarea grosimilor de
material, diametrelor interioare şi exterioare ale
pieselor mici.
Nivela raportor
Instrument de precizie, pentru măsurarea unghiurilor

de înclinaţie în raport cu o bază orizontală. Pentru
măsurarea unui unghi de înclinaţie oarecare, se
aşază braţul (1) pe acest plan şi se roteşte braţul (2)
până ce bula de aer se stabilizează precis în
mijlocul marcat al tubului de sticlă (3).
2. Instrumente pentru trasat piese din table subţiri
Echerul raportor
Instrument de precizie, pentru măsurarea şi trasarea
unghiurilor. Compus din raportor divizat din grad în
Pag. 64/154
grad (1) şi din braţul rotativ cu ac indicator(2), poate

fi fixat în poziţia dorită, cu ajutorul piuliţei (3).
Raportorul se foloseşte pentru măsurarea şi
trasarea unghiurilor de la 0 la 180 0

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Compasul pentru trasat

Instrument de precizie, folosit pentru preluarea
cotelor de pe rigle şi transpunerea acestora, prin
zgâriere, pe metal. Folosit în general pentru
trasarea discurilor din tablă cu diametre relativ mici
şi la trasarea diferitelor cote tehnologice.
Echerul
Echerul este folosit la măsurarea cu precizie şi la
trasarea unghiurilor drepte sau a unghiurilor
ascuţite, înfuncţie de formatulîn care sunt fabricate.
Folosit împreună cu rigla metalică şi raportorul,
poate servi la trasarea liniilor paralele sau a liniilor
înclinate sub diferite unghiuri.
Vinclu cu talpă
Instrument de precizie,folosit la trasarea liniilor
perpendicular pe o latură a semifabricatelor. Se
fabric în trei variante: cu unghiul de 900 , cu unghiul
de 450sau de300.
Ac şi creioane de trasat Instrumente de precizie din oţel tratat sau tip pix cu
vârful din carbon, utilizate la trasarea prin zgâriere a
pieselor din tablă de oţel. Pentru materialele
neferoase şi materialele acoperite prin vopsire, sunt
utilizate creioane speciale de trasat. Reperele
trasate trebuie executate dintr-o singură trecere cu
instrumentul de trasat, pentru a obţine marcaje
clare.
Trasator de cote fixe

Pag. 65/154
Instrument de precizie, pentru lucrări de tinichigerie,

din oţelinoxidabil, cu gradaţii exacte pe ambele feţe,
din 5 în 5 mm, până la 100 mm. Trasează, prin
zgâriere, suprafaţa de tablă,
marcânddimensiuneaaleasă. Reperelet rasate
trebuie executate dintr-o singură trecere cu
instrumentul de trasat, pentru a obţine marcaje
clare.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Punctatorul
Instrument de precizie, utilizat la marcarea punctelor

de intersecţie al trasajelor pe metal, a semnelor
pentru executat găuri, decupări etc. Vârful
trasatorului se poziţionează în punctul determinat
anterior, apoi este lovit cu ciocanul, marcând astfel
punctul cu precizie.
Marcatorul cu fir cretat
Instrument de precizie, de trasat cu fir cretat,

protejat de o carcasă din aluminiu, rezistentă la şoc.
Utilizat frecvent în activitatea de trasare,
premergătoare montajului final.
Poate fi folosit şi ca "fir cu plumb".
Furtun de nivel
Instrument de precizie, format dintr-un furtun şi două

tuburi transparente, marcate milimetric, fixate la
capetele furtunului. Sistemul este umplut cu un
lichid, de obicei apă, funcţionând pe principiul
vaselor comunicante. Este folosit în construcţii, la
trasarea cotelor 0.0 (zero).
Pag. 66/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3. Scule de mână pentru tăierea şi finisarea tablelor subţiri
Foarfecă manuală pentru tăieri

drepte
Are partea activă de 100 mm, este folosită pentru
croirea dreaptă, a colilor de tablă plană şi la
debitarea, pe direcţia longitudinală, a panourilor
profilate. Se fabrică în varianta de tăiere pe stânga
sau pe dreapta.
Foarfecă manuală combinată

(stânga, dreapta) pentru tăieri
drepte Folosită în prelucrarea elementelor de tinichigerie,
înaintea punerii lor în operă. Datorită manevrabilităţii
ridicate, aceste foarfeci sunt recomandate pentru
tăierea razelor mari sau pentru debitarea panourilor
de tablă profilată, pe direcţia transversală. Se
fabrică în varianta de tăiere pe stânga sau pe
dreapta.
Foarfecă manuală articulată

pentru tăiat tablă
Construite cu dublă articulare, aceste foarfeci pot
tăia, cu efort minim, marginile elementelor de
tinichigerie fălţuite pentru rigidizare şi table subţiri cu
grosimi cuprinse între 0,1 si 1 milimetru. Se fabrică
în varianta de tăiere pe stânga sau pe dreapta.
Foarfecă manuală universală

Pag. 67/154
Este folosită pentru tăieri drepte şi curbe, dând

posibilitatea utilizatorului să facă decupări exacte,
pe o coală de tablă, atât a diametrului interior, cât şi
a unui diametru exterior al pieselor circulare.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Foarfecă manuală de şantier

pentru tăieri drepte
Construită cu o parte activă mare (ex. 1 metru),
această foarfecă de şantier ajută tinichigiul să
croiască uşor şi repede colile de tablă trasate.
Debitează ştraifuri de tablă subţire, în vederea
execuţiei de elemente de tinichigerie. La utilizare,
trebuie amenajat un spaţiu suficient de mare, pentru
manevrarea materialelor.
Foarfecă electrică pentru tăiat

tablă subţire
Mecanismul de tăiere este acţionat de un motor
electric; este folosită pentru debitări, croiri de coli de
tablă plană, în condiţii de şantier, fiind transportabilă
la locul de muncă. Nu necesită spaţii special
amenajate, fiind portabilă şi uşor de mânuit.
Foarfecă electrică pentru tăiat

tablă prin poansonare - nibler
Mecanismul de tăiere prin poansonare este acţionat
de un motor electric; debitează tablă profilată pe
direcţia transversală, în condiţii de şantier, fiind
transportabilă la locul de muncă. Suprafeţele
prelucrate nu sunt uniforme, necesitând lucrări de
debitare pentru finisare, înainte de punerea
reperelor în operă.
Pila pentru finisat tăieturile

Pag. 68/154
După prelucrare, piesele folosite în construcţii

(traseele de climatizare sau de protejare a
conductelor) se vor ajusta cu pila pentru finisat
tăieturile, în vederea obţinerii de îmbinări fălţuite
corecte.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
4. Scule de mână pentru îndoirea şi cositorirea tablelor subţiri
Cleşti pentru îndoit şi închis falţul
Sunt folosiţi pentru lucrările de tinichigerie ce includ

operaţii de pregătire a elementelor profilate de
tinichigerie, înaintea punerii în operă a acestora. Cu
ajutorul lor se pot îndoi, reborda sau plia tablele
subţiri, în vederea executării corecte a lucrărilor de
tinichigerie. Pot avea diferite dimensiuni sau înclinaţii
la partea activă.
Patent cu fălci rotunde
În lucrările de tinichigerie în construcţii sunt situaţii în

care materia primă trebuie pliată zonal, în vederea
eliminării pericolului de infiltraţii. Patentul cu fălci
rotunde este folosit la plierea sau rotirea
semifabricatului, înaintea punerii în operă a acestuia.
Cleşte pentru desfăcut falţul
În montajul învelitorilor din tablă plană fălţuiţă, sunt

situaţii în care se desfac falţurile executate anterior.
Pag. 69/154
Cleştele este conceput astfel ca desfacerea falţurilor

longitudinal sau transversal să nu afecteze calitatea
suprafeţelor şi integritatea materialelor fălţuite.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Ciocan de plastic
Fabricat din plastic, ciocanul este folosit în lucrările

de tinichigerie ce includ operaţii manuale de fălţuire
transversală, longitudinală sau pe zone circulare.
Ciocan de lemn
Fabricat din lemn de esenţă tare, ciocanul de lemn

este folosit la executarea fălţuirilor longitudinale şi
transversale sau la protejarea străpungerilor prin
acoperiş cu elemente de tinichigerie fălţuite.
Recomandat pentru executarea fălţuirilor culcate.
Ciocan de tinichigerie cu vârf
Fabricat din oţel carbon de scule, este folosit în

lucrările de tinichigerie, pentru protejarea
conductelor care necesită arcuirea marginilor
rotunde, sau la fălţuirea manuală a elementelor de
tubulatură rotundă pentru ventilaţie.
Ciocan de tinichigerie standard
Fabricat din oţel carbon de scule, este folosit în

lucrările de tinichigerie pentru protejarea conductelor
care necesită netezirea suprafeţelor sau la fălţuirea
manuală a elementelor de tubulatură rotundă pentru
Pag. 70/154
ventilaţie.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Contrapiesă pentru fălţuire

manuală
Fabricată din oţel forjat, contrapiesa pentru fălţuire

se foloseşte în lucrările de tinichigerie la aplatizarea
falţurilor culcate, la formarea falţului simplu etc.
Prisme pentru fălţuire manuală

Fabricată din oţel forjat, prisma are două părţi,
calibrate la înălţimea de 25 mm, respectiv 35 mm.
Se fabric şi prisme din PVC, cu aceleaşi
caracteristici. Sunt utilizate, în operaţia de fălţuire
manuală, în realizarea lucrărilor de tinichigerie.
Nicovală cu două capete
Fabricată din oţel carbon de scule, cu suprafeţele

prelucrate prin lustruire, este folosită la falţuirea
manuală a elementelor de tubulatură rotundă pentru
ventilaţie.
Nicovală cu cap mare profilat
Fabricată din oţel carbon de scule, cu suprafeţele

prelucrate prin lustruire, este folosită la fălţuirea
manuală a elementelor de tubulatură pentru
ventilaţie rotunde sau a suprafeţelor plane curbe.
Pag. 71/154
Ciocan de cupru pentru cositorit
Are forme şi dimensiuni diferite. Împreună cu chitul

de cositorire, se foloseşte la cositorirea elementelor
zincate de tinichigerie.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
5. Dispozitive pentru prelucrarea tablei plane fălţuite
Dispozitiv de strâns în falţ simplu

Dispozitivul este recomandat pentru stângerea
manuală a falţului simplu, la placările cu tablă
prefălţuită, pentru acoperişuri cu învelitoare din tablă
plană fălţuită în fâşii lungi sau pentru orice lucrarea
de tinichigerie unde îmbinările materialelor se face
prin fălţuire.
Dispozitiv de strâns în falţ dublu
Dispozitivul este recomandat pentru stângerea

manuală a falţului dublu, la placările cu tablă
prefălţuită, pentru acoperişuri cu învelitoare din tablă
plană, fălţuită în fâşii lungi sau pentru orice lucrare
de tinichigerie unde îmbinările materialelor se face
prin fălţuire.
Dispozitiv de strâns în streaşină
Dispozitivul este recomandat pentru profilarea

manuală a tablei plane în streaşină, la placările cu
tablă prefălţuită, la acoperişuri cu învelitoare din
tablă plană, fălţuită în fâşii lungi sau la orice lucrare
de tinichigerie, unde îmbinările materialelor se face
prin fălţuire.
Dispozitiv de îndoit cârligele

sistemului de jgheaburi şi burlane
Construit cu un sistem de blocare pe o înclinaţie

Pag. 72/154
aleasă, dispozitivul ajută tinichigiul să realizeze

profilarea cârligelor necesare lucrării, la acelaşi
unghi de îndoire.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
6. Utilaje de şantier şi de atelier
Utilaj de prefălţuit a panourilor

lungi de tablă
Învelitorile confecţionate din fâşii lungi de tablă
plană, livrată în role, necesită o prelucrare de
prefălţuire, înainte de punerea în operă. Utilajul de
prefălţuit se foloseşte, în exclusivitate, pentru
profilarea panourilor de tablă subţire, cu tehnici de
fălţuire în falţ dublu.
Utilaj de închiderea falţului dublu
După asezarea şi fixarea în operă a panourilor

prefălţuite, se foloseşte utilajul de închis falţ dublu.
Închiderea mecanizată a falţului, la panourile
prefălţuite, duce la realizarea îmbinării în timp scurt
de execuţie, în mod corect şi sigur din punct de
vedere tehnologic.
Abkant de şantier pentru îndoit

table subţiri
Utilaj uşor transportabil în şantier, cu ajutorul căruia
tinichigiul confecţionează elemente de tinichigerie,
conform proiectului de arhitectură sau conform
detaliilor specificate de proiectant. Acest tip de utilaj
este dotat , de regulă, cu foarfecă pentru debitarea
colilor de tablă plană.
Virolă pentru roluit tabla subţire

Pag. 73/154
Utilaj uşor de transportat în şantier, cu ajutorul

căruia tinichigiul profilează, roluieşte tabla plană, în
vederea executării lucrărilor de protejare a
tubulaturilor de ventilaţii sau a altor lucrări de
tinichigerie.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Maşină de îndoit (bordat) margini
Utilaj uşor de transportat în şantier, cu ajutorul

căruia tinichigiul bordează piesele executate
anterior, în vederea conectării acestora prin fălţuire.
Utilajul poate fi echipat cu un batiu demontabil şi cu
un sistem circular de ghidare, pentru a realiza
bordurări de până la 800 mm în diametru.
Întreţinerea echipamentelor de lucru

Echipamentele de lucru (scule, unelte, dispozitive, maşini) trebuie să fie verificate,
conform procedurilor interne ale companiei, pentru menţinerea siguranţei în utilizarea
acestora, pe tot parcursul executării lucrărilor. Starea echipamentelor de lucru
(număr, diverse defecte) va fi verificată permanent, constatându-se, în acelaşi timp,
integritatea fizică a acestora, încadrarea în limite de uzură, încadrarea în normele de
securitate în muncă.
Procedurile de întreţinere a echipamentelor de lucru (curăţire uscată, frecare cu
peria, ascuţire, ungere, înlocuire consumabile) sunt aplicate în condiţii de siguranţă,
în locuri special amenajate, conform prescripţiilor tehnice specifice pentru menţinerea
duratei normale de lucru a echipamentelor, în conformitate cu indicaţiile
producătorilor.
Informarea asupra deteriorării/defectării echipamentelor de lucru se realizează în
timp util, personalului abilitat, pentru asigurarea continuităţii procesului de muncă.
Pag. 74/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos: 1pct.
Categoriile în care se pot clasifica sculele de mână pentru lucrările de
tinichigerie sunt:
Instrumente pentru măsurat
Instrumente pentru trasat piese din table subţiri
Scule de mână pentru tăierea şi finisarea tablelor subţiri
Scule de mână pentru îndoirea şi cositorirea tablelor subţiri
Dispozitive pentru prelucrarea tablei plane fălţuite

2. Enumeraţi patru dintre instrumentele de măsurat. 1,4pct.
3. Alegeţi variantele corecte de răspuns: 0,6pct.
Instrumentele de măsurat de mare precizie sunt:
şublerul
compasul distanţier
ruleta
nivela raportor
Alegerea variantei se va face prin încercuirea literei corespunzătoare.

4. Precizaţi un instrument cu ajutorul căruia se pot măsura unghiuri. 0,2pct.
5. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos: 0,4pct.
Instrumentele pentru măsurarea dimensiunilor mari sunt:
metrul articulat
şublerul
ruleta

6. Alegeţi variantele corecte de răspuns. 0,8pct.
Instrumentele pentru trasarea unghiurilor pe table subţiri sunt:
Echerul raportor
Echerul
Pag. 75/154
Vinclul cu talpă
Alegerea variantei se va face prin încercuirea literei corespunzătoare

7. Precizaţi deschiderea unghiurilor care pot fi trasate cu ajutorul vinclului cu 0,5pct.
talpă.
8. Precizaţi care este rolul punctatorului în trasare. 0,2pct.

Instrumentul folosit la trasarea cotelor 0,00 este:
furtunul de nivel
şublerul

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
echerul raportor

Sculele manuale pentru tăierea tablelor subţiri sunt:
Foarfeca manuală pentru tăieri drepte;
Foarfeca electrică pentru tăiat tablă subţire;
Foarfeca manuală combinată (stânga, dreapta) pentru tăieri drepte;
Foarfeca manuală universală;
Foarfeca manuală de şantier.

11. Enumeraţi două dintre sculele electrice pentru tăierea tablelor subţiri 0,4pct.
Sculele de mână pentru îndoirea tablei subţiri sunt:
cleşti pentru îndoit şi închis falţul
patent cu fălci rotunde
ciocane (de plastic, de lemn, de tinichigerie)
prisme pentru fălţuire manuală

13. Precizaţi care sunt sculele de mână folosite pentru cositorire. 0,5pct.
Dispozitivele pentru prelucrarea tablei plane fălţuite sunt:
Dispozitiv de îndoit cârlige

Rolul utilajelor de şantier şi de atelier este:
de a mări randamentul;
de a spori calitatea lucrărilor.
1. a) = A; b)= A; c)= A; d)= A; e)= A
2. Metrul articulat
Rigla din oţel gradată
Ruleta
Telemetrul
Pag. 76/154
Compasul distanţier
Şublerul
Nivela raportor
3. a); b); d).
4. Nivela raportor
5. a); c).
6. a)=A; b)= A; c)= A; d)= A.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
7. Deschiderea unghiurilor care pot fi trasate cu ajutorul vinclului cu talpă

este de 300,450 şi 900
8. Rolul punctatorului în trasare este de a marca punctul cu precizie.
9. a).
10. a)= A;b)= F c)= A; d)= A; e)= A.
11. Foarfeca electrică pentru tăiat tablă subţire
Foarfeca electrică pentru tăiat tablă prin poansonare - nibler
12. a)= A; b);= A c)= A; d)= A.
13. Sculele de mână pentru cositorire sunt ciocanele de cupru de diferite
forme şi dimensiuni.
14. a); b); c); d).
15. a)= A;b)= A.
Pag. 77/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 6
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PENTRU LUCRĂRILE DE
CONFECŢIONARE ŞI DE MONTARE A ELEMENTELOR DE
TINICHIGERIE
Organizarea unui nou şantier presupune, de fiecare dată, asigurarea condiţiilor
necesare pentru desfăşurarea optimă a activităţii de bază. Acestea se referă la
crearea:
a. unor spaţii administrative, de depozitare a materialelor;
b. unor reţele pentru utilităţi (apă, căldură, energie, aer comprimat) şi a
instalaţiilor aferente producerii acestora;
c. căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate, reţele telefonice etc.);
d. poligoanelor de prefabricate, staţii de betoane, de mortare, balastiere
şi cariere;
e. unor spaţii proprii de lucru (dulgherie, tinichigerie, mecanice etc.).
Organizarea locului de muncă pentru confecţionarea şi montarea elementelor de
tinichigerie se realizează la începerea lucrărilor şi se menţine pe tot parcursul
activităţilor, care se desfăşoară în regim de şantier, în condiţii variate de timp,
anotimp şi meteo.
Pag. 78/154
Echipa de tinichigii în construcţii identifică particularităţile frontului de lucru

(amplasare, configuraţie, extindere, vecinătăţi), apoi stabileşte locul de amplasare
a spaţiului propriu de lucru, având în vedere toate aspectele relevante pentru
desfăşurarea activităţilor, în funcţie de tipul şi caracteristicile lucrării de executat
(succesiunea activităţilor, necesităţi de transport etc.). Locul de muncă este situat, de
regulă, în proximitatea spaţiului de depozitare a materialelor.
Pe întreaga perioadă de desfăşurare a lucrărilor, tinichigii în construcţii respectă cu
stricteţe organizarea de şantier şi cerinţele specifice şantierului: condiţii de acces,
program de lucru, spaţiu de lucru, spaţii pentru depozitarea materialelor, spaţiu de

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
circulaţie, căi de acces, puncte de aprovizionare cu materiale, locuri de depozitare a

deşeurilor, surse de energie electrică, apă, grupuri sanitare.
Muncitorii tinichigii preiau mijloacele de muncă, conform procedurilor interne ale
companiei, având în vedere specificul tuturor activităţilor care urmează să fie
desfăşurate.
Apoi organizează spaţiul propriu de lucru, asigurând:
 dispunerea ordonată a mijloacelor de muncă din inventarul propriu (scule,
unelte, dispozitive, echipament specific lucrului la înălţime etc);
 păstrarea liberă a tuturor căilor de acces (drumuri, canale, scări, schele);
 toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea în flux tehnologic a
activităţilor (asigurarea circuitelor funcţionale, înlăturarea obstacolelor din
spaţiile funcţionale, curăţenie, executarea de pasarele de protecţie pentru
ceilalţi lucrători sau pietoni etc.);
 necesităţile de desfăşurare ale celorlalţi membrii ai echipei (tinichigii în
construcţii, muncitori izolatori, instalatori sanitari, termici, de ventilaţie, şef
de echipă etc.).
Acest spaţiu de lucru al echipei de tinichigii va fi organizat şi amenajat în orice
ansamblu de construcţii, care presupune şi lucrări de tinichigerie: în cadrul
şantierelor din localităţi sau din afara acestora, în cadrul unor companii de dimensiuni
foarte diferite, care execută lucrări pentru construcţii civile, industriale, edilitare şi de
uz gospodăresc, agrozootehnice etc.
GRILĂ DE EVALUARE
1pct.
1. Precizaţi momentul în care se realizează organizarea locului de muncă 1,5 pct.
pentru confecţionarea şi montarea elementelor de tinichigerie.
2. Precizaţi care este cel mai potrivit loc din şantier pentru amplasarea spaţiului 1pct.
propriu de lucru.
Pag. 79/154

La sosirea în şantier, echipa de tinichigii în construcţii
identifică particularităţile frontului de lucru (amplasare, configuraţie, extindere,
vecinătăţi);
măsoară, croieşte şi debitează materialul;
stabileşte locul de punere în operă.

