IMPLICAłIILE DEPENDENłEI LA ALCOOL

IMPLICAł
IMPLICAłIILE DEPENDENł
DEPENDEN łEI LA ALCOOL
ASUPRA
ASUPRA
DIMENSIUNII PERSONALITĂłII
DIMENSIUNII PERSONALITĂł
PERSONALITĂłII

Coordonator ştiinŃ
tiinŃific:
Prof. univ. dr. Elena Zamfir
Doctorand:
Tărău Marcel
 CAPITOLUL I
BAZELE TEORETICE PRIVIND ALCOOLUL ŞI DROGURILE

CAPITOLUL II
ALCOOLUL ŞI DROGURILE-IMPLICAłII DIN PUNCT DE VEDERE
PSIHO-SOCIAL

CAPITOLUL III
MODELE TEORETICE PRIVIND ALCOOLISMUL ŞI DEPENDENłA

Capitolul IV
METODOLOGIA CERCETĂRII
 Studiul I :
Rolul factorilor de personalitate şi al perceperii stresului în consumul de
alcool. Anchetă sociologică pe bază de chestionar în oraşul Beiuş

Studiul II :
InfluenŃa factorilor de personalitate şi a mediului de provenienŃă privind
consumul de droguri în rândul adolescenŃilor
Anchetă sociologică pe bază de chestionar în oraşele Zalău şi Oradea

Studiul III
Program de consiliere pastorală organizat în biserică vizând prevenirea
recăderilor
 Având în vedere evenimentele care au loc la nivel mondial,
dar şi pe cele specifice societăŃii româneşti aflată încă în perioada de
tranziŃie, o serie de oameni se întreabă dacă ceea ce se petrece
constituie realitatea obiectivă pe care trebuie să o experimentăm sau ei
trec printr-o dificultate de adaptare ? Cercetătorii sunt preocupaŃi de
aceste probleme, demonstrând un fenomen pe care ei l-au numit
realism depresiv.
În multitudinea de evenimente cu care persoanele intră în
contact sunt promovate modalităŃi diferite de evaluare şi interpretare a
informațiilor și evenimentelor. Omul este centrul universului social,
deosebindu-se de toate celelalte fiinŃe tocmai prin faptul că prezintă
capacitatea de a se relaŃiona adecvat la mediu şi la situaŃiile de viaŃă.
 Un factor important, predispozant consumului de alcool sau
drog este timiditatea care poate fi o trăsătură de personalitate.
Personalitatea evitantă este un alt tip predispus consumului de alcool.
MulŃi băutori sunt anxioşi iar pentru ei alcoolul îi ajută la
înlăturarea stării de inhibiŃie. Pentru alŃii însă acesta este o
modalitate de a înfrunta realitatea. Din analiza personalităŃii
alcoolicilor s-a evidenŃiat existenŃa unei fragilităŃi morale şi
caracteriale, inadaptare socială, precum şi o imaturitate afectiv-
voliŃională.
Aşadar, gama afectivă a alcoolicului poate fi extrem de
diferită. De la depresie şi anxietate, la iritabilitate şi agresivitate,
putem întâlni orice tip de dispoziŃie şi afecte mergând până la
tendinŃa de suicid. Comportamentul unui subiect, deci capacitatea
acestuia de a-şi organiza şi adecva acŃiunile în relaŃiile cu sine şi cu
mediul, reflectă starea sa psihică, unitatea şi echilibrul personalităŃii
sale în ansamblul ei.
 Această cercetare s-a născut, motivat fiind intrinsec şi din
dorinŃa mea lăuntrică de a mă dedica slujirii lui Dumnezeu şi
implicit oamenilor, având ca reper învăŃătura creştină : ajută-Ńi
aproapele şi nu-l judeca. Astfel mi-am propus să îmbin tehnicile de
psihoterapie, cu cele de învăŃătură creştină ortodoxă şi toate acestea
fiind încununate de puterea rugăciunii, deoarece: ajutându-l pe
aproapele nostru să biruiască această patimă pierzătoare, trebuie să
aruncăm o privire şi înăuntrul nostru. Iată cu câtă îndreptă-Ńire scrie
despre aceasta ieromonahul Aristarh: "Oare nu trebuie să faceŃi şi
dumnea-voastră pocăinŃă pentru suferinŃa pe care o în-cearcă
aproapele vostru? Cred că totdeauna este prilej pentru pocăinŃă.
LuaŃi asupră-vă nevoinŃa postirii, rugaŃi-vă mai puternic, spovediŃi-
vă şi împărtăşiŃi-vă cu Sfintele Taine”
 Cercetarea de faŃă cuprinde trei părŃi teoretice, respectiv:
bazele teoretice privind alcoolul şi drogurile, implicaŃiile din punct
de vedere psihosocial iar în partea a treia am abordat modelele
teoretice privind alcoolul şi drogurile.

