Moscova

Moscova (rusă Москва / Moskva, pronunțat în rusește /mɐ.ˈskva/)

este capitala Rusiei, un oraș cu 9,6 milioane locuitori, aflat pe râul
Moscova, și cu o suprafață de 878,7 km². Este orașul cu cea mai
numeroasă populație din Rusia și cel mai populat subiect federal al
Rusiei. Este un centru politic major, economic, cultural, științific,
religios, financiar, educațional și de transport al Rusiei și al
întregului continent. Moscova este orașul cel mai nordic cu o
populație care depășește 10 milioane de locuitori, orașul cu cel mai
mare număr de locuitori din Europa și al șaselea din lume.
Populația sa, conform rezultatelor preliminare ale recensământului
din 2010, este de 11.514.330.] Conform listei miliardarilor întocmită
de revista Forbes, Moscova avea în 2011 79 de miliardari, detronând
astfel New York-ul și devenind orașul cu cel mai mare număr de
miliardari. Moscova este situată pe râul Moscova, în Districtul
Federal Central al Rusiei europene. În decursul istoriei orașul a
servit drept capitală unei succesiuni de state, de la
medievalul Cnezat al Moscovei și urmașul său, Țaratul Rusiei, și
până la Uniunea Sovietică. Moscova este gazda Kremlinului, o
fortăreață străveche care este astăzi sediul Președinției Rusiei și al
ramurii executive a guvernului Rusiei. Kremlinul este, de asemenea,
și unul din cele câteva locuri din Patrimoniul Mondial pe care le
găzduiește orașul. Ambele camere ale parlamentului rus (Duma de
Stat și Sovietul Federației Ruse) funcționează și ele în Moscova.
Orașul este deservit de o rețea de transport extinsă, care include
patru aeroporturi internaționale, nouă terminale feroviare și una din
cele mai adânc construite instalații de metrou din lume, Metroul din
Moscova, al doilea doar după cel din Tokyo în privința numărului de
pasageri și recunoscut drept unul din simbolurile Moscovei datorită
bogăției și varietății arhitecturale ale celor 185 de stații.
Etimologie
Numele orașului provine de la numele râului Moscova, care a purtat
acest nume cu mult înainte ca să apară locuitorii. Sunt multe teorii
despre apariția hidronimului «Москва». O versiune este că numele
provine dintr-un grup de limbi fino-ugrice. În rusește «ва» vine de la
«вода», «река» sau «мокрый» (în traducere apă, râu sau ud),
iar rădăcina «моск-» poate avea sensul de «тёлка» sau «корова»
(vacă). Altă versiune este că numele provine tot de la grupul de
limbi fino-ugurice, mai bine spus din limba merianschii, de la
cuvântul маскá, care înseamnă «медведь» (urs). După
versiunea slavă rădăcina «моск-» înseamnă «вязкий, топкий» или
«болото, сырость, влага, жидкость» (în traducere vâscos sau
mlaștină, ud, umed, lichid). Mai există versiunea că numele provine
de la denumirea baltică a râului.

Istorie
Prima referință este din 1147, când era un orășel obscur într-o
mică provincie, cu populație predominant fino-ugrică
numită Merya.Moscova a supraviețuit mai multor dezastre printre
care se includ incendiile, revoltele, ocupațiile străine. În
septembrie 1812, în perioada războaielor napoleoniene, orașul a
fost ocupat de armatele lui Napoleon. Patrioții ruși au dat foc
orașului curând după intrarea sa și rezultatul a fost retragerea
armatei Franței din Rusia, lucru care a contribuit mult la căderea lui
Napoleon.După revoluția din octombrie 1917 Moscova a devenit
capitala Rusiei. O mare parte din oraș a fost modernizată după
victoria bolșevică. A fost capitala Uniunii Republicilor Socialiste
Sovietice până la sfârșitul acesteia în 1991. În decembrie 1941, în
perioada celui de al doilea război mondial, puternicele armate
germane au fost decisiv învinse în apropierea
Moscovei.În 1991 orașul a fost centrul discuțiilor și luptelor politice
care au dus la dizolvarea URSS.