4. Alegeţi variantele corecte de răspuns. 1pct.
Organizarea de şantier şi cerinţele specifice şantierului se referă la:
condiţii de acces;
program de lucru;
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
spaţiu de circulaţie, căi de acces;

calitatea deosebită a lucrărilor;
locuri de depozitare a deşeurilor;
surse de energie electrică, apă, grupuri sanitare.
Alegerea variantei corecte se va face prin încercuirea literei corespunzătoare.

Muncitorii tinichigii preiau mijloacele de muncă:

conform procedurilor interne ale companiei;
având în vedere specificul tuturor activităţilor care urmează să fie
desfăşurate;
în timp record.
Alegerea variantei corecte se va face prin încercuirea literei corespunzătoare

La organizarea spaţiul propriu de lucru, tinichigiii asigură:

dispunerea ordonată a mijloacelor de muncă din inventarul propriu;
păstrarea liberă a tuturor căilor de acces;
condiţiile necesare pentru desfăşurarea în flux tehnologic a activităţilor;
necesităţile de desfăşurare ale celorlalţi membrii ai echipei.

Amplasarea spaţiului de lucru se poate face:
în cadrul şantierelor din localităţi sau din afara acestora;
în sectorul construcţiilor, în cadrul unor companii de dimensiuni foarte diferite;
în intreprinderi industriale.
1. la începerea lucrărilor şi se menţine pe tot parcursul activităţilor.
2. În proximitatea spaţiului de depozitare a materialelor.
3. a= A; b)=F; c)= A.
4. a); b); c); e); f).
5. a); b).
6. a) ;b); c); d).
7. a)= A; b)= A; c)= F.
Pag. 80/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 7
ORGANIZAREA ŞI PREGĂTIREA LUCRĂRILOR DE
TINICHIGERIE
Lucrările de tinichigerie sunt parte componentă a activităţilor desfăşurate pentru
construirea unor ansambluri rezidenţiale (case, blocuri de locuinţe etc.), ansambluri
industriale (hale, de producţie, depozite etc.), spaţii comerciale (birouri, show-room
etc.).
Anumite elementele din construcţie sunt realizate de tinichigii în construcţii, prin tipuri
variate de lucrări:

confecţionarea şi montarea elementelor de tinichigerie pentru construcţii:
glafuri, capace atic/chepeng, coame, semicoame, şorţuri de streaşină,
racorduri calcane, dolii, burlane, jgheaburi etc.;
 executarea învelitorilor pentru acoperişuri;
 montarea ferestrelor de mansardă;
 montarea de panouri solare, fotovoltaice;
 străpungeri diverse prin acoperiş;
 montarea sistemelor de colectare a apelor pluviale;
 realizarea şi montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatură de
ventilaţie;
 învelirea conductelor tehnologice etc.
După organizarea propriului front de lucru în şantier, echipa de tinichigii în construcţii
efectuează următoarele operaţii:
1. Realizează soluţia pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor:
 Ţinând seama de proiectul de execuţie. În cazul în care soluţia din
proiectul de execuţie nu este conformă cu detaliile din teren, se va solicita
proiectantului o nouă soluţie;
 Schimbarea soluţiei se mai poate realiza şi la cererea beneficiarului;
 Orice schimbare de solutie se va face doar de către proiectant care va
întocmi o DISPOZIŢIE DE ŞANTIER. Această dispoziţie va fi supusă
aprobării beneficiarului şi în cazul în care va fi acceptată, se va pune în
practică.
2. Măsoară zonele de acoperit:
 respectă planul de arhitectură;
Pag. 81/154
 în concordanţă cu soluţia oferită de

proiectant;
 utilizează instrumente şi aparate de
măsură specifice;
 are în vedere lucrarea în ansamblu;
 verifică modul de încadrare a soluţiei
în ansamblul construcţiei.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
3. Defineşte elementele de tinichigerie necesare din punct de vedere

dimensional şi geometric:
 elaborează desenul de execuţie specific ansamblului măsurat;
 urmăreşte includerea tuturor cotelor necesare pentru execuţia efectivă a
elementului.
Activitatea de confecţionare şi de montaj a elementelor de tinichigerie se
desfăşoară în ateliere de producţie, organizate în cadrul şantierelor de construcţii sau
în cadrul unor ateliere independente, specializate. Lucrul se efectuează individual
sau în echipă, cu un anumit grad de autonomie, sub supravegherea şefului de
echipă/atelier. Activităţile sunt repetitive şi se execută pe baza unor proceduri clar
definite.
GRILA DE EVALUARE
1pct.
1. Precizaţi în ce tipuri de construcţii sunt necesare lucrările de tinichigerie. 1pct.
2. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos: 1 pct.
Tinichigiul în construcţii efectuează următoarele tipuri de lucrări:
confecţionarea şi montarea elementelor de tinichigerie pentru construcţii:
glafuri, capace atic/chepeng, coame, semicoame, şorţuri de streaşină,
racorduri calcane, dolii, burlane, jgheaburi;
reparare, montare, înlocuire astereală;
executarea învelitorilor pentru acoperişuri;
montarea sistemelor de colectare a apelor pluviale;
realizarea şi montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatură de
ventilaţie

3. Precizaţi cele trei tipuri de operaţii efectuate de către tinichigiul în construcţii 1pct.
pentru pregătirea lucrărilor de tinichigerie.
Pag. 82/154
Alegerea soluţiei pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor se realizează:

ţinând cont de arhitectura ansamblului, în funcţie de tipul elementului de
construcţie, pe baza proiectului de execuţie;
în corelaţie cu particularităţile lucrării şi stadiul de execuţie;
gradul de umiditate şi frecvenţa precipitaţiilor;
în conformitate cu cerinţele beneficiarului.

5. Alegeţi variantele corecte de răspuns. 1 pct.
Zonele de acoperit se măsoară:
respectând planul de arhitectură;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
în concordanţă cu soluţia oferită de proiectant;

utilizând instrumente şi aparate de măsură specifice;
preluând măsurătorile din proiect;
verificând modul de încadrare a soluţiei în ansamblul construcţiei.

Definirea elementelor de tinichigerie necesare, se realizează, din punct de
vedere dimensional şi geometric, astfel:
elaborând desenul de execuţie specific ansamblului măsurat;
preluând desenul din proiect;
elementului.

7. Precizaţi tipurile atelierelor de tinichigerie. 1 pct.
Lucrul se efectuează:
individual ;
în echipă ;
absolut autonom;
cu un anumit grad de autonomie,

Activităţile tinichigiului în construcţii:
se execută pe baza unor proceduri clar definite;
se crează pe loc o procedură de lucru.
1. pentru construirea unor ansambluri rezidenţiale (case, blocuri de
locuinţe), ansambluri industriale (hale, de producţie, depozite), spaţii
comerciale (birouri, show-room etc.).
2. a)= A; b)= F; c)= A; d)= A; e)= A.
3. a) alege soluţia pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor;
4. măsoară zonele de acoperit;
5. defineşte elementele de tinichigerie necesare;
6. a)= A; b)= A; c)= F; d)= A;
Pag. 83/154
7. a)- ; b) -; c)- ; e)- ;

8. a)- A ; b) -F; c)- A;
9. -ateliere de producţie, organizate în cadrul şantierelor de construcţii;
ateliere independente specializate;
10. a); b); d) ;
11. a).

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 8
TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONFECŢIONARE A
ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE ŞI MONTAREA ACESTORA
Tipurile de elemente de tinichigerie în construcţii, care se pot realiza sunt: glafuri,
capace atic / chepeng, coame, semicoame, şorţuri de streaşină, racorduri, calcane,
dolii, burlane, jgheaburi, elemente pentru tubulatură de ventilaţie, elemente pentru
conducte etc.
Materia primă utilizată pentru obţinerea elementelor de tinichigerie poate fi: tabla
plană dură, semidură, moale zincată; tabla plană vopsită; tabla acoperită cu granule
ceramice; tabla de cupru, de titan, de inox, de aluminiu-zinc etc.
Tinichigiul în construcţii trebuie să-şi însuşească şi să aplice tehnologiile de
lucru, pe baza indicaţiilor din fişele tehnologice specifice lucrărilor, pe următoarele
faze de derulare a activităţii la locul de muncă:
1. Optimizarea materiei prime pentru realizarea elementelor;
2. Croirea materiei prime;
3. Debitarea materiei prime;
4. Profilarea elementelor de tinichigerie;
5. Montarea elementelor de tinichigerie;
6. Verificarea lucrărilor executate;
7. Remedierea deficienţelor constatate.
8.1 OPTIMIZAREA MATERIEI PRIME PENTRU REALIZAREA ELEMENTELOR DE
TINICHIGERIE
În urma studierii proiectului de execuţie, se identifică reperele de tinichigerie care vor
fi confecţionate pe şantier, numărul acestora, tipul şi cantitatea de material necesară
pentru confecţionarea acestora.
Se extrage, din proiectul de execuţie, forma şi desfăşuratele elementelor de
tinichigerie folosite în construcţii care trebuie confecţionate. În această etapă, lista
este completată cu elementele de tinichigerie, nedefinite ca desfăşurată în proiect.
Sunt situaţii în care tinichigiul trebuie să măsoare, la faţa locului, dimensiunile
rezultate în urma altor activităţi de montaj (ex. placarea cu termosistem a suprafeţelor
exterioare, activitate care depinde de grosimea straturilor aplicate).
Pag. 84/154
Urmează centralizarea informaţiilor, stabilindu-se necesarul de materie primă, ţinând

cont de tipul de material, tipul de acoperire şi de dimensiuni.
Se aşează schiţa la dimensiune reală, pe semifabricat, în vederea trasării acesteia,
folosind instrumentele specifice (Cap. V). Combinând schiţele pieselor ce urmează
să fie realizate, în funcţie de tipul de material şi de acoperire, se urmăreşte să nu
existe pierderi de materie primă sau acestea să fie reduse la minim.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
8.2 CROIREA MATERIEI PRIME

În vederea confecţionării elementelor de tinichigerie folosite în construcţii, pentru a
obţine piesele ce urmează a fi asamblate sau prelucrate, se efectuează:
operaţia de croire, care constă în a tăia materia primă, după forma trasată şi măsura
indicată.
Activitatea de croire a materiei prime se face după un plan de acţiune bine stabilit şi
trebuie să ţină cont de:
 modul de manipulare a semifabricatului;
 tipul instrumentului (ghilotină de şantier sau atelier şi/sau scule de mână)
pentru tăierea materiei prime;
 spaţiul de lucru: în funcţie de situaţie, tinichigiul are grijă să-şi asigure
spaţiul necesar pentru manipularea materialului supus croirii şi locul
amenajat special pentru depozitarea materialelor croite, ţinând seama de
tipul de acoperire al materiei prime şi de fazele în derulare;
 ordinea tăierii se stabileşte de către tinichigiu, în concordanţă cu reperele
trasate şi cu tipul acoperirii. De regulă, la croirea materialelor sunt tăiate
bucăţi mai mari, din materia primă optimizată, ce conţin două sau mai multe
piese identice sau asemănătore, ce se vor debita ulterior.
8.3 DEBITAREA MATERIEI PRIME
Activitatea de debitare se realizează

folosind scule şi dispozitive de tăiere,
manuale sau mecanice, în cadrul
atelierelor mari sau pe şantier.
Materia primă croită este tăiată în
bucăţi de anumite forme şi
dimensiuni, care urmează a fi folosite
în realizarea elementelor de
tinichigerie, prelucrate ulterior, sau
sunt piese finale care se folosesc la
montaj.
Materia primă este debitată, urmărind realizarea unui plan de acţiune coerent,
asigurând succesiunea logică a operaţiilor de tăiere, în funcţie de dimensiunile
Pag. 85/154
elementelor de executat.
Exemple de tipuri de echipamente şi scule de mână pentru debitare: ghilotine
manuale şi mecanice, foarfeci de diferite dimensiuni, pentru tăieri drepte,
stânga/dreapta.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
8.4 PROFILAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE

Dotarea necesară pentru această activitate se face cu instrumente specifice pentru
profilare: abkant manual sau mecanic, scule de mână, prismă, ciocan de cauciuc,
lemn, plastic, dispozitive manuale de îndoit. Elementul de tinichigerie este profilat
(îndoit) în concordanţă cu desenul de execuţie, verificând fiecare piesă realizată, pe
parcursul executării acesteia.
La acest tip de activitate trebuie asigurate, în mod special, condiţiile necesare în
vederea respectării cerinţelor privind calitatea lucrărilor şi normelor SSM, existând
pericolul unor accidente severe provocate de manipularea neglijentă a instrumentelor
de lucru.
Ca fază de derulare a activităţii la locul de muncă, profilarea elementelor de
tinichigerie se face ţinând seama de:
 indicaţiile din fişele tehnologoice specifice;
 forma şi dimensiunile specificate în proiectul de execuţie / arhitectură pentru
fiecare element de tinichigerie;
 tipul de material specificat în documentaţie;
 tipul de acoperire al materiei prime.
8.5.1 MONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE
Activitatea de montaj se desfăşoară pe şantierele de construcţii, la locul de punere în
operă, în condiţii meteo favorabile, pe lumină, în cadrul programului de şantier, la
nivelul solului sau la înălţime, conform unor proceduri clar definite. Munca se
desfăşoară în echipă, sub coordonarea directă a şefului de echipă sau a maistrului,
presupunând un anumit grad de autonomie.
Elementele de tinichigerie se montează pe suport variat: construcţie de zidărie,
materiale PVC, metal, lemn, vitraje. Aceste tipuri de suporturi pot avea următoarele
particularităţi: natura diferită a suprafeţei materialului, forma variată, calitatea
suprafeţei (lisă, rugoasă) etc.
Exemple de accesorii pentru fixarea elementelor de tinichigerie: cuie, cleme, adezivi,
holdşuruburi de lemn, metal etc.
Exemple de scule şi instrumente utilizate pentru fixarea elementelor de tinichigerie:
metru, vinclu, trasatoare, furtun de nivel, nivelă cu bulă de aer, ciocan, prismă,
şurubelniţă cu acumulatori, marcator cu fir cretat, maşină de găurit, foarfeci de
diferite dimensiuni, pentru tăieri drepte, stânga/dreapta.
Pag. 86/154
Profilul îmbinării realizate în montajul elementelor de tinichigerie poate fi drept,

semirotund sau în unghi.
Și în această etapă de lucru, trebuie asigurate condiţiile necesare în vederea
respectării cerinţelor privind calitatea lucrărilor şi normelor SSM.
Operaţiile executate în montajul elementelor de tinichigerie sunt:
 fălţuirea capetelor elementelor de tinichigerie, în funcţie de profilul îmbinării
şi de caracteristicile elementului de tinichigerie conex. Capetele elementelor

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
de tinichigerie sunt fălţuite manual, la locul de punere în operă, utilizând

scule adecvate;
 fixarea elementelor de tinichigerie, prin metode specifice, pentru asigurarea
etanşeităţii ansamblului, realizând îmbinările între capetele acestora pe
parcursul derulării montajului, în funcţie de forma elementului finit.
Exemple de etape de lucru, pentru montajul unor elemente de tinichigerie
 Prelucrarea şi montarea capacelor de atic
Prelucrarea capetelor elementelor de tinichigerie în vederea îmbinării prin fălţuire cu element conex.
Pregătirea elementelor de tinichigerie pentru fălţuire şi fălţuirea laterală
Fălţuirea elementelor de tinichigerie dispuse la 180*
Fălţuirea elementelor de tinichigerie dispuse la 90*

Pag. 87/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Bordări de goluri pentru ferestre şi uşi pietonale, la un perete

realizat cu tablă cutată
Golul de fereastră ce urmează a fi bordat cu elemente de tinichigerie
Golurile, care vor fi bordate cu elemente de tinichigerie, sunt

pregătite conform proiectului de montaj, după ce toate
celelalte operaţii de prelucrarea a suportului au fost
efectuate. Golul se realizează astfel încât să asigure:
 dimensiunile specificate;
 respectarea geometriei golului realizat;
 rigiditatea şi stabilitatea bordajelor;
 asigurarea etanşeităţii şi arhitecturii.
Pregătirea lăcrimarului ce Pregătirea glafului de exterior ce Pregătirea glafului de interior

urmează a fi montat urmează a fi montat ce urmează a fi montat
Îmbinarea glafului exterior cu Îmbinarea lăcrimarului exterior cu cel interior, prin fălţuire
cel interior, prin fălţuire
Pag. 88/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Îmbinarea glafului lateral exterior cu cel interior, prin fălţuire Lucrare finală
8.5.2 MONTAREA SISTEMELOR DE PROTECŢIE DIN TABLĂ PENTRU LUCRĂRI DE

IZOLAŢII TERMICE LA INSTALAŢII TEHNOLOGICE
Activitatea se desfăşoară pe şantierele de construcţii, în

interiorul sau în exteriorul construcţiilor industriale şi civile,
la nivelul solului, sub cota solului sau la înălţime, în poziţii
de lucru incomode, în spaţii cu accesibilitate diferită (spaţii
înguste, greu accesibile sau largi) pentru echipamente şi
trasee de conducte tehnologice, indiferent de anotimp, pe
lumină, în cadrul programului de şantier. Lucrul se
desfăşoară în echipă, sub supravegherea şefului de echipă sau a maistrului,
presupunând un anumit grad de autonomie; activităţile sunt repetitive şi se execută
pe baza unor proceduri clar definite; se realizează următoarele activităţi:
 se identifică suprafeţele de protejat, în funcţie de tipul instalaţiilor şi
amplasarea acestora, conform proiectului de execuţie, prin verificarea
traseului conductelor şi a tuturor locurilor relevante pentru efectuarea
lucrărilor;
 se ajustează foile de tablă, prin operaţii specifice,

în funcţie de configuraţia zonelor de protejat, având în
vedere dispunerea zonelor cu detalii specifice pe traseele
de conducte;
Pag. 89/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 se fixează materialul de protecţie, prin metode

specifice, conform proiectului de execuţie, în funcţie de
sistemul de protecţie necesar. Materialul de protecţie este
fixat şi în funcţie de caracteristicile conductelor şi ale
traseului, asigurând continuitatea lucrării, utilizându-se
accesoriile şi sculele adecvate;
 se verifică stabilitatea izolaţiei, împreună cu persoanele abilitate, pe

întregul traseu realizat. Se efectuează, în timp real, toate remedierile
necesare, în funcţie de neconformităţile constatate.
8.5.3 REALIZAREA ÎNVELITORILOR PENTRU ACOPERIŞURI
Acoperişul este o parte importantă a casei. Odată construit, el trebuie să fie elegant,
cu un aspect plăcut şi compatibil cu construcţia în ansamblu, indiferent că aceasta
este o clădire veche, o locuinţă modernă sau o confortabilă casă de vacanţă. Pe
scurt, acoperişul trebuie să se potrivească ţinutei construcţiei, respectând atât
culoarea, cât şi stilul arhitectonic al acesteia.
Panourile de format mare şi gama largă de accesorii, standardizate sau pe comandă,
facilitează acoperirea rapidă şi eficientă a oricărui tip de acoperiş, în condiţii de
maximă siguranţă. Fie că este vorba de un simplu dreptunghi, de o învelitoare curbă,
cu ruperi de pantă sau de forme sofisticate, există totdeauna soluţii pentru un
acoperiş complet, rezistent la toate capriciile vremii.
Tinichigiul realizează următoarele activităţi:
 verificarea necesarului de materiale, la locul de execuţie a lucrării, în
conformitate cu proiectul de execuţie, comparând necesarul scriptic cu
cantităţile de materiale livrate;
 montarea sistemelor de învelitori, în conformitate cu recomandările
furnizorilor, în funcţie de tipul materialului, respectând cerinţele tehnice de
aplicare. Sistemele de învelitori sunt montate ţinând cont de particularităţile
suprafeţei de montaj şi de detaliile specifice existente pe aceasta, utilizând
scule şi accesorii adecvate. De asemenea, se asigură fixarea tuturor
sistemelor conexe necesare, în funcţie de solicitările beneficiarului şi de
necesităţile funcţionale;
Pag. 90/154
 controlul ansamblului realizat, vizual, prin observarea întregii lucrări

executate. La efectuarea controlului se are în vedere conformitatea cu
proiectul de execuţie, documentaţia tehnică pentru montaj livrată de
producătorul de materiale de construcţie şi se insistă asupra locurilor de
îmbinare a detaliilor specifice existente pe suprafaţă.
Sistemul de învelitori se referă nu numai la învelitoare, ci şi la jgheaburi şi burlane,
accesorii de învelitori, sisteme de protecţie etc. Tipurile de accesorii folosite sunt:
cleme, şuruburi autoforante pentru lemn şi metal, materiale de etanşare, materiale de
protecţie. La acestea se adaugă şi tipurile de sisteme conexe: sisteme de opritori de
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
zăpadă, pasarele, scări de acces, sisteme de captare a razelor solare destinate

pentru încălzirea apei menajere, sisteme fotovoltaice, sisteme de aer condiţionat etc.
REGULI DE AUR
ÎN MONTAJUL ÎNVELITORILOR CU PANOURI PROFILATE
În montajul învelitorilor cu panouri profilate, se vor respecta totdeauna
următoarele etape, în succesiunea specificată mai jos:
 instalarea de jgheaburi şi burlane împreună cu sorţul de streaşină;
 instalarea membranei pentru preluarea condensului;
 realizarea şi fixarea reţelei de şipci şi contraşipci suport;
 instalarea elementelor de tinichigerie de sub învelitoare (dolii, şorţuri de
preluare a apelor etc);
 instalarea panourilor profilate (pe lucarne şi în câmp), etanşarea
străpungerilor (coş de fum, ferestre, exhaustări etc.);
 instalarea elementelor de tinichigerie de închideri (coame, frontoane);
 instalarea elementelor de protecţie (parazapezi, pasarele, scări etc.).
Montajul sistemului de jgheaburi şi burlane

Preluarea rapidă a apelor pluviale de pe suprafaţa unui acoperiş este condiţionată
de dimensionarea sistemului de jgheaburi şi burlane. Dimensionarea se face în
funcţie de suprafaţa totală a acoperişului, selectând din documentaţia tehnică a
producătorului varianta care asigură buna funcţionare a sistemului.
Numărul de cârlige necesar şi distanţa de fixare a acestora sunt specificate în
proiectul de execuţie, respectându-se, de regulă, distanţa dintre căpriori. De
menţionat este faptul că atunci când se depăşesc 800mm ca distanţă între cârlige, se
impune instalarea de bride suplimentare, pentru consolidarea tronsonului de jgheab.
Sculele de mână recomandate pentru montarea de jgheaburi şi burlane sunt cele
uzuale, din trusa tinichigiului: maşină electrică de înşurubat, fir pentru alinierea
cârligelor, nivelă cu bulă de aer, ruletă / metru, cleşte, ciocan, foarfecă pentru tablă,
ferăstrău pentru metale, dispozitiv special pentru îndoirea cârligelor (vezi cap. V).
Fixarea cârligelor se face în funcţie de tipul de suport (pe suport de lemn se
folosesc holşuruburi). Bridele pentru fixarea burlanelor pe faţadă sunt alese în funcţie
de natura acesteia (lemn, oţel, beton sau cărămidă).
Prelucrările mecanice (tăierile) practicate, se fac la sol, cu foarfeca pentru tablă
Pag. 91/154
stânga / dreapta sau cu fierăstrăul pentru metale, pe o suprafaţă de lucru stabilă.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
ESTE INTERZISĂ DEBITAREA CU DISC ABRAZIV (FLEX)!

