Este esenţial să aveţi aceleaşi aşteptări faţă de copilul dumneavoastră

anxios ca şi faţă de alt copil (de exemplu să meargă la petrecerile colegilor,

să ia decizii, să vorbească cu adulţii). Oricum, înţelegeţi că va fi necesar un
ritm mai încetinit şi există un proces implicat în atingerea acestui scop
final. Puteţi ajuta copilul să împartă o sarcină mai complexă în paşi mai
mici pe care să-i atingă mai uşor (pentru început mergeţi la petrecere
împreună cu copilul dumneavoastră şi înţelegeţi-vă să staţi până când
copilul va interacţiona cu ceilalţi, data viitoare staţi 30 min). Puteţi face
jocuri de rol sau puteţi să acţionaţi în diverse moduri în care ar putea şi
copilul dumneavoastră într-o situaţie dificilă. Faptul că o spuneţi cu voce
tare va creşte încrederea copilului şi îl va motiva să aplice strategia
dumneavoastră atunci când este singur.

Construiţi încrederea copilului în forţele sale

Este important să lăudaţi copilul pentru înfruntarea provocărilor,

încercarea unui lucru nou sau pentru comportamentul curajos. Unii copii
iubesc laudele exuberante, alţii preferă o simplă atingere pe spate. Puteţi
face multe pentru a ajuta în dezvoltarea competenţei copilului
dumneavoastră. Căuţi să găsiţi domenii în care copilul poate arăta că este
bun la ceva (muzică, artă, sport). De asemenea asiguraţi-vă că acesta are
sarcini gospodăreşti care arată că şi el contribuie în familie.

Lăsaţi copilul să facă lucruri independent

Deşi este tenant, cel mai bine este să nu preluaţi controlul şi să faceţi
lucrurile în locul copilului dumneavoastră. Poate ajuta copilul să se simtă
mai bine pe moment, dar mesajul pe care îl primeşte pe termen lung este
că nu aveţi încredere că el este în stare să facă singur. Prin urmare copilul
va începe să gândească în acelaşi fel despre el. Încercaţi să nu vă regăsiţi
că-i spuneţi într-una copilului că totul va fi bine. Învăţaţi-vă copilul să-şi
răspundă singur la întrebări şi să-şi ofere el încurajările. Puteţi modela
cum gândiţi şi puteţi răspunde la întrebările copilului.

Ajutaţi copilul să-şi gestioneze sentimentele

Este în regulă să lăsaţi copilul să simtă puţină anxietate. Copilul are nevoie
să ştie că anxietatea nu este periculoasă ci este ceva peste care poate trece.
Puteţi învăţa copilul că toate sentimentele sunt ok şi că este ok să spună ce
simte.

Copii anxioşi au uneori dificultăţi în a-şi exprima emoţiile puternice cum

ar fi furia sau tristeţea pentru că se tem că oamenii se vor supăra pe ei. Este
în regulă să-ţi rezervi timp pentru tine chiar dacă copilul tău vrea să stea
cu tine mereu. Modelezi pentru copilul tău faptul că oricine are nevoie de
timp doar pentru el însuşi.

Transmiterea propriilor frici

Încearcă să-ţi reţii propriile frici pentru tine şi fă tot ce poţi pentru a
prezenta o descriere pozitivă sau neutră a situaţiei. Lăsaţi-i să se simtă
liberi si în siguranţă să exploreze. Nu este de ajutor să râdeţi sau să
minimalizaţi frica copilului dumneavoastră. Dar umorul ajută la o
înțelegere mai bună a lumii, arătați-i copilului cum să râdeți de
absurditățile și greșelile vieții.

Lucrul împreună ca părinți

Este important să lucrați cu soțul / soția pentru a avea un mod convenit de

manipulare a anxietății copilului dvs. cu care vă simțiți confortabil. Este
foarte important ca un părinte să nu fie "prea finuţ", deoarece celălalt
părinte "presează prea mult copilul tău". Acest lucru este foarte confuz
pentru copilul tău care nu mai ştie ce contează cu adevărat.

Consecinţe

Nu confundaţi anxietatea cu alte tipuri de comportament inadecvat. Este

foarte important să se stabilească așteptările și să se aibă limite și
consecințe pentru un comportament inadecvat. Părinții care au așteptări
rezonabile față de copiii lor, limite clare, consistente și consecinţe pentru
comportament, dar şi dragoste și acceptare au copiii cei mai competenți,
mai încrezători și mai fericiți.