Să preţuim folcorul

Termenul de folclor îşi are etimologia în limba engleză „folk“ înseamnă popor, iar „lore“
înseamnă ştiinţă, deci folclorul este ştiinţa care se ocupă cu studiul creaţiilor poporului cunoscut
şi sub denumirea de artă populară. Prin creaţii populare înţelegem muzică, literatură, dans şi artă.
Creaţia populară spirituală din diverse domenii cum ar fi muzica, literatura şi dansul, dar şi din
domeniul portului, al cusăturilor şi al sculpturii, constituie etnografia. Din cele mai vechi timpuri
folclorul este una din cele mai importante manifestări de creaţie artistică a unui popor şi el stă la
baza creaţiei artistice culte. Creaţiile populare sunt anonime, colective, realiste, orale ce
oglindesc idei despre lume şi viaţă

Primele culegeri de folclor românesc datează abia din secolul al XIX-lea. Din această
cauză dovezile existenţei culturii popularee pot fi găsite în surse indirecte: limbă, cronici,
inscripţii, opera literare, lucrări ştiinţifice româneşti şi dim alte limbi. Folclorul românesc îşă
capătă semnificaţia sa prin opereleSolniciului Cantacuzino şi Dimitrie Cantemir. Primul în
Predoslovia la Istoria Tării Româneşti, se opreşte asupra cântecelor bătrâneşti, socotindu-le
documente istorice, Dimitrie Cantemir poate fi considerat, datorită operei sale capitale,
Descrierea Moldovei, primul cercetător al etnografiei şi folclorului românesc.

Folclorul are valorea moral-creştină, deoarece exstă anumite genuri populare, cum sunt
colindele, cântecele de stea, care îşi au izvorul în Sfânta Scriptură, ele având o legătură strănsă
cu teologia. Există o relatie foarte strânsă între folclor şi Biserică, deoarece folclorul face parte
tradiţia Bisericii Ortodoxe Romane, într-un ansamblu unitar care promovează viaţa, moartea,
crearea omului şi a universului vizibil şi invizibil, obiceiuri şi practici religioase; rituri şi
simboluri cosmice; legende creştine şi experienţe spirituale trăite. Toate aceste forme vii de
manifestări folclorice creştine şi tradiţionale sunt puternic legate de sărbătorile calendarului
creştin şi agrar, de cultul sfinţilor, al martirilor şi al strîmoşilor, de viaţa liturgică şi sacramentală.

Bibliografie:

Balazs Lajos, Folclor. Noţiuni generale de folclor şi poetică populară. Ed. Human Tudomanyok
Tanszek. Cluj-Napoca, 2003.

Ziarul lumina, diac. Jean Lupu, 30 octombrie 2009, p 5.