Exemplu de etape de lucru în montajul sistemului de scurgere
Identificarea necesarului de Trasarea punctelor de îndoire a
Stabilirea înălţimii de îndoire
materiale cârligelor
Îndoirea cârligului Calibrarea îndoirii Fixarea cârligului pe suport
Poziţionarea şi conectarea Pregătirea capacelor de Fixarea capacelor de închidere a

burlanului pe jgheab închidere a jgheaburilor jgheaburilor
Îmbinarea jgheaburilor cu piesă

Poziţionarea jgheabului în cârlige Fixarea jgheabului în cârlige
de îmbinare
Pag. 92/154
Închiderea piesei de îmbinare Blocarea piesei de îmbinare Fixarea coturilor aruncătoare

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Fixarea burlanului Fixarea burlanului Fixarea burlanului
 Detalii pentru montajul sistemului de jgheaburi şi burlane în streaşină
 cârligele se montează îngropat în scândură;

distanţa maximă dintre acestea este de 80 cm;
 pentru fiecare tronson în parte se vor fixa
cârligele de pe capete;
 se întinde sfoara de aliniat, la marginea
interioară, la baza şi la marginea exterioară a
cârligelor-reper;
 se îndoaie şi se fixează celelalte cârlige,
respectând liniile de aliniere;
 cârligele se vor îndoi astfel încât marginea
exterioară a jgheabului să fie cu 6 mm mai jos
decât marginea interioară;
 după fixarea cârligelor, se trece la montarea
elementelor de jgheab.
Decuparea jgheabului se rebordează spre interior Îmbinarea a două tronsoane de jgheaburi se face
între două cârlige.
Pag. 93/154
 În apropierea îmbinărilor se vor fixa

obligatoriu 2 cârlige, dispuse la 300
mm

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Montajul şortului de streaşină

 după ce aţi terminat montajul tuturor
elementelor jgheabului, se trece la
montarea şorţului de streaşină;
 şorţul de streaşină se aşează pe
scândura suport, peste cârlige;
 muchia şorţului se aliniază la sfoară;
 îmbinarea între două tronsoane se face
cu decupare şi suprapunere pe minim 50
mm;
 finalizarea acestei operaţii, pregăteşte
şarpanta pentru începerea montajului de
învelitoare.
Sistem pluvial complet Sistem pluvial complet
 Instalarea membranei pentru preluarea condensului

Familia de membrane a fost dezvoltată pentru a oferi protecţie în timpul construcţiei
şi pe durata de viaţă a clădirii. Caracteristicile membranelor facilitează utilizarea
acestora ca membrane de ventilare în construcţia acoperişurilor înclinate şi a tuturor
clădirilor din lemn. Aceste materiale sunt eficiente pe parcursul unei lungi perioade
de viaţă a proiectului, atât din punct de vedere al durabilităţii, cât şi din punct de
vedere al parametrilor tehnici. Prin mişcarea naturală a aerului de la streaşinã spre
Pag. 94/154
coamă, în spaţiul dintre membrană şi învelitoare se asigură eliminarea rapidă a

condensului format în condiţii naturale.
Montajul fâşiilor de membrană derulate, constă în poziţionarea
acestora paralel sau perpendicular pe linia streaşinei, fixându-se
cu capse, între căpriori şi contraşipci. Sensul de instalare al
membranei şi al contraşipcilor este de la streaşină către coamă.
Fâşiile succesive de membrană se suprapun cu cel puţin 15 cm,
în cazul acoperişurilor cu pante mai mari de 20° şi cel puţin 20
cm, pentru acoperişurile cu pantă mai mică. Suprapunerile ajung

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
la 30 cm în dolii, pe ambii versanţi şi în coamă, indiferent de unghiul acoperişului. La

streaşină, membrana se va monta peste şorţul de streaşină, asigurând drenarea
condensului acumulat sub învelitoare, spre jgheab.
Producătorii de membrane recomandă ca toate suprapunerile să fie sigilate (lipite) cu
bandă adezivă, pentru o circulaţie eficientă a aerului şi pentru preluarea condensului
format sub învelitoare. Elementele de trecere prin acoperiş (precum antene, aerisiri,
coşuri de fum) trebuie sigilate în mod corespunzator şi protejate în plus împotriva
infiltrării apei în structura acoperişului. Pentru a instala membrana în zona unui
element de trecere, trebuie realizată o tăietură în membrană, în formă de stea. După
introducerea elementului de trecere prin această tăietură, marginile triunghiulare vor
fi întoarse în sus, de-a lungul laturilor elementului de trecere şi sigilate foarte bine cu
acestă bandă adezivă.
Sculele de mână recomandate pentru montarea de membrane sunt cele uzuale din
trusa tinichigiului: ruletă / metru, cuter, ciocan de fier.
Montajul de învelitoare
Montajul sistemului de învelitori se realizează pe suprafeţe cu particularităţi diferite,
privind înclinaţia şi dimensiunile.
La montajul învelitorii se respectă diversele elemente speciale de arhitectură: lucarne
drepte, lucarne rotunde, intrări piramidale etc. şi detaliile specifice, existente pe
suprafeţele de montaj: elemente de străpungere (receptoare pluviale, tubulatură
tehnologică, chepenguri, ghene de ventilaţie a instalaţiilor sanitare etc.), luminatoare,
ferestre de mansardă, rosturi, barbacane, atice, lucarne, coşuri, trape de fum, guri de
vizitare, antene, captatoare solare, panouri fotovoltaice, panouri publicitare, cadre
metalice.
Documentaţia tehnică pentru montaj este pusă la dispoziţie de producătorul de
material şi cuprinde: ghid de montaj, fişe tehnice, declaraţii de conformitate,
instrucţiuni de folosire a materialelor etc.
Indiferent de tipul şi calitatea materialului, de dimensiunea şi caracteristicile
suprafeţei învelitorii, procesul tehnologic de montaj este comun, ca în exemplele de
mai jos.
După instalarea sistemului de jgheanuri şi burlane prezentate anterior
urmează:
Pag. 95/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
a. montarea contraşipcilor pe zona

căpriorilor
Prima contraşipcă se dispune la cca 50 mm de scândura de
fronton. În zona de coamă înclinată şi dolie se fixează
contraşipci pe fiecare apă;
Fixaţi contraşipcile cu holşuruburi pentru lemn (ex. 4,5x60mm)
b. montarea şipcilor suport

 prima şipcă orizontală se fixează la cota L
mm de muchia şorţului de streaşină;
 în câmp, şipcile orizontale sunt dispuse la
cota L1;
 după finalizarea şipcuirii, se pot monta
ferestrele de mansardă.
Aceste dimensiuni sunt indicate de producătorul de panouri

profilate, în ghidul de montaj.
L - distanţa între muchia şorţului de

streaşină şi pima şipcă suport ;
L1 –distanţa între şipcile de câmp.
c. montarea elementelor de tinichigerie care au

rol de colector de apă şi sunt plasate sub
învelitoare:

Pag. 96/154
dolii;
 pazii;
 racorduri la calcan;
 elemente de ventilaţie în streaşină;
 tinichigerii de coş.
Consultaţi ghidul de montaj al producătorului de material, pentru

instrucţiuni privind modalitatea de fixare pe suport, forma şi
dimensiunile acestor elemente de tinichigerie.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Trasarea perpendicularei pe streasină;

 Trasarea poziţiei panourilor profilate;
 Ordinea de montaj a panourilor profilate.
d. montajul şi fixările panourilor profilate
 montajul se realizează prin retragere;

 la montaj, folosiţi şuruburi autoforante,
conform recomandărilor producătorului de
panouri profilate;
 debitările panourilor profilate se fac la sol,
după un trasaj realizat anterior;
 după montarea panourilor profilate, se fixează
elementele de tinichigerie şi coamele;
 se curăţă învelitoarea de deşeuri şi resturi de
material;
 se corectează zgârieturile, cu vopsea de retuş.
Montajul sistemelor de siguranţă pe învelitori

Pag. 97/154
Particularităţile sistemului:
 Asigură condiţii optime pentru lucrul la înălţime, indiferent de condiţiile meteo;
 Compatibile cu orice tip de acoperiş;
 Oferă siguranţă, atât în exploatare, cât şi în faza de montaj.
Domenii de utilizare:
 Construcţii civile şi industriale;
 Centre comerciale;
 Renovarea monumentelor istorice.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Sisteme de siguranţă pe învelitori, utilizate în construcţii:

 Parazăpezi: cu grătar,cu ţevi.
 Scări verticale cu coş de siguranţă;
 Pasarele necesare la vizitarea învelitorii, pentru întreţinere şi control;
 Scări pentru accesul pe acoperiş;
 Balustrade pentru bordarea străpungerilor prin acoperiş.
Parazăpezi cu grătar Parazăpezi cu ţevi Scări verticale cu coş de

siguranţă
Pasarele Scări pentru acoperiş Balustrade
8.5.4 MONTAREA ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE PENTRU TUBULATURA DE

VENTILAŢIE
Pag. 98/154
Activitatea se desfăşoară pe şantierele de construcţii, în interiorul construcţiilor

industriale şi civile, la nivelul solului sau la înălţime, în poziţii de lucru incomode, în
spaţii cu accesibilitate diferită (spaţii înguste, greu accesibile sau largi) indiferent de
sub supravegherea şefului de echipă sau a maistrului, iar activităţile sunt repetitive şi
se execută pe baza unor proceduri clar definite:
 se verifică traseele de tubulatură, conform proiectului de execuţie, pe toată
lungimea acestora, confruntând planurile de execuţie cu situaţia din teren.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Traseele de tubulatură sunt verificate urmărind toate aspectele relevante

pentru executarea montajului;
 se trasează poziţia de montaj a elementelor de tinichigerie, marcând

riguros punctele de prindere ale elementelor de susţinere, conform indicaţiilor
din proiectul de montaj. Poziţia de montaj a elementelor de tinichigerie este
trasată urmărind cota de nivel necesară, asigurând poziţionarea elementelor
de prindere, conform prescripţiilor tehnice şi normativelor în vigoare;
 se asigură suspendarea tubulaturii în

elementele de prindere, în funcţie de tipul şi
caracteristicile acesteia. Tubulatura este
suspendată în elementele de prindere, utilizând
metodele de ridicare adecvate, în funcţie de
poziţia de montaj şi de caracteristicile tubulaturii,
folosind, după caz, utilajele şi accesoriile
specifice necesare;
 se fixează elementele de prindere pe tubulatură, asigurând strângerea

fermă a acestora, respectând cu stricteţe poziţiile trasate şi verificând
stabilitatea sistemului de ventilaţie în ansamblu. Elementele de prindere sunt
fixate pe tubulatură prin deplasarea secvenţială a frontului de lucru pe
întreaga desfăşurare a traseului;
 se racordează tubulatura la
echipamente, urmărind realizarea tuturor
cerinţelor privind calitatea îmbinărilor. Tubulatura
este racordată la echipamente prin intermediul
unor proceduri specifice, în funcţie de tipul de
echipament şi de tubulatura utilizată, folosind
Pag. 99/154
accesoriile de îmbinare specifice, în funcţie de

scopul urmărit.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
8.6 VERIFICAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE

Lucrările executate vor fi verificate din punct de vedere calitativ, pe faze de lucru,
conform tehnologiei de execuţie. Se vor compara caracteristicile tehnice ale lucrărilor
realizate cu indicaţiile din proiectul de execuţie. Verificarea calităţii lucrărilor
executate se realizează utilizând corect dispozitive de măsurare şi de control.
8.7 REMEDIEREA DEFICIENŢELOR CONSTATATE
Deficienţele constatate sunt remediate ori de câte ori este nevoie, pe parcursul
derulării lucrărilor, prin metode adecvate, în funcţie de tipul acestora.
GRILĂ DE EVALUARE
Alegerea variantelor corecte se va face prin încercuirea literei corespunzătoare.
1pct.
1. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos: 0,5 pct.
Tinichigiul în construcţii trebuie să aplice următoarele faze de derulare a
activităţii la locul de muncă:
optimizarea materiei prime pentru realizarea elementelor;
croirea materiei prime;
trasarea materialului;
debitarea materiei prime;
profilarea elementelor de tinichigerie;
montarea elementelor de tinichigerie.

2. Precizaţi ce document tehnic trebuie să consulte tinichigiul în construcţii, 0,4pct.
înainte de optimizarea materiei prime pentru realizarea elementelor de
tinichigerie.
3. Specificaţi în ce constă operaţia de croire. 0,4pct.
Materia primă este debitată urmărind:
Pag. 100/154
realizarea unui plan de acţiune coerent;

reperele urgente;
succesiunea logică a operaţiilor de tăiere, în funcţie de dimensiunile

Profilarea elementelor de tinichigerie se face ţinând cont de:
indicaţiile din fişele tehnologice specifice;
forma şi dimensiunile specificate în proiectul de execuţie / arhitectură pentru
fiecare element de tinichigerie;
tipul de material specificat în documentaţie;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
tipul de acoperire al materiei prime.
Notarea se va face în partea stângă a afirmatiilor.

Elementele de tinichigerie se montează pe suport variat:
construcţie de zidărie;
materiale PVC;
metal;
elemente din sticlă;
lemn;
vitraje.

Golul de fereastră, ce urmează a fi bordat cu elemente de tinichigerie, se
realizează astfel încât să asigure:
dimensiunile specificate;
respectarea geometriei golului realizat;
rigiditatea şi stabilitatea bordajelor;
etanşeitatea şi arhitectura;
rezistenţa suportului.
Pentru montarea sistemelor de protecţie din tablă, pentru lucrări de izolaţii
termice la instalaţii tehnologice, se urmăresc etapele:
se identifică suprafeţele de protejat;
se lipesc foile de tablă;
se ajustează foile de tablă;
se fixează materialul de protecţie;
se verifică stabilitatea izolaţiei.
corespunzătoare.
Sistemul de învelitori se referă la:
învelitoare;
jgheaburi şi burlane;
accesorii de învelitori;
structura acoperişului;
sisteme de protecţie.
corespunzătoare.
În montajul învelitorilor cu panouri profilate se vor respecta totdeauna
următoarele etape:
instalarea de jgheaburi şi burlane împreună cu sorţul de streaşină;
Pag. 101/154
instalarea membranei pentru preluarea condensului;

realizarea şi fixarea reţelei de şipci şi contraşipci suport;
instalarea elementelor de tinichigerie de sub învelitoare;
instalarea panourilor profilate (pe lucarne şi în câmp), etanşarea;
străpungerilor (coş de fum, ferestre, exhaustări etc);
instalarea elementelor de tinichigerie de închideri;
instalarea elementelor de protecţie.

11. Precizaţi cel puţin 5 scule de mână, recomandate pentru montarea de 0,45pct.
jgheaburi şi burlane.
12. Specificaţi modul de montare a cârligelor, în sistemul de jgheaburi şi burlane. 0,5pct.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
13. Alegeţi variantele corecte de răspuns: 0,4pct.

La montarea şorţului de streaşină se urmăreşte:
şorţul de streaşină se aşează pe scândura suport, peste cârlige;
îmbinarea între două tronsoane se face prin suprapunere de 100 mm;
muchia şorţului se aliniază la sfoară;
îmbinarea între două tronsoane se face cu decupare şi suprapunerea pe
minim 50 mm.
corespunzătoare.
Rolul membranelor instalate sub învelitoare este:
să asigure o circulaţie eficientă a aerului;
să reţină apa infiltrată;
pentru preluarea condensului format sub învelitoare;
15. Precizaţi cine furnizează documentaţia tehnică pentru montaj şi ce conţine 0,45pct.
aceasta.
16. Menţionaţi cel puţin 3 elemente de tinichigerie care se montează sub 0,5pct.
învelitoare şi au rol de colector.
La montajul şi fixările panourilor profilate se respectă următoarele:
montajul se realizează prin retragere;

la montaj se folosesc şuruburi autoforante;
debitările panourilor profilate se fac la sol, după un trasaj realizat anterior;
debitările se fac la faţa locului, după necesităţi;
după montarea panourilor profilate, se fixează elementele de tinichigerie şi
coamele.
18. Precizaţi 3 sisteme de siguranţă pe învelitori, utilizate în construcţii. 0,45pct.
Elementele de prindere pe tubulatură se fixează, asigurând:
strângerea fermă a acestora;

respectarea poziţiilor trasate;
verificarea stabilităţii sistemului de ventilaţie în ansamblu;
deplasarea secvenţială a frontului de lucru pe întreaga desfăşurare a
traseului.
20. Precizaţi cum se realizează verificarea calităţii lucrărilor executate. 0,40pct.
Pag. 102/154
1. a) = A; b) = A; c) = F; d) = A; e) = A; f) = A.
2. proiectul de execuţie
3. operaţia de croire constă în a tăia materia primă, după forma trasată şi
măsura indicată
4. a);c)
5. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A.
6. a) = A; b) = A; c) = A; d) = F; e) = A; f) = A.
7. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A; e) = F.
8. a); c); d); e).
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
9. a) ; b); c);e).
10. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A; e) = A; f) = A; g) =A.
11. maşină electrică de înşurubat, fir pentru alinierea cârligelor, nivelă cu bulă
de aer, ruletă / metru, cleşte, ciocan, foarfecă pentru tablă, fierăstrău
pentru metale, dispozitiv special pentru îndoirea cârligelor.
12. Cârligele se montează îngropat în scândură; distanţa maximă dintre
acestea este de 80 cm.
13. a); c); d).
14. a) = A; b) = F; c) = A.
15. Documentaţia tehnică pentru montaj este pusă la dispoziţie de
producătorul de material şi cuprinde: ghid de montaj, fişe tehnice,
declaraţii de conformitate, instrucţiuni de folosire a materialelor.
16. dolii; pazii; racorduri la calcan; elemente de ventilaţie în streaşină.
tinichigerii de coş.
17. a) = A; b) = A; c) = A; d) = F; e) = A.
18. Parazăpezi (cu grătar, cu ţevi); scări verticale cu coş de siguranţă;
pasarele necesare la vizitarea învelitorii pentru întreţinere şi control; scări
pentru accesul pe acoperiş; balustrade pentru bordarea străpungerilor
prin acoperiş.
19. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A.
20. folosind dispozitive de măsurare şi de control.
Pag. 103/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 9
VERIFICAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE DE TINICHIGIUL ÎN
CONSTRUCŢII
În lucrările de tinichigerie pentru construcţii civile, industriale, comerciale, pot să
apară neconformităţi cu proiectul de execuţie sau greşeli de realizare. Este obligaţia
muncitorului să verifice, atât pe parcursul fazelor de lucru, cât şi la finalul lucrării, să
constate eventualele deficienţe, folosind dispozitive de măsurare şi control şi să
remedieze abaterile, prin metode adecvate.
Verificarea lucrărilor executate din punct de vedere calitativ se realizează:

pe faze de lucru, conform tehnologiei de execuţie;

prin compararea caracteristicilor tehnice ale lucrărilor realizate cu
indicaţiile din proiectul de execuţie;
 prin metode adecvate, în funcţie de tipul lucrării executate şi
caracteristicile tehnice urmărite;
 utilizând corect dispozitivele de măsurare şi control necesare.
Remedierea deficienţelor constatate se face:
 ori de câte ori este nevoie, pe parcursul derulării lucrărilor;
 prin metode adecvate, în funcţie de tipul deficienţelor.
9.1 VERIFICAREA MONTAJULUI ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE
La montarea elementelor de tinichigerie, ansamblul realizat se verifică astfel:
 vizual, pe faze de lucru, conform tehnologiei de montaj;
 prin observarea întregii lucrări executate;
 prin măsurători, cu instrumente specifice, pe faze de lucru, conform
tehnologiei de montaj;
 prin probe, cu metode adecvate, insistându-se asupra locurilor de îmbinare
a detaliilor specifice existente pe suprafaţă (exemplu: prin inundarea zonei cu
apă).
Lucrarea de tinichigerie executată este verificată din punct de vedere estetic şi
funcţional:
a. verificarea din punct de vedere estetic se referă la: armonizarea
lucrării de tinichigerie cu ansamblul în care este integrată, execuţia
Pag. 104/154
îngrijită, eventualele neconformităţi, aspectul general etc.;

b. verificarea din punct de vedere funcţional se referă la unghiul de
înclinare, dimensiuni, modul de îmbinare, soluţia constructivă etc.
La efectuarea verificării se are în vedere conformitatea cu proiectul de execuţie şi cu
documentaţia tehnică pentru montaj, care este diferită, în funcţie de producătorul de
materiale de construcţie. Se respectă, de asemenea, cerinţele din proiectul de
arhitectură: culoarea, tipul de material, arhitectura zonei etc.
Tipuri de deficienţe şi neconformităţi:

