Motoare Termice

Motoarele termice sunt motoarele ce consuma un combustibil

:benzina, motorina, alcool, etc si transforma caldura dezvoltata in lucru
mecanic.
Energia aburilor inca mai asigura o mare parte din energia folosita in
prezent.Chiar si cele mai avansate reactoare nucleare sunt doar simple surse
de caldura care transforma apa in aburi pentru a actiona turbinele legate la
generatoare de electricitate.

Istoric
Prima masina cu aburi a fost inventata in secolul I e. n de catre
inginerul grec Heron din Alexandria.O sfera goala pe dinauntru era pivotata
pe doua tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic fierbator.Aburii umpleau
sfera si ieseau prin tevi dispuse in parti opuse ale acesteia.Jeturile de aburi
care tasneau determinau sfera sa se roteasca. Totusi,in ciuda faptului ca era o
inventie interesanta,masina nu servea unui scop util.
Prima masina cu aburi cu utilitate practica a fost inventata in 1698 de un
inginer englez pe nume Tomas Savery.Aburul dintr-o camera era racit pana
se condensa si forma o cantitate mica de apa.Reducerea mare a volumului
producea un vid partial,care era folosit pentru a absorbi apa din minele de
capbuni.
In 1707 Demis Papiu reactualizeaza problema si construieste o
masina cu vapori pe care o instaleaza pe o corabie. Principiul de
functionare era urmatorul: apa fierbea intr-un cazan inchis si vaporii
treceau intr-un cilindru care impingea un piston,miscarea alternativa a
pistonului era comandata manual prin deschiderea si inchiderea unor
robinete.
Mai tarziu, in anul 1765, scotianul James Watt perfectioneaza
masina cu vapori, dandu-i forma definitiva sub care functioneaza si
astazi.
De-alungul timpului turbinele cu vapori s-au dezvoltat foarte mult,
extinzandu-se pe o scara tot mai larga. Turbinele cu aburi produc
miscarea rotativa nemijlocit prin forta aburilor.Vaporii de abur au o
masa specifica mult mai mica decat a apei si de aceea trebuie sa intre in

referat.clopotel.ro
paletele turbinei cu o viteza mult mai mare. Aceasta viteza ajunge uneori
la 1 km/s iar presiunea la 200 at.Mai multi inventatori au experimentat
cu turbine cu aburi in anii 1800,insa abia in anul 1884 a aparut un model
eficient si manevrabil,inventat de inginerul englez Charles Parsons.La
cativa ani de la inventie turbinele Parsons erau folosite la propulsarea
vaselor si actionarea generatoarelor.

Motoarele cu ardere interna sunt motoarele termice de cea mai

larga raspndire.Ele au inceput sa evolueze mult mai tarziu datorita
temperaturilor dezvoltate (cca 2000 °C) in corpul motorului. Din acest
motiv dezvoltarea lor a avut loc odata cu dezvoltarea metalurgiei care a
ajuns sa produca oteluri si aliaje suficient de rezistente. Avantajul
acestora fata de turbinele cu abur este ca au gabarite mult mai reduse si
pot fi puse in functine imediat. Astazi se construiestc asemenea masini cu
puteri de 2500 CP la o greutate de numai 500g/CP.
O alta masina termica este motorul Diesel. El a aparut la inceputul
anului 1900 in Germania si a fost inventat de Rudolf Diesel. La aceste
motoare aerul este comprimat rapid in cilindru pana la 25-30 at. Aceasta
comprimare ridica temperatura pana la 7-800 °C, producand astfel
aprinderea combustibilului sub forma de mici picaturi produse de un
vaporizator. Motorul Diesel este mult mai robust decat motoarele cu
explozie si are avantajul ca foloseste combustibil ieftin: motorina, titei
sau chiar praf de carbune.
Se fabrica pe scara larga in industrie, pe locomotive, automobile,
autocamioane. In prezent puterea dezvoltata de aceste motoare poate
ajunge pana la 20 000 CP.

