PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARIT Introducere Secolul XXI este caracterizat de o lume aflata in continue $i profunde schimbari, marcata de tensiuni, conflicte si agresiunea distructiva a tehnologiei moderne asupra mediutui inconjuritor. Lumea este in migcare, schimbitile sociale sunt accelerate, viata sociala se globalizeaza, Relatiile individului cu Societatea se modifica gi ele. Pentru a intelege cadrul cultural in care trim, cu multipla sa diversitate, Pentru a putea discerne modul de functionare al institutiilor sociale si posibilitatile ibertajii umane trebuie s apelim la principiile de bazi ale cercetatii. Zilnic observim si interpretim realitatea si lansim speculatii cu privire la cauzele si implicatiile fenomenelor si proceselor sociale in care suntem antrenati si care ne influenfeazi viata. Aceleasi fenomene genereaz semnificatii deosebite. Procesele sociale complexe, ce se deruleaza in prezent, au o dinamica Proprie ce solicité specialisti pentru Cunoasterea si infelegerea lor. Nevoia de sociologie apare la dou nivele: - al individului instruit si educat ce taieste in societate si are nevoie si infeleagd mecanismele de organizare Social pentru a actiona constient si responsabil si Si-si formeze deprinderi de conviefuire sociala si comportare civilizata; ~ al societatii ( nivelul decizional) unde cel ce guvemeaza, formuleaza legi, imperative, sentinte morale trebuie sa stépaneasca si Cunostinfe referitoare la realitatile sociale pe care doreste si le influenteze prin actiunea sa. Perspectivele individuale sunt, inevitabil, partiale si incomplete. Exist’ o tipologie a indivizilor umani, corespunzitoare celor trei tipuri de societati 1. individul conservator care se conduce dupa preceptele traditiei; acest tip caracterizeaza Societifile traditionale, marcate de schimbari lente; 2. individul autonom care, traind intr-o societate caracterizata prin schimbari rapide, se conduce dupa propria constiinya ~ apartine civilizatiei modeme; 3. individul heteronom care se conduce dupa asteptarile celorlalti de la el, actiunea sa find rezultanta variabilei situationale a acfiunii altor indivizi, 1Simful comun, de prima mana, semnificd ansamblul cunostinfelor spontane fondate pe experienta directé a agentilor cunoscatori. Simful comun, de mana a doua, reprezinti ansamblul cunostintelor stiintifice, transformate in imagini si folosite in practica. Caracteristicile cunoasterii comune(spontane) 1, Caracterul iluzoriu al cunoasterii comune este influentat de: + enculturatie — transmiterea culturii de la 0 generafie la alta; are efecte limitative asupra Cunoasterii; limba (ca element al culturii), prin imbogatirea vocabularuhui Si prin sintaxd, conditioneaz modul de a judeca al oamenilor; perceptia lumii inconjuratoare este conditionata de caracteristicile gramaticale si semantice @ limbii subiectului cunoscator; ~ Socializare — procesul de formare a personalitafii in acord cu normele gi valorile Socictatii in care individul se naste $i taieste; socializarea primara are rol Primordial in formarea personalitatii pentru si, intr-o anumita cultura; rolul determinant il joacd parinfii; socializarea secundara se realizeaz in institutiile specializate, prin transmiterea de cunostinte, formarea de atitudini, deprinderi si Convingeri; socializarea se realizeaza diferit de la un individ la altul ( in cadrul aceleiasi culturi indiviaii isi formeazd abilititile de cunoastere spontand foarte diferengiat); socializarea permanenta are loc pe tot parcursul viefii individuhui in toate contextele in care acesta traieste; O implicarea subiectiva a oamenilor in viata sociali este diferita in functie de Scopurile $i interesele lor particulare ( ceea ce fi face sa se autoingele adesea); 2. Caracterul pasional Pe parcursul vietii si activitiii, fiecare om are interese, scopuri, conceptii, convingeri, Prejudecafi. De obicei, oamenii nu se mulfumese si constate doar ce se petrece in jurul Jor, ei judeca, interpreteazit, apreciaz’ realitatea, uneoti denaturind-o, falsificand-o, Pentru asi forma o imagine obiectiva a realitatii, oamenii trebuie si dispund de 0 pregatire speciald, sa facd apel la un continuu examen, exercitiu critic, 3.Caracterul contradictoriuPermanent, indivizii oscileaz intre sentimentul liberului arbitru si al fatalitatii — acest mecanism prosocial de fluctuafie permanenti, la nivel individual, nu este acceptabil intr- un demers stiintific. 4.Caracterul limitat Indivizii au experiente de viatd care se circumscriu mediilor sociale in care taiesc; afl ocazional sau nu cunose nimic despre ceea ce se intampla in alte grupuri, societati, culturi—ceea ce nu le este cunoscut, familiar, adeseori le apare ca anormal, scandalos. Cunoasterea comuni mu ne ofer’ o cunoastere adecvata a realitatii sociale; a ramane la nivelul simfului comun in cunoasterea realittii inseamna a-i acorda acesteia o autoritate pe care nu o mai are de mult vreme. Cunoasterea stiintificd Sociologia ~ ca studiu explicativ si comprehensiy al realitafii sociale in totalitatea ei ofera rspunsuri la problemele care ne procupa, avandu-si temeiul in datele si faptele stranse printr-o cercetare sistematic’, directa, date analizate si interpretate in conformitate cu anumite cerinte, riguros determinate. Stiinta foloseste metode sistematice de investigare empiric’, de analizare a datelor, gandirea teoretic& si exprimarea logic& a argumentelor pentru a forma un ansamblu de cunostinte despre un subiect anume. Stiinja este un proces, o actiune social prin care se urmareste cunoasterea realitifii asa cum este ea, nu cum ne-o imaginam; Stiinta este un produs pentru ca este constituita din constructii gnoseologice fata de care comunitatea stiintificd a ajuns la un acord. Stiinta este 0 paradigm’ eticd pentra ci modul stiinfific de determinare a adevarului imbin& preocuparea pentru aplicarea corectii a metodei de cunoastere cu observarea riguroasi a fenomenelor—pe baza observatiei obiective, utilizand metode adecvate, se obtin enunturi empirice cu valoare de adevar. Cunoasterea stiintified se fondeaz’ pe cateva postulate, al caror adevar este acceptat de majoritatea cercetatorilor din stiintele sociale si comportamentale:~ principiul realismului ~ lumea inconjuratoare exist independent de observatia noastr’, nefiind creat de simturile noastre: ~ principiul determinismului - relatiile din jumea inconjuratoare sunt organizate in termeni de cauza-efect; fenomenele sociale, datorit’ complexitatii lor, se preteaza cel mai bine analizei probabilist- Statistice; ~ Principiul cognoscibilitatii — lumea poate fi cunoscuta prin observatie obiectiva; ~ principiul rationalitatii — lumea poate fi cunoscuta pe cale logica; ~ pricipiul regularitaqii 1.Explicatiile si interpretarile trebuie fundamentate pe observatii concrete, factuale pe care Caracteristicile cunoasterii stiintifice cercetatorul le poate vedea, masura, verifica pentru a asigura o precizie corespunzitoare; 2.Orice explicatie, teorie, interpretare care vine in contradictie cu o evidenfa ulterioard, trebuie modificata sau respinsa; 3.Marturiile stiingifice trebuie si provina din surse competente; 4.in conditii constante, unul si acelasi fenomen trebuie observat de oameni diferiti; 5.Pentru a fi confirmate, observatiile trebuie Tepetate; 6.Dovada stiintificd asiguri o baz pentru previziunea repetarii unui fenomen; 7.in domeniul stiintei nu exista adevaruri absolute. Clarificari conceptuale ® Teoria desemneaza actiunea de observare; in sens figurat, este 0 Constructie intelectuala, prin care un anumit numér de legi sunt asociate unui principiu din care ele pot fi deduse in mod Tiguros; in sens restrins, teoria este un ansamblu de enunturi cu valoare de adevar privind relatiile dintre fenomene; teoriile au diferite niveluri de generalitate, Paradigmele reprezinta realitati stiintifice exemplare, exemplele standard pentru formularea si rezolvarea problemelor de cercetare; cel mai frecvent, termemul de paradigma este folosit ca model, exemplu, pattern; acceptarea uneia sau altei Paradigme conduce la evaluari diferite ale aceleiasi realitati. in procesul Cunoasterii este o adevaraté competitie intre paradigmele vechi si cele noi, competitie stimulatoare pentn stiintd, deoarece fiecare paradigma acontribuit intr-o anumiti masurd la dezvoltarea stiinfei; paradigma este limbajul in care sunt formulate teoriile. fundamentele sociale ale sanatatii si imbolnavirii, Sociologia medicinei studi interdependenta dintre factorii sociali si starea de sdnatate sau boala a populatiei, precum si incidenfa starii de snatate sau boala asupra vietii sociale a indivizilor si grupurilor umane. Variabilele sunt fenomene, procese, relafii proprii realitiii desemnate care au proprietatea de a-si modifica continutul lor sau de a produce modificari de confinut asupra altor fenomene si Procese; variabila exprima caracteristica generalé a lumii reale, aceea de schimbare, dezvoltare; variabila permite agentului cunoscator