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
a. dimensiuni necorespunzătoare ale elementelor de tinichigerie,

b. geometrie neconformă în comparaţie cu ansamblul,
c. soluţie de etanşare ineficientă împotriva infiltraţiilor,
d. fixare necorespunzătoare a elementelor de tinichigerie,
e. racorduri neetanşe şi lipsite de flexibilitate între tubulaturi şi
echipamente.
Exemple:
dimensiuni necorespunzătoare ale elementelor de tinichigerie
Execuţie corectă Execuţie greşită
S-a utilizat greşit tipul de element de tinichigerie. Forma şi dimensiunile diferite,

inegale, creează mari probleme de etanşare împotriva infiltraţiilor.
geometrie neconformă a elementelor de tinichigerie în comparaţie cu
ansamblul
Execuţie greşită Execuţie greşită Pag. 105/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Soluţia adoptată de tinichigiu nu asigură etanşeitate de lungă durată împotriva

infiltraţiilor, iar aspectul lucrării lasă de dorit. Elementele de tinichigerie au geometrie
neconformă cu ansamblul, iar îmbinările sunt realizate neglijent.
soluţie de etanşare ineficientă împotriva infiltraţiilor;
Cele mai frecvente greşeli în alegerea soluţiilor sau în execuţie, se întâlnesc la

bordările golurilor pentru ferestre şi uşi pietonale. Prelucrarea greşită a elementelor
de tinichigerie duce la un montaj care nu asigură etanşeitatea zonei protejate.
fixare necorespunzătoare a elementelor de tinichigerie
Pag. 106/154
La punerea în operă, capacele de atic se îmbină prin falţ simplu. Soluţia

recomandată este cea mai sigură în exploatarea de scurtă şi lungă durată a
construcţiei.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Îmbinarea acestor elemente de tinichigerie, prin suprapunere cu material de

etanşare, poate ceda, după un timp, favorizând infiltraţiile. De asemenea, aspectul
lucrării crează impresia unei lucrări neterminate.
Elementele de tinichigerie se suprapun 4 / 5 centimetrii şi se îmbină în falţ tăiat,

obţinându-se o îmbinare sigură şi estetică.
Execuţie greşită Execuţie greşită Pag. 107/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Atunci când capetele elementelor de tinichigerie nu sunt prelucrate în vederea

punerii în operă, apar neconformităţi, atât în obţinerea etanşeităţii, cât şi la realizarea
detaliilor.
9.2 VERIFICAREA MONTĂRII SISTEMELOR DE PROTECŢIE DIN TABLĂ, PENTRU
LUCRĂRI DE IZOLAŢII TERMICE LA INSTALAŢII TEHNOLOGICE
Montarea sistemelor de protecţie din tablă, pentru lucrări de izolaţii termice la
instalaţii tehnologice, se verifică astfel :
 vizual, pe faze de lucru, conform tehnologiei de montaj şi prin observarea
întregii lucrări executate;
 prin măsurători cu instrumente specifice, pe faze de lucru, conform
tehnologiei de montaj şi prin măsurarea întregii lucrări executate.
La efectuarea verificării se au în vedere următoarele aspecte:
 stabilitatea izolaţiei pe întregul traseu realizat;
 dimensiunile elementelor confecţionate din tablă;
 corectitudinea îmbinărilor, prin fălţuire, a sistemelor de protecţie din tablă.
Tipuri de neconformităţi:

porţiuni cu deficienţe de fixare a izolaţiei,

număr incomplet de prinderi,

strângeri slabe,

lipsa continuităţii învelirii în zone cu străpungeri şi intersecţii de trasee
etc.
În urma verificărilor se efectuează, în timp real, toate remedierile necesare
(completări cu tablă, strângerea elementelor de fixare mecanică etc.), în funcţie de
neconformităţile constatate.
9.3 VERIFICAREA MONTĂRII ÎNVELITORII
La efectuarea verificării învelitorilor pentru acoperişuri se are în vedere conformitatea
cu proiectul de execuţie, cu proiectul de arhitectură, cu documentaţia tehnică pentru
montaj, livrată de producătorul de materiale de construcţie. Această documentaţie
cuprinde: ghidul de montaj, fişele tehnice, declaraţiile de conformitate, instrucţiuni de
folosire a materialelor etc.
Este important, de asemenea, să se respecte cerinţele tehnice pentru aplicarea
materialelor: respectarea distanţei de suprapunere, respectarea sensului
Pag. 108/154
suprapunerilor faţă de sensul de curgere al apei, aplicarea pe suprafeţe întinse,

realizarea de racordări şi etanşări în cazul zonelor cu detalii speciale şi cu diverse
sisteme fixate pe suprafaţa de lucru.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Exemple:
Execuţie greşită Execuţie greşită
Panourile de tablă vopsită/nevopsită se montează pe o reţea de şipci şi contraşipci.

Toate neconformităţile de la realizarea reţelei de fixare a panourilor profilate, se
regăsesc la montajul acestora.
Execuţie greşită Execuţie greşită

.
În primul exemplu, muncitorul nu a pregătit îmbinarea panourilor de tablă cu

suprafaţa de policarbonat.
În al doilea exemplu, muncitorii au început montajul învelitorii cu panouri profilate din
două direcţii diferite; zona de întâlnire este inestetică şi nesigură în exploatare.
Pag. 109/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
9.4 VERIFICAREA MONTĂRII ELEMENTELOR DE TINICHIGERIE PENTRU

TUBULATURA DE VENTILAŢIE
La montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatura de ventilaţie se verifică

funcţionarea instalaţiei de ventilaţie astfel:
prin metode adecvate, în funcţie de scopul propus;
utilizând aparatura de măsură corespunzătoare parametrilor urmăriţi;
conform cerinţelor din proiectul de execuţie şi normativelor în vigoare;
urmărind îndeplinirea condiţiilor de confort în zona activă, în funcţie de tipul
echipamentului şi de funcţiile pe care le îndeplineşte acesta.
La efectuarea controlului se are în vedere conformitatea cu proiectul de execuţie, cu
normativele în vigoare, cu documentaţia tehnică pentru montaj, livrată de
producătorul de materiale de construcţie şi se insistă asupra locurilor de îmbinare a
tubulaturii de ventilaţie.
Scopul propus la verificare vizează asigurarea etanşeităţii instalaţiei, asigurarea
debitelor şi vitezelor de aer prescrise în proiectul de execuţie, echilibrarea aeraulică a
sistemului, asigurarea condiţiilor de confort în zona activă.
Aparatura de măsură folosită este compusă din tester pentru determinarea
pierderilor de aer prin neetanşeităţi, debitmetre, anemometre, termometre speciale,
higrometre etc.
Tipurile de parametri măsuraţi:
 debitul de aer în tubulatură,
Pag. 110/154
 viteza curenţilor de aer şi temperatura în zona de confort,

 umiditate relativă în încăpere,
 nivelul de zgomot rezultat în zona activă.
Se au în vedere, de asemenea, cerinţe privind calitatea îmbinărilor: etanşeitate,
flexibilitate, durabilitate.
Metode de verificare:
 măsurarea pierderilor de aer,
 măsurarea vitezelor curenţilor de aer şi a debitelor din tubulatură,
 reglarea clapetelor de echilibrare de pe tubulatură etc.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILA DE EVALUARE
1pct.
prin compararea caracteristicilor tehnice ale lucrărilor realizate cu indicaţiile
din proiectul de execuţie;
prin metode adecvate, în funcţie de tipul lucrării executate şi caracteristicile
tehnice urmărite;
utilizând corect dispozitivele de măsurare şi control necesare.
ori de câte ori este nevoie, pe parcursul derulării lucrărilor;
la finalul lucrării, după verificarea întregului ansamblu realizat.
3. Alegeţi variantele corecte de răspuns. 0,6 pct.
La montarea elementelor de tinichigerie, ansamblul realizat se controlează
astfel:
vizual, pe faze de lucru, conform tehnologiei de montaj;
prin observarea întregii lucrări executate;
prin măsurători, cu instrumente specifice, pe faze de lucru, conform
tehnologiei de montaj;
prin măsurarea întregii lucrări executate;
prin probe, cu metode adecvate, insistându-se asupra locurilor de îmbinare a
detaliilor specifice existente pe suprafaţă.
La efectuarea verificării se are în vedere:
conformitatea cu proiectul de execuţie;
cu documentaţia tehnică pentru montaj;
părerea colegilor de echipă;
cerinţele din proiectul de arhitectură.
5. Precizaţi tipuri de deficienţe şi neconformităţi des întâlnite la montarea 0,8 pct.
elementelor de tinichigerie.
Pag. 111/154
La efectuarea verificării montării sistemelor de protecţie din tablă pentru

lucrări de izolaţii termice la instalaţii tehnologice se au în vedere următoarele
aspecte:
stabilitatea izolaţiei pe întregul traseu realizat;
modul de montare al instalaţiilor tehnologice;
dimensiunile elementelor confecţionate din tablă;
corectitudinea îmbinărilor, prin fălţuire, a sistemelor de protecţie din tablă.
7. Daţi exemple de tipuri de neconformităţi în montarea sistemelor de protecţie 0,8pct.
din tablă pentru lucrări de izolaţii termice la instalaţii tehnologice.
8. Precizaţi ce cuprinde documentaţia tehnică pentru montaj. 0,8pct.
9. Daţi exemple de cerinţe tehnice pentru aplicarea materialelor, la realizarea 0,8pct.
învelitorilor pentru acoperişuri.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

La montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatura de ventilaţie se
verifică funcţionarea instalaţiei de ventilaţie astfel:
prin metode adecvate, în funcţie de scopul propus;
utilizând aparatura de măsură corespunzătoare parametrilor urmăriţi;
conform cerinţelor din proiectul de execuţie şi normativelor în vigoare;
urmărind îndeplinirea condiţiilor de confort în zona activă, în funcţie de tipul
echipamentului şi de funcţiile pe care le îndeplineşte acesta.
11. Precizaţi care este aparatura de măsură folosită la verificarea instalaţiei de 0,6pct.
ventilaţie.
Parametrii măsuraţi la verificarea funcţionării instalaţiei de ventilaţie sunt:
debitul de aer în tubulatură
viteza curenţilor de aer
temperatura în zona de confort
umiditate relativă în încăpere
nivelul de zgomot rezultat în zona activă
13. Precizaţi cerinţele privind calitatea îmbinărilor în lucrările de montarea 0,6pct.
elementelor de tinichigerie pentru tubulatura de ventilaţie.
14. Daţi exemple de metode de verificare a funcţionării instalaţiei de ventilaţie. 0,6pct.
1. a) -A;b) -A; c) -A; d) -A.
2. a) –A; b) –F.
3. a);b); c); d); e).
4. a);b);d).
5.
a. Dimensiuni necorespunzătoare ale elementelor de tinichigerie;
b. Geometrie neconformă în comparaţie cu ansamblul;
c. soluţie de etanşare ineficientă împotriva infiltraţiilor;
d. fixare necorespunzătoare a elementelor de tinichigerie;
e. racorduri neetanşe şi lipsite de flexibilitate între tubulaturi şi
echipamente.
6. a) -A; b) –F; c) - A; d)- A.
7. - porţiuni cu deficienţe de fixare a izolaţiei;
- număr incomplet de prinderi;
- strângeri slabe;
Pag. 112/154
- lipsa continuităţii învelirii în zone cu străpungeri şi intersecţii de trasee.

8. ghidul de montaj, fişele tehnice, declaraţiile de conformitate, instrucţiuni
de folosire a materialelor etc.
9. - respectarea distanţei de suprapunere;
- respectarea sensului suprapunerilor faţă de sensul de curgere al apei,
- realizarea de racordări şi etanşări în cazul zonelor cu detalii speciale şi
cu diverse sisteme fixate pe suprafaţa de lucru.
10. a);b); c); d).

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
11. tester pentru determinarea pierderilor de aer prin neetanşeităţi,

debitmetre, anemometre, termometrespeciale, higrometre.
12. a) -A; b) - A; c) - A; d) - A; e) - A.
13. etanşeitate, flexibilitate, durabilitate.
14. măsurarea pierderilor de aer, măsurarea vitezelor curenţilor de aer şi a
debitelor din tubulatură, reglarea clapetelor de echilibrare de pe
tubulatură.
Pag. 113/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 10
ÎNTREŢINEREA MATERIALELOR ŞI A LUCRĂRILOR DE
TINICHIGERIE
Întreţinerea lucrărilor de tinichigerie este necesară pentru a le conserva o perioadă
cât mai îndelungată de timp şi pentru a le menţine aspectul estetic. În acest sens,
trebuie să fie cunoscute şi aplicate următoarele recomandări privind:
a. menţinerea calităţii materialului;
b. îndepărtarea foliei de protecţie;
c. curăţarea placărilor cu material prevopsit;
d. utilizarea instalaţiilor de spălat sub presiune;
e. realizarea reparaţiilor suprafeţei acoperite.
10.1 RECOMANDĂRI PRIVIND MENŢINEREA CALITĂŢII MATERIALULUI
 trebuie evitată deteriorarea suprafeţei de acoperire prin acţiuni mecanice,
cum ar fi zgârierea cu instrumente de trasat, în timpul prelucrărilor de punere
în operă;
 este interzisă folosirea polizorului unghiular în procesul de prelucrare şi
punere în operă. Acesta împrăştie scântei în timpul utilizării, care
deteriorează iremediabil suprafeţele acoperite;
 trebuie evitată utilizarea materialului prevopsit în contact direct cu confecţii
din cupru sau piese din oţel galvanizat;
 pentru etanşări este recomandată utilizarea numai a materialelor pe bază de
silicon neutru adeziv.
 Nu este recomandată folosirea de materiale pe bază de silicon şi acid acetic;
 este nerecomandat ca materialul acoperit prin vopsire să vină în contact
permanent cu apa, fără faze intermediare de uscare;
 este nerecomandat ca depozitarea materialelor vopsite, livrate în role, foi sau
ca elemente prelucrate, să se realizeze în spaţii neacoperite. Dacă
materialele s-au umezit, trebuie să se îndepărteze ambalajul exterior (de
transport) şi să fie uscate imediat (ştergere cu materiale absorbante etc.).
10.2 RECOMANDĂRI PRIVIND ÎNDEPĂRTAREA FOLIEI DE PROTECŢIE
Pag. 114/154
Materialul prevopsit se livrează acoperit cu o folie de protecţie, pentru a-i proteja

suprafaţa în timpul transportului, a prelucrării şi a altor activităţi.
Recomandări la punerea în operă:
 folia de protecţie nu trebuie să se îndepărteze de pe suprafaţa materialului
până nu se finalizează montajul panoului de tablă prevopsită;
 după montajul materialului prevopsit, se îndepărtează imediat folia de
protecţie; în situaţia în care se amână această operaţie, există pericolul ca
după un timp de expunere la radiaţiile solare - deşi folia aplicată este
rezistentă la UW - dezlipirea foliei de protecţie să fie imposibilă.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
10.3 CURĂŢAREA PLACĂRILOR CU MATERIAL PREVOPSIT

În vederea menţinerii aspectului corespunzător al materialelor folosite în lucrări de
tinichigerie, se recomandă curăţarea acestora, cel puţin o dată pe an, sau ori de câte
ori este nevoie, pentru a proteja în mod corespunzător stratul de acoperire.
Producătorul recomandă să se folosească, la curăţare, un amestec format din:
 10 părţi detergent de vase sau detergent neutru;
 45 părţi de izopropanol;
 45 părţi de apă curată.
10.4 RECOMANDĂRI LA UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE SPĂLAT SUB
PRESIUNE
Uneori, la utilizarea instalaţiilor de spălare sub presiune, cu o cantitate mare de apă,
este recomandat să se folosească suplimentar şi un agent lichid de curăţare,
respectându-se următoarele aspecte:

agentul de curăţare trebuie să fie diluat înaintea folosirii, să aibă o
valoare a PH- ului cuprinsă între 5-9 şi să nu conţină clor activ;
 înainte de curăţarea suprafeţelor mari de material, procesul de curăţare
ar trebui testat pe o suprafaţă mai mică;
 după aplicarea agentului de curăţat, suprafaţa tratată trebuie să se
clătească foarte bine, cu multă apă curată, apoi va fi uscată complet;
ESTE NERECOMANDAT CA AGENTUL DE CURĂŢARE SĂ SE USUCE PE
SUPRAFAŢA TRATATĂ!
 presiunea jetului de apă trebuie să fie uniformă, pe întreaga suprafaţă a
materialului care urmează să fie curăţată, deoarece schimbările de
presiune pot duce la îndepărtarea incompletă a murdăriei, iar după
uscare, aspectul suprafeţei rămâne astfel neuniform;
 dacă se utilizează instalaţii de spălare sub presiune, distanţa la care se
poziţionează lancea faţă de suprafaţa de curăţat trebuie să fie suficient
de mare, pentru a evita smulgerea materialului de acoperire în zonele în
care s-au format microfisuri;
 În cazul în care se utilizează dispozitive cu jet de aburi, temperatura nu
poate depăşi 50 de grade Celsius.
10.5 REPARAŢII
Deoarece toate aplicaţiile realizate cu material prevopsit şi aflate în aer liber sunt
Pag. 115/154
supuse influenţelor naturale cum ar fi lumina, ploaia, poluanţii chimici din aer,
agresiunile mecanice etc., apare, în mod firesc, întrebarea dacă suprafaţa poate fi
reparată sau revopsită în caz de avarie. Există două modalităţi prin care se poate
executa reparaţia suprafeţei acoperite:
 Efectuarea de reparaţii locale
În acest caz, se identifică defectele minore de pe suprafaţa acoperită şi se realizează
tratarea lor. Chiar şi atunci când materialul este montat corect, se poate produce,
accidental, deteriorarea acoperirii suprafeţei. Astfel de deteriorări locale (zgârieturi
adânci) ajung de multe ori până la stratul de zinc. Acesta este, în mod normal,
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
protejat împotriva coroziunii; vă recomandăm ca orice deteriorare a materialului să fie

remediată imediat. Pentru acest tip de reparaţii se poate folosi creionul de retuş cu
vopsea, care se usucă la aer, produs de furnizorul de material. Ca metodologie de
lucru în remedierile suprafeţelor acoperite recomandăm:
zona afectată să fie uscată, curăţată şi fără grăsimi. Acest lucru poate fi
realizat cel mai bine prin ştergerea zonală cu diluantul prescris de
fabricantul creionului de retuş. După stergerea suprafeţei, aşteptaţi până
ce zona este uscată în totalitate;
 bavurile să fie îndepărtate cu hârtie abrazivă (granulaţie 400);
 zona afectată va fi apoi acoperită cu vopsea de retuş, aplicată cu creionul
de retuş sau cu o pensulă fină.
 Revopsirea integrală a suprafeţei acoperite
GRILA DE EVALUARE
1pct.
1. Precizaţi necesitatea întreţinerii lucrărilor de tinichigerie. 1 pct.
2. Precizaţi pentru ce este interzisă folosirea polizorului unghiular în procesul de 1pct.
prelucrare şi punere în operă.
3. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos 0,5pct.
Pentru etanşări se utilizează:
numai materiale pe bază de silicon neutru adeziv;
materiale pe bază de silicon;
materiale pe bază de acid acetic.

4. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos 1pct.
Folia de protecţie trebuie să se îndepărteze de pe suprafaţa materialului:
înainte de montajul panoului de tablă prevopsită;
imediat după montajul materialului prevopsit;
după un timp de expunere la radiaţiile solare.
Pag. 116/154

În vederea menţinerii aspectului corespunzător al materialelor folosite în
lucrări de tinichigerie, se recomandă curăţarea acestora:
în fiecare lună;
cel puţin o dată pe an;
ori de câte ori este nevoie;
foarte rar.

6. Precizaţi compoziţia amestecului pe care îl recomandă producătorul pentru 1pct.
curăţarea materialelor folosite în lucrări de tinichigerie.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
7. Alegeţi răspunsurile corecte: 1pct.

Agentul de curăţare trebuie să fie:
diluat înaintea folosirii;
să aibă o valoare a PH-ului cuprinsă între 5-9;
să aibă o valoare a PH-ului cuprinsă între 2-6;
să conţină clor activ;
să nu conţină clor activ.

8. Precizaţi de ce la spălarea cu instalaţii sub presiune, presiunea jetului de apă 0,5pct.
trebuie să fie uniformă, pe întreaga suprafaţă a materialului care urmează să
fie curăţată.
9. Precizaţi de ce la folosirea instalaţiilor de spălare sub presiune, distanţa la 0,5pct.
care se poziţionează lancea faţă de suprafaţa de curăţat trebuie să fie
suficient de mare.
10. Alegeţi răspunsurile corecte: 0,5pct.
Atunci când se utilizează dispozitive cu jet de aburi, temperatura nu poate
depăşi:
30 de grade Celsius;
40 de grade Celsius;
50 de grade Celsius.
11. Precizaţi două dintre modalităţile prin care se poate executa reparaţia 0,5pct.
suprafeţei acoperite.
12. Precizaţi ordinea corectă a operaţiilor efectuate în remedierile suprafeţelor 1pct.
acoperite:
zona afectată va fi acoperită cu vopsea de retuş, aplicată cu creionul de retuş
sau cu o pensulă fină;
zona afectată să fie uscată, curăţată şi fără grăsimi;
bavurile să fie îndepărtate cu hârtie abrazivă (granulaţie 400).
1. pentru a le conserva o perioadă cât mai îndelungată de timp, şi pentru a
le menţine aspectul estetic.
2. pentru a se evita împrăştierea de scântei în timpul utilizării, care
deteriorează iremediabil suprafeţele acoperite.
3. a)=A;b)= F;c)= F.
4. a)= F;b)= A;c)= F.
5. a)= F;b)= A;c)= A;d)= F;
6. 10 părţi detergent de vase sau detergent neutru; 45 părţi de izopropanol;
45 părţi de apă curată.
Pag. 117/154
7. a); b); e).

8. Pentru că schimbările de presiune pot duce la îndepărtarea incompletă a
murdăriei, iar după uscare, aspectul suprafeţei rămâne astfel neuniform.
9. pentru a se evita smulgerea materialului de acoperire în zonele în care s-
au format microfisuri.
10. c)
11. efectuarea de reparaţii locale sau revopsirea integrală a suprafeţei
acoperite.
12. b); c); a).
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 11
EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MONTARE A ELEMENTELOR
DE TINICHIGERIE PE TIMP NEFAVORABIL
11.1 FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ
Factorii de risc se referă la circumstanţele imprevizibile legate de locul de muncă,
care pot avea efecte negative asupra sănătăţii. Evaluarea riscurilor la locul de muncă
nu este doar o cerinţă legală, ci şi un instrument important de management al
securităţii şi sănătăţii angajaţilor pe termen lung.
Riscurile pot fi generate de:
1. factori fizici:
a. temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp, la
lucrările în aer liber;
b. intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;
c. zgomot peste limita maximă admisă, datorat funcţionării utilajelor de
construcţii;
d. lucrul cu substanţe toxice;
e. existenţa pulberilor pneumoconiogene – ex: la transportul cimentului şi
a varului, la efectuarea curăţeniei etc.;
f. contaminarea cu ciuperci, bacterii sau viruşi, din cauza igienei
insuficiente la locul de muncă;
g. condiţii obositoare de lucru.
2. factori umani:
a. relaţii de muncă necorespunzătoare (necooperare, antipatie, invidie,
violenţă, hărţuire, discriminare).
Riscurile la care este expus tinichigiul în construcţii, generate de factorii fizici
sunt:
 Expunere la temperaturi scăzute;
 Expunere la temperaturi ridicate ;
 Desfăşurarea activităţii pe timp de ploaie, vânt puternic;
 Activităţi în poziţii obositoare sau care determină instalarea durerii;
Pag. 118/154
 Lucru în poziţii staţionare, stat în picioare excesiv;

 Mişcări repetitive cu braţele.
11.1.1 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TINICHIGERIE PE TIMP FRIGUROS
Extinderea executării lucrărilor de tinichigerie pe tot cursul anului solicită organizarea
distinctă a lucrărilor pe timp friguros. Sunt considerate “zile friguroase”, zilele în care
temperatura aerului, măsurată la ora 7 dimineaţa, în aer liber, la umbră, la înălţimea
de 2 metri de la sol şi la distanţa de 5 metri de orice obiect de construcţii, este mai
mică de 5oC.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Pentru a-şi desfăşura activitatea în aceste condiţii, tinichigiul trebuie să ia anumite

măsuri:
1. de organizare a lucrărilor pe timp friguros;
2. de protecţie specială.
Soluţii organizatorice:
 eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât activităţile la înălţime, în aer liber, să se
desfăşoare în perioadele favorabile de timp, fără vânt puternic şi fără
temperaturi scăzute sau ridicate;
 curăţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces, scări, platforme de lucru,
streaşini şi acoperişuri;
 îngrădirea locurilor periculoase;
 presărarea materialelor antiderapante etc.
Măsuri speciale de protecţie:
 folosirea unui echipament

individual de lucru călduros;
 beneficierea de scurte pauze,
petrecute în spaţii încălzite;
 consumarea de ceaiuri
Pag. 119/154
fierbinţi.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
11.1.2 EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TINICHIGERIE ÎN CONDIŢII DE EXPUNERE LA

TEMPERATURI RIDICATE
Din cauza expunerii prelungite la temperaturi mari, extreme, în condiţiile continuării
activităţilor fizice foarte intense, corpul uman îşi pierde capacitatea de termoliză,
necesară pentru scăderea temperaturii corporale. Aceasta creşte foarte mult şi duce
la afectarea organelor vitale.
Prin temperatură ridicată extremă se înţelege temperatura aerului în exterior de
peste +37°C, sau atunci când, corelată cu condiţii de umiditate mare, poate fi
echivalată cu acest nivel.
În perioadele cu temperaturi ridicate extreme muncitorii tinichigii îşi vor lua
următoarele măsuri:
 reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
 alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite,
cu curenţi de aer;
 consumarea de apă minerală în cantitate suficientă (câte 2-4 litri /
persoană / schimb);
 folosirea unui echipament individual de protecţie corespunzător (haine
subţiri, de bumbac, ochelari, cască etc.).
11.2 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII PE TIMP DE VÂNT ŞI PLOAIE
Lucrările de montaj se realizează cu mare dificultate în cazul unor fenomene
meteorologice nevavorabile, cum ar fi ploaia sau vântul. În aceste cazuri, activitatea
tinichigiului în construcţii va trebui să respecte următoarele măsuri:
a. amenajarea locală a unor fronturi de lucru acoperite cu prelată
protectoare;
b. utilizarea unor echipamente individuale de protecţie (pelerine, cizme
de cauciuc; cască etc);
c. utilizarea obligatorie a centurilor de siguranţă, în cazul folosirii de
schele, scări, în timpul lucrului.
Activitatea poate astfel să continue, atunci când termenele de finalizare a lucrării,
prevăzute în contract, impun acest lucru. Pag. 120/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILA DE EVALUARE
1pct.
1. Precizaţi care sunt factorii de risc proprii mediului de muncă. 1pct.
Factorii fizici se referă la:
temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp, la lucrări în
aer liber;
intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;
zgomot peste limita maximă admisă, datorat funcţionării utilajelor de
construcţii;
relaţii de muncă necorespunzătoare;
lucrul cu substanţe toxice.

Riscurile la locul de muncă al tinichigiului în construcţii, generate de factori
fizici, sunt:
a) expunere la temperaturi scăzute;
expunere la temperaturi ridicate ;
lipsa de cooperare în muncă;
desfăşurarea activităţii pe timp de ploaie, vânt puternic.

4. Specificaţi condiţiile meteorologice tipice „zilelor friguroase”, 1,5pct.
5. Notaţicu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos: 1pct.
Soluţiile organizatorice necesare pentru continuarea activităţii la temperaturi
scăzute presupun:
eşalonarea lucrărilor în aşa fel încât activităţile să se desfăşoare în
perioadele favorabile de timp;
încetarea lucrului;
curaţirea zăpezii şi gheţii de pe drumurile de acces, scări, platforme de lucru,
streaşini şi acoperişuri;
îngrădirea locurilor periculoase, presărarea materialelor antiderapante.
Pag. 121/154

Măsurile speciale de protecţie se referă la:
folosirea unui echipament individual de lucru călduros;
beneficierea de scurte pauze, petrecute în spaţii încălzite;
consumarea de ceaiuri fierbinţi;
mutarea frontului de lucru.

7. Precizaţi ce se înţelege prin temperatură ridicată extremă. 1,5pct.
În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, tinichigiii vor lua următoarele

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
măsuri:
reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus, în locuri umbrite, cu
curenţi de aer;
consumarea de apă minerală în cantitate suficientă;
purtarea echipamentului individual de protecţie.

Tinichigiul în construcţii va lua următoarele măsuri pe timp cu vânt /ploaie:
amenajarea locală a unor fronturi de lucru acoperite cu prelată protectoare;
procurarea de umbrele de ploaie;
folosirea unor echipamente individuale de protecţie (pelerine, cizme de
cauciuc; cască etc).
1. factori fizici şi factori umani
2. a)= A;b)= A;c)= A;d)= F;e)= A.
3. a)= A;b)= A;c)= F;d)= A;
4. Sunt considerate “zile friguroase”, zilele în care temperatura aerului,
măsurată la ora 7 dimineaţa, în aer liber, la înălţimea de 2 metri de la sol
şi la distanţă de 5 metri de orice obiect de construcţii, este mai mică de
5oC.
5. a)= A;b)= F;c)= A;d)= A;
6. a)= A;b)= A;c)= A;d)= F;
7. Prin temperatură ridicată extremă se înţelege temperatura aerului în
exterior de peste +37°C, sau atunci când, corelată cu condiţii de umiditate
mare, poate fi echivalată cu acest nivel.
8. a)= A;b)= A;c)= A;d)= A;
9. a= A;b)= F;c)= A.
Pag. 122/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 12
NORMELE DE SSM-SU PENTRU LUCRĂRILE DE TINICHIGERIE
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări care cuprind prevederi
minimal obligatorii pentru desfăşurarea în bune condiţii a principalelor activităţi.
Acestea au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în
care se desfaşoară activitatea.
Tinichigiul în construcţii trebuie să-şi însuşească normele de sănătate şi securitate
în muncă astfel:
 pe baza informaţiilor primite în cadrul instructajelor specifice (instructaj
introductiv la începerea activităţii, instructaje periodice, instuctaje la
schimbarea locului de muncă);
 în corelaţie cu specificul lucrărilor de executat şi particularităţile locului de
muncă;
 având în vedere toate aspectele relevante pentru desfăşurarea
activităţilor;
 urmărind semnificaţia mijloacelor de semnalizare şi avertizare utilizate în
sectorul de activitate, în mod permanent (panouri, culori de securitate,
etichete) sau ocazional (semnale luminoase, acustice, comunicarea
verbală pentru atenţionarea asupra unor evenimente periculoase,
evacuare de urgenţă etc.).
Pe parcursul activităţii,
tinichigiii vor purta, după
caz, echipamentul
individual de lucru
(salopetă, şapcă, tricou,
pelerină) şi echipament
individual de protecţie
(cască, mănuşi, ochelari,
centură de siguranţă, pantofi
şi bocanci cu bombeu metalic
etc.).
Pag. 123/154
Echipamentul este utilizat:

 în corelaţie cu specificul locului de muncă şi riscurile potenţiale;
 în scopul pentru care a fost primit;
 în conformitate cu prevederile producătorului;
 conform procedurii specifice de la locul de muncă.
Echipamentul, purtat în mod corespunzător, ajută la evitarea sau atenuarea unor
potenţiale accidente de muncă:
a. prinderea, strivirea membrelor superioare, la manipularea materialelor
de construcţii sau la deservirea echipamentelor de muncă;
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
b. lovirea cauzată de vehicule (auto sau utilaje pentru construcţii) care se

deplasează sau execută manevre în şantier;
c. căderea liberă de obiecte (scule, materiale, echipamente etc.) de la
înălţime;
d. căderea de la înălţime – ex de pe scară, schelă etc.;
e. pericol de lovire, tăiere, înţepare a membrelor superioare şi inferioare,
la contactul cu suprafeţe periculoase;
f. proiectarea de particule străine, periculoase, în ochi;
g. electrocutarea prin atingere directă, indirectă - ex: la legarea
cofretului, în lucrul cu echipamente electrice defecte etc.
Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din
punct de vedere tehnic şi organizatoric, astfel încât să prevină căderea de la înălţime
a lucrătorilor. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie
asigurat împotriva căderii în gol.
Recomandări pentru folosirea scărilor şi autoscărilor:
 utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 1,5 kN
(100 kg ) şi numai de către un singur lucrător;
 lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late, nu trebuie să
depăşească 5m, dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru
lucrător;
 lungimea scării trebuie să permită lucrul de pe o treaptă aflată la o
distanţă minimă de 1m faţă de capătul superior al scării;
 se interzice utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie.
Cale de acces improvizată pentru Utilaj specializat pentru lucru şi acces la înălţime
lucru la înălţime
Pag. 124/154
Prevederile legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă sunt aplicate

permanent, pe întreaga derulare a activităţilor, cu stricteţe, pentru asigurarea
securităţii personale şi a celorlalţi participanţi la procesul de muncă.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
În caz de incendii, cutremure, inundaţii, explozii, alunecări de pământ, sunt

respectate prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă, conform cerinţelor
formulate în instructajele specifice.
Împrejurări cauzatoare de incendii
a. distrugerea prin foc a deşeurilor din perimetrul de

lucru;
b. aprinderea deşeurilor pe timp de vânt;
c. amplasarea gunoaielor ce urmează a fi distruse
FOCUL DESCHIS prin ardere în apropierea unor amenajări ori
construcţii confecţionate din materiale
combustibile;
d. nerespectarea cerinţelor de siguranţă la foc la
executarea lucrărilor cu foc deschis.
a. folosirea conductorilor sau cablurilor electrice

defecte;
b. folosirea conductorilor sau cablurilor electrice
neizolate corespunzător faţă de materiale
combustibile;
c. suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin folosirea
INSTALAŢII de consumatori cu putere ce depăşeşte puterea
ELECTRICE DEFECTE nominală stabilită pentru reţelele respective;
SAU IMPROVIZATE d. existenţa unor instalaţii electrice, îmbătrânite sau
cu improvizaţii executate de persoane
neautorizate;
e. înlocuirea siguranţelor fuzibile originale cu altele
supradimensionate şi improvizate;
f. nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub
tensiune sau amplasarea acestora în apropierea
materialelor combustibile.
Incendiile provocate de instalaţiile electrice se soldează cu pierderi materiale

costisitoare şi de multe ori cu victime omeneşti.
a. fumatul în magazii, depozite

FUMATUL ÎN LOCURI
b. fumatul fără respectarea regulilor de prevenire a
CU PERICOL DE incendiilor;
INCENDIU
Pag. 125/154
c. ţigara nestinsă, uitată sau aruncată la întâmplare

pe materiale combustibile
Intervenţia în cazul situaţiilor de urgenţă se desfăşoară astfel:

 conform responsabilităţilor precizate în planul de acţiune în situaţii de
urgenţă;
 prin modalităţi adecvate, în funcţie situaţia concretă şi tipul de accident
produs: stingerea incendiului, anunţarea telefonică a serviciului de
urgenţă, îndepărtarea accidentaţilor din zona periculoasă, degajarea

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
frontului pentru eliberarea accidentaţilor prinşi sub dărâmături, anunţarea

operativă a persoanelor abilitate;
 conform procedurilor interne ale companiei, evitându-se agravarea
situaţiei deja create şi accidentarea altor persoane;
 acordând sprijin personalului abilitat, în funcţie de solicitări.
Protecţia mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor şi acţiunilor care
au ca scop menţinerea, protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor naturale de mediu, ca
şi reducerea sau eliminarea, acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător
şi a surselor de poluare.
Tinichigiul în construcţii trebuie să-şi însuşească normele de protecţie a mediului:

pe baza informaţiilor primite în cadrul instructajelor specifice;

în corelaţie cu specificul sectorului de activitate;

având în vedere particularităţile locului de muncă şi ale zonei geografice
(relief, ape, ecosisteme) .
Muncitorul tinichigiu are în vedere limitarea consumului de energie electrică şi
apă:
 deconectează aparatele electrice când acestea nu sunt folosite;
 raţionalizează cu discernământ cantitatea de apă folosită.
El trebuie, de asemenea, să acţioneze pentru prevenirea incidentelor/accidentelor de
infestare a mediului, cum ar fi: deversări de substanţe toxice, acumularea şi
abandonarea de deşeuri care conduc la poluarea apei, aerului, solului, spargerea
unor conducte de combustibili, acţiuni care conduc la degradarea biodiversităţii.
De aceea, deşeurile rezultate din activitate (resturi de tablă, moloz, bucăţi de lemn,
gunoi menajer, substanţe chimice etc.) sunt gestionate conform cerinţelor cuprinse în
procedurile de mediu ale companiei, utilizând echipamentele special destinate.
Cerinţele privind gestionarea deşeurilor sunt:
 colectarea zilnică din spaţiile de lucru;
 depozitarea în spaţii special amenajate;
 separarea pe categorii;
 folosirea echipamentelor pentru deşeuri: tomberoane, pubele, containere
pentru moloz, toalete ecologice etc. Pag. 126/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
GRILA DE EVALUARE
1pct.
1. Precizaţi ce sunt normele specifice de securitate a muncii. 1 pct.
Tinichigiul în construcţii trebuie să-şi însuşească normele de sănătate şi
securitate în muncă:
pe baza informaţiilor primite în cadrul instructajelor specifice;
în corelaţie cu specificul lucrărilor de executat şi particularităţile locului de
muncă;
din discuţiile cu colegii;
urmărind semnificaţia mijloacelor de semnalizare şi avertizare utilizate în
sectorul de activitate.

3. Precizaţi ce fel de echipament trebuie să poarte tinichigii, pe parcursul 0,8pct.
activităţii.
În activitatea tinichigiului în construcţii există pericolul unor accidente de
muncă:
prinderea, strivirea membrelor superioare la manipularea materialelor de
construcţii, sau la deservirea echipamentelor de muncă;
căderea liberă de obiecte (scule, materiale, echipamente etc.) de la înălţime;
căderea de la înălţime;
pericol de lovire, tăiere, înţepare, membre superioare şi inferioare la contactul
cu suprafeţe periculoase;
electrocutare la lucrul cu echipamente electrice defecte

5. Specificaţi în ce condiţii este permis lucrul la înălţime. 0,6
6. Precizaţi când trebuie să fie respectate prevederile legale referitoare la 0,4pct.
sănătatea şi securitatea în muncă.
7. Precizaţi când trebuie să fie respectate prevederile legale referitoare la 0,6pct.
situaţiile de urgenţă.
Enumeraţi trei împrejurări cauzatoare de incendii.
Pag. 127/154
8. 0,6pct.
Instalaţii electrice defecte sau improvizate înseamnă:
a) folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte;
b) folosirea conductorilor sau cablurilor electrice neizolate corespunzător faţă
de materiale combustibile;
c) utilizarea în şantier a oricărui dispozitiv electric considerat util;
d) existenţa unor instalaţii electrice, îmbătrânite sau cu improvizaţii executate
de persoane neautorizate;
e) înlocuirea siguranţelor fuzibile originale cu altele supradimensionate şi
improvizate.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
10. În cazul situaţiilor de urgenţă, tinichigiul poate acorda ajutor personalului 0,4pct.
abilitat?
11. Precizaţi ce se înţelege prin protecţia mediului. 0,6pct.
Muncitorul tinichigiu realizează limitarea consumului de energie electrică şi
apă astfel:
deconectează aparatele electrice când acestea nu sunt folosite;
nu foloseşte apă /curent electric;
raţionalizează cu discernământ cantitatea de apă folosită.

colectarea zilnică din spaţiile de lucru;
atenţionarea personalului de serviciu;
depozitarea în spaţii special amenajate;
separarea pe categorii;
folosirea echipamentelor pentru deşeuri: tomberoane, pubele, containere
pentru moloz, toalete ecologice.
1. Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări care cuprind
prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi, în
condiţii de securitate a muncii.
2. a)= A;b)= A;c)= F;d)= A.
3. Tinichigiii vor purta, după caz, echipamentul individual de lucru (salopetă,
şapcă, tricou, pelerină) şi echipament individual de protecţie (cască,
mănuşi, ochelari, centură de siguranţă, pantofi şi bocanci cu bombeu
metalic)
4. a)= A;b)= A;c)= A;d)= A;e)= A.
5. este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din punct
de vedere tehnic şi organizatoric, astfel încât să prevină căderea de la
înălţime a lucrătorilor.
6. permanent, pe întreaga derulare a activităţilor.
7. în caz de incendii, cutremure, inundaţii, explozii, alunecări de pământ
a. focul deschis;
b. instalaţii electrice defecte sau improvizate;
c. fumatul în locuri cu pericol de incendiu
Pag. 128/154
8. a)= A;b)= A;c)= F;d)= A;e)= A.