Pornind de la elementele teoretice privind efectele

consumului de alcool şi droguri asupra personalităŃii
consumatorilor, în vederea elaborării prezentei lucrări am realizat
şi prezentat în partea de metodologie a cercetării trei studii proprii
care au fost întreprinse recent în liceele din Oradea, Beiuş şi Zalău.
 Studiul I :
Rolul factorilor de personalitate şi al perceperii stresului în
consumul de alcool. Anchetă sociologică pe bază de
chestionar în oraşul Beiuş
 1 Scopul şi obiectivele studiului I
Obiective generale

Scopul cercetării noastre a fost evidenŃierea caracteristicilor de

personalitate în rândul elevilor, comparând profilul de personalitate a
celor care prezintă risc înalt de consum de alcool şi a celor care
prezintă un risc mai scăzut de consum de alcool, în sensul că persoanele
care tind să recurgă la consumul substanŃelor nocive prezintă
personalităŃi mai accentuate, tendinŃe spre anumite tulburări, iar la
nivel de comportament săvârşesc diferite acte antisociale.
 Obiective specifice:

Reliefarea caracteristicilor evidenŃiate de inventarul de

personalitate 16 PF, la nivelul elevilor care prezintă risc crescut
comparativ cu elevii care prezintă risc scăzut al consumului de
alcool.
Reliefarea comportamentelor de consum, mai exact a consumului
de alcool, reacŃii adverse ale consumului de alcool şi probleme
generate de alcool, în funcŃie de mediul de provenienŃă a elevilor, în
sensul că elevii care provin din mediul urban să prezinte nivele mai
crescute în ceea ce priveşte dimensiunile propuse, comparativ cu cei
din mediu rural.
Compararea nivelului stresului şcolar cât şi familial, în funcŃie de
genul de apartenenŃă şi senzitivitate, în sensul că elevii cu o
senzitivitate crescută vor prezenta un stres atât social cât şi familial
mai ridicat comparativ cu elevii care prezintă senzitivitate scăzută.
Conturarea relaŃiei dintre vârsta subiecŃilor şi consumul de alcool,
în sensul că înaintarea în vârstă ar putea determina un risc mai înalt
de a consuma alcool.
 2. Eşantionare-subiecŃii

SubiecŃilor le-au fost administrate testele: chestionarul de

personalitate 16PF, AUDIT şi Inventarul de evenimente şi schimbări
din viaŃa adultului şi a familiei.
SubiecŃii sunt aleşi prin metoda eşantionării aleatoare, utilizând
principiul voluntariatului. Probele au fost administrate în forma
creion – hârtie, fără limită de timp. SubiecŃii sunt elevi ai Colegiului
NaŃional „ Samuil Vulcan” din oraşul Beiuş, judeŃul Bihor, din clasele:
a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a, cu vârsta cuprinsă între 14 şi 19 ani,
provenind atât din mediul rural cât şi din cel urban.
Elevii participanŃi au fost în număr de 108. Profilul elevilor
participanŃi au fost: informatică, filologie, sport, ştiinŃe-sociale şi
fizică-chimie.
 3. Instrumente utilizate

1. Chestionarul AUDIT –The Alcohol Use Disorders

Identification Test, Screening pentru tulburarile legate de consumul
de alcool
Acest chestionar - The Alcohol Use Disorders Identification Test-
este un chestionar simplu, dezvoltat de OrganizaŃia Mondială a
SănătăŃii printr-un studiu multi-centru ce a cuprins 6 Ńării (Norvegia,
Australia, Kenia, Bulgaria, Mexico şi SUA), cu scopul de a furniza o
procedură rapidă de identificare a persoanelor ce [1]consumă alcool în
cantităŃi care pot afecta sănătatea lor.Chestionarul AUDIT a fost
validat pe populaŃie românească de către Dr. Radu Vraşti, furnizând
o bună consistenŃă internă a itemilor, traducerea versiunii engleze
fiind făcută cu o mare acurateŃe, versiunea română putând astfel să
fie considerată echivalentă cu cea originală. Testul AUDIT, versiunea
românească, poate detecta într-o populaŃie dată sau pentru o singură
persoană: - cazul de "alcoolism" când scorul este egal sau mai mare
de 15; - cazul de "consum dăunător de alcool" când scorul este egal
sau mai mare de 10.
 2. Chestionarul de personalitate 16PF