si detaseze sensul schimbétrii, si stabileasc& condifiile in care se realizeaz aceasta si factorii care stimuleaza sau frdneaza dezvoltarea unui proces, Ipoteza este un element indispensabil constructiei teoretice stiinpifice; stabilirea ipotezei pune in evidenta interdependenta intre abordarea teoreticd si cercetarea concret’; ipoteza este enunjul unei relafii cauzale intr-o forma care permite verificarea empiricd; echivalentul ipotezei stiintifice este binuiala in planul cunoasterii comune; ipotezele pt fiz ~ teoretice ~ fundamentale, generale, indirect testabile; ~ de lucru — empirice ~ de cercetare ~ derivate din cele teoretice si sunt enunturi direct testabile. Epidemiologia (epi = in jurul, demos = populatie, popor) studiaza distribuirea imbolnavirilor in randul populatiei, factorii ce influenteazi aceasté distributie, aspectele de masi ale bolii, ratele incidenfei si prevalentei, evolutia celor afectati de anumite boli. Epidemiologia studiazi raporul dintre boli si factorii susceptibili de a influenta frecventa, distributia gi evolutia boli. Epidemiologia a elaborat metode de depistare si supraveghere a Populatici afectate de boal’, de identificare a grupurilor umane cu rise crescut de imbolnavire. Sanatatea publied este preocupata de ideea ocrotirii sdnatatii publice, avand ca obiective prioritare: + cercetarea stirii de sintate a populatiei; > studiul influenfei factorilor socio-economici asupra stérii de sin: 5 tate a populatiei;estimarea cerintelor de ocrotire a sinatatii pe baza unor indicatori cantitativi si calitativi; cercetarea sistemului organizatoric de apdrare a sanatifii publice: educatia sanitar’, depistare in mas’, diagnostic precoce, supraveghere medical activa a grupurilor de populatie vulerabile: gravide, copii, adolescenti, muncitori expusi la noxe profesionale; studiul metodelor de evaluare a eficientei activit8tii institutiilor sanitare; reorganizarea institutiilor sanitare. Paradigma functionalist Reprezentantii structuralismului functionalist in sociologia medical sustin cd sdnatatea ef) esentiala pentru perpetuarea speciei umane si pentru viata social organizati. Pentru ca societatea si functioneze linistit si eficient societatea trebuie si asigure existenfa unor persoane productive, care si garanteze implinirea sarcinilor sale vitale(productia de bunuri si servicii, scolarizare, reproducere); daci un numar mare de persoane din populatia unei tari sunt bolnave — vitalitatea populatiei, productivitatea, creativitatea sunt scizute i sirdcia ~ endemic. Resursele materiale $i umane ar trebui dislocate din alte activitati sociale vitale si reorientate spre asistenfa medicala curativa. Functionalismul considera ca institutiile medicale indeplinesc functii centrale in societitile modeme: 1 & au rolul de a diagnostica, trata si vindeca afectiunile; trebuie si previna aparitia bolilor prin programe de asistenta medical primard, oll controale medicale periodice, de depistare si supraveghere a morbiditatii, depistarea precoce a imbolndvirilor, promovarea modului de viayi favorabil sdnatatii, imuniziri, educatie pentru sinatate, ameliorarea salubrizirii, asigurarea apei potabile, descurajarea tabagismului si alcoolismului; intreprind activitati de cercetare stiintificd pentru cresterea eficacitatii si eficientet profilaxiei, tratamentului bolilor si solutionarii problemelor de sanatate public’; institutiile medicale servesc ca institutii de control social prin abilitatea lor institutionala de a defini unele stiri si comportamente umane ca normale” si _sdnitoase”, iar altele, ca deviante” gi ,nesdndtoase”;Talcott Parsons a definit rolul de bolnav ca pe un set de asteptari culturale ce definesc comportamentele adecvate si inadecvate Ia persoanele bolnave sau care au probleme de sanatate; boala trebuie controlaté social, dat find faptul ca afecteazi in mod negativ functionarea viefii sociale, generdnd aspecte disfunctionale; rolul de bolnav are multe trasaturi comune cu rolul de deviant ~ bolnavul este exceptat de la atributiile rolului sau doar atata timp cat se dedica in mod constient eforturilor de insinatosire; daca ceilaiti ajung la concluzia c& persoana este bolnava datoriti modului de viata defectuos si mu incearca din toate puterile si se faci bine, atunci este foarte probabil ca pacientul sA fie caracterizat ca srw” si nu ca ,bolnav”. Directia fimctionalista pleaci de la presupozitia c& serviciile medicale sunt egal distribuite tuturor membrilor socictatii indiferent de clas social’, sex, rasa, varsti ori convingeri filozofice sau religioase. Paradigma conflictualisti Reprezentantatii conflictualismului afirma c& oamenii din toate societatile istorice prefer sanatatea, bolii. Cu toate acestea, unii au o mai buna stare de sdndtate deoarece au acces la acele resurse care contribuie la pastrarea unci sinatati bune si la vindecare dacd se imbolnavese; aceste inechitati sunt inscrise in sistemul de stratificare sociala: clasele sociale superioare se bucura de o durata si calitate a vietii mai bune, avand indici mai redusi de mortalitate general si infantilé, sunt mai putin expusi riscurilor legate de alcoolism, tabagism, devianta social; speranta de viati, durata medie a Vietii active sunt mai mari; bolile mintale sunt mai réspandite in clasele sociale inferioare. Teoreticienii conflictualismului acuz& si orientarea spre profit a furnizorilor de asistenta medical si serviciilor de sanatate: personalul medical este mai sensibil la profit decat la interesele pacientilor, mai atent cu persoanele bogate decat cu cele defavorizate; este acuzat ©a ignora trebuinfele de ingrijire medicala ale celor ce nu-si pot permite taxele si onorariile medicale, care nu beneficiaza de asigurari de sanitate. Paradigma interactionista pretinde ca boala este un sens creat in viata culturala a oamenilor, © eticheta ce o atribuim unei afectiuni. Pentru ca o afectiune sa fie Perceputa si interpretata drept boala, membrii Societitit trebuie si o defineased astfel. Definitia boli este negociata, validata prin 7confirmarea sau infirmarea ei de catre alte persoane, in procesul interactiunii simbolice, in Societatile modere tot mai multe tipuri de comportamente considerate altidatd ca imorale alcoolismul, sau pacatoase sunt privite acum drept stari patologice (medicalizarea deviantei abuzul de droguri, violenta, maltratarea copiilor in familie, tulburarile afective sunt definite ca probleme medicale ce primesc tratament medical. Etichetarea Sustine ca un act nu este deviant in sine, ci depinde de modul in care el este definit de cei din Jur si cum reactioneaza, fata de el. Teoreticienii etichevirii arata cd oamenii sévarsesc comportamente deviante prin violarea unor norme sociale. Persoanele etichetate ca deviante se afl intr-o situatie de izolare si respingere, ceea ce duce la stigmatizarea lor. Adeptii teoriei etichetarii sustin c& nu acl) sau comportamentul unei persoane este deviant, ci devianja este determinata de reactia sociala la deviant. Adeptii acestei teorii nu analizeazd temeinic cauzele care stav Ja baza comportamentului deviant (sardcie, somaj, boli mintale, tensiuni in familie), Paradigma pozitivista Pozitivismul promoveaz’ o metodologie apropiat& de modelul stiinjelor naturii, ce sustine c& sursele fundamentale ale cunoasterii sunt inductia teoreticd sau testarea teoriilor prin intermediul experientei. Pentru pozitivisti functioneaza distinctia clara dintre fapte si valori, dintre judecatile de constatare si judecitile de valoare. in acceptia pozitivismului, faptele si fenomenele sociale sunt explicate prin alte fapte sociale, cunoasterea social trebuie s& ia forma explicatiilor si predictiilor, a legilor si generalizarilor empirice, desprinse & eventualele implicafii axiologice, pentru a asigura ,obiectivitatea” discursului sociologic. Astfel, cercetarea este centrata pe studiul influentei variabilelor ,sociale” asupra originilor bolii. Paradigma interpretativa Pune accentul pe specificul subiectiv, ireductibil al faptelor sociale, ceea ce implicé necesitatea concentrarii analizei asupra semnificatiilor vehiculate de actorii sociali in interactiunle si situatiile sociale. Paradigma face distinctia intre fenomenul biofizic al bolii (isease) si fenomemul social al imbolnavirii (illness); in timp ce boala — disease- apartine lumii natural biologice a corpului uman si apare obiectiv, independent de valoarea umand, aparfine stiinfei biomedicale, Modalitatile variate prin care grupurile sociale reactioneaza la 8boali si o traiesc in plan psihic sunt studiate de psihosociologia socialé. Abordirile interpretative din sociologia medical insisté asupra aspectului stigmatizant al etichetarii asupra persoanei bolnavului Paradigmele teoretice dominante in sociologia contemporana — functionalism, conflictualism, interactionism - nu se exclud reciproc, sunt complementare, permifand cercetatorilor o abordare mai complex si nuantata a segmentului respectiv din realitatea socio-medicala