Organizarea materialului genetic la virusuri

Virusurile sunt entitati infectioase de nivel subcelular cu dimensiuni cuprinse intre 80 si 2500
mA.
Ele sunt parazite intracelulare lipsite de organizare celulara, enzime si metabolism.
Stiinta care se ocupa cu studiul virusurilor se numeste virusologie.
Virusurile se prezinta in 3 stari: virion, virus vegetativ si provirus.
Virionul este virusul matur infectios si este alcatuit din invelis proteic numit capsida virala si
miez, numit genom viral (reprezentat de un singur tip de acid nucleic: ADN sau ARN).
Virusul vegetativ este acidul nucleic aflat liber in citoplasma celulei gazda.

In functie de acidul nucleic continut in genom, virusurile se clasifica in: dezoxiribovirusuri si

ribovirusuri.

 La dezoxiribovirusuri materialul genetic este reprezentat de ADN.Moleculele de ADN

pot fi:

-monocatenare (de exemplu: bacteriofagul phi X174)

-bicatenare (de exemplu: virusul herpetic care produce herpesul, virusul varicelei, variolei,
majoritatea bacteriofagilor).

 La ribovirusuri, materialul genetic este reprezentat de ARN.Moleculele de ARN pot fi:

-monocatenare (de exemplu: virusul gripal, virusul turbarii, virusul mozaicul tutunului, virusul
imunodeficientei umane dobandite HIV)
-bicatenare (reovirusuri)

Multiplicarea virusurilor
Virusurile nu se multiplica, nu se inmultesc, sunt reproduse de celula gazda pe care o
paraziteaza.Virusurile ofera informatia ereditara pentru a fi reproduse iar celula gazda asigura
substanta, echipamentul enzimatic si energia necesara.
Genomul viral patrunde in celula gazda si deviaza procesele de biosinteza caracteristice
acesteia.Celula gazda va efectua sinteze noi dupa modelul furnizat de virionul decapsidat (numit
virus vegetativ).Se vor sintetiza acid nucleic viral si proteine virale.Dupa aceea se vor asambla
noile componente intr-un numar mare de virioni.Prin lizarea (distrugerea) celulei gazda se vor
elibera noii virioni.
Replicarea materialului genetic viral se realizeaza tot pe baza complementaritatii bazelor azotate,
dar cu unele particularitati:
-la dezoxiribovirusuri catena de ADN serveste ca matrita pentru sinteza alteia complementare
-la ribovirusuri catena de ARN serveste ca matrita pentru sinteza alteia complementare, care la
randul ei devine matrita pentru sinteza ARN-ului initial
-la HIV molecula de ARN serveste ca matrita pentru sinteza unei catene de ADN sub actiunea
enzimei reverstranscriptaza aflata in echipamentul virusului.

Organizarea materialului genetic la procariote (PK)

Procariotele sunt reprezentate de bacterii si cianobacterii (alge albastre-verzi).Ele sunt organisme
unicelulare sau coloniale lipsite de nucleu adevarat, mitocondrii si aparat Golgi.
O celula procariota este alcatuita din urmatoarele componente:
-perete celular
-membrana celulara
-citoplasma
-nucleoid (nucleu fals sau pseudonucleu)
Nucleoidul este materialul nuclear raspandit in citoplasma fara a fi delimitat de membrana
nucleara.El este reprezentat de o molecula circulara de ADN care formeaza un singur cromozom.
Materialul genetic la procariote este reprezentat de cromozomul bacterian.El este fixat de
membrana celulara prin mezozom.
Mezozomul este un pliu al membranei celulare care are rol in respiratie.
Cromozomul bacterian are forma circulara fiind reprezentat de o molecula de ADN bicatenara
cu 40-50 de bucle care isi pastreaza structura cu ajutorul unor molecule de ARN.Fiecare bucla
prezinta superrasuciri secundare alcatuite din aproximativ 400 perechi de nucleotide.
Cromozomul bacterian contine intre 2000 si 3000 de gene care se transmit inlantuite de la
bacteria mama la bacteriile fiice in timpul diviziunii celulare.
Unele bacterii prezinta si un material genetic accesor sau aditional.Materialul genetic accesor sau
aditional este reprezentat de plasmide.
Plasmidele sunt molecule circulare de ADN bicatenar care se replica independent de
cromozomul bacterian.
Plasmidele reprezinta un minicromozom deoarece contin 6-8 gene.
Plasmida reprezinta 1% din cromozomul bacterian.
Exemplu de plasmide:
-factorul F (factorul de sex)
-factorul R (factorul de rezistenta la antibiotice) contine gene de rezistenta la antibiotice, toxine
si metale grele
Importanta plasmidelor:

 Au rol in recombinarea genetica, determinan cresterea variabilitatii genetice in cadrul

speciei, populatia bacteriana are o mare heterogenitate, ceea ce reprezinta un avantaj
selectiv pentru adaptarea la mediu a bacteriilor
 Asigura rezistenta la antibiotice, toxine si metale grele a bacteriilor care le contin
 Sunt utilizate in ingineria genetica ca vectori cu ajutorul carora pot fi transferate gene de
la eucariote in celulele bacteriene
 Reprezinta un element esential in tehnologia ADN-ului recombinat

Organizarea materialului genetic la eucariote (EK)

Eucariotele sunt reprezentate de protiste, fungi, plante si animale.Ele sunt organisme unicelulare
sau pluricelulare ale caror celule prezinta nucleu adevarat, cu membrana nucleara dubla,
mitocondrii si aparat Golgi.
La eucariote materialul genetic se afla in nucleu (materialul genetic nuclear) dar si in citoplasma,
mai precis in mitocondrii si cloroplaste (material genetic extranuclear).
1.Materialul genetic extranuclear
Este localizat in cloroplaste, unde este reprezentat de ADN-ul cloroplastic si in mitocondrii, unde
este reprezentat de ADN-ul mitocondrial.
Materialul genetic extranuclear este reprezentat de o molecula de ADN de forma circulara.
ADN-ul extranuclear prezinta o serie de particularitati:
-se replica dupa modelul semiconservativ, dar nu in perioada de sinteza S a ciclului celular, ci
independent de ADN-ul nuclear
-greutatea moleculara si raportul A+T/G+C sunt diferite de ADN-ul nuclear
-viteza cu care se realizeaza denaturarea-renaturarea este diferita
-nu se obtin hibrizi moleculari intre ADN-ul extranuclear si ADN-ul nuclear.