Varianta aflată în uz în mod curent este datată din 1970, autori

fiind Cattell, Eber şi Tatsuoka. Scopul testului a fost acela de a
evalua cele 12 trăsături de personalitate identificate prin analiză
factorială.
Formulările itemilor au trei modele: 1. Unii includ întrebări
legate de comportamentul subiectului respondent sau exprimă unele
opinii sau atitudini generale despre oameni; 2. Itemi care cer
subiectului să aleagă între două posibile ocupaŃii, activităŃi
recreative, tipuri de oameni sau alternative privind judecăŃi de
valoare. 3. Există şi itemi verbali sau numerici destinaŃi evaluării
unui factor de abilitate rezolutivă.
 3. Inventarul de evenimente şi schimbări din viaŃa adultului şi a
familiei

Autorii: Hamilton, I., McCubbi, Joan M. Patterson şi Janet R.

Grochowski.
Scop: să măsoare stresul din viaŃa adultului.
Descriere: YA – FILES conŃine 77 de itemi şi este un instrument
destinat să măsoare stresorii şi cauzele acestora din viaŃa
individului.
Validare pe populaŃie românească: Are o foarte bună fidelitate,
s-a obŃinut coeficientul Alpha Cronbach .862, în urma aplicării
testului la un număr de 77 de subiecŃi, cu vârsta cuprinsă între 14 şi
19 ani, elevii ai Colegiului „Samuil Vulcan”-Beiuş.
ReferinŃe: McCubbini, H.I. şi Thompson, A.I. (eds) (1991).
Family Assessment Inventories for Research and Practice –
Madison, WI: UNiversity of Wisconsin
 4 . Metodă

SubiecŃii au fost rugaŃi să completeze cele 3 chestionarele

administrate.
Pe lângă cele două probe au fost rugaŃi să completeze o fişă
de date biografice- anexa 1. Ei au fost asiguraŃi cu privire la
confidenŃialitatea datelor furnizate.
Chestionarele au fost administrate sub formă creion hârtie cu
timp nelimitat într-un mediu semistandardizat (clasa de elevi).
Metoda de lucru a fost individuală. SubiecŃii au participat la studiu pe
bază de voluntariat.
 CONCLUZII
Testând, prin intermediul cercetării, cele cinci ipoteze formulate
pe baza bibliografiei consultate putem formula următoarele concluzii
şi interpretări:
 MEDIUL DE REZIDENłĂ NU INFLUENłEAZĂ
CONSUMUL DE ALCOOL, deoarece rezultatele obŃinute
demonstrează că diferenŃele sunt nesemnificative, ceea ce relevă faptul
că nu se poate eticheta un elev în ceea ce priveşte probabilitatea de a
consuma alcool în funcŃie de mediul de provenienŃă. Consumul de alcool
are în esenŃă alte cauze datorită cărora un adolescent poate să ajungă să
consume alcool. Unul dintre factori importanŃi este anturajul, pentru că
în perioada adolescenŃei acesta reprezintă punctul de referinŃă al unui
individ.
De asemenea, şi comportamentul de consum este prezent în
mod egal în rândul adolescenŃilor atât în mediul urban cât şi în mediul
rural. Pentru ca un adolescent să prezinte comportamentul de consum
de alcool acesta în antecedente a petrecut mult timp cu cei care deja
consumau alcool, a vizionat filme care i-au încurajat acest
comportament, astfel ca până la urmă să ajungă să fie el însăşi victima
acestui viciu.
 Având în vedere că şi consumul de alcool este prezent în
aceeaşi măsură în mediu rural cât şi în mediu urban, reacŃiile şi
problemele generate de alcool vor fi prezente în aceeaşi măsură. Dintre
problemele sociale ale consumului de alcool putem aminti:
dezintegrarea vieŃii de familie, abandon şi eşec şcolar, deteriorarea
relaŃiilor sociale, sinuciderea,conflicte sociale şi izolare socială.
 STRESUL ŞCOLAR NU SE MANIFESTĂ DIFERIT LA
PERSOANE DE GENUL FEMININ COMPARATIV CU
PERSOANE DE GENUL MASCULIN. Stresul şcolar este unul
universal la nivelul elevilor. Programul zilnic, extemporalele, şedinŃa
cu părinŃii etc, sunt cauze ale stresului pe care îl trăiesc elevii în
timpul vieŃii de liceu. Ceea ce e important în amplificarea sau
diminuarea stresului este starea de sensibilitate.