investigata. Paradigma familiei nucleare (Parsons) ~ dezvoltarea societiii industriale impune mobilitatea populatiei si, deci, independenta copiilor, ceea ce antreneaza ,,nuclearizarea familiei”. Paradigma actiunii colective (Olson) ~ nici un individ nu are interesul s actioneze pentru 2 sustine o organizatie care procurd bunuri si servicii colective, pentru ci el va beneficia oricum de ele; el va participa deoarece aceasta organizatie furnizeaza in plus satisfactii individuale. Paradigma capitalului social (Bourdieu) — egalitatea de acces la scoala mentine inegalitatea de origine social deoarece copii claselor superioare au mijloace culturale si motivatii care le permit sd profite mai bine de scoala decat copiii claselor inferioare. Paradigma democratiei (Tocqueville) ~ egalitarismul este resortul societatilor democratice si, pe masuri ce egalitatea progreseaza, inegalitatile devin tot mai socante si alimenteaza exigenta de egalitate. Paradigma conflictelor de grup (Dahrendorf) ~ diverificarea societatii antreneaza o diversitate a grupurilor sociale si o specializare a intereselor de grup; rezulta o multime de conflicte de interese intre grupuri Paradigma Chicago (Park si Burgess) — popularea unui oras se face pe zone concentrice $i prin regruparea diferitelor grupuri etnice sau sociale. Paradigma logicii semnelor (Baudrillard) — in societafile bogate consumatorul isi procurd semne sociale, cumpirand in acelasi timp bunuri si servicii; logica semnelor se substituie logicii necesitatilor si comanda alegerile sale mai mult decat utilitatea. Paradigma nasterii capitalismului (Max Weber) ~ burghezul se transforma in intreprinzitor, atunei cAnd vede in bogatie un capital, o investifie productiva si nu o ocazie de speculd sau de viata imbelugatd. Teologia morala a calvinistilor este congruent cu cu aceasta ideologie. 9Paradigma socializarii anticipate (Merton) — indivizii tind mai degraba si imite valorile si comportamentele grupurilor c&rora doresc sa li se alature, decat pe cele ale grupurilor cArora le apartin. Paradigma frustrarii relative (Stoufer) ~ dacd normele sociale sunt clar definite si percepute ca stabile, indivizii isi limiteazd ambitiile in functie de aceste norme. Daca normele sunt imprecise si instabile, indivizii nutresc ambifii ce depagesc posibilitatile de realizare si resimt frustrare. Anomia (a = fird, nemos = norme) social’ (Durkheim) descrie dereglarea funcfionalitatii lunor societafi, care nu mai reugese s& integreze individul; desemneaza o stare de dezordflD, criz&, absenta regulii. Lipsa reglementirilor sociale, scAderea puterii de actiune a societitii asupra indivizilor se manifesta printr-o perturbare a ordinii colective datorité diminuarii puterii morale sau crizei unei autorititi capabile si impund reguli pe care indivizii sa le accepte si sa le respecte. Merton a definit starea de anomie ca un conflict intre scopurile valorizate social si mijloacele de realizare a acestora de catre indivizi. Exist’ mai multe tipuri de adaptare a comportamentului, in functie de scopurile valorizate social si mijloacele institutionalizate: 1. conformitatea reprezinti modul ideal de adaptare a conduitei, caracterizat prin acceptarea scopurilor propuse in societate si a mijloacelor institutionalizate G asigura ordinea sociala; 2. inovatia este caracterizat prin atitudinea de acceptare a scopurilor, dar incapacitatea de a utiliza mijloacele legale; 3. ritualismul constituie un tip de conduita care, constientizand imposibilitatea atingerii scopurilor acceptate de societate, le respinge, concentrandu-se asupra realizirii mijloacelor institutionalizate; 4. evaziunea este acel tip de comportament care Tespinge atat scopurile culturale cat si mijloacele pentru atingerea lor (aleoolul, tranchilizante, etc.); 5. contestarea, rebeliunea refuzi atat scopurile culturale ct si mijloacele venind in acelasi timp cu altele de substitutie, alternative. Boala si sindtatea ~ concepte evaluative 10Conceptele de sinatate si boali sunt concepte evaluative, find circumscrise de dezvoltarea cunoasterii bio-medicale, de orientarile intelectuale ale culturii, de sistemul axiologic al societitii. Cultura conditioneaza atat reactiile fafi de boali, cat si valoarea ce se acord’ sindtitii ca fenomen social. Séndtatea si boala sunt anturate de credinte, atitudini si practici specifice diferitelor socetati si sunt apreciate in functie de anumite standarde normative, proprii acelei societati. Sistemul valorilor culturale reprezinta cadrul de intelegere si interpretare a acestor notiuni. Parsons a definit boala si sdndtatea in legaturd directa cu problema deviantei, a conformitatii si a controlului social: el considera boala ca o forma de comportament deviata de la normal, iar sanatatea ca pe un tip de comportament normal, conformist. Societatea institutionalizeazd devianta pe care o reprezinta boala si se sprijind pe profesionistii medicali pentru a trata persoanele ,,deviate”. Practica medicala constituie un mecanism prin care societatea pune membrii sii in starea de a rezista bolii; astfel sunt definite rolurile de bolnav, de medic, cu drepturile si obligatiile fiecruia. Starea indivizilor poate fi satisfacdtoare sau mu in indeplinirea rolurilor, iar rolurile si indeplinirea obligatiilor sunt fundamentale in toate societitile omenesti. Capacititile functionale sunt apreciate in leg’tura cu anumite standarde normative. Neputinta de a provenita din deficiente ale capacitatii fizice sau corespunde acestor standarde, neputint psihice este catalogata drept boal’. Boala si sndtatea nu pot fi definite decat prin raportare Ja fiinta umana privitS ca un tot unitar, ca fiinta biologica, psihica si social, in acelasi timp.Conceptul de sinatate este un concept plurisemantic si a cérai semnificatie cunoaste varati subtile in finctie de diferite grupuri, clase sociale sau populatii. Séndtatea presupune absenta bolii, o constitutie genetic’ bund si o stare de echilibru @ organismului data de capacitatea de adaptare a individului la tot ceea ce fine de mediul siu de vial (Rctor atmosferic, alimentatie, munca, relaiiafective, evenimente stresante ale vie, integrare in grupurile de aparteneti). D.p.d.v. biologic, sandtatea poate fi definita ca acea stare a ‘unui organism neatins de boalé, in care toate aparatele si sistemele functioneaza normal Chomeostazie), stare in care functile necesare se indeplinesc insensibil sau cu placere. D.p.dw. psihic, sanatatea poate fi definita ca armonia dintre comportamentul cotidiarSD valorile fundamentale ale viet asimilate de individ, presupune capacitatea de a munci Productiv, de @ iubi, de a se ocupa de soarta celorlalti si de a avea un grad rezonabil de autonomie personald, viata cu sens, o viaté care merit trait. Se enumerd 13 eriterii ale sinatatii mintale: 1 Constiinta clard a interesului personal; 2.Constiinta liberi a interesului social; 3.Auto-orientarea — capacitatea de a se conduce si orienta singur in vi 4.Nivel inalt de toleranti la frustrare; 5.Acceptarea incertitudinii si capacitatea de ajustare la incertitudine: 6.Angajarea in activititi creatoare; 6 7.Gandire stiintifica, realista si obiectiva; 8.Auto-acceptare — capacitatea de a se accepta asa cum este, cu partile sale bune/rele, capacitatea de a se bucura de viat’; 9.Angajarea moderata si prudent in activitati riscante; 10.Realism $i gandire antiutopica; 11 Asumarea responsabilititii pentru tulburarile emotionale proprii; 12.Flexibilitate in gandire si actiune; 13.Imbinarea placerilor imediate cu cele de perspectiva. Maslow a sistematizat conceptul de personalitate autorealizata, cu urmatoarele trasaturi. 1 Orientarea realista in viata; 122.Acceptarea de sine, de ceilalti si a lumii inconjuratoare asa cum sunt; 3 Jnalt grad de spontaneitate; 4.Centrare pe probleme si nu pe trairile subiective; 5.Atitudine de detagare si nevoie de intimitate; 6.Autonomie si independenta; 7.Apreciere elastic a oamenilor si lucrurilor, lipsita de stereotipii; 8.Are experiente spirituale profunde; 9.Se identifica cu omenirea, are interese sociale puternice; 10.Relatiile sale afective intime sunt profunde si cu mare incdredturé emotionalA, practicate cu putine persoane, si nu superficiale, dar cu multe persoane; 11 impartiseste atitudini gi valori democratice; 12.Nu confunda mijloacele cu scopurile; 13.Simtul umorului este superior, detasat, filozofic, nu ostil gi vindicativ; 14.Are mare potential creator; 7 ¢ opune conformismului cultural; 16.Transcede mediul sau de viata, nu se conformeaza acestuia. Allport caracterizeazi normalitatea prin: perceptie corecta a lumii inteme si extemne, perceptic de sine adecvata, respect de sine si autoacceptare, controlul comportamentului prin autodirectionarea sa, daruire si afectiune, sensibilitate spirituala specific umand, generozitate, constiinta vulnerabilitatii proprii, nevoia de cooperare gi respect reciproc, adaptare la norme si la mediu, capacitatea de a-si asigura autonomia si de a raméne liber, capacitatea