2.Materialul genetic nuclear

Este localizat in nucleu si este reprezentat de o substanta numita cromatina.
Cromatina este forma interfazica a cromozomilor.
Cromozomii sunt structuri permanente in nucleu, insa sunt vizibili la microscop numai in timpul
diviziunii nucleului.
Cromozomii se formeaza prin spiralizarea, condensarea si fragmentarea fibrei de cromatina.

La eucariote cromozomii au o arhitectura complexa fiind alcatuiti din:

a) 13-15% ADN
b) 12-13% ARN
c) 68-72% proteine histonice si nonhistonice
d) mici cantitati de lipide
e) ioni de calciu si de magneziu

Cea mai importanta componenta a cromozomului eucariot este ADN-ul.

ADN-ul poate fi impartit in doua categorii de secvente:
-secvente unice de nucleotide, in care sunt incluse genele si care se numesc exoni
-secvente repetitive, in care anumite secvente de nucleotide se repeta de un numar variabil de ori
si care formeaza intronii cu rol in reglajul genetic
La eucariote secventele unice de nucleotide sunt intercalate cu secventele repetitive.ADN-ul
repetitiv este de obicei non-informational, adica nu contine gene structurale ci are rol in reglajul
genetic, diferentierea celulara si evolutia materialului genetic.

Cromatina prezinta doua stari functionale, alternative si reversibile: eucromatina si

heterocromatina.
Eucromatina este partea activa a cromatinei, care se condenseaza in timpul diviziunii celulare,
ea fiind forma mai putin condensata a cromatinei.Ea se coloreaza normal cu coloranti bazici si
se replica de-a lungul fazei de sinteza a ciclului celular.
Eucromatina contine cea mai mare parte a proteinelor nonhistonice care actioneaza materialul
genetic.
Eucromatina contine secvente unice numite exoni, care au rol informational.
Heterocromatina este partea inactiva a cromatinei, care este mai condensata.
Se coloreaza mai intens si se replica la sfarsitul fazei S a ciclului celular.
Heterocromatina contine secvente repetitive numite introni care au rol non-informational.
Cromatina se prezinta ca un lant flexibil alcatuit din unitati numite nucleosomi.Nucleosomul are
forma unui cilindru turtit, format dintr-un octamer de proteine histonice (8 proteine histonice)
inconjurat la exterior de un segment de ADN format din 140 perechi de nucleotide.Acest
segment de ADN formeaza o pereche de inele la varful si la baza cilindrului.
Legatura dintre doi nucleosomi se realizeaza cu ajutorul unei secvente de ADN formata din
cateva zeci de nucleotide care se gasesc unite cu un alt tip de histone.
ADN-ul impreuna cu histonele formeaza complexul nucleohistonic care alcatuieste fibra de
cromatina.
La inceputul diviziunii celulare se formeaza cromozomii prin spiralizarea si condensarea fibrei
de cromatina.
Cromozomii pot fi cel mai bine studiati in metafaza, deoarece atunci sunt cel mai bine spiralizati
si condensati.
Cromozomul metafazic este format din doua fibre de cromatina, numite cromatide surori.
Fiecare cromatida este alcatuita dintr-o molecula de ADN bicatenara.Cele doua fibre de
cromatina se intersecteaza intr-un punct numit centromer.
Centromerul este o constrictie primara care delimiteaza intr-un cromozom doua brate egale sau
inegale.

Pozitia centromerului este un criteriu de clasificare a cromozomilor:

a) cromozomi metacentrici
-au centromerul plasat median
-au doua brate cromozomiale egale
b) cromozomi submetacentrici
-au centromerul plasat submedian
-au doua brate cromozomiale inegale
c) cromozomi acrocentrici
-au centromerul plasat aproape de unul din capetele cromozomului
-prezinta constrictie secundara care delimiteaza sateliti
d) cromozomi telocentrici (lipsesc la om)
-au centromerul plasat la capatul cromozomului
-au un singur brat cromozomal; capetele cromozomului se numesc telomere
1. MORFOLOGIA VIRUSURILOR:

- descrierea structurii virusurilor se refera totdeauna la virion care reprez unitatea completa
de structura si functie

- morfologic se disting urmatoarele tipuri de virioni :

- virioni de forma cilindrica ( virusul mozaicului tutunului)

- virioni de forma sferica sau sferoidala (virusul gripal)

- virioni de forma paralelipippedica (poxvirusurile)

- virioni in forma de glont ( virusul turbarii)

- virioni in forma de cireasa, cu sauf ara coada ( bacteriofagii cu sauf ara

coada)

- forma si dimensiunile virusurilor se deosebesc foarte mult intre ele

- majoritatea sunt alc dupa o structura generala comuna, cu unele exceptii cum sunt
Poxvirusurile care au o structura particulara.

2. SIMETRIA VIRUSURILOR:

- este definita de aranjarea ordonata si repetata, intr-un ansamblu a unor subunitati

identice ca forma si marime, dispuse in jurul unui sau al unui ax

- structura simetrica se intalneste in natura la toate cristalele

- simetria icozaedrica cubica : este denumita astfel datorita similaritatii sale cu forma
geometrica numita icosaedru

- icosaedrul este un poliedru regulat cu 20 de fete, toate in

forma de triunghi echilateral, 30 de muchii (creste) si 12 varfuri

- virusurile cu simetrie icozaedrica cunt cunoscute si ca

virusuri sferice, dar au contur hexagonal datorita capsidei lor poliedrica

- cele mai importante familii de virusuri sunt :

picornavirusurile, adenovirusurile, herpesvirusurile
- simetria helicala : - este definita de asezarea unitatilor componente in jurul unui ax, supus
concomitent unei miscari de rotatie si unei miscari de translatie paralela cu un ax

- capsomerele sunt asezate repetat, avand pozitii rezultate din cele

doua feluri de miscari constituind o suprafata cilindrica, cu structura helicala

- virusurile cu simetrie helicala sunt : Orthomyxovirusurile (virusul gripal)

- Paramyxovirusurile ( virusul
paragripal)

- Coronavirusurile

- Rhabdovirusurile (virusul rabic)