Forta pistonului
La masina inventata de inginerul englez Tomas Newcomen, in
jurul anului 1710,aburii impingeau un piston in sus printr-un
cilindru.Apoi cilindrul era racit pentru a condensa aburii,si pistonul era
tras in jos.Condensarea aburilor reducea presiunea din cilindru, astfel
incat presiunea atmosferica era suficienta pentru a impinge pistonul in
jos.Masina cu aburi era folosita pentru a pune in functiune pompe de
mina.Desi s-a dovedit mult mai eficienta decat sistemul lui

referat.clopotel.ro
Savery,masina lui Newcomen era extrem de inceata si ineficace.Acesta
pentru ca dupa racire cilindrul trebuia incalzit pentru a produce din nou
aburi necesari care sa impinga pistonul in sus.Astfel aburii s-ar fi
condebsat instantaneu.

Masina lui Watt

Cel care a rezolvat aceasta problema a fost inginerul scotian James
Watt. La masina sa inventata in 1769,aburii treceau intr-o camera
separata pentru condensare.Deoarece cilindrul nu era incalzit si racit
alternativ,pierderile de caldura ale masinii erau relativ scazute.De
asemenea,masina lui Watt era mai rapida,pentru ca putea admite mai
multi aburi in cilindru odata ce pistonul se intorcea in pozitia
initiala.Aceasta si alte imbunatatiri concepute de Watt au facut ca
masina cu aburi sa fie folosita intr-o gama mare de aplicatii.
In perioada victoriana,locomotivele cu aburi puternice
revolutionasera deja calatoria pe uscat.Masinile cu aburi au facut posibile
si tiparirea ziarelor,torsul si tesutul textilelor si actionarea masinilor de
spalat in "spalatoriile cu aburi".Masinile cu aburi puneau in miscare
caruselele iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara
pamantul.Antreprenorii de curatatorii aveau aspiratoare cu aburi,si la
cele mai bune frizerii din orase existau chiar si perii pentru masarea
capului actionate de aburi.

Miscarea rotativa
Miscarea primelor masini cu aburi produceau o miscare alternativa
(de "du-te-vino") prin intermediul pistoanelor care se deplasau in
cilindrii.Aceasta miscare a putut apoi sa fie transformata in miscare
rotativa prin mijloace mecanice.
Turbinele cu aburi produc miscarea rotativa nemijlocit prin forta
aburilor.Mai multi inventatori au experimentat turbinele cu aburi in anii
1800,insa inginerul englez Charles Parsons a inventat un model eficient
si manevrabil care a aparut abia in anul 1884.

Tansformarea energiei

referat.clopotel.ro
 Masinile cu aburi si turbinele trannsforma caldura in energie.La
ambele caldura produsa de combustibil este folosita la fieberea de
apa,obtinandu-se un volum de aburi de 1600 de ori mai mare,iar aburii
comprimati provoaca miscare.La motoarele cu piston aburii se dilata intr-un
cilindru,impingand un piston.La turbinele cu aburi,aburii care se dilata
actioneaza rotoare.In ambele cazuri,aburii pierd energie termica.
Masinile cu aburi si turbinele sunt exemple de motoare cu ardere
externa,deoarece caldura se aplica afara sectorului de lucru,de obicei prin
combustie(arderea combustibililor).Aburii sunt creati in fierbatoare prin
arderea petrolului sau a carbunilor.In centralele nucleare caldura este produsa
prin reactii nucleare.

Legile de baza ale functionalitatii masinilor termice

Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II ale
termodinamicii.
Principiul I stabileste legatura dintre cantitatea de caldura produsa
si energia mecanica absorbita sau invers. Intre o cantitate de caldura Q si
lucru mecanic L din care a provenit vom avea relatia de echivalenta:
L=f*Q
unde f este numit echivalentul mecanic al caloriei.
Principiul I al termodinamicii se enunta astfel: Intr-un sistem
perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le contine ramane
constanta.
Bazandu-ne pe aceasta afirmatie pentru a deduce ca daca dam un
corp o cantiate de caldura DQ peste cea pe care o avea initial, aceasta
energie suplimentara poate sa aiba urmatoarele manifestari:
1. sa oblige corpul sa execute un lucru mecanic L exterior;
2. sa ridice temperatura corpului;
3. sa modifice structura interna a corpului.
In concluzie, din caldura DQ data corpului o parte se va transforma
in DL care se manifesta ca lucru mecanic exterior, o parte DU se
absoarbe si produce o variatie a energiei interne. Expunerea matematica
este urmatoarea:
DQ = DU + DL
Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se poate