de a indeplini un rol, autorealizare; adaptarea homeostatic la un mediu variabil din care decurg libertatea omului de a alege, responsabilitate si progres. Omul este alcatuit din strimosi (ereditate), imprejurari (mediu) si aspiratiile sale proprii. D.p.dv. social, sanatatea este acea stare a organismului in care capacititile individuale sunt optime pentru ca persoana si indeplineasca in mod adecvat rolurile sociale si sarcinile pentru care a fost socializat. Atat biologic, cat si social, sinatatea reprezint& nu doar un scop in sine, ci si un mijloc pentru o existenta plenara, rodnicd, creatoare. Sandtatea este inteleasd atat ca stare individuala, cat si ca stare colectiva ( a unei natiuni), atat ca o trebuinfa, cat si un drept, 13atét ca un scop ce trebuie atins de catre individ, ct si ca un obiectiv politic ce trebuie realizat de catre stat, sin&tatea fiind o component indispensabila a dezvoltarii sociale. Conditiile sociale esentiale ale sAn&t&tii sunt: eliminarea fricii de razboi, asigurarea egalit&tii sanselor pentru toate persoanele, satisfacerea trebuinfelor fundamentale privind hrana, aprovizionarea cu apa potabila, asigurarca unui minimum de educatie, locuinte decente, loc de munca sigur si un rol util al persoanei in societate, voinfa politica si suport public. Notiunea de boald are sens numai in functie de omul privit ca un tot (holistic). D.p.dv. biologic, boala este o stare a organismului sau a unei parti din organism, in care functiile sunt afectate sau deranjate datorita unor factori din medjul intern sau extern, Dintr-o perspectill plurifactorialé, boala poate fi consideratd o stare final, rezultat al unei combinatii de factori ccologici si comportamentali aflafi in interactiune cu predispozitiile genetice, care plaseazi Statistic individul intr-o situatie de rise marit, ca urmare a unei alimentatii nerafionale, dezechilibrate, de lunga duraté, expunerii cronice la agenti patogeni la locul de muncé, stresului viefii sau altor factori, Boala reprezinta un proces care, chiar daci mu conduce la modificiri marcante structurale sau functionale, afecteazi viata psihict a subiectului, ca 0 Teacfie a acestuia la boalé. Boala creeazii o anume anxietate, incertitudine in primele ei stadii, incertitudine atenuata sau suprimaté prin diagnostic, Etichetata prin diagnostic, starea de boala este legitimata, iar comportamentul bolnavului se structureaz in jurul acestei star Aceasti constin{a se exprima print-un registra larg de manifestari si reacti, in fumotie de natura bolii si de trasaturile de pesonalitate ale bolnavului. Poate aparea anozognozia negarea subiectiv sau nerecunoasterea bolii (fuga de boald) sau hipernozognozia = Supraevaluarea subiectiva a simptomelor (refugiul in boala). Literartura anglo-saxona utilizeaza trei termeni pentru a defini dimensiunile particulare ale bolii: illness — realitatea subiectiva a boli, ceea ce simte, percepe bolnavul, perceptia individuald a unei schimbari negative in bundstarea sa si in activitatile sale sociale; ~ disease — realitatea biofizica a boli, boala asa cum este ea definita de cunoasterea Stintifica medicala, ca anomalie a structurii sau fiziologici organismului; - sickness ~ realitatea socio-culturala a boli, modelarea, in relatie cu structurile sociale, a rolului de bolnav. 14Consecingele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice, afectand intreaga viati social a persoanei. Persoana bolnavi pierde controlul activititii sociale normale, cu particularitiyi in diferite tipuri de imbolnavire; ca situatie de impas existential, boale antreneazio serie de servituti si restrictii, modificdnd modul de viat& al individului: restrangerea sau modificarea unor activitafi motrice sau fiziologice, limitarea sau suprimarca unor activitati intelectuale sau profesionale ( surse intrinseci de satisfactie pentru unii), suprimarea unor activititi extraprofesionale, modificarea unor relatii interpersonale in sensul diminuarii contactelor, dereglarea raporturilor conjugale/ familiale, pierderea sau reducerea capacititii de muncd (si a mijoacelor de subzistenta), dependenta fata de ceilalti. Sub aspect social, boala are drept consecinte pierderea rolurilor obignuite, a unor gratificatii si a unor moduri de comportament adaptativ. A fi bolnav este o stare sociala alterata care este priviti de multi ca deviant, de nedorit. Cel ajuns in situatia de bolnav trebuie s4 caute tratamentul pentru a-si corecta starea. Prin stigmat se intelege orice atribut sau seman, fizic sau social, care devalorizeaz identitatea unui actor social incat el nu mai poate beneficia de intreaga acceptare a societitii, Termenul este folosit cu referire la orice conditie, atribut sau particularitate care marcheaz un individ ca inacceptabil, inferior cultural sau exclus. Forfa unei etichete este foarte mare gi poate avea consecinte tulburdtoare pentru persoana etichetata, O consecinti nefericitd a etichetarii este ca stigmatul unui individ ajunge si domine perceptia lui de catre ceilalti si modul in care ceilalti il trateaza. Societatea in care traieste omul devine factorul care conditioneaz’ formarea tipurilor de reactic individual fat de durere. Modelarea cultural priveste nu numai stilul manifestérilor sau natura angoaselor asociate diverselor simptome. Stilul de viatd si sinatatea Modul de viata se refera la elementele obiective ale traiului, 1a condifiile materiale, economice si sociale ale vietii oamnilor. Principalii indicatori ai modului de trai sunt: - natura muncii (ocupatiei, profesiunii) si durata ei; - invaxZmantul, calificarea profesionala gi accesibilitatea formelor acestora; - rezidenta si circulatia (timpul afectat si mijloacele de locomotie disponibile si utilizate); 1s- locuinta ( m’/ persoana) si echipamentul acesteia (gradul de confort); - conditiile de igien’ si asistenta sanitara (accesibilitatea acesteia); - mijloacele de comunicare, telecomunicatiile: - informatiile si cultura; - timpul liber (durata si folosirea acestuia) La acesti factori se pot adauga sistemul traditiilor, obiceiurilor, moralei, configuratiei profesionale a populatiei etc. Acesti factori, in evolutia lor istoricd, contribuie la formarea profilului psihologic al unei populatii, la formarea personalitatii indivizilor si la structurarea relafiilor sociale. Orice mod de via(& este produsul unei istorii, reflexul unei culturi si al usff)> traditii specifice. Fiecare societate are un mod specific de viata. Stilul de viati se refer la aspectul subiectiv al modului de viata. Reprezinta o strategie de viafa pentru care individul opteaz si care orienteazi toate manifestirile sale particulare. Aceasta strategie are la bazi anumite credinte, imagini, reprezentiri ale individului despre lume gi viat, in virtutea cirora el alege, se comport, actioneaza, face optiuni care-1 pot conduce la reusiti sau la esec. Stilul de viagi se referd la decizii, actiuni si conditii de viata care afecteaz sinatatea persoanelor: riscuri autoasumate (tabagismul, abuzul de roguri, alimentatia excesiva sau subnutritia, alcoolismul, promiscuitatea sexuald, stilul de conducere auto imprudent, practicile sexuale riscante, neutilizarea centurii de siguranta, sedentarismul, lipsa timpului liber, stresul professional), riscuri imputabile persoanei, care pun in perid sinatatea proprie. Unele riscuri sunt impuse de condifiile social-economice ale persoanelor: somajul, sdracia, discriminarea social, sexuala si etnici, inegalitatile sociale etc. Stilul de viafi const din combinafii ale diferitelor practici si deprinderi comportamentale si conditii de mediu ce reflect’ modul de viafi, influentate de antecedentele familiale, conditiile culturale si socio-economice ale persoanei. Stilul de viati este tipul de comportament repetitiv, habitual, conditionat de nivelul de cultura si de nivelul de trai, aflat totusi sub controlul limitat al familiei si individului, in cadrele impuse de resursele lor economice. Stilul de viata este modul de viafa bazat pe interactiunea dintre conditiile de viaté in sens larg si tipurile caracteristice de comportament, determinate de factorii socio-culturali si de caracteristicile personale. Modificarea stilului de viati implicd schimbarea concomitenté a 16comportamentului personal si a conditiilor de viafa. Pe baza unui chestionar al stilului de viata, Driscoll si Eckstein au elaborat o tipologie a stilurilor de viata, folosind descrieri din lumea animala, referitoare la: Tigra — persoand agresiva, careia ii place sa-si exercite autoritatea asupra anturajului, s& fie in centrul atentiei si insist séi-si croiased propriul drum in viata. Cameleonul — este conformist, flexibil, infrunta problemele existentiale in mod indirect. Broasca testoast — este retrasd, discret, serioas4, plind de zel si descurcdreata, duce o viagé stabila, echilibrata. Vultural — individualist, nu tine cont de parerea opiniei publice, egoist, calc in picioare interesele altora pentru a-si realiza scopurile personale. Somonul — darz, opozant, prefera si “innoate impotriva curentului”, nu impartaseste valorile dominante din comunitatea in care traieste. Max Weber defineste stilul de viata in dependent’ de doi factori: comportamentul $i sansele de viatZ. Notiunea sa de stil de viaté imbina optiunile individuale cu constrangerile socialeconomice, Stilul de viata al unei persoane poarté amprenta modului de viata al comunititii gi a grupului in care persoana s-a niscut si s-a format. Optiunile pe care persoana le face si in functie de care igi structureaza stilul de viata sunt individuale, dar valorile, reprezentarile, telurile si aspiratiile in virtutea clrora face alegerile au o determinare sociald. Rezultd ca stilul de viata este determinat social si grupal in acelasi timp. Din perspectiva sociologiei medicale, intereseazé evaluarea stilurilor si modurilor de viati d. p. d. v. al calititii vietii pe care o pot asigura — stil de viat& favorabil sanatatii/ stil de viata nefavorabil sanatatii. Stilul de viata favorabil sinatatii const in practicarea sistematic’ a exercitiilor fizice, abstinenta tabagic, consumul moderat de alcool — 1-2- unitati/zi - vin, diet& echilibrata si variati - bogatd in legume si fructe proaspete, sracd in grasimi suprasaturate si colesterol, evitarea consumului de droguri, prevenirea accidentelor de circulatie, prudent in alegerea pertenerilor sexuali, folosirea strategiilor adecvate de ajustare la stresul profesional. inarea starii de sinatate a Importanta stilului de viayi rezulté si din ponderea Iui in deter indivizilor. intre cei patru factori determinangi ai sanatatii ~ factorul biologic (20%), vmediul ambient (19%), sistemul serviciilor de sindtate(10%) si stilul de viata — stilul de viat are ponderea cea mai insemnati (51%). Elemente componente ale stilului de viata Consumul de alcool, famatul, obezitatea si consumul de droguri implica modificdri fiziologice si pot conduce la depedenti. impreun’ cu alti factori psihosociali (stress, lipsa uunei recreeri eficiente) factorii de rise enumerati constituie setul de actiuni ce definese stilul de viatd al unui individ. Stitul de vie’ poate fi pozitiv cand comportamentele nu se abat de la standardele normale) si negativ (cind abaterile se constituie in factori de rise). Stilul de viata negativ este determinat de factorul socio-economic si de factorul cultural-educafll) Prosperitatea economic folositi gresit se poate converti in abuz alimentar, sedenarism, fumat, consum de alcool. Precaritatea economic’, la nivel individual, este cauzd a unei alimentatii neadecvate caloric si nutritiv. Lipsa unei educafii specifice la nivelul populatie, in contextul unor mentalititi alimentare comportamentale nesfinatoase, devine un putemic factor de rezistenté in faja oricdror recomandiri medicale, Efectele stilului de viati asupra sinétatit sunt. - efecte directe — fumatul, alcoolul = factori de risc in cancer pulmonar sau ciroz’; alimentatia bogata in colesterol are rol etiologic in aterogenezi; - efecte mediate, de potentare a celorlalti factori de rise ~ agravarea diabetului zaharat, » HTA. Cunoasterea factorilor de rise si a efectelor pe care le genereaz constituie una dintre premisele realizar unui control al stilului de viafé si limitari si chiar stoparii acestor factori teratogeni. Dublete conceptuale Realitatea socio-umana este descrisi printr-o serie de binoame conceptuale, Obiectiv-subiectiv - exprima cel mai bine dualitatea realitatii sociale; realitatea socialai este un sistem aledtuit din forte si structuri existente in afara voingei si constiintei individului (obiective) dar si din elemente care depind de individ, factori pe care el ii poate controla (subiectivi). Indivizii interpreteazi continua mediul in care traiesc, actiunile proprii si ale celorlalf; interpretarile lor se traduc in acte comportamentale; agentii umani, in calitate de 18indivizi, grupuri, popoare si culturi, construiesc mereu, prin interactiune atét realitatea obiectiv’ cat si pe cea subiectiva; disciplinele socio-umane iau in considerare atat dimensiunea obiectiv-structurala a realitatii umane cat si pe cea subiectiv simbolica. Teoretic — empiric — sunt doua dimensiuni ale oricdrui demers in stiintele socio-umane; teoretic se referd la idei, teorii, explicati, interpretari, ipoteze elaborate asupra realitatii; intre teoretic si empiric existé un feed-back pozitiv: ipotezele, teoriile potenteazi cercetarea concreta, constatarile empirice conduc la formularea de noi ipoteze, teorii, interpretari; activitatea teoretica are urmatoarele roluri = stabileste scheme clasificatorii precise; - formuleazi concepte complexe care orienteaza cercetatorul spre fapte interesante; = formuleaza probleme de cercetare de mare imporatntd d.p.d.v. al socie! - formuleaza idei generale asupra manierei in care se produc schimbatile, - formuleaza ipoteze; - pune in relatie faptele empirice cu altele, ipotetice. Empiric reprezinta studierea concret a realititii sociale prin metode si tehnici specifice cu ajutorul carora cercet&torii obtin date, informatii si cumosc realitatea. Rolul cercetarii empirice: - _initiazd teoria prin descoperirea unor fapte neasteptate; - orienteaza teoria dandu-i noi direotii; = reformuleaza teoria, - clarificd conceptele utilizate in teorie. Cantitativ — calitativ Modelul cantitativist presupune existenta unei realitati obiective, a unor structuri exterioare indivizilor, in timp ce modelul calitativist pune accentul pe subiectivitatea umana, pe motivatiile si asteptarile lor, pe intelegerea realitatii sociale. Modelul cantitativ foloseste ca metode de cercetare experimentul, ancheta pe bazi de chestionar, in timp ce modelul calitativ foloseste interviul de grup, studiul de caz. 19Macro-micro Macro este analiza la nivel global, considerarea in masa a sistemului social; micro este analiza elementelor, entititilor ce compun unitatile sociale complexe. Metodologia cercetarii stiintifice Metodologia cercetitii stiintifice reprezint& analiza metodelor si tehnicilor aplicate in realizarea si finalizarea cercetarii sociologice. fn analiza stiingificd a socialului exist nivelul decriptiv, in care se ia act de problemele sociale si nivelul reflexiv-cognitiv care stabileste legaturile logice, pentru a stabili cauzele disfunctiilor sociale. Metoda desemneazi calea urmata de ratiunea uman& pentru a ajunge la cunoasterea sp demonstrarea unui adevar, ansamblul de operatii intelectuale ce permit analizarea, intelegerea, explicarea unei realitifi studiate; ansamblul de reguli sau procedee destinate i a unui obiectiv (ancheta sociologica). atingerii in cele mai bune condi ‘Tebnicile sunt maniere particulare de cunoastere si acfiune ce pun in joc actiuni practice concrete, adaptate unui scop precis si definit (chestionarul). Procedeul este 0 manier& de actiune, de utilizare a instrumentelor de cercetare (formularul = instrument). Clasificare: |. Metode aflate sub cupola observatiei: interviul, sondajul de opinie, testele si scalele d aptitudini, observatia, documentarea. 2.Metode circumscrise sistematizdrii: descrierea, clasificarea, experimentul, analiza comparati. Fiecarei metode fi corespunde un set de tehnici, operatii speciale de identificare, colectare, prelucrare a datelor. Observatia stiintificd este sistematicd si integral (vizind fenomenele in totalitatea lor); demersul este analitic (nici un eveniment al realitatii nu se las& deoparte, pentru cd orice fapt poate avea semnificatie sociala); observatia poate fi: de explorare ~ are ca obiect o realitate asupra careia nu dispunem de informatii teoretice si practice preliminare (etologie, antropologie); de diagnostic ~ se referd la probleme, aspecte si situatii umane despre care exista deja un volum de informatii si in legaturd ou care se pot formula ipoteze; trebuie sé fie 20sincera si obiectiva, s nu intre in sfera emotionala si sA nu emit& judecati de valoare, si fie controlata, verificati, repetata, sd beneficieze de o buna planificare, cu reguli dinainte stabilite, s se noteze cu acuratete faptele observate. Exist& trei tipuri de observatii: - observatia structuraté ce const& in utilizarea unor tehnici de miasurare, in care se specifica modul de inregistrare a datelor, a manifestarilor sociale, cercetatorul nefiind implicat in domeniul investigat; ~ observatia participativa ce consta in implicarea totala sau partial a cercet&torului in situafiile sociale investigate; - observatia nedistorsionat’ presupune utlizarea unor instrumente de inregistrare a situatiilor sociale in vederea aplicirii ulterioare a sistemelor de categorizare a informatiilor pentru prelucrari empirice si interpretari teoretice. Fiind o metoda prepodenrent calitativa, observatia reprezinti unul din criteriile principale de testare a capacitatilor de investigare empirica a unui sociolog. Chestionarul este o tehnica si un instrument de cercetare si consta dintr-un ansamblu de intrebari scrise, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care prin