După cum observăm, cercetarea noastră evidenŃiază acest lucru, în

sensul că SENSIBILIATEA RIDICATĂ VA CONDUCE LA
AMPLIFICAREA STRESULUI, ÎN TIMP CE O SENSIBILITATE
SCĂZUTĂ VA DETERMINA O PERCEPłIE MAI DIMINUATĂ A
STRESULUI.
 Sensibilitatea crescută la elevi, favorizează surprinderea
informaŃiilor din mediu care pătrund prin simŃuri, astfel ei percep şi
surprind fiecare schimbare. Fiecare eveniment care ar putea să aibă o
consecinŃă negativă, îi determină pe aceşti elevi să îşi dezvolte abilităŃile de
rezolvare de problemele cu proceduri bine puse la punct şi care au fost
verificate, ca să reuşească să facă faŃă situaŃiilor care urmează. În schimb
elevii cu o sensibilitate mai scăzută percep lucrurile ca fiind aproape la fel,
nu prea schimbătoare, iar dacă se întâmplă vreun eveniment îl
interpretează ca fiind doar o schimbare minoră, şi nu o ameninŃare în ceea
ce priveşte bunăstarea lor psihică, morală, fizică.
Aşa cum era şi de aşteptat, în urma constatării rolului sensibilităŃii
în perceperea stresului şcolar, şi în ceea ce priveşte stresul familial, elevii
cu o sensibilitate crescută vor fi mai perceptivi în această privinŃă. Ei
observă fiecare lucru care se întâmplă în familie, fiecare schimbare la nivel
de părinŃi, fiecare sarcină nouă.
Toate acestea le amplifică stresul, mai ales atunci când situaŃia
familială se leagă de cea şcolară în sensul că un eveniment întâmplat la
şcoală dacă schimbă atitudinea părinŃilor, comportamentul acestora,
stresul elevilor va creşte, ei percepându-l ca fiind o ameninŃare în privinŃa
relaŃiei lor cu părinŃii determinând astfel apariŃia consecinŃelor negative.
 STRESUL FAMILIAL AFECTEAZĂ PERFORMANłELE
ŞCOLARE ŞI INVERS, ATÂT LA FETE CÂT ŞI LA BĂIEłI.