9. Da, în funcţie de solicitări.
10. Protecţia mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor şi
acţiunilor care au ca scop menţinerea, protejarea şi îmbunătăţirea
condiţiilor naturale de mediu, ca şi reducerea sau eliminarea, acolo unde
este posibil, a poluării mediului înconjurător şi a surselor de poluare.
11. a)= A;b)= F;c)= A;
12. a)= A;b)= F;c)= A;d)= A;e)= A.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 13
TEST GRILĂ FINAL
1 pct.
1. Enumeraţi 5 dintre competenţele cheie. 3 pct.
2. Precizaţi cele trei tipuri de educaţie, de care poate beneficia un om pe 1,4 pct.
parcursul vieţii.
Când folosim informaţiile luate de pe internet trebuie să fie atenţi la:
validitatea şi credibilitatea informaţiei;
prevederile legale referitoare la folosirea acestora;
forma în care sunt prezentate.

Competenţa în tehnologie este determinată de:
cunoştinţe solide de numeraţie, măsuri, structuri, operaţii de bază şi
prezentări matematice de bază, o înţelegere a conceptelor şi termenilor
matematici;
capacitatea de a utiliza instrumente şi maşini tehnologice,
capacitatea de a valorifica date ştiintifice.

5. Alegeţi variantele corecte de răspuns: 2 pct.
Lucrul în echipă înseamnă:
să lucrezi alături de ceilalţi;
să contribui cu idei;
să îţi asumi responsabilităţi şi să le duci la bun sfârşit;
să îi încurajezi pe ceilalţi membri ai echipei;
să rezolvi conflicte, pentru binele echipei;
să fii bun conducător.

corespunzătoare.
6. Precizaţi cel puţin 3 din cele 5 competenţe generale 3 pct.
7. Enumeraţi unităţile de competenţă specifice meseriei de tinichigiu în 3 pct.
construcţii
lucrări generale de tinichigerie pentru diverse elemente de construcţii;
lucrări de învelitori pentru acoperişuri;
lucrări de tinichigerie pentru sistemele de ventilaţie, care includ
Pag. 129/154
instalaţiilor;
oricare dintre aceste lucrări, dacă este nevoie.
9. Alegeţi variantele corecte de răspuns: 0,4 pct.
În funcţie de faza de lucru şi de tipul lucrărilor efectuate, tinichigiii:
colaborează cu alte categorii de muncitori: dulgheri, izolatori termici, zidari,
zugravi, electricieni, instalatori sanitari, termici, de ventilaţie ;
îşi desfăşoară activitatea în mod independent ;
primesc doar sugestiile şefilor.

corespunzătoare.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Pentru întreţinerea echipamentelor de lucru, muncitorul are obligaţia:
să verifice starea echipamentelor de lucru permanent, pentru menţinerea
să aplice procedurile de întreţinere a echipamentelor de lucru, în condiţii de
siguranţă, în locuri special amenajate;
să informeze personalului abilitat, în timp util, asupra deteriorării/ defectării
echipamentelor de lucru;
să le repare şi să le repună în folosinţă imediat.

11. Precizaţi trei dintre cerinţele care care atestă o bună organizare a locului de 2,4 pct.
muncă.
Activitatea de pregătire a lucrărilor de tinichigerie presupune următoarele
operaţii:
alegerea soluţiei pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor ;
măsurarea zonelor de acoperit;
definirea elementelor de tinichigerie necesare, din punct de vedere
dimensional şi geometric, elaborând desenul de execuţie specific
ansamblului măsurat;
izolarea perimetrului de lucru.

corespunzătoare.
Operaţiile executate pentru montarea elementelor de tinichigerie sunt:
fălţuirea capetelor elementelor de tinichigerie în funcţie de profilul îmbinării şi
de caracteristicile elementului de tinichigerie conex;
fixarea elementelor de tinichigerie prin metode specifice;
finisarea elementelor fixate;
verificarea lucrării de tinichigerie executată, din punct de vedere estetic şi
funcţional.

14. Se dau următoarele; baza b şi înălţimea h a unui dreptunghi; scrieţi formula 2 pct.
pentru a afla suprafaţa S a dreptunghiului.

16. Dacă (a) şi ( b) sunt laturile unui trapez şi (h) înălţimea, scrieţi formula de 2 pct.
Pag. 130/154
calcul a suprafeţei (S) a trapezului.

17. Calculaţi aria cercului cu rază (r) de 1,5 m 2 pct.
18. Care este formula de calcul a volumului unui cilindru? 2 pct.
Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos: 1,6 pct.
19. În funcţie de duritate, materialele folosite pot fi:
Tablă plană dură
Tablă plană striată
Tablă plană semidură
Tablă plană moale

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Tabla de oţel zincată se utilizează pentru:
lucrări de protejare împotriva infiltraţiilor.
învelitori
Elemente de tinichigerie
Panouri de tablă cutată

Temperatura la care poate fi prelucrată tabla de oţel zincat acoperit este de:
Grosimea tablei plane este:
0,5 mm

Categoriile în care se pot clasifica sculele de mână pentru lucrările de
tinichigerie sunt:
Instrumente pentru măsurat
Instrumente pentru trasat piese din table subţiri
Scule de mână pentru tăierea şi finisarea tablelor subţiri
Scule de mână pentru îndoirea şi cositorirea tablelor subţiri
Dispozitive pentru prelucrarea tablei plane fălţuite

24. Precizaţi un instrument cu ajutorul căruia se pot măsura unghiuri. 1,6 pct.
Instrumentele pentru trasarea unghiurilor pe table subţiri sunt:
Echerul raportor
Echerul
Vinclul cu talpă

Sculele manuale pentru tăierea tablelor subţiri sunt:
Foarfeca manuală pentru tăieri drepte;
Foarfeca electrică pentru tăiat tablă subţire;
Foarfeca manuală combinată (stânga ,dreapta) pentru tăieri drepte;
Foarfeca manuală universală ;
Pag. 131/154
Foarfeca manuală de şantier.

Sculele de mână pentru îndoirea tablei subţiri sunt:
Cleşti pentru îndoit şi închis falţul
patent cu fălci rotunde
ciocane (de plastic, de lemn, de tinichigerie)
prisme pentru fălţuire manuală

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Dispozitivele pentru prelucrarea tablei plane fălţuite sunt:
Dispozitiv de îndoit cârlige

29. Precizaţi care este cel mai potrivit loc din şantier pentru amplasarea spaţiului 1,6 pct.
propriu de lucru.
La sosirea în şantier, echipa de tinichigii în construcţii
identifică particularităţile frontului de lucru (amplasare, configuraţie, extindere,
vecinătăţi);
măsoară, croieşte şi debitează materialul;
stabileşte locul de punere în operă.
Organizarea de şantier şi cerinţele specifice şantierului se referă la:
condiţii de acces;
program de lucru;
spaţiu de circulaţie, căi de acces;
calitatea deosebită a lucrărilor;
locuri de depozitare a deşeurilor;
surse de energie electrică, apă, grupuri sanitare.

Muncitorii tinichigii preiau mijloacele de muncă:

conform procedurilor interne ale companiei;
având în vedere specificul tuturor activităţilor care urmează să fie
desfăşurate;
în timp record.
Alegerea variantei corecte se va face prin încercuirea literei.

33. Precizaţi cele trei tipuri de operaţii efectuate de către tinichigiul în construcţii 2,4 pct.
pentru pregătirea lucrărilor de tinichigerie.
Alegerea soluţiei pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor se realizează:
ţinând cont de arhitectura ansamblului, în funcţie de tipul elementului de
construcţie, pe baza proiectului de execuţie;
în corelaţie cu particularităţile lucrării şi stadiul de execuţie;
gradul de umiditate şi frecvenţa precipitaţiilor;
în conformitate cu cerinţele beneficiarului.
Pag. 132/154

Zonele de acoperit se măsoară:
respectând planul de arhitectură;
în concordanţă cu soluţia oferită de proiectant;
utilizând instrumente şi aparate de măsură specifice;
preluând măsurătorile din proiect;
verificând modul de încadrare a soluţiei în ansamblul construcţiei.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Definirea elementelor de tinichigerie necesare, se realizează, din punct de
vedere dimensional şi geometric, astfel:
elaborând desenul de execuţie specific ansamblului măsurat;
preluând desenul din proiect;
elementului.

Activităţile tinichigiului în construcţii:
se execută pe baza unor proceduri clar definite;
se crează pe loc o procedură de lucru.

38. Precizaţi ce document tehnic trebuie să consulte tinichigiul în construcţii, 1 pct.
înainte de optimizarea materiei prime pentru realizarea elementelor de
tinichigerie.
39. Specificaţi în ce constă operaţia de croire. 2 pct.
Materia primă este debitată urmărind:
realizarea unui plan de acţiune coerent;
reperele urgente;
succesiunea logică a operaţiilor de tăiere, în funcţie de dimensiunile

Elementele de tinichigerie se montează pe suport variat:
construcţie de zidărie;
materiale PVC;
metal;
elemente din sticlă;
lemn;
vitraje.

Pentru montarea sistemelor de protecţie din tablă, pentru lucrări de izolaţii
termice la instalaţii tehnologice, se urmăresc etapele:
se identifică suprafeţele de protejat;
se lipesc foile de tablă;
se ajustează foile de tablă;
se fixează materialul de protecţie;
se verifică stabilitatea izolaţiei.
Pag. 133/154

corespunzătoare.
Sistemul de învelitori se referă la:
învelitoare;
jgheaburi şi burlane;
accesorii de învelitori;
structura acoperişului;
sisteme de protecţie.

corespunzătoare.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
În montajul învelitorilor cu panouri profilate se vor respecta totdeauna
următoarele etape:
instalarea de jgheaburi şi burlane împreună cu şorţul de streaşină;
instalarea membranei pentru preluarea condensului;
realizarea şi fixarea reţelei de şipci şi contraşipci suport;
instalarea elementelor de tinichigerie de sub învelitoare;
instalarea panourilor profilate (pe lucarne şi în câmp), etanşarea
străpungerilor (coş de fum, ferestre, exhaustări etc);
instalarea elementelor de tinichigerie de închideri;
instalarea elementelor de protecţie.

La montarea şorţului de streaşină se urmăreşte:
şorţul de streaşină se aşează pe scândura suport, peste cârlige;
îmbinarea între două tronsoane se face prin suprapunere de 100 mm;
muchia şorţului se aliniază la sfoară;
îmbinarea între două tronsoane se face cu decupare şi suprapunerea pe
minim 50 mm.
corespunzătoare.
La montajul şi fixările panourilor profilate se respectă următoarele:
montajul se realizează prin retragere;
la montaj se folosesc şuruburi autoforante;
debitările panourilor profilate se fac la sol, după un trasaj realizat anterior;
debitările se fac la faţa locului, după necesităţi;
după montarea panourilor profilate, se fixează elementele de tinichigerie şi
coamele.

Elementele de prindere pe tubulatură se fixează, asigurând:
strângerea fermă a acestora;

respectarea poziţiilor trasate;
verificarea stabilităţii sistemului de ventilaţie în ansamblu;
deplasarea secvenţială a frontului de lucru pe întreaga desfăşurare a
traseului.

Pag. 134/154
prin compararea caracteristicilor tehnice ale lucrărilor realizate cu indicaţiile

din proiectul de execuţie;
prin metode adecvate, în funcţie de tipul lucrării executate şi caracteristicile
tehnice urmărite;
utilizând corect dispozitivele de măsurare şi control necesare.

ori de câte ori este nevoie, pe parcursul derulării lucrărilor;
b, la finalul lucrării, după verificarea întregului ansamblu realizat.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

La efectuarea verificării se are în vedere:
conformitatea cu proiectul de execuţie;
cu documentaţia tehnică pentru montaj;
părerea colegilor de echipă;
cerinţele din proiectul de arhitectură.

corespunzătoare.
51. Precizaţi ce cuprinde documentaţia tehnică pentru montaj. 2 pct.
52. Precizaţi necesitatea întreţinerii lucrărilor de tinichigerie. 2 pct.
53. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos 1,2 pct.
Pentru etanşări se utilizează:
numai materiale pe bază de silicon neutru adeziv;
materiale pe bază de silicon;
materiale pe bază de acid acetic.

54. Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) afirmaţiile de mai jos 1,2 pct.
Folia de protecţie trebuie să se îndepărteze de pe suprafaţa materialului:
înainte de montajul panoului de tablă prevopsită;

imediat după montajul materialului prevopsit;
după un timp de expunere la radiaţiile solare.

55. Precizaţi două dintre modalităţile prin care se poate executa reparaţia 2 pct.
suprafeţei acoperite
56. Precizaţi ordinea corectă a operaţiilor efectuate în remedierile suprafeţelor 1,2 pct.
acoperite:
zona afectată va fi acoperită cu vopsea de retuş, aplicată cu creionul de retuş
sau cu o pensulă fină;
zona afectată să fie uscată, curăţată şi fără grăsimi;
bavurile să fie îndepărtate cu hârtie abrazivă (granulaţie 400).
Factorii fizici se referă la:
temperatura ridicată sau coborâtă a aerului, în funcţie de anotimp, la lucrări în

aer liber;
intemperii (vânt, viscol, ploaie) la lucrul în aer liber;
zgomot peste limita maximă admisă, datorat funcţionării utilajelor de
construcţii;
relaţii de muncă necorespunzătoare;
lucrul cu substanţe toxice.
Pag. 135/154

Măsurile speciale de protecţie se referă la:
folosirea unui echipament individual de lucru călduros;

beneficierea de scurte pauze, petrecute în spaţii încălzite;
consumarea de ceaiuri fierbinţi;
mutarea frontului de lucru.

59. Precizaţi ce fel de echipament trebuie să poarte tinichigii, pe parcursul 2,4 pct.
activităţii.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

colectarea zilnică din spaţiile de lucru;
atenţionarea personalului de serviciu;
depozitarea în spaţii special amenajate;
separarea pe categorii;
folosirea echipamentelor pentru deşeuri: tomberoane, pubele, containere
pentru moloz, toalete ecologice.

TOTAL 100 pct.
1. Competenţa de a învăţa
Comunicarea în limba oficială
Comunicarea în limbi străine
Competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie
Competenţele informatice
Competenţele sociale şi civice
Competenţele antreprenoriale
Competenţa de exprimare culturală.
2. educaţia formală; educaţia informală; educaţia nonformală.
3. a)= A; b)= A; c)=F.
4. a)= A; b)= A; c)= A.
5. a); b); c); d); e).
6. Organizarea locului de muncă
Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în
muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă
Aplicarea normelor de protecţie a mediului
Asigurarea calităţii lucrărilor executate
Întreţinerea echipamentelor de lucru
7. Pregătirea lucrărilor de tinichigerie
Confecţionarea elementelor de tinichigerie
Montarea elementelor de tinichigerie
Montarea sistemelor de protecţie din tablă pentru lucrări de izolaţii
termice la instalaţii tehnologice
Pag. 136/154
Realizarea învelitorilor pentru acoperişuri

Montarea elementelor de tinichigerie pentru tubulatura de ventilaţie
8. a)= A; b)= A ; c)= A; d)=F.
9. a).
10. a)= A ; b)= A ; c)= A ; d)=F.
11. - este o activitate cu caracter permanent;
- este obligatorie în toate contextele de desfăşurare a lucrărilor, la nivelul
solului sau în situaţii de lucru la înălţime, în orice anotimp, în condiţii
meteo variate;

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
- se desfăşoară în echipă, sub coordonarea directă a şefului de şantier

sau a şefului punctului de lucru, cu un anumit grad de autonomie, în
condiţiile unor riscuri de accidentare foarte diverse.
12. a) ; b) ; c).
13. a)= A ; b)= A ; c)=F ; d)= A.
14. S = bh
15. a)= F; b)=A; c)= F
ab
S h
16. 2
17. S  r  7.06m2
2
18. V  R h
2
19. a) = A; b) = F c) = A; d) = A.
20. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A
21. a).
22. a) = F; b) = A; c) = F.
23. a) = A; b)= A; c)= A; d)= A; e)= A
24. Nivela raportor
25. a)=A; b)= A; c)= A; d)= A.
26. a)= A;b)= F c)= A; d)= A; e)= A.
27. a)= A; b);= A c)= A; d)= A.
28. a); b); c); d).
29. În proximitatea spaţiului de depozitare a materialelor.
30. a= A;b)=F; c)= A.
31. a); b); c); e); f).
32. a); b).
33. a) alege soluţia pentru etanşeizarea împotriva infiltraţiilor;
b) măsoară zonele de acoperit;
c) defineşte elementele de tinichigerie necesare.
34. a)= A; b)= A; c)= F; d)= A.
35. a) ; b) ; c) ; e).
36. a)= A ; b) =F; c)= A
Pag. 137/154
37. a).
38. proiectul de execuţie
39. operaţia de croire constă în a tăia materia primă, după forma trasată şi
măsura indicată
40. a); c)
41. a) = A; b) = A; c) = A; d) = F; e) = A; f) = A.
42. a); c); d); e).
43. a) ; b); c); e).
44. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A; e) = A; f) = A; g) =A.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
45. a); c); d).

46. a) = A; b) = A; c) = A; d) = F; e) = A.
47. a) = A; b) = A; c) = A; d) = A.
48. a) =A;b) =A; c) =A; d) =A.
49. a) =A; b) =F.
50. a); b).
51. ghidul de montaj, fişele tehnice, declaraţiile de conformitate, instrucţiuni
de folosire a materialelor etc.
52. pentru a le conserva o perioadă cât mai îndelungată timp, şi pentru a le
menţine aspectul estetic.
53. a)=A; b)= F; c)= F.
54. a)= F; b)= A; c)= F.
55. efectuarea de reparaţii locale sau revopsirea integrală a suprafeţei
acoperite
56. b); c); a).
57. a)= A; b)= A; c)= A; d)= F; e)= A.
58. a)= A; b)= A; c)= A; d)= F.
59. Tinichigiii vor purta, după caz, echipamentul individual de lucru (salopetă,
şapcă, tricou, pelerină) şi echipament individual de protecţie (cască,
mănuşi, ochelari, centură de siguranţă, pantofi şi bocanci cu bombeu
metalic)
60. a)= A; b)= F ;c)= A; d)= A; e)= A.
Pag. 138/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
CAPITOLUL 14
MANAGEMENTUL CALITĂȚII
Ce se înțelege prin calitate?