administrare sau autoadministrare, determina din partea celor anchetati réspunsuri ce urmeazi a fi inregistrate; se foloseste in cercetarea sociologicé pentru culegerea datelor obiective (varsti, sex, nivel de scolarizare, venituri) si a datelor subiective (opinii, atitudini, trebuinte, aspiratii). Importanta este si ordinea intrebarilor in chestionare — exista intrebari introductive care sunt generale si incearcd si stabileascd contactul fntre operator si subiect, intrebari de trecere, referitoare la tema studiata, datele factuale, intrebari filtru, care au rolul de a separa dup un- anumit criteriu, un segment al populatiei cercetate de restul subiectilor. intrebarile trebuie sa fie clare, precise, fard figuri de stil, s4 nu fie negative, si nu sugereze raspunsul, s& tind cont de nivelul de scolarizare al subiectilor anchetati Valorile sunt principii despre ceea ci e demn de urmat in viata; functioneaz’ la nivel individual, grupal, social; sunt promovate de structuri si institutii sociale (scoala, biserica, familie, mass-media); sunt determinate cultural, prin socializare si educatie; produc un anumit tip de personalitate, o cultura specifica; au statut de motive actionale, reprezinta stiluri de aconduit; sunt supuse presiunilor situationale, interpretirilor si schimbarilor; sunt dizolvate in normele sociale care sunt mai usor de identificat in comportamentul uman; sunt de ordinul zecilor, au mare stabilitate. Valorile se transcriu in atitudini, atitudinile se exprima si se specifica in opinii. Atitudii ile sunt pozitii relativ stabile faté de obiecte, indivizi, situatii si fata de propria persoand; sunt o stransi impletire de procese afective, cognitive si conative; sunt stabile in timp, bipolare(pro-contra); exprima valorile; sunt de ordinul sutelor. Opiniile sunt pareri, reactii exprimate verbal, schimbatoare, fluctuante, mii, zeci de mil; sunt expresia verbali a atitudinii, acte de conduit deschisé semantico-gestico-posturala. 1 Opinia publica este un complex de pareri exprimate public asupra unei chestiuni disputate, controversate, care vizeazi interesele unui numar semnificativ de persoane; este o manifestare, 0 concretizare a mentalitatii fata de diferite situatii. Mentalitatea este o judecati de baz ce ghideazi descrierea, intelegerea, aprecierea si actiunea intr-un anumit domeniu (credinti, judecata de valoare); schimbarile de mentalitate sunt fenomene de lunga durati, nu se produe odati cu schimbarea opiniilor. 2Esantionarea este o tehnica statistico - metodologica aplicabila in cercetarea sociologica, in vederea selectirii dintr-o populatie a unei parti - esantion - ce va fi analizata pentru a facilita elaborarea de informatii despre intreaga populatie. Presupozitia fundamentala a csantionarii este c4 analiza unci parti din populatia de referinfa conduce Ia rezultate similare cu acelea obtinute prin investigarea intregii populatii; esantionul trebuie si ofere © imagine cat mai precisa a populatiei de referintd, si fie obtinut prin aplicarea unor tehnici probabilistice, si fie economicos, sa fie reprezentativ pentru problema analizatt, Esantionarea probabilista utilizeazi selectia repetata, selectia nerepetata si selectia mecanica; esantionarea prin metoda alegerii rationale sau in baza unor criterii stabileste cote de selectie (ocupatie, sex, varsté, domiciliu etc.); esantionarea prin metoda stratificarii (zone geografice, cartiere, strazi, numee de case). Determinarea cantitativa a unor fenomene cu un grad mai mare de precizie, numarandu-se fiecare caz in parte, pe un anumit teritoriu se realizeazi prin recensimant care este 0 tehnica de cercetare statistica. Interviul este tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupari umane in vederea descrierii stiintifice a fenomenelor socioumane. Se bazeazi pe comunicarea verbal si presupune intrebari si raspunsuri ca si chestionarul; se studiazi comportamente greu de observat, in studiul credinfelor, opiniilor, atitudinilor. Avantaje - flexibilitate — se obtin raspunsuri specifice la fiecare intrebare; - rata ridicata a rispunsurilor; - permite observarea comportamentelor nonverbale; - asigura controlul succesiunii intrebarilor; - asigura spontaneitatea raspunsurilor; - asigura rispunsuri personale; - asigur rdspunsuri la toate intrebarile; - permite studierea unor probleme complexe prin utilizarea unor ghiduri amanuntite. Dezavantaje: ~ cost ridicat;- timp necesar indelungat; - erori datorita operatorilor de interviu; - imposibilitatea celor intervievati de a consulta documente; — mvasigur anonimatul. Etapele necesare sunt gasirea persoanelor cuprinse in esantion, obtinerea acordului pentru interviu, punerea intrebarilor, inregistrarea raspunsurilor i a condifiilor in care s-a desfagurat interviul. Comunicarea in cadrul interviului este verbali 10% si 90% nonverbala (expresivitate, gesturi, posturd, privire — 75% si inflexiuni si accente in emisia verbala 15%. Strategia interviului presupune punerea intrebarilor in ordinea din chestionar, lasarea timpul necesar pentru gandire, onestitate, respectarea intimititii si aspectului confidential al informatiilor obtinute, respectarea varstei, sexului, trairilor, experientei intervievatului. Exista mai multe tipuri de interviu — extensive/ intensive, personale/ de grup, face to face/ prin telefon. Biografia sociali este o metoda de inregistrare/ autoinregistrare a experientei de viatd a ‘unui individ; este un document personal, neoficial, util in studierea faptelor, activitatii, aspiratiilor, universului de gandire si simtire proprii individului dar, si a conditiilor socioeconomice concrete in care acesta traieste. Biografia social permite studierea unor fenomene psiho-sociale ca: adaptarea si integrarea socio-culturala, structurarea_vechilor obiceiusi, adaptarea si internalizarea unor noi norme si valori oferind altemativa | abordarea statisticd a faptelor. Utilizarea ei, ca si a celorlalte documente personale neoficiale idica probleme metodologice datorita dificultaii colectarii unui numér suficient de mare de biografii, greutatii de a stabili autenticitatea documentului, a motivelor care fi fac pe oameni sa-si consemneze experienta de viata (autoapararea, exhibitionismul, incercarea de a-si pune ordine in propria existent, incercarea de exprimare estetic, cautarea unor modalitati de rezolvare a problemelor personale, explicarea conflictelor, dorinta de publicare, solicitéile administrative — curriculum vitae). 24Studiul de caz / analiza de caz_ este o metoda de cercetare exhaustiva a unei unitati sociale, a unor evenimente, fenomene sau procese considerate a alcdtui un tot structurat; este adecvati cAnd se studiaz aspecte prezente de viata social si nu se exerciti un control asupra comportamentelor si actiunilor (ca in experiment), cdutndu-se rispunsuri la intrebari de tipul ,,cum”, de ce” au loc acestea; este o metoda de diagnoza prin care se realizeazi o abordare intensiv din perspectiva unei caracteristici considerate esentiale a unei unitati sociale, a activitatii unui individ. Ancheta sociologicd este 0 metoda de cercetare ce incorporeazi tebnici, procedee si instrumente interogative de culegere a datelor (interviu, chestionar); obiectul de abordare este realitatea sociala, evenimente, fenomene, procese caracteristice si atitudinea oamenilor fata de acestea, semnificatiile pe care ei le atribuie, sfera lor de aspiratii, preocupiri din domeniul economic, demografic, cultural, politic. Cele mai semnificative atribute ale anchetei sunt posibilitatea de a culege informatii bogate, rapiditatea cu care se aplica instrumentele de anchet’, aria larga de aplicabilitate, economicitatea. in functie de telurile urmarite si modul de desfasurare ale anchetei distingem anchete extensive/ intensive, cantitative/ calitative, individuale/ colective, directe/ indirecte. Dupa confinutul problemelor investigate anchetele pot fi socio-economice, de opinie public’, comerciale, asupra mijloacelor de comunicare in masii etc. Operafiile, etapele implicate sunt: - stabilirea temei, - determinarea obiectivelor, - documentarea prealabila (literatura problemei), - elaborarea ipotezelor, - definirea conceptelor, - operationalizarea conceptelor (elaborarea spatiului de atribute, a dimensiunilor, variabilelor, indicatorilor), - cuantificarea = fixarea expresiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili pentru care se culeg date, - determinarea populatiei (fixarea subiectilor prin recens&mént/ loturi/ esantionare, - stabilirea tehnicilor si procedeelor de ancheta (interviu, chestionar), 25~ Intocmirea instrumentelor de lucru (chestionae, ghiduri de interviu, planuri de convorbire, scale) - ancheta pilot = repetitia in mic a anchetei, ~ constituirea echipei de anchetatori cu instruirea lor si repartizarea sarcinlor, ~ intocmirea calendarului de desfisurare a anchetei, - _ yerificarea informatiilor culese si retinerea formularelor valide in vederea prelucrarii, - codificarea informatiilor, dacd