3. GENOMUL VIRAL:

- este reprezentat de masa de material genetic care contine totalitatea genelor

producatoare de proteine si a segementelor de acid nucleic fara corespondenta proteica

- materialu genetic trebuie sa fie:

- capabil sa sticheze informatia genetica si sa o transmita celulei gazda in fct de

necesitate

- sa transfere informatia genetica progenilor cu minima eroare

- sa aiba un grad mare de stabilitate fizica si chimica pt a se evita pierderea de

informatie genetica

- sa faca schimburi genetice fara pierderi majore de informatie genetica

4. CRITERII TAXONOMICE:

- familia: - se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul viridae

- la unele fam precum poxviridae, herpesviridae, s-au creat si subfamili

- subfamilia : se desemneaza cu denumirea specifica la care se adauga sufixul viridae

- in cazul familiei si/sau subfamiliei se incadreaza si genul

- genul de virus se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul virus

- examinarea prin microscopie electronica coloratia negativa a permis sa se faca

caracterizarea virusurilor dupa : - dimensiuni
 - aspect morfologic

- tipul de simetrie

- prezenta invelisului pericapsidal

- structura de suprafata

5. TAXONOMIA VIRUSURILOR PATOGENE PT ANIMALE:

Familia se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul „viridae'. in

cadrul familiei au fost incadrate virusuri sau populatii de virusuri care au caractere
structurale si genomice comune prin care se disting de alte populatii de virusuri. La unele
dintre familii (Poxviridae, Herpesviridac, Papovaviridae si Retroviridae) s-au creat si
subfamilii.

Subfamilia se desemneaza cu denumirea specifica la care se adauga sufixul „virinac'. in

cadrul familiei si/sau subfamiliei se incadreaza genul.

Genul de virus se desemneaza prin denumirea specifica la care se adauga sufixul „virus'. in
cadrul genului sunt incadrate virusuri sau populatii de virusuri care au caracteristici
comune care le disting de alti membri din cadrul aceleasi familii/subfarnilii. Ex.:
Coronavirus. Rotavirus. Herpesvirus.

Subgenul este un taxon utilizat numai in cazul familiei Adenoviridae pentru a se diferentia
adenovirusurile patogene pentru om de cele patogene pentru pasari.

Pe baza criteriilor taxonomice enumerate mai sus virusurile au fost clasificate in doua mari
grupe: virusuri cu genom ADN si virusuri cu genom ARN

6. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA PICORNAVIRIDAE:

- denumirea acestor virusuri vine de la cuvantul pico=mic si tipul de acid nucleic ARN pe
care il contin in genom

- acidul nucleic este tip ARN monocatenar liniar de sens pozitiv

- capsida virala are simetrie icosaedrica (cubica)

- particular virala este neinvelita (nuda)

- acest virus nu contine lipide in structura lor si de aceea sunt eter-rezistente

- sinteza si maturarea virusului se produce in citoplasma celulei gasda, iar eliberarea

particulelor virale mature se realizeaza prin efect litic
- in cadrul acestei famili au fost incadrate 3 genuri : enterovirusuri, aphtovirusuri si
rhinovirusuri

- picornavirusurile care produc boli la animale amintim : enterovirusurile porcine si bovin,

virusul encefalomielitei aviare, virusul hepatitei virale a bobocilor, virusul febrei aftoase

Genul Enterovirus : - sunt incadrate enterovirusurile izolate de la porcine, bovine, pasari

- replicarea se realizeaza prin formarea unui dublu lant nucleic

intermediar

- enterovirusurile care produc boli la animale: Enterovirusul bovin,

Enterovirusul porcin, virusul encefalomielitei aviare

Genul Aphtovirus : - aphtovirusurile induc in celula infectata sinteza enzimei ARN-

polimeraza

- au o structura antigenica foarte complexa de unde => o pluralitate

antigenica caracteristica pt virusurile incadrate in acest gen

- boli produse : virusul febrei aftoase

Genul Rhinovirus : - contin ARN monocatenar

- sunt rezistente la tratamentul cu solventi organici

- provoaca la om afectiuni respiratorii, la cabaline produc tulburari

generale insotite de tulburari respiratorii

7. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA CALICIVIRIDAE:

Genul Calicivirus:

- sunt asemanatoare cu picornavirusurile, dar in coloratie negative au un aspect

characteristic determinat de capsomerele virale care au forma de cupa

- genom format din ARN cu catena pozitiva

- are proprietati hemaglutinante fata de hematiile de om de grupa O, oaie

- calicivirusurile care produc boli la animale : virusurile exantemului culos al porcului,

virusul bolii hemoragice a iepurelui

8. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA REOVIRIDAE:

- sunt virusuri care contin ARn dublu catenar linear

- capsida are forma icosaedrica si este acoperita de doua membrane de natura proteica

- virusurile incadrate in aceasta familie au fost divizate in 3 genuri : reovirusuri, orbivirusuri

si rotavirusuri

Genul Reovirus : - sunt virusuri izolate de la om, maimuta, caine, bovine, ovine, soareci

- au genomul constituit din mai multe segmente de ARN dublu catenar

- membrana proteica externa este sensibila la actiunea protozelor

- replicarea si maturarea virionilor se preduce in citoplasma celulei gazda

unde produce aparitia de incluzii

- la om produce febra, tulburari digestive (diaree) si respiratorii , la bovine

produc tulburari digestive si respiratorii, iar la ovine tulburarile digestive

Genul Orbivirus : - au genomul format din 10 segmente de ARN dublu catenar, liniar

- in celulele infectate se pun in evidenta incluzii intracitoplasmatice, sunt

difuzate in principal de tantari mai ales cei din genul Culicoides

- din acest gen fac parte : virusul bolii limbii albastre a oilor si caprelor,
virusul pestei ecvine africane

Genul Rotavirus : - au fost izolate in special de la tineretul bovin si porcin

- sunt incadrate virusuri care contin o capsida dubla

- virusurile incadrate in acest gen produc diaree la tineretul tuturor

speciilor de animale

- virionii sunt rezistenti la eter, relativ stabili la caldura, iar infectivitatea

este stabila la pH 3

9. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA- FAMILIA BIRNAVIRIDAE:

Genul Birnavirus: - s-a desprins din familia Reoviridae

- reprezentat al acestei familii: virusul bursitei infectioase aviare si virusul

necrozei pancreatice a pastravului

- sunt incadrate virusuri care contin o capsida dubla

- virusurile incadrate in acest gen produc diaree la tineretul tuturor

speciilor de animale
10. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA
PAPOVAVIRIDAE:

Genul Papilomavirus : - prezinta virusuri cu genom format din ADN dublu catenar

- in structura lor nu s-au identificat proteine cu rol de enzime

- capsida este icosaedrica neinvelita , exista si forme filamentoase

- virionii sunt rezistenti la tratamentul cu eter si sunt stabili la pH

acid

- ciclul de replicare se desfasoara lent si se produce in nucleul celulei

gazda

- produc infectii cronice de tip oncogen

- produce papilomatoza la diferite specii de animale : iepure, caine,

vaca, porc, oaie

11. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA ADENOVIRIDAE:

Genul Adenovirus: - sunt incadrate cu genom ADN dublu catenar

- capsida icosaedrica

- contin un antigen specific cu rol in fixarea virusului pe celula gazda si

tot ele poseda si activitate hemaglutinata

- adenovirusurile au tropism pt mucoase si produc sindroame enterice

si/sau pulmonare

- la caine produce hepatita contagioasa, la pasari provoaca hepatita cu

incluzii

12. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA PARVOVIRIDAE :

Genul Parvovirus: - parvovirusurile sunt virusuri mici cu simetrie icosaedrica, neinvelite

- genom format dintr-o molecula de ADN monocatenar

- sunt rezistente la tratamentul cu solventi organici si destul de stabile

fata de caldura si pH acid

- parvocirusurile produc enterite la: sobolani, hamsteri, soareci, bovine,

porcine, caini, pisici
13. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA NUDE- FAMILIA IRIDOVIRIDAE:

- sunt incadrate virusurile care contin un singur lant de ADN

Genul Iridovirus : - cel mai important reprezentant pt patologia virala la animale este
virusul pestei porcine africane

14. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA INVELITE- FAMILIA

TOGAVIRIDAE:

- in aceasta fam sunt incadrate virusuri care contin genom format din ARN monocatenar
linear

- capsida virala se formeaza din citoplasma celulei gazda, iar invelisul extern la nivelul
membranei acesteia

- sunt virusuri eter labile

- sunt incadrate virusurile care apartin urmatoarelor grupe : - alfavirusuri

- flavivirusuri

- arterivirusuri

Genul Alfavirus : - contin in structura anvelopei enzime numite hemaglutinine

- in celula gazda induc sinteza enzimei ARN polimeraza care este o

replicaza

- virusurile din acest grup sunt neurotrope si determina boli cu caracter

hemoragic

- provoaca boli tropicale si subtropicale

- la om si maimuta produc encefalite si atrite in special in zonele

tropicale, la cabaline pe continentul american produc encefalomielite infectioase : virusul
encefalomielitei ecvine de vest, virusul encefalomielitei ecvine de est

Genul Flavirus : - invelisul extern este reprezentat de o membrana dubla de natura

lipoproteica care prezinta la exterior proiectii de natura polipeptidica

- replicarea are loc in citoplasma, iar maturarea se produce in cusrul

eliberarii din celula gazda prin fenomenul de inmugurire la nivelul membranei celulare

Genul Arterivirus : - este incadrat virusul arteritei ecvine si virusul sindromului respirator
acut la porc ce au caracteristici morfologice, moleculare si de infectiozitate asemanatoare
cu a celorlalte virusuri
15. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE ICOZAEDRICA INVELITE- FAMILIA
HERPESVIRIDAE:

Genul Herpervirus: - herpesvirusurile sunt virusuri care au genom format din ADN dublu
catenar linear, cu simetrie icosaedrica si invelite

- capsida este invelita de doua straturi: unul intern in contact direct cu

capsida, format din proteine legate covalent cu glucide aminate si unul extern care este un
dublu strat lipidic

- la animale herpesvirusurile sunt agentii etiologici ai bolilor:

rinopneumonia equine, rinotraheita bovina, rinotraheita felina

16. VIRUSURI CU SIMETRIE HELICOIDALA- FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE :

Genul Paramyxovirus: - au o forma variata, dar predomina cea sferica

- virionii sunt relative instabili si isi pierd destul de repede

integritatea morfologica

- virionul matur dispune de un invelis extern de natura lipoproteica

care provine din membrana celulei-gazda

- enzimele sunt prezente in mod diferit la variate genuri de

paramyxovirusuri si sunt reprezentate de transcriptaza, poliadenilattransferaza,
metiltransferaza si neuraminidaza

- proteinele functionale sunt reprezentate fiecare de un sg tip de

glicoproteine : hemaglutinina, neuraminidaza, proteina factorului de fuziune celulara si
proteina responsabila de hemoliza

- produc incluzii intracitoplasmatice in celulele gazda, determina

formarea de sincitii celulare si produc hemadsorbtie, peste bovina, pesta rumegatoarelor
mici

17. VIRUSURI CU SIMETRIE HELICOIDALA- FAMILIA RHABDOVIRIDAE :

Genul Lyssavirus : - principalul reprezentat al acestui grup este virusul rabic

- pe ultrasectiuni examinate la microscopul electronic se observa un

canal central axial care prezinta striatii caracteristice

- cultivarea virusului reuseste cu usurinta prin inoculare intracerebrala la

soareci tineri, cobai, iepuri si hamsteri, insusire exploatata pt efectuarea diagnosticului
bolii
 - dpdv antigenic, virusul turbarii este unic, dar exista diferente privind
patogenitatea, durata perioadei de incubatie

- virusul rabic se elibereaza prin inmugurire din membranele reticulului

endoplasmic sau membrana celulara

- virusul rabic se transmite obisnuit prin muscatura sau zgarietura si

provoaca turbarea spontana la diferite specii de animale si om

- rezistenta virusului rabic in mediul exterior este scazuta

18. VIRUSURI CU SIMETRIE HELICOIDALA- FAMILIA CORONAVIRIDAE :

Genul Coronavirus : - coronavirusurile sunt particule virale pleiomorfe, anvelopate

- coronavirusurile sunt ageni etiologici ai urmatoarelor boli : peritonita

infectioasa felina, gastroenterita transmisibila a porcului, diareea epidemica porcina,
encefalomielita porcilor cu virus hemaglutinant