Atunci când vorbim despre calitate nu ne referim numai la calitatea unui produs sau a
unui serviciu, ci și la calitatea proceselor sau a activității ce duce la realizarea
produsului sau a serviciului.
S-a început să se vorbească despre calitate în sectorul industrial, în momentul în
care câteva companii japoneze au introdus concepte noi privind procesele de lucru.
Practic, s-a introdus și s-a susținut ideea că dacă se elimină cauzele ce duc la
rebuturi și nu se urmărește doar ca rebuturile să fie identificate și înlăturate pentru a
nu ajunge la clientul final, calitatea produselor finale crește, ponderea rebuturilor
scade semnificativ, procesul de fabricație se îmbunătățește, cu beneficii pe termen
lung pentru întreaga companie.
Din lumea industriei, acest concept a fost preluat și adaptat și în alte sectoare
productive, iar în final la cel al serviciilor. Conceptul de calitate, în acest sens, a
evoluat spre un principiu mai general ce duce la satisfacerea cât mai deplină a
clientului de către un bun sau un serviciu (chiar și un curs de formare). Din acest
motiv, includerea în acest manual a unui capitol despre managementul calității,
vizează creșterea gradului de conștientizare a importanței derulării propriilor activități
cu respectarea principiilor calității.
Formarea profesională vizează dezvoltarea unor competenţe „cerute” în mod direct
pe piața muncii. De aceea, un bun formator trebuie să acționeze din perspectiva
calității, cu scopul de a se asigura că toate procesele în care este implicat vizează
furnizarea de valoare pentru client.
Elementul central, mai mult sau mai puțin explicit, al definirii formării este, fără
îndoială, conceptul de schimbare. Însușirea unei cunoștințe, modificarea unui
comportament sau dezvoltarea unei abilități reprezintă un proces de schimbare de la
o stare la altă. Astfel, orice activitate de formare produce sau își propune să producă
o schimbare. Schimbarea se poate produce la nivelul unui individ sau al unui grup de
indivizi, dar poate să se producă și la nivelul organizației. Aceasta este
indispensabilă de fiecare dată când se reorganizează sau restructurează procesele
firmei.
Pag. 139/154
Astfel, lucrul într-un context de calitate înseamnă pentru formator a se asigura că

toate activităţile din cadrul proceselor legate de formare se desfășoară în un mod
corect, conform planificării şi că eventualele acţiuni de îmbunătăţire permit acţiuni
corective şi preventive.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Abordarea bazată pe procese

Astăzi, abordarea bazată pe procese este consacrată de standardul SR EN ISO
9000:2006, aceasta reprezentând unul dintre principiile fundamentale ale calității.
Modelele organizaționale pot fi funcţionale sau pe procese. În ceea ce privește
abordarea funcțională, sarcinile care urmează să fie efectuate, oamenii desemnați să
îndeplinească aceste sarcini și resursele alocate acestor entități, sunt clar definite.
Totuși, acest model este de tip ierarhic și piramidal și prevede o organizare
centralizată și o utilizare redusă a delegării. Logica acestui model se bazează pe
economia de scară și nu ţine cont de satisfacţia clienţilor.
Abordarea funcțională are următoarele caracteristici:
 Orientarea către șef
 Atingerea unor obiective prestabilite
 Relații ierarhice
 Structuri verticale și statice
 Asistență
 Leadership orientat spre control
 Deresponsabilizrea resurselor
 Controlul post-factum și controlul prin inspecție
În schimb, abordarea bazată pe procese presupune o organizare transversală în
raport cu diferitele funcţii din firmă, având următoarele caracteristici principale:
 Orientarea către client
 Îmbunătățirea continuă a prestațiilor
 Organizarea pe echipe
 Structuri aplatizate și flexibile
 Ingeniozitate
 Leadership bazat pe valori împărtășite
 Responsabilizarea resurselor
 Control inițial și pe parcursul activităților operaționale
Prin proces se înțelege un set organizat de activităţi şi de decizii desfăşurate de
diferite entităţi organizatorice, corelate într-o succesiune logică şi cronologică și care
vizează obținerea unui rezultat definit şi măsurabil, pornind de la intrări definite.
Pag. 140/154
Acest rezultat trebuie să aibă valoare (sau capacitatea de a satisface o nevoie)

pentru client/clienți.
Abordarea bazată pe procese face ca fiecare persoană implicată în activitate să fie
conștientă de nevoia de coordonare a muncii sale cu a celorlalți actori implicați.
Activitatea unui actor (output-ul) poate să fie input-ul activității unui alt actor,
deoarece în cadrul proceselor, activitățile sunt legate între ele.
Elementele unui proces sunt:
 Rezultat (produs fizic, informație)
 Client
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Furnizor
 Una sau mai multe activități inter-corelate
 Entități organizatorice implicate
 Resurse utilizate
Din acest motiv, este important ca fiecare actor să fie conștient că munca pe care el
o desfășoară influențează munca altora și că suma muncii tuturor rezultă în valoarea
oferită clientului final.
Procesele specifice formării profesionale
În general, în formarea profesională, pot fi identificate câteva procese-cheie:
a. Analiza nevoilor de formare
b. Proiectarea programului de formare
c. Furnizarea sau implementarea programului de formare
d. Evaluare rezultatelor programului de formare
Analiza nevoilor de formare
Acest proces include o analiză a nevoilor individuale sau ale grupului-ţintă, cu scopul
de a identifica și verifica cerințele de formare în ceea ce privește profesia sau mediul
de lucru al cursantului. Analiza nevoilor poate fi un proces complex și elaborat care
pornește de la colectarea informațiilor referitoare la context, la grup și la modalitățile
de desfășurare a muncii etc, care se face de regulă împreună cu managerii operativi
(de obicei, aspectele strict tehnice legate de tipul de profesie) şi cu responsabilul cu
resursele umane (în general, aspecte legate mai mult de aşa-numitele soft-skills,
adică abilități, precum capacitatea de comunicare, de a lucra în echipă, de
negociare, de coordonare, etc).
Analiza nevoilor subiecților care participă la procesul de formare ar trebui să se
desfășoare în două etape: în prima fază, ca analiză a participării „potențiale” care
vizează identificarea „publicului” căruia ar putea să i se adreseze cursul; a doua fază,
ca analiză a nevoilor subiecților implicați în procesul de formare.
Acestă fază este destul de delicată, deoarece implică identificarea lipsurilor de
cunoștințe/competențe pe care ar trebui ulterior să se bazeze proiectarea intervenției
formative.
Analiza nevoilor este o activitate prin care se obţin date şi informaţii utile pentru
proiectarea programului de formare (definirea obiectivelor generale şi specifice,
identificarea destinatarilor, structurarea conţinutului, alegerea metodelor de predare).
Pag. 141/154
Prin "nevoile de formare" se înțelege "diferenţa" dintre competențele pe care

subiectul le are şi competențele necesare pentru a îndeplini în mod eficient şi eficace
activitățile din cadrul unor procese de muncă specifice.
Astfel, nevoia de formare este strâns legată atât de locul de muncă pe care subiectul
îl are, cât și de totalul competențelor cerute de organizație pentru îndeplinirea
activităților profesionale. Numai analiza şi, prin urmare, cunoaşterea nevoilor de
formare, permite celui care proiectează programul de formare să realizeze o
intervenție specifică și eficientă.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Nevoile de formare pot fi (cf. E. Catarsi, T. Cini - Proiectarea formării. Manual pentru
proiectantul sistemului de formare, Ediția Cerro, Pisa, 2003):

explicite, exprimate de către cei care reprezintă cererea sau oferta din
sistemul de ocupare;
 evidente, produse de schimbările de pe piaţa muncii (modificare adusă
de inovaţii legislative, de produs, etc), dar nu întotdeauna exprimate de
către firmă/sector/teritoriu;
 latente, cerute de firme și care nu găsesc un răspuns în oferta de pe
piața muncii;
 potențiale, identificabile prin analiza pieții muncii pe termen mediu/lung.
În ceea ce privește dimensiunea obiectului examinat, nevoia poate fi definită:
pentru un singur subiect, ca nevoi de formare individuale cu scopul de
empowerment;
 în cadrul unei anumite organizaţii/companii, pe baza unei analize
organizaţionale care trebuie neapărat să țină cont de obiective, resurse,
mediul intern şi extern, procese operative, activităţi, roluri;
 în raport cu teritoriul, pe baza analizei elementelor ce descriu
capacitatea şi potenţialul de dezvoltare a unei zone şi, prin urmare a
nevoilor de formare din domeniul care face obiectul anchetei;
 în cadrul unui sector/domeniu specific, pe baza informațiilor oferite de
analiza proceselor operative, a activităţilor, a profilelor profesionale ce
caracterizează un anumit sector.
În ceea ce priveşte procedurile şi instrumentele de analiză, nu există "modele" de
referinţă pentru analiza nevoilor. Totuși, este de la sine înțeles că etapele analizei şi
instrumentele trebuie să fie corelate în mod specific cu obiectul vizat și cu scopurile
specifice ale acesteia. Aceasta permite concentrarea activităților de analiză pentru a
culege informații cantitative și calitative relevante pentru definirea nevoilor de
formare.
Chiar dacă cursul în cauză este desfășurat de un formator foarte competent şi cu
experienţă, lipsa analizei adecvate a nevoilor poate duce la ratarea obiectivelor
cursului; acesta se desfăşoară în conformitate cu programa, dar participanților le
lipsesc caracteristicile necesare pentru a-și însuși conținutul cursului. Este o situaţie
destul de des întâlnită: cineva, de obicei, managerul, decide să trimită un angajat la
un curs de formare, fără ca mai întâi să verifice dacă acesta este capabil sau nu să
înţeleagă sau eventual să-și însușească conținutul cursului, tocmai din cauză că la
început a lipsit această fază de analiză și evaluare. În multe cazuri, este esenţial ca
Pag. 142/154
pentru obţinerea unor rezultate de calitate să existe o distribuție omogenă a

cursanților în sala de clasă. În cazul în care participanţii nu au un nivel îndeajuns de
omogen de competență există riscul ca unii participanţi să nu reuşească să țină
pasul sau să-și piardă concentrarea, lucru care nu va face decât să le crească și lor
frustrarea.
Prin urmare, formatorul va trebui ca mai întâi să verifice dacă nivelul de competență
a cursanților este adecvat pentru profilul impus de cerințele de participare prevăzute
în programul de formare și dacă acest nivel este suficient de omogen.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Dacă îndeplinirea acestor condiții nu este fi posibilă și dacă există o situație de

neomogenitate a competențelor cursanților, ar trebui ca formatorul să folosească un
limbaj care să poată fi ușor înțeles iar atunci când explică ceva, să o facă într-un mod
clar și concis, fiind conștient că unii participanți vor putea să asimileze informațiile
ușor, iar altora le va fi greu și vor avea nevoie de ajutor.
Proiectarea formării
Proiectarea formării este atribuția fiecărui angajat care are o funcție de formare.
Astfel, proiectarea poate fi definită ca fiind funcția de „adaptare” a liniilor și deciziilor,
de “programare” la nevoi și la realitatea subiecților care se află în curs de formare, și
este prin excelență, o fază educativă, în sensul larg al cuvântului. Aceasta se referă
în mod specific la profesionalismul formatorului, profesorului sau al expertului de
formare.
Elementele iniţiale ale proiectării sau motivul pentru care se proiectează o nouă
intervenție formativă, pot fi reprezentate de:
 cerințe normative;
 nevoi identificate în faza de analiză a nevoilor de formare;
 probleme apărute în faza implementării, care implică modificări ale
conținutului, ale destinatarilor, duratei etc;
 noi cerințe de formare identificate;
 noua planificare a formării.
Odată efectuată analiza nevoilor, următorul pas este definirea obiectivelor formării,
ca o consecință logică a analizei nevoilor. Această etapă înseamnă specificarea
scopului concret al formării, luarea în considerare a subiecților destinatari, a teoriilor
de învățare care vor ghida procesul de formare.
Prin urmare, un obiectiv este "ansamblul de cuvinte, simboluri și/sau imagini care
descriu o intenție"; „un obiectiv trebuie să indice în mod clar intenția deoarece
descrie cu precizie ceea ce elevul va trebui să facă pentru a demonstra însușirea
obiectivului.” (Cf. MONASTA A. (editat de), Ocupație: proiectant de formare, Carocci,
Roma 1997). Identificarea obiectivelor ca ţinte care trebuie atinse, este o activitate
care trebuie să țină cont de tipul de obiective "care pot fi obținute" la nivelul
organizaţiei de formare şi de caracteristicile pe care acestea trebuie să le aibă pentru
a putea fi utilizate şi "consumate" de către cursanți, în cadrul activității lor din cadrul
organizației. Obiectivele de formare pot fi, de asemenea, împărțite pe trei dimensiuni
fundamentale, aceleași dimensiuni care se regăsesc în definiţia competenţei:
Pag. 143/154
cunoştinţe (concepte, principii, legi, teorii), abilităţi (manuale şi intelectuale) şi

atitudini.
O etapă ulterioară a proiectării programului de formare constă în stabilirea și
conturarea metodologiei și a conținutului. În alegerea conținutului, trebuie să se
urmărească coerența cu obiectivele; este vorba de specificarea a ceea ce trebuie să
se cunoască pentru a atinge obiectivele stabilite. Trebuie să se țină cont și de
valoarea formativă a conținuturilor care vor fi considerate corespunzătoare.
Conținutul va trebui să corespundă capacității de înțelegere a cursanților, deoarece
un material extrem de dificil va genera un nivel crescut de greșeli și neînțelegeri care

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
apoi vor trebui lămurite. (cfr. DEMETRIO D., Vârsta adultă, noua Italie științifică,
Roma 1990).
Identificarea metodologiilor de formare constituie pasul succesiv pe care
formatorul trebuie să îl îndeplinească în vederea definirii complete a programului de
formare. Folosirea metodelor tradiționale (sala de clasă), a metodelor active sau noi
(video, role playing, active learning, etc.) presupune o alegere exactă deoarece este
evident faptul că aceste metode diferite nu sunt interşanjabile, generând rezultate
diferite.
Un exemplu al procesului de proiectare a programului de formare poate fi reprezentat
prin următoarele activităţi succesive:
 definirea fișei tehnice a cursului, care include destinatari, obiective,
conţinuturi, durată, locaţie şi predare; în acest stadiu se identifică și suportul
tehnic / logistic pentru organizarea corectă a cursului (hardware, software,
mediu, materiale didactice și documentații).
 revizuire sau verificarea elementelor de intrare care au determinat
necesitatea redactării unui nou curs şi fișa tehnică a cursului. Dovada reviziei
este dată de semnătura pe fișa de curs a coordonatorului zonal.
 verificarea sau controlul final înainte de organizarea cursului proiectat, are
scopul de a sesiza dacă tot ceea ce a fost planificat corespunde obiectivelor
implementării.
 validarea -reprezintă proba că noul curs derulat a avut rezultate pozitive și
poate fi repetat.
Furnizarea sau implementarea programului de formare
Furnizarea reprezintă procesul cel mai important al formării și constă în
concretizarea programului de formare. Succesul intervenției formative depinde în
mare parte de capacitatea formatorului de a concepe cursul conform obiectivelor de
învățare stabilite anterior. Desigur, acesta este procesul care face diferența între un
bun formator și unul mai puțin bun. Un bun formator știe că trebuie să mențină în
permanență interesul participanților, să respecte diferențele de opinii, să încerce să îi
facă pe toți participanții să se simtă confortabil pentru a le utiliza la maxim
capacitatea de intervenție și de interacțiune.
Controlul unei săli de clasă, similar cu gestionarea unui grup, presupune o continuă
alternare a dinamicilor de team building, de leadership natural sau de rol şi de relaţii
individuale între formator şi participant. Pentru a aborda aceste dinamici este
Pag. 144/154
importantă cunoașterea şi considerarea unor stiluri de lucru adoptate de către

participanți; aceste modele ajută la calibrarea prestației formatorului pentru a stimula
învățarea participanţilor.
LECȚIA
Lecţia clasică desfășurată în sala de clasă tradițională este o tehnică de predare
inactivă și, prin urmare, nu este potrivită pentru educarea adulţilor, deoarece tinde să
îl pună pe cursant într-un rol pasiv, chiar dacă această tehnică rămâne una din cele
mai utilizate. Acest tip de predare permite comunicarea rapidă a cunoștințelor într-un

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
format structurat şi omogenizarea, cel puţin în parte, a diferenţelor dintre cunoştinţele

teoretice ale participanţilor.
Principalele dezavantaje constau în slaba reținere a conceptelor (din cauza faptului
că acestea sunt doar auzite) şi scăderea gradului de concentrare al participanţilor.
Rezultul, prin urmare, va fi de calitate numai în cazul în care predarea este
gestionată într-un mod activ şi echilibrat, în ceea ce priveşte participanţii şi
obiectivele cursului și prin includerea de exerciții sau discuţii de grup pentru a sprijini,
amplifica şi completa ceea ce reiese din lucrul pe grupe. Eficacitatea sa depinde, de
asemenea, de grija cu care profesorul se pregătește, de cât de mult ia în considerare
caracteristicile cursanților în ceea ce priveşte, de exemplu, cunoștințele, rolurile şi
competenţele lor; de capacitatea profesorului, de exemplu, de a interacționa cu
celelalte persoane, de a se exprima, de dezinvoltura și de stilul său de leadership.
În predarea lecției, de asemenea, ar trebui să se ia în considerare intervalul mediu
de atenție, menținând trează atenția prin folosirea unui limbaj articulat și a unui ton al
vocii nemonoton; oferind frecvent exemple din viaţa cotidiană a celor care învaţă;
motivându-i pe cei prezenți să participe în mod activ prin întrebări și întreruperi
constructive; ilustrând noțiunile prezentate cu suporturi grafice pentru a consolida
conceptele cele mai importante.
Utilizarea proiectorului sau a flip chart-ului poate îmbunătăţi procesul de asimilare
atunci când ambele instrumente sunt utilizate în mod corespunzător. Diapozitivele şi
foliile transparente pot fi un sprijin adecvat în comunicarea verbală, însă nu ar trebui
ca acestea să o înlocuiască: ele trebuie să fie concise, scrise într-un mod clar şi
vizibil, şi mai presus de toate, nu trebuie să fie compuse dintr-un număr mare de
diapozitive.
În ultimul timp, este foarte utilizată prezentarea cu ajutorul slide-urilor. Efectele pot fi
foarte dinamice, contând pe impactul imaginii şi al sunetului, în formate
personalizate. Riscul acestor prezentări este, ca în cazul tuturor metodelor bazate pe
formator, neimplicarea cursantului şi pierderea conţinutului odată cu schimbarea
slide-ului. Un număr mai mare de slide-ri (>6 slide/uri) creează monotonie şi scade
atenţia grupului.
Flip chart-ul este util pentru predarea de tip "aici şi acum", adică în procesele şi
evoluțiile imprevizibile ale grupului, dar care merită să fie luate în considerare,
analizate şi aprofundate în clasă. Este important să se ofere o copie a materialelor
înainte de începerea cursului, deoarece acestea sprijină menținerea atenției,
evitându-se utilizarea notițelor.
Pag. 145/154
EXERCIȚIILE ŞI STUDIILE DE CAZ

Exercițiile și studiile de caz ajută la fixarea conceptelor teoretice. Ele pot fi de mai
multe feluri:
1. exercițiile legate de noțiuni
Constau în chestionare sau teste ale gradului de asimilare și sunt utile în sprijinirea
procesului de învățare, pentru a estompa diferențele de la nivelul grupului (mai mult
decât ale indivizilor în mod separat) şi pentru a asigura atingerea unui anumit nivel
implicit de cunoştinţe (prin verificarea lecţiei, de ex.). Ar trebui să fie folosite în scopul