nu au fost precodificate cand s-au claborat instrumentele de cercetare, ~ intocmirea machetei de prelucrare a datelor, o - prelucrarea datelor, ~ analiza si interpretarea informatiilor, ~ redactarea raportului de ancheta, ~ _stabilirea eventualclor masuri de interventie, Ancheta sociologic constituie o modalitate stiintificd de explorare a universului subiectiv al Vietii sociale — opinii, atitudini, Satisfactii, aspiratii, convingeri, Cunostinte, interese — de ordin individual sau colectiy. Documentarea se foloseste Pentru culegerea de informatii despre un domeniu la care nu avem acces prin observatie directa, pentru Cunoasterea achizitiilor teoretice si metodologice dintr-un domeniu al socialului, pentru reconstructia atmosferei socio-ulturale, economicll Politice dintr-o perioada, intr-o comunitate umand, Documente pot fi orice texte, obiecte ce ofera informayii comprehensibile despre o realitate: oficiale, presa, literatura, documente personale. Documentele pot fi cifrice/ necifrice, oficiale/ neoficiale, publice/ personale. Analiza de confinut se realizeazi pentru desprinderea confinutului tematic dominant prezent in anumite materiale scrise: cArfi, reviste, legi etc. Diagnoza este 0 operatic premergatoare adoptarii unei solutii la o problema; consti in ‘identificarea cauzelor unor procese negative, a factorilor care a putea influenta negativ sau Pozitlv solutionarea ei; se formuleaza problema de solutionat clar si se identifica solutia, Anamneza are in medicin& sensul de obtinere a datelor despre un bolnav cu privire la aparitia si evolutia unei boli; in psihologie constituie o secvenfa a biografiei psihologice 26necesare stabilirii originii si conditiilor dezvoltarii caracterului, sentimentelor; in psihiatrie se utilizeaza pentru reconstituirea istoriei si etiologiei unei boli psihice si pentru stabilirea unei modalitati terapeutice adecvate; in sociologie permite cunoasterea prin discufie direct sau prin anchet& a evenimentelor semnificative din viafa si activitatea unui individ/ familii/ grup pentru intelegerea starii si comportamentului actual si pentru stabilirea unor directii de actiune. Etapele cercetirii stiintifice 1.Stabilirea problemei de studiat Realitatea social este inepuizabila. Ea poate fi abordata de catre cercet&tor doar in unul sau unele aspecte ale sale, Cercettorul selecteazé un aspect pe care il considerd important dp.dv. teoretic sau practic si apreciazi dacd constituie 0 problema social. Aceeasi realitate sociala privita din perspective diferite (de cercetitori diferifi) ofera probleme sociale diferite. in elaborarea programelor si metodologiilor de cercetare se pomeste de la problemele reale pe care le ridicd viata socialé. Oamenii transforma permanent obiectele muncii in valori materiale si spirituale necesare vietii lor. in acest proces de transformare se modifica conditiile de viata, se impun noi tipuri de organizare, de relafii intre oameni, se dezvoltd insist oamenii datorita acumularii de noi cunostinte, experiente. Influentele si determinarile produse de factorii economici, sociali, politici, culturali in noile conditii, nu pot fi percepute doar prin intermediu! cunoasterii comune. Cand nu putem determina prin cunoasterea comuna cauzele care dau noi directii evolutiei proceselor reale apare o problema social, Cunoasterea exact este beneficd pentru cA trebuie identificate cauzele unor stari conflictuale sau factorii care prefigureaz evolutia unor noi structuri. Prin cunoasterea sociologica oamenti dobandesc 0 noua forma de constiinté. Cercetarea se poate desfagura la nivelul unei unitati sociale sau la nivelul intregii societati (micro-macro). Sociologia are funcjia expozitiva- explicativa (critica) si ameliorativa- explicativa. Alegerea problemei se face in functie de teoriile sociologice relevante si de experienta de cercetare in domeniu. Accasta etapa este completa abia dup’ ce se realizeaza studiul bibliografiei, pentru a afla ce au intreprins alfi cercetdtori in domeniul temei alese, delimitarea clara a obiectivelor cercetirii, adoptarea unor metode si tehnici de cercetare ce s-au dovedit rodnice,2,Analiza dimensionali a conceptelor Intreaga activitate de cercetare social este marcati de utilizarea termenilor de concept, variabila, indicator. Conceptele constituie esenfa oricdrei teorii stiintifice. in concepte, ipoteze si legi este concentrat si esenfializat intregul efort de cunoastere stiinfificd a societifii. Conceptele capteazi si fixeazi un continut informational apt de a fi reprodus identic de diferiti agenti Cunoscatori. Determinarea semnificatiei conceptelor se realizeazd pe calea definitiilor Defini cu ajutorul unor termeni cunoscuti. Definitia nominala a conceptelor este rezultatul final 4) nominala este o definitie lexical ce consta in explicarea unui termen necunoscut cercetarii concrete si marcheazi un moment calitativ al cunoasterii stiintifice. in elaborarea noilor programe de cercetare se porneste de la definitiile anterioare ale conceptelor, drumul invers de la teorie la practica social. Definitia operational’ consti in prescrierea operatiilor necesare trecerii de la teorie la cercetarea completa; este dependent de definitia nominal si se efectueazi pe baza ei Definitia operational este procedura de indicare a operatiilor de masurare ce urmeazi a fi efectuate asupra domeniului cercetat. Operationalizarea conceptelor consta in : - stabilirea dimensiunilor conceptului care inseamni a nominaliza domeniile, clementele structurale esentiale care compun procesul, realitatea respectiva. > Stabilirea variabilelor ~ variabila exprima fenomenele, procesele sau relatiile propill realitatii desemmate de dimensiunile conceptului: variabila isi modifica continutul sau produce modificiri de continut asupra altor fenomene si procese din cdmpul realitati; variabila exprima caracteristica general a lumii reale, aceea de schimbare, dezvoltare; variabila permite cercet&torului s& detaseze sensurile schimbarii si dezvoltarii, si stabileasca conditiile in care ea se realizeaza $i factorii care stimuleazi sau franeazi dezvoltarea unui proces. - stabilirea indicatorilor — indicatorul desemneazi o particularitate elementara a unei feme, © tésaturd caracteristica a realitafii sociale; este 0 caracteristicd exprimata numeric, determinati pe baz de observatii statistice; in studiile exploratorii se porneste de la un numar mai mare de indicatori; cei nesemnificativi sunt eliminati si sunt retinuti 28cei care se dovedese relevanti in raport cu obiectul analizat si obiectivele urmarite. Formularea indicatorilor pentru fiecare dintre variabile desivarseste operationalizarea conceptului analizat. Componentele schemei operationale — dimensiuni, variabile (factori de schimbare), indicatori (caracteristici) ai unui fenomen alcatuiese caracteristicile realitatii si sunt criterii pentru stabilirea surselor de unde se vor recolta informatiile si in functie de care se redacteaz intrumentele adecvate acestui scop. 3.Analiza ipotezelor stiintifice Ipoteza este un element indispensabil al constructici teoretice stiintifice si al investigatiei pe teren. Ipoteza este temelie, bazi, ceea ce se pune dedesubt; ipoteza este o explicatie anticipata, plauzibil penta a sustine o costructie teoreticd ce urmeazi a fi ulterior supusi testirii, verificarii ( echivalentul ipotezei in cunoasterea spontana este banuiala). Ipoteza stiintificd se bazeaza pe observatii sistematice care dau posibilitatea trecerii de la cunoasterea faptelor la cunoasterea legilor de producere a acestor fapte; ipotezele pot avea un grad maxim de generalitate = ipoteze teoretice, care servesc ca premise initiale ale teoriei gi ipoteze de lucru ipoteze empirice, cu nivel minim de generalitate, direct testabile si verificabile empiric, in cercetarea de teren. Ipotezele se deduc din teorie si deriva logic unele din altele; ipotezele sociologice si psihologice pot fi stabilite prin analogie cu fenomenele fizice, chimice, biologice si iau forma unor implicatii logice (dacd A, atunci B). Ipotezele trebuie si fie exprimate clar, concis, coerente logic si noncontradictorii. Numai prin testare, prin confruntare cu realitatea social se ajunge la confirmarea sau infirmarea ipotezelor stiintifice. Cercetitorul formuleaza enunturi ce urmeazi a fi verificate, iar datele empirice vor confirma/ infirma ipotezele cercetirii; ipotezele indeplinesc dublu rol: metodologic si cognitiv- explicativ. 