referat.clopotel.ro
obtine dintr-o cantitate de caldura.
Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de calitatea
energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic
util si arata ca aceasta transformare nu este integral posibila pentru
caldura.
Acest principiu a fost descoperit de Carnot in 1824 si se enunta
astfel:
Toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi limite de
temperatura au acelasi randament maxim, adica acelasi coeficient
economic ideal.
Coeficientul economic ideal se mai numeste si randament si are
urmatoarea expresie matematica:
h = 1 - T2/T1 sau h = DT / T1
unde: T1 este sursa calda, T2 este sursa rece iar DT este diferenta
intre cele doua.
Randamentul unei masini termice este cu atat mai mare cu cat
diferenta de temperatura dintre sursa calda si sursa rece este mai mare.
De aceea masinila cu abur moderne folosesc supraincalzirea
aburului de la intrare si condensarea lui la iesire.
Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o
masina termica sa poata functiona este absolut nevoie de doua surse de
caldura.
Prin urmare, in orice masina termica avem un rezervor de caldura,
la temperatura mai inalta, care o cedeaza unui organ de transformare.
Acesta retine si transforma o parte din ea si transmite restul spre exterior,
la temperatura mai joasa. In aceasta masina, caldura trece in mod natural
de la temperaturile mai ridicate la cele mai joase.
Masinile termice reale pot fi studiate pe baza ciclului Carnot.
Pentru o masina termica organul de transformare a caldurii in lucru
mecanic este in speta cilindrul si pistonul care primeste o cantitate de
vapori sau de gaz, la o presiune, un volum si o temperatura date si o
destinde la presiunea si temperatura din exterior.
Pentru o masina cu vapori si pistoane, asa-zise alternative, gasim
experimental urmatoarea curba parcursa in timpul unei miscari de dus si
intros a pistonului:

referat.clopotel.ro
In aceasta diagrama distingem doua faze:
1. In prima faza este parcursa portiunea de curba intre A si B. In
timpul acesteia, vaporii se destind, cedeaza din caldura lor interna,
misca pistonul si executa un lucru mecanic, proportional cu aria
suprafetei A-B-B’-A’.
2. In faza a doua, masina absoarbe lucru mecanic din energia cinetica
pentru a comprima vaporii ramasi in cilindru sau sa lupte impotriva
celor care vin din cazan.
Ciclul se inchide si lucrul mecanic absorbit este proportional cu
dublul ariei suprafetei hasurate.
Rezultatul final duce la un lucru mecanic util, deoarece faza a doua
necesita mai putina energie decat s-a degajat in prima.

Motorul cu ardere interna

Un amestec de aer si de vapori de benzina sau de alti combustibili
lichizi explodeaza atunci cand vine in contact cu o flacara iar forta de
expansiune a gazelor formate prin ardere poate deveni forta motoare
(lucru mecanic). Pe acest principiu se bazeaza diverse tipuri de motoare
cu explozie.

Motorul termic cu explozie

Intr-un cilindru patrunde un piston, a carui coada este de obicei
articulata pentru a genera miscare circulara:
Supapa S comunica cu un rezervor de benzina numit carburator, in
care un curent de aer trece prin benzina si se incarca cu vapori. Supapa S’
comunica cu exteriorul.
Cele doua supape sunt actionate de un dispozitiv care le misca
potrivit la intervale de timp bine stabilite si care se numeste ax cu came.
Principiul de functionare este urmatorul:
Timpul I: Absorbtia. Presupunem pistonul in capatul de jos al
cilindrului. Supapa S, numita supapa de admisie, este deschisa iar supapa
S’, numita supapa de evacuare, este inchisa. Cand pistonul se trage in
cilindru, aspira amestecul exploziv de aer si benzina din carburator.
Timpul II: Compresia. Supapa de admisie se inchide si pistonul care
intra in cilindru comprima continutul.