Cultură
În Moscova se află mai mult de 75 de instituții importante de
învățământ, printre care și faimoasa Universitate de Stat.
Aproximativ 700 de instituții științifice își au reprezentanțele
principale în Moscova. În această capitală se află un număr
impresionant de muzee, printre care: Galeria de Artă „Tretiakov”,
Muzeul de Artă „A. S. Pușkin”, Muzeul Central „V. I. Lenin”, Muzeul
Oriental al Culturii, Palatul cu Fațete din Kremlin, Tezaurul Țarilor
din Kremlin, catedralele din Kremlin și biserica „Vasili Blajenâi”
din Piața Roșie. Expoziția Realizărilor Economice include 72 de
pavilioane care se ocupă cu industria, agricultura, știința și cultura.
O altă importantă instituție din Moscova este Grădina Botanică a
Academiei Științei Rusești.
Teatrul Bolșoi, în traducere Teatrul Mare, este reprezentativ printre
teatrele moscovite

Geografie
Moscova este un port, capitala și cel mai mare oraș din Federația
Rusă. Este situată pe râul cu același nume, Moscova. Orașul
Moscova este centrul economic, politic și cultural al Rusiei.
Autostrăzile și numeroasele linii aeriene fac legătura dintre
Moscova și restul Rusiei. Căile navigabile, incluzând Canalul
Moscovei, Canalul Volga-Don, Râul Moscova fac ca portul să fie
accesibil vaselor din Marea Baltică, Marea Albă, Marea
Neagră, Marea Caspică.
Moscova are o suprafață de aproximativ 800 km², fiind un oraș de
tip radial concentric. În centrul Moscovei se află Kremlinul, care
este sediul guvernului, iar în apropiere se găsește Piața Roșie.
Kremlin

Resedinta presedintiei ruse si un important simbol al puterii la

Moscova, recunoscut si in intreaga lume, Kremlinul este un loc
incarcat de istorie si care a capatat o aura de intangibilitate in timp.
Constructia acestei fortarete a fost inceputa in 1320, atunci cand
mitropolitul Rusiei de la acea vreme a fost fortat sa isi mute
resedinta de la Kiev la Moscova. De aceea,Kremlinul a fost un loc in
care primele constructii, chiar inainte de faimoasele ziduri, au fost
bisericile si catedralele, multe refacute sau reconstruite in totalitate
de-a lungul timpului.
In prezent, zidurile Kremlinului protejeaza o suprafata de peste 27
ha, iar in centrul acestei suprafete se afla Piata Kremlinului,
inconjurata de Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Catedrala
Bunei Vestiri si Catedrala Arhanghelului Mihai. Tot in acest areal
veti putea admira si Turnul cu clopot (al lui Ivan cel Mare), inalt de
81 de metri, despre care se spune ca ar marca centrul Moscovei cu
cei peste 81 de metri ai sai. De fapt, Turnul cu Clopot are nu mai
putin de 21 de clopote, care avertizau locuitorii Moscovei in caz de
pericol.
Piata Rosie este unul dintre cele mai cautate locuri de catre turistii
care ajung intr-un sejur la Moscova – si cum nu ar fi asa cand aici
au loc an de an paradele militare iar Piata este, alaturi de Kremlin,
unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale puterii rusesti in toata
lumea…
Piata Rosie se afla in imediata vecinatate a zidurilor Kremlinului si
este inconjurata de alte edificii religioase, cum ar fi Catedrala
Sfantului Vasile, sau de catre simboluri ale comunismului –
Mausoleul lui Lenin.
Tot in Piata Rosie veti putea vizita si Muzeul National de Istoriedin
Moscova, locul unde veti avea prilejul sa cunoasteti indeaproape
istoria acestui popor, din cele mai vechi timpuri si pana la dinastiile
tarilor, comunism si prezent.
De mentionat ca Piata Rosie este pavata cu pietre de culoare
cenusie si nu rosie, insa numele vine de la faptul ca acel cuvant
care inseamna acum “rosu”, in rusa veche insemna
“frumos/frumoasa”. Asadar, pe cale de consecinta, Piata Frumoasa
a devenit Piata Rosie; asta nu inseamna ca nu veti fi incantati de
rosul catedralelor din jur sau ca nu este o piata exceptional de
frumoasa.
 Geografia Rusiei descrie caracteristicile geografice (teritoriu,
climă, relief) ale Federației Ruse. Federația Rusă se întinde de-a
lungul a celei mai mari părți nordice a
supercontinentului Eurasiatic. Deși în acest teritoriu se află o bună
parte a zonelor artice și subarctice, aici este mai puțină populație,
activitate economică și varietate fizică decât în alte țări. Marile
întinderi de mai la sudul acestor regiuni cuprind o mare varietate de
priveliști și climate. Cea mai mare parte a pământurilor rusești din
această zonă are climat continental și arctic. Rusia este, d.p.d.v. al
mediei anuale, cea mai rece țară din lume. Temperatura medie
anuală este de −5,5°C. Pentru comparație, temperatura medie
anuală din Islanda este de 1,2°C (34°F), iar cea corespunzătoare
din Suedia este de 4°C, deși mai trebuie spus că, dat fiind marea
varietate a climatelor teritoriale din Rusia face aceste comparații
mai puțin edificatoare.
Cea mai mare parte a țării este formată din câmpii vaste, atât în
partea europeană cât și în cea asiatică, aceasta din urmă fiind
cunoscută cu numele generic de Siberia. Aceste câmpii sunt în mod
predominant stepe în sud, iar în nord sunt câmpii acoperite cu
păduri, cu tundră pe coasta nordică. Permafrostul (zone din Siberia
și Orientul Îndepărtat) ocupă mai mult de jumătate din teritoriul
Rusiei. Lanțurile muntoase sunt întâlnite de-a lungul frontierelor de
sud, așa cum sunt Munții Caucaz (cu Muntele Elbrus, 5.633m, cel
mai înalt vârf din Rusia și Europa), Munții Altai, Munții Verhoiansk și
vulcanii din Peninsula Kamceatka. În zona centrală se află Munții
Ural, un lanț muntos care se întinde de la nord la sud și care
împarte în mod convențional Eurasia în două continente,
cel european și asiatic.
Rusia are un litoral cu o lungime totală foarte mare, de peste
37.000 km de-a lungul Oceanului Arctic și a celui Pacific, ca și de-a
lungul unor mări închise sau semi-închise, precum Marea
Baltică, Marea Neagră sau Marea Caspică. Cele mai importante
insule rusești sunt Novaia Zemlia și Teritoriul Franz Jozef, Insulele
Novosibirsk, Insula Wrangel, Insulele Kurile și Sahalin. (Vezi și Lista
insulelor rusești ).
În Rusia se află câteva dintre cele mai mari râuri din lume, ca
lungime și/sau ca debit din lume. Pentru mai multe amănunte vezi
și Râurile Rusiei.
Printre cele mai importante lacuri din Rusia se numără Lacul
Baikal (lacul cel mai adânc, cu cel mai mare volum de apă dulce din
lume), Lacul Ladoga și Lacul Onega.
Varful Vulcanului Avacinski