4,Determinarea populatici supuse investigatiei sociologice Sursa de informatii in cercetarile psihosociale sunt oamenii, creatorii faptelor sociale si purtatorii celor mai diverse relatii. Pentru ca informatiile recoltate de la oameni sa aiba 29valoare stiintificd trebuie determinate pe baze stiintifice populatiile care urmeazi a fi cercetate. a. Se stabileste sfera de cuprindere in teritoriu sau delimitarea spatiala a cercetirii, se nominalizezi comunitatea umana sau unitatea economica ce urmeaza a fi cercetat b. Se stabileste colectivitatea statistica in care sunt incluse: toate persoanele sau grupurile implicate in procesele socioeconomice sau culturale ce constituie obiectul cercetarii; toate persoanele care organizeazi, conduc si efectueaz’ controlul social asupra acelorasi procese; oO persoanele care, desi mu sunt implicate in procesul respectiv, detin informatii referitoare la aceste procese (teme asemanatoare — populatii diferite). c. Se grupeazi populatia in functie de caracteristicile natural sociale, caracteristici care sunt factori determinanti ai modelelor de actiune si comportament promovate de gruparile umane investigate. Criteriile de grupare ( stratificare) sunt: caracteristici socio-demografice — sex, varsti, stare civilé, structura familiald. Fiecare caracteristicd poarta in ea o valoare social dati de experienta de munca si de viati, de complexitatea raporturilor socio-umane, de gandire, de cunostintele acumulate; caracteristici socio-profesionale — tipul profesici, forma de calificare, vechimea munca. Fiecare tip de activitate, conditiile in care se realizeazi di note east? comportamentului, atitudinii, gandirii si actiunii celui care o exercitd; astfel se motiveaza criteriul profesiei refinut in gruparea populatiei cercetate; caracteristici sociale — aparteneta la un grup social, la mediul social de provenienta ( mural/ urban) determina diferente in crearea unui model actional si comportamental specific; caracteristici economice ~ venituri, bugete de familie, tipul si structura locuintei, zestrea gospodariei — sunt criterii de clasificare utilizate atunci cfnd cercetarile se referd la aspecte ale calitatii viefii Cel mai adesea, pentru a avea o imagine completa a structurii populatiei se folosesc figele de recensimant, Stratificarea populatiei serveste la esantionarea populatiei si intocmirea 30tabelelor de corelatie, in care caracteristicile obiective ale populatiei devin variabile independente, in functie de care se analizeaza opiniile, motivatiile, aspiratiile, performantele profesionale ale indivizilor. Cercetarile sociologice pot fi efectuate asupra intregii colectivitati statistice = cercetare total sau asupra unui esantion = cereetare selectiva, Cercetarea selectiva prezint& ca avantaje faptul ca: - se reduce considerabil populatia de la care se culeg datele - se reduce timpul necesar, se evita imbatranirea informatiilor - rezultatele sunt reprezentative pentru cd se poate adanci analiza prin studierea mai multor caracteristici. Pentru ca un egantion sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie statisticd considerata, subiectii retinuti in esantion trebuie sa fie purtatorii principalelor caracteristici ale populatiei totale; pentru aceasta, esantioanele se calculeaz dupa scheme de esantionare elaborate statistic. 5.Stabilirea metodelor de cercetare si elaborarea instrumentelor pentru recoltarea informatiilor Se pot utiliza concomitent mai multe metode si tehnici de cercetare. Fiecare fapt si proces social este rezultanta actiunii unui numér relativ mare de factori obiectivi si subiectivi. De aceea, relafiile afective, opiniile, motivatiile se investigheazd prin metoda sociometric’ — ancheta sociologica, iar comportamentul indivizilor prin observatie. Informatiile referitoare la aspecte de viata social prezinta diferente semnificative prin confinut si forma — nu sunt ordonate, sistematizate, clasificate. De aceea se folosesc instrumente construite special — fige de observatie, chestionare, ghiduri de interviu, teste sociometrice. Redactarea instrumentelor de cercetare este 0 etapa importanti de care depinde teoria socioloica general, dar si de valorile ideologice in baza ciirora actioneazd cercetitorul vietii sociale. Constructia instrumentelor de cercetare trebuie s& tind cont de dowd cerinte majore: fidelitatea si validitatea. Fidelitatea reprezinti capacitatea de a reproduce in mod consistent anumite insusiri const nte ale domeniului studiat. Fidelitatea inseamna ca un anumit instrument de misurare, aplicat in mod repetat, la acelasi obiect, va da aceleasi rezultate de fiecare data — un 31instrument de cercetare da rezultate concordante chiar daca instrumetul respectiv este folosit de diferiti cercetatori Validitatea desemneaza capacitatea instrumentului de masurare de a dezvalui cercetatorului ceea ce urmireste si obtind din cercetare. Prin validitate se poate intelege precizia cu care datele empirice masoara dimensiunile conceptului cercetat. Validitatea reprezinta gradul in care un instrument de masurare sau o scala reflect cu adevarat fenomenul studiat. Fidelitatea metodei depinde de fiabilitatea instrumentului de cercetare care trebuie si respecte un set de norme: intrebarile si nu fie prea generale si imprecise; sa se foloseasca un limbaj accesibil subiectilor, liber de prejudeciti; intrebarile sa fie lipsite de ambiguitate sau vagi; si se evilll intrebarile stinjenitoare 5.a. A 6.Ancheta pilot si cercetarea de teren propriu- Toate etapele, demersurile anterioare sunt premergitoare deplasarii in teren, contactului nemijlocit cu realitatea ce urmeazi a fi cercetaté. Ancheta pilot testeazi validitatea instrumentelor de cercetare. Este importanta deoarece instrumentele se adreseazi de fiecare data altor populatii, cu problemele lor specifice, cu capacitatea lor de a intelege sensul solicitarilor formulate de cercetiitor. Dupa ce exist convingerea ca problemele asupra cirora se Solicit informati sunt si problemele reale ale oamenilor, cd intrebarile sunt formulate clar, se poate trece la colectarea informatiilor de la intreaga populatie cuprinsd in esantion. 7.Prelucrarea informatiilor se realizeazi diferit, in functie de sursa de la care au roll obtinute si de instrumentele cu ajutorul cérora au fost recoltate. Se utilizeazd sisteme de categorii care permit refinerea informatiilor referitoare la caracteristicile proceselor urmarite in cercetare. Se verifica si se valideaza informatiile ce urmeaza a fi retinute pentru prelucrare, prin lectura fiecdrui chestionar, tabel de inregistrare a informatiilor obtinute prin observatie sau alte metode, Se codificd informatiile. Codificarea este operatia de reprezentare conventional a unei informatii - poate fi numerica sau alfabetici. De obicei, este 0 operatie anterioara culegerii informatiilor = precodificare, cénd se utilizeazd chestionare standardizate; se codifica si raspunsurile obfinute la intrebirile cu rispuns liber, cand se constatd ca exist opinii, sugestii, propuneri importante, Se intocmeste lista codurilor care devine instrument de lucru pentru 32cercetare pana la intocmirea raportului de cercetare. Codificarea reprezinté un moment important in procesul de cunoastere, deoarece informatia este condensata si sistematizata in yederea analizei cantitative. Echipa de cercetare elaboreaza lista corelatiilor si analizelor ce urmeaza a fi efectuate prin intermediul calculatorului. Simbolurile, codurile sunt introduse in memoria calculatorului. 8.Analiza datelor si explicarea proceselor si fenomenelor studiate se realizeazi prin metode statistice si matematice, se calculeazd ponderea diverselor caracteristici, evolutia in timp a proceselor si se face analiza comparativa. Analiza datelor constituie partea cea mai mare dintr-un raport de cercetare. Datele culese sunt prezentate sub forma de tabele care concentreaza optim informatiile. Tabelele pot fi cu dowd sau mai multe variabile. Tabelele se numeroteaza, se denumesc, iar sub tabel se inregistreaza notele tabelelor, care explica cifrele din coloane sau din randurile tabelelor. Graficele, hartile, fotografiile ajuta la prezentarca datelor si rezultatelor cercetarii. Explicatia figurilor se plaseazd sub figura respectiva si trebuie si fie mai ampli decat un titlu. 9.Redactarea raportului de cercetare Finalizarea cercetirii se concretizeazi prin elaborarea unor studii, monografii, sinteze. Se realizeazi mai intai o schité a raportului care permite punerea in ordine logicd a tuturor informatiilor culese, ofera o imagine integrala. Se realizeaz raportul propriu-zis care trebuie si fie concis, dar care, trebuie s& utilizeze explicatii suplimentare, s& descrie evolutia in timp a.unor fenomene. Se trece apoi la analiza critica a raportului de catre autori si extragerea unor propuneri. intre etapele cercetarii existé o legdtura indisolubil. Actul cunoasterii este rezultatul activitatii echipei de cercetare. Studiul permite si analiza secundara a datelor = extragerea unor cunostinte despre subiecte diferite de cele care au fost urmirite in cercetare. Analiza secundard este mai putin costisitoare si mai interesanta. Influenta contextului socio-istoric asupra datelor este foarte importanta. Se poate efectua asupra mai multor studii similare efectuate la intervale de timp sau in fri diferite, comparativ. Are avantajul ca permite examinarea evolutiei fenomenelor. 33Se evidentiaza concluziile studiului, ideile esentiale, rapunsul la problema propusa spre cercetare in introducerea studiului. 34