- virusul se poate replica pe culturi de celule primare de rinichi si tiroida

de porc si pe linii celulare testiculare de porc sau de origine felina

- efectul citopatic poate sa lepseasca la unele tulpini (suse) de virus sau

acesta poate sa fie observat numai dupa cateva pasaje

19. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE COMPLEXA- FAMILIA RETROVIRIDAE :

Genul Retroviridae : - virusurile incadrate in aceasta familie ocupa un loc important in

cadrul patologiei animale si umane fiind implicate in procesele tumorale, motiv pt care au
fost numite virusuri tumorale

- sunt virusuri ARN, invelite si cu simetrie complexa

- variabilitatea structurala si antigenica a anvelopei este deosebit de

mare

- particule virale de tip A se gasesc numai in citoplasma celulelor

infectate

- contin un nucleoid inelar, inconjurat de o

membrana externa
 - particule virale de tip B prezintape membrana externa spini desi , iar
nucleoidului are pozitie excentrica

- nu are relatii antigenice cu virusurile

leucozice de tip C

- particulele virale de tip C au un nucleotid dens situat central

- acest grup de virusuri au primit denumirea

de oncornavirusuri

- nu sunt citopatogene, dar induc

transformarea celulelor si sunt puse in libertate in spatiile extracelulare in permanenta
fara a distruge celula gazda

- nu prezinta activitate hemaglutinanta si nu

poseda neuraminidaza

- particulele de tip D se aseamana cu cele de tip B, dar nu au spini

pe suprafata invelisului extern

- nucleoidului este situat excentric si au toate

insusirile descrise la oncornavirusuri

- au fost izolate de la primate

20. VIRUSURI CU GENOM ARN CU SIMETRIE COMPLEXA- FAMILIA POXVIRIDAE :

- poxvirusurile sunt virusuri cu simetrie complexa

- virionii au fosrma de caramida

- sunt cele mai complexe virusuri patogene pt vertebrate

- nucleoidul este situat central si este invelis de o membrana nucleoidica, o capsida

proteica si un invelis extern alcatuit dintr-o dubla membrana cu filamente, doi corpi laterali
si un invelis lipidic

- genomul este format dintr-o molecula de ADN dublu catenar

- cele mai multe particule virale poseda peste acest invelis o membrana externa pe care o
capata din celula gazda

- antigenele caracteristici virusului sunt at structuri de suprafata cat si structuri interne

- antigenele de structura interna sunt responsabile de productia de anticorpi neutralizati

- incluziile pot avea o forma rotunda, ovala sau neregulata , inconjurate de un halou clar,
omogene sau granuloase, acidofile

- poarta denumiri diferite dupa cercetatorul care le-a descris pt prima data : corpusculii
Borrel la ovine, Bpllinger la pasari, Buist la bovine si Guarnieri la iepure

21. BACTERIOFAGII :

- sunt virusuri care paraziteaza bacteriile

- efectul acestei parazitari este liza celulei bacteriene

Morfologia fagilor : - dpdv morfologic in natura exista trei tipuri de fagi :

- fagi in forma de cireasa

- fagi sferici

- fagi filamentosi

Capul fagului : - are o forma poliedrica, iar pe sectiune forma hexagonala

- are o simetrie binara icosaedrica pt cap si helicala pt coada

- fagul sferic are o simetrie icosaedrica, iar cel filamentos o simetrie

helicala

- in interiorul capului se afla genomul fagului

Gatul fagului: - este reprezentata de o placa hexagonala care prezinta in centru un orificiu
prin care trece cilindrul axial al cozii si are in structura sa sase fibre cu rol in injectarea
acidului nucleic in celula gazda

Coada fagului: - este compusa dintr-un cilindru axial, teaca cozii, placa bazala si fibrele
cozii

- cilindrul azial este un canal de scurgere a acidului nucleic in celulele care

sunt infectate

22. CICLUL DE REPLICARE VIRALA- REPLICAREA VIRUSURILOR CU GENOM ARN :

23. CICLUL DE REPLICARE VIRALA- REPLICAREA VIRUSURILOR CU GENOM ADN :

24. MORFOGENEZA SI ELIBERAREA VIRUSURILOR DIN CELULA :

- multiplicarea virusurilor se realizeaza in celula gazda prin 3 procese esentiale care sunt
comune tuturo virusurilor : replicarea genomului, transcriptia si translatia
- mesajele virale transmise prin ARNm sunt sintetizate in citoplasma celulei gazda,
actionand direct ca tipare pt sinteza polipetidelor, pt k in citoplasma celulei gazda nu
exista nici un mecanism de formare ARNm

- mesajele virale policistronice produce in nucleul celulei gazda nu sunt in general adecvate
pt sinteza polipeptidelor si de aceea moleculele de ARNm mari sunt clivate in vederea
efectuarii translatiei inainte de a fi transportate in citoplasma

- virusurile se diferentiaza prin : - tipul de acid nucleic prezent in virion

- cantitatea de informatie genetica de care dispune

- modul de maturare si de eliberare din celula gazda

- rezultatul replicarii virale in celula gazda se traduce prin : - genoame noi

- polipeptide structurale
(capside, enzime) si nestructurale cu rol functional

- acestea prin ansamblare formeaza progeni

25. CLASE DE SISTEME GENETICE VIRALE

26. INTERRELATII VIRUS-CELULA GAZDA- CICLUL LITIC:

a. infectia de tip productiv : - infromatia genetica eliberata de virion in celula gazda este
completa si este transmisa si instalata integral rezultand moartea celularasi eliberarea de
virioni complet structurali, incapsidati, maturi si infectanti

- virusurile multiplicate astfel sunt tulpini virulente si se

caracterizeaza printr-o mare capacitate de transmitere pe cale orizontala exprimandu-se
clinic prin boala acuta

b. infectia persistenta, endosimbiotica : - celula infectata supravietuieste un timp

indelungat si poate sa produca in mod continuu sau intermitent virus complet determinand
o infectie productiva, sau numai unele componente virale ceea ce denumim infectie
abortiva

- sunt numeroase virusuri care produc infectie

virala persistenta cronica sau ciclica si poate fi determinata in principal peu na din
urmatoarele cai :

- prin particule virale defectiv-interferente

- prin ADN intermediar

c. infectie integrata : - reprezinta un alt exemplu de infectie virala endosimbiotica in care at
virusuri cu genom ADN cat si ARN sunt transcrise mai intai in copii ADN numite provirus

- provirusul poate sa coexiste un timp indelungat cu genomul

functional al celulei gazda, fara sa aiba loc o reprimare decelabila a genelor virale

- in acest caz genomul viral este represat

- infectia integrata se produce in special in cazul infectiilor cu

virusuritumorale ADN sau ARN in care se realizeaza copii ADN ale genomului viral care
sunt integrate in genomul celulei gazda

Ciclul litic

- informatia genetica eliberata de catre virionul infectant in celula gazda este completa si
este transcrisa integral, proces care duce in final la moartea celulei gazda si eliberarea de
virioni complet structurati, incapsidati, maturi si infectanti.