Cea mai simplă descriere a Rusiei este aceea de mare întindere

continentale, cu litoral vast și cu un număr de insule adiacente și
o exclavă(în colțul sud-estic al Mării Baltice).
Frontierele și litoralul, începând din nord-est, în sens
trigonometric, sunt:

 frontierele cu Norvegia și Finlanda,

 un litoral scurt la Marea Baltică, cu portul Sankt Peterburg, din
Finlanda până în Estonia,
 frontierele cu Estonia, Letonia, Belarus șiUcraina,
 litoralul Mării Negre, din Ucraina până în Georgia,
 frontierele cu Georgia și Azerbaidjan,
 litoralul Mării Caspice, din Azerbaidjan până în Kazahstan,
 frontierele cu Kazahstan, China, Mongolia, din nou
cu China și Coreea de Nord.
Litoralul foarte întins permite accesul Rusiei la toate mările lumii și
legături cu toate națiunile maritime și la toate strâmtorile:

 prin nordul Pacificului:

 la Marea Japoniei (cu țărmul de vest al Sahalinului),
 la Marea Ohoțk (cu țărmul estic al Sahalinului și cu Insulele
Kurile și la Marea Bering.
 prin Strâmtoarea Bering (unde mica insulă rusească Ratmanov
(Micul Diomede) este separată de numai câțiva kilometri de apă
de insula Marele Diomede aparținând statului Alaska din SUA),
 la Oceanul Arctic, care include:
 Marea Ciukci (cu Insula Wrangel),
 Marea Siberiei Răsăritene (cu Insulele Novosibirsk),
 Marea Laptev,
 Marea Kara (cu insulele Novaia Zemlia),
 Marea Barenț (cu insulele Teritoriul Franz-Josef,
portul Murmansk, unde Marea Albă înaintează adânc în
continent).
Exclava este constituită de Regiunea Kaliningrad și are frontiere cu:

 Polonia la sud și
 Lituania la nord și est și are litoral la
 Marea Baltică.
Porturile litoralului rusesc al Mării Baltice și Mării Negre au acces
mai restrâns la alte mări decât în cazul Oceanului Pacific și Arctic,
dar asta nu le scade importață. Marea Baltică asigură un acces
imediat la porturile altor nouă țări și între Rusia continentală și
exclava Kaliningrad. Prin strâmtorile dintre Danemarca și Suedia,
Marea Baltică este legată de Marea Nordului și oceanele din nordul
și vestul acesteia din urmă. Marea Neagră oferă posibilitatea
accesului imediat la porturile altor cinci țări și, prin
strâmtorile Dardanele și Bosforși portul Istambul, asigură legătura
cu Marea Mediterană, iar mai departe, prin Canalul
Suez și Strâmtoarea Gibraltar către
oceanele Indian și Atlantic. Marea Caspică, cel mai întins lac cu apă
sărată, este o mare închisă, fără acces la Oceanul Planetar.
Federația Rusă se întinde pe șapte fuse orare.