referat.clopotel.ro
Timpul III: Aprinderea (ignitia). Pistonul a ajuns in capatul de sus al
cilindrului. In acest moment, o scanteie electrica se produce in punctul B
(bujie) si aprinde amestecul, facandu-l sa impinga pistonul in jos datorita
cresterii bruste a volumului amestecului ce tocmai a explodat.
Timpul IV: Evacuarea. Pistonul a ajuns in capatul de jos al cilindrului.
Supapa de evacuare S’ se deschide iar pistonul, in virtutea impulsului
capatat, se intoarce si evacueaza gazele de ardere prin S’.
Intregul ciclu poate fi reprezentat in urmatoarea diagrama:
Se poate observa cu usurinta ca ciclul de functionare al motorului
cu ardere interna difera de cel al masinii cu vapori. La motorul cu
explozie in patru timpi, descris anterior, gasim doua cicluri cuplate care
sunt parcurse unul dupa celalalt, in sensuri contrare. Ele corespund celor
patru timpi, respectiv miscarii pistonului, in intervalul dintre doua
explozii consecutive.
Si in acest caz aria mare corespunde producerii lucrului mecanic
util iar cea mica a lucrului mecanic consumat de masina in timpul
functionarii.
Din analiza diagramei rezulta ca masinile termice parcurg un ciclu
inchis prin care toti parametrii de stare sunt adusi in situatia initiala. Din
analiza ariilor celor doua cicluri putem deduce randamentul acestor
masini.
In continuare este prezentat un ciclu ideal de functionare a unei
masini termice, comparandu-l cu cercul real descris anterior, pentru a
imbunatati randamentul acestor masini. Ciclul ideal se numeste ciclul
Carnot si are urmatoarea forma:
Asa dupa cum se vede, el descrie doua curbe izoterme pe portiunile A-B
si C-D si doua curbe adiabatice pe portiunile B-C si D-A. Aceste
transformari sunt in anumite conditii ideale si deci si o masina termica ce
ar functiona dupa acest ciclu ar avea randamentul ideal:
h = (T1 - T2) / T1
T1 - temperatura de intrare
T2 - temperatura de iesire
Pentru a se realiza acest randament, trecerea de la T1 la T2 trebuie
sa se faca brusc, astfel ca vaporii sa nu intalneasca pe drum temperaturi
intermediare iar transformarile sa fie perfect reversibile.

referat.clopotel.ro
 Masinile termice nu ating niciodata randamentul maxim ideal, fiind
destul de departe de acesta.

Iata cateva randamente ale unor masini termice:

1. Masina cu abur simpla = 1,7%

2. Masina cu abur perfectionata = 16%
3. Turbinele cu vapori = 20%
4. Motorul de automobil = 31%
5. Motorul Diesel = 41%

In incheiere
Exista si alternative la motoarele termice (de exemplu motorul
electric ce functioneaza pe baza de curent electric care este transformat
in camp magnetic) si care prezinta si resurse practic inepuizabile dar
datorita costurilor carburantilor si posibilitatilor de a-i inmagazina,
motoarele termice au ramas mult timp cele mai des intalnite.
Cele mai clare exemple de motoare termice sunt motorul cu ardere
interna pentru ca este si cel care se foloseste la automobile si motorul cu
aburi folosit la locomotive in zone neelectrificate.
In zona noastra exista chiar Termocentrala Mintia care produce
curent electric bazandu-se pe principiul motoarelor termice. Vaporii de
apa sunt incalziti pana la temperaturi ce depasesc 100°C si apoi sunt
eliberati cu presiune pe paletele unei turbine generatoare, producand
lucru mecanic prin rotirea acesteia.

referat.clopotel.ro
referat.clopotel.ro