- virusurile care se multiplica in acest mod sunt catalogate ca tulpini virulente si se

caracterizeaza printr-o mare capacitate de transmitere pe cale orizontala exprimandu-se
clinic prin boala acuta.

- durata ciclului litic variaza de la 30 minute la bacteriofagi pana la 5-20 ore la virusurile
animale.

- intervalul de timp scurs din momentul inocularii pana la cresterea brusca a cantitatii de
virus extracelular este denumita perioada de latenta.

27. VIRUSURI CARE SE ELIBEREAZA DIN CELULA GAZDA PRIN DISTRUGEREA COMPLETA A
CELULII

- in caracterizarea fiecarui tip de virus pus in relatie cu celula gazda, intervin o serie de
elemente hotaratoare: - tipul de acid nucleic continut de virion

- sediul maturarii virionului

- modul de eliminare a acestuia din celula gazda.

- virusurile cu structura complexa, prezinta procesul de asamblare mai complicat implicand

si preluarea structurilor celulare membranare modificate prin inserarea unor glicoproteine
virale specifice (togavirusuri, coronavirusuri si retrovirusuri).

- virusurile care contin ARN sunt eliberate masiv din celula, iar virusurile care contin ADN
au tendinta de a ramane in celulele in care s-au replicat un timp indelungat, eventual sub
forma de inciuzii virale.
- virusurile cu genom ARN sunt eliberate din celula gazda prin exocitoza-inmugurire, dupa
cum s-a constatat in cazul Myxovirusurilor, Paramyxovirusurilor.

- fenomenul de inmugurire nu dauneaza prea mult celulei gazda, deoarece membrana

celulara se reface la locul de eliberare a virusului.

- virionii progeni eliberati in mediul extracelular se proa apoi la celulele vecine continuand
infectia.

- informatia genetica eliberata de catre virionul infectat in celula gazda este completa si
este transcrisa integral, proces care duce in final la moartea celulei gazda si eliberarea de
virioni complet structurati, incapsidati, maturi si infectanti.

28. VIRUSURI CARE SE ELIBEREAZA DIN CELULA GAZDA PRIN INMUGURIRE

Asamblarea si eliberarea virionilor la virusurile invelite. Invelisurile virale provin din

membranele celulei gazda si se alatura la nucleocapside in momentul in care virusul
paraseste nucleul sau suprafata celulei, fenomen numit inmugurire.

Membranele celulare de la sediul in care urmeaza sa aiba loc inmugurirea particulelor

virale sunt modificate in sensul ca ele au incorporate in ele antigene specific virale.

29. VIRUSURI CARE SE DEZVOLTA IN CELULA GAZDA PANA INFECTIA PERSISTATENTA:

- celula infectata supravietuieste un timp indelungat producand in mod continuu sau

intermitent virus complet (virioni maturi) ceea ce denumim infectie productiva sau numai
unele componente virale ceea ce 'denumim infectie abortiva in cadrul infectiei abortive se
sintetizeaza componente virale care nu se asambleaza

- majoritatea virusurilor, in afara de infectiile acute (litice) produc si infectii cronice

persistente, atat in conditii naturale cat si experimentale

- decelarea unei infectii, prin investigatii de laborator, se face utilizandu-se tehnici speciale
cum ar fi de exemplu

• cultivarea prelungita in vitro a unor fragmente de organ;

• realizarea din fragmentele recoltate prin biopsie a unei culturi primare de celule,

• cocultivarea sau fuzionarea celulelor infectate persistent cu celule permisive

Rolul particulelor virale defectiv-interferente s-a demonstrat in conditii experimentale prin

infectarea celulelor folosind un inocul concentrat care contine o proportie mare de
particule virale defective, care au dus la instalarea infectiei persistente.
Particulele virale, defective interfereaza cu infectia cu virus virulent la nivelul sintezei, de
acid nucleic sau proteine, proces care este in mare masura dependent de competenta
celulei gazda.

30. VIRUSURI CARE DEZVOLTA IN CELULA GAZDA INFECTIE INTEGRATA NEPRODUCTIVA

SAU LATENTA:

- reprezinta un alt exemplu de infectie virala endosimbiotica, in care at virusuri cu genom

ADN cat si ARN sunt transcrise mai intai in copii ADN numite provirus

- provirusul poate sa coexiste un timp indelungat cu genomul functional al celulei gazda,

fara sa aiba loc o reprimare decelabila a genelor virale, in acest caz genomul viral este
represat

- infectia integrata se produce in special in cazul infectiilor cu virusuri tumorale ADN sau
ARN in care se realizeaza copii ADN ale genomului viral care sunt integrate in genomul
celulei gazda

- provirusul poate fi transmis pe cale verticala, la descendentii celulei gazda latent

infectata, iar formele replicative intermediare pot fi transmise pe cale verticala la
descendentii celulei gazda latent infectata

31. GENOTIPUL SI FENOTIPUL VIRAL:

Genotipu viral: - reprezentat de totalitatea segmentelor de material genetic care corespund

unor caractere fenotipice manifestate in morfologia virionului matur, precum si in ciclul
biologic de infectie si replicare virala.