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
formării şi nu al evaluării, de preferinţă de mai multe ori pe parcusul cursului, nu doar

la sfârșitul acestuia.
2. exercițiile practice
Au ca scop dezvoltarea capacității de a desfășura operativ o anumită activitate
definită foarte clar (cum ar fi o procedură standardizată la nivelul firmei).
3. exerciții de rezolvare a problemelor
Constau în propunerea unei probleme cât mai apropiate de realitatea de zi cu zi de la
locul de muncă, care poate fi soluționată prin utilizarea cunoștințelor și noțiunilor deja
dobândite sau care urmează să fie aprofundate. Exercițiul se desfăşoară în grup sau
subgrup iar rezolvarea sa este urmată de o discuţie în plen. Necesită o evaluare
corectă a timpului pentru desfășurarea exercițiului şi pentru discuţia ulterioară, care
reprezintă un moment fundamental al învăţării.
4. studii de caz
Comparativ cu exerciţiile anterioare, acestea au o rezolvare mai puțin previzibilă,
fiind utile în evidenţierea proceselor logice urmate de grup și de indivizi. Ele pot
declanşa dinamici organizaţionale dificil de gestionat dacă nu sunt corect evaluate şi
recunoscute; declanşează reacţii emotive; necesită o lungă perioadă de timp
petrecută în sala de curs și competențe solide din partea profesorului în gestionarea
dinamicilor de grup.
5. incident sau studiu de caz în mai multe faze
Face ca situaţia propusă să pară mai realistă deoarece grupul trebuie să caute
informaţiile necesare pentru rezolvarea cazului în mod activ. Pot ocupa mult timp și
implică intervenția teoretică a profesorului, între diferitele etape.
6. cazuri de studiu proprii
Cazurile sunt pregătite chiar de către participanţi pe baza unor situații cotidiene reale,
iar pentru rezolvarea lor intervin toți participanții cu întrebări utile. Dacă lectorul nu
cunoaşte suficient contextul din care sunt luate aceste cazuri, dacă grupul nu provine
dintr-un sector de muncă omogen, dacă grupul nu este suficient de matur sau are un
important potenţial conflictual, dacă profesorul nu are competenţele necesare pentru
a controla grupurile şi conflictele, ele pot fi riscante și pot contribui la diminuarea
credibilității sale și a capacității de a gestiona cursul.
SIMULĂRILE
1. Jocurile de rol în sens restrâns
Pag. 146/154
Constau în a solicita participanților să reproducă o situație interpersonală mai mult

sau mai puțin specifică, adesea după citirea unui anumit studiu de caz. Sunt utilizate
pentru a îmbunătăţi abilitățile comportamentale și de comunicare prin intermediul
feedback-ului primit din partea grupului. Părţile de interpretat şi situațiile în care se
desfășoară jocul de rol trebuie să fie descrise într-un mod adecvat: succesul
depinde, de asemenea, de abilitatea implicării și a jucării rolului. Capacitatea
conducătorului jocului de a crea un mediu care să depășească eventuale rezistențe
este foarte importantă. Situațiile propuse trebuie să fie aproape de realitatea
participanților, dar nu neapărat reale. Durata desfășurării acestui tip de exercițiu
trebuie să permită menținerea atenției participanților.
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
2. Exercițiile demonstrative
Sunt construite pe baza unor situații abstracte, care nu se apropie de realitatea
participanților (de ex. "Dilema prizonierului") şi servesc atât la evaluarea relaţiilor
dintre participanţii, cât și la verificarea proceselor cognitive care stau la baza luării
deciziilor. Unele dintre aceste exerciţii, prin încurajarea unei abordări ludice a
problemei şi prin realizarea lor în situaţii de risc scăzut, îi ajută pe participanți să facă
faţă unor mecanisme psihologice care în alte condiții ar putea fi percepute ca fiind
periculoase.
Abilitatea profesorului constă mai ales în alegerea celui mai potrivit exercițiu pentru
stadiul existent de evoluție a grupului, ţinând seama și de obiectivele generale ale
cursului.
3. Exerciții de analiză
Acest tip de exercițiu se centrează pe ceea ce se întâmplă între participanţii unui
grup şi pune accentul pe analiza de tip "aici şi acum." Chiar mai mult decât în alte
cazuri, competenţele psihodinamice individuale şi de grup ale profesorului sunt foarte
importante.
LUCRUL PE ECHIPE
Prin acest termen se descriu toate acele situații în care totalul participanților, în
ansamblul lor sau pe subgrupe, participă la o inițiativă de formare specifică, precum
cele deja descrise. Dincolo de diferențele evidențiate, toate exercițiile de grup tind
spre intensificarea interacțiunilor active dintre participanți, favorizând schimbul de idei
și de experiențe, relațiile de egalitate, discuțiile fără preconcepții, dezvoltarea criticii
constructive prin intermediul feedback-ului şi, în cele din urmă, autonomia progresivă
a grupului față de relaţiile de control/dependenţă din partea conducătorului.
Eficacitatea lor, în afara elementelor deja identificate, depinde de dimensiunea
grupului şi de componența acestuia; de natura cursului, de claritatea cu care
profesorul îl expune şi de asimilarea lui explicită din partea grupului, de exactitatea
cu care se estimează durata şi de capacitatea de a împărtăși, analiza şi revizui
rezultatele obținute de grupul de lucru.
STILURILE DE REFERINȚĂ ALE PARTICIPANȚILOR LA CURS
Potrivit unor cercetători din domeniul educaţional (a se vedea Glenn M. Parker),
există patru stiluri de comportament al membrilor unui grup, adică patru moduri
diferite de participare la un grup de lucru (la un curs, de ex.). Aceste stiluri nu
măsoară cât de pozitivă sau cât de negativă este participarea, din moment ce acest
Pag. 147/154
lucru depinde de motivaţia şi scopul persoanei în cauză, ci arată modul în care

pozitivitatea (eficacitatea), sau negativitatea (ineficacitatea) este exprimată.
Un alt specialist, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, Howard Gardner, susţine o
schimbare de perspectivă, de la ideea că inteligenţa e unică şi măsurabilă prin
instrumente standard psihometrice, la ideea că un individ poate avea grade diferite
de inteligenţă pe mai multe niveluri, în funcţie de care se poate calibra şi stilul de
învăţare, ba chiar traiectoria vocaţională. Cele opt inteligenţe propuse de Gardner
sunt: verbală/lingvistică, logică/matematică, vizuală/spaţială, kinestezică/corporală,
muzicală/ritmică, intrapersonală, interpersonală, naturalistă.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
Un bun formator se evidențiază mai ales prin capacitatea sa de a fi flexibil şi de a se

adapta la personalitățile diferite ale participanților, pentru a asigura calitatea cursului,
având grijă ca toți participanții pot să urmărească în acelaşi fel şi că este păstrat un
nivel omogen de participare.
Conform modelului, în sala dumneavoastră de clasă se pot întâlni:
1. Contributorii
Sunt participanți orientați mai ales către sarcină, către responsabilități. În cadrul
cursului, sunt interesați mai ales să obțină (și să ofere) informații și date tehnice
legate strict de ceea ce trebuie făcut. Un concept, o informaţie, o tehnică trebuie să
fie aplicabile direct sferei lor profesionale, altfel vor fi percepute ca având un caracter
abstract.
2. Colaboratorii
Sunt orientați în mod special spre obiective: sunt motivați nu de ceea ce fac, ci de
scopul pentru care o fac. Pentru colaborator, obiectivul şi viziunea legată de obiectiv
sunt foarte importante. Cu greu un colaborator vede competenţa ca pe un scop, o
trăiește ca pe un mijloc iar dacă este convins de obiectiv, tinde să dobândească tot
ceea ce este necesar (inclusiv competenţe). Colaboratorul ajută grupul să identifice
obiectivele și nu permite inițierea unei activități, de exemplu a unui exercițiu în clasă,
înainte ca obiectivul de lucru să nu fie clarificat și împărtășit. Îi este greu să asimileze
concepte, principii, materiale, activități dacă nu este documentată legătura directă cu
obiectivele care îl motivează. Centrarea sa pe obiectiv îl face să se concentreze mai
mult pe resursele disponibile decât pe cele care îi lipsesc. Va fi aliatul
dumneavoastră cel mai bun (sau contestatar) în faza de prezentare a obiectivelor
formării, insistând ca acestea să fie clare și măsurabile.
3. Comunicatorii
Comunicatorii sunt participanții orientați în mod special spre proces. Aceștia pun
accent pe modul în care se realizează lucrurile, mai mult decât pe scopul sau pe
ceea ce e de făcut. Comunicatorul este dotat cu o bună capacitate de ascultare și
simte nevoia ca din timp în timp să facă o recapitulare a proceselor și a punctelor de
referință obținute și este gata să participe la discuții ca modalitate eficientă de
progres. Comunicatorul acordă o importanță deosebită feedback-ului, înțeles ca o
contribuție prin exprimarea opiniei, cu aspecte pozitive şi aspecte de îmbunătăţit.
Astfel, contribuie la îmbunătăţirea procesului și este întotdeauna dispus să
primească și să dea un feedback.
4. Provocatorii (sau challenger-ii)
Pag. 148/154
Sunt participanți orientați mai ales spre punerea sub semnul întrebării a tuturor
aspectelor: obiective, instrumente, metode, sarcini. Întrebările lor sunt întotdeauna
percepute ca fiind provocatoare: de ce? Challenger-ii pot părea, la prima vedere, o
forță negativă deoarece adesea exprimă o opoziție față de gândirea generală,
punând sub semnul întrebării chiar și obiectivele și procesele considerate corecte. În
timp ce la nivel teoretic, fiecare participant acceptă cu ușurință necesitatea și
utilitatea problemelor aduse în discuție de provocator, la nivel practic, mulți ar dori să
elimine acest stil de participant din sala de curs ("...e insuportabil", „...este impotrivă
tot timpul“,“... subminează reușita unei inițiative atât de importante…“ etc). Socrate
spunea că “...cei răi spun ceea ce gândesc cei buni...”. Prin urmare, este important
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
ca toți să ia în considerare obiecțiile, dincolo de modul în care acestea sunt

comunicate. În general, provocatorul eficient insistă până când totul este adus în
lumină și toate lucrurile sunt clarificate.
Un alt specialist, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple, Howard Gardner, susţine o
schimbare de perspectivă, de la ideea că inteligenţa e unică şi măsurabilă prin
instrumente standard psihometrice, la ideea că un individ poate avea grade diferite
de inteligenţă pe mai multe niveluri, în funcţie de care se poate calibra şi stilul de
învăţare, ba chiar traiectoria vocaţională. Cele opt inteligenţe propuse de Gardner
sunt: verbală/lingvistică, logică/matematică, vizuală/spaţială, kinestezică/corporală,
muzicală/ritmică, intrapersonală, interpersonală, naturalistă.
Evaluarea programului de formare
Ultima etapă a proiectării se referă la evaluarea activității de formare profesională din
perspectiva "valorii adăugate". Rolul evaluării constă în determinarea gradului în care
diferitele obiective de formare sunt de fapt realizate. A evalua înseamnă a judeca
valoric sau calitativ, a măsura rezultatele formării pe baza atingerii unui anumit set de
obiective. Evaluarea poate fi considerată în termeni de rezultate sau eficiență.
Rezultatele formării reprezintă modificări măsurabile de orice fel produse la nivelul
sistemului organizațional de activitățile de formare; a evalua rezultatele înseamnă a
identifica și a măsura aceste modificări. Eficacitatea în cadrul cursurilor de formare,
adaugă noțiunii de rezultat, noțiunea de obiective: formarea eficientă înseamnă
formarea care produce rezultatele așteptate și formulate prin obiective; astfel, a
evalua eficacitatea înseamnă a identifica și a măsura gradul îndeplinire a
obiectivelor.
Evaluarea poate fi efectuată pe baza unui test, a unui proiect, a unei probe practice,
a unei verificări prin interviu, a unui chestionar adresat cursantului sau superiorului
său. Evaluarea, care este partea finală a formării, reprezintă unul din elementele de
iniţiere principale pentru următorul ciclu de formare, conform metodologiei
îmbunătățirii continue a calității (ciclul lui Deming) sau P-D-C-A (plan, do, check, act).
Această metodă își propune să verifice (check) în mod constant și să intervină (act)
cu acțiuni de îmbunătățire pentru ca lucrurile planificate (plan) să fie și realizate (do).
Un bun formator tinde mereu spre îmbunătățirea continuă, deoarece trebuie să fie
conștient de schimbarea continuă specifică societății contemporane, începând cu
dinamica pieței forţei de muncă, apariţia noilor profesii și noile tehnici de învățare etc.
Cultura calității
A face o formare de calitate înseamnă, în primul rând, a fi conștient că respectarea
Pag. 149/154
activităților cuprinse în cadrul unui proces, a succesiunii lor corecte, atribuirea de

responsabilități, utilizarea adecvată a resurselor umane și materiale sunt baza unui
serviciu de calitate. Pentru a ajunge la acest rezultat, sistemele de management al
calității presupun o serie de proceduri, instrumente și documente care ajută
derularea unor activități de calitate. Însă, fără crearea unei culturi a calității, orice
sistem de management al calității este destinat eșecului, deoarece regulile și
instrumentele ne ajută să lucrăm mai bine doar acolo unde există dorința de a le
utiliza pentru a presta un serviciu mai bun și de a oferi valoare atât clientului final cât
și organizației în care lucrează formatorul.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
În acest sens, respectarea proceselor asigură respectarea fiecărei activităţi

importante care oferă valoare clientului. Totuși, ori de câte ori se observă că procesul
a devenit redundant datorită schimbărilor organizaționale sau legate de eficiență,
trebuie propuse modificări tocmai pentru a garanta cel mai bun serviciu posibil. Chiar
și comunicarea cu alți formatori, cu alți angajați din interiorul organizației, presupune
un schimb constant de informații care generează schimbări calitative.
Cultura organizaţională care stă la baza unei dezvoltări armonioase a calităţii, se
bazează pe trei caracteristici importante pe care trebuie să învăţăm să le gestionăm:
 este în mod strâns legată de membrii organizaţiei care și-au însușit-o
 este dinamică, nu statică; se află într-o continuă schimbare
 are o puternică încărcătură emoțională
Persoanele rezistente la introducerea unei culturi a calităţii pot fi recunoscute după
câteva expresii: "mi s-a spus să fac așa", "întotdeauna am făcut aşa", "cine era
înainte de mine, așa făcea", "nu știu de ce trebuie să o fac, dar mi s-a spus că este
necesar", "nu am timp să o fac altfel", " dar de ce vrei să schimbi ceva ce
funcționează perfect?"
Toți membrii organizației dau un sens lucrurilor pe care le fac, în baza propriei
înțelegeri a culturii organizaționale. În același timp, comunicarea dintre persoane -
care stă la baza culturii - crează, îmbunătățește, susține și contrazice cultura
existentă care, la rândul ei, creează un nou model de interpretare a viitoarelor
interacțiuni. Acest ciclu nu se finalizează niciodată.
Documentația - suport pentru calitate
Manualul calității
Manualul este documentul principal care conține toate elementele descriptive ale
sistemului de management al calității, procesele sale și interacțiunile care există între
acestea, politica pentru calitate, cerințele aplicabile și excepțiile luate în considerare.
 Scopul şi domeniul de aplicare: ar trebui să explice contextul
organizațional în care se aplică acest manual, inclusiv serviciile care fac
obiectul sistemului de management al calității (sistemul ar putea monitoriza
procesul de construcție, însă nu și procesul de renovare, de exemplu).
 Cuprinsul documentului: specifică poziționarea paragrafelor individuale ale
documentului.
 Centralizatorul reviziilor și edițiilor: indică ultima revizie și aprobare a
Pag. 150/154
modificărilor la manual, precum și secțiunile modificate față de edițiile

anterioare.
 Politica și obiectivele referitoare la calitate: cuprinde conținutul politicii
referitoare la calitate pe care conducerea îl transmite la nivelul întregului
personal, făcând referire la obiective specifice și măsurabile.
 Organizare, responsabilitate și autoritate: oferă o scurtă descriere a
structurii organizatorice a organizației (folosind, de exemplu, organigrame
sau fișe de post).

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
 Descrierea sistemului de management al calității: descrie procesele și

interacțiunile lor; procedurile care documentează aceste procese;
interacțiunile și legăturile dintre procese sunt de obicei ilustrate într-o hartă a
proceselor; pentru a facilita lectura, este recomandat ca succesiunea
descrierilor să fie corelată cu paragrafele SR EN ISO 9001.
 Referințe: reprezintă o listă de documente menționate în manual, însă care
nu au fost introduse în el (de ex. procedurile); este vorba de o secțiune care
clarifică structura de ansamblu a documentului.
 Anexe: cuprind informații care ajută la clarificarea și susținerea conținutului
(de exemplu: diagrame de flux, formulare de înregistrare a informațiilor etc.)
Prin urmare, principalul scop al manualului de calitate este acela de a fi un punct de
referință în prezentarea sistemului de management al calitații atât în interiorul cât și
în exteriorul organizației.
Manualul trebuie să poată fi utilizat în mod eficient de către toți operatorii
organizației, să fie o referință pentru modul de comportare la locul de muncă,
prezentând conținutul și motivele care stau la baza implementării sistemului de
management al calității la nivelul organizației.
Planul calității
Planul calității este un document de management al unui singur proiect sau contract,
motiv pentru care ar trebui realizat pentru fiecare șantier în parte ( cu excepția
celor de scurtă durată).
Scopul pe care îl vizează planul și cerințele care vor fi controlate prin mijloacele
descrise.
Evidența modificărilor – Conține informațiile referitoare la data introducerii, numărul
ediției/reviziei, descrierea sintetică a modificărilor, paginile/secțiunile actualizate ale
documentului, semnăturile de verificare și aprobare.
Domeniul de aplicare - Defineşte cadrul (funcțional, temporal, de activitate etc.) în
care este aplicat respectivul plan.
Responsabilitatea - Sunt indicate responsabilitățile atribuite ariilor funcționale ale
organizației pentru desfășurarea activităților descrise în cadrul procedurilor.
Succesiunea activităților - Sunt ilustrate diagramele de flux care descriu activitățile
și modalitățile prin care se realizează procesul.
Dovezi obiective: sunt menționate în mod clar toate eventualele dovezi obiective
Pag. 151/154
menționate în procedură.
În general, se documentează obiectivele care trebuie atinse și se atribuite
responsabilități în acest sens și pentru realizarea diferitelor faze ale proiectului la
care se referă planul. Se indică documentația operațională de referință, care trebuie
utilizată pentru atingerea obiectivelor prestabilite și se definesc controalele care
trebuie realizate, indicând parametrii de referință în baza cărora să se determine
rezultatul.
Documentația necesară pentru elaborarea planului este, în general, deja specificată
în manualul calității și în documentația de lucru; adesea, se pot utiliza documentele
Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
deja existente, integrându-le și adaptându-le la proiectul specific, adică la produsul

pentru care este întocmit planul.
Elementele minime ale unui plan de calitate sunt:
 Datele șantierului
 Programul de lucru
 Faze de lucru și modalități de control (ex. turnarea cimentului - colectarea
probelor de ciment și controlul acestora)
 Organigrama șantierului
 Echipamente folosite și întreținerea acestora
 Eventuale instrumente de măsurare utilizate și întreținerea lor
 Parametrii proiectului.
Pag. 152/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
BIBLIOGRAFIE
1. Prof. universitar dr. Ion Cuculescu; prof. Constantin Ottescu; prof. Olimpia
Popescu, « Geometrie », Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 1995 ;
2. Standarde Europene privind materialele folosite de tinichigiul în construcții (EN

10130; SR EN 10131/EN 10131);
3. Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;
4. Norme Metodologice de aplicare a Legii Securității și Sănătății în Muncă;
5. Manual de prim ajutor elaborat de Ministerul Muncii și Potecției Sociale;
6. HG 1048/ 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea

de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă;
7. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005, privind protecţia

mediului.
8. Lista de competenţe cheie,comune mai multor ocupaţii, aprobată prin Hotărârea

CNFPA nr.86/24.06.2008
Pag. 153/154

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61
FUNDAŢIA CASA DE MESERII A CONSTRUCTORILOR
TILS ROMÂNIA
CAMPORLECCHIO EDUCATIONAL
CASA SOCIALĂ A CONSTRUCTORILOR
FORMEDIL
CASETĂ TEHNICĂ
Acest produs a fost realizat de Casa de Meserii a Constructorilor în cadrul
Pag. 154/154
proiectului „Calitate în educaţie” - CALE- POSDRU/4/1.4/S/3 cofinanţat de Fondul

Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane şi Guvernul României 2007-2013.
Data publicării: iunie 2011
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii

Europene sau a Guvernului României.

Tel:+4021 212.37.62/ 63/64; Fax +4021 212.37.61

Manual Tinichigiu in Constructii

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual Tinichigiu in Constructii

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

DOMENIU MAJOR DE INTERVENŢIE: 1.4

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Angela Cristescu Manager de Proiect

Aurel Maruneac Metodolog

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE FOLOSITE ÎN LUCRĂRI DE TINICHIGERIE ......................................................... 62

10.4 RECOMANDĂRI LA UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE SPĂLAT SUB PRESIUNE ................................................................................. 115

RĂSPUNSURI CORECTE: ............................................................................................................................................................ 122

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Conform Standardului Internaţional de Clasificare în Educaţie (ISCED 1997),

Competenţa de comunicare reprezintă nivelul de performanţă şi eficienţă în

c. comunicarea nonverbală se realizează printr-o diversitate de semne

apărute la locul de muncă.

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

 adultul are cunoştinţe solide de numeraţie, măsuri, structuri, operaţii de

instrumente pentru a produce, prezenta şi înţelege informaţii complexe,

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

1.6 COMPETENŢELE SOCIALE ŞI CIVICE

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

diferenţele dintre oameni presupune acceptarea acestora şi crearea unei atmosfere

Atitudinea antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, atitudine proactivă în viaţa

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

1.8 COMPETENŢA DE EXPRIMARE CULTURAL

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

b. capacitatea de a citi fluent, corect, expresiv şi conştient un

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Nr.crt. INTREBĂRI PUNCTAJ

a. validitatea şi credibilitatea informaţiei;

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Nr.crt. INTREBĂRI PUNCTAJ

13. a); b); c).

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Ocupaţiile avute în vedere în aria ocupaţională a tinichigiului în construcţii sunt:

instalaţiilor de ventilaţie, montajul elementelor de tinichigerie executate şi

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

În funcţie de faza de lucru şi de tipul lucrărilor efectuate, tinichigiii colaborează cu alte

Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă şi în

domeniul situaţiilor de urgenţă este o activitate cu caracter permanent şi este

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

 îşi însuşeşte normele de sănătate şi securitate în muncă pe baza informaţiilor

lucrărilor executate este verificată pe faze de lucru, conform tehnologiei de

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

2.1.5 ÎNTREŢINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

2.2 UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ SPECIFICE MESERIEI DE TINICHIGIU ÎN

Activitatea de pregătire a lucrărilor de tinichigerie se desfăşoară pe şantierele de

finit, cu respectarea dimensiunilor din desenul realizat. Pentru croire se

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

Elementul de tinichigerie este profilat cu instrumente specifice.

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

 se verifică stabilitatea izolaţiei, împreună cu persoanele abilitate, pe

 se trasează poziţia de montaj a elementelor de tinichigerie, marcând

 se fixează elementele de prindere pe tubulatură, asigurând strângerea

Alegerea variantelor corecte se va face prin încercuirea literei

în echipă, alături de alţi tinichigii;

Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor

Fundaţia Casa de Meserii a Constructorilor

confecţionarea tubulaturilor şi accesoriilor aferente pentru realizarea

Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor

Notarea se va face în partea stângă a afirmaţiilor

Alegerea variantelor corecte se va face prin încercuirea literei