Nivelul stresului şcolar şi a celui familial au impact asupra riscului

de consum de alcool, în sensul riscului mai mare a adolescenŃilor care
trăiesc în medii caracterizate prin niveluri ridicate ale stresului, atât la
şcoală cât şi în familie
 VÂRSTA NU ESTE UN FACTOR CARE SĂ NE
DEMONSTREZE RISCUL DE A CONSUMA ALCOOL, mai
degrabă cauzele principale sunt alte aspecte care determină
consumul de alcool indiferent de vârstă. Există cauze de natură
psiho-somatică, socială şi ideologică, adică trebuie să existe anumite
trăsături psihice şi fizice într-o anumită situaŃie dată de anturaj în
corelaŃie cu o anumită atitudine faŃă de viaŃă, ca toxicomania
alcoolică să se poată produce.
Cauzele de acest gen pot fi de natură genetică- studiile
psihologice asupra personalităŃii alcoolicilor concluzionează că
aceştia au slăbiciuni morale, sunt aproape lipsiŃi de caracter, deseori
dezechilibraŃi, inadaptaŃi social şi prezintă tulburări ale sexualităŃii;
unele studii au ajuns la concluzia că există un factor genetic care
predispune la alcoolism, dar, la fel ca şi în alte procese unde este
implicat factorul ereditar nu trebuie subestimat rolul mediului. Mai
exact putem să spunem că acŃiunea complexă între ereditate şi mediu
favorizează dependenŃa alcoolică (Porot A. Şi Porot M., 1999);
- de natură socială- este cunoscut faptul că un individ devine
alcoolic mai mult din cauza anturajului decât a dispoziŃiei.
Toxicomania este secundară, este mai ales un obicei dobândit.
CircumstanŃele legate de mediu, profesie sau meserie, imitare,
orgoliu joacă un rol preponderent în crearea unor obişnuinŃe toxice.
Atitudinea publicului larg faŃă de alcool şi implicit faŃă de alcoolic
este echivocă. În timp ce alcoolicul este dispreŃuit ca fiind beŃiv, sunt
admiraŃi toŃi cei care la un chef reuşesc să bea cât mai mult.
Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia
diferitelor sărbători, este considerat un semn al bărbăŃiei. Un bărbat
adevărat este cel care suportă cât mai mult alcool şi, dimpotrivă, cel
ce nu bea deloc sau puŃin este considerat slab sau spărgător de chef.
Prin această largă acceptantă faŃă de alcool, opinia publică sprijină
consumul de alcool şi promovează involuntar pericolul instalării
alcoolismului (Porot A.şi Porot M.,1999).
- de natură organică- nu există o anumită cauză organică
responsabilă de instalarea alcoolismului şi mai ales nu există o alergie
la alcool care să declanşeze dependenŃa deja de la cea mai mică doză.
Rezultatele unor studii arată că persoanele care au din naştere o
cantitate mai redusă de endorfină, substanŃă de tipul morfinei
sintetizată de organism şi care influenŃează dispoziŃia, reacŃionează
pozitiv faŃă de alcool. Abuzul cronic de alcool poate reduce cu până la
50% concentraŃia endorfinelor, care sunt atât de necesare pentru
instalarea unei stări generale tonice. Acest lucru poate fi o explicaŃie
pentru dorinŃa puternică de a consuma alcool, intrându-se de fapt într-
un cerc vicios.
- de natură psihică- există trăsături universal valabile, dar din
acest punct de vedere anumite caracteristici sunt mai des întâlnite la
persoanele dependente de alcool: tendinŃa de a evita problemele
indiferent de capacitatea reală de a le rezolva, nesiguranŃă de sine şi
inhibiŃie, dependenŃa de ceilalŃi, toleranŃă redusă la frustrare, adesea
o proastă dispoziŃie. Dar aceste trăsături pot fi la fel de bine şi
consecinŃe ale consumului abuziv de alcool. În multe cazuri,
dependenŃa are la bază automedicaŃia nereuşită a golurilor sufleteşti.
La femei se întâlnesc des răni psihice din cauza unor abuzuri sexuale
sau unor agresiuni. Dar rănile sufleteşti nu sunt o condiŃie necesară
sau suficientă pentru instalarea dependenŃei. Se pare că persoanele
care cred că viaŃa lor ar trebui să evolueze pe o curbă continuu
ascendentă sunt mai predispuse la consumul de alcool. Aceste
persoane nu acceptă că această atitudine de viaŃă este pierzătoare
având în vedere că viaŃă se desfăşoară asemenea unei curbe, cu
suişuri şi coborâşuri.
 - de natură profesională- există diferenŃe între frecvenŃa cu care
alcoolismul apare în cadrul diferitelor grupe profesionale.
Producătorii şi distribuitorii de băuturi alcoolice sunt deosebit de
periclitaŃi. De asemenea sunt incluşi în categoria de risc angajaŃii în
construcŃii, angajaŃii în transporturi, dar şi liberii profesionişti fără
program de lucru clar definit, precum şi meseriile cu multă rutină şi
fără program de lucru clar definit S-a constatat că solicitarea şi
suprasolicitarea la locul de muncă sunt adesea mai uşor de suportat
cu ajutorul alcoolului.
- de natură educativă- părinŃii copiilor care consumă alcool cred
că au sufocat copilul cu prea multă dragoste sau că au fost prea
severi, prea reci, că i-au îngăduit prea puŃină libertate şi l-au respins
prea tare. Dăunătoare este şi educaŃia în care copilul este
supraîngrijit şi nu este lăsat să devină independent. Fiecare dintre
aceste moduri de comportament ar putea constitui un element
important care cauzează dependenŃa. Nu s-a găsit totuşi un răspuns
sigur de tip cauză-efect.
- de natură conflictuală- fiecare conflict în familie sau la locul de
muncă poate fi declanşant pentru abuzul de alcool. Dar şi consumul
ridicat de alcool este la rândul său cauza pentru dificultăŃi familiale
şi probleme profesionale, astfel încât conflictele cresc şi se complică
într-un cerc vicios care este foarte greu de rupt.
- de natură bifactorială- această teorie afirmă că există doi
factori în etiologia alcoolismului : vulnerabilitatea şi factorii
precipitanŃi (teoria celor doi factori).Această idee sugerează că
fiecare individ este „înclinat” spre anumite afecŃiuni (Constantinescu
şi colaboratorii, 2001).
 REZULTATELE AU DEMONSTRAT CĂ PREDISPOZIłIA FAłĂ DE
CONSUMUL DE ALCOOL ESTE INFLUENłATĂ, ALĂTURI DE ALTE
VARIABILE, ŞI DE ANUMITE TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE.
Din analiza descriptivă a datelor se poate observa faptul că elevii care
prezintă un risc înalt pentru consumul de alcool se află la media dintre maturitate şi
instabilitate emoŃională având un comportament nechibzuit, tensionat, spontan, se
manifestă sub impulsul momentului.Astfel, ei nu sunt conservatori faŃă de reguli şi
nici preocupaŃi în profunzime de anumite activităŃi, nefiind conştiincioşi, nu-şi
asumă nici o responsabilitate în ceea ce fac ci manifestă o dependenŃă crescută faŃă
de grupul din care fac parte.
Elevii cu un risc înalt de consum vor fi în permanenŃă tensionaŃi, frustraŃi,
cu autocontrol puternic, greu de condus, rebeli, fără răbdare, naivi şi mereu se
culpabilizează. Vor prezenta oscilaŃii în sfera a sentimentelor, instabilitate
emoŃională, uşor supărăcioşi. Ei au o toleranŃă mică la frustrare şi o stare de
oboseală psihică frecventă, problematizează uşor şi au simptome nevrotice precum
fobia, tulburările de somn şi manifestări psihosomatice.Frustrarea lor provine dintr-
un exces de conducere stimulativă, însă nedirecŃionată.
Nivelul foarte crescut de tensiune poate afecta performanŃele şcolare sau
ale muncii. Elevii, atât cei cu risc înalt privind consumul de alcool, cât şi cei cu un
risc scăzut vor prezenta un comportament aflat la mijlocul dintre dominanŃă şi
umilinŃă, acceptând uneori impunerea altora , iar alteori fiind ei înşişi cei care se
impun.
 În schimb, elevii care prezintă un risc scăzut pentru consum
de alcool,în urma rezultatelor obŃinute, putem spune că sunt mai
sobri, rezervaŃi, prudenŃi, se supun regulilor morale, tind să manifeste
un comportament domol, conştiincios şi să fie mai încrezători şi
cooperanŃi în comparaŃie cu elevii care prezintă un risc înalt. De
asemenea,aceşti elevi sunt mai calzi, cooperativi, participativi în
activităŃi, prezintă generozitate în relaŃiile personale şi nu se tem de
critici. Elevii cu un risc mai scăzut de consum de alcool sunt mai
subtili sunt curajoşi, aventuroşi, neinhibaŃi, suportă stresul. Aceşti
indivizi sunt sociabili, gata de a încerca lucruri noi, spontani şi
abundenŃi în răspunsuri emoŃionale. Modul lor de a fi, îi capacitează
în relaŃiile cu oamenii care implică situaŃii emoŃionale. Pot scăpa din
vedere detalii, pot ignora semnalele de pericol şi îşi consumă foarte
mult timp vorbind. Sunt mai deschişi, nepretenŃioşi, sinceri, corecŃi,
au o căldură şi o corectitudine înnăscută. Nu sunt complicaŃi, fiind mai
degrabă sentimentali şi altruişti în relaŃiile cu oamenii.
 STUDIUL II
Investigarea incidenŃei fenomenului consumului de
droguri în rândul adolescenŃilor. Anchetă sociologică pe
bază de chestionar în oraşele Zalău şi Oradea
 1. Scopul şi obiectivele studiului II