32. MUTATIA SPONTANA :

- reprzinta schimbarea naturala a unui caracer care se transmite ereditar

- in natura se produc asemenea mutatii la anumite virusuri cu importantamajora in

epidemiologie

- important la mutatia spontana este rata mutatiei care reprezinta frecventa relativa cu car
se produce aparitia unei schimbari, raportata la segmentul genetic si nr de replicari

- virusurile cu un nr limitat de gazde (poli, hepatita, rujeola) au o rata scazuta de mutatii

spontane

- evidentierea acestor mutante poate fi conditionata de :

- mutantul are avantaje selective fata de restul particulelor, fiind mai patogeni si
putand sa schimbe profilul epidemiei
 - avantajul selectiv nu se explima totdeauna prin cresterea patogenitatii
si omorarea gazdei

- mutantul prezinta o atenuare a patogenitatii care este favorabila evolutiei bolii, dar
poate avea si efect negativ asupra gazdei pt k isi poate schimba si structura antigenica

- mutatia spontana virala poate sa fie indusa de agenti fizici, chimici, celula gazda,
specia, calea de patrundere

33. MUTAGENEZA INDUSA:

- reprezinta procesul de crestere a frecventei unei mutatii pt un character dat, prin tratarea
virusului cu agentii mutageni cu activitate preferentiala pt genomul viral

- se urmareste selectarea mutatiilor pt un anume caracter

- agenti mutageni actioneaza asupra : - acidului nucleic in repaus

- acidului nucleic in faza de replicare-prin

substituirea unei baze purinice sau pirimidinice iar agentii mutageni sunt analogii acestora

34. RECOMBINAREA GENETICA LA VIRUSURI:

- prin recombinare genetica la virusuri se intelege interschimbul de segmente de acid

nucleic care se realizeaza intre genomurile ce apartin unor virusuri diferite

- rezultatul acestui interschimb de material genetic este aparitia unor virioni cu caractere
noi care sunt consecinta unor noi combinati de gene

- recombinarea reprezinta si un alt mechanism generator al polimorfismului si evolutiei

virusurilor

Recombinarile pot fi: - intramoleculare: care reprez reasocieri de segmente ale moleculelor
de acid nucleic aflate in interschimb din care rezulta un genom nou cu segmente lineare
reasortate

- intermoleculare care reprezint reasortari genetice in care moleculele

separate ce apatin unor genomuri pluricelulare, se reasociaza in genomuri recombinate,
virionii nou rezultati se numesc recombinati

35. SENSIBILITATEA VIRUSURILOR FATA DE AGENTII FIZICI

Temperatura: - influenteaza virusurile in mod variabil in fct de limitele intre care se

situeaza de complexitatea structurala a particulelor virale si de interventia consecutiva a
altor factori
 - majoritatea virusurilor sunt repede inactivate de temperaturile care
depasesc 60°C, dar exista virusuri care rezita perioade variabile de timp chiar si la
temperatura de fierbere a apei

- temperaturile joase sunt bine suportate de virusuri, frigul viind un bun

factor de conservare a virusurilor si se foloseste in mod curent in practica de laborator

Uscaciunea: - are o influenta negativa asupra majoritatii virusurilor

- daca uscarea se efectueaza lent si la temperaturi joase proprietatile

virusurilor nu au de suferit si se pot conserva pt mult timp

- un rol important pt a asigura obuna conservare o are pH-ul suspensiei virale

care se situeaza intre limitele de 7,1-7,4

Ultrasunetele: - cu cat structura virusurilor este mai complexa cu at ultrasunetele

actioneaza mai distructiv asupra lor, ca urmare bacteriofagii sunt virusurile cele mai
sensibile ireversibile a lor chiar cu punerea in libertate a acidului nucleic

Radiatiile ionizante: - razele alfa, gamma si rontgen produc inactivarea virusurilor dupa
expunerea suspensiilor virale la intervale variabile de timp dar nu le altereaza capacitatea
antigenica

Radiatiile neionizante: - exercita un pronuntat efect nociv asupra virusurilor actionand

asupra unor legaturi labile din structura virusurilor

36. SENSIBILITATEA VIRUSURILOR FATA DE AGENTII CHIMICI:

Variatiile de pH: are o importanta mai mare sau mai mica in fct de virus

- se apreciaeaza ph-ul cuprins intre 5 si 8 asigurand o stabilitate in cazul

majoritatii virusurilor patogene pt animale

- unele virusuri au o rezistenta deosebita la pH acid cuprins intre 2-3

(enterovirusurile rezista la pH foarte acid din stomac, apoi ajunge in intestin si se replica in
enterocitele de la acest nivel)

Concentratia ionica: - a mediului in care se gasesc virusurile pot influenta stabilirea lor

- astfel virusul encefalomilitei ecvine isi pierde infectivitatea foarte

repede stabil timp de mai multe saptamani

Substantele chimice: - unele substante chimice actioneaza nociv asupra virusurilor prin
diferite combinatii chimice pe care le induc si care au ca rezultat final incativarea
virusurilor
- forma aldehida- este una dintre putinele substante chimice care distruge aproape toate
virusurile

- oxidantii- apa oxigenata, permanganatul de potasiu, hipocloritii au efect virulicid

pronuntat

37. RELATII DINTRE VIRUSURI SI ORGANIZMUL GAZDA – TROPISMUL :

- tropismul sau afinitatea virusurilor pt anumite specii de animale, pt anumite tesuturi sau
pt anumite celule reprezinta o proprietate biologica importanta, deoarece determina
particularitatile de patogenitate ale virusurilor

- afinitatea virusurilor pt anumite tesuturi se determina in general prin injectarea

intravenoasa a suspensiei infectate la un animal sensibil

- virusurile pot fi clasificate: - virusuri dermotrope cu afinitate pt piele si mucoase: virusul

febrei aftoase, virusul boli culoase a porcului

- virusuri neurotrope cu afinitate pt sistemul nervos central:

virusul rabic, virusul encefalitei de est, de vest, venezueleaza

- virusuri organotrope: cu afinitate pt organele interne: virusul

bursitei infectioase aviare, virusul bolii limbii albastre

- virusuri dermoneurotrope: cu afinitatept piele si sistem

nervos central: virusurile herpes

- virusuri pantrope: cu afinitate pt celulele sistemului

reticuloendotelial: virusul pestei porcine clasice

38. RELATII DINTRE VIRUSURI SI ORGANIZMUL GAZDA – TIPURI DE INFECTII VIRALE:

1. infectiile acute: - la nivel celular infectiile acute evolueaza ca infectii productive in cursul
carora virusuleste replicat cu producere de virus progen si in unele cazuri cu moarte
celulara

