Professional Documents
Culture Documents
PEDAGOGIE
ANTRENORUL SI ROLUL SAU
Bucureşti 2016-2017
Nevoia de a avea metode de antrenament care sa fie specifice, adica: pe de o parte
antrenorul trebuie sa tina seama de planificarea prevazuta in programul de antrenament, iar pe de
alta parte sa dovedeasca interes fata de cerintele copiilor. Acest lucru trebuie sa se faca prin
mijloacele folosite in mod obisnuit in dezvoltarea performantei, fara a inlocui totusi jocul. Este
de preferat sa fie utilizaate formele jucate.
Indepartarea momentana dintr-o echipa nu trebuie considerata de catre copii ca fiind, pur
si simplu, o eliminare din structura sportiva.
Trebuie sa ne impotrivim neaparat, planurilor prea ambitioase care uneori, sunt elaborate
de parinti. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste publicitatea prin mass-media care, in
majoritatea cazurilor, dauneaza bunei dezvoltari a copiilor. Cultul precoce al vedetismului
creaza, dar numai provizoriu, o prea mare incredere in sine si, din nefericire, mult prea fragila.
Sarcinile de antrenament trebuie ajustate progresiv si sistematic. In afara de respectivele
activitati sportive, antrenorul trebuie sa-si asume si anumite responsabilitati fata de copiii care ii
antreneaza, daca este necesar.
Responsabilitatea antrenorului
Antrenorul constituie legatura dintre copil si sport. Numai prin ei isi are sistemul de
antrenament ratiunea de a fi in cadrul dezvoltarii performantei. Acest lucru pune in lumina faptul
potrivit caruia responsabilitatea pedagogica a antrenorului are o importanta mai mare decat
antrenamentul tehnico-motor in sine.
O specializare mult prea timpurie este impotriva acestei tendinte. Motivatia dirijata de
catre adulti ar putea sa se substituie, catva timp nevoilor si intereselor reale ale copilului. Dupa
pubertate, acest lucru este mai putin important. In schimb, prin amenintare sau frica, abilitatile
motrice ating un nive de stabilizare atat de inalt, incat nu mai au nici un raport de realitate. Ele
creeaza o stare de nesiguranta.