Evaluarea caracteristicilor specifice fenomenului consumului

de droguri în rândul adolescenŃilor: tentaŃia spre consum,
identificarea consumatorilor de droguri, tipurile de droguri utilizate
şi locurile frecventate de consumatori, evaluarea ofertei de droguri.
EvidenŃierea unei relaŃii pozitive între apartenenŃa de gen a
subiecŃilor şi consumul de droguri.
Sublinierea legăturii dintre judeŃul de provenienŃă şi
consumul de droguri, în sensul existenŃei unor diferenŃe în ceea ce
priveşte consumul de droguri între judeŃele Bihor şi Sălaj.
Investigarea relaŃiei dintre consumul de droguri şi vârsta
AdolescenŃilor.
 2. Eşantionare-subiecŃii

SubiecŃilor le-au fost administrate cele două probe C.O.R.T

2004, au fost atât din judeŃul Bihor cât şi din judeŃul Sălaj şi sunt elevi
ai Colegiului NaŃional din Zalău cât şi din Liceul teoretic Lucian
Blaga din Oradea.
SubiecŃii sunt elevi în clasa IX, X, XI, şi a XII –a şi sunt la
profile diferite: filologie, matematică informatică, chimie biologie,
filologie - jurnalism.
 3. Instrumente

Chestionarul CORT 2004

Chestionarul CORT 2004, The CORT 2004 Questionnaire

Regarding Risk Behavior for Health in Young People este un
instrument elaborat de Elliott D.S., Huizinga D., Menard S.,2002.
Acest chestionar a fost folosit și într-un studiu românesc privind
comportamentul elevilor şi al studenŃilor, realizat de Universitatea de
Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara cu avizul
Ministerului EducaŃiei şi Cercetării şi Ministerului SănătăŃii.
Chestionarul cuprinde 126 de itemi prin care se obŃin
informaŃii despre: familie; grupul de prieteni; situaŃia şcolară –
absenŃe şi motivul lor, media notelor; comportamente adictive;
agresivitate; sexualitate; depresie; comportamente riscante în trafic;
alimentaŃie; controlul greutăŃii; activităŃi; consult medical; şcoala.
 4 . Metodă

SubiecŃii au fost rugaŃi să completeze chestionarul

administrat.
Pe lângă cele două probe au fost rugaŃi să completeze o fişă
de date biografice- anexa 1. Ei au fost asiguraŃi cu privire la
confidenŃialitatea datelor furnizate.
Chestionarele au fost administrate sub formă creion hârtie cu
timp nelimitat într-un mediu semistandardizat (clasa de elevi).
Metoda de lucru a fost individuală. SubiecŃii au participat la studiu pe
bază de voluntariat.
5. Evaluarea caracteristicilor specifice fenomenului
consumului de droguri în rândul adolescenŃilor
 Concluzii

Numărul adolescenților care sunt tentați de consumul de

droguri este mai mare decât a celor care ajung să consume propriu-zis
droguri. RelaŃia dintre tentaŃie şi consum este semnificativă, astfel
riscul comportamentelor adictive este mai mare în rândul
adolescenŃilor care prezintă tentaŃia de consum de droguri.
Cele mai frecvente droguri consumate sunt Ecstazy şi
Cocaina, Marijuana şi Haşişul înregistrând valori mai mici ale
utilizării în rândul populaŃiei investigate.
Oferta de droguri gratis este mai mare decât oferta contra
cost, astfel distribuitorii urmărind o strategie în vederea creării
dependenŃei faŃă de aceste substanŃe.
La nivelul consumului de droguri există diferenŃe
semnificative în funcŃie de genul de apartenenŃă
 Considerăm că aceste diferenŃe au reieşit semnificative deoarece
băieŃii sunt cei care fac mai mult parte din grupuri periculoase, ei recurg
mai des la activităŃi ilegale pentru a-şi arăta nemulŃumirea faŃă de părinŃi,
profesori, sistem, viaŃă, deoarece în comparaŃie cu fetele care folosesc mai
des comunicarea pentru a-şi rezolva problemele, băieŃii preferă să fie „
bărbaŃi” şi îşi ascund sentimentele, problemele şi nevoile. Astfel că atunci
când ajung la capătul puterilor, când întâmpină o problemă nu se consultă
cu nimeni şi încearcă să o rezolve prin propriile mijloace pe care le–a
dobândit pe perioada existenŃei sale din experienŃele anterioare.
BăieŃii sunt şi ei sensibili, au nevoie de iubire, de afectivitate, de
susŃinere, dar societatea nu prea le permite acest lucru din cauza regulilor
rolului şi astfel, aceştia ajung să-şi găsească activităŃi care le permit
descărcarea emoŃională.
Deşi numărul băieŃilor consumatori de droguri este mai crescut, nu
este de neglijat nici numărul destul de crescut al fetelor care consumă
droguri şi o explicaŃie oferită este faptul că libertatea adolescenŃilor esste tot
mai crescută, frecvenŃa frecventărilor cluburilor şi discotecilor este tot mai
ridicată încă de la vârste destul de fragede şi acest mediu, aşa cum am
menŃionat şi mai sus este unul cât se poate de propice pentru cei cu
probleme emoționale, stres, dorinŃa de a ieşi în evidenŃă, etc.
 Datele relevă un consum mai ridicat de droguri la nivelul
judeŃului Sălaj, comparativ cu judeŃul Bihor, astfel fenomenul
înregistrează diferenŃe în funcŃie de tipul comunităŃii.
Există diferenŃe semnificative în ceea ce priveşte incidenŃa
consumului de droguri în rândul adolescenŃilor în funcŃie de vârstă, în
sensul că cei cu vârsta de 18 ani prezintă un risc mai mare comparativ
cu cei de 16 ani.
 Studiul III
Program de consiliere pastorală oranizat în biserică vizând
prevenirea recăderilor.
 1. Scopul şi obiectivele studiului III

Creştinismul oferă tineretului o perspectivă cu totul nouă

despre lume şi viaŃă, în cadrele căreia găsea tot ceea ce-i putea satisface
setea de ideal şi faptă, de vis şi jertfă, de legendă şi eroism. Nu amintesc
decât faptul că Iisus însuşi şi-a frânt existenŃa la doar 33 de ani, adică
în maturitatea tinereŃii sale; avea o deosebită dragoste faŃă de copii şi
faŃă de tineret, a cărui serafică întrupare, ca un simbol permanent, era
cel mai iubit ucenic al lui Iisus, apostolul iubirii creştine, Ioan
Năzuieşte tinereŃea după Adevăr? Creştinismul i-a oferit
revelaŃia Adevărului suprem, care este temelia tuturor celorlalte
adevăruri.
Tineretul năzuieşte după conturarea propriei personalităŃi, după
desăvârşire? Creştinismul a avut în sine forŃe divine plăsmuitoare de
personalităŃi inegalabile. El este prin excelenŃă personalist; pentru el
persoana are o valoare veşnică.
Obiectivul cercetării este de a surprinde modul de evoluŃie a
stării psihice a pacienŃilor bazându-se pe consilierea psihologică de
Prevenire a Recăderilor în tulburările legate de dependenŃa de alcool.
 MenŃionăm faptul că studiul acesta l-am realizat în cadrul
programului de la Biserica SF. Apostoli Petru şi Pavel din Oradea,
care desfăşoară activităŃi cu tinerii în cadrul şcolilor dumunicale.
Prin acest studiu,în colaborare cu un psiholog am dorit să
evidenŃiem rolul deosebit de important pe care îl are actul de
colaborare dintre biserică şi persoanele specializate, cu scopul de a-i
ajuta pe cei care au consumat alcool şi au urmat un tratament
psihiatric, să nu mai recadă.
Programul de intervenție pe care l-am parcurs împreună cu
aceşti subiecŃi, în decursul următoarele şedinŃe a fost preluat după
modelul programelor de cosiliere pastorală desfăşurate în cadrul
Institutului Albert Ellis din New-York.
 De ce am ales un program de intervenŃie privind prevenirea
recăderilor? Pentru că la noi preoŃii, vin cei mai mulŃi credincioşi
atunci când tatăl, soŃul, soŃia, copilul deja au intrat în contact cu
alcoolul sau chiar au devenit dependenŃi, cerându-ne ajutorul care
uneori e ca un strigăt de disperare, şi mai ales dacă secundar cu
alcoolul manifestă şi violenŃă domestică.
Astfel, duminica dupa masă am organizat şi desfăşurat
programul şedinŃelor Programul de Prevenirea a Recăderilor prin
consilierea pastorală, pe care o desfăşurăm noi preoŃii.În cercetare
am prezentat zece studuu de caz.
MenŃionăm faptul că subiecŃii au continuat să îşi
administreze tratamentul medicamentos prescris de medic la
externarea din spital. Acest program pe care l-am parcurs împreună
cu aceşti subiecŃi, în decursul următoarele şedinŃe a fost preluat
după modelul programelor de cosiliere pastorală desfăşurate în
cadrul Institutului Albert Ellis din New-York.
 2. SubiecŃi

În cadrul programului de consiliere pastorală organizat în

biserică vizând prevenirea recăderilor au participat 10 persoane.
 3.Concluzii

În concluzie, putem spune că pacienŃii cu care am stat de

vorbă au ajuns la dependenŃa de alcool datorită mai multor factori,
cum ar fi: frustrări din copilărie, anumite structuri de personalitate,
stimă de sine scăzută, apoi factori precum rolul anturajului, lipsa de
supraveghere a familiei, poate pe climatul din familia propriei şi
lipsa de responsabilitate fată de familia proprie, soŃia preluând cele
mai multe sarcini.
Dintre cele mai importante cauze care predispune persoana
la consumul abuziv de alcool ar fi: stresul perceput de la locul de
muncă, frustrările trăite şi asimilate în timpul copilăriei, rolul
anturajului, sustrgerea din responsabilităŃile familiale, eveniment
psihotraumatizant, reduceri de personal, micşorarea salariilor
Climatul familial,stima de sine scăzută, infidelitatea,
comportamentul agresiv, iar apoi divorŃul. Au fost subiecți care
corelează explicit problemele din căsnicie cu consumul de alcool şi
dependenŃa faŃă de acesta.
Fiind în colaborare cu medici şi psihologi de la Spitalul Clinic de
Neurologie şi Psihiatrie din Oradea, am încercat să-i antrenez pe
aceşti subiecŃi într-un program de consiliere pastorală dorind astfel să
evidenŃiem rolul deosebit de important pe care îl are actul de
colaborare dintre biserică şi persoanele specializate, cu scopul de a-i
ajuta pe cei care au consumat alcool şi au urmat un tratament
psihiatric, să nu mai recadă. Pe lângă faptul că, în urma acestui
program, pacienŃii nu au mai recurs la alcool deoarece pe mine m-a
interesat rezolvarea problemei pe termen lung, am constatat şi o
scădere semnificativă a nivelului de depresie şi a nivelului de
iraŃionaliate, şi o acceptare necondiŃionată a propriei persoane
precum şi adoptarea unor mecanisme optime de a face faŃă factorilor
sociali.
 MulŃ
MulŃumesc
pentru atenŃ
atenŃia acordată!
acordată!