- sf acestor infectii este in fct de virulenta agentului patogen si de

intensitatea reactiilor de aparare ale sistemului imunitar

- de cele mai multe ori virusul este eliminat din orgnism lasand dupa caz
o stare de imunitate mai mult sau mai putin solida

2. infectii enaparente: corespund situatiilor in care infectia si multiplicarea virusurilor nu

sunt insotite de manifestari clinice

- de regula virusul este eliminat din organism lasand o stare de

imunitate detectata prin prezenta anticorpilor serici
3. infectii persistente: - unele virusuri pot produce infectii de lunga durata care pot fi de
mai multe tipuri: infectii cronice cu producere continua de virus, uneori urmand stari de
boala si infectii latente

- unele virusuri pot produce at infectii cronice cat si latente si uneori

cele 2 tipuri pot aparea la acelas animal

4. infectii lente: - sunt infectii care au perioada de incubatie foarte lunga, evolutie
progresiva si lenta, datorita persistentei virusului in organismul gazda fara a distruge
celulele pe care le paraziteaza si fara a produce semne clinice de infectie

- aceste virusuri scapa de reactiile raspunsului imun normal si in felul

acesta scapa de efectele acestuia

5, infectii cronice: - au o evolutie indelungata datorita incapacitatii reactiilor de aparare ale

organismului de a elimina virusul din organism

- multe infectii cronice evolueaza fara manifestari clinice evidente

- in unele cazuri infectiile cronice pot determina dupa o perioada

indelungata de evolutie fie imbolnaviri cu caracter malign fie complicatii imunopatologice
de tipul glomerulonefritelor cu complexe imune

- este cea mai cunoscuta datorita gravitatii ei pt om este hepatita sericva

de tip B, datorata unui deficit al sistemului imunitar

6. infectii latente: - virusurile din grupul Herpes infecteaza omul si apropae toate speciile
de animale testate

- in cursul primei infectii virusul se multiplica in celulele epiteliale, dupa

care migreaza pe calea axonilor pana la ganglioni senzoriali si autonomi, unde produce o
infectie latentaprobabil in neuronii locali

39. APARAREA ANTIVIRALA – REZISTENTA NATURALA:

- se datoreaza unor factori fiziologici la care se adauga factorii pe care organismul ii

elaboreaza la contactul cu virusul infectant

- factorii care determina gradul de rezistenta naturala fata de virusul infectat:

- interferonul

- temperatura organismului

- starea de intretinere si ingrijire

- hormonii
 - enzimele intestinale

- lizozimul

- bila

Interferonii: - este o substanta antivirala cu spectru larg si actiune nespecifica cu

proprietatea de a inhiba replicarea oricarui virus in celelalte specii de care a fost produs
sau ale unor specii strans inrudite filogenetic

- interferonii elaborati de diferite celule sau specii se deosebesc intre ei prin

secventa aminoacizilor din cadrul componentei polipeptidice si prin continutul diferit in
glucide

- este un produs al genomului celular in care a fost produs si este insotita de

obicei de un grad de protectie incrucisata intre specii strans inrudite

- efectele inhibitorii influenteaza: - multiplicarea virusurilor

- cresterea intracelulara a altor

microorganisme

- cresterea si multiplicarea celulelor

- producerea de anticorpi

- efectele activatoare au actiune asupra: - exprimarii unor antigene la

suprafata celulelor

- citotoxixitatii lifocitelor

- fagocitozei

- interferonul este un agent antiviral care face parte din prima linie de aparare
naturala a celulei animale fata de virusuri, pt k apare cel mai precoce dintre toate
sistemele de aparare ale gazdei

40. APARAREA ANTIVIRALA – REZISTENTA DOBANDITA:

- fata de agentii infectiosi animalele vertebrate au dez un complex de masuri defensive

numite generic raspuns imun

- la elaborarea raspunsului imun participa o multitudine de celule si molecule sintetizate in

organism
Antigenul: - se intelege o molecula care inoculata in organism este capabila sa induca
declansarea unor reactii imune si sa reactioneze specific cu produsii acestor reactii numite
anticorpi

- at knd infecteaza celulele unui organism virusurile se comporta ca antigene

- sistemul imun al organismului gazda nu le recunoaste ca structuri proprii si

incearca pe diverse cai sa elimine aceste antigene pt a prevenii instalarea infectiei

- sunt numeroase situatiile in care org prin raspunsul imun reuseste sa blocheze
infectia virala inainte ca aceasta sa produca daune serioase org

- persistenta unui virus in org dupa boala poate sa fie determinata de una din
urmatoarele cauze: - aparitia unui mecanism de replicare care scapa raspunsului imun

- mutatii ale genomului viral

- aparitia unei deficiente in sistemul imun

Anticorpii: - sunt rezultatul activarii si maturarii limfocitelor B care este productia de

anticorpi care reactioneaza specific cu antigenul care a stimulat inducerea lor

- au urmatoarele functii antivirale:

- neutralizeaza infectivitatea virusului, se leaga de receptorii prezenti pe

suprafata virusului si impiedica absorbtia si penetrarea celulelor gazda producand si
modificari fizio-chimice care duc in final la decapsidare si distrugere

- ac tiveaza complementul, efectul acestei activari este liza virionilor cu

invelis sau uneori chiar a celulelor infectate cu virus

41. IMPORTANTA PRACTICA A STUDIERII VIRUSURILOR:

- cunoasterea si utilizarea proprietatilor unor virusuri a facut posibila prevenirea infectiilor

virale la om si animale precum si dez unor procese bitehnologice in care sunt utilizate
virusurile

- inca din antichitate oameniile-au utilizat in prevenirea unor boli grave produse chiar de
aceasta

- in China dar nu numai s-a folosit metoda variolizarii pt prevenirea marilor epidemii de
variola
- variolizarea este o metoda de infectare dirijata, utilizand cruste sau alte surse de virus
care contin cantitati reduse de virus sau au un animit grad de atenuare.

- in biotehnologia de producere a vaccinurilor virale exista astazi doua mari strategii:

productia de vaccinuri conventionale vii si inactivat si producerea de vaccinuti moderne
